Stiri 27 martie 2020 CURSUL DE SCHIMB 27.03.2020

1 EUR 4.8332

1 USD 4.3890

ANM, ÎN ALERTĂ. LUNA APRILIE 2020 NU VA MAI FI LA FEL ÎN ROMÂNIA. CE TEMPERATURI ȘI CE FENOMENE METEO VOR FI ÎN BUCUREȘTI ȘI ÎN CELELALTE ORAȘE CRISTIAN L. PUBLICAT: 27/03/2020 |

Luna martie se apropie de final, însă la nivel meteorologic a prezentat destul surprize mai puțin plăcute. În decursul lunii, specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie au emis foarte multe coduri portocalii, galbene și chiar roșii, avertizînd asupra fenomenelor de vreme severă.Nu este pentru orima oară când se întâmplă asta, directorul ANM specificînd că luna martie, în general, este una ”capricioasă” din acest punct de vedere. S-au înregistrat ninsori în multe regiuni ale țării, intensificări ale vîntului care au depășit chiar 100 km/h, iar nopțile au foarte reci, mercurul din temometre coborând sub zero grade Celsius.În ceea ce privește luna aprilie, conform datelor furnizate până acum, temperatura maximă va ajunge până în jurul valorii de 19 grade Celsius, în prima jumătate a intervalului. Nu vor lipsi ploile, însă nu vor fi însemnate cantitativ. Sărbătorile Pascale vor avea parte de vreme bună, însă cerul va fi înnorat. Totuși, nu sunt anunțate, cel puțin deocamdată, precipitații, după cum se poate observa în tabelul de mai jos. Temperaturile minime se vor situa în jurul a 3-4 grade Celsius, anunță meteorologii.

ASAS pune la dispoziția spitalelor aparatura proprie pentru testarea COVID -19, precum și specialiști  SIMONA DAN 27 MARTIE 2020

1

Academia de Științe Agricole și Silvice informează că unitățile de cercetare – dezvoltare din subordinea ASAS au în dotare sisteme PCR StepOnePlusTM Real-Time sau similare acestuia pentru testarea COVID-19. „Institutele și stațiunile din întreaga țară pot pune sau au pus deja la dispoziția spitalelor aceste sisteme de analiză, cu titlu de împrumut, pe perioada stării de urgență instituită pentru prevenirea răspândirii COVID-19 potrivit Decretului nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Totodată, specialiștii noștri s-au pus la dispoziția spitalelor”, a declarat Valeriu Tabără, președintele ASAS.Deja, șase instutute și stațiuni de cercetare aparținând ASAS au transmis disponibilitatea de colaborare unor spitale din Bacău, Iași, Arad, Bistrița Năsăud.

STAŢIUNILE DE CERCETARE pun la dispoziţia spitalelor sisteme PCR pentru testarea COVID-19! Nicoleta Dragomir  27 martie 2020 ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE “Gheorghe Ionescu-Şişeşti” a emis un comunicat cu unitățile de cercetare - dezvoltare din subordine care au în dotare sisteme PCR StepOnePlusTM Real-Time sau similare acestuia pentru testarea COVID-19.

"Staţiunile de cercetare agricolă pot pune sau au pus deja la dispoziția spitalelor aceste sisteme de analiză, cu titlu de împrumut, pe perioada stării de urgență instituită pentru prevenirea răspândirii COVID-19 potrivit Decretului nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României", spune Valeriu Tabără, preşedintele ASAS.

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad, Real Time PCR (qPCR) – Roche, model LightCyclerNano, A fost transmis acordul ASAS privind împrumutul acestui sistem către Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, REAL TIME PCR Iq5 (biorad), Conducerea SCDP Bistrița a informat Prefectura județului Bistrița Năsăud și a oferit disponibilitatea de a-l pune la dispoziția Spitalului Județean Bistrița Năsăud

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție

2

Animală – IBNA Balotești, Esco PCR Termal Cycler Swift Spectrum Real Time 96, - informație a fost transmisă de către institut și Ministerului Educației și Cercetării - informație a fost transmisă de către institut și Ministerului Educației și Cercetării

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, RT-PCR, - informație a fost transmisă de către institut și Ministerului Educației și Cercetării

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ștefănești, PCR machine – tip TC – 512 TECHNE

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești Mărăcineni, Real – Time Thermal Cycler Model, Prime Q

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, Agilent, Stratagene Mx 3005P din gama Mx 3000/3005P Real Time qPCR System

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Odobești, Termocyler PCR – Primus 96 Avanced Peq Lab

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru, Real – Time PCR

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, Colaborează cu Spitalul IRO Iași și UMF Grigore T.Popa Iași, prin punerea la dispoziția acestora a specialistului stațiunii în această problemă Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Bruxelles-ul a pregătit un pachet măsuri pentru ajutorarea fermierilor europeni REDACȚIA FIR 27 MARTIE 2020

De la începutul crizei coronavirusului,, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri pe care statele membre le pot implementa pentru sprijinirea sectorului agroalimentar.Măsurile adoptate sunt următoarele:

3

Prelungirea perioadei de depunere a cererilor de plată în cadrul PAC. Noul termen-limită pentru depunerea cererilor va fi 15 iunie 2020, în loc de 15 mai, fermierii beneficiind astfel mai multă flexibilitate în ceea ce privește completarea cererilor. Prelungirea a fost deja comunicată Italiei, care a solicitat prelungirea termenului, iar Comisia pregătește măsurile juridice necesare pentru punerea în aplicare a prelungirii în toate statele membre.

Ajutoare de stat mai mari. În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia acum de un ajutor maxim de 100.000 de euro per fermă, iar societățile de prelucrare și de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor maximum de 800.000 euro. Aceste cuantumuri pot fi completate de ajutoare de minimis, un tip de sprijin național specific sectorului agricol, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei. Plafonul aferent acestor ajutoare a fost majorat recent la 20.000 de euro (și până la 25.000 euro în anumite cazuri). Așadar, în temeiul cadrului temporar, sprijinul național total care poate fi acordat unei ferme se ridică la 120.000 euro (sau la 125.000 euro).

Fluxul continuu al produselor alimentare în întreaga UE prin crearea „culoarelor verzi”. Comisia își coordonează îndeaproape deciziile cu cele ale statelor membre pentru a asigura funcționarea pieței unice a bunurilor prin crearea „culoarelor verzi”. Aceste culoare verzi, bazate pe punctele esențiale desemnate de trecere a frontierelor, vor avea controale la trecerea frontierei care nu vor depăși 15 minute. Acum se permite trecerea tuturor mărfurilor, inclusiv a produselor agroalimentare.

Comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski (foto), le-a transmis, miercuri, miniștrilor agriculturii din UE, reuniți, în videoconferință, după ce aceștia și-au exprimat propunerile privind planul de acțiuni în perioada următoare: „Ne confruntăm cu o criză fără precedent și le sunt tot mai recunoscător fermierilor și producătorilor noștri pentru eforturile continue pe care le depun, în pofida dificultăților și a presiunii crescânde. Aceste vremuri dificile au demonstrat reziliența lanțului nostru de aprovizionare cu alimente. Reuniunea de astăzi ne-a permis să avem o perspectivă de ansamblu asupra acestei situații care se schimbă rapid. Am ascultat cu atenție și am notat cu interes toate sugestiile și solicitările, iar Comisia le va analiza și va oferi răspunsuri. Voi urmări în continuare situația, rămânând în strâns contact cu statele membre. Suntem gata să luăm măsuri suplimentare atunci când este necesar.”

Puteți citi aici propunerile ministrului român al agriculturii, Adrian Oros.

4

Propunerile ministrului român al agriculturii, Adrian Oros, pentru programul de acțiuni în sectorul agricol, exprimate în videoconferința cu omologii săi europeni REDACȚIA FIR 26 MARTIE 2020

La inițiativa președinției croate, miniștri ai agriculturii și pescuitului din UE au participat miercuri, 25 martie a.c.,  la o videoconferință pentru a discuta despre implicațiile pandemiei de Covid-19 în sectorul agricol și al pescuitului, cu scopul de a identifica împreună, și cu sprijinul Comisiei, cele mai bune acțiuni care trebuie luate în contextul actual. La videoconferință au participat cei doi comisari europeni pentru agricultură și pentru mediu, oceane și pescuit, Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, precum și secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Vă redăm, mai jos, intervențiile ministrului român al agriculturii, Adrian Oros, conform comunicatului MADR:

„Ministrul Adrian Oros a afirmat în intervenția sa: „În România, odată cu declararea stării de urgență ca urmare a pandemiei COVID-19, din data de 16 martie a.c., au fost adoptate o serie de măsuri care afectează toate sectoarele economiei, inclusiv sectorul agroalimentar. În scrisoarea transmisă Președinției şi Comisiei, am prezentat principalele probleme, iar propunerile din documentul Preşedinţiei corespund, în linii generale, solicitărilor României. În acest sens, aş dori să menţionez o serie de aspecte, extrem de importante pentru noi. În primul rând, considerăm esențială coordonarea de către Comisie a menținerii integrității pieței unice de către statele membre prin asigurarea faptului că verificările la frontiere nu perturbă în mod inutil libera circulație a mărfurilor pe teritoriul UE. Nu ar trebui să se permită, în niciun caz, întârzieri ale livrărilor de alimente la punctele de frontieră”.

De asemenea, ministrul a mai subliniat că, având în vedere toate problemele pe care le întâmpină sectorul agricol, este important ca normele actuale ale PAC să fie adaptate cât mai repede posibil, pentru a permite statelor membre să aibă flexibilitate suficientă în a-şi susține fermierii și alte categorii de beneficiari.

5

În continuare, pornind de la propunerile Președinției, ministrul a detaliat importanța reducerii controalelor şi extinderii zonelor în care se aplică controlul satelitar, precum și devansarea termenelor de  plată a avansurilor, concomitent cu creșterea procentului acordat în ceea privește plățile directe. Referitor la măsurile de dezvoltare rurală, România consideră că Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui să permită statelor membre mai multă flexibilitate în adaptarea programelor, Preşedinţia având propuneri similare celor identificate de România. În acest sens, Regulamentul nr. 1305/2013 ar trebui modificat în sensul  introducerii de noi forme de sprijin, mai bine adaptate nevoilor urgente actuale ale fermierilor, cum ar fi:

acordarea de sprijin sub formă de sumă forfetară pentru fermierii din cei mai afectați din punct de vedere economic (clasa de mijloc- IMM -uri);

finanțarea capitalului de lucru prin instrumente financiare, necondiționat de sprijinul pentru investiții;

adaptarea instrumentului de stabilizare a veniturilor; modificarea condițiilor de aplicare privind achiziția de animale pentru

refacerea potențialului de producție agricolă, coroborat cu aplicarea unor derogări privind restricțiile prevăzute de directivele europene, astfel încât să se asigure securitatea alimentară la nivelul statelor membre (ex: relaxarea condițiilor aferente Directivei nr. 60/2002 având în vedere că sectorul suine este puternic afectat de pesta porcină africană).

Referitor la măsurile de piață, România consideră necesară activarea unor măsurilor excepționale, respectiv aplicarea întregii game de măsuri de susținere a pieței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

România a propus, de asemenea, introducerea în Regulamentul 1308/2013 a regimului de plată unică şi sprijinul pentru viticultori, astfel cum a fost aplicat în perioada anterioară de programare. Totodată, se consideră necesară prelungirea cu un an a termenului pentru toate măsurile de piață din Programul vitivinicol.

În privința sectorului pescuit, România susține propunerile formulate de Comisia Europeană, menționând în special următoarele aspecte legate de Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime:

Introducerea unei flexibilități bugetare temporare Permiterea compensației pentru încetarea temporară a pescuitului, fără

restricțiile actuale, a compensației pentru a acoperi pierderile economice în acvacultură și a capitalului de lucru

6

Permiterea utilizării bugetului aferent anului 2021 pentru finanțarea măsurilor speciale prevăzute de Regulamentul 508/2014

La finalul intervenției sale, Adrian Oros a dat asigurări pentru toată deschiderea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România pentru o deplină cooperare cu Președinția Consiliului UE, Comisia Europeană şi celelalte State Membre în scopul identificării, în regim de urgență, a măsurilor necesare sprijinirii sectorului agricol şi industriei alimentare”.

APIA si SUBVENTII

În contextul epidemiei de COVID-19, fermierii români vor primi ajutoare de stat de 100 de mii de euro 27 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Europarlamentarul român Daniel Buda  a  precizat că răspândirea noului coronavirus COVID-19  a determinat oficialii Uniunii Europene să găsească anumire soluții, inclusiv pentru sectorul agricol. În acest sens, Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a anunțat că oferă fermierilor europeni și implicit și fermierilor români, ajutoare de stat de până la 100 de mii de euro plus ajutoare de minimis în valoare de 20 de mii de euro. Comisia Europeană a adoptat deja, un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

„În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, apreciez această decizie ca fiind mai mult decât necesară. În același timp, statele membre trebuie să găsească pârghii pentru ca sectorul agricol să își păstreze capacitatea de a furniza hrana la prețuri accesibile. În aceste vremuri dificile, când fiecare dintre noi trebuie să reducă la minimum contactul social, este foarte important ca fermierii să fie încrezători în capacitatea Guvernului, că este aproape de sectorul economic. România în mod cert are capacitatea de a produce alimente necesare pentru a-și hrăni populația dar, în același timp, populația trebuie să se orienteze să consume produse românești ceea ce, în mod direct, înseamnă un sprijin acordat sectorului agricol din România. În calitate de europarlamentar, îi asigur pe fermierii din România și din Uniunea Europeană că Parlamentul European, Comisia Europeană și Guvernul României, au pârghiile și mecanismele necesare de a preveni o criză alimentară”, a explicat Daniel Buda.

7

Comisia Europeană: Fermierii – sprijin până la 100.000 de euro/fermă, procesatorii – 800.000 de euro/beneficiar! agrointeligenta.ro - 26 martie 2020

În contextul pandemiei de coronavirus, sectorul agroalimentar al Uniunii Europene își demonstrează reziliența și continuă să le ofere europenilor alimente sigure și de înaltă calitate. Fermierii și producătorii se confruntă însă cu dificultăți și cu o presiune crescândă. Asigurarea securității alimentare și a unui lanț eficace de aprovizionare cu alimente pe întregul continent rămâne una dintre prioritățile Comisiei

După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a dezvăluit ieri că toate statele membre pot acorda tuturor fermierilor afectați de criza COVID-19 un ajutor de stat majorat până la 100.000 de euro, plus ajutor de minimis de 20.000 de euro, Comisia Europeană a transmis astăzi, joi – 26 martie, un comunicat de presă care vine să confirme informațiile prezentate de noi.

Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape toate piețele agricole și comerțul cu produse alimentare, observatoarele UE ale piețelor fiind actualizate regulat. În cadrul reuniunii prin videoconferință de astăzi, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, le-a prezentat miniștrilor agriculturii din UE o perspectivă de ansamblu asupra situației.

Comisarul Wojciechowski a declarat: „Ne confruntăm cu o criză fără precedent și le sunt tot mai recunoscător fermierilor și producătorilor noștri pentru eforturile continue pe care le depun, în pofida dificultăților și a presiunii crescânde. Aceste vremuri dificile au demonstrat reziliența lanțului nostru de aprovizionare cu alimente. Reuniunea de astăzi ne-a permis să avem o perspectivă de ansamblu asupra acestei situații care se schimbă rapid. Am ascultat cu atenție și am notat cu interes toate sugestiile și solicitările, iar Comisia le va analiza și va oferi răspunsuri. Voi urmări în continuare situația, rămânând în strâns contact cu statele membre. Suntem gata să luăm măsuri suplimentare atunci când este necesar.”

De la începutul crizei, Comisia a adoptat următoarele măsuri pentru sprijinirea sectorului agroalimentar:

Prelungirea perioadei de depunere a cererilor de plată în cadrul PAC: Noul termen-limităCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent pentru depunerea cererilor va fi acum 15 iunie 2020, în loc de 15 mai, fermierii beneficiind astfel mai multă flexibilitate în ceea ce privește completarea cererilor, în aceste vremuri dificile și fără precedent. Prelungirea a fost deja comunicată Italiei, iar Comisia pregătește măsurile juridice necesare pentru punerea în aplicare a prelungirii în toate statele membre.

8

Ajutoare de stat mai mari: În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia acum de un ajutor maxim de 100 000 EUR per fermă, iar societățile de prelucrare și de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor maxim de 800 000 EUR. Aceste cuantumuri pot fi completate de ajutoare de minimis, un tip de sprijin național specific sectorului agricol, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei.

Plafonul aferent acestor ajutoare a fost majorat recent la 20 000 EUR (și până la 25 000 EUR în anumite cazuri). Așadar, în temeiul cadrului temporar, sprijinul național total care poate fi acordat unei ferme se ridică la 120 000 EUR (sau la 125 000 EUR).

Fluxul continuu al produselor alimentare în întreaga UE: Comisia își coordonează îndeaproape deciziile cu cele ale statelor membre pentru a asigura funcționarea pieței unice a bunurilor prin crearea „culoarelor verzi”. Aceste culoare verzi, bazate pe punctele esențiale desemnate de trecere a frontierelor, vor avea controale la trecerea frontierei care nu vor depăși 15 minute. Acum se permite trecerea tuturor mărfurilor, inclusiv a produselor agroalimentare.

SUBVENȚII APIA: Cuantumurile ce vor fi plătite la sprijinul cuplat după 31 martie! agrointeligenta.ro - 26 martie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va începe, după 31 martie, plata subvențiilor de tip sprijin cuplat pentru Campania 2019. Acestea sunt ultimele scheme ce nu au fost deblocate, iar astăzi Ministerul Agriculturii a publicat pe site proiectul de Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019.

Agrointeligența- AGROINTEL.RO vă prezintă în premieră care sunt cuantumurile sumelor ce vor fi plătite de APIA la SCV în acest an cu mențiunea că la acest moment se cunosc doar plafoanele propuse ce urmează să fie aprobate de Guvern. Plata pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor la suprafețele eligibile pentru anul 2019.

Conform declarațiilor publice făcute de oficialii MADR și APIA, plata la sprijinul cuplat vegetal va putea fi demarată după 31 martie când se încheie și ultimul termen de depunere a actelor justificatoate pentru aceste scheme.

Iată care sunt sumele alocate pentru plata sprijinului cuplat în acest an

9

Plafonul maxim pentru plata acestor scheme este de 85.506.500 de euro, în echivalent 406.121.672 de lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020 și plafoanele fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru culturile prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020.

Plafoanele aferente fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal notificate Comisiei Europene sunt:

a) 33.434.000 de euro pentru soia;

b) 16.354.250 de euro pentru lucernă;

c) 440.000 de euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 196.560 de euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.902.200 de euro pentru orez;

f) 840.000 de euro pentru sămânţă de cartof;

g) 131.760 de euro pentru hamei;

h) 18.752.000 de euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.440.000 de euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 53.650 de euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 3.457.080 de euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 510.000 de euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 4.995.000 de euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Iată ce sume au fost aprobate anul trecut când APIA a achitat SCV pentru Campania APIA 2018:

10

Plafoanele aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru Campania APIA 2018:

a) 28.164.490 euro pentru soia;

b) 14.910.280 euro pentru lucernă;

c) 420.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 188.160 euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 5.117.765 euro pentru orez;

f) 939.100 euro pentru sămânță de cartof;

g) 129.320 euro pentru hamei;

h) 19.208.700 euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 1.251.950 euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 22.235 euro pentru castraveți pentru industrializare cultivați în câmp;

k) 8.807.600 euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 495.000 euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 2.679.650 euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

SUBVENȚIA APIA TĂIATĂ CU 70%! FERMIERII REVOLTAȚI: ”NU NE-A CONSULTAT NIMENI!” Ramona Dascălu - 27 martie 2020

Producătorii de legume fac un apel urgent către ministrul Agiculturii. Fermerii sunt nemulțumiți de scăderea drastică a plafonului alocat în anul 2019 pentru Sprijinul Cuplat Vegetal în spații protejate care ar tăia din  cuntumurile sperate de circa 9.000 euro/ha la 2.600 euro/ha.

OIPA Legume-Fructe, organizație condusă de președintele Aurel Tănase, a remis Agrointeligența-AGROINTEL.RO o luare de poziție transmisă către Ministerul Agriculturii în care arată că draftul de Hotărâre de Guvern privind

11

Sprijinul Cuplat aferent anului 2019 nemulțumește întregul corp de producători în spații protejate, prin plafonul alocat.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris în premieră despre banii pentru SCV aici: SUBVENȚII APIA: Cuantumurile ce vor fi plătite la sprijinul cuplat după 31 martie!

”Valoarea de 3.457.080 euro alocată pentru legumele în spații protejate pentru anul 2019 reprezintă 30 % din valoarea alocată în anul 2018.Se invocă o notificare din iulie 2019 de care nimeni nu știe. Este inadmisibil să se aloce mai puțin la categoria spații protejate, în timp ce la tomatele destinate industrializării, castraveții cultiuvati în câmp pentru industrializare, plafoanele cresc la cartoful timpuriu pentru industrializare, la cartoful de sămânța se mențin”, arată cultivatorii de legume reprezentați de președintele OIPA Legume-Fructe, Aurel Tănase.

În adresa înaintată de OIPA se semnalează că în fiecare an organizațiile reprezentative, recunoscute de MADR, au fost consultate și chiar prin semnătură și-au asumat suprafețele declarate eligibile de către APIA. ”Anul acesta nu s-a întâmplat. Ce să înțelegem? Va rugăm reanalizați poziția în cauză întrucât așteptările fermierilor erau de 9.000 euro/ha și ne trezim cu 2.600 euro/ha (30 %), aspectul provocând încordare, nemulțumire totală, abandon”, se mai arată în textul citat.

Ion Păunel: Este o bătaie de joc la adresa fermierilor vizavi de speranțele pe care și le făceau pentru sectorul legumelor

Tăierea bugetului pentru subvențiile legumicultorilor a stârnit o reacție dură și a venit și din partea preşedintelui Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, Ion Păunel care afirmă că Ministerul Agriculturii a uitat să pună cifra 1 în față la suma alocată și asta pentru că în ceea ce privește alocarea financiară 2014-2020 vizavi de sprijinul cuplat, România a avut alocat pentru sprijinul cuplat sere și solarii aproape 13 milioane de euro. ”De fiecare dată, nunărul fermierilor a crescut și plafonul a scăzut. De ce a scăzut acest plafon noi am fost informați vreodată? Din informațiile pe care le am și din mecanismele europene, acest sprijin cuplat a început din anul 2014 și putea fi ridicat pentru fiecare submăsură de sprijin cuplat cu 5% în fiecare an. Dacă pentru solarii aveam 10 milioane și ceva de euro plus 2 milioane și ceva de euro pentru sere, dacă adăugăm câte 5% pentru toți acești ani, însemna o altă sumă”, a arătat Păunel.

Aceasta a completat că este o bătaie de joc la adresa fermierilor vizavi de speranțele pe care și le făceau pentru sectorul legumelor, care sector oricum este un sector deficitar, neorganizat, dar un sector de care avem atâta nevoie

12

în această perioadă grea, și nu numai acum. ”De 30 de ani în ministerul Agriculturii nu avem măcar o direcție de legumicultură și horticultură, așa mult interes există din partea statului român și a guvernanților români care au fost și care sunt vizavi de legumicultură. Este o jignire totală suma alocată de statul român și cerem public de ce aceste sume au fost diminuate, cu acordul cui și ce demersuri au făcut în acest către Uniunea Europeană. Au făcut notificări, au scăzut cumva suprafețele de legume? Mecanismul sprijinului cuplat pentru orice formă de sprijin cuplat este așa: suma alocată trebuie împărțită la suprafețele eligibile și la fermierii eligibili, dar suma alocată în fiecare an este aceeași, adică de 13 milioane de euro, și vorbesc acum de legume în spații protejate, dar și la celelalte forme de sprijin cuplat România a avut niște plafoane pe care trebuie să le respecte și atunci în funcție de numărul de beneficiari care sunt per an și care sunt eligibili, suma se împarte pentru că acesta este mecanismul sprijinului cuplat în toate țările europene”, a mai completat acesta.

Legumicultorul spune că fermierii nu au fost consultați când s-au făcut notificările la Bruxelles. ”Întrebarea noastră este așa: De la 13 milioane de euro pe fiecare an, cât am avut alocați pentru solarii plus sere, de ce dintr-o dată am rămas la 3 milioane? Unde s-a dus diferența? Cine făcut notificările către Bruxelles și cu cine s-a consultat? Dacă s-a consultat cu cineva din domeniu, noi fermierii ne-am închina. Avem fermieri, avem cooperative, avem grupuri de producători, avem acea organizație pe filieră de produs condusă de domnul Tănase, care a fost la fel de vocal ca și noi și cred că este în continuare și a explicat fermierilor ce înseamnă sprijin cuplat pe filieră de produs. Și ministerul cu cine a discutat? De ce ne-a tăiat acest plafon? Dacă se iau astfel de decizii, vrem să fim consultați și noi în acest sens. Dacă Uniunea Europeană derogă niște bani și niște măsuri de sprijin, tu, statule, de ce încerci să nu dai acești bani sau unde i-ai băgat? Unde sunt banii ăștia? Deci, noi una peste alta suntem forte revoltați și credem în continuare că cei care au făcut acest calcul au uitat să pună cifra 1 în față pentru că cifra adevărată este de 13 milioane de euro, pe care România o are alocată pe fiecare an pe sprijinul cuplat pentru solarii și sere”.

Surse Bruxelles: Guvernul din România a decis reducerea fondurilor

Vrem niște explicații oficiale și de această dată o să facem și demersuri în acest sens, mai avertizează Ion Păunel.

”De la Bruxelles, pe surse, am primit informația că a fost și este decizia statului român de a acorda mai puțini bani pentru legume sau de a-i direcționa spre alte sectoare. Omul nostru, pentru că așa l-am considerat, și îl considerăm în continuare, pe secretarul de stat Emil Dumitru, atunci când i-

13

am adus niște argumente și pe programe europene și vizavi de sprijinul cuplat, informații pe care le primeam și noi telefonic, s-a supărat foarte tare că avem și noi fermierii informații de la Bruxelles. Deci, noi nu avem voie să știm, noi să fim acolo în mormânt. Primim în continuare informații cu lingurița despre ce se întâmplă acolo și noi ne așteptam să vină cu polonicul. Fosta guvernare nu a știut să ne răspundă unde suntem bani, cei 13 milioane de euro, iar cei care sunt acum la guvernare sunt supărați că de ce știm și noi că atâția bani ar fi. Nu vedem activitatea de la Ministerul Agriculturii, este inexistentă. Noi atâta vedem pe comunicarea de la ministrul Agriculturii: că s-a inventat o izoletă în România și presupun că de asta a fost postată pe site, ca să intrăm cu toții în ea, adică agricultura românească și fermierii mici. Și mai vedem publicate conferințele de presă de la Ministerul de Interne, adică restricții, restricții, restricții”, a punctat preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt.

Izoleta românească, știre distribuită pe canalale Ministerului Agriculturii

”Acum avem o guvernare, asta este, le mulțumim că ne postează o izoletă pe care au inventat-o niște români și să înțelegem că asta e informația către noi fermierii mici și oamenii de rând, că ne așteaptă izoleta și dacă putem să intrăm 2-3 în ea e și mai bine. Deci, noi înțelegem că pe noi, pe legumicultorii români, ne așteaptă izoleta, că altă speranță nu mai avem. Bine măcar că e românească ca să nu ne îngroape într-o izoletă străină”, a conchis Păunel.

PROGRAMUL TOMATA-APROBAT! Cererile de înscriere se depun/trimit la DAJ până pe 15 mai! agrointeligenta.ro - 27 martie 2020 Programul Tomata 2020 a fost aprobat de Guvernul României! Ajutor aprobat pentru fermieri în ședința de Guvern. Pe site-ul Executivului apare la acte aprobate în data de 26 martie și Hotărârea privind aprobarea schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate”, pentru anul 2020.

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a reușit să introducă pe ordinea de zi programul pentru tomate chiar înainte de începerea ședinței de Guvern, acesta fiind aprobat pe o listă suplimentară.

14

”Am și eu un proiect pe lista suplimentară, pentru că am primit avizul Consiliului Legislativ doar acum înainte de a veni, în rest avem toate avizele. Este vorba de un proiect de hotărâre privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomata în spații protejate. Sigur, este prins în buget pe anul 2020 și v-aș ruga să-l aprobăm”, i-a spus Oros premierului Ludovic Orban care a fost de acord cu aprobarea ajutorului de minimis.

Cererea de înscriere în program și documentele aferente pot fi depuse /transmise la DAJ inclusiv prin fax sau poștă, sau în format electronic prin e-mail, până la data de 15 mai 2020.

Potențialii beneficiari sunt:

-producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător

-producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008

-producătorilor agricoli persoane juridice.

