old loc' v'drtejului nr. llfov tel/fox emoil u i-te

Old neon u Nicoloe Cristi nelLoc' voluntori, intr' v'drtejului nr. iG, judelul llfov ; Tel/Fox : 021.267.43.28, 0221.i6g.369, Emoil : [email protected]

W)u)t't!:oru ptie-f u nctionaripublici-of i-te ri-fo rmec_consiliulconcurenteiro-i

- iNtitUIOt DESPRE CORUPTIA DIN ROMANIA,'O*U O'"*U'O'ONUifrUT'

Citre

COMISIA EUROPEANA

Pre5edintele Comisiei, Ursuta von der Leyen

02 decembrie 2020

obiectul PETITIE\ - coMlstA EUROPEANA nu o deschis ancheta in cozulPLANGERII din 09.0L.2020 core vizeozo procedee si probe privind incdlcdrisistemice ale legislotiei si Dreptului Europeon, de cdtre Justitia din Romoniopentru protectia J'urtului coordonat din proprietatea publica si privatd, incozurile de interes.

Onoratd Comisie,

Distinsd doanrnd preged inte,

Subsemnalii:

OISneanu Nir:olae Cristinel, cet5[ean roman, cnp 1621010400511, adresaemail [email protected], Si

Gabriela Dana olSneanu, cet5lean roman, in nume propriu gi in calitatede reprezentant al persoanelor juridice romane Galic prod sRL 5i prestigeTrading SRL, tofi cu adresa de corespondenld in strada lntrarea vdrtejului nr"3G, OraS Voluntari,.iudeful llfov, Rom6nia, in temeiut art" 20 alin" (2) lit. d), art.227,228,258 si 259 din Tratatut privind Funclionarea Uniunii Europene, dreptulde a primi un rdspuns la petiliile formulate, intr-un termen prevdzut de lege,din partea oricdrei institulii a Comisiei Europene, drept consacrat in art. 24TFUE (ex-articolul 21 TCE), in conformitate cu art. 13 din Tratatul privindUniunea EuropeanS, cu referire directd la pl6ngerea gi cererite noastre adresateComisiei Europene, care fac obiectul anchetei Comisiei Europene din cadrul DGJustice gi nesolufionate legal p5n5 in prezent, prin Avlz MoTlvAT sau DECIZIEMorlVATA, avand in vedere PLANGEREA si CEREREA subsemnatilor sisubscriselor din 09.c11,.2020, care contine procedee care contribuie Ia incalcarisistemice ale legii, cu rezultatul urmarit al mentinerii in cazurile de interes afraudelor organizate din proprietatea pubtica si privata, incatcari sistemice alelegii, constitutiei si Dreptului European de catre Justitia din Romania,

of 21

formulez urrnatoarea :

PETtTtE

prin care avem rugamintea respectuoasa sa dispuneti solutionarea si sanl se comunice urnnatoarele:

1. Un raspuns din partea Comisiei Europene dupa 330 zile de la CEREREApetentilor din 09.Ct1 .2020 care a precedat PLANGEREA din aceeasi data, anexanr. l- - CEREREA si PLANGEREA catre Comisia Europeana, conform proceduriiCornisiei Europene de solutionare a Plangerilor, extras de pe site-ul Comisiei nln termen de 75 z:ile lucratoore Comisia Europeono vd vo confirma primireoplongerii >

2. Numarul de inregistrare al PLANGERII la coMlslA EURoPEANA sidirectoratul din cerdrul Comisiei catre care a fost repartizata PLANGEREA invederea efectuarii anchetei;

3. Daca in acest timp de unsprezece luni a fost efectuata o ancheta,

4" Sa ni se comunice Copia corespondentei in cadrul anchetei dintreComisia Europeanii gi instituliile nalionale implicate din Rom6nia, pl6ngereasubsemnatului, in temeiul art. 2 din Regutamentului CE nr. 1.049/2001, careconferd cetSlenilor gi entitSfilor Uniunii Europene accesul public ladocumentele Parlannentului European gi comisiei Europene;

5. lntervalul de timp estimat in care Comisia Europeana - prin Directoratulcompetent ne va transmite un Aviz motivat in conformitate cu art. 25g si 259din TFUE sau o decizie motivata, care poate fi atacata la Tribunalul European dela Bruxelles, in contextul in care, oficial, Comisia Europeana vegheaza larespectarea Dreptului European promis in Tratatul Fundamental privindUniunea Europeand si in Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Confirmarea intalnirii in cadrul departamentului Comisiei Europenedintre reprezentanti ai Comisiei care ancheteaza PLANGEREA privind incalcarilesistemice ale legii mentionate in PLANGERE si Olaneanu Nicolae Cristinel,intalnire solicitata prin PLANGEREA din 09.01 .2020, pentru a oferi informatiisuplimentare in leg;atura cu aceasta PLANGERE despre incalcarea sistemica alegii de catre Parr:hete si lnstante de judecata care determina controlulinstitutiilor publice si utilizarea acestor practici in continuare si dupa 09.01.2020data sesizarii Comis[ei Europene, cu rezultatul coordonat in timp actual de catregrupuri de interese al protectiei institutionale la Sectia pentru lnvestigarealnfractiunilor din Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, lnspectia Judiciara,politie, parchete, inrstante de judecata diferite in grad si in localitati diferite,

of 21

inclusiv la lnalta curte de casatie si Justitie, Agentia Nationala de lntegritate,curtea de conturi, serviciul Roman de tnformatii si politicieni, deputati sisenatori care au frcst organizate sa mentina procedee sistemice de fraudare aJustitiei, pentru a nu proteja proprietatea publica si privata. Aceasta solicitareeste in conformitarle cu procedura comisiei Europene <in orice moment ii putetioferi comisiei Europene informotii suplimentare referitoore lo plangere squputeti solicito so vct intolniti cu reprezentontii soi ,,