Pentru a fi eligibili la aplicarea schemei solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative:

-să dețină osuprafață cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă indicator cu dimensiunile de circa 150 x 200 cm, pe care să se găsească inscripția „Program susținere tomate, anul 2020, beneficiar numărul ………….., Direcţia pentru Agricultură a Judeţului ………/ Municipiului Bucureşti”;

-să obțină o producție de minimum 3 kg tomate/mp;

-să fie înregistrați în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere.

-să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor completat începând cu data înființării culturii.

-să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

15

 Verificările se efectuează la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției. Valorificarea recoltei se face până la data de 15 iunie a.c. inclusiv.

Documentele justificative, respectiv bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare, care atestă comercializarea producției de tomate obținute din spațiile protejate, se depun la Direcțiile pentru Agricultură Județene până la data de 30 iunie 2020, inclusiv.

Potrivit MADR, resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 187.500,000 lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei de 39.477,000 euro și se asigură din bugetul pe anul 2020. Valoarea ajutorului de minimis este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an.

16 beneficiari au primit banii pentru angajamente de silvo-mediu, sesiunea 1/2017, anul 1 de angajament Revista Fermierului Joi, 26 Martie 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că, în data de 18 martie 2020, a efectuat plățile aferente Măsurii M15 - Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu, sesiunea 1/2017, anul 1 de angajament.Suma totală autorizată la plată este de 266.552,01 euro, respectiv 1.209.879,57 lei, pentru un număr de 16 beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislației europene și naționale în vigoare. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,5390 lei/euro stabilit de către Banca Centrală Europeană, în data de 31 decembrie 2016. Acordarea plăților compensatorii aferente Măsurii M15 - Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, submăsura 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu se realizează în conformitate cu Fișa Măsurii M15 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR 2014–2020).

AFIR si FINANTARI

16

AFIR, masuri de ultima ora pentru beneficiarii PNDR In mart. 27, 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aplicat de urgență câteva măsuri care vin în sprijinul beneficiarilor proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Aceste decizii vin ca materializare a prevederilor Hotărârii nr. 8 din 12.03.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a Coronavirus și a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 78/ 19.03.2020 privind adoptarea măsurilor necesare pentru desfășurarea activităților specifice implementării tehnice și financiare a măsurilor aferente Programului național de dezvoltare rurală 2014-2020 ca urmare a apariției pandemiei COVID-19.

Astfel, beneficiarii de fonduri europene nerambursabile acordate prin PNDR 2020 care se confruntă cu situații excepționale obiective cauzate de pandemia de COVID-19 (exemplu: lipsa forței de munca din partea contractorilor, izolarea la domiciliu, carantina etc.) și pentru a evita contaminarea cu COVID-19, își pot reorganiza, restructura sau reprograma activitatea care face obiectul finanțării, conform prevederilor din Anexa la Ordinul MADR nr. 78/ 19.03.2020.

Această modificare în implementarea proiectului trebuie să se realizeze doar cu respectarea unor cerințe: notificarea AFIR în acest sens, depunerea spre aprobarea AFIR a unui plan de acțiuni pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activităților în scopul prelungirii perioadei de execuție a contractului. Facem precizarea că pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activității, beneficiarii PNDR 2020 au posibilitatea de a prelungi anumite etape din graficul de implementare, de a reeșalona tranșele de plată, de a majora numărul maxim de 5 tranşe de plată sau de a solicita prelungirea duratei de execuție a contractului fără perceperea penalităților de întârziere.

Dacă beneficiarul PNDR nu poate să-și optimizeze activitatea, conform celor menționate mai sus, poate să solicite AFIR suspendarea prevederilor

17

contractuale pe durata stării de urgență, cu asigurarea, după caz, a valabilității scrisorii de garantare sau a poliței de asigurare a avansului.

Subliniem faptul că primul pas trebuie să fie reorganizarea sau restructurarea și doar dacă nu exsită această posibilitate, beneficiarul să opteze pentru suspendarea contractului de finanțare, care presupune înghetarea activității și a finanțării.

În contextul în care nivelul de digitalizare al AFIR permite derularea fluxurilor de lucru în mediul on-line, permițând astfel comunicarea cu solicitanții de finanțare și cu beneficiarii exclusiv prin intermediul internetului, Agenția a implementat o soluție informatică alternativă pentru situațiile care privesc proiectele cu depunerea pe suport de hârtie. În principal, această facilitate se adresează Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) pentru implementarea submăsurii 19.2.

Facem precizarea că accesul în acest spațiu virtual poate fi făcut doar prin invitație transmisă direct de către experții AFIR, în urma solicitării beneficiarului.

Această soluție utilizează o aplicație cloud, dedicată pentru fiecare proiect în parte, modul în care se utilizează fiind detaliat pe pagina de internet www.afir.info, dar și în cadrul unui tutorial simplu, disponibil pe canalul de YouTube: AFIR ROMANIA.

COVID-19: Ce MĂSURI propune AFIR pentru beneficiarii PNDR?Ferma  27 martie 2020

Ca urmare a pandemiei cu COVID-19, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a aplicat de urgenţă câteva măsuri care vin în sprijinul beneficiarilor proiectelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Potrivit AFIR, aceste decizii vin ca materializare a prevederilor Hotărârii nr. 8 din 12.03.2020 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a Coronavirus şi a Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 78/ 19.03.2020 privind adoptarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor specifice implementării tehnice şi financiare a măsurilor aferente Programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 ca urmare a apariţiei pandemiei COVID-19.

Vă puteţi reorganiza, restructura sau reprograma activitatea care face obiectul finanţării!!

18

Astfel, beneficiarii de fonduri europene nerambursabile acordate prin PNDR 2020 care se confruntă cu situaţii excepţionale obiective cauzate de pandemia de COVID-19 (exemplu: lipsa forţei de munca din partea contractorilor, izolarea la domiciliu, carantina etc.) şi pentru a evita contaminarea cu COVID-19, îşi pot reorganiza, restructura sau reprograma activitatea care face obiectul finanţării, conform prevederilor din Anexa la Ordinul MADR nr. 78/ 19.03.2020.

Această modificare în implementarea proiectului trebuie să se realizeze doar cu respectarea unor cerinţe: notificarea AFIR în acest sens, depunerea spre aprobarea AFIR a unui plan de acţiuni pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activităţilor în scopul prelungirii perioadei de execuţie a contractului. Facem precizarea că pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activităţii, beneficiarii PNDR 2020 au posibilitatea de a prelungi anumite etape din graficul de implementare, de a reeşalona tranşele de plată, de a majora numărul maxim de 5 tranşe de plată sau de a solicita prelungirea duratei de execuţie a contractului fără perceperea penalităţilor de întârziere.

Puteţi solicita AFIR suspendarea prevederilor contractuale pe durata stării de urgenţă!!

Dacă beneficiarul PNDR nu poate să-şi optimizeze activitatea, conform celor menţionate mai sus, poate să solicite AFIR suspendarea prevederilor contractuale pe durata stării de urgenţă, cu asigurarea, după caz, a valabilităţii scrisorii de garantare sau a poliţei de asigurare a avansului.

"Subliniem faptul că primul pas trebuie să fie reorganizarea sau restructurarea şi doar dacă nu există această posibilitate, beneficiarul să opteze pentru suspendarea contractului de finanţare, care presupune înghetarea activităţii şi a finanţării.", precizează AFIR.

În contextul în care nivelul de digitalizare al AFIR permite derularea fluxurilor de lucru în mediul on-line, permiţând astfel comunicarea cu solicitanţii de finanţare şi cu beneficiarii exclusiv prin intermediul internetului, Agenţia a implementat o soluţie informatică alternativă pentru situaţiile care privesc proiectele cu depunerea pe suport de hârtie. În principal, această facilitate se adresează Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) pentru implementarea submăsurii 19.2.

"Facem precizarea că accesul în acest spaţiu virtual poate fi făcut doar prin invitaţie transmisă direct de către experţii AFIR, în urma solicitării beneficiarului. Această soluţie utilizează o aplicaţie cloud, dedicată pentru fiecare proiect în parte, modul în care se utilizează fiind detaliat pe pagina de internet www.afir.info, dar şi în cadrul unui tutorial simplu, disponibil pe

19

canalul de YouTube: AFIR ROMANIA.", se mai arată în comunicatul Agenţiei.

ALTELE

ORDIN de la PREMIERUL ORBAN: CREȘTEȚI PRODUCȚIILE AGRICOLE! agrointeligenta.ro - 26 martie 2020

Mesajul pe care trebuie să îl transmiteți este de creștere a producției, i-a spus premierul Ludovic Orban ministrului Agriculturii Adrian Oros în cadrul ședinței de Guvern de astăzi, joi – 26 martie. Potrivit șefului Executivului, agricultura este sectorul care poate reprezenta motorul economiei românești în această perioadă de criză cauzată de pandemia de coronavirus.

”Mesajul pe care trebuie să îl transmiteți este de creștere a producției. E foarte important. Va fi loc pe piață, este clar că aici avem un potențial de dezvoltare pe care va trebui să îl valorifăm. Este important pentru economia de ansamblu că probabil alte domenii își vor reveni un pic mai greu, iar aici în domeniul agriculturii, dimpotrivă, se poate crește. Se poate fructifica potențialul. Aici trebuie gândite simplificări, mecanisme de finațare, trebuie să gândim proceduri de valorificare mai simplicate, chiar un echilibru între participarea la câștig pe lanțul de producție al producătorului, procesatorului. De asemenea, stimularea procesării și a zootehniei care sunt în mod evident extrem de importante”, a spus Ludovic Orban.

Premierul Orban a arătat că este nevoie de o ”analiză foarte serioasă a situației să vedem ce oportunități avem și cum fructificăm aceste opotunități”: ”Știm foarte bine că din păcate noi nu avem, nu acoperim nici consumul intern pe foarte categorii de produse și aici cred că trebuie gândite pârghii de stimulare economică a companiilor, a fermierilor, a procesatorilor, astfel încît să creștem producția și implicit să asigurăm și un motor de creștere economică din zona agriculturii”.

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a arătat că la acest moment se face o monitorizare atentă a prețurilor la raft și că plafonarea nu este o soluție. ”Ținem legătura cu tot ce înseamnă mediul asociativ, producători,

20

procesatori și comercianți și mai ales relațiile între ei. În această perioadă este înțelept să înțeleagă și ei că toți trebuie să treacă împreună peste aceastăcriză și că nimeni nu trebuie să piardă. Am văzut apeluri făcute de unii să se plafoneze prețul la raft. Asta este din punct de vedere economic o prostie mare pentru că dacă plafonăm doar prețul la raft, în primul rând îl distrugem pe producător, pe producătorul mic care de regulă este român. Marja de profit dintre fiecare verigă din lanț să fie discutată și să o stabilim de comun acord până trece această criză. După ce trece această criză pot să își înceapă iar războiul comercial între ei. Până atunci dorim să ne asigurăm că nu se întâmplă acest lucru„, a spus ministrul Oros.

Domnule premier Orban, pentru a mări producția unui fermier cu 100.000 €, trebuie ajutor de stat de exact 100.000 €! Nu e altă soluție! Cine dă ordin, ăla și plătește! Vlad Macovei - 27 martie 2020

Declarațiile prim-ministrului Ludovic Orban, din ultima ședință de Guvern, care a solicitat creșterea producției în sectorul agroalimentar au stârnit nedumerirea multor fermieri. În ultimele ore, am primit multe mesaje de la producătorii agroalimentari. Dincolo de supărare sau indignare chiar, firul călăuzitor al fiecărei discuții, cu fiecare fermier se oprește aici: ”Cum naiba să fac asta, domnule premier Orban, fără să mă duc în cap?”.

Domnule Orban, acum un an și jumătate ați primit o diplomă la Balul Fermierilor 2018, vă mai amintiți? V-am înmânat-o personal și am motivat acordarea acesteia pe considerentul că PNL, al cărui președinte erați atunci și sunteți și acum, este un partid care a susținut decizii de sprijin a agriculturii naționale și s-a luptat cu abuzurile împotriva reprezentanților din sectorul agroalimentar. Mai mult, doctrina liberală, obiectivele asumate de PPE la nivel european, pun la loc de cinste antreprenoriatul, inițiativa privată dar și securitatea alimentară a națiunii. Și investitorii din sectorul agroalimentar se cam încadrează aici, ar trebuie să fie la loc de cinste. Și nu prea sunt, domnule prim-ministru!

Să știți că degeaba îi dați directive ministrului Oros să crească producția agricolă. Domnul Adrian Oros ar trebui măcar să nu bușească actuala producție preconizată înainte de izbucnirea crizei. Sunt ceva semne că va fi foarte greu să nu înregistrăm scăderi ale producției agroalimentare, de unde să mai vorbim de creșteri.

Degeaba le spune ministrul Agriculturii fermierilor, prin mesaje pe Facebook, că totul va fi bine, oamenilor le cam vine să își smulgă părul din cap. Nu este în totalitate vina ministrului și a secretarilor de stat că trăiesc o formă accentuată de negare și izolare, situația chiar e grea, îi înțeleg foarte bine. Îi înțeleg și de ce nu prea răspund la mesajele disperate ale celor din

21

sectorul agroalimentar, nu prea au ce să le zică, situația e nasoală, soluții nu prea găsim, doar lozinci mai avem disponibile.

Dar totul va fi bine. Cu toate acestea, nimeni nu le-a strâns degetele în ușă ca să accepte posturi în Guvern și minister, uite, Costache de la Sănătate a smuls ușa cu totul și a tulit-o. Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă. Și fuga fizică, la propriu, e mai puțin nocivă decât fuga de răspundere, o știți și dumneavoastră domnule prim-ministru Orban, că nu vă știu un laș din punct de vedere politic, dimpotrivă.

Așadar domnule Orban, dacă ordonați recolte-record, dat fiind ciclul lung de producție în agricultură, întreb și eu, în numele fermierilor, cu ce bani? Că cine dă ordin, ăla și plătește, așa e în liberalism, nu? Și dacă dați dispoziții administrative, politice și guvernamentale ofertei să crească, cum facem să se întâlnească și cu cererea? Respectuos, constructiv și cu bună-credință vă transmit că nu există decât o singură soluție. Terminați cu vrăjelile și cu naivitățile vinovate, singurul lucru care va funcționa, dacă vreți cu adevărat o creștere de producție agroalimentară este ajutorul de stat, plata directă, acum, simplu, fără abureală! Vreți să aveți garanția că o fermă își folosește la maxim capacitatea de producție, ba poate o și crește? Plătiți în echivalență 1 la 1. Vreți un kilogram de mere mai mult dintr-o livadă? Dați fermierului contravaloarea unui kilogram de mere în sprijin direct guvernamental.

Orice altă măsură, efecte indirecte, stimulare, concepte dintr-astea din timp de pace, nu vor funcționa! Credeți că degeaba Comisia Europeană a dat derogare statelor membre pentru ajutor de stat până la 100.000 de euro pe fermă? Asta e singura soluție pentru a relansa producția sau pentru a-i ajuta pe fermieri să nu o piardă (în criză e cam același lucru). Așadar, dați bani fermierilor, vă rog! Nu le spuneți că nu sunt bani la buget, puneți zona medicală pe primul loc și imediat după, securitatea alimentară a României.

Ajutați agricultura, ajutați industria alimentară, sprijiniți-i cu bani, direct, pe antreprenori pentru a face producție. Și dacă veți face asta, veți avea și PIB, și echilibrarea balanței comerciale, veți crea și locuri de muncă pentru cei din Diaspora reveniți acasă, veți slăbi presiunea pe prețurile finale, vom avea produse românești în supermarketuri, retailerii sunt alături de noi și de fermieri! Profitați de asta, domnule Orban și dați bani fermierilor pentru a trece cu bine criza! Aveți o oportunitate fantastică, folosiți-o, domnule prim-ministru, dacă vreți să măriți producția în agricultură și industria alimentară! Ocupați-vă direct de asta, merită!

Fermieri nemulţumiţi: Oros, DEMISIA! Marian Muşat 27 martie 2020

22

CRIZA CORONAVIRUS. "Sunt depăşiţi de situaţie! Să facă un gest de onoare şi să ne lase în pace! Acum avem nevoie de oameni care să ne informeze, să asculte doleanţele noastre şi să rezolve marile probleme cu care ne confruntăm noi şi agricultura românească!" Fermierii sindicaliști din Olt îi cer demisia ministrului Agriculturii Adrian Oros.

Fermierii sindicalişti din judeţul Olt sunt nemulţumiţi de prestaţia ministrului Agriculturii, Adrian Oros, şi a echipei sale de la MADR în această perioadă deosebit de grea pentru fermieri. Aceştia critică modul în care conducerea Ministerului Agriculturii gestionează problemele cu care se confruntă producătorii agricoli din România, mai ales cei mici şi mijlocii, din cauza pandemiei de COVID-19 şi îi cer DEMISIA ministrului Agriculturii, Adrian Oros!

„Nu este normal ca, în stare de urgenţă, ministrul celor care produc hrana poporului să nu iasă cu declaraţii publice şi să transmită mesaje către agricultori; dacă avem sau nu stocuri suficiente de hrană, dacă pot fi ajutaţi fermierii autohtoni, dacă aceştia pot să doneze din recoltele obţinute, care se mişcă destul de greu şi sunt perisabile.

Îi sugerăm domnului ministru Adrian Oros să urmeze exemplul domnului Victor Costache! Nu este posibil ca într-o perioadă atât de grea, ca aceasta pe care o parcurgem, să nu vedem o apariţie publică, atât a dânsului, cât şi a conducerii Ministerului Agriculturii! La ora actuală avem nevoie de ministrul Afacerilor Interne, de ministrul Sănătăţii şi de ministrul Agriculturii. Hrana, Sănătatea şi Ordinea Publică trebuie să fie împreună!

De asemenea, şi secretarii de stat să urmeze exemplul fostului ministru al Sănătăţii, Victor Costache, pentru că sunt depăşiţi de situaţie! Să facă un gest de onoare şi să ne lase în pace! Avem nevoie acuma de oameni care să ne informeze, să asculte doleanţele noastre şi să rezolve marile probleme cu care ne confruntăm noi şi agricultura românească!Acesta este mesajul fermierilor mici şi mijlocii din ţară, al Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt!”, ne-a declarat, în exclusivitate, Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

VEZI mesajul și propunerile transmise autorităților de Federaţia Naţională a Lucrătorilor şi Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt: Luaţi MĂSURI

23

URGENTE ca să ASIGURĂM HRANA POPULAŢIEI cu PRODUSE ROMÂNEŞTI!CITEȘTE ȘI: Mesaj ADRIAN OROS pentru Comisia Europeană: Daţi drumul ALIMENTELOR la FRONTIERE!Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Silviu Năstase, numit vicepreședinte al ANSVSA agrointeligenta.ro - 27 martie 2020

Silviu Năstase este, de astăzi, vicepreședinte al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor (ANSVSA), potrivit unui comunicat de presă remis publicației Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

”În data de 26.03.2020, s-a publicat în Monitorul Oficial decizia privind, numirea în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domnul Silviu Năstase.

Domnul doctor Silviu Năstase şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Tulcea începând cu anul 2004 până în prezent.

Domnul doctor Silviu Năstase îl înlocuieşte în echipa de conducere a instituţiei pe domnul doctor Filaret Brădățan, care a fost eliberat din funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor”, potrivit ANSVSA.

Document de poziție al PIAROM, în contextul actual social și economic Valentin Vioreanu 27 martie 2020

Patronatul Investitorilor Autohtoni - PIAROM urmărește cu maximă atenție măsurile importante adoptate de Guvern în condițiile stării de urgență, înțelegând preocuparea majoră vizând menținerea unei bune stări de sănătate a populației, îndeosebi prin măsuri în sprijinul protejării salariaților ce trebuie să se deplaseze la locul de muncă.

24

Organizația patronală PIAROM se alătură poziției exprimate de cei mai mulți analiști economici, români și străini, asociații și institute de cercetare, care susțin în mod hotărât acordarea, de către toate guvernele, a unei atenții deosebite menținerii activității economice, indiferent de metodele adoptate, chiar în condiții derogatorii de la regulile europene, așa cum a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von de Leyn.

Pentru dimensionarea imediată a fondurilor necesare susținerii de către stat a măsurilor de principiu anunțate, PIAROM solicită lansarea imediată, online, a unei prime runde de inventariere a firmelor afectate în activitatea lor de declararea stării de urgență, cu comunicarea codurilor CAEN, a numărului de angajați ce trebuie să beneficieze de șomaj tehnic și a unor sume de bani necesare a fi primite sub formă de credite sau garanții, pentru 5-10 ani – în cazul investițiilor – sau 1-2 ani pentru capital de lucru.

Ministerul de Finanțe trebuie să constituie Fondul Special de Criză (etapa 1), asigurând în termen de 48 de ore, prin trezoreriile locale, finanțarea solicitată, în mod nediscriminatoriu. Nu sunt necesare criterii procentuale, din moment ce antreprenorii se plângeau că nu există suficientă forță de muncă înainte de criză. Nimeni nu trimite angajații în șomaj, dacă nu are probleme.  

PIAROM consideră că aplicarea imediată, nebirocratică, a susținerii mediului de afaceri cu capital autohton aflat în dificultate prin plata imediată de către stat a ajutoarelor solicitate, cu control ulterior, vizând regularizarea plăților/cheltuielilor făcute, fără aplicarea de sancțiuni (dobânzi, penalități, acțiuni penale) reprezintă un semnal de încredere în capacitatea antreprenorilor români, interesați în menținerea și dezvoltarea afacerilor lor.PIAROM solicită ca fiecare măsură de sprijin a mediului de afaceri, promovată de Guvern, să fie însoțită de proceduri simple, clare, aplicabile online, astfel încât ele să poată fi utilizate fără consultanță costisitoare, de către toți cei interesați.

PIAROM apreciază că starea de urgență va trece, dar reluarea activității economice, asigurarea din muncă a unor venituri decente cetățenilor României trebuie să capete aceeași prioritate ca activitatea de limitare a efectelor pandemiei.Oamenii de afaceri români înțeleg importanța activității lor, sunt solidari cu angajații lor, în funcție de disponibilitățile financiare, dar nu vor putea fi forțați să-și continuie sau să-și reia activitatea prin decrete. Despre PIAROMPatronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM este o organizație patronală care reprezintă, promovează, susține și apără interesele economice, juridice

25

și sociale ale membrilor săi, investitori români, în raport cu autoritățile publice, cu sindicatele, cu persoanele fizice și juridice.„Biroul de comunicare al PIAROM”

Florin Cîțu: Amânarea ratelor nu va depăși termenul de 31 decembrie 2020. Cererea trebuie depusă până la sfârșitul stării de urgență 26.03.2020

https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/florin-citu-suspendarea-ratelor-nu-va-depasi-termenul-de-31-decembrie-2020-cererea-de-amanare-pana-la-sfarsitul-starii-de-urgenta-1281914

Ministrul finanţelor a anunţat joi că ratele la bănci pot fi suspendate la cererea debitorului - persoană fizică sau juridică - pentru o perioadă de la una până la nouă luni, dar durata pe care se suspendă nu va depăși data de 31.12 2020. Florin Cîţu a precizat că măsura îi privește pe cei care au fost afectați „direct sau indirect” de măsurile luate în contextul pandemiei de COVID-19, iar solicitarea se poate face până la sfârșitul stării de urgență.

Ministrul a făcut precizări și despre ce se întâmplă cu dobânda pe perioada de suspendare a ratelor: dobânda restantă se capitalizează la soldul creditului existent (adică se adaugă creditului), dar se va reeșalona pe toată durata creditului. Excepţie vor face creditele ipotecare pentru care dobânda se va plăti într-o perioadă de maximum cinci ani, a anunțat ministrul.

Ce se întâmplă cu dobânzile?

„Ştiu că iarăşi era o întrebare în spaţiul public ce se întâmplă cu dobânzile la momentul în care a trecut perioada de suspendare şi dacă trebuie să plăteşti imediat rata mărită cu suma dobânzilor. Nu se întâmplă acest lucru. La art. 4 am stipulat: dobânda datorată de debitor corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului existent. Deci, se vor adăuga creditului, dar se reeşalonează pe toată durata creditului. Deci, efortul nu va fi foarte mare imediat pentru a plăti această sumă. Excepţie sunt creditele ipotecare pentru care se plăteşte eşalonat până la maxim 5 ani. De ce această excepţie? Aici, pentru că statul român a intervenit să îi ajute pe cei cu credite ipotecare şi la art. 5 spunem foarte clar:

26

statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, garantează în procent de 100% plata dobânzii capitalizate aferente creditelor ipotecare. Deci, în cazul creditelor ipotecare statul român garantează plata dobânzii capitalizate 100%, dar trebuie ca această dobândă să fie plătită pe o perioadă de 5 ani de la momentul suspendării”, a explicat şeful de la Finanţe.

  Curg amenzile! Romanii de la sat ies in continuare pe ulite In mart. 27, 2020 Cotidianul

Prevenirea răspândirii virusului COVID-19 impune măsuri severe atât în mediul urban cât și în cel rural, mai ales în contextul în care în județul Argeș, recent, au revenit foarte multe persoane din afara granițelor țării. Recent, echipe mixte formate din angajați ai Poliției, Jandarmeriei, Poliției Locale și din partea altorinstituții au efectuat mai multe controale, pentru prevenirea răspândirii infectărilor cu virusul COVID-19. Așa se face că s-au desfășurat ample acțiuni de control la adresele unde domiciliau cei aflați în izolare.

Au fost verificate 1683 de persoane în privința respectării măsurilor de izolare. Cum nu toți au fost găsiți acasă, a fost nevoie și de sancțiuni, patru la număr, a căror valoare totală este de 20.000 delei. Se pare că în mediul rural regulile se încalcă mai mult, din moment ce trei dintre persoanele sancționate și plasate în carantină sunt de la sat, două dintre ele locuiesc în comuna Mihăești, iar una este din Merișani. În plus, au fost aplicate și sancțiuni contravenționale, în valoare de aproximativ 227.000 de lei, pentru persoanele care nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, Ministerul Sănătăţii - MS

27

Modificat de Ordin 497/2020 la 25.03.2020

Ordinul nr. 497/2020 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situaţia de urgenţă de sănătate publică internaţională determinată de infecţia cu COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii şi limitării efectelor epidemiei, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 248 din 25.03.2020. A intrat în vigoare la 25.03.2020

Ordinul nr. 499/2020 pentru aprobarea suspendării temporare a distribuţiei în afara teritoriului României de produse biocide utilizate pentru a asigura prevenţia apariţiei afecţiunilor asociate infecţiei cu SARS-CoV-2, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 252 din 26.03.2020. A intrat în vigoare la 26.03.2020

Ordinul nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situaţii de urgenţă operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri Publicat în Mof I nr. 248 din 25.03.2020. A intrat în vigoare la 25.03.2020

Ordinul nr. 1799/2020 pentru aprobarea modalităţii de amânare la plată a ratelor şi dobânzilor aferente împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor Publice din venituri rezultate din privatizare unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, Ministerul Finanţelor Publice - MFP Publicat în Mof I nr. 252 din 26.03.2020. A intrat în vigoare la 26.03.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 443/2020 de autorizare a modificării specificaţiilor alimentului nou "extract de germeni de grâu (Triticum aestivum) bogat în spermidină" în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 92 din 26.03.2020. Va intra în vigoare la 15.04.2020

Decizia nr. 440/2020 privind un program temporar de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (BCE/2020/17), Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene Publicat în JOCE nr. 91 din 25.02.2020. A intrat în vigoare la 26.02.2020

…………….

28

INTERNE

Micul producător agricol dispare, cu fiecare zi de crizã. Și e foarte important pentru siguranță noastră alimentarã 26MART.

Romania nu a reușit în 30 de ani să dezvolte un sistem competitiv pentru colectarea, comercializarea și procesarea producției agricole, mai ales dacã vorbim de ceea ce produc peste 200.000 de mici fermieri.Da, câteva cooperative s-au format și da, piețele agroalimentare s-au extins. Însă, în plinã pandemie de coronavirus, micii fermieri au rămas izolați. Legumele, carnea, laptele rămân pe stoc, fară a ajunge la consumator, în condițiile în care rafturile magazinelor sunt tot mai goale. Internetul este plin în aceste zile cu anunțurile lor disperate. Platformele de agricultura prezinta zilnic cazurile extreme ale producătorilor locali.

Cum am ajuns aici?Prin culpa comuna. Primul vinovat este, normal, statul roman. Pentru că a eșuat în a gândi și implementa proiecte regionale, pentru a le oferi acces la finanțare, la depozitare, comercializare și procesare. Și micii fermieri au partea lor de vina, pentru că au refuzat insistent asocierea în cooperative agricole, ceea ce le-ar fi dat șansă unor investiții cu fonduri europene, pentru colectare, depozitare și chiar procesare.Micul fermier – producător de legume – asigura peste 70% din consumul intern. Da, peste 70%! El vinde pe trei canale : în piață agroalimentara – 60%, în marile rețele de supermarketuri – 20%, către mari centre de colectare și procesare 20%. În aceste zile, prima producție de legume pentru anul 2020 poate fi livrata. Dar din păcate lipsește. Cam de peste tot.De ce ? Pentru că :

Micul producător înseamnă munca în familie. Cu mulți fermieri la vârste înaintate. Frica, restricțiile, lipsa unor masuri coerente – toate – fie l-au determinat să nu meargă în piață, fie i-a fost restricționat accesul în piață.

29

Marile lanțuri comerciale se aprovizionau de la cooperative regionale sau din import. Nu au acces la micul producător local, nu îi cunosc pe acești oameni, nu au echipe prin care să ajungă la fiecare fermier.

Prea multe autorități locale au decis, în grabã, închiderea piețelor agroalimentare. O mare greșeală! Acolo poți găsi produse proaspete, locale, într-un spatiu mult mai sigur – majoritatea fiind amenajate în spatii deschise.

Primele restricții de circulație adoptate de Guvern nu au luat în calcul efectele pentru agriculturã. Abia în seara de 24 martie, în noua ordonanță, agricultorii sunt exceptați de la restricțiile de circulație, chiar și cei cu vârstă peste 65 de ani. Însă cele peste 10 zile în care a fost limitat accesul în piețe, atât al vânzătorilor cât și al cumpărătorilor, au condus către închiderea acestui lanț scurt de aprovizionare.Ce putem însă face pentru a repune în mișcare lanțul scurt, pentru a pastra siguranța alimentarã dar și pentru a salva producătorul local.

1. Administrația locala :

Va trebui să mențină deschise spaţiile agroalimentare publice. Să permită accesul doar pentru producătorii locali atestați, eliminând astfel creșterea artificialã a preţurilor (a specula).

Va trebui să asigure igienizarea și dezinfectarea acestor spatii, să ofere echipamente de protecție pentru vânzători, pentru că din păcate, mulți nu au de unde să își procure măști și mănuși.

Să scadă consistent sau să elimine chiria pentru spatiile din piață agroalimentara, pentru o perioada de minim 60 de zile, pentru a-i ajuta pe acești producători.

Să asigure accesul și să informeze populația asupra programului din piaţa publica. – Să asigure zone de descărcare în zona din apropierea piețelor.

Să întocmească reguli de siguranță pentru aceasta perioada, un program adaptat restricțiilor și să asigure informarea privind programul de funcționare.2. Agenția de plati și intervenție pentru agricultura (APIA) este instituția care colectează datele tuturor producătorilor agricoli ( cultura, suprafață, localitate, număr de telefon, adresa de e-mail), pentru că aici se depun cererile pentru plata subvențiilor.Prin urmare, fiecare centru județean APIA ar trebui să :

Îi informeze pe producătorii agricoli asupra centrelor de colectare și vânzare, asupra programului de funcționare și a regulilor adoptate de fiecare administrație localã.

Să extindă sistemul electronic de relații contractuale ( care momentan exista în sectorul de produse lactate pe filiera producător-procesator ) și pentru producătorii de carne, legume, fructe, oua și alte alimente de baza. Doar că în acest caz sistemul ar trebui să faciliteze, nu să oblige, relația

30

producător – comerciant. Astfel, lanțurile comerciale, care au azi probleme serioase în lanțul de aprovizionare, și-ar putea găsi furnizori locali, cu produse proaspete. Iar producătorii cu suprafețe medii ar reuși să își comercializeze produsele.3. Marile lanțuri comerciale ar trebui să ofere sprijin pentru Ministerul Agriculturii și APIA, pentru a dezvolta un sistem de achiziții rapid, pentru că astfel să își poată servi clienții. Sprijinul ar trebui să fie în primul rand de resurse pentru dezvoltarea sistemului, dar după aceea și logistic pentru preluarea acestor produse de la producători. Însă pot deveni adevărate centre de colectare locale în aceasta perioada.

4. Direcțiile sanitare veterinare (DSVSA) vor trebui să propună și să implementeze, în scurt timp, un set de masuri prin care să asigure siguranță alimentara și analiza produselor la recepție. În cazul produselor de origine animala, ar trebui să asigure inspecția în timp util în ferma, fară întârziere și să răspundă tuturor cererilor.

5. Ministerul Agriculturii ar trebui să transfere rapid sume din celelalte programe de finanțare, pentru achiziția urgenta a unor laboratoare mobile, pentru a facilita analiza și aprobarea la vânzare a produselor de origine animala. Dar nu doar atât. Ar trebui să elimine taxele pentru realizarea acestor analize, pentru o perioada de minim 60 de zile.Și pentru că tot ar fi trebui să ajungă, cam de 12 luni, acele abatoare mobile, acum ar trebui urgentatã livarea acestor unități. Pentru că procesatorii reclamã lipsa materiei prime, mulți având furnizori din Spania sau din Germania.Ministerul Agriculturii, împreună cu Ministerul Economiei, ar trebui să aducă repede în aprobare, un proiect pentru a asigura finanțarea micilor producători agricoli, mai ales că foarte mulți dintre ei aveau în perioada următoare credite în aprobare. Și fară o finanțare a activității, ei nu vor putea continua procesul de producție.6. Noi, consumatorii, ar trebui să verificam programul spaţiilor agroalimentare publice, să le cerem autorităților locale deschiderea și păstrarea în bune condiții de igiena și siguranță a acestora. Îi putem sprijini pe micii fermieri, achiziționând produse locale, proaspete.În astfel de momente, realizam cât de importanta este producția interna de alimente și medicamente.Sunt produse prioritare, indiferent de situația economica sau de conjunctura europeana. În Romania însă, este și o problema socialã. Pentru că micii producători, peste 200.000 la număr, înseamnă peste jumătate de milion de oameni, pentru care acesta este și singurul venit.

31

ORDONANȚĂ MILITARĂ. Există restricții privind transportul oamenilor la muncă?agrointeligenta.ro - 26 martie 2020

Transportul persoanelor la locul de muncă rămâne permis, a anunțat ministrul Transporturilor Lucian Bode care a explicat că nici regula de evitare a grupurilor de peste trei persoane, prevedere eliminată în actualizarea legislației, nu viza navetiștii.

Mai mulți fermieri au sesizat redacția Agrointeligența – AGROINTEL.RO că în condițiile noii Ordonanțe Militară nu știu în ce măsură mai pot transporta oameni la locul de muncă. Lucrătorii sunt esențiali pentru campania agricolă de primăvară în fermele mari, sunt persoane de bază pentru îngrijirea animalelor sau recoltarea legumelor din solarii.

Potrivit Ordonanței Militare nr. 2/21.03.2020 se recomanda evitarea formării de grupuri de peste 3 persoane care nu fac parte din aceeași familie, nu împart aceeași locuință. În Ordonanța Militară nr. 3/21.03.2020, această prevedere a fost eliminată, fiind reformulate restricțiile obligatorii privind circulația după cum urmează:

Art. 1. – Se interzice circulația tuturor persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, cu următoarele excepții:

a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;

c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;

d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;

e) deplasările scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizicăindividuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activități sportive de echipă), cât și pentru nevoile animalelor de companie/domestice;

f) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;

g) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

32

h) deplasarea pentru realizarea de activități agricole;

i) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare.

Nu doar că transportul persoanelor este permis pentru realizarea activităților agricole, dar și în cazul altor activități este permis transportul de persoane în scopuri profesionale, a explicat ministrul Transporturilor Lucian Bode.

”În fiecare zi traducem ordonanţele, impactul ordonanţelor militare asupra industriei de transport, pentru că am văzut tot felul de interpretări. ‘Nu ne putem deplasa la locul de muncă’. Nu, este fals. Nu se pune problema că nu ne putem deplasa la locul de muncă. Restricţiile nu se referă, acelea cu trei persoane, la deplasarea la locul de muncă, la deplasarea în şantiere. Aceste restricţii, în intervalul 6:00 – 22:00, nu se aplică celor care se deplasează la locul de muncă, se deplasează în şantiere. De asemenea, la nivel naţional, sunt măsuri pe care noi le-am luat şi pe care le luăm în continuare pe fiecare mod de transport în ceea ce priveşte reglementarea. Dacă ne referim la modul aerian, ştiţi foarte bine că transportul internaţional este practic blocat. Peste 80% din curse sunt anulate la nivel internaţional. Astăzi, compania TAROM a anulat toate cursele la nivel naţional”, a declarat Lucian Bode într-o intervenție la Digi 24. Potrivit ministrului Bode, în acest moment nu este suspendat transportul de persoane la nivel naţional şi nici cel de marfă.

Ce documente sunt necesare pentru a justifica scopul deplasării

Persoanele aflate într-un mijloc de transport sau în afara locuinței/gospodăriei trebuie să justifice deplasarea fie prin legitimație sau adeverință de la locul de muncă, fie prin declarație pe propria răspundere. Iată ce prevede în acest sens Ordonanța Militară nr.3/24.03.2020:

Art. 4. – (1) Pentru verificarea motivului deplasării:

a) angajații prezintă legitimația de serviciu sau adeverința eliberată de angajator;

b) persoanele fizice autorizate, titularii întreprinderilor individuale, membrii întreprinderilor familiale, liber profesioniștii și persoanele care practică activități agricole prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.

(2) Pentru verificarea motivului deplasării în alte situații decât cele prevăzute la alin.(1), se prezintă o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.

33

(3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței, motivul și locul deplasării, data și semnătura.

(4) Adeverința eliberată de angajator sau declarația pe propria răspundere pot fi prezentate personalului autorităților abilitate și prin intermediul telefonului, tabletei sau unui dispozitiv electronic similar.

(5) Măsura se aplică începând cu data de 25 martie 2020, ora 12.00.

MODEL_Declaraţie_pe_propria_răspundere https://www.mediafax.ro/coronavirus/modelul-de-declaratie-pe-proprie-raspundere-necesara-pentru-a-putea-iesi-din-casa-a-fost-actualizat-si-simplificat-descarca-de-aici-noua-varianta-19021441

Acum două zile disperat, astăzi fericit! ”Mulțumim Agrointeligența, AUCHAN ne-a propus să le devenim furnizori!” Vlad Macovei - 26 martie 2020 Apelurile pe care fermierii le fac prin intermediul Agrointeligența-AGROINTEL.RO nu rămân fără ecou. Mediatizarea cazurilor disperate, de producători agricoli care nu reușesc să își vândă marfa, pe fondul crizei COVID-19, au impact imediat. Suntem onorați că vă putem ajuta și vă asigurăm că poziția noastră de lider în informarea și susținerea fermierilor este întotdeauna pusă la treabă pentru binele agriculturii naționale, pentru a construi parteneriate și pentru a ne deservi publicul.

În urmă cu două zile, Agrointeligența-AGROINTEL.RO a publicat cazul lui Andrei Cocoloș, un tânăr președinte de cooperativă din Cilieni, județul Olt care avea nevoie de ajutor în a  găsi cumpărători pentru legumele sale. Apelul fermierului îl puteți citi AICI.

În urma publicării articolului, rețeaua de retail Auchan, prin intermediul directorului de calitate Florin Căpățână, a contactat Agrointeligența-AGROINTEL.RO pentru a stabili o legătură cu Andrei Cocoloș în vederea stabilirii unui parteneriat comercial. Avem acum confirmarea că această colaborare se va realiza! În numele redacției noastre, le mulțumim lui Florin Căpățână și companiei Auchan Retail România pentru decizia luată de a da o șansă acestei cooperative. În cele ce urmează, publicăm integral mesajul primit de la Andrei Cocoloș.

“Agrointeligenta a jucat rolul decisiv în acestă legătură între producătorii locali și retaileri. Vă mulțumesc pentru că m-ați ajutat să-mi văd visul cu ochii: să ne livrăm marfa în comerț, către consumatorii români! Agrointeligența este la ora actuala este cea mai implicată instituție media în

34

domeniul agricol, care ne informează prompt și care ne ajută concret. Implicarea de care ați dat dovadă dumneavoastră, jurnaliștii de la Agrointeligența denotă un profesionalism foarte înalt. Reprezentați o punte între fermieri și instituții ale statului sau companii din domeniu. Prin Agrointeligența, vocea fermierilor se face auzită!

O să ne adaptăm la nevoile consumatorilor, prin dezvoltarea cooperativei atât pe orizontală cât și pe verticală, ne vom dedica 100% pentru crearea unei parteneriat puternic și stabil cu Auchan România. Din luna aprilie a acestui an vom putea livra în magazinele Auchan roșii, varză, ardei gras și ardei tip kapia. Mesajul meu către toți fermieri din România este: împreună suntem mai puternici, trebuie să cerem o susținere cu fapte a agriculturii românești Sectorul legumicol din România a fost neglijat foarte mult. Continuăm împreună, împreună suntem puternici”, precizează președintele cooperativei din Olt.

MADR, ANSVSA, ce păziți? A intrat în România carne de pui cu risc de Salmonella, la preț de dumping, din Polonia! Vlad Macovei - 27 martie 2020

Am primit la redacție, de la o sursă anonimă, o serie de alerte care tocmai circulă pe grupul de WhatsApp al decidenților MADR și al personajelor-cheie din mediul asociativ, cu notificări legate de situațiile de urgență din agricultură și industria alimentară. Concret, este vorba de importuri de carne de pui din Polonia care riscă să destabilieze România, atât din punct de vedere al sănătății publice, cât și din perspectiva producătorilor autohtoni, care sunt loviți crunt de concurența neloială.

În urma verificărilor pe care le-am făcut, am confirmarea autenticității mesajelor și, pentru că prezintă o situație gravă, de interes public, am decis să le public integral, păstrând anonimitatea celor care au făcut aceste afirmații.

Mesaj 1

În atenția conducerii MADR. Avicultorii au stocuri de carne și ouă din ce în ce mai mari, în timp ce din Polonia intră carne de pui la prețuri de nimic și

35

în fiecare săptămâna în Polonia apar focare de gripă aviară și Salmonella. Prețul la poarta fermei in Polonia este 1,45 euro/kg , iar în România se aduce cu transport cu totul la 1 euro/kg. Crede cineva ca se mai poate produce in România în aceste condiții? Prețurile la inputuri au crescut și tot nu se găsesc suficient. Luptam cu un virus pe o parte și introducem altul pe de altă parte. Abia s-a închis focarul de gripa aviară din Satu Mare și vrem să deschidem altul?

Mesaj 2

Buna ziua, de acord. În plus, dorim să atragem atenția asupra creșterii numărului de loturi de carne de pasare și produse retrase în martie – cu origine Polonia, ajunse pe piețele din UK, Spania, Letonia și Polonia. Bulgaria nu a mai raportat cazuri pentru că are proceduri întărite de control și a achiziționat cantități mai mici. Autoritatea veterinara are rolul cel mai important pentru a proteja consumatorul. Noi nu știm cum se controlează carnea care vine din Polonia – vine operatorul cu probe la DSVSA, se recoltează din depozite? Cum se procedează și câte controale au fost făcute în luna martie?

Mesaj 3

Din informațiile pe care le avem, în Polonia există multe focare cu Salmonella patogenă. De aceea riscă să vândă carnea  cu orice preț.  Există un mare risc pentru consumatorul român, de aceea ar trebui, credem, sa aplicăm  procedura de control a Bulgariei. Exista un procent în care trebuie să ne încadrăm pentru controalele intracomunitare – dar atunci cand există risc, pot fi testate toate camioanele, cum a făcut Bulgaria.

Fotografia de pe sistemul european de alertă, arată clar creșterea numărului de loturi retrase, cu risc mare, în luna martie.

Mai multe restrictii! Conditiile impuse de DSVSA pentru crescatorii de ovine In mart. 27, 2020

Reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentară (DSVSA) anunță că, în contextul restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, crescătorii de ovine pot sacrifica mieii pentru Paște și în ferme, dar în anumite condiții stricte. Astfel, fermierii care se află la distanțe mari de un abator sanitar-veterinar sau de un centru amenajat temporar de către primării au posibilitatea să sacrifice mieii în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale în fermă/exploatație în anumite condiții. 

36

Una dintre acestea este ca la nivelul fermei să fie asigurate facilități, astfel încât să fie respectate regulile generale și speciale de igienă, bunăstarea animalelor și eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, astfel încât procesul de sacrificare a mieilor să nu compromită siguranța cărnii și a organelor.

De asemenea, reprezentanții   Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentară spun că un medic veterinar trebuie să controleze starea de sănătate a animalelor, respectiv să efectueze examenul înainte, dar și după ce vor fi sacrificați mieii. Inspectorii sanitar-veterinari vor verifica dacă sunt respectate condițiile de depozitare și comercializare a cărnii de miel, dar și dacă se respectă distanța minimă socială stabilită de de CNSSU. 

În ceea ce privește carnea de miel rezultată din sacrificarea mieilor în fermă/exploatație în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, aceasta nu poate fi livrată către alte unități din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, ci va fi comercializată direct către consumatorii finali.  

Vânătoarea mistreților a fost oprită pe perioadă nedeterminată! agrointeligenta.ro - 27 martie

În plină criză pandemică, agricultura românească mai primește o lovitură. Legislația militară pune stop măsurilor de limitare a populației de mistreți, vânătoarea fiind sistată pe perioadă nedeterminată în baza prevederilor Ordonanței Militare nr. 3/24.03.2020.

La data de 26 martoe, conform ANSVSA, România figura cu 455 de focare active în 213 localități din 26 de județe. În 12 județe erau diagnosticate doar cazuri la mistreți, iar de la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost diagnosticate 3.407 de cazuri la mistreți.

Asociația Generală a Vânătorilor și pescarilor Sportivi din România a solicitat Inspectoratului General al Poliției Române să clarifice dacă în

37

condițiile restictive instituite prin Ordonanța Militară nr. 3/24.03.2020 mai este permisă vânătoarea.

Răspunsul primit este clar: din momentul intrării în vigoare a Ordonanței Militare nr. 3/24.03.2020, orice activitate de vânătoare este sistată.

Situația creată este una cel puțin delicată cel puțin legat de vânarea mistreților. Numărul acestora este în continuare foarte mare și ei sunt considerați un factor de răspândire a pestei porcine africane la nivel național. Fermierii au solicitat expres Guvernului să ia măsuri pentru a elimina pericolul reprezentat de porcii sălbatici care fac paguve inclusiv la nivelul culturilor agricole. În afară de mistreți, alte probleme ce putea fi controlate sunt cele cu șacalii și cu urșii sălbatici.

Cu fermele de porci aproape de faliment, România a fost scoasă de pe lista țărilor ”sigure” în fața pestei clasice!agrointeligenta.ro - 27 martie 2020

În urmă cu circa trei ani, autoritățile sanitar-veterinare din România anunțau un mare triumf: după 10 ani, țara noastră era declarată liberă de pestă porcină clasică. Decizia a fost revocată, potrivit informațiilor furnizate de OIE – World Organisation for Animal Health.

Nu este clar ce a determinat autoritățile internaționale să repună România pe harta țărilor care încă nu sunt sigure din punct de vedere al pestei porcine clasice, mai ales că din 2017 și până acum nu au mai fost raportate cazuri pe teritoriul național. Este posibil ca această ”pedeapsă” să ne fi fost aplicată pentru că autoritățile din România nu au aplicat anumite măsuri de prevenire a reapariției acestui virus, dar și din cauza proastei gestionări a cazurilor de pestă porcină africană.

”Noi după ani buni de zile am ajuns să fim considerați și trecuți pe lista de țări libere de pesta porcină clasică. (…) Ne-a fost ridicat acel statut de țară liberă de pestă porcină clasică. Și asta în condițiile în care noi nu avem astfel de cazuri pe teritoriul țării, însă foarte probabil este că decizia s-a luat oarecum în conexiune cu faptul că nu am reușit să convingem pe nimeni că putem să ținem sub control pesta porcină africană. Această organizație ia decizii nu numai dacă apare un caz de pestă porcină clasică într-o țară, este vorba despre evaluarea pe care o face un grup de experți și care ia în calcul dacă țara respectivă este în măsură să asigure lumea că este capabilă să facă în așa fel ca boala să nu reapară. Consecințele sunt că ne întoarcem 15 ani înapoi și nu mai putem exporta produse de carne de porc în Uniunea Europeană, care este o lovitură serioasă pentru partea de industrie care procesează și care avea exporturi. Au venit prea multe pe capul nostru în

38

ultimul timp și dintr-o dată, iar falimentele vor fi inevitabile. Este grav și pentru economie, pentru că, pe partea de procesare, eram pe o balanță comercială pozitivă, adică exportam mai mult decât importam”, a afirmat pentru National.ro Ioan Ladoși, președintele Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România.

Decizia privind statutul României privind pesta porcină clasică a intrat în vigoare din 23 martie 2020.

Dumitru Grigorean: „Ne simţim ABANDONAŢI DE AUTORITĂŢI!”Marian MUŞAT  27 martie 2020 -

Suceveanul Dumitru Grigorean, unul dintre cei mai cunoscuţi crescători de vaci de carne din rasa Charolaise din România, președinte al Asociației Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), şi-a exprimat îngrijorarea faţă de starea de incertitudine în care stau  crescătorii de animale.

„Suntem într-o situaţie de incertitudine totală, nu ştim cum vor evolua lucrurile în continuare! Nu putem să avem o prognoză, să estimăm evoluţia pandemiei coronavirusului, cum ne va afecta pe noi, în afară de faptul că nu prea mai avem oameni la treabă! Avem în Asociaţie crescători din zone unde s-a confirmat virusul COVID-19 care s-au plâns că au rămas fără îngrijitori. Şi toţi se tem că, Doamne, fereşte! să nu se întâmple ceva mai grav! La vaca de carne nu sunt problemele atât de mari ca în fermele de vaci cu lapte, unde trebuie personal să mulgă, la oră fixă. Încă nu avem semnale că s-au îmbolnăvit oamenii!”, ne-a declarat liderul ACBCR.  

Unii crescători vor să renunţe la animale!Dumitru Grigorean a dat un exemplu de un crescător de animale de la Oradea ce deţine o fermă cu peste 100 de animale şi care într-un moment de disperare a vrut să vândă tot! Nu a dorit să risce şi să-şi îmbolnăvească familia pentru că - spunea el - că intră în contact cu foarte mulţi oameni. Ca să scoată vacile la imaş trebuie să apeleze la alţi îngrijitori, iar zona de păşunat este una cu un potenţial înalt de contaminare cu noul coronavirus, deoarece sunt foarte mulţi români veniţi din Italia!

39

„Nu sunt semnale că autorităţile se gândesc la noi!”„Suntem îngrijoraţi prin prisma faptului că nu am primit semnale clare, concrete din partea autorităţilor că se gândesc şi la noi! Or fi sectoare mult mai afectate, dar, eu cred că ar trebui dar măcar un semnal sau un mesaj public. Sunt colegi care spun că noi, crescătorii de bovine, ne simţim abandonaţi. Cât timp a fost vechea conducere a Ministerului Agriculturii în mod clar vaca nu a fost printre priorităţi, ci dimpotrivă! Nu s-a făcut nimic pentru sectorul bovine şi acum, deşi au trecut mai multe luni de când s-a instalat noua guvernare, nici acum nu vedem prea mare grijă faţă de noi şi de munca noastră. Chiar ne simţim abandonaţi!”, a concluzionat dezamăgit Dumitru Grigorean. Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Izolate, ca şi autorităţile, legumele păstrează distanţa socială!Marian MUŞAT  27 martie 2020

În această perioadă, solariştii lucrează la foc continuu pentru a produce şi a ieşi legume de primă apariţie. Îngrijorarea lor este mare că nu au unde vinde recolta! În plină pandemie de COVID-19, cu toate că pieţile rămân deschise, ele sunt instituţii aproape… moarte! Nu mai este forfota de altădată!

Restricţia de circulaţie a oamenilor din cauza măsurilor luate de autorităţi în starea de urgenţă obligă cumpărătorii să “viziteze” supermarketurile din apropiere locuinţelor.

“Noi, micii producători, o să murim treptat-treptat!”„La noi cea mai mare durere este vânzarea legumelor”, ne-a declarat Simon Idita, legumicultor din Pleşoiu, judeţul Olt. „Dacă timpul se va îndrepta să zicem că voi ieşi pe piaţă în maximum trei săptămâni. La mine va fi un ciclu de o lună de zile în care sunt nevoit vând roşiile! Am 20 mii de fire în solar. În caz contrar şi nu mi-am scos banii, la anul nu am să pot continua treaba! Temerea mare e că şi producţia, şi noi, micii producători, o să murim treptat-treptat, mai ales într-un an ca ăsta! Ar trebui să fim mai susţinuţi; oricum suntem mărunţi şi neajutoraţi!”        Fermierul are ceapă verde şi ar putea ieşi cu ea săptămâna viitoare! „E făcută, dar o mai las să-şi revină după gerul din zilelele trecute. Ceapă mai au legumicultorii din zonă, dar nu prea se caută; din cauza pandemiei de coronavirus oamenii rămân închişi în casă”, a susţinut cultivatorul.

„Suntem îngrijoraţi să nu aruncăm legumele la gunoi!”Fermierul Costache Radu, legumicultor din Matca a făcut producţia de fasole păstăi, dar deocamdată nu are cui s-o dea! „Am cules prima dată, aşa de probă să văd cum merge piaţa engros. În ultimele zile, mişcarea a fost

40

slabă. Lipsesc cumpărătorii”, ne-a declarat legumicultorul.Şi a continuat: ”De circa două săptămâni au ieşit castraveţii. S-au vândut cantităţi mici, între 500 kg şi maxim o tonă; puţin faţă de anul trecut când angrosiştii plecau cu dubiţele pline de marfă! Şi apoi, nici intermediarii nu au cui vinde mai departe!

Preţul a fost până în 6,00 lei kilogramul; mulţumitor!”Anul acesta, Costache Radu a cultivat 4.000 mp de Aurie de Bacău. În sezonul trecut s-a căutat; a fost preţul bun, iar producţia de păstăi s-a întins până pe 15-20 iunie. „Nu numai eu, dar toţi legumicultorii din Matca sunt îngrijoraţi! Le e frică să nu rămână cu producţia pe stoc. În comună nu sunt depozite-frig, marfa este perisabilă şi există riscul de a o duce la platforma de gunoi”, şi-a exprimat îngrijorarea cultivatorul.   Legumicultorul, deocamdată, nu găseşte soluţii pentru viitor. „Am sunat pe toţi partenerii de afaceri care iau frecvent marfă de la mine. Nici la ei în zonă nu merg vânzările. Am unul în Timişoara care nu vine să ia 100 kg de probă; nu-i convine omului; numai carburantul îl costă mai mult decât fasolea!”, a explicat mătcaşul.   

În lipsa cumpărătorilor, piaţa din Matca s-a blocat!„Astăzi (26 martie 2020 n.n.) e prima zi când s-a blocat piaţa en gross din Matca. Marfă este, îndeosebi castraveţi la preţul de 5 lei kilogramul, şi salată la un leu bucata. Dar nu cred că vor rămâne aşa, cu siguranţă că vor scădea. Nu pras sunt cumpărători, iar cei care au venit, puţini la număr, aşteaptă ca producătorii să scadă din preţ pentru a legumele aproape gratis!”, ne-a declarat inginerul Florin Ciocan, liderul Asociaţiei Naţionale a Tinerilor Producători de Legume şi alte Produse Produse Agricole şi Zootehnice Matca.  

Ce fac autorităţile?Nimic! S-au izolat şi păstrează distanţa socială! Pe pagina de Facebook, Ministerul Agriculturii precizează că circulația fermierilor nu este stânjenită de noua ordonanță militară privind măsurile pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, mulţumindu-se să citeze din Ordonanța Militară nr.

41

3/24.03.2020 cum că este permisă „deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole sau deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare”.  

De asemenea, în loc de măsuri urgente şi de sprijinire a producătorilor agricoli, MADR face recomandări şi dă asigurări “că va face toate demersurile pentru ca activitatea de producţie din agricultură să se desfăşoare în cele mai bune condiţii!!”

Preţul legumelor trebuie negociat între Guvern-legumicultori-supermarketuriÎn acest sens ar trebui luată în seamă propunerea lui Asociaţiei lui Florin Ciocan potrivit căreia „săptămânal, o comisie formată din reprezentanţi ai Guvernului, ai legumicultorilor şi ai supermarketurilor să se negocieze preţul legumelor”. În situaţii excepţionale, măsuri excepţionale! „Numai aşa va dispărea specula. Toţi bisniţarii care mută bobul de colo-colo profită de criză şi caută să se îmbogăţească şi mai mult pe spinarea noastră, iar noi să sărăcim muncind!”, şi-a exprimat opinia legumicultorul Florin Ciocan.Rămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Iarnă autentică în martie: Cum au rezistat culturile de câmp! Marian MUŞAT : 26 martie 2020 - Stratul de zăpadă căzut zilele trecute a acoperit binişor culturile de toamnă. Apa rezultată din topirea zăpezii va fi  binevenită, pentru că anterior se înregistrase un pic de deficit de umiditate în sol.