MOTIVAREA PETITIEI

I' considerente privind procedee sistemice de incatcare a legii siinexistenta generalizata a protectiei proprietatii de catre justitie in cazurile deinteres, mentionate in PLANGEREA catre coMtsrA EUROPEANA din09'07'2020, aplicatii si probe mentionate in sEslzAREA - scrisoare Deschisacare a fost transmisa comisiei Europene in 04 septembr ie 2020.

Utilizarea procedeeror mentionate in PLANGERE a condus ranerespectarea in mrod sistemic a dispozitiei recunoscuta !n constitutie la art" 1_6,care se refera la principiul consacrat al egalitatiil in fata legii, a cetatenilor, rolulprevazut in Lege al institutiilor judiciare se limiteaza si se ingradeste accesul laprocesul echitabil, Pentru a favoriza fraudarea proprietatii publice si private, sedepreciaza climatul de viata, stare de fapt care contureaza un atentat lasiguranta nationala.

coruptia afecteazd siguranla nalionali, vulnerabilizeazd puterea financiarda statului 5i eficienfa institu!iilor, permit6nd prezenla in funclii publice a unorpersoane dispuse si urm5reascd interese gi cdgtiguri personale sau ale unorgrupuri din RomSnia sau din afara Romdniei.

in cadrul comisiei Europene s-a recunoscut cd sIGURANTA NATIoNALAeste viciatd, afectatd grav de mecanismele de coRUpTlE institulionale. Dinaceastd perspectivd coRUPllA este o stare de fapt gi constituie o ameninlare laSEcURITATEA NAfIoNALA prin deprecierea calitdlii vielii, nerespectarea Legii, aDreptului European 5i a prejudicierii patrimoniului public ai privat, iar serviciulRom6n de lnformafii cunoagte c5 ofileri ai sdi sunt implicali cu interesepersonale, motiv pentru care acegtia nu au depus diligenlele necesare inexercitarea atribuliilor prevdzute in lege la art. 6i. din codul de procedurdpenald.

Lart'1-24 alin 2)din Constitutie:,,Justitia este unico, importiolo si egolo pentru toti,,

of 21

in esentr5, coRUPTIA care face obiectul si sesizirilor subsemnatului carenu au fost solutflonate sau au fost solutionate formal nu este o intamplareconjuncturald, ci coordonatd 5i are la bazd mecanisme, cunoscute serviciuluiRom6n de lnformalii 5i instituliilor competente, chiar gi judiciare, de fraudare alegii' a Dreptului European 5i a instituliilor nafionate gi implicd inten!ie 5iprejudicii aduse cetStrenilor individual, in mod inegal, dar gi intregului spaliupublic, genereazd daune aduse societ5lii civile, victime in 16ndul cetdlenilorobignuili gi persoane, care profitd de pe ,rru acestora.coruptia determind manipularea regulitor de procedurd cu rezultatulabuzdrii de cdtre acegtia, a iustiliabililor a ciror proprietate le estefuratd/fraudatS" coruplia submineazJ actut decizionat al institu[iilor publice gi,implicit' stabilitatela 5i bunSstarea publicS, dar pune ?n pericol gi credibilitatea

Rom6niei in raporturile cu comunitatea internalionald gi de afaceri" or, corupliaexistd 5i in cazurile c6nd un ofiler de informalii ?i soliciti unui judecitor sauprocuror ce hotiriire sd dispund.

Practica favorizarii fraudetor aduse proprietatii publice si private si afaptuitorilor este coordonata institutionai prin tinere ani in sir de catreprocurori, a cauzelor in nelucrare fara cercetare penala, prin neaducerea ladosar a probelor care au fost incuviintate, disparitia de la dosar a probelor.

In urma controlului si dirijarea hotararilor Justitiei, de catre grupur[ deinteres prin practicile sistemice mentionate in pLANGERE, institutiile publicenationale si locale sunt coordonate sa functioneze discretionar sau formal, iarin cazurile de interes au urmarit organizat incalcarea legii si protectia furtului,fraudarea proprietatii publice si private, cunoscand ca sunt protejatiinstitutional, utilizand procedeele de incatcare sistemica a legii.

ll" considerente privind furtul organizat al proprietatii publice si private.

Functionari in societati comerciale au fost incurajati si protejati in fatajustitiei si la institutlile pubtice, uzand de procedeele sistemice mentionate inPLANGERE, de grupuri de interese atcatuite din politicieni deputati si senatori,ofiteri fosti si actuali din conducerea serviciului Roman de lnformatii si alteservicii, avocati, judecatori, informaticieni, grefieri, procurori, experti, potitisti sifunctionari publici.

simularea organizatd a procesului echitabil se face prin intiturareaorganizati a garantiilor procesului echitabit, continuitatea, repartizareaaleatorie realS 9i imparlialitatea, care determind incompatibititatea doveditd a

of 21

judecdtorilor alegi, acliuni organizate in cauze de interes, care urrnaresc sd fiementinute fraudele prin procese cu hotarari dirijate, care sd nu fie judecate innumele legii, conforlTl Ert. 2 si 10 din legea 304/2004, ci in baza unor raliuni giinterese extraju d ic ia re.

Astfel, proprietatea publicd gi privatd este fraudatd voit, pentru cd existigarantia protecliei coordonata la Parchete, la instan[e de .iudecatd, la lnspectiaJudiciara, la consitiul superior al Magistraturii gi la institutrii iublice"1) Furtul coorclonat si protejat al proprietatii subsemnatului detinut lasocietatea pe actiuni.

in anul 1995 am cumparat actiuni la societatea pe actiuni Farmec sA, cusediul in Municipiul Cluj-Napoca aproximativ 20% din capitalul social !a pretulde 25'000 lei (RoL), echivalent la acea data a 1,6 USD per actiune, iar inperioada dintre 2ooz si 2016, functionari ai societatii, folosindu-se de triplacalitate de admini:;tratori, directori si actionari au emis ilegal un numar depeste 4'000'000 de actiuni, la prelul de 2.5 lei per acliune subevaluat de 30 deori fa[d de valoarr-'a contabilS, subsemnatul am fost limitat prin statut sasubscriu noi acliuni din aceste majorari de capital, cu consecinta diminuariiprocentului de actiuni de la 33,7% la 8%. in prima etapd a litigiului, hotd16rileAGA ilegale de interzicere a subscrierii de noi actiuni, corespun zatorprocentului detinut initial din capitatul sociat, au fost anulate prin hoti16rijudecdtoreSti, in proporlie de 82%. Dupd anul 2009, hotd16rile AGA ilegale aufost ,,legalizate" prin hotdrSri judecdtoregti netemeinice, adoptate constient,chiar daca s-a cunoscut ca au fost inc;lcate dispozitiile art. 217 din legea3t/L990,art'29 din Directiva a ll a a consitiului Europei, alte dispozitii ale legiisi hotd16ri judecdtoreSti care au fost date anterior cu putere de lucru judecat.Procentul detinut legal din capitalul social al societatii pe actiuni a fost diminuatilegal de la es&u anul 2002, la g% in p . Diferenta procentelor a fostfurata cu sprijin onganizat si influentar". ir,rtitutiilor judiciare, pentru cadirectorii societatii sa dob6ndeasca 66,7% din acliuni, ta pretur de 2.5 rei/0,5euro' de la aproximativ t% cat detineau in anul 1995, in urma unor majordrisuccesive de capital social cu timitarea itegala prin statut subsemnatului.Prejudiciul proprietatii consta in neprimirea varorii legate a dividendelor ginefolosinla intregii capacitSfi de exprimare a votului privind hotd16rile care s-auluat in Sedinlele acfionarilor societatii, precum si diminuarea procentului lacapitalul social al societati. ofiteri din conducerea serviciului Roman delnformatii si a attor servicii au determinat favorizarea unor persoane si activitatiilicite privind restituiri de accize la Farmec sA pentru cantitati cuprinse intre 20si 200 tone lunar de alcool nedenaturat conform legii, fara ca beneficiarul saprezinte Agentiei Nationale Fiscate documentete prevazute in Lege, privindconsumul efectiv in fabricatie, iar in cadrul inspectiilor fiscale, Agentia

of 21

Nationala de Adrrinistrare Fiscala, in mod coordonat, nu a efectuat verificariprivind realitatea si legalitatea declaratiilor fiscale care ascund nerealitateautilizarii in fabricatie a intregii cantitati de alcool accizat care a beneficiat dedecizii nelegale ale ANAF de restituiri de accize.

Protejarea acestor profituri ilicite obtinute din restituiri de accize au deterrninatsiguranta si protectia furtului proprietatii subsemnatului de la 33,7% la g%participatia legala la capitalul social al Farmec sA si dividendele cuvenite s-arealizat in urma coordonarii hotararilor la curtile de Apel Bucuresti, cluj sicraiova, Tribunalul Bucuresti, cluj, satu Mare, Mehedinti si lnalta curte decasatie si Justitie, 1:archetele de pe langa Tribunatul Bucuresti si cluj si DirectiaNationala Anticoruptie structura centrala si sectia DNA oradea si a coordonariifunctionarii discretionar si formal a consiliului superior al Magistraturii,lnspectieiJudiciare si a sectiei pentru lnvestigarea lnfractiunitor din Justitie.

2) coordonarea incalcarii legii si a protec[iei la consiliul concurentei

Functionari de la ambasada sUA de la Bucuresti, in urma unor ingerinfe aserviciului Roman de lnformatii, au determinat ca Laura codruta Kovesi, incalitatedeprocurorgeneralalRomaniei,sapreiadosarul 901,6/P/2005 al Parchetului de p. frng, Judecatorir r..to, tr, dupa carecauza s-a inchis, ignorandu-se faptele si probele, inscrisuri si expertiza dindosar' consiliul concurentei nu a efectuat investigatii, instantele de judecata autolerat incalcarea legii si au pronuntat hotarari cu limitarea accesuluireclamantului la probe pretinse ce s-ar fi afrat ra dosar.

societati comerciale cu capital romanesc Galic, prestige au investit peste12'000"000 usD in baza materiald pentru care a angajat peste 1000 de salariati,in vederea indeplinirii cu buna credinta a contractelor cu companii corporatiste,respectiv colgate Palmolive, Unilever south centrat Europe, Mondelezlnternational fosta Kraft Foods, Glaxo smith Kline, orkla Food.