Începând de luni, 23 martie a. c., vremea s-a răcit brusc şi ninsorile au cuprins o parte din judeţele din arcul carpatic. Fermierii din judeţul Alba aşteptau precipitaţiile de mai bine de trei luni. „E bună zăpada aceasta pentru că vine să mai reducă din deficitul de apă din sol. Mai jos de 20 cm în pământ este uscăciune”, ne-a declarat inginerul Nicolae Stănescu, din Teiuş, judeţul Alba. 

Un sezon de producţie fără iarnă!Acesta recunoaşte că „nu am avut iarnă, ci o toamnă prelungită urmată de o primăvară blândă. Aşadar, nu putem spune că păioasele au intrat şi au ieşit

42

din iernare. Până acum se prezintă destul de bine. Am semănat numai triticale şi grâu peste 40 de hectare”, ne-a declarat fermierul din Teiuş.  Nicolae Stănescu a susţinut că la începutul lunii decembrie, s-a înregistrat un atac de nematozi, urmat de musculiţa cerealelor, atacuri destul de agresive. A intervenit cu tratamentele fitosanitare care se impun şi a stopat atacul.

Grâul românesc a trecut cu bine testul îngheţuluiÎn câmpurile Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Agricultură Caracal, cultura de grâu a avut şi ea de suferit de pe urma temperaturilor negative, mai cu seamă genetica străină.

“Avem 1.250 de hectare cu grâu românesc din soiurile Glosa şi Otilia şi alte 50 de hectare cu un soi de grâu comunitar. Genetica străină a fost afectată în proporţie de 50 la sută; îngheţul a ars aparatul foliar al plantelor de cultură, fapt ce se va reflecta direct şi într-o producţie mult mai scăzută. Sigur, şi soiurile autohtone au resimţit stresul termic, dar fără prea mari stricăciuni. Noi am realizat la timp fertilizările şi tratamentele conform tehnologiei de cultivare. Acum aşteptăm să vedem în ce direcţie o ia vremea nefavorabilă lucrului şi cum va evolua în continuare. După aceea vom hotărî dacă este cazul să intervenim cu un biostimulator sau cu un produs pe bază de aminoacizi”, a precizat Marius Cătălin Bran (foto), directorul SCDA Caracal.

Rapiţa slab dezvoltată a fost calamitată“Săptămâna trecută a fost episodul cu bruma groasă de primăvară, care în zona Caracalului a afectat tot ce a fost rapiţă slab dezvoltată. Culturile de rapiţă care nu au ajuns la stadii normale de creştere şi dezvoltare au fost

43

compromise în proporţie de sută la sută. Nu a fost cazul unităţii noastre pentru că noi avem plante în loturi demonstrative şi experienţe care au avut un parcurs vegetative optim. Aşa că din acest punct de vedere nu avem probleme”, ne-a declarat directorul SCDA Caracal. 

Efectul înghețului asupra culturilor de toamnă Revista Fermierului Vineri, 27 Martie 2020 19:02

În noaptea de 15 spre 16 martie a acestui an s-au înregistrat temperaturi negative în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în sud-estul țării, acolo unde minimele înregistrate au  ajuns și la minus 9°C. Aceste temperaturi scăzute au survenit după o perioadă nefiresc de călduroasă, cu zile în care s-au înregistrat temperaturi chiar și de peste plus 20°C. Aceste variații extreme au fost pe deplin resimțite de culturile agricole aflate pe câmp – grâu, orz și rapiță.Astfel că, la sfârșitul săptămânii trecute (20-22 martie 2020) am vizitat câteva câmpuri din județele Brăila, Tulcea și Constanța, acolo unde am observat pagube serioase la culturile de toamnă provocate de gerul de duminică noaptea, atunci când s-au înregistrat temperaturi cuprinse între minus 7°C și minus 9°C.Temperaturi scăzute au fost aproape în fiecare primăvară, însă anul acesta plantele sunt mult mai afectate din cauza factorului care face diferența: apa. Suntem în mijlocul unei secete pedologice accentuate, fără zăpadă în lunile de iarnă și precipitații foarte reduse.În județul Brăila, localitatea Viziru, culturile de rapiță sunt aproape de compromitere. Plantele bine dezvoltate în toamnă au pornit în vegetație, iar în momentul înghețului aveau tija floriferă de circa 30-35 cm, astfel că partea superioară a tijei a fost distrusă în totalitate. În acest moment, singura șansă o reprezintă pornirea lăstarilor laterali, dar și în acest caz este necesară apa. Dacă în următoarea perioadă nu vor apărea precipitații, cultura va trebui întoarsă.În aceeași zonă, am vizitat un fermier care, pentru a-și asigura o răsărire uniformă, a irigat în toamnă. În acest caz, cultura de rapiță a fost foarte puțin afectată de acest fenomen, de unde putem deduce faptul că nu doar gerul a fost o problemă, ci și lipsa apei.La culturile de grâu și orz sunt probleme în tot sudul și estul țării, deoarece seceta pronunțată va pune mari probleme în refacerea culturilor, iar unele sole aflate în depresiuni au fost aproape distruse.Așadar, în primul rând este nevoie de precipitații, care prin unele zone au și venit, dar în cantități reduse de 15-20 litri/mp. Seceta este marea problemă! În lipsa precipitațiilor, culturile nu au cu ce să își refacă foliajul afectat.

44

Ce putem noi face:                  - Până nu își revine cultura nu trebuie să aplicăm erbicide, fungicide sau insecticide. Culturile sunt stresate, nu trebuie să stresăm și noi suplimentar. Buruienile sunt o mare problemă, dar există soluții flexibile disponibile care se pot aplica până la apariția frunzei standard. În acest caz, recomandăm produsele Pixxaro™ Super sau Cerlit™ Super, care combat perfect un spectru larg de buruieni.                  - Când apar creșterile noi, se poate aplica un aminoacid sau chiar azot foliar, dar nu înainte de a începe să se regenereze culturile, pentru că este nevoie de masă foliară de recepție.                  - Fertilizare suficientă cu azot, pentru refacerea foliajului. Alături de apă este necesar azotul care are un rol esențial în procesul de creștere. Putem aplica, dacă nu s-a întâmplat acest lucru deja, azotat de amoniu 100-150 kg/ha, care la primirea a cel puțin 15 litri de apă, ajunge în zona radiculară și ajută foarte mult planta.Sunt vremuri dificile din multe puncte de vedere, dar cu atenție și precipitațiile necesare putem trece peste toate!ANDREI CIOCOIU, CATEGORY MARKETING MANAGER OILSEEDS CORTEVA AGRISCIENCE ROMANIA & REPUBLICA MOLDOVA

Vino alături de noi și comunică clar: Misiunea noastră, implicarea totală pentru succesul fermierilor! Start în campania de mediatizare a soluțiilor furnizorilor de inputuri! agrointeligenta.ro - 27 martie 2020

https://youtu.be/J8GBOeRUoV4

Grupul Agrointeligența-BTvideo anunță demararea unei campanii de susținere a sectorului de agribusiness, pentru a trece cu bine de criza COVID-19 și de digitalizare a promovării și comunicării cu clienții. Este vorba de o inițiativă media complexă și completă, de suport pentru furnizorii de produse și servicii pentru fermieri în a construi și implementa campanii de a-și menține poziția și imaginea în piață. Este un moment zero, o resetare a jocului în zona comercială din agribusiness și Grupul Agrointeligența-Btvideo va oferi consiliere gratuită celor care vor să construiască campanii de vânzări către fermieri cu focus pe digital/online/social-media cu o

45

componentă video, de impact vizual, consistentă, eficientă și profesionistă. Agrointeligența-WWW.AGROINTEL.RO este lider în informarea și susținerea fermierilor din România.

Campania Grupului Agrointeligența-BTvideo va însemna, în prima fază, o campanie de informare a tuturor decidenților din companiile de agribusiness din România, atât cele cu activitate națională, cât și cele cu activitate regională, despre schimbările dramatice care s-au produs în comunicarea cu fermierii și despre ce va face diferența în zona promovării comerciale, mulți ani de acum înainte, și după ce criza COVID-19. Asistăm la nașterea unei lumi noi în marketingul și vânzările din agribusines. Cine nu va aplica integral rețeta digitală de promovare, va întâmpina dificultăți din ce în ce mai mari în derularea operațiunilor și în atingerea obiectivelor.

Forțați de izolarea impusă de starea de urgență generată de criza coronavirusului, toți fermierii din România vor descoperi că este foarte simplu să interacționeze digital, online, mai ales prin intermediul smartphonului și vor rămâne fideli acestui mod eficient și complet de comunicare, inclusiv în zona comercială. Și fermierii sunt cititorii fideli ai platformei media agrointel.ro, care în luna martie 2020 va înregistra un trafic online de peste 2 milioane de utilizatori unici și o cotă de piață de 74% din totalul citirilor online pe teme de agricultură! În zona online, ești pe Agrointeligența – WWW.AGROINTEL.RO sau nu ești deloc!

Cei interesați ne pot trimite un email la adresa partener@agrointel.ro

Concret, această campanie are trei componente:

suport editorial gratuit pentru anunțul oricărei companii către fermieri prin intermediul agrointel.ro!

consultanță/consiliere gratuită pentru o strategie de efect în comunicarea video, distribuită digital, suntem alături de manageri care vor să regândească total strategia sau doar să redirecționeze focusul!

soluții pentru filmări/transmisii în direct de la câmpurile experimentale, loturi demonstrative etc, fără public, cu o alternativă la evenimentele cu public, pentru a putea folosi informațiile și tehnologia aplicată. Cei care ar fi venit la demonstrația în câmp acum vor privi la noi acum! Vorbim de toate tipurile de produse și servicii: semințe, fertilizanți, produse de protecție a plantelor, echipamente și soluții pentru zootehnie, tractoare și combine, utilaje, service, echipamente de toate felurile, aplicații informatice și lista poate continua.

46

MESAJ PENTRU DECIDENȚII DIN COMPANIILE CARE OFERĂ PRODUSE ȘI SERVICII FERMIERILOR!

Te temi că vei avea probleme în agribusiness?

Te temi că vor fi clienți mai puțini și venituri mai mici?

Te temi că această criză va însemna și imposibilitatea de a interacționa direct cu agricultorii?

AGROINTELIGENȚA – BTVIDEO are soluția!

Hai să ne spui ce vrei să facem pentru tine!

Hai să construim împreună o campanie digitală care să facă diferența, cu conținut video de top!

Cea mai importantă resursă în această perioadă este atenția! Știm cum să captezi și să fructifici atenția fermierilor!

AGROINTELIGENȚA – BTVIDEO este lider în informarea și susținerea fermierilor!

Avem cel mai citit site de agricultură din România, avem cea mai importantă platformă de social-media pentru fermieri, avem cea mai tare echipă de producție video!

Nu uita! Nimic în afară de o campanie digitală cu focus video nu va funcționa! Dacă vrei să treci cu bine de furtună, apasă accelerația, nu frâna!

Medicii veterinari nu mai eliberează formulare de mișcare, crescătorii nu pot scoate animalele din fermă! agrointeligenta.ro - 27 martie 2020 Micile ferme zootehnice sunt blocate la acest moment și crescătorii de bovine din mai multe județe reclamă că au fost refuzați de către medicii veterinari concesionari atunci când au cerut ca pentru a scoate animalele din exploatație să li se elibereze formularele de mișcare. Aceste acte sunt obligatorii pentru a transporta animalele, iar în lipsa documentației eliberate de medicul veterinar, niciun animal nu poate fi comercializat, nici măcar dus la abator.

Primul semnal a venit aseară din județul Timiș, acolo unde un fermier a anunțat pe Facebook, pe Grupul Văcarilor din România, că medicul veterinar l-a informat că nu are voie să îi facă hârtie de transfer. Aceeași situație și în Sălaj, Tulcea și Mureș, au spus fermierii.

47

Pasați de la un birou la altul la DSVSA Timiș

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a încercat să lămurească situația cu informații oficiale. Am sunat la DSVSA Timiș, acolo de unde am fost pasați ba de la Identificare la Sănătate Animală, ba de la Sănătate Animală la Identificare, ca în final să ni se închidă telefonul în nas, iar la resunare doamna de la Centrală să ne indice să trimitem întrebările în scris pe adresa de ”office”. Aceeași situație și la ANSVSA la București unde ni s-a spus că în această perioadă nu se mai dau informații la telefon (?!), ci doar pe e-mail, ca și cum noul coronavirus s-ar transmite prin unda GSM și medicii veterinari din birouri ar fi în pericol de moarte dacă se obosesc să ridice telefonul pentru a da lămuriri utile fermierilor. Ne-am conformat și am trimis și cererea scrisă către ANSVSA, dar și către DSVSA Timiș și în măsura în care vom primi răspunsul autorităților, îl vom publica de urgență.

Până atunci, am căutat online ce informări publice au mai făcut DSVSA în ultimele zile, iar în urmă cu 3 zile, mai multe direcții au anunțat oficial că ”Medicii veterinari de liberă practică, care asigură asistența veterinară pe teritoriul județului vor efectua numai intervențiile de urgență”.

O notă de serviciu a ajuns de la ANSVSA, prin DSVSA, la medicii veterinari concesionari

Nu ne-am lăsat și am sunat la Federatia Patronatelor Medicilor Veterinari (FPMV) unde am discutat direct cu președintele organizației, dr. Samir Băloi. Acesta ne-a confirmat că la acest moment medicii veterinari concesionari sunt în imposibilitatea de a elibera astfel de documente fermierilor pentru că, altfel, ar încălca legislația în vigoare, inclusib nota de serviciu ce le-a fost transmis de către autoritățile sanitar-veterinare.

”Este o chestie ce nu este lămurită. Foarte mulți medici veterinari sunt împotriva măsurilor luate în această perioadă. ANSVSA a trimis niște note către DSVSA-uri față de care noi, Federația Patronatelor Medicilor Veterinari, am protestat, prin care suspendă pe perioadă nedeterminată acțiunile sanitar-veterinare. Situațiile de urgență au zis să se rezolve. Problema este următoarea: chiar dacă au spus acest lucru, medicii veterinari nu pot acționa acesta întrucât erau obligați să ne pună la dispoziție echipamente speciale. Deci echipament complet de protecție. Au dat o notă de serviciu în care au spus: toate acțiunile sanitar-veterinare, toate contactele pe care medicii le au cu animalele sau cu crescătorii de animale se mai pot face doar cu purtarea echipamentului complet. Ne-au dat nota aceasta de serviciu dar nu ne-au pus la dispoziție echipamentele. Există normă care spune că aceste echipamente se asigură de către ANSVSA. Nu au făcut acest lucru, în schimb au dat nota de serviciu prin care nouă ne suspendă acțiunile

48

din programul strategic, acțiunile sanitar-veterinare, și ne spun să rezolvați situațiile de urgență”, ne-a explicat liderul Federației Patronatelor Medicilor Veterinari.

Dr. Băloi, care activează la nivelul județului Dolj, ne-a confirmat că medicii veterinari vin în sprijinul fermierilor chiar neoficial, făcând acțiunile de urgență, așa cum sunt cele de crotaliere întrucât acestea sunt esențiale. ”Dacă dau documente oficiale, trebuie să existe echipamentele necesare. Altfel pun viața medicilor veterinari și a fermierilor în pericol. Medicul veterinar se plimbă de la o fermă la alta, de la o gospodărie la alta. Medicii veterinari sunt oameni responsabili și din acest motiv, fără niciun fel de protecție asigurată, o mare parte dintre ei nu derulează astfel de activități în această perioadă. Riscăm închisoarea!”

Referitor, punctual, la situația formularelor de mișcare, dr. Samir Băloi a explicat: ”Documentele de mișcare nu se pot face decât ca urmare a identificării animalelor, identificarea animalelor trebuie să se facă în echipament comeplet. Nu ar fi niciun fel de problemă să facem identificarea dacă ni s-ar pune la dispoziție echipamentele de protecție necesare, conform notei de serviciu pe care am primit-o”.

Din informațiile Agrointeligența – AGROINTEL.RO, blocajul privind formularele de mișcare este numai la nivelul fermelor mici pentru care activitatea sanitar-veterinară este gestionată de medicii veterinari concesionari, în baza contractelor acestora cu ANSVSA. Fermele mari lucrează cu medici veterinari proprii, angajați în cadrul exploatațiilor, care dețin utilizator SNIIA și care pot elibera direct documentațiile necesare.

SFATUL AGROINTELIGENȚA: Dacă vă confruntați cu un refuz din partea medicului veterinar concesionar privind eliberarea formularelor de mișcare a animalelor, este important să știți că aveți dreptul de a informa DSVSA de această situație și de a solicita ca un medic veterinar din cadrul DSVSA de la nivelul județului să vă sprijine cu eliberarea documentelor necesare. În cazul în care întâmpinați probleme/refuzuri și la nivelul DSVSA, vă rugăm să ne semnalați aceste situații la numărul de telefon al redacției: 0744.311.359.

Apelul unui grup de legumicultori! ”Ajutați-ne să luăm un credit! Avem nevoie de finanțare pentru a mai produce!” Angelica Lefter - 27 martie 2020 Legumicultorii gălățeni fac un apel urgent către autoritățile statului. Situația creată de COVID-19 în România a blocat accesarea de credite. Sunt organizații de legumicultori care luau aceste credite pentru a face lucrările de primăvară, pe care le returnau la vânzarea producției. Astăzi, aceste posibilități de finanțare sunt complet blocate!

49

În această situație se găsește și organizația legumicultorilor MONCOSTMAR GRUP din Liești, județul Galați. Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au stat de vorbă cu unul dintre reprezentanții firmei, fost administrator și acum contabilul organizației, Maricela Susanu, care a explicat despre ce este vorba:

”Am accesat fonduri europene, avem credite foarte mari, problema este că să intri pe piața supermarketurilor din România este foarte greu, noi nu prea am reușit. Organizația noastră este formată din producători de legume și fructe cu suprafețe mici. Este complicat! Avem zece producători, trei dintre ei sunt persoane juridice, iar restul persoane fizice, care au suprafețe mici de teren. Problema este că vindem mai mult în zonă și este foarte greu să intrăm pe piața supermarketurilor, asta înseamnă că suportăm foarte greu ratele pe care le avem la bancă. Asta înseamnă că trebuie să susținem membrii pentru că prețul pe care îl avem la vânzare este mic”, spune Maricela Susanu.

Reprezentanta organizației de legumicultori gălățeni susține că, deși dețin contracte de comercializare la una dintre cele mai mari fabrici din Galați, prețul de vânzare a legumelor este scăzut, motiv pentru care și producătorii obțin sume foarte mici pe legumele cultivate. Cu toate acestea, organizația a făcut, din fonduri proprii, investiții mari în sortarea și depozitarea legumelor.

”Noi avem comercializare la fabricile din zonă, precum Contec, care este una dintre cele mai mari din țară. Prețul de vânzare este mic, 0,45 de lei/kilogram, vorbim la tomate, cultura în câmp. Noi nu avem solarii, acesta este prețul și este greu. Avem nevoie de susținere a membrilor pentru a lua credite. Am fost în analiză pentru un credit la o bancă, însă cu situația aceasta a noului coronavirus s-a sistat tot și nu am mai putut lua nimic din suma propusă. Urma săptămâna aceasta să semnăm creditul, dar banca a sistat orice creditare, nici măcar 5.000 de lei nu ne vor mai da. Problema este că noi, acum, în primăvară ar fi trebuit să semănăm și nu avem cu ce. Noi am făcut investiții foarte mari, am făcut un depozit de legume și fructe, am achiziționat mașini pentru sortare, mașini frigorifice. Pentru că prețul de vânzare în COSTMAR este foarte mic, atunci și prețul pe care îl dăm producătorilor este foarte mic, de aceea avem nevoie de susținere”, a explicat reprezentanta MONCOSTMAR GRUP din Liești.

50

Maricela Susanu face un apel către autorități să deblocheze situația legată de accesarea creditelor cât mai rapid, pentru a se face lucrările în câmp. Dacă nu sunt făcute la timp, culturile sunt compromise, iar legumicultorii vor avea mult de suferit:

”Dacă nu avem acum niște bani să începem să producem, nu vom avea nici peste nouă luni cu ce să plătim ratele, chiar dacă suspendăm acum creditele. Ideea era că Guvernul a dat în Ordonanța 29, prima de când a început situația de urgență, prin care se spune că băncile vor da credite subvenționate. Chestiunea este că am sunat la bănci și nu oferă credite subvenționate pentru că nu au norme în acest sens și nimeni nu dă nimic! Adică ar fi fost niște credite cu dobână 0, urmând ca la finalizarea creditului clientul să plătească niște comisioane la Fondul de Grantare. Nu am găsit nicio bancă disponibilă pentru că nu au norme, chiar dacă scrie în ordonanță! Noi avem nevoie de bani, mă îndoiesc că autoritățile statului ne-ar putea ajuta cu semințe pentru înființarea culturilor!”

Cererea producătorilor este foarte clară: să fie date normele prin care Ordonanța emisă de Guvern să poată fi pusă în aplicare, astfel încât legumele să fie pe piață și în fabrici, consumatorii să aibă de unde cumpăra, iar legumicultorii să nu își piardă culturile.

”Chiar și furnizorii în acest moment, speculează și nu cred că va fi ușor de obținut sămânța! Statele să dea normele mai repede, în agricultură dacă nu se fac lucrările la timp, plantele nu se dezvoltă și culturile sunt compromise. Roșiile ar fi trebuit semănate în mai. Dacă planta nu ajunge la maturitate că este semănată prea târziu, am pierdut tot! Trebuie să facem cultură pentru că suntem în ultimul an de monitorizare, am accesat fonduri europene. Avem obligația realizării unui VPC – valoarea producției comercializate, de minim 1.000.000 de lei.

Să vând de 1.000.000 de lei într-o organizație cu membri care au 5 ha, este imposibil și riscăm să fim penalizați. Anul trecut am făcut producție de peste 30 de tone de tomate, în câmp. Avem contract cu Contec, trebuia să respectăm contractul. La vânătă am făcut 40 de tone, la ardei 35 de tone, nu sunt producții foarte mari, dar sunt producții pentru câmp, nu vorbim de solar”, a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Maricela Susanu, reprezentantul firmei MONCOSTMAR GRUP din Liești, județul Galați.

 Agrii Romania, mesaj pentru fermieri: ”Avem suficiente stocuri de inputuri” In mart. 27, 2020

51

Situația în care se află România, din cauza epidemiei de COVID-19 este o situație dificilă pe care o traversăm cu toții, o situație la care trebuie să răspundem cu multă responsabilitate, solidaritate și calm.

Agrii România are un angajament ferm făcut cu fermierul său, un angajament pe care l-a respectat întotdeauna, și pe care-l va respecta și astăzi. Suntem în plină campaniei de primăvară, fapt pentru care vreau să le transmit un mesaj clar, onest, simplu, tuturor fermierilor: AVEM SUFICIENTE STOCURI DE INPUTURI! AVEM SĂMÂNȚĂ! AVEM PRODUSE PENTRU TRATAMENTELE FITOSANITARE! AVEM ALTERNATIVE! AVEM O ECHIPĂ DEDICATĂ FERMIERILOR! Suntem într-o perioadă în care trebuie să demonstrăm că ne pasă. Că ne respectăm valorile brandului nostru: comunitate, oameni, parteneriat. Că suntem alături de ei, de fermierii noștri și că-i sprijim în acțiunile lor. Așa că, odată cu izbucnirea epidemiei în România, pentru a reduce deplasările fermierilor în câmp, oferim GRATUIT serviciul pentru agricultură digitală – RHIZA, până la ieșirea României din colapsul epidemiologic. Am făcut o serie de comunicări pe această temă, rămânem în continuare angrenați în realitățile agricole, cu maximă responsabilitate și prudență față de fermieri. Ne continuăm activitatea comercială, logistică și operațională, furnizăm servicii în condiții de siguranță față de clienți, angajați și parteneri.Suntem la dispoziția fermierilor, pentru a identifica alternative în cazurile în care apar dificultăți de aprovizionare. Baza de prestatori servicii de transport se extinde zilnic, pentru a putea face față cerințelor fermierilor noștri. Avem planuri de contingență pentru depozitele principale.

Le mulțumesc colegilor mei, fie că sunt de la logistică, șoferi, lucrători comercial, tuturor colegilor, care fac tot posibilul, ca produsele necesare fermierilor, să poată fi livrate la timp. Le mulțumesc colegilor de peste 60 ani pentru solidaritatea arătată, pe care am decis să-i protejăm în această perioadă ! Sunt convinsă că vom depăși împreună aceste momente, cu multă RESPONSABILITATE, SOLIDARITATE și CALM. Așadar, bazați-văîn continuare pe noi, pe produsele și serviciile Agrii România. Agrii, inteligență și inovație”!

Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România

52

„Nu există în România fermier fără calități. Împreună formăm o comunitate foarte valoroasă pentru țara noastră!” 27 martie 2020 Cotidianul Agricol Actualitate, Companii

Interviu cu doamna Doriana Nițu, director general al companiei KWS Semințe

Doamna director Doriana Nițu, vă rugăm să ne spuneți cum vedeți evoluția pieței în conjunctura actuală.

În primul rând, încep cu ceea ce stă pe buzele tuturor în ultimul timp și anume, îmi doresc ca mesajul meu să vă găsească sănătoși și cu multă putere de a merge înainte. Spun aceasta, deoarece fermierii și toți cei care activează în domeniul agricol sunt pe baricade zilele acestea și trebuie să își păstreze forța, voința, energia, ca să rămână așa. Pentru că, pe lângă cel medical, sectorul nostru este vital pentru oameni, deoarece răspundem uneia dintre cele mai de bază nevoi: hrana.

Ca urmare, răspunsul meu firesc la întrebare este că întrevăd o evoluție ascendentă, dar sacadată, cu cereri accelerate la semințe și inputuri pentru perioada pre-emergentă, în vederea asigurării începutului de sezon, a semănatului. Totodată, estimez că în următoarele două luni mediul de afaceri se va tulbura și mai mult, adică și cel al afacerilor conexe sectorului nostru, cu repercusiuni directe în agribusiness.

Mai exact, nu știm cum vor evolua reglementările privind transporturile de marfă la nivel național și care vor fi procedurile de securizare a populației, implicit a fermierilor și producătorilor. Așa încât este foarte posibil ca cererea să fie bruscă pentru toate inputurile necesare tehnologiilor agricole pe întreaga perioadă de vegetație, cel puțin ale celor care trebuie aplicate până în iulie.

Referitor strict la semințe, cred că va crește cererea pentru disponibilul actual de stoc, fermierii nemaidorind să își asume și riscul de așteptare, pe lângă toate celelalte riscuri pe care le au la momentul actual.

Anii au devenit atipici din punct de vedere al condițiilor climatice și, în plus, legislația europeană este mult mai restrictivă în ceea ce privește substanțele

53

utilizate în protecția culturilor. În aceste condiții, geneticii îi revine un rol esențial. Cum privesc specialiștii în material semincer această situație de fapt?

După cum știți, KWS este singura companie multinațională din domeniul producerii de sămânță care ameliorează hibrizi de porumb în România. Este o investiție complexă, care a necesitat foarte multe resurse, dar aceasta este justificată prin prisma cererii în continuă schimbare a fermierilor din România, mai ales că aceste schimbări de nevoi vin ca urmare a modificărilor climatice despre care vorbiți.

Noi am susținut întotdeauna că fermierul de aici trebuie să primească hibrizi adaptați condițiilor din ferma lui și, totodată, să poată avea opțiunea de a alege între mai multe varietăți, în funcție de tehnologia utilizată sau de destinația în utilizare.

Trebuie să amintesc faptul că noi, KWS, ne-am declarat independența față de orice companie din domeniul agrochimic, pentru că vrem să ne specializăm la cel mai înalt nivel în ceea ce știm să facem de peste 160 de ani: să optimizăm potențialul genetic al plantelor și să producem semințe de cea mai bună calitate pentru agricultură.

Investim peste 40% din cifra de afaceri în cercetare și ameliorare la nivel mondial, avem specialiști foarte buni și, ca urmare, creăm hibrizi din ce în ce mai performanți. Ca să răspund punctual la întrebare, este o situație care ne bucură, pentru că putem să ne dovedim competențele.

Compania KWS investeşte în calitate, dar şi în tehnologie. Ce ne puteţi spune despre noile concepte lansate în piață?

Am lansat acum trei ani conceptul ClimaControl3 – grupa hibrizilor de porumb KWS cu toleranță ridicată la secetă și arșiță, care a urcat încă din primul an pe locul doi în preferințele fermierilor de aici. Un rezultat care ne-a onorat și motivat să să continuăm să lansăm hibrizi performanți.