Dupa obtinerea unor rezultate de piatd comerciale favorabile, acestecompanii au incSlr:at contractul si Legea Concurentei, nu si-au onoratpromisiunile financiare contractuate datorate in schimbul beneficiului prestariiserviciilor lunare, cul''loscand ca beneficiaza de protectia serviciilor de informatiiau prejudiciat cu valori mari patrimoniul firmelor partenere. companiileoccidentale au urmarit inldturarea din contracte a unor firme si trecereaafacerii, deja formate, in patrimoniul societatii comerciale in legaturd cu careau interes personal ofiteri din serviciul Roman de lnformatii, potiticieni,persoane cu putere de influentare a institutiilor publice. Consiliul Concurentei arefuzat sd deschidd investigatiile legale, a arhivat probe care evidentiazdintelegeri privind lirnitarea concurentei, a inlocuit Raportorul si a inchis

of 21

investigatii fara acordul plenutui,hotdrari iudecatoresti, respectiv sentinta 302/2oos a curtii de Apel Bucuresti sidecizia 37/zooa a lnaltei curti de casatie si Justitie, care au statuat refuzulnejustificat al consiliului concurentei de a deschide investigatia legald si sacerceteze discrim inarile mentionate care au contribuit la prejudiciereapatrimoniala' ln alte cauze, persoane care ,,coordoneaza justitia,, au organizatmai bine pronuntarea unei hotararijudecatoresti de respingere, dupd ce au fostignorate probele din dosar, au fost respinse probele cerute si s-a limitat accesulla probe din dosar, cu incdrcarea drepturui ra aparare"

in acest context, este explicabild implicarea serviciului Rom6n delnformafii, prin ofiferi ai sdi, la privatizarea unor companii de stat ?n condiliinetransparente, cum ar fi, spre exemplu, vSnzarea patrimoniului societSlii DeroSA companiei Unilelver, in condifiileintermediul colone

,urmatd de promovilrea cu statut exclusiv a afacerii Acvila in concernul Unileversouth central Europe, incdlcarea legii de cdtre aceastd ultimi companie Tnrelatiile cu subscrisa Galic Prod, prin inlSturarea abuzivd din contract giprejudicierea patrimonialS a subscrisei, iar, ulterior, protejarea intereselorcompaniei Unilever la consiliul concurenfei, la parchetul genera! gi ta instanlelede judecatd, nerespectarea dreptului la apdrare gi a drepturitor procesualerecunoscute prin Lege 5i Dreptul European"

3) Protejarea firmei carrefour Romania de catre politie, parchet Buftea,lnspectia Judiciara si serviciur Roman de rnformatii.

Produsele societatilor comerciale cu capital romanesc Gatic, prestige aufost excluse de la raftul supermarketurilor carrefour Romania, penny Market,Metro, Artima devenita carrefour Expres, Billa devenita carrefour, dupa cesocietatile Prestige si Galic au platit peste 1.0o0.ooo de euro sub forma de taxede raft pentru intrare in magazinete acestor retele.Dupa ce firma Prestige a platit lui Carrefour Romania taxe de raft invaloare de peste 50o.ooo Euro, corespunzator unui numar de peste 140 deproduse, iar firmei Antima taxe de raft de peste 12o.ooo de Euro, corespun zatorunui numar de 137 de produse, compania carrefour a refuzat sa mai cumpereproduse de la Prestige. Compania CARREFOUR nu a inregistrat in contabilitateun numar de 126 de facturi, a refuzat ptata acestora, a refuzat sa continuecontractul si nu a mai transmis comenzi firmei prestige, produsele acesteia safie vandute in magazinele Carrefour.

Garda Financiara - comisariatul General a constatat in data de of 21

22'07.2009 cu documentut nr. G0j.g99 ca < un numor de 726 facturi ou fostreceptionote si inregistrote in gestiuneo sc Artimo SA in coiespondenta cucontul 408 - furni'zori focturi nesosite pe boza ovizelor de expeditie, declorondverbol orgonelor de control ca nu se stie de existento acestor focturi > . Deci 1,26facturi care au fos;t emise de Prestige catre Artima figureaza neinregistrate incontabilitate de catre carrefour, dupa absorbtie, cu rezuttatut neplatiifacturilor, excluderea din contract a societatii prestige si incasarea de taxe deraft de catre connpanii cu capital romanesc" Garda Financiara a intocmitplangere penata catre Parchetul de pe langa Judecatoria Buftea. ln acelasi caz sisocietatea Prestige a efectuat plangere penala si s-a format dosarul penal4354/P/2009 al Piarchetului Buftea. ln ambele cauze nu am primit solutiamotivata de la Parchet. Acest parchet a favorizat evaziunea fiscala si fraudacompaniei carrefo,ur, nu a solutionat cauza penald, favorizand companiaCARREFOUR" Parchretut si politia au tinut cauza in nelucrare, nu au efectuatancheta penald si nu ne-au comunicat solutia in dosarul penat nr.4354/p/2oog"

companiile l(aufland si Lidl au refuzat sa negocieze cu firma noastrapentru vanzarea prrcduselor la raftul acestor magazine, incalcand protejat art. 5din Legea Concurentei.

4) Coordonarea incalcarii legii laCraiovei, instantele din Craiova, politiade Casatie siJustitie, care,

au repartizat cauzele unor magistratisolutionate formal in favoarea societatii LegumeFanel zis Cimino, ignorand constient faptul ca:

- subscrisa ALIA sA detine dreptul de proprietate asupra cladirii dovedit cucertificat nr' 9033 in c.f. 1'4253 de ta cartea Funciara si dreptul de proprietateasupra terenului dovedit cu certificat nr. DJ 0058/2 4.to.2006 inscris ta carteaFunciara Dolj;

- Legume Fructe, societatea controlata de Trandafir Fanel zis cimino nudetine aceste drepturi de proprietate, dovedite asupra cladirii si terenului.Decizia definitiva nr. 321R din 03.05 .2ori a Tribunalului llfov statueaza cuputere de lucru judecat ca Legume Fructe sA detine cel mult un drept decreanta: "lo ocest moment reclamanto (n.n. - Legume Fructe) neavond un dreptde proprietote pe teren, poote obtine teoretic, doar un drept de creontaconstond in despaguhiri co urmore o constatorii colitatii de constructor de bunocredinto" si ca "nu s'e poote procedo la stobilirea dreptului de proprietate olreclomqntei (n.n. Legume Fructe) asupro constructiitor (..,).

instante, parchete, lnstitutia primaruluiLocala, lnspectia Judiciara si lnalta Curte

preferati, cauzele au fostFructe controlata de Trandafir

of 21

Nelegalitatile schitei cadastrale, care a stat la baza emiterii certificatului deproprietate al Legume Fructe sA a facut posibil ca certificatul neinregistrat lacartea Funciara sa se suprapun a cu 162 mp din Domeniul pubtic si 610 mp dinproprietatea ALIA sA. Motivele de nelegalitate in dosa rul 66gg/63/201,5* nu aufost solutionate s;i nici motivate, cu stiinta de instantele de fond si apel, curezultatul urmarit al favorizarii societatii controtate de numitul Trandafir Fanelzis cimino" Instantele au omis constient sa sotutioneze motivele de nelegalitate.singura societate iin drept sa primeasca dreptul de proprietate este ALIA sA,deoarece conform legii 1,5/1990 a detinut dreptul de administrare al terenuluiprin Decizia nr' 47ct din 1'g7g emisa de consiliului popular Judetean Dolj care s-atransmis din adnrinistratia comitetului executiv al consiliului popular alMunicipiului craiova in administrarea l.c.s. alimentara, acuala sc ALIA sA.

lll' considerente privind promovarea in ierarhia functiitor publice dinRomania sau de la Bruxelles a persoanelor care au condus institutii nationalede prim rang, care au incalcat legea, cu rezuttatul protejarii unor persoane sifraude de proportii mari.

(1) Promovarea unor rom6ni la structuri ale comisiei Europene in funcliipublice europene de prim rang dupd ce, prin activitatea lor, au contribuit cainstitutiile coordonate de acegtia sd favorizeze persoane sau companiiclientelare 5i lipsa interesului politicienilor de a determina institu!iile publicena[ionale sd i5i indeplineascd atribuliile fald de tofi cetdlenii av6nd in vedereprincipiul egalitatii de sanse si egalitatii de tratament juridic, in fata legii.lnac[iunea 5i acliunea dirijatS a serviciului Rom6n de lnformalii 5i aDirecliei Nalionale Anticorup!ie, in func[ie de interesut urmdrit au determinat

CA:

- serviciul RomiSn de lnformalii, in conformitate cu prevederile legii, sdculeagd informa[ii in legiturd cu fapte, procedee gi practici infraclionale gicontrar legii, sd nu sesizeze organere penate in conformitate cu art. 61 c.p.p" sisd intervind in activitatea organelor judiciare, instanfe de judecatd gi parchete,precum 5i a instituliilor publice, sd ceard, sa impund 5i sd obtrind rezultatul dorit.- Direc[ia NafionalS Anticoruplie si lind in netucrare cauze de interespentru politicieni 5i ofileri de informafii ori sd efectueze anchete penale cunerespectarea principiului legalitdlii.

Ecoul practicilor consacrate de incdtcare a legii, utilizate de cdtre ServiciulRom6n de lnformalii pentru simularea procesului echitabil la parchetele giinstantele din [ar5, la inatta curte de casalie gi Justilie, a constat intr-un val of 21

masiv de nemullumiri, care a fost perceput gi confirmat la nivelul intregii fdri gia culminat cu renunfarea ta funclie a directorului coldea Florian gi revocareaacestuia de cdtrr: pre5edintele Rom6niei, din funclia publici din frunteaserviciului Romdn de lnformalii. Ulterior, au fost destituiti si DumbravdDumitru, director ra Direc[ia juridicd gi arli ofiteri ,, i.lror,r, Roman delnformatii" in aceliaSi registru, se inscrie gi revocarea doamnei Kovesi codrufa,procurorul 5ef la Direclia Nalionald Anticorup[ie, prin decretul nr.57g din09.07 .201.8 al pregedintelui Rom6niei

lnactiunea lServiciului Rom6n de lnformalii sau ac{iunea dirijatii inanumite cauze civile sau penale, a contribuit ta un nivel ridicat al coRUpJlEl,pentru a deterrnina anumite mSsuri 5i hotd16ri ta Direclia Nalional5Anticorup!ie, la Parchete, la instan!e, la inalta curte de casafie 5i justifie 5i lainstitutii publice, folosind procedeele sistemice menlionate in pLANGERE.