La un an distanță, am adus în piață un pachet de hibrizi destinați fermelor care utilizează tehnologie intensivă, adică Plus4Grain – grupa hibrizilor de porumb cu performanță ridicată în condiții de practici agricole avansate. Noutatea cea mai importantă a reprezentat-o faptul că toți hibrizii componenți ai acestei grupe sunt ameliorați în România, adică reprezintă soluția perfecta pentru condițiile pedo-climatice de aici.

Continuăm să îmbogățim anual ambele grupe cu hibrizi de nouă generație, ameliorați în România bineînțeles, și ne bucurăm că aceștia sunt imediat

54

absorbiți de fermele din țara noastră. Dincolo de ideea de apartenență, motivul principal este performanța dovedită a acestor hibrizi în ferme încă din primul an, cel al lansării.

Trebuie să menționez și o a doua cultură în care suntem deja foarte consacrați, cea a rapiței de toamnă. Hibrizii noștri, nu mulți, dar foarte performanți, sunt preferați de fermieri pentru productivitate, dar și pentru rezistența remarcabilă la scuturare. Și în această categorie vom continua să aducem noutăți, cu care fermierii să aibă garanția reușitei. Genetica noastră a devenit deja o primă alegere și preferăm în primul rând să aducem calitate.

Care sunt principalele noutăţi genetice care vor intra în portofoliul comercial KWS în acest an?

Aproape jumătate din portofoliul nostru reprezintă noutate genetică, dacă luăm în considerare o vârstă per hibrid de cel mult 3 ani și dacă ne referim la toate speciile pe care le producem (porumb, floarea-soarelui, rapiță, soia).

Referindu-ne strict la noutățile din acest an, suntem o companie care își respectă promisiunea față de fermierii parteneri, indiferent de condițiile de conjunctură macro, în sensul în care și în acest an vom veni cu inovații, cu hibrizi mai performanți, cu caractere îmbunătățite și genetică de vârf.

O primă noutate este deja lansată. Mă refer la soia și la primul soi din această cultură de la KWS: soia Annika. Așa că rămâneți conectați la informațiile noastre și veți afla în timp util tot ce vom lansa. Nu dorim să dezvăluim deocamdată, pentru că se diluează informația și este bine ca lucrurile să fie spuse la timpul lor.

Care considerați că sunt cele mai importante calităţi ale unui fermier producător de sămânţă?

În primul rând onestitatea și pasiunea pentru lucrul bine făcut. Toți partenerii noștri întrunesc aceste calități. Noi suntem foarte mulțumiți cu colaborările pe care le avem și sperăm că și domniile lor sunt la fel de mulțumiți de parteneriatul cu noi. Nu există în România fermier fără calități. Împreună formăm o comunitate foarte valoroasă pentru țara noastră.

În încheierea interviului, vă rugăm să transmiteți un mesaj fermierilor din România.

Noi, toată echipa KWS, vă mulțumim! Vă dorim multă putere și optimismul atât de necesar pentru a merge înainte. Să fim sănătoși și să ne rugăm împreună ca totul să fie bine. Puteți conta pe noi.

55

BY LANTULALIMENTAR  2020-03-27  

”Pe soțul meu, Ioan, l-am cunoscut când vindeam la tarabă brânza obținută în gospodăria părinților mei. Ai lui erau tot crescători de animale și vindeau ca mine în piață. De când ne-am căsătorit, de 20 de ani, muncim împreună în ferma noastră, nu ne-am ocupat cu altceva. Avem patru copii, băiatul cel mare a împlinit 21 de ani, o fată are 20 de ani, cealaltă 14 ani, iar băiatul cel mic are un an și jumătate. Cei mari sunt și ei implicați în agricultură, ceilalți calcă pe urmele nostre. ”Creierul” întregii afaceri este soțul meu, el gândește și planifică totul, noi suntem ajutoarele lui”, îmi mărturisește Ana Ionuț.

Ana și Ioan Ionuț

Familia Ionuț crește sute de oi din rasa Țurcană, 50 de vaci din rasa Bălțată Românească, din care 20 sunt mulgătoare. Totodată, fermierii lucrează peste 200 de ha de teren agricol, pentru a asigura animalelor baza furajeră ( cereale, lucernă, etc. ). Nu au accesat fonduri europene, utilajele le-au achiziționat în leasing.

Ana este băcița fermei. Zilnic, în punctul de procesare ajung de la văcuțe 300 de litri de lapte. 150 de litri sunt ambalați în sticle de 1 l de unică folosință, iar 150 de litri sunt trasformați în brânzeturi. Oile nu sunt încă mulse. Laptele este rezervat în totalitate mieilor, care trebuie îngrășați înainte de Paște.

56

Zilnic, din Valea Chintăului mașina frigorifică transportă laptele și brânzeturile la magazinele închiriate de familia Ionuț în piețele Mărăști, Gheorghieni și Zorilor din Cluj-Napoca.

produse de la ferma Ionuț/facebook

Potrivit informațiilor postate pe pagina de facebook ”Ferma familiei Ionuț”, produsele și prețurile sunt acestea:”Lapte de vacă: 10 lei/2 litri (în sticlă de unică folosință)Telemea proaspăta de vacă: 24 lei/kgmixtă: 25 lei/kgCaș proaspăt: 30 lei/ kgBrânză de burduf: 34 lei/kg”

”Avem deocamdată clienți, chiar dacă unii și-au mai făcut stocuri de telemea maturată și de brânză de burduf. Nu știu ce va fi mai departe. Mie îmi e teamă” și-a exprimat Ana îngrijorarea cu privire la evoluția pandemiei de covid 19.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Sindalimenta: “Ajunge! Ne-ati adus in pragul disperarii!”  meatmilk  27 martie 2020

Faţă de situaţia creeată de extinderea maladiei Covid-19, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară, condusă de Dragoş Frumosu, a emis următorul comunicat în care face apel la govern să nu îngroape sectorul alimentar din România. Iată textul:“Dupa luptele voastre politice, dupa batalia cu motiuni, dupa alba neagra pentru numirea primului ministru, dupa ce tot timpul v-ati promovat in functii importante acolitii pe salarii mari, multi fiind incompetenti, acum se

57

vad si rezultatele acestei crize voi fiind cei care puneti mai presus de interesele Romaniei, interesele de partid.

De fapt, rezultatul activitatii “guvernului meu”, care nu a fost capabil sa aprovizioneze Romania cu substante dezinfectante, masti si manusi de protectie, punand in pericol viata cadrelor medicale, dar si a pacientilor internati in spitale pentru alte afectiuni, este unul singur: Tara este aruncata intr-o prapastie economica.

In timp ce voi aveti tot, 70% din populatia tarii traieste dintr-un venit lunar de maximum 1.500 de lei. Acum, o mare parte din acesti oameni sunt trimisi in somaj.

Mult trambitatele planuri menite sa sprijine mediul de afaceri si, in special, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii care mobilizeaza circa 60% din numarul total al angajatiilor din tara, sunt pur teoretice, fara norme de aplicare la o luna de la declansarea crizei.

Reamintim presedintelui Iohannis si premierului Orban ca in timp ce ei inca se gandesc cum sa salveze economia, 300.000 de companii au fost deja lovite de criza, iar peste un milion de angajati din economie vor ramâne fara locuri de munca în perioada martie-aprilie, daca starea de urgenta nu va fi ridicata. In timp ce economia tarii este pusa la pamant din cauza inconstientei unui guvern incompetent, nascut doar din vanitatea unui presedinte care are impresia ca le stie pe toate si se pricepe la toate, Romania se scufunda.

Pentru ministrul Muncii asta nu conteaza, doamna Violeta Alexandru ne trimite poze pe facebook si vrea sa ne arate ca munceste pe branci stand in fund pe covor. Faceti ceva sa nu mai omorati romanii si sa nu mai distrugeti economia Romaniei, atat cat a mai ramas din ea.

Pe rand ati imprumutat sume uriase de bani fara ca cineva sa fie de acord, fara sa stim pe ce s-au cheltuit. De fapt, probabil ca ati dorit sa acoperiti gaurile rezultate in urma furturilor voastre si ale colegilor politici.

ATI FURAT PE RAND SI NE-ATI FACUT SA CREDEM CA CINEVA VA RASPUNDE. NE-ATI MINTIT.

Este momentul sa va treziti din betia puterii la realitate si sa luati masurile pe care mediul de afaceri le cere. Romania are astazi nevoie mai mult ca oricand de spitale si cadre medicale, medicamente si mancare.

Producatorii romani de alimente pot asigura necesarul pe rafturi, dar nu ne distrugeti.

58

In acest sens Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara – SINDALIMENTA va solicita:

– Eliminati preturile aberant de mari pentru certificatele de situatii de urgenta. Guvernul vorbeste despre eliberarea certificatelor de situatie de urgenta pentru IMM-urile aflate in dificultate, dar nu spune insa ca eliberarea unui astfel de certificat este taxata de Camera de Comert si Industrie a Romaniei cu suma de 500 EURO, plus TVA. Eliberarea acestor certificate a fost transformata de aceasta institutie intr-o afacere;

– Nu distrugeti industria alimentara romaneasca. In aceasta perioada ea trebuie sa lucreze la turatiee maxima, Romania are nevoie de acest sector;

– Eliminati taxele si impozitele societatilor din industria alimentara pe o perioada de 6 luni;

– Scutiti de plata taxelor pe salariu pentru o perioada de 6 luni angajatii din industria alimentara. Astfel veniturile lor vor creste, iar companiile isi pot asigura forta de munca necesara productiei. Peste 70% dintre angajati locuiesc in comunele limitrofe ale marilor orase;

– Stopati exporturile de materie prima pentru industria alimentara si incurajati importurile pentru acest sector;

– Sprijiniti sectorul procesarii carnii. Prin “grija avuta” pentru stoparea extinderii virusului de gripa porcina ati reusit sa cresteti importurile de carne de porc. Astazi importam peste 85% din necesar. Subventionati industria de procesare a carnii;

INDUSTRIA ALIMENTARA TREBUIE SA LUCREZE PENTRU ROMANI. ACUM AVEM SANSA SA ADUCEM PE RAFTURI ALIMENTE ROMANESTI IN PROCENT DE PESTE 80%. PROTEJATI-NE, NU NE DISTRUGETI!

– Trebuie ca toti factorii politici și reprezentantii diferitelor sectoare economice sa discute serios înainte de a fi luate masuri pripite pe care ulterior le vom plati toti;

– Masurile populiste și lipsa unei consultari reale cu mediul de afaceri nu vor face decat sa amplifice criza;

– Nu mai copiati masuri care nu pot fi suportate de economia romaneasca. Masurile trebuie adoptate contextului intern;

– Asigurati necesarul de echipamente de protectie, atat pentru spitale, cat si pentru angajatii din industria alimentara;

59

– Asigurati minimul de produse de protectie pentru cei care stau acasa sau care merg la munca;

– Plafonati preturile alimentelor si medicamentelor, dar purtati permanent dialog cu reprezentantii industriei, astfel incat sa ne asiguram, daca este nevoie, de anumite subventii in cazul cresterii pretului la materia prima;

– Nu neglijati asociatiile, fundatiile si ONG-urile, ele nu se incadreaza in prevederile Ordonantei nr. 30 privind acordarea somajului tehnic. Sunt multe astfel de organizatii care implementeaza proiecte pe fonduri europene. In scurt timp proiectele se pot suspenda, iar angajatii raman fara venituri. Viitorul reluarii implementarii dupa starea de urgenta este incert daca uitati de antreprenori;

– Aduceti langa voi specialistii, oameni de elita, academicienii, cercetatorii -cati mai avem- si nu distrugeti Romania;

– Incetati sa spuneti ca nu sunt bani. Atunci cand tara este in stare de urgenta, cand romanii mor fiindca de zeci de ani ati distrus sistemul de sanitate, cand economia risca sa intre in colaps, faceti calcule, fiti transparenti si spuneti-ne ca faceti imprumut ca sa ne salvati pe noi, cei multi, fiindca pe voi v-ati salvat de cand conduceti cu incompetenta tara. Nu va mai bateti joc de bunicii si parintii nostri, de viitorul copiilor nostri!”, se precizează în comunicatul Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară

Grupul DIANA din Vâlcea: am avut o creştere de 30-40% a vânzărilor în magazine. În ceea ce priveşte vânzarea şi producţia preparatelor din carne, volumele sunt mai mari, dar nu la acelaşi nivel cu cele din retail Mădălina Panaete 27.03.2020,

Grupul din Râmnicu Vâlcea deţine un total 58 de magazine în mai multe judeţe dintre care 56 sub brandul DIANA.

Grupul de firme DIANA, deţinut de familia Crăciunescu din Râmnicu Vâlcea, cu activităţi în fabricarea produselor din carne şi retail, a avut

60

de la începutul lunii martie o creştere de 30-40% a vânzărilor în magazine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Grupul DIANA are în prezent de 56 magazine sub acelaşi brand în judeţele Vâlcea, Argeş, Gorj, Olt, Dolj şi Dâmboviţa. În plus, compania mai deţine un magazin Gourmet şi unul la fabrică. Astfel, grupul deţine un total 58 de magazine.

„Nu este o surpriză faptul că nivelul vânzărilor în reţeaua de magazine DIANA a crescut în ultima perioadă. Paradoxal, nu la acelaşi nivel cu traficul din magazine. E clar că acest proces se întâmplă datorită creşterii valorii coşului mediu, în contextul în care situaţia actuală duce la aprovizionarea pe termen lung. Suntem la o creştere de 30-40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În ceea ce priveşte vânzarea şi producţia preparatelor din carne DIANA, volumele sunt mai mari,dar creşterile sunt mai mici decât în retail”, a spus pentru ZF Adina Crăciunescu, managing partner în cadrul grupului DIANA. Compania DIANA a fost înfiinţată în anul 1991 de către antreprenorul român Dumitru Crăciunescu. După moartea sa în anul 2014, conducerea grupului de firme a fost preluată de către soţia sa, Irina Crăciunescu, şi de cele două fiice, Diana şi Adina.

Grigore Horoi, preşedintele Agricola: Ar trebui ca statul să accelereze rambursările de TVA şi plata ajutoarelor de stat pentru companii, în această perioadă Florentina Niţu 27.03.2020 ,

Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pui din România, consideră că în contextul evoluţiei noului coronavirus, ar trebui ca statul să accelereze rambursările de TVA şi plata ajutoarelor de stat pentru companii, astfel încăt să poată face faţă cu bine acestei situaţii.„Ar trebui ca rambursările de TVA şi plata ajutoarelor de stat să fie accelerate, în această perioadă. În general, la noi lucrurile merg nefiresc de greu, dar măcar acum să fie altfel. La nivel declarativ, pare că autorităţile înţeleg rolul economiei în ecuaţia vieţii noastre (a companiior – n. red.), dar să vedem dacă o pun şi în practică”, a spus Grigore Horoi în cadrul emisiunii audio ZF Live – 15 MINUTE CU UN ANTREPRENOR.

El a adăugat că odată cu declanşarea epidemiei de COVID-19 cheltuielile cu personalul şi producţia au crescut, pentru că au intervenit costurile cu

61

transportul şi plata orelor suplimentare, pentru a susţine cererea aflată în creştere.

Grupul Agricola, din care fac parte companiile Agricola, Salbac, Europrod şi Avicola Lumina, a raportat afaceri de 768 mil. lei (cca.162 mil. euro) în 2019, în creştere cu 8% faţă de anul precedent.

  Antreprenori locali. Producătorul IRUM din Reghin: „E nevoie ca şomajul tehnic să meargă către toate societăţile unde activitatea este afectată de această pandemie“ :  Laurentiu Cotu 27.03.2020,

Compania a optat pentru munca de acasă, acolo unde este posibil, pentru diminuarea programului de lucru în câteva departamente, dar şi pentru distanţarea operatorilor la punctele de lucru.

ProducÂtorul de utilaje agricole şi forestiere IRUM, controlat de familia Oltean din Reghin, spune că în prezent compania este afectată de pandemia de COVID-19, în special sectorul de vânzări utilaje forestiere, din cauza diminuării neprevăzute a exportului de produse lemnoase şi derivate ale acestora, în ţările asiatice, unde volumele erau cele mai mari, însă, momen-tan, nu s-a luat în calcul suspendarea activităţii.

Compania a optat pentru munca de acasă, acolo unde este posibil, pentru diminuarea programului de lucru în câteva departamente, dar şi pentru distanţarea operatorilor la punctele de lucru. Din cauza dificultăţilor care apar zi de zi în activitatea de aprovizionare cu materii prime, IRUM nu exclude ca pe viitor să ia alte măsuri, fără a pune însă în dificultate, pe cât posibil, angajaţii.

Grupul Fox, producător de mezeluri, a avut afaceri de 334 mil. lei în 2019, plus 12% Mădălina Panaete 26.03.2020,

 Grupul Fox este unul dintre cei mai mari producători de mezeluri cu acţionariat românesc.

Fox Com Serv Distribution, cea mai mare companie din grupul Fox controlat de familia Vulpe, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 334 de milioane de lei (circa 71 mil. euro), în creştere cu 12% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

62

Grupul de firme Fox este unul dintre cei mai mari producători de mezeluri cu acţionariat românesc şi are aproximativ 900 de angajaţi.

Produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult în martie. Anunțul Consiliului Concurenței 27.03.2020

Salamul, roşiile proaspete, laptele şi merele s-au scumpit cel mai mult în luna martie, comparativ cu decembrie 2019, în timp ce ouăle, fasolea, ceapa şi mălaiul s-au ieftinit, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenţei pe baza datelor din Monitorul Preţurilor, transmisă Agerpres.

Astfel, salamul de vară vrac avea un preţ mediu de 28,83 lei/kg în data de 23 martie, cu 2,3 lei mai mult decât în decembrie 2019, cu 2,14 lei/kg faţă de ianuarie şi cu 2,16 lei/kg peste preţul lunii februarie.

Salamul Victoria putea fi cumpărat pe 23 martie cu 29,08 lei/kg, în timp ce în decembrie anul trecut preţul era cu 2,01 lei mai puţin (27,07 lei/kg). În primele două luni ale anului, preţul mediu al unui kilogram de salam Victoria era de 28,56 lei/kg, respectiv 27,28 lei/kg.

Roşiile proaspete aveau un preţ mediu de 9,29 de lei/kg în data de 23 martie, în creştere cu 2,23 lei faţă de decembrie 2019. În ianuarie 2020, un kilogram de roşii putea fi achiziţionat cu 7,69 lei, iar în februarie cu 7,73 lei/kg.

Preţul merelor Golden a crescut cu un leu pe kilogram din decembrie 2019 până în martie 2020, acesta ajungând în ziua analizată de Consiliul Concurenţei la 4,77 lei/kg.

Laptele de vacă 1,5% UHT avea un preţ de 4,95 de lei pe litru în 23 martie, cu 1,01 lei peste valoarea din decembrie 2019, în timp ce în ianuarie preţul era de 4,10 lei, iar în februarie de 4,46 lei.

În ceea ce priveşte pâinea albă, aceasta avea un preţ de 1,92 de lei pe unitatea de 300 de grame în 23 martie, faţă de 1,40 de lei în decembrie, 1,80 lei în ianuarie 2020 şi 1,60 de lei în februarie, iar cea intermediară tot de 300 de grame a consemnat o creştere de la 1,44 lei la finalul anului trecut la 1,92 lei în martie 2020.

În cazul cărnii de porc, doar cotletul feliat înregistra o creştere cu 86 de bani, de la 20,25 lei/kg în decembrie la 21,11 lei/kg în 23 martie. Restul sortimentelor de carne de porc înregistrau uşoare scăderi faţă de decembrie 2019, o lună în care consumul acestui produs creşte considerabil.

63

Potrivit analizei, la carnea de pui, singura creştere a fost înregistrată doar la pulpele superioare, de la 12,40 lei/kg în decembrie, la 12,58 lei/kg în 23 martie, restul sortimentelor (pulpe întregi, pulpe inferioare, piept de pui dezosat) consemnând scăderi de preţ de până la un leu.

De asemenea, uleiul de floarea soarelui avea pe 23 martie un preţ de 5,62 lei/litru, faţă de 5,32 lei în decembrie şi chiar 5,77 lei în februarie, iar un kilogram de orez - 7,51 lei, comparativ cu 7,72 lei în februarie şi 7,17 lei în decembrie 2019.

Preţul cartofilor albi, potrivit analizei, era pe 23 martie de 2,80 lei/kg, faţă de 2,65 lei/kg în decembrie 2019, şi 2,73 lei, respectiv 2,71 lei/kg în ianuarie şi februarie 2020.

Pe altă parte, mălaiul avea un preţ mediu de 3,03 lei în 23 martie, mai mic faţă de preţul din toate cele trei luni analizate 3,27 lei în decembrie, 3,12 lei în ianuarie şi 3,52 lei în februarie, iar preţul ouălor avea aceeaşi tendinţă pe toate cele patru categorii de mărime analizate (S,M, L, XL). De exemplu, 30 de ouă de mărime L aveau un preţ mediu de 17,83 lei în 23 martie, în decembrie - 18,71 lei, în ianuarie 18,28 lei, iar în februarie 2020 - 17,98 lei.

Preţul unui kilogram de ceapă galbenă era pe 23 martie de 3,06 lei/kg, faţă de 3,23 lei/kg în decembrie,3,09 lei în ianuarie şi 2,96 lei/kg în februarie, cel al morcovilor proaspeţi de 2,49 lei/kg în 23 martie, faţă de 2,31 lei/kg în februarie şi 2,48 lei în decembrie, iar pentru fasolea boabe era un preţ de 10,67 lei/kg, comparativ cu 13,17 lei/kg în februarie, 11,55 lei/kg în ianuarie 2020 şi 10,9 lei/kg la finalul anului trecut.

Şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu: Datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe

Şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara joi în şedinţa de Guvern că "în momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe".

"Noi avem o bază de date foarte bună a preţurilor, pentru că avem un proiect numit Monitorul Preţurilor, în care avem toate preţurile, la toate alimentele, din toate magazinele, din lanţurile din toată ţara. Unde nu stăm atât de bine, nu avem date din pieţe şi magazine mici şi asta am demarat împreună cu ANPC şi Ministerul Agriculturii, schimbăm date între noi, ca să avem o imagine ce se întâmplă şi în zona comerţului tradiţional. Comerţul tradiţional este undeva la 40% din piaţă, 60% sunt magazinele din lanţurile de comercializare a alimentelor. Evident că lucrurile nu merg atât de bine, preţurile nu sunt atât de mici cum erau acum câteva luni. Sunt

64

disfuncţionalităţi în piaţă, dar nu e o disfuncţionalitate generalizată. Vedem produse la care preţurile au scăzut, unele care rămân cumva constante şi câteva la care avem creşteri de preţuri", a subliniat Bogdan Chiriţoiu.

Potrivit sursei citate, Autoritatea de Concurenţă va interveni acolo unde vor exista suspiciuni de încălcare a legii. "Situaţia o monitorizăm. Acolo unde vom avea suspiciuni de încălcare a legii vom interveni. Avem deja o investigaţie în curs. Pot să fie şi altele. În momentul de faţă, datele noastre nu arată o perturbare, o afectare masivă a întregii pieţe. Aş susţine ce a spus domnul ministru înainte şi e important să ne asigurăm că lanţul logistic funcţionează bine, atât pe plan intern cât şi extern, să ne asigurăm că mărfurile ajung la timp în magazine, dar altfel piaţa pare să funcţioneze bine în momentul de faţă pe partea de produse alimentare", a menţionat joi Bogdan Chiriţoiu. Editor web: Liviu Cojan

Philip Morris donează, în România, 1 milion de dolari pentru Crucea Roșie COMPANII Getty Images Profit.ro scris astăzi, 07:00

Grupul american Philip Morris, cel mai mare producător de produse din tutun la nivel mondial și lider mondial în materie de inovație a produselor fără fum, donează 1 milion de dolari pentru Crucea Roșie, în România, în contextul coronavirus. Cu acești bani, Crucea Roșie Română va achiziționa 10 aparate de ventilație, 3 aparate de testare COVID-19, cu 5.000 de kit-uri de testare, 1.000 de ochelari de protecție, 100.000 de măști medicale și 5.000 perechi de mănuși.

Directorul de programe al Crucii Roșii Române, Andreea Furtună, a declarat pentru Profit.ro că, miercuri, a fost semnat contractul de sponsorizare cu Philip Morris, iar suma prevăzută în donație va fi virată în aceste zile, în vederea achiziției de echipamente și produse de protecție pentru spitalele implicate în combaterea noului coronavirus. 

Grupul american Philip Morris este cel mai mare producător de produse din tutun la nivel mondial și lider mondial în materie de inovație a produselor fără fum. În România, grupul are aproximativ 800 de angajați. Fabrica Philip Morris din Otopeni a fost convertită la finele anului 2017 într-o unitate de producție a rezervelor de tutun pentru dispozitivele electronice IQOS, în urma unei investiții de aproape o jumătate de miliard de dolari.

65

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Carrefour promite că plafonează prețurile pentru până la 500 de produse până la Paște 27 mar, 2020 | ECONOMICA.net Carrefour anunță că a decis să plafoneze prețurile pentru o gama largă de produse (până la 500) în perioada 25 martie - 19 aprilie, pentru a putea să răspundă nevoilor clienților privind aprovizionarea și planificarea bugetului de cumpărături, informează compania prin intermediul unui comunicat transmis către Economica.net.

Această plafonarea a prețurilor acoperă categorii variate, extrem de solicitate în această perioadă, precum: produse de bază (faină, paște, ulei, zahăr etc), alimente congelate, conserve, apă și sucuri, lactate și brânzeturi, mezeluri și specialități, cafea și dulciuri, îngrijire personală și produse pentru bebeluși.

Lista completă poate fi consultată pe site-ul Carrefour, în secțiunea https://lp.carrefour.ro/prețuri-blocate/ Decizia este una pe care Carrefour a luat-o în întregime independent și-și asumă responsabilitatea pentru ea. Prin urmare, în continuare furnizorii companiei lucrează pe o piață liberă, iar prețul produselor furnizate se formează în funcție de cerere și ofertă, de stocuri, materii prime, dificultăți logistice sau operaționale.

„Toate aceste elemente au devenit extrem de volatile, și credem că responsabilitate înseamnă să respectăm eforturile de livrare ale furnizorilor, oferindu-le un preț corect, dar în același timp să protejăm clienții de această volatilitate, într-o perioadă grea pentru toți”, a declarat Julien Oet, Merchendise and Supply Chain Director, Carrefour România. Mai mult, în cadrul aceluiași demers de cumpărături responsabile, clienții care și-au instalat Carrefour App pot vizualiza produsele din fiecare categorie, își pot pregăti o listă de cumpărături, planificând în avans modul de aprovizionare. Ulterior, tot utilizând Carrefour App, clienții pot face cumpărături în siguranță (scanând și plătind, fără a le mai scoate pe bandă la casă de marcat), din magazine. Sau, dacă decid să rămână în siguranța căminului, pot comandă pe Carrefour.ro și din platforma BRINGO.

Compania precizează că volumul solicitărilor din această perioadă este extrem de mare, și în ciuda eforturilor, e nevoie de mai multă răbdare decât de obicei în plasarea și așteptarea livrării comenzilor, se mai specifică în comunicat.  „În vremuri în care siguranța și liniștea populației sunt mai presus de orice, ne dorim, prin acțiuni concrete, să reducem incertitudinile și

66

să ne asigurăm clienții că există stocuri suficiente și că lanțurile de aprovizionare funcționează așa cum trebuie.

Îndemnăm la cumpărături în mod responsabil și lucrăm pentru că românii să își poată planifică organizat deplasările pentru aprovizionare și bugetul, evitând, astfel, ieșirile inutile din locuințe și orele de vârf.

Măsura plafonării prețurilor pentru produse esențiale până de Paște este doar unul dintre demersurile în acest sens”, a spus Jean Richard De Latour, CEO Carrefour România. Măsura plafonării prețurilor se aplică în perioada 25 martie – 19 aprilie, adaptată la particularitățile fiecărui format de magazin din portofoliul Carrefour – Carrefour Express / Carrefour Supermarket / Carrefour Hypermarket și online pe www.carrefour.ro.

ANSVSA avertizează consumatorii la cumpărarea alimentelor prin comerţul on-line meatmilk 27 martie 2020

Autoritatea Națională Sanitară Vetreinară și pentru Siguranța Alimentelor sfătuiește toți  consumatorii că trebuie să urmarească cu atenție sporită, atunci când cumpară produse alimentare prin comerțul on-line, cerințele privind comanda, livrarea și transportul, data expedierii alimentelor (în special pentru produsele alimentare ușor alterabile) precum și respectarea condițiilor prescrise de păstrare și consum ale acestora.