o analizS surnard a considerentelor evocate, pune in lumind evolulia 5iascensiunea profet;ionalS a inatlitor funclionari Kovesi gi cotdea in structurinalionale 5i ulterior ta 5efia Parchetutui Luropean, respectiv a serviciului delnformalii European' Aceste numiri in structura europeand sunt actesubsecvente ate i'ndeplinirii preferen{iale a activitSIii, de cStre Direc!iaNationald Anticoruplie gi serviciur Romdn de rnformalii.Astfel,

a) ln perioad a 2o1'5-2oL8, Directia Nationala Anticoruptie sub conducereaprocurorului Kovesi codruta Laura nu a inregistrat cu indica tiv ,,p,,sesizari siplangeri penale, cu nerespectarea art.L10, art.LLg 5i art. 1,2g al regutamentuluiDirectiei Nafionale Anticoruplie care reglementeazd explicit cd: ,,Nrmdrul deinregistrare vo fi insolit de indicotivul "P", cu rezultatul neefectuarii cercetariipenale in cauze de coruptie privind fraudarea proprietatii publice si private" inperioada 2007-201'8 procurorul Kovesi Laura codrula a delinut funclia deprocuror general la Parchetul de pe ISngd inalta curte de casalie qi Justilie. inacest interval de timp, Kovesi Laura codru!a, ?n calitate de proiuror general alParchetului de pe 16ngd inalta curte de Casalie 5i Justifie, prin rezolu[ienemijlocitS, a preluat cauza penalS de la Parchetui competent gi utterior cauza afost inchisi fdrd cercetdri penale suptimentare, ignor6nd probele din dosar.Existd indicii precise cd funcfionari de stat occidentati s-au deplasat la sediulunor institufii publice din Rom6nia cu intervenfii pentru compania americanicolgate Palmolive, dupS care, cauza penalS a fost inchisd, iar inatta curte decasalie si Justi!ie a anulat ordinul consiliului concurenlei in baza cdruia se aflain curs o investigafie. Parchetele din subordine, in timpul celor doud mandatede procuror general ale Laurei codrula Kovesi, au iniliat practica tinerii innelucrare a cauzeror,,sensibire", cu rezurtatur urmSrit ar nerecuperSriiprejudiciilor, care au fost aduse proprietSlii staturui ;i private, au dispdrut

of21

probe care s-au aftat la dosar, au fost clasate cauze fara anchetd penald,ignorSnd probele care s_au aflat in dosare.

Decizia curfii constitulionare nr. 35g/30.05.201.g, pronunfata insolufionarea ceref ii privind conflictut juridic de naturd constitufionald dintreministrul justiliei, pe de o parte, si pregedintete Rom6niei, pe de artd parte,evidenfiazd incdlcarea legii in activitatea Direcfiei Na!ionale Anticorup!ie,conform urmdtoarelor extrase: "7)incdlcorea principiitor core guverneozdexercitqrea funclitti de conducere a unei outoritdli publice. <performonlo>procurorului-sef DlvA de o determino curtea constitulionatd sd explice pe largcd institulia DNA nu este nici Guvern, nici Porlament, nici curte constitufionold,nici instonld de iu'decotd 5i cd, in colitate de conducdtor al acestei institufii,trebuie sd respecte competen;ele legole ole DNA, precum 5i sd aibd o conduitdconstitulionold loioto;... 10) Prioritizorea sotuliondrii dosorelor cu impactmediotic" Atitudini nedemne. incdtcareo stondordelor minimale de eticd gideontologie ole unui mogistrot;.... 1x-) contestoreo octelor gi outoritdlii curliiconstitulionole;""" 12) contestoreo outoritdlii gi octelor porlomentului;.....14)tncdtcorea rolului 5i locului procurorilor intr-un stot de drept. Acreditoreounui olt statut al procurorului decdt cel consacrot de Constitulie;.....15)tncercarea de a obline condamndri cu orice prel;....16) cregtereo numdruluide ochitari. Sporireo cheltuielitor. Roportdri eronote;....17) Lipsa de impticore oprocurorului-\ef DNA in identificareo 5i eliminoreo comportomentelor obuziveale procurorilor;""' '18) Lipsa de mdsuri fn cazuri grave constatate de instanlelede iudecatd - 'folsificorea transcrierii uio, convorbiri tetefonice;....L9) Tergiversoreo soluliondrii couzelor, cu consecinla prescrierii rdspunderiipenale;"" 20) Lipso de reactie in verificarea octivitdlii profesionole gi conduiteiunor procurori,,;

in anul 201'3, procurorul Laura codru[a Kovesi a primit investitura pentruun mandat de procuror gef al Direcfiei Nafionale Anticoruplie. JudecdtorulFlorica Roman evidenfiazd ,,implicarea ilegald, in 20L3, a ambasadelor SUA giUK ?n numirea Laureii codrufa Kovesi" gi ,,Existd timitd o ipocriziei ombosadorilorstrdini de ra BucureSti, core ne lin recrii de democrorie, stat de drept 5iindependenla iustiliei, in condiyiile in core ei ingigi ou incdlcot legea, principiilestotului de drept 5i independenlo iustiliei impiici,andu-se in numirite Sefitor dinmorile parchete?,,

https ://florica roma n. rdpress.I ra-am

membru-csm-recunoa -implicar :in-2013-a- mbasadel

2016, PROCURORUL CODRUTA KOVESTAL DOILEA MANDAT CA 1NVEST URA LA

sadelor-fo-sua-si-u k-in-n u mirea-la urei-cod ru ;f ovesi-ca- rocu ror-sef-a l-d

irv nruulPOLITICIENI DE

ANTtCORUPTtE.