Intensificarea comerțului on-line în această perioadă, cu alimente de toate tipurile, cum ar fi produse alimentare proaspete, refrigerate, congelate, preparate, uneori împreuna cu produse nealimentare, impune o atenție sporită a consumatorilor, fiind necesar ca acestia să verifice modul de prezentare al ambalajelor și produselor achiziționate precum și respectarea condițiilor de păstrare/depozitare specifice fiecărui tip de aliment.

Pentru atenționarea consumatorilor cu privire la aceste aspecte, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a postat pe site-ul instituției mai multe instrucțiuni care trebuie avute în vedere, de la efectuarea comenzilor on-line a produselor alimentare până la momentul primirii acestora.

Consumatorii pot sesiza nereguli din domeniul siguranţei alimentelor, apelând gratuit, din orice rețea de telefonie, numărul de telefon al Call Center-ului ANSVSA: 0800 826 787. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară 

Covid-19: Recomandări suplimentare de la ANSVSA, pentru magazinele alimentare  meatmilk 27 martie 2020

67

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară(ANSVSA) a elaborat și transmis către Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor(DSVSA) județene, instrucțiuni care detaliază recomandările privind aplicarea unor măsuri suplimentare pentru reducerea riscului de contaminare cu COVID-19 la nivelul unităților de vânzare cu amănuntul înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, în incinta cărora au acces consumatorii.

Recomandările se referă la respectarea anumitor reguli stricte de igienă de către personalul lucrător, inclusiv cu privire la echipamentul de protecție, implementarea planului de curățare și dezinfecție, precum și accesul consumatorilor în unităților de vânzare cu amănuntul înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Un element important în ceea ce privește accesul consumatorilor în aceste unități, este reprezentat de faptul ca operatorii economici să implementeze proceduri, astfel încât să fie respectată distanța socială minimă de 1,5 m stabilită de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU).

Totodată, au fost elaborate recomandări privind fluxul de personal în cazul piețelor agro-alimentare pentru a fi implementate de persoanele responsabile cu administrarea acestora. Detalii pe site-ul instituţiei. Servicicul Comunicare și Logistică Documentară

În contextul Sărbătorilor Pascale și al evoluției situației generate de COVID-19, ANSVSA a transmis instrucțiuni la DSVSA județene, prin care s-a acordat posibilitatea crescătorilor de ovine care se află la distanțe mari de un abator autorizat sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor sau de un centru amenajat temporar de către primării/prefecturi pentru sacrificarea mieilor în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, de a sacrifica mieii în fermă/exploatație în anumite condiții, după cum urmează:

1. La nivelul fermei/exploatației trebuie să fie asigurate facilități, astfel încât să fie respectate regulile generale și speciale de igienă, bunăstarea animalelor și eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman, astfel încât procesul de sacrificare a mieilor să nu compromită siguranța cărnii și a organelor;

2. Controlul stării de sănătate a animalelor, respectiv efectuarea examenului ante-mortem de către un medic veterinar oficial;

3. Verificarea respectării regulilor de bunăstare a animalelor în timpul sacrificării;

4. Efectuarea examenului post-mortem al cărnii și organelor de către un medic veterinar oficial;

68

5. Verificarea eliminării subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman;

6. Verificarea condițiilor de depozitare și comercializare a cărnii de miel;7. Respectarea distanței minime sociale stabilită de de CNSSU.

În ceea ce privește carnea de miel rezultată din sacrificarea mieilor în fermă/exploatație în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, precizăm că aceasta nu poate fi livrată către alte unități din domeniul alimentar înregistrate/autorizate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, ci va fi comercializată direct către consumatorii finali. Servicicul Comunicare și Logistică Documentară

Cum se vede criza Coronavirus în cumpărăturile uzuale - Cheltuielile au crescut cu 37%. 27 mar, 2020 | ECONOMICA.net

Am trecut de la "provizii", la shopping online Consumatorii români au trecut de la faza în care își făceau provizii la etapa în care se adaptează unei vieți pline de restricții și sunt nevoiți să cumpere preponderent online, arată o analiză a companiei de cercetare Nielsen. În primele trei săptămâni de la izbucnirea crizei generată de coronavirus, românii au cheltuit cu peste 37% mai mulți bani pe produse de larg consum față de perioada similară a lui 2019.

Analiștii companiei de cercetare Nielsen au analizat comportamentul de cumpărare al cetățenilor din 100 de țări în contextul pandemiei de coronavirus, rezultatul fiind identificarea a șase etape de comportament  care se leagă direct de preocupările privind noul virus. 

În prima etapă, s-a observat un comportament proactiv îndreptat către creșterea imunității și starea generală de sănătate, ea fiind urmată de managementul reactiv al sănătății, când cumpărăturile de produse de protecție au explodat. A treia și a patra etapă sunt cele de acumulare de provizii și pregătirea pentru traiul în carantină, urmate de experiență reală a unei vieți pline de restricții. Ultima etapă va fi cea a reîntoarcerii la normal, la “noul normal”.

Din datele Nielsen, România este acum, la o luna de la declanșarea locală a pandemiei, deja în stagiul 5, cel al "vieții cu restricții". Am intrat în această etapă în data de 24 martie odată cu interzicerea deplasărilor, conform celei de a treia Ordonanță Militară. Am trecut astfel rapid din etapa de pregătire,

69

în cea de carantină.

Din acest moment, companiile vor trebui să se concentreze pe a înțelege nevoile și temerile consumatorilor și a-și adapta lanțul de distribuție și oferta de produse astfel încât să înlăture noile bariere de consum și să ușureze accesul consumatorilor la produsele lor. "Se naște un nou context de retail. Consumatorii care înainte erau ezitanți în a adopta cumpărăturile online, fie pentru că aveau rețineri în a adopta tehnologia fie pentru că preferau să aleagă personal produsele proaspete, au experimentat acum această modalitate de cumpărare și este puțin probabil că vor renunta la ea în viitor", este de părere Ryan ZHOU, Nielsen Vice President FMCG, Connect China.

70

"Cu alte cuvinte, companiile care pot convinge consumatorii, cu ajutorul acceleratorilor identificați (calitate& eficientă, producția locală ori agilitatea de a se adapta la noile tehnologii din retail) sunt cele care își vor reveni cel mai rapid și își vor păstra fideli consumatorii în perioada următoare, în noul normal", mai transmite Nielsen, printr-un comunicat.

Cât au cumpărat românii în ultimele trei săptămâni

În ceea ce privește comportamentul consumatorilor din România până în faza actuală, studiul Nielsen indică relevă că în perioada 23-15 martie, românii au cheltuit pe produse de larg consum cu 37,2% mai mult față de aceeași perioada a anului 2019. Macro-categoriile cu dinamică cea mai accentuată au fost produsele de îngrijire personală (+65,6%) și cele alimentare (+42%), în timp ce produsele pentru îngrijirea locuinței au crescut în total cu "numai" 23,4%. Această creștere a fost accentuată în mod special în ultima săptămâna a intervalului (9-15 martie), echivalentă etapei a treia de "pregătire a proviziilor", când unele tipuri de produse au înregistrat creșteri spectaculoase de volume – cum ar fi conservele de peste +298%, săpunurile și produsele de igienă personală +466% sau paștele făinoase +378%.   Nielsen Holdings plc (NYSE:NLSN) este o companie globala de masurare si analiza de date care livreaza cea mai completa imagine asupra consumatorilor si pietelor din intreaga lume. 

Nielsen Romania: Românii au cumpărat în săptămâna 9-15 martie de şase ori mai multe săpunuri şi produse de igienă personală ca în mod normal şi de cinci ori mai multe paste Cristina Roşca 27.03.2020,

Vânzările de bunuri de larg consum au crescut în perioada 23 februarie - 15 martie faţă de perioada similară din 2019 cu 37,2% arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen. Este vorba de creşterea în valoare, în nu în volum.

“Creşterea totală în valoare a fost de 37,2%, dar macro-categoriile cu dinamica cea mai accentuată au fost produsele de îngrijire personală (+65,6%) şi cele alimentare (+42%), în timp ce bunurile pentru îngrijirea locuinţei au crescut în total cu “numai” 23,4%.”, arată analiza Nielsen. 

Această creştere a fost accentuată în mod special în ultima săptămână a intervalului (9-15 martie), echivalentă unei noi etape în procesul de consum, mai exact aceea de “pregătire a proviziilor”, când unele tipuri de articole au înregistrat creşteri spectaculoase de volume – cum ar fi conservele de peşte cu +298%, săpunurile şi produsele de igienă personală cu +466% sau pastele fainoase cu +378%, conform aceleiaşi surse. Comparaţia se face cu aceeaşi perioadă din 2019.

71

Oficialii Nielsen spun că acum companiile va trebui să se concentreze pe a înţelege nevoile şi temerile consumatorilor şi a-şi adapta lanţul de distribuţie şi oferta de produse astfel încât să înlăture noile bariere de consum şi să uşureze accesul consumatorilor la produsele lor. 

“Se naşte un nou context de retail. Consumatorii care înainte erau ezitanţi în a adopta cumpărăturile online, fie pentru că aveau reţineri în a adopta tehnologia fie pentru că preferau să aleagă personal produsele proaspete, au experimentat acum această modalitate de cumpărare şi este puţin probabil că vor renunţă la ea în viitor”, este de părere Ryan ZHOU, Nielsen Vice President FMCG, Connect China. 

Analiză: Vânzările de retail au crescut cu peste o treime de când COVID-19 a ajuns în România. Cum s-au adaptat românii la viața în carantină  autor: InCont.ro, 27 martie 2020

România a înregistrat, în perioada 23 februarie - 15 martie, o creştere cu 37,2% a vânzărilor în retail, cele mai importante salturi fiind consemnate la produsele de îngrijire personală şi la alimente, reiese dintr-o analiză Nielsen.

În viziunea analiştilor, ţara noastră a trecut prin primele patru stagii de comportament şi se află, în prezent, la o lună de la declanşarea locală a pandemiei de COVID-19, deja în stagiul 5, cel al "vieţii cu restricţii".

Potrivit Nielsen România, pe parcursul a trei săptămâni, în marja unei creşteri totale de 37,2% la vânzările bunurilor de larg consum, cea mai accentuată dinamică a fost consemnată în cazul produselor de îngrijire personală (+65,6%) şi cel al produselor alimentare (+42%), în timp ce produsele pentru îngrijirea locuinţei au crescut în total cu 23,4%, în comparaţie cu acelaşi interval din 2019.

Analiza arată că această creştere a fost accentuată, în mod special, în ultima săptămână a intervalului (9 - 15 martie), echivalentă etapei a treia de "pregătire a proviziilor", când unele tipuri de produse au înregistrat creşteri spectaculoase de volume, cum ar fi conservele de peşte (+298%), săpunurile şi produsele de igienă personală (+466%) sau pastele făinoase (+378%).

72

Cercetătorii Nielsen au sintetizat şase etape de comportament ale consumatorilor care se leagă direct de preocupările privind noul coronavirus. Astfel, în prima etapă, s-a observat un comportament proactiv îndreptat către creşterea imunităţii şi starea generală de sănătate, urmată de managementul reactiv al sănătăţii, când cumpărăturile de produse de protecţie au explodat.

De asemenea, a treia şi a patra etapă sunt cele de acumulare de provizii şi pregătirea pentru traiul în carantină, urmate de experienţă reală a unei vieţi pline de restricţii. Ultima etapă va fi cea a reîntoarcerii la normal, la "noul normal", susţin realizatorii cercetării.

"Viteza de trecere de la o etapă la altă variază în funcţie de rata de creştere a cazurilor în fiecare ţară. Odată cu interzicerea deplasărilor, în 24 martie, România a trecut rapid din etapă de pregătire în cea de carantină. Înţelegerea direcţiei în care se modifică obiceiurile de cumpărare poate ajuta la gestionarea lanţului de distribuţie în regiunile afectate de COVID-19. Până acum, China este singura ţară care a atins deja stagiul 6 şi care a început să se întoarcă la un mod normal de viaţă. După perioade îndelungate de izolare, mulţi lucrători s-au întors la birouri şi fabrici, cu excepţia zonelor cel mai puternic afectate", se menţionează în concluziile analizei de specialitate.

Nielsen Holdings este o companie globală de măsurare şi analiză de date care livrează cea mai completă imagine asupra consumatorilor şi pieţelor din întreagă lume. Nielsen este format din două unităţi de business, respectiv Nielsen Global Media şi Nielsen Global Connect. Compania are operaţiuni în peste 100 de ţări care acoperă mai mult de 90% din populaţia lumii.

Webinar: Restaurantele se adaptează crizei prin re-inventareLast updated Mar 27, 2020

Suntem în permanent contact cu toți cei care până acum mai puțin de o lună erau invitații conferințelor Horeca Insight. Deși stăm acasă și respectăm instrucțiunile autorităților, ținem pasul cu evoluția industriei ospitalității. Vom începe săptămâna viitoare cu primul webinar dintr-o serie menită să aducă invitați interesanți cu mesaje pozitive, profesioniști Horeca și antreprenori. Scopul acestor webinarii este de a ne adapta, de a ne înscrie în trendul actual de comunicare prin mijloacele existente – Horeca Insight este în primul rând o platformă de comunicare.

73

Asadar, luni 30 martie, începând cu ora 17, ne vedem la webinar-ul “Restaurantele se adaptează crizei prin re-inventare” care va scoate la iveală exemple de ingeniozitate aplicată în industria restaurantelor de la noi, dar și felul în care #stămacasă nu este un îndemn adoptat ad-litteram pentru antreprenori.

Încă auzim ecouri în piață, avem dovada unor campanii cât se poate de palpabile ale unor restaurante ai căror owneri și-au suflecat mânecile și s-au re-inventat. Sunt restaurantele fine-dining care pregăteau meniul de primăvară și amenajarea teraselor sau restaurante cu vechime care simțeau că nimic nu le poate lua pe nepregătite. Ce facem în caz de pandemie?! Ne închidem și noi odată cu business-ul în care am investit tot? Analizăm pagubele, facem simulări pentru recuperarea acestor pierderi? Sau pur și simplu continuăm în noile condiții?

Noi am invitat la acest prim webinar pe Nicoleta Tilinca – owner Maize Farm to Table și pe Odai Shhab – Director dezvoltare Springtime și co-founder Souk, pentru a ne împărtăși din experiență proprie despre măsurile luate pentru a se asigura că restaurantele lor vor trece prin această criză cu minimum de pierderi. Evident că orice restaurant va trebui să se raporteze de acum încolo la cu totul alte referințe, înainte de criza coronavirus nu va mai exista. Am ales doi invitați care se remarcă prin experiență extinsă pe piața Horeca din România, vă reamintim că Maize au fost cei care au deschis drumul conceptului farm to table și sunt câștigătorii celei mai înalte distincții oferite de Gault-Millau în anul în care ghidul galben a venit în România. Spring Time este și rămâne prima referință a unui restaurant QSR deschis în țara noastră. Dacă Maize a trecut de la fine-dining la livrări prin serviciu propriu, Spring Time și Souk au perspectiva prezenței pe toate platformele de livrări plus serviciu propriu.

“Alături” de cei doi am invitat și pe Dragoș Sofronie – Director Vânzări Snick Ambalaje și Alexandru Ion – Marketing Manager foodpanda, iar discuțiile vor fi moderate de Silvia Ion managing partner Horeca Insight.

Apelul antreprenorului român: Stând acasă acționăm! Last updated Mar 24, 2020

https://www.horecainsight.ro/wp-content/uploads/2020/03/Radu_Dumitrescu_Stadio_Hospitality_Concepts.mp4?_=1

74

Radu Dumitrescu, owner Stadio Hospitality Concepts, a pregătit un mesaj pentru cei peste 350 de membrii ai echipelor din restaurantele deținute. Este un mesaj actual, de data aceasta nu un call to action cum ne-am obișnuit să lansăm pe rețelele de socializare – este un apel cald de a ne îndrepta preocupările imediate mai degrabă către propria persoană și către cei dragi și evident apelul intens uzitat în acest zile: #stațiacasă. Astfel de mesaje sperăm să întărească convingerea că și această perioadă dificilă pentru industria ospitalității va trece și vom putea să contribuim la reluarea activității.

În plină pandemie, dispare obligația ca marile magazine să comercializeze 51% alimente românești RETAIL Ovidiu Bărbulescu scris astăzi,

Marii comercianți de produse alimentare nu vor mai fi obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producători români autohtoni, conform unui proiect de lege promulgat astăzi de șeful statului.

Modificările, care au fost anunțate anterior în exclusivitate de Profit.ro, fuseseră aprobate de Parlament la finele lunii februarie. De ce este important: Obligația era în vigoare, conform unei legi adoptate de Parlament în 2016, de la începutul anului 2017, și este valabilă în cazul comercianților care au o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active total de peste 2 milioane de euro, echivalent în lei. Comisia Europeană a deschis, în 2017, împotriva României o procedură de infringement, condiderând că legea încalcă drepturile consumatorului de a alege marfa dorită și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană. De atunci, autoritățile guvernamentale și parlamentarii au promis amendarea legii pentru a se conforma dreptului european, dar abia acum au decis să aducă modificări substanțiale.

În proiectul adoptat de Parlament au fost promovate acum o serie de modificări la Legea comercializării produselor alimentare, eliminându-se cota de 51% de produse autohtone obligatorie pentru marii comercianți. Pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, lapte și produse de panificație, aceștia vor avea doar obligația de a

75

achiziționa din parteneriate directe și gradual din fiecare categorie, pentru a asigura accesul consumatorului la produse proaspete. ”În parteneriatele directe se poate stabili de comun acord % (procentul - n. red) de produse alimentare”, este explicația adusă de parlamentari pentru modificările adoptate.

Potrivit noilor amendamente, lanțul alimentar scurt este înlocuit cu parteneriatul direct, definit drept relaţia comercială directă dintre comerciant şi cooperativele agricole, asociaţiile de producători agricoli, societăţile comerciale agricole de producţie, producători agroalimentari și distribuitori, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni. Conform acestor modificări, metodologia de desfășurare a parteneriatelor directe va fi aprobată prin ordin al ministrului Agriculturii. Ca urmare a eliminării cotei de 51%, este abrogată și distincția între comercianți în raport cu cifra de afaceri.

Dispare și eticheta ”carne românească”

Din lege este eliminată și obligația ca vânzătorii să acorde spații distincte de expunere și vânzare produselor românești, incluzându-se în schimb prevederea: ”Comerciantul poate acorda, prin înțelegerea părților, spaţii distincte de expunere şi semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine.” De asemenea, este eliminată eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României, care cuprinde mențiuni ca țara de origine a animalului, de naștere, creștere sau sacrificare. Totodată, conform modificărilor, produsele din carne comercializate pe piaţa internă nu vor mai cuprinde obligatoriu pe etichetă procentul de carne provenit din România. De altfel, din lege dispar definițiile de carne românească (carnea provenită de la animale crescute în fermele din România) și produs românesc (produs obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România):

Legea prevede acum că termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate este stabilit prin negocierea contractului, dar fără să depășească 30 de zile calendaristice. Acum, această prevedere a fost modificat cu sintagma ”termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate se stabilește prin negocierea contractului”, fără a mai menționa vreun interval limită. Totodată, termenul de plată pentru produsele alimentare proaspete, care acum nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice, este majorat, stabilindu-se că nu poate fi mai mare de 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către beneficiar.

Noi condiții de facturare pentru promovarea produselor

76

Proiectul adoptat redefiniște și interdicția actuală și strictă ca un comerciant să solicite facturarea/refacturarea şi să încaseze de la furnizor taxe şi servicii. Potrivit noilor prevederi votate, ”serviciile privind extinderea rețelei de distribuție a comerciantului, amenajările spațiilor de vânzare ale comerciantului sau operațiunile și evenimentele de promovare a activitații și imaginii comerciantului nu sunt legate de actul comercial”. Prin urmare, ”este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii, altele decât cele legate de actul comercial”, stabilește noul articol. Totodată, ”serviciile legate direct de actul comercial sunt incluse în contractul dintre părți”. Vor face excepţie de taxare ”serviciile solicitate de cumpărător de la furnizor pentru operaţiunile de promovare, de marketing şi de publicitate dacă acestea au fost convenite anterior de către furnizor şi cumpărător printr-un acord clar şi lipsit de ambiguitate”, conform noilor propuneri. După intrarea în vigoare a legii, în termen de 6 luni contractele în desfășurare trebuie modificate corespunzător, conform noilor prevederi.

DIVERSE

Planul european pentru reactivare economică a eşuat, după ce Germania şi Olanda au refuzat să împartă costurile crizei sanitare   InCont.ro, 27 martie 2020

Planul european pentru reactivare economică, care ar fi trebuit să fie adoptat joi, a eşuat după ce Italia şi Spania au cerut măsuri mai clare, iar Germania şi Olanda au spus că refuză să împartă costurile crizei sanitare.

Obiectivul întâlnirii online a liderilor statelor membre ale Uniunii Europene era ca ei să cadă de acord asupra unei „stategii coordonate” pentru recuperarea normalităţii sociale, economice şi industriale odată ce pandemia va fi depăşită.

Disputele dintre cele patru state au făcut ca, după şase ore de teleconferinţă, să nu fie luată nicio hotărâre, scrie News.ro.

77

Pedro Sánchez, şeful Guvernului spaniol, şi Giuseppe Conte, prim-ministrul italian, au refuzat să sprijine o declaraţie comună cu un text vag şi fără măsuri concrete, scrie presa spaniolă.

Potrivit unor surse diplomatice, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, i-a întrebat pe toţi participanţii la videoconferinţă dacă sunt de acord cu propunerea făcută iniţial. Sánchez a răspuns negativ şi a avertizat că nu semnează „niciun acord care nu fixează un mandat clar pentru ca miniştrii Economiei să poată continua munca” pe un plan anticriză.

Conte a susţinut acest lucru, iar Michel a fost obligat să regândească termenii textului.

S-a ajuns la concluzia că miniştrii au la dispoziţie 15 zile pentru a planifica propunerile care ar putea duce la un plan de reactivare a economiei europene, condamnată la recesiune anul acesta din cauza pandemiei de Covid-19.

Reuniunea a fost marcată de tensiuni între nord, care a susţinut că fiecare ţară să iasă din criză prin propriile resurse, şi sud, care a cerut o acţiune coordonată.

Guvernele german şi olandez, susţinute de Austria şi Finlanda, refuză ca în recuperarea economică să fie folosite resure comunitare.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că nu va accepta euro-obligaţiunile pe care le-au adus în discuţie nouă ţări, în frunte cu Spania, Franţa şi Italia.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a argumentat că aceasta nu este o criză asemănătoare celor de până acum şi că îi afectează pe toţi în aceeaşi măsură.

Conte şi Sánchez au cerut crearea unui grup de lucru format din şefii Comisiei Europene, Consiliului European, Parlamentului European, Băncii Centrale Europene şi Eurogrupului.

UNIUNEA EUROPEANA

Comisia Europeană: SPRIJIN CONCRET pentru fermieri In mart. 27, 2020 În contextul pandemiei de coronavirus, sectorul agroalimentar al Uniunii Europene își demonstrează reziliența și continuă să le ofere europenilor alimente sigure și de înaltă calitate. Fermierii și producătorii se confruntă însă cu dificultăți și cu o presiune crescândă. Asigurarea

78

securității alimentare și a unui lanț eficace de aprovizionare cu alimente pe întregul continent rămâne una dintre prioritățile Comisiei.

Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape toate piețele agricole și comerțul cu produse alimentare, observatoarele UE ale piețelor fiind actualizate regulat. În cadrul reuniunii prin videoconferință de astăzi, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, le-a prezentat miniștrilor agriculturii din UE o perspectivă de ansamblu asupra situației.

„Ne confruntăm cu o criză fără precedent și le sunt tot mai recunoscător fermierilor și producătorilor noștri pentru eforturile continue pe care le depun, în pofida dificultăților și a presiunii crescânde. Aceste vremuri dificile au demonstrat reziliența lanțului nostru de aprovizionare cu alimente. Reuniunea de astăzi ne-a permis să avem o perspectivă de ansamblu asupra acestei situații care se schimbă rapid. Am ascultat cu atenție și am notat cu interes toate sugestiile și solicitările, iar Comisia le va analiza și va oferi răspunsuri. Voi urmări în continuare situația, rămânând în strâns contact cu statele membre. Suntem gata să luăm măsuri suplimentare atunci când este necesar”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură.

De la începutul crizei, Comisia a adoptat următoarele măsuri pentru sprijinirea sectorului agroalimentar:

Prelungirea perioadei de depunere a cererilor de plată în cadrul PAC: Noul termen-limită pentru depunerea cererilor va fi acum 15 iunie 2020, în loc de 15 mai, fermierii beneficiind astfel mai multă flexibilitate în ceea ce privește completarea cererilor, în aceste vremuri dificile și fără precedent. Prelungirea a fost deja comunicată Italiei, iar Comisia pregătește măsurile juridice necesare pentru punerea în aplicare a prelungirii în toate statele membre.

Ajutoare de stat mai mari: În temeiul nou adoptatului Cadru temporar pentru ajutoare de stat, fermierii pot beneficia acum de un ajutor maxim de 100 000 EUR per fermă, iar societățile de prelucrare și de comercializare a alimentelor pot beneficia de un ajutor maxim de 800 000 EUR. Aceste cuantumuri pot fi completate de ajutoare de minimis, un tip de sprijin național specific sectorului agricol, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei. Plafonul aferent acestor ajutoare a fost majorat recent la 20 000 EUR (și până la

79

25 000 EUR în anumite cazuri). Așadar, în temeiul cadrului temporar, sprijinul național total care poate fi acordat unei ferme se ridică la 120 000 EUR (sau la 125 000 EUR).

Fluxul continuu al produselor alimentare în întreaga UE: Comisia își coordonează îndeaproape deciziile cu cele ale statelor membre pentru a asigura funcționarea pieței unice a bunurilor prin crearea „culoarelor verzi”. Aceste culoare verzi, bazate pe punctele esențiale desemnate de trecere a frontierelor, vor avea controale la trecerea frontierei care nu vor depăși 15 minute. Acum se permite trecerea tuturor mărfurilor, inclusiv a produselor agroalimentare.

Coronavirus pune în discuție noua politică alimentară a UE  meatmilk 27 martie 2020

Lansarea noii politici alimentare a UE, strategia Farm to Fork (F2F), va fi amânată cu cel puțin o lună, având în vedere o reprogramare a programului de lucru al Comisiei din cauza focarului de coronavirus.În „agenda sa provizorie” săptămânală pentru viitoarele reuniuni ale Comisiei, Comisia a împins până la 29 aprilie prezentarea strategiei F2F și Biodiversitate, ambele încorporate în Acordul verde al lui von der Leyen. Noul termen este astfel cu aproape o lună mai târziu decât programul inițial. Data trebuie, de asemenea, să fie confirmată și poate fi modificată.

Contactat de EURACTIV, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că lucrările pentru strategiile de furnizare și biodiversitate sunt în desfășurare și ambele vor fi prezentate în săptămânile următoare.

Președintele comitetului pentru agricultură (AGRI) la Parlamentul European, creștin-democratul german Norbert Lins, a salutat decizia de a amâna F2F, scriind pe Twitter că toți actorii implicați merită să fie audiați, „mai ales în momente ca acestea, în care securitatea aprovizionării cu alimente este foarte importantă. Termenul limită pentru consultările cu părțile interesate a fost prelungit.

După Criza Covid-19, COPA-COGECA pledează pentru întărirea poziţiei agricultorilor în lanţul alimentar

Organizația de agricultori și agro-cooperative COPA-COGECA a solicitat consolidarea poziției agricultorilor în lanțul alimentar, spunând că

80

cooperarea dintre fermierii implicați în promovarea sustenabilității și modalități de a împărtăși în mod corect valoarea adăugată creată de produsele și acțiunile durabile cu producătorii, pentru a fi sprijinit.

La rândul său, Consiliul Européen des Jeunes Agriculteurs (CEJA), reprezentând tinerii fermieri, care apelează la „strategii ambițioase de reînnoire a generațiilor”, pentru a aborda provocarea demografică din sector și pentru o mai mare putere de negociere pentru fermieri

CEJA spune, de asemenea, că F2F oferă o oportunitate de „consolidare a durabilității sistemului nostru alimentar și de a-i apropia pe fermieri de consumatori”, dar avertizează că succesul strategiei depinde de asigurarea ca principalii săi activi, fermierii europeni, să fie „recunoscuți și primiți perspective economice și sociale adecvate. ”

Coordonarea europeană Via Campesina, o organizație de bază reprezentând fermieri mici și mijlocii, a avertizat că, deși dezvoltarea digitalizării poate fi un instrument util, este important să se evidențieze costurile ridicate și cantitățile mari de energie și metale neregenerabile necesare. , precum și impactul negativ asupra ocupării forței de muncă.

Aceștia solicită Comisiei să se potrivească ambiției sale cu angajamentul transfrontalier și să asculte „vocile până acum neglijate ale țăranilor și fermierilor mici și mijlocii”.

FERMA, în miezul discuţiilor la Bruxelles Liviu GORDEA27 martie 2020 Renew Europe, a treia formaţiune politică din Parlamentul European, a organizat astăzi o conferinţă de presă online, în care preşedintele Dacian Cioloş a purtat un dialog cu reprezentanţii presei de pe continent.

Revista FERMA, publicaţia numărul unu din agricultura românească, a fost şi ea invitată să participe la acest dialog, ocazie cu care am adresat două întrebări fostului comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Mai întâi, am considerat oportun, în contextul crizei provocate de pandemia Covid-19, să vorbim despre soluţiile pe care decidenţii de la Bruxelles le au în vedere cu privite la sectorul agroalimentar.

Mai precis, am încercat să aflăm dacă există la nivelul Uniunii Europene o strategie sau o viziune prin care în caz de criză majoră, aşa cum ne aflăm în aceste zile, fermele agricole şi zootehnice, medicii veterinari, inputurile dar şi producţia în sine ar putea fi declarate toate obiective de securitate alimentară şi să beneficieze astfel de protecţie şi ajutor la nivel european?

Trebuie menţinute fluxurile financiare şi sprijinul pentru agricultură

81

Iar răspunsul lui Dacian Cioloş a fost următorul: "Da, în mod clar, trebuie să fim foarte atenţi la sectorul agricol, deoarece este vorba despre capacitatea noastră în ceea ce priveşte producţia alimentară. Aşa cum am înţeles că trebuie să avem o strategie europeană referitoare la problemele medicale şi de sănătate, nu trebuie să uităm să păstrăm suveranitatea europeană în producţia de alimente. Desigur, avem un sector agroalimentar puternic, cu capacitate de export. Dar acum este vorba despre păstrarea capacităţii de producţie pentru a deservi piaţa europeană. Prin urmare, trebuie menţinute fluxurile financiare şi sprijinul pentru agricultură".

Politicianul român a precizat totodată că acesta este şi unul dintre motivele pentru care a insistat pe lângă Comisie să creeze şi să păstreze aşa-numitul coridor verde pentru transport, astfel încât bunurile de interes pentru agricultură să circule în Europa, în condiţiile în care campania de primăvară stă să înceapă.

"Avem nevoie şi de aprovizionarea magazinelor cu mâncare. Sper că, foarte curând, Comisia va veni cu câteva propuneri specifice pentru agricultură şi sectorul pescuitului. De aceea am insistat în Parlamentul European să aibă loc o nouă plenară extraordinară pe 16 aprilie, când aşteptăm un nou pachet care să includă şi unele măsuri pentru agricultură şi sectorul pescuitului", a declarat Cioloş.

Tranziţie de până la doi ani spre viitoarea PAC

Cel de-al doilea subiect pe care l-am adus în discuţie în cadrul conferinţei a fost legat de viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Mai exact, am dorit să aflăm dacă tranziţia dintre actuala şi viitoarea PAC ar putea fi extinsă la mai mult de un an şi care ar fi implicaţiile unei astfel de măsuri.

"Politica Agricolă Comună este una dintre puţinele politici comune reale, prin care statele membre împart bugetul, regulementările şi legislaţia pentru a acţiona împreună. Deci, în primul rând, cred că trebuie menţinute aceste principii şi să încercăm să evităm intenţia unor state membre de a

82

renalaţionaliza aceste politici. De aceea avem nevoie de un buget solid. Iar cu privire la amânarea implementării noii PAC, sper că aceasta nu va fi de lungă durată. Vreau doar să vă amintesc că avem acum pe masa discuţiilor un regulament tranzitoriu, prin care vom putea acoperi această punte între actuala PAC şi noua PAC cu o tranziţe de unu sau doi ani. Sper sincer că nu se va ajunge la o perioadă mai mare de doi ani", a fost răspunsul preşedintelui Renew Europe.

Daniel Buda către comisarul Wojciechowski: ACTIVAŢI REZERVA PENTRU SITUAŢIILE DE CRIZĂ DIN SECTORUL AGRICOL!Liviu GORDEA 27 martie 2020 -

Luând poziţie vizavi de situaţia dificilă în care ne găsim astăzi, europarlamentarul român Daniel Buda solicită instituţiilor europene să valorifice toate mecanismele şi instrumentele de care dispun pentru a preveni o posibilă criză alimentară.

În acest sens, în calitatea sa de vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European, acesta a solicitat comisarului Janusz Wojciechowski să ceară de îndată activarea art. 25 din Regulamentul UE nr. 1306/2013! "În actualul context, în care fermierii se confruntă cu dificultăţi majore privind desfăşurarea activităţii, dar şi sustenabilitatea fermelor, apreciez că se impune activarea de îndată, de la nivelul Uniunii Europene, a mecanismelor care permit alocări financiare din partea Comisiei Europene către fermieri", susţine europarlamentarul român.

Articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 prevede stabilirea unei rezerve menite să ofere sprijin suplimentar sectorului agricol în cazul unor crize majore care afectează producţia sau distribuţia agricolă. Cuantumul total al rezervei este de 2,8 miliarde euro, cu tranşe anuale egale de 400 milioane euro (la preţurile din 2011) pentru perioada 2014-2020.

În cele ce urmează, publicăm integral scrisoarea adresată de către Daniel Buda comisarului european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală:

"Stimate domnule Comisar European, Janusz Wojciechowski,

83

Vă scriu în calitate vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, solicitându-vă ca, în virtutea prerogativelor pe care le aveţi şi în calitate de reprezentant al Comisiei şi de garant al tratatelor, să activaţi instrumentul de rezervă pentru situaţiile de criză din sectorul agricol pe fondul pandemiei COVID-19.

Europa se confruntă cu cea mai mare provocare de după al II-lea Război Mondial, cetăţenii şi toate sectoarele economice fiind grav ameninţate. Sectorul agricol este unul dintre cele mai vulnerabile, iar pe umerii fermierilor stă responsabilitatea furnizării de alimente, în continuare accesibile şi de calitate. Fermierii au misiunea biblică de a-i hrăni pe cei mulţi, iar astăzi ei sunt chemaţi în linia întâi pentru a preveni o posibilă criză alimentară. Instituţiile europene trebuie să valorifice toate mecanismele şi instrumentele de care dispun astfel încât agricultorii Uniunii să beneficieze de sprijin urgent pentru a se evita orice întârzieri în producerea şi furnizarea alimentelor.

Vreau să vă aduc în atenţie una dintre multiplele probleme din sectorul agricol pentru a evidenţia încă o dată necesitatea deblocării fondurilor disponibile pentru acest sector în contextul de criză în care ne aflăm. Piaţa laptelui se confruntă cu următoarea problemă: multe fabrici refuză să colecteze laptele de la ferme, motivând că a scăzut consumul de produse dar şi că s-au închis restaurantele unde ei livrau aceste produse. În acelaşi timp, spun aceştia, nu pot să intre în supermarketuri din cauza numeroaselor dificultăţi şi a procedurilor birocratice. Problema este că fermierii al căror lapte nu se mai colectează şi prin urmare, nu mai pot să îşi vândă laptele, se confruntă cu o lipsă de cash care să le permită efectuarea însămânţărilor de primăvară, aplicarea unor tehnologii rezonabile prin care să obţină producţii minimale. Cel mai grav este că nu au bani să cumpere hrană animalelor. Soluţia pe care o văd eu este aceea de a direcţiona procesatorii de lapte în vederea obţinerii unor produse lactate care să poată fi păstrate un timp îndelungat cum ar fi caşcavalul, untul sau brânza telemea. Aceste produse ar trebui cumpărate de stat şi puse într-o rezervă, urmând ca mai apoi să fie scoase la vânzare.

În acest sens, Comisia Europeană ar trebui să mobilizeze fonduri europene pentru a sprijini statele membre în demersul lor. Regulamentul european nr. 1306/2013 prevede clar la articolul 25 posibilitatea activării rezervei pentru situaţiile de criză din sectorul agricol. Acelaşi lucru trebuie făcut şi în sectorul de carne, acolo unde există excedent. Este posibil să se impună această măsură la carnea de miel în perioada următoare, dacă se blochează sau se diminuează exportul.

Este foarte dificil de prezis perioada până când economia globală îşi va relua activitatea, dar până atunci, sectorul agricol trebuie să continue să ofere

84

alimente de calitate şi la preţuri accesibile. Sectorul agricol şi mai ales cel zootehnic au o anumită particularitate: animalele nu sunt la fel ca nişte maşini pe care să le poţi pune într-un hangar până trece criza!

În virtutea prerogativelor de care dispuneţi, vă solicit respectuos, stimate domnule comisar, să activaţi rezerva pentru situaţiile de criză din sectorul agricol, prevăzută la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, pentru a sprijini fermierii să supravieţuiască pe piaţă şi să furnizeze alimente suficiente pentru cetăţeni, în acest context dramatic. De asemenea, vă solicit respectuos mobilizarea fondurilor europene disponibile pentru înfiinţarea unei rezerve de către statele membre, respectiv de către România, pentru depozitarea şi comercializarea produselor lactate achiziţionate de la fermieri.

Vă rog să primiţi, domnule comisar, expresia înaltei mele consideraţii şi aprecieri pentru activitatea pe care o desfăşuraţi şi, de asemenea, recunoştinţa pentru eforturile pe care le depuneţi în sprijinul fermierilor europeni în lupta împotriva pandemiei COVID-19."

Strategia „De la fermă la furculiță” – o analiză echilibrată a vicepreședintelui Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European 27 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Strategia „De la fermă la furculiță” (Farm2Fork) a Comisiei Europene reprezintă un răspuns la provocările globale privind asigurarea necesarului de alimente, dar trebuie să fie pusă în aplicare în mod coerent și corect. Sistemul alimentar global se confruntă cu provocări majore. Populația globală crește pe măsură ce suprafața de teren ocupată de culturile agricole este în scădere. În Uniunea Europeană, agricultura este responsabilă pentru producerea a 10% din emisiile de gaze cu efect de seră.

În acest context trebuie abordate prudent provocările precum accesul la alimente sănătoase, pierderea biodiversității și schimbările climatice. Fermierii ce activează astăzi în agricultură trebuie să producă mai mult cu mai puțini bani și să protejeze mediul.

85

Pe măsură ce trecem către o agricultură durabilă, trebuie să ne amintim că fermierii fac parte din soluție, nu din problemă. Ei trebuie să aibă oportunitatea de a deveni campioni ai luptei împotriva schimbărilor climatice.

Viitoarea strategie „De la fermă la furculiță”, parte a Pactului Ecologic European (Green Deal), oferă oportunitatea elaborării unei strategii pe termen lung foarte necesară pentru sectorul alimentar. UE trebuie să adopte o strategie extrem de cuprinzătoare, ce ar trebui să aibă în prim plan obținerea produselor alimentare sănătoase, sigure pentru consum și suficiente.

Strategia „De la fermă la furculiță”, precum și alte componente ale Pactului Ecologic European – Green Deal, trebuie pregătite cu atenție, cu evaluări de impact atent selectate. O reglementare excesiv de complexă nu va face decât să sporească povara administrativă a fermierilor și să împiedice aplicarea principiilor de bază ale agriculturii durabile.

Agricultura Uniunii Europene se află într-un moment de cotitură și nu ne putem permite să pierdem nici un fermier. Același lucru este valabil și pentru Politica Agricolă Comună, care – așa cum se sugerează în comunicarea Green Deal – ar trebui adaptată pentru a finanța noile măsuri de climă și sol ce vor fi implementate la nivel european.

În loc să-i amendeze și să-i constrângă pe fermieri, noile ecoscheme trebuie gândite în așa fel încât să-i încurajeze și să le ofere stimulentele necesare în vederea adoptării noilor măsuri. Acest lucru poate fi posibil numai cu o finanțare corespunzătoare a agriculturii europene. Doar fermele profitabile își pot permite să investească în acțiuni de climă și mediu.

În mod similar, strategia „De la fermă la furculiță”, trebuie să ofere posibilitatea consolidării poziției fermierilor în lanțul alimentar. Această strategie trebuie privită în ansamblul ei, deoarece economia circulară, bioeconomia, silvicultura și politica energetică sunt strâns legate de sistemul alimentar.

În calitate de factori de decizie ai Uniunii Europene, trebuie să ne asigurăm că atunci când ridicăm standardele de mediu pentru produsele alimentare din Europa, aceleași standarde se vor aplica și importurilor. În acest fel, fermierii vor fi conștienți de faptul că produsele lor nu vor fi înlocuite cu alimente mai ieftine din țări terțe, unde standardele de mediu nu sunt atât de ridicate.În comunicarea sa privind strategia „De la fermă la furculiță”, Comisia Europeană s-a concentrat pe utilizarea durabilă a produselor fitosanitare și a

86

îngrășămintelor pentru a promova biodiversitatea. Trebuie să continuăm să ne bazăm pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile. Dacă ignorăm știința, vom pierde beneficiile acumulate până acum și vom înfrunta consecințe negative în comerțul internațional.

La stabilirea limitelor admise, trebuie să luăm în considerare diferențele semnificative ce există între statele membre, de exemplu, în ceea ce privește implementarea măsurilor de bunăstare a animalelor, utilizarea pesticidelor, utilizarea antibioticelor în producția de carne sau nivelul de cadmiu din îngrășăminte. Punctul de plecare al întregii strategii trebuie să fie respectarea reglementărilor existente.

Cele trei procese paralele de luare a deciziilor UE nu ar trebui să aducă mai multă incertitudine în sectorul agroalimentar. Strategia ”De la Fermă la Furculiță”, trebuie să creeze o viziune pe termen lung pentru sistemul alimentar până în 2050. Astfel de decizii au nevoie de o pregătire atentă, de o perspectivă globală și de o coerență a politicilor din partea Uniunii Europene. Sursa: www.aiprom.ro

Covid-19: 40 de europarlamentari cer interzicerea transportului animalelor vii pe distanţe lungi  meatmilk  27 martie 2020

Peste 40 de membri ai Parlamentului European s-au alăturat unei coaliții de ONG-uri care solicită interdicția transportului animalelor pe distanțe lungi, în timpul crizei coronavirusului, informează Euractiv, site-ul oficial al Uniunii Europene.

Aceștia susțin că reintroducerea controalelor la frontieră a dus la întârzieri care riscă să afecteze bunăstarea animalelor și, prin extindere, sănătatea umană.

Întârzierile de frontieră mari cresc stresul animalelor și sporesc riscul de răspândire a bolilor zoonotice, spun parlamentarii într-o scrisoare trimisă lui Marija Vučković, ministrul croat care prezidează în prezent consiliul agriculturii al miniștrilor agriculturii din UE.

87

În scrisoarea lor, grupul solicită suspendarea tuturor transporturilor de animale de fermă vii între statele membre în călătorii de peste opt ore, precum și a tuturor exporturilor pe uscat și pe mare de animale de fermă vii către țări din afara UE.

Creșterea animalelor a fost inclusă într-o listă de bunuri prioritare care pot trece frontierele cu ușurință prin așa-numitele „benzi verzi” în ghidurile de gestionare a frontierelor publicate de Comisie la 16 martie.

Acest set de recomandări adresate statelor membre este menit să protejeze sănătatea și să asigure disponibilitatea bunurilor și serviciilor esențiale în timpul focarului de coronavirus.

Cu toate acestea, decizia de a considera efectivele de animale ca un sector crucial care oferă servicii esențiale a fost criticată de peste 35 de ONG-uri de bunăstare a animalelor, care au spus că liniile directoare nu iau în considerare problemele grave impuse sănătății și bunăstării animalelor de fermă, în special atunci când sunt transportate între UE și non -Tările UE.

„Regulamentul privind transportul UE prevede ca animalele să fie mutate fără întârziere la locul de destinație și nevoile animalelor să fie îndeplinite în timpul călătoriei”, a declarat Peter Stevens, consilier principal al politicii ONG Compassion in World Farming.

Acest lucru contrastează cu recomandările organizației de agricultori din UE COPA-COGECA. Într-un raport de 5 pagini cu privire la impactul crizei COVID-19 asupra sectorului agricol, observat de EURACTIV, lobby-ul agriculturii din UE a declarat că transportul animalelor vii trebuie să beneficieze de controale rapide de frontieră din cauza cerințelor de bunăstare a animalelor.

SUA

Preţul ouălor a atins un nivel record în SUA  Alecsandru Ion 27 martie 2020

În ultimele săptămâni a avut loc o explozie a prețurilor în SUA la acest aliment, în condițiile în care cererea a crescut pe măsură ce consumatorii au început să îşi umple cămările şi frigiderele pentru a se pregăti pentru o izolare prelungită.

Creşterea cererii pentru ouă în SUA a dus la explozia preţurilor în ultimele săptămâni, pe măsură ce consumatorii se grăbesc să îşi facă stocuri înainte de a fi izolaţi din cauza coronavirusului.

88

Astfel, preţul angro al ouălelor de tip ‘Midwest large’ a atins joi un nivel istoric de 3,09 dolari pentru o cutie de 12 ouă, triplu faţă de preţul înregistrat la începutul lunii martie, înainte ca preşedintele Donald Trump să declare stare de urgenţă naţională, susţine Urner Barry care monitorizează evoluţia zilnică a preţului produselor alimentare.Iar creşterea preţurilor la ouă ar putea avea consecinţe importante pentru consumatori, având în vedere că ouăle sunt o modalitate relativ ieftină de asigurare a necesarului de proteine şi un produs de bază pentru 93% din gospodăriile americane.

”Majorarea s-a făcut brusc”

Au crescut şi preţurile pentru consumatori, chiar dacă nu la fel de mult precum preţurile angro, susţin experţii deoarece unele magazine nu au transferat încă preţurile mai mari din angro către consumatori, arată Agerpres, citând presa internațională.Brian Moscoguiri, director la Urner Barry, susţine că actuala creştere a preţurilor la angro depăşeşte ceea ce s-a întâmplat în 2015, când a avut loc epidemia de gripă aviară, şi se datorează unei cereri crescute.„Preţurile la ouă sunt în creştere pentru că majorarea s-a făcut brusc. Furnizorii văd un nivel al cererii de patru, cinci şase ori mai mare decât înainte”, susţine Brian Moscoguiri. Acesta a subliniat că în luna ianuarie preţul angro la ouă a scăzut până la 0,78 dolari pentru un carton de 12 ouă, o evoluţie normală după sărbători, după care în februarie a crescut până la 1,03 dolari, nivel la care a rămas până la începutul lunii martie.

Americanii își umplu cămările

În ultimele săptămâni însă cererea a crescut pe măsură ce consumatorii au început să îşi umple cămările şi frigiderele pentru a se pregăti pentru o izolare prelungită în comunităţile lor pe măsură ce SUA se chinuie să ţină sub control răspândirea rapidă a noului coronavirus.Brian Moscoguiri a subliniat că Urner Barry înregistrează în mod frecvent creşteri ale cererii la nivel regional legate de furtuni de zăpadă, când oamenii încearcă să facă cumpărături în avans pentru a se pregăti.Jayson Lusk, profesor de economie la Purdue University, a spus că este greu de spus dacă creşterile de preţuri se datorează majorării cererii sau unui anumit oportunism din partea furnizorilor.„Ceea ce determină creşterea preţurilor este cererea mai mare, consumatorii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru ouă”, a spus Jayson Lusk. Acesta a subliniat că Biroul de statistică urmăreşte evoluţia preţurilor de retail, însă datele pentru luna martie vor fi publicate abia luna viitoare.

89

SANATATE si GASTRONOMIE

Alimentele care ajută la detoxifierea plămânilor

Plămânii sunt organe vitale, de care trebuie să avem mare grijă, mai ales în această perioadă, când pot fi atât de afectați de virusul periculos Covid-19.

Cum ne curățăm plămânii de toxine

Problemele respiratorii cum ar fi astmul, bronşita, pneumonia și fibroza chistică pot fi evitate prin renunțarea la fumat, mişcare intr-un mediu nepoluat, dar și printr-o alimentație anume, care să ajute la o mai bună funcționare a plămânilor.

Plămânii, ca și inima, lucrează la foc continuu. Prin respirație se aduce oxigenul, esențial pentru funcționarea tuturor celulelor din organism, și se elimină bioxidul de carbon, produs rezidual al metabolismului.

Respirația este, de asemenea, indispensabilă proceselor de vorbire. Plămânii sunt formați dintr-o rețea de sute de mii de vase capilare ramificate, care se termină în alveole, mici săculețe de aer, Există peste trei sute de milioane de alveole în plămâni, acoperind aproximativ suprafața unui teren de tenis.

Afecțiunile pulmonare, cum ar fi cancerul, pneumonia, bolile pulmonare obstructive cronice şi astmul pot limita capacitatea organismului de a primi oxigenul necesar, potrivit doctorulzilei.ro.

Plămânii sunt şi parte din sistemul imunitar. Poluanții şi agenții patogeni care provoacă infecții sunt capturați de mucusul din plămâni și dirijați în sus de cili (nişte perişori minusculi), declanşând tusea sau înghițitul, prin care se elimină „invadatorii”. Strănutul este un alt mod în care plămânii ne ajută să scăpăm de infecții sau toxinele din aer, dar care se petrece înainte ca acești invadatori să treacă dincolo de sinusuri.

Alimente pentru detoxifierea plămânilor

90

Usturoiul și ceapa.

Un duo excelent pentru inimă și pentru plămâni. Ambele reduc inflamația, nivelul colesterolului rău și luptă impotriva infecțiilor, având calități antibacteriene.

Alicina din usturoi are, pe lângă efectul antiinflamator, și rolul de ameliorare a suferinței în astm, precum și cel de reducere a riscului de cancer pulmonar.

Ghimbirul.

Acest condiment are proprietăți anti-inflarnatorii și ajută la eliminarea toxinelor din plămâni. Îl puteți utiliza în răceli, pregătind un ceai din rădăcină de ghimbir, cu lămâie, care contribuie la îndepărtarea toxinelor din tractul respirator.

Morcovii.

Aceste rădăcinoase sunt bogate în caroteniode, vitamina C şi licopen, antioxidanți prețioși pentru sănătatea pulmonară. Alimentele bogate în carotenoide, antioxidanți precursori ai vitaminei A, diminuează efectele fumului de țigară asupra plămânilor.

S-a dovedit ştiințific că beta-criptoxantina și o combinație de luteină și zeaxantină protejează împotriva apariției cancerului pulmonar.

Aceşti antioxidanți se găsesc în fructe și legume, morcovul fiind cel mai reprezentativ, urmat de roşii, dovleci, caise, papaya, pepenele verde şi galben.

Gogoşarii, la rândul lor, au conținut ridicat de luteină și zeaxantină, dar şi de vitamina C.

Carotenoidele sunt transformate în vitamina A, care luptă eficient și împotriva astmului. Pe de altă parte, benzopirolul, un agent cancerigen din țigări, poate provoca o deficiență a vitaminei A. Deci, consumați legumele și fructele galbene și portocalii!

Cruciferele

S-a demonstrat, prin studii de specialitate, că varza, conopida, broccoli și kale au capacitatea de a încetini dezvoltarea tumorilor maligne din plămâni şi de a reduce substanțial riscul apariției cancerului pulmonar.

91

Sunt bogate în clorofilă, care curăță și stimulează producerea globulelor roşii.

Semințele oleaginoase

Alunele, nucile, migdalele, fisticul – toate conțin cantități bogate de magneziu, mineral care contribuie la creșterea capacității pulmonare și la îmbunătățirea eficienței procesului respirator, mai ales la astmatici. Aceste semințe oferă, totodată, și acizii graşi esențiali de care beneficiază sistemul cardiovascular.

Grapefruitul

Naringinul, flavonoid din grapefruit, inhibă activarea unei enzime care declanşează cancerul. În special grapefruitul alb. Pe de altă parte, cel roz conține licopen, antioxidant important. Grapefruitul este deosebit de bun la curățarea plămânilor după renunțarea la fumat.

O cură de un fruct pe zi, timp de o lună, va duce la o creștere a capacității pulmonare.

Ardeiul iute

Bogat în capsaicină, îmbunătățeşte fluxul sanguin, stimulează schimburile la nivelul membranelor alveolelor pulmonare și luptă împotriva infecțiilor.

La fel ca și hreanul, ardeiul iute duce la descongestionarea căilor respiratorii, prin fluidizarea mucusului din plămâni, gât şi nas.

DOSAR

Medicii veterinari sunt pregătiți să ajute la criza de coronavirus din România. Interviu cu șeful ANSVSA 27 martie, 2020 Sabina Fati

Președintele ANSVSA, Robert Chioveanu, a pus la dispoziția Ministerului Sănătății toate laboratorele în care până acum erau depistați virușii care produc pesta porcină și gripa aviară și care acum pot fi folosite pentru Covid-19. Veterinarii ar putea intra, însă, și în prima linie, la nevoie.

92

Robert Chioveanu conduce Autoritea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța

Robert Chioveanu, care conduce Autoritea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor(ANSVSA) a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă cum poate fi folosită logistica veterinarilor în criza pandemiei de coronavirus și cum, printr-un nou protocol cu Ministerul Sănătății, medicii veterinari ar putea fi folosiți în viitor în spitale, chiar dacă nu vor putea pune diagnostice.

Europa Liberă: Laboratoarele destinate pentru epidemiile animalelor pot fi folosite și la oameni?

Robert Chioveanu: ”Testele nu, dar aparatele numite Real-Time Polymerase Chain Reaction sau Real-Time PCR din laboratoarele sanitar-veterinare aflate la Directiile Sanitar Veterinare județene, care dețin astfel de echipamente sau platforme, pot fi utile și pot fi puse la dispoziție și utilizate de specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății. Noi folosim în primul rând aceste platforme pentru a detecta genomul viral. Aceste aparate care sunt în dotarea noastră pot fi disponibilizate și pot fi de folos. De pildă, echipamentele de la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală unde noi determinăm pesta porcină africană sau virusul gripei aviare pot fi puse la dispoziția medicilor umani, care sunt specialiști virusologi, specialiști în biologie moleculară și care vin din partea spitalelor să supervizeze, să monitorizeze, validează metoda noastră și apoi semnează buletinele de analiză. Noi oferim doar cadrul administrativ, logistic.”

Europa Liberă: Mai exact, recoltarea se face la spital sau în teren de către medici umani, iar apoi probele sunt trimise la direcțiile sanitar-veterinare din toată țara pentru a fi testate pentru coronavirus?

Robert Chioveanu: ”Da, Ministerul Sănătății pune la dispozitie kit-urile și materialele necesare pentru a fi utilizate. Deci, echipamentele și platformele

93

folosite până acum de noi, veterinarii, vor fi utilizate împreună cu specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății din cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică sau spitalelor: facem testele, iar rezultatele sunt constatate și semnate de medicii umani. Toate acestea au loc în spațiile noastre care au un nivel de biosecuritate ridicat.”

Europa Liberă: La o adică, în situații speciale de criză, medicii veterinari ar putea da o mână de ajutor, dacă epidemia se extinde și mai mult?

Robert Chioveanu: ”Noi, ca medici veterinari, ne-am exprimat disponibilitatea și intenția de a testa probele privind acest virus încă de la începutul lunii martie și am venit în acest fel în sprijinul medicilor umani, colegilor noștri care sunt specialiști, și în sprijinul Ministerului Sănătății prin oferirea și punerea la dispoziție a tuturor laboratoarelor, echipamentelor și spațiilor necesare pentru testare.”

Europa Liberă: Dar dacă mergem mai de parte cu un pas, dacă România ajunge într-o criză de tipul celei din Italia, medicii veterinari ar putea să ajute în spitale?

Robert Chioveanu: ”Pentru a ajunge în spitale trebuie să avem un protocol foarte bine stabilit cu cei din Ministerul Sănătății, dar eu cred că putem să fim implicați și putem să ajutăm inclusiv cu procedura de recepție și de înregistrare. Putem să ajutăm la triaj, dar noi nu putem să ne pronunțăm asupra diagnosticului molecular în domeniul sănătății umane. Noi, veterinarii, nu avem competențele necesare pentru acest lucru.”

Europa Liberă: Ați propus deja Ministerului Sănătății să vă implicați în acele locuri în care medicii veterinari ar putea fi prezenți pe flancul coronavirusului?

Robert Chioveanu: ”Nu, deocamdată noi ne-am oferit doar cu spațiile și laboratoarele în care pot fi făcute analizele. Restul va fi în partea a doua, pentru care ne vom pregăti. Deocamdată, de exemplu, se lucrează probe la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală prin protocolul de colaborare cu Spitalul Universitar de Urgență București.”

Europa Liberă: Trecând la alt subiect, credeți că piețele agroalimentare deschise sunt un loc sigur pentru cumpărători, din punctul de vedere al epidemiei de coronavirus?