A BENEFICIAT DE LADTRECT|A NAT!oNALA

of 2t

in perioada de timp a celor dou5 mandate in care procurorul Kovesi acoordonat DNA, erceastd institufie judiciard a linut in nelucrare multe cauzepenale' corespunz:5tor cSrora a incetat procesul penal datoritd interventieiprescripfiei' in dosarele care au fdcut obiectul fraudei ., ti..nj.'il,;;ilH,escrocherias-aintinspeoperioad5de15ani5iaun miliard de euro, degi cei implicafi au dectarat cd au delapidat peste 500 demilioane de euro numaiintr-o perioadd de 5 ani de derulare a afacerii.

FRAUDA EADS' Pentru a adera la Spaliul schengen este obligatoriu sd avemgranilele securizatre conform normelor UE. in 2004, sub bagheta premieruluiRom6niei Adrian NSstase gi cancelarului Germaniei Gerhard Fritz Kurt schrodera fost semnat un contract de securizare cu societatea multinalionald EADS-AIRBUS' DeSi celebrul srUDlU de FEZABILITATE definea un cost de circa 540 demilioane de euro, contractul s-a semnat sub ochii primului ministru roman,respectivgermanplentruSumad"pentruc5,afostprelungitpentruSumad.@dec5treministrulDanNica,care in prezent Nica

"rt" Trroparlamentr,; ir uE a refuzat sd_i ridiceimunitatea pentru a fi anchetat de DNA" De5i in final statul rom6n a fdcut pldgitn suml totalS de =r'53 miliarde de euro Romania nu a fost primitd in spatiulSchengen. https:,eads-afacerea-de-71

Directia Na[ionari Anticorup!ie, condusd de procurorur gef Kovesicodrula, a delinut aceste informalii 5i inscrisuri aflate in dosare penale, inlegSturS cu care ofileri din cadrut serviciului RomSn de lnformafii 5i aiServiciului RomSn de lnformalii Externe au determinat secretizareanejustificatS a contractelor dintre Rom6nia 5i firmele MlcRosoFT - EADS. inrealitate, prin aceastd metodd, s-a urmdrit ascunderea informaliilor, plata unorsume de bani foarte mari prin intermediul unor ofileri sRl 5i slE, Tn timp ceserviciul Rom6n de lnforma!ii, potrivit legii, ar fi trebuit sd culeagd informa!ii giprobe 5i sd sesizeze parchetul, in dosare privind fraude mari ale proprietdtiipublice gi private, Diirecfia Nafionatd Anticorupfie nu a inregistrat sesizdrile cunumdr cu indicativ ,,P" incdlc6nd art. !29 din Regutamentul de ordine interioardal parchetelor gi art. 110 din regulamentul Direcliei Nafionale Anticoruplie careprevede cd: "Numarul de inregistrore vo fi insotilt de indicotivul ,,p,, (penal),,, curezultatul ca in dosar sd nu se efectueze ancheta penald pi sJ nu se recuperezeprejudiciile' Direclia NationalS Anticorupfie a efectuat presiuni impreund cuserviciul RomSn de lnformatii asupra unor judecdtori pentru a obline hotd16reajudecdtoreascd doritd, in cauze penale de interes.b) lndicii privind implicarea in cauze de fraude prin utilizarea procedeelor

sistemice de incalcare a Legii, a fostului director adjunct militar at serviciuluiRoman de lnformatii, datorita incalcarii dispozitiei prevazute la art" 61 alin. (1)

of 21

pct. c) Cod procedurd penald.

serviciul Rom6n de lnformalii a cunoscut din sesizdrile subsemnatului(transmise acestei institulii in datele de 24.06.201.4,15.10.201 4, 26.02.201,s,26'05.201.5,27.10.2017 gi 20.1,0.2018, o4.og.2oz0) sau din presd gi emisiuni deteleviziune despre nerespectarea legii de cdtre grupuri de interese, prin faptede coruplie 5i de fraudare de o gravitate deosebitd, cu consecinla prejudicieriiproprietdtii publict: 9i private, precum si despre mecanismele de ingerinld inactul institulional, insd, in anumite cazuri, nu $i-a indeplinit obligaliile inconformitate cu prevederire Legii nr.1-4/1,gg2 gi ate art. L, g, 10 5i 14 din Legeanr'51/1991, deSi avea obligafia sd cuteagS informatii suplimentare gi sdintocmeascd procese verbale, reprezent6nd acte de sesizare a organului deurmarire penald, irr conformitate cu art. 198 alin. (2) teza a ll-a, coroborat cuart. 61 alin. (1) pct. c) Cod procedurd penald.

serviciul Rornan de lnformatii mi-a comunicat adrese la datele din20.09.201.4, 1.1..1,1.201,4, 20.11..2017, 25.0g.2020, 15.10.2020. continuturadreselor de la sRl evidentiaza ca desi structura controlata a fost sesizatasuccesiv in perioad zt 201,4 - 2o2o cu fapte cu dovezi privind grupuri de interesesi interlopi care incalca legea cu rezultatul fraudarii proprietatii publice siprivate.

Din niciuna din adresete primite nu rezulta ca sRl ar fi intocmit procesverbal de sesizare a parchetului in temeiul art. 6r. arin. (1) pct. c) c.p.p. Maimult, adresele sRl d[n 25.09.2020 si 15.10.2020 nu sunt semnate de o persoanadin cadrul structurii centrale, ci de "seful sectorulu i,, faraindicarea numelui.

Lipsa de reactie a Serviciului Roman de lnformatii prin netransmitereacatre parchet a unor sesizari prin proces verbal in temeiul art" 61 alin. (1) pct. c)c'p'p' pune in lumina existenta unui interes personal al unor ofiteri actuali saufosti din conducerea serviciului Roman de lnformatii in legatura cu operatiunilecu alcool, acceptarea restituirilor fara documentete privind consumul si lipsaoricaror verificari privind realitatea inregistrarilor in declaratiile 101 si 321.Procurori si politisti cotaboratori sunt incurajati sa nu efectueze cercetaripenale' dupa care acestia acced in functii publice. Judecatori incatca legeapentru ca au reprezentarea ca sunt protejati de institutiile statutui si ofiteriinteresati" lnterlopi se bucura de fraudarea proprietatii publice si private siprotectia in fata legii cu concursul unor judecatori alesi prin .,repartizarealeatorie", acestia ignorand evident regea, urmarind doar favorizareapersoanelor care fraudeaza proprietatea publica si privata.

of 21

lnacliunea serviciutui Romdn de lnformatii privind lipsa sesizdrilor penalecdtre parchetele Drllcor sau DNA ?n legaturd cu grupdri infracfionale, care prinfapte ;i practici ilicite au prejudiciat patrimoniul public gi privat, poate fiinleleasd doar in contextut in care, ofileri din conducerea serviciului Romdn delnformalii au avut ;i au un interes personai direct privind asigurarea proteclieiacestor grupuri del interese, prin influen[area instituliilor publice locale saucentrale, inclusiv a autoritSlilor judiciare, in scopul oblinerii rezultatelor doritede grupirile infraclionale gi de grupurile de interese care le sus[in.

Directia Nationala Anticoruptie, prin actiunea sau prin inactiunea sa,controlata de ofiteri din conducerea serviciului Roman de lnformatii, a fostinstrumentul de subordonare a justitiei, politiei, parchetelor si institutiilor, careprin persoane pref'erate si promovate in functii de conducere si executie auurmarit sa protejeze persoanele care au fraudat proprietatea.Evolutia 9i ascensiunea profesionalS a inallilor func[ionari Kovesi 5icoldea in structuri nafionale 5i ulterior la gefia parchetu]ui European, respectiv

a serviciului de lnforma[ii European. Aceste numiri in structura europeani suntacte subsecvente ale indeplinirii preferenliale a activitilii, de cdtre DirecliaNationalS Anticoruplie gi serviciut Rom6n de rnforma[ii.

Direclia Nafionald Anticorupfie a efectuat presiuni impreuni cu ServiciulRom6n de lnformalii asupra unor judecStori pentru a obfine hotd16reajudecdtoreascd doritd, in cauze penale de interes.

Astfel, in anul 2olg, politicieni occidentali din comisia si parlamentulEuropean au investit-o pe doamna Kovesi Laura in funclia de procuror gef alparchetului european, iar in februarie 2o2o i-au atribuit domnului coldeaFlorian calitatea de director la serviciulde lnformagii European"

intregul parcurs a celor doud persoane a fost suslinut de politicienioccidentali 9i din [an5, mai int6i pentru a crea gi apoi pentru a menline de lanivelul Uniunii Europene, fenomenul controlului organizat al institu!iilorpublice, a parchetelor gi a justiliei din Rom6nia.

Generalul cioc6rlan Adrian detine in prezent functia de adjunct alserviciului Roman de lnformatii pe probleme de natura operativa. coldea l-afolosit pe ciocdrlan ca om de legatura cu Directia Nationala Anticoruptie.cioc6rlan a fost promovat gratie lui coldea cu care a fost coleg. Gratie luicoldea, cioc6rlan a detinut functii de conducere in Directia de contrainformatii,a fost promovat sef al Directiei sRl Bucuresti si sef al Directiei pentru aparareaconstitutiei, in perioada de aur a binomului sRr-DNA. sursa

of 21

Mentinerea r$i protejarea voitd a procedeeror sistemice de controt aJustitiei' Parchetelor 5i lnstituliilor publice, nu poate fi disociatd de promovareain funclii publice a unor purro.n. preferate, prin intermediul cdrora se dirijeazdinstitutiile publice de cdtre potiticieni rom6ni gi occidentali. procedeelesistemice de frauciare a Justi!iei gi controtul institu[iilor pubtice reprezintd uninstrument pregdtit cu minu[iozitate pentru frauda proprietS[ii publice 5iprivate si au inceput dupd data aderdrii Romdniei la Uniunea Europeand gicontinud p6nd ?n pnezent.

Domnul Frans Timmermans, prim vicepregedintele comisiei Europene, aprimit Premiul doctor honoris causa la 11.03.2019 la Bucuregti la gcoalaNationalS de studii Potitice gi Administrative. Doamna coldea Dorina este lectorla aceastS facultate 5i solia ex-directorului militar Florian coldea al serviciuluiRom6n de rnformalii care au participat ra decernarea distincfiei.Domnul pregedinte MACRON a anunlat numirea domnului coldea Florianin funcfia de director al serviciutui de informalii european, imediat dupd cepreSedintele Rom6niei a revocat prin decret in data de 17.01.20t7,pe coldea,din functia de prim adjunct al Directorului Serviciului Rom6n de lnformatii.

incS din septembrie 2015, c6nd se afla in funclia publicd de directormilitar la serviciul Rom6n de lnformalii, generalut cordea Florian a fost decoratde statul francez, prin