94

Robert Chioveanu: ”Sunt atâta vreme cât se păstrează toate elementele de siguranță, dacă se păstrează distanța socială, dacă oamenii poartă elemente de protecție, dacă vânzătorii poartă mănuși, halat, bonetă, dacă există un flux clar determinat pe unde oamenii intră în piață și pe unde ies, dacă administratorii piețelor dezinfectează la începutul și la sfârșitul zilei toate spațiile și respectă toate condițiile de igienă. Toate studiile până acum au spus foarte clar că nu există o corelare între transmiterea virusului și alimente.”

Europa Liberă: Cât de sigur este comerțul online?

Robert Chioveanu: ”În această perioadă, într-adevăr, comerțul online a crescut foarte mult cu alimente de toate tipurile și știți foarte bine că în momentul de față toată lumea dorește să comercializeze online și se cumpără online, de aceea oamenii trebuie să verifice în primul rând modul de prezentare a ambalajelor și a produselor achiziționate. Trebuie să verifice dacă se respectă condițiile de păstrare, de depozitare dacă este un produs congelat, acolo trebuie să scrie temperatura de păstrare de 4-6 grade Celsius. Consumatorul trebuie să fie atent dacă în acest caz produsul a fost adus cu o mașină frigorifică și dacă respectă termenul de garanție, apoi toate produsele trebuie să aibă inscripționate toate elementele pe etichetă și în ce condiții se păstrează. Până acum nu au fost reclamații și nu am găsit nicio neconformitate. Avem însă un telefon gratuit 0 800 826 787 unde cumpărătorii ne pot face sesizări în privința siguranței alimentelor.

* * *

INS: În aprilie, gradul de incertitudine economică va creşte cu 48 % meatmilk  27 martie 2020

Conform ultimului comunicat emis de institutie, in vederea măsurării impactului SARS-Cov.2, INS a realizat o anchetă ad-hoc care s-a desfășurat în perioada 17-19 martie 2020 referitoare la estimarea evoluției activității și a numărului de salariați pentru perioadele 17/19 – 31 martie și 1 – 30 aprilie 2020.

Managerii întreprinderilor au fost întrebați asupra percepției privind evoluția activității economice, respectiv dacă vor considera că activitatea se va restrânge cu până la 25%, între 25-50%, peste 50% sau se va închide, dar și dacă activitatea nu se va restrânge sau chiar ar putea crește.

Având în vedere incertitudinea evoluției SARS-Cov.2, managerii au avut posibilitatea de a opta pentru versiunea de răspuns „nu pot estima”. Din

95

analiza răspunsurilor, unul din cinci manageri a menționat că până la sfârșitul lunii martie activitatea ar putea scădea cu până la 25%. Trei sferturi din managerii care au menționat că activitatea va crește sunt din sectorul comerț cu amănuntul.

Referitor la evoluția activității din cursul lunii aprilie 2020, gradul de incertitudine crește, astfel peste 48% dintre respondenți au menționat că nu pot estima cum va evolua activitatea economică.

Ponderea managerilor care au estimat că activitatea nu se va restrânge în cursul lunii aprilie s-a redus la jumatate din valoarea lunii martie. În industrie, circa o treime dintre respondenții care au menționat că activitatea se va restrânge în cursul lunii aprilie au apreciat că activitatea ar putea fi redusă între 25% și 50%.

Cele mai afectate vor fi întreprinderile mici și mijlocii ai căror manageri au estimat ca principal risc reducerea cu peste 50% sau chiar închiderea activității. În ceea ce privește estimarea evoluției numărului de salariați până la sfârșitul lunii martie, aproape un sfert dintre manageri au menționat că nu pot estima cum va evolua acesta.

Scăderile cele mai mari sunt estimate a se înregistra în sectorul servicii. Incertitudinea pentru luna aprilie crește, astfel ponderea managerilor care au menționat că nu pot estima evoluția numărului de salariați a fost de 43% din total respondenți.

* * *

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, preşedintele VINARIUM International Wine Contest | 27 martie 2020 27.03.2020, 18:49 92

”Audienţa” acestei rubrici e un lucru care mă interesează, fiind un indice de corecţie pentru conţinutul de viitor şi măsură a interesului pentru vin, un parametru pe care îl monitorizez.

Săptămâna trecută, în tot iureşul pregătirii stării de urgenţă, m-am ”întâlnit” pe aici cu foarte puţini iubitori de vin. Câteva sute. Normal. Nu mă bucur, dar e normal.

Vinul nu intră în categoria ”bunurilor de primă necesitate”. Chiar dacă este (şi) aliment, vinul gravitează mai aproape de artă, plăcere, convivialitate. Cel puţin partea asta cu pahare ridicate de grupul de prieteni... a picat pentru un timp. Rămâne speranţa că putem asocia vinul cu arta. Parafrazez o

96

postare de pe Facebook: ce ne-am fi făcut în această perioadă fără filme, fără cărţi, fără muzică? ... fără vin?!

Nu încerc să stimulez consumul în scop comercial sau doar pentru a susţine industria (deşi, pentru cei care nu au stocuri acasă, vinul bun este ”doar la un click distanţă”) ci, pentru un plus (cât de mic) de clipe frumoase, pentru emoţia (şi satisfacţia) similară cu cea trăită în sala de spectacol sau în faţa unei picturi, pentru ”clipa suspendată”. Am nevoie de aceste libertăţi.

Am spus ”stocuri”. Poate, e mai aproape de realitate ”(mica) colecţie de vinuri”.

Unii dintre noi au păstrat mult nişte sticle preţioase. Nu e vorba, neapărat, de valoare în bani, ci de ceea ce reprezintă fiecare butelie în parte, motiv pentru care nu umblăm la mica comoară. ”Luată de la crama X din Bordeaux / Burgogne / Napa Valley / Drăgăşani...”, ”primită de la...”, ”prima/ultima sticlă din serie”, ”semnată de...”, sunt câteva din ”încărcăturile” date sticlelor din colecţie. Mai există şi colecţiile ”atlas”, cu sticle din toate regiunile/ţările importante din punct de vedere vitivinicol. Nici aici nu umblăm! Numai că, aşa cum bine punctează Jancis Robinson, acest ”mult timp” devine ”prea mult timp” şi ajungem să degustăm vinurile colecţionate, aproape întotdeauna, prea târziu.

Ca medicament împotriva durerii de suflet cauzată de gândul de a ”umbla” la vinotecă, procedaţi aşa: la fiecare două sticle nou achiziţionate, scoateţi şi o sticlă din colecţie.

Vinurile acestea tezaurizate aveau nevoie, pentru a fi bine apreciate, de o degustare aşezată, fără grabă. Ori, acum, pare-se, e un moment potrivit...

1. Crama Maxi Marc, Castel Sofia - Mustoasă de Măderat 2018

97

În Lumea Vinului mereu poţi fi surprins. (Plăcut, desigur!). Nu m-am gândit niciodată foarte mult la Mustoasă. Adică, am apreciat câteva vinuri cu bună aciditate, băubile, dar care nu mi-au trezit spiritul anticipativ cum că, acest soi, ”abordat” altfel, ar putea da un vin care să intre în concurenţă cu titluri mari din soiuri internaţionale.

Sunt sigur că nici Dvs. nu mă puteţi crede 100%.

Dar, să ne lămurim un pic.

Am ajuns în posesia vinului prin bunăvoinţa winemakerul de la Maxi Marc, Emanuele Reolon. Îl ştiam de la vechiul loc de muncă unde, printre alte lucruri bune, făcuse un spumant rose din Pinot Noir – Petro Vaselo Bendis.

Şi tot de la acest tânăr şi talentat oenolog am primit datele de actualizare pentru Crama Maxi Marc din Miniş. 63 de hectare (35 pe rod). Soiuri în portofoliu: Mustoasă de Măderat, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay şi, tot la albe, în curând, Furmint.

Pentru vinurile roşii, producătorul din Crişana se bazează pe Cadarcă şi pe Fetească Neagră, alături de Pinot Noir, Merlot, Carbernet Franc.

Dar să ”cântărim” cu atenţie acest vin. Nu e unul obişnuit! Ce are diferit faţă de o Mustoasă… normală? Totul!

Culesul s-a făcut la mijlocul lunii octombrie (2018!). Strugurii recoltaţi au fost păstraţi în lădiţe din lemn ”aerisite” timp de o lună în condiţii controlate şi, după selecţia manuală, vinificarea s-a făcut în vase de inox.

Ulterior, vinul a fost ”cazat” în butoaie de stejar, timp de zece luni. Butoaie de 1.000 de litri, la prima folosire.

Vinificatorul nu ascunde că maniera de lucru a fost inspirată din metoda italiană pentru Ribolla Gialla – un soi cu care Mustoasa ar semăna – cel puţin la grosimea pieliţei boabei de strugure. Să nu ne pierdem în detalii: vin plin; lemn integrat care susţine ansamblul; final ameţitor cu oscilaţii contrastante, între citrice, lemn dulce, piper şi cuişoare.

Acest vin va apărea pe piaţă la mijlocul lunii aprilie, într-o ediţie de 4.000 de sticle.

Până atunci, vinurile Cramei Maxi Marc le găsiţi aici: https://www.rewine.ro/maximarc .

98

 

2. SERVE Ceptura, Cuvée Clemence 2017 – Chardonnay & Fetească Neagră

Fără rezerve în a recomanda rezerve de... SERVE.

Cuvee-urile celebrului producător din Dealu Mare sunt expresia de vârf a potenţialului zonei.

Cuvée Clemence forţează inspirat alăturarea Chardonnay şi Fetească Albă. Soiului românesc i se lasă posibilitatea ca, prin cele 30 de procente, să mai ia din sobrietatea Chardonnay-ului baricat. Şi se achită de misiune.

Rezultatul este un vin serios, cu contrapuncte de exuberanţă adolescentină. O piramidă în care, la bază găsim notele specifice Chardonnay-ului şi pe cele ale baricării (pâine, alune, vanilie), iar spre vârf, flori de livadă şi nedefinite gusturi vii. Aţi mâncat vreodată clătite cu flori de salcâm?

Ei bine, dacă ieşim din carantină, ne propunem să facem asta la înfloritul salcâmilor? Punem melodia ”Au înebunit...”, scoatem (încă) o sticla de Cuvée Clemence de la rece şi ne privim prietenii adunaţi în jurul mesei. Că va fi trecut ceva vreme...Până atunci, găsiţi vinul pe www.vindor.ro , un magazin cu vechime şi seriozitate verificată.

 

3. VALAHORUM - Fetească Neagră 2017

99

Cine afirmă că Feteasca Neagră nu are un tipar foarte bine conturat, nu greşeşte foarte mult.

Când spun asta, ştiu bine că, măcar din partea unor producători de Fetească Neagră, se pot înalţa voci nemulţumite. Dar nu e un lucru rău. Feteasca Neagră trebuie să se afle multă vreme de-acum încolo în afara zonei de confort, în afara autosuficientei vorbe ”aşa se face”.

Practic, în momentul de faţă, găsim Feteasca Neagră în cele mai diferite contururi. De la vinuri grele, jammy, cu alcool mult, roşu închis intens, prune uscate – până la vinuri lejere, directe, simple.

Feteasca Neagră din Valahorum subscrie clasicului franţuzesc, cu accentele date de terroirul din Gura Vadului, Dealu Mare. Adică, la această vârstă, ies în evidenţă condimentele (cuişoare), tutunul, trufa. Se sime incitant şi alcoolul. Retronazal, fără să deranjeze, vanilia, stejarul.

Vinul este rezultatul unui protocol complex şi particular de vinificare dar, prin care, Daniel Dorneanu a încercat să rămână aproape de semnătura locală a soiului.

Eu îl recomand celor care îşi asumă o masă cu carne condimentată, celor care au ”genunchii tari”, celor care au degustat vinurile multor ”şcoli” internaţionale şi, din acest motiv, pot aprecia naţionalul.

Este un vin puternic, din care nu lipsesc mult-căutatele cireşe negre. Potenţialul de învechire este uriaş. De ”văzut” acum şi peste 5 ani. Peste 5 ani din colecţia proprie (au fost, totuşi, la lansare, doar 13.000 de sticle) şi acum din magazinele online. De exemplu www.finestore.ro.  

  * * *

Salcâmul (Robinia pseudoacacia) este o specie de arbore melifer27 martie 2020 Cotidianul Agricol 

Salcâmul  (Robinia pseudoacacia) este o specie de arbore melifer, din familia Fabaceae, originar din America de Nord. A fost introdus în Europa iînul 1601, de către grădinarii regali

100

francezi Jean Robin şi Vespasien Robin, de la numele cărora provine denumirea genului.

Este un arbore foarte rezistent, nepretențios. Salcâmul ne poate îmbogăți viața prin parfumul deosebit al florilor sale care înfloresc în mai. Florile de salcâm pot fi folosite la clătite, sirop sau chiar pentru dulceață. Maceratul din flori de salcâm acționează ca pansament gastric. Infuzia se folosește împotriva stresului și a depresiei.

Lemnul de salcâm, în special duramenul sau cel de culoare galbenăputrezește foarte greu și este foarte tare.  Lemnul se folosește pentru: stâlpi de rezistență, putând fi introdus direct în pământ cu un tratament minimal contra putrezirii, la cozi de unelte sau parchet.

* * *

„Consumul de animale exotice în China e o bombă cu ceas”. Cercetătorii au avertizat de acum un deceniu Andreea Dogar mart. 27, 2020În urmă cu aproximativ un deceniu și jumătate, în anii 2002-2004, o epidemie izbucnită în China infecta peste 8.000 de oameni din 29 de țări și ucidea 774 dintre ei, având așadar o rată a mortalității foarte mare, de 10%. Vinovatul era SARS-CoV, un coronavirus înrudit cu cel care ne-a dat complet viețile peste cap în prezent. Precum în cazul actualei pandemii, și răspândirea virusului SARS-CoV, cunoscut și drept SARS-CoV-1, a avut legătură cu piețele în care se vindeau animale exotice pentru consum. În anii epidemiei, guvernul chinez a interzis piețele în care se vindeau animale sălbatice. Însă după ce epidemia a trecut, ele și-au reluat activitatea.

Boala provocată de acest coronavirus a primit numele de sindromul respirator acut (SARS).

Epidemia a izbucnit în Foshan, Provincia Guangdong, coronavirusul fiind indentificat pentru prima dată în noiembrie 2002, la un fermier, potrivit Wikipedia.org.

Al doilea caz a fost al unui bucătar din Heyuan care lucra într-un restaurant din Shenzhen. El avusese contact direct cu animale sălbatice. S-au infectat atât soția sa, cât și două surori ale sale și 7 cadre medicale care l-au îngrijit.

În mai 2003, cercetătorii au prelevat mostre din animalele sălbatice vândute pentru consum în piața din Guangdong și au descoperit că virusul ce

101

provoca SARS era prezent la civetele de palmier (animal arboricol din Asia, unde trăiește în păduri de foioase și mixte cu plantații; civeta este înrudită cu mangusta, dihorul sau cu ratonul). Ulterior, oamenii de știință chinezi care au studiat coronavirusul au ajuns la concluzia că el provine de la liliecii cu potcoavă ce trăiau în peșteri, și că a ajuns la oameni prin intermediul unei gazde – civetele.

Un studiu din 2007 a tras un semnal de alarmă După anul 2004, în lume nu a mai fost identificat niciun caz de SARS-CoV-1. Însă pericolul apariției unor virusuri înrudite a rămas.

În octombrie 2007, studiul „Coronavirusul ce provoacă sindromul respirator acut – o infecție ce poate reapărea”, publicat în jurnalul științific „Clinical Microbiology Reviews”, arăta cât de periculos este consumul de animale exotice.

Potrivit cercetării, înainte de apariția, în 2002, a coronavirusului ce provoacă sindromul respirator acut, erau cunoscute doar alte 12 coronavirusuri animale sau umane. Ulterior însă, pe măsură ce oamenii de știință au analizat tot mai mult coronavirusurile – la diverse specii de animale – numărul celor cunoscute a ajuns la cel puțin 36.

Foto: CDC/C.S. Goldsmith / Wikipedia.org Faptul că liliecii cu potcoavă sunt sursa naturală pentru virusurile de tip SARS-CoV, și că civetele au funcționat pe post de gazdă intermediară, subliniază importanța măsurilor de biosecuritate ce trebuie aplicate în ferme și în piețele de pește, deoarece acestea pot funcționa pe post de sursă sau de centru de amplificare a infecțiilor noi – atrăgeau atenția autorii.

Conform acestora, creșterea economică rapidă din sudul Chinei a dus la creșterea cererii de proteine animale, inclusiv de animale exotice precum civetele. Ele erau îngrămădite în cuști supraaglomerate, în piețe unde nu se respectau măsuri de igienă – fapt ce a permis ca noul virus să sară de la animale la oameni.

102

Pe 5 iulie 2003, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia este sub control, însă la finalul anului SARS-CoV a reizbucnit, după redeschiderea piețelor de animale sălbatice din sudul Chinei.

La scurt timp după izolarea SARS-CoV, mai multe virusuri similare au fost descoperite la civetele de palmier și la câinii enot din piețe de animale sălbatice din Provincia Guangdong.

Civeta de palmier. Foto: Praveenp / Wikipedia

Indiferent de specia aflată la originea virusului – atrăgeau atenția cercetătorii în anul 2007 – civetele și alte mamifere înrudite vândute în piețele din sudul Chinei au funcționat pentru a amplifica epidemia.

În concluzia studiului, ei arătau că „prezența unei surse abundente de virusuri similare SARS-CoV la liliecii cu potcoavă, alături de cultura consumului de mamifere exotice în sudul Chinei, reprezintă o bombă cu ceas. Posibilitatea reapariției SARS și a noi virusuri de la animale, precum și nevoia de a fi pregătiți, nu ar trebui să fie ignorate”.

Scenariul se repetă în 2019-2020 În ciuda atenționărilor venite din mediul științific, comerțul cu animale sălbatice în piețele din China, inclusiv cel ilegal cu specii precum pangolinul, a continuat.

Piața din Wuhan suspectată că se află la originea actualei pandemii se numea piața Huanan și se afla în districtul Jianghan. Aici se vindeau pești și fructe de mare, dar și animale vii și animale sălbatice sau exotice pentru consum. Piața se întindea pe 5 hectare și avea peste 1.000 de vânzători, conform Wikipedia.org.

Potrivit presei, la piața din Wuhan se vindeau animale din aproximativ 75 de specii, printre care:

103

– bursuci– lilieci– castori– carne de cămilă– civete– crocodili– câini– măgari– vulpi– salamandre– arici– koala– marmote– vidre– pangolini– păuni– iepuri– șobolani– carne de căprioară– țestoase– șerpi

Din cei 41 de oameni spitalizați la început cu pneumonie, și care la data de 2 ianuarie 2020 au fost testați pozitiv pentru o nouă tulpină de coronavirus (numită ulterior virusul SARS-CoV-2), două treimi fuseseră în această piață.

Pentru a descoperi sursa virusului, în intervalul 1-12 ianuarie 2020 au fost prelevate 585 de mostre de la animalele din piață. Testele în laborator au indicat prezența coronavirusului pe 33 dintre ele. Un aspect interesant este că 31 dintre aceste mostre proveneau din zona pieței unde se vindeau animale exotice.

Deși piața a trecut de inspecția autorităților la finalul anului 2019 (înainte de izbucnirea epidemiei), publicația „Time” a relatat că în piață nu erau respectate normele de igienă, că piața avea culoare înguste și standuri înghesuite, unde animalele vii erau ținute lângă cele moarte. De asemenea, animalele vii erau tăiate și jupuite tot în piață.

În ciuda faptului că, în mod cert, piața din Wuhan a jucat un rol esențial în pandemie, este neclar dacă noul coronavirus a apărut chiar acolo. Primele simptome au fost raportate la data de 1 decembrie 2019, la o persoană care

104

nu fusese la piața din Wuhan și care nu avea nici legătură cu celelalte 40 de persoane infectate în primă instanță.

Care este sursa SARS-CoV-2? La începutul lunii februarie 2020, pe baza analizei genetice, cercetătorii chinezi au sugerat că pangolinii ar fi sursa virusului. Ulterior însă, mai mulți oameni de știintă au analizat datele respective, precum și alte 3 studii ale genomului coronavirusului detectat la pangolini și au ajuns la concluzia că, deși pangolinul rămâne una dintre posibilele surse, misterul nu este deocamdată rezolvat, potrivit nature.com.

Oamenii de știință presupun că virusul a sărit de la animal la om, așa cum s-a întâmplat și în 2002, cu SARS-CoV-1. Însă calea exactă urmată de virus nu este deocamdată cunoscută.

Un pui de pangolin și mama sa. Foto: Shukran888 / Wikipedia

În ceea ce privește pangolinul, cercetătorii de la Universitatea de Agronomie din China de Sud au arătat că coronavirusurile de la pangolin și de la om au ADN-ul identic în proporție de 90,3%.

Alte studii ce au comparat genomul celor două virusuri au ajuns la concluzii similare, potrivit cărora coronavirusurile sunt identifice într-o proporție ce variază între 85,5% și 91,02%.

Însă pentru a putea spune că pangolinul este animalul de la care virusul a trecut la om, similitudinea ar trebui să fie mult mai mare, a explicat pentru Nature Arinjay Banerjee, care studiază coronavirusurile la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada. Potrivit cercetătorului, virusul SARS-CoV-1 avea 99,8% din genomul coronavirusului de la civete.

Până acum, cea mai bună potrivire cu actualul coronavirus a fost identificată la un liliac din provincia Yunnan din China. Un studiu publicat pe 3 februarie a arătat că virusul din liliac și cel uman aveau materialul genetic comun în proporție de 96%. Există însă și diferențe majore între cele două

105

coronavirusuri, ceea ce sugerează că coronavirusul tipic liliecilor nu s-a transmis direct la oameni, ci ar fi putut fi transmis de o gazdă intermediară – posibil pangolinul.

Oare acum vom învăța din trecut? Sara Platto, care studiază comportamentul animalelor la Universitatea Jianghan din Wuhan, se teme că toate speculațiile privind posibila transmitere a virusului de la pangolini i-ar putea determina pe oameni să îi omoare. După izbucnirea epidemiei de SARS, civetele au fost ucise în masă.

„Problema nu e la animale, ci la faptul că noi intrăm în contact cu ele”, a spus Platto pentru Nature.

La data de 22 ianuarie 2020, guvernul chinez a anunțat că interzice vânzarea tuturor animalelor sălbatice și a produselor obținute din acestea în Wuhan.

La data de 24 februarie 2020, guvernul chinez a anunțat că interzice permanent vânzarea și consumul de animale sălbatice în toată țara. Totuși, interzicerea nu include consumul de produse din animale sălbatice dacă sunt folosite pe post de „leacuri” în medicina tradițională chineză.

* * *

Vinul de azi: Sideral 2017 - 93 puncte James Suckling, 91 puncte Decanter Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Îndrăzneț, modern și energic, San Pedro Sideral 2017 este un vin roșu realizat din 5 soiuri de struguri. 

Dominat de Cabernet Sauvignon, mai include și Syrah, Cabernet Franc, Petit Verdot și Carmenere, struguri din podgoria de viță de vie de 72 de hectare situată în Valea Cachapoal. Acest blend special îi oferă vinului o personalitate unică, el fiind rezultatul terroir-ului, dar și a muncii și pasiunii

106

producătorului Gonzalo Castro.  Cu o frumoasă culoare roșie intensă, vinul are un buchet expresiv și concentrat, cu note de zmeură, prune și tente elegante de stejar. Pe palat, vinul se dezvăluie fîn, cu taninuri neagresive. Se recomandă degustarea vinului la 16-18 grade Celsius alături de mâncăruri condimentate, brânzeturi și preparate din vită, miel, porc sau vânat. 

* * *

Evenimente online pe 28 martie, de Ora PământuluiPosted by: Oana Racheleanu in EcoLIFESTYLE 27 March 2020

Sâmbătă, 28 martie, la 20:30 are loc Earth Hour (Ora Pământului), cea mai mare mișcare voluntară de mediu din istorie, cu rolul de a atrage atenția asupra problemelor planetei. În România se vor desfășura simultan mai multe activități online: Monica Davidescu va citi povești pentru copii, Dora Gaitanovici – una dintre cei patru finaliști de la Vocea României – va cânta live și va fi difuzat în premieră documentarul „Parcurile americane”.

Mai mulți artiști din România se alătură mișcării internaționale, pentru a îi ajuta pe cei de acasă în această perioadă să se simtă mai puțin izolați. Fie că citesc, cântă sau organizează vizionarea unui film, mesajul lor este același: indiferent de  granițe geografice, de fus orar, de distanțarea socială, nu suntem singuri – nici acum, nici atunci când luptăm pentru protejarea naturii.

Astfel, odată cu stingerea luminii de la ora 20:30, timp de o oră, WWF-România îndeamnă românii să se conecteze online alături de artiștii care vor transmite de acasă. Aceștia vor putea fi urmăriți atât pe pagina de Facebook WWF-România, cât și pe paginile proprii.De la ora 20:00, Monica Davidescu citește pentru cei mici „Galileo Galilei. Colecția Micii eroi”, iar de la 20:30, „Miracolul vieții pe Pământ. Povestea evoluției” (de la Editura Litera).De la 20:30 are premieră documentarul „Parcurile americane” (52’), o călătorie prin 11 parcuri naționale americane prin care Dan Dinu și Cosmin Dumitrache prezintă cum a început conservarea naturii în SUA și ce putem învăța de la ariile lor protejate.Tot de la 20:30 Dora Gaitanovici, una dintre cei patru finaliști de la Vocea României, va cânta live, un recital-surpriză. Dora are deja în palmares zeci de trofee naționale, studiază pian, saxofon, canto și este pasionată de jazz, blues, rock sau de muzica clasică. În prezent, este studentă în cadrul Universității de Muzică din București.

107

Iar de la 21:00, Rockabella transmit un show live direct din sufragerie, cu piese cunoscute și cel mai nou single, „Arată-te”. În noul lor album, Rockabella explorează ideea vulnerabilității ca act de curaj, ca poartă spre conexiune.

Detaliile evenimentelor din România pot fi găsite pe Facebook, și aici despre cele care au loc la nivel internațional.De asemenea, oamenii își pot adăuga vocea pe platforma „Vocea ta, pentru Planetă”, pentru a solicita liderilor mondiali un acord prin care protejează și refac natura până în 2030 – protejând cel puțin 30 % din spațiile naturale și gestionarea durabilă a celorlalte, limitând în același timp încălzirea globală la 1,5 °C.

„În contextul în care biodiversitatea globală a scăzut într-un ritm alarmant, până la un milion de specii fiind amenințate cu dispariția  și planeta este amenințată de criza climatică, vocea fiecăruia contează și mai mult. Este important să conștientizăm că natura stă la baza unei planete sănătoase și reprezintă o soluție imediată, puternică și eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a adresa dezastrele climatice”, transmit cei de la WWF România.

Greta Thunberg, activistă pentru climă și mediu, a spus: „Pentru mine, Ora Pământului este în fiecare ora, în fiecare zi. Nevoia de a ne uni și proteja planeta noastră nu a fost niciodată mai mare. Întrucât ni s-a solicitat evitarea adunărilor publice pentru a încetini răspândirea COVID-19 (coronavirus), recomand tuturor să se conecteze online de #EarthHour, să ne reînnoim angajamentul față de planetă și să ne folosim vocile pentru a solicita acțiuni concrete, în siguranță și responsabil“.

În ultimul deceniu, Ora Pământului a inspirat participarea globală la inițiativele cu rol critic pentru protejarea naturi, contribuind la conștientizarea crizei climatice și la acțiuni concrete. Printre cele mai importante exemple, mișcarea a ajutat la crearea unei zone protejate marine de 3,5 milioane de hectare în Argentina, o pădure de 2.700 de hectare în Uganda și a ajutat la adoptarea unei noi legislații pentru protecția mărilor și pădurilor din Rusia. Anul trecut, WWF-Ecuador a solicitat o lege care să interzică folosirea pungilor de plastic, a altor produse de plastic de unică folosință în capitală și WWF-Indonezia a inițiat plantarea a 20.000 de puieți de mangrove în 13 orașe.

Earth Hour a apărut ca un răspuns la o întrebare simplă: cum îi putem determina pe oameni să conştientizeze una din cele mai mari ameninţări actuale, schimbările climatice? Răspunsul a venit de la WWF Australia,

108

concretizată într-o campanie care promova un gest pe cât de simplu, pe atât de puternic: stingerea luminilor. Se întâmpla pe 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case şi sedii de companii australiene au stins luminile timp de o oră. Ora Pământului.

În 2008, 50 de milioane de oameni au ales să celebreze Earth Hour. În 2010, 4.500 de orașe din 128 de ţări au participat la Earth Hour pe 27 martie, campania  devenind, astfel, cea mai mare acţiune de mediu din toate timpurile. În prezent, comunitatea de susţinători Earth Hour a depășit 2 miliarde de oameni, din peste 7.000 de oraşe, din peste 180 de ţări. Detalii pe www.ora-pamantului.ro sau pe www.earthhour.org.

* * *

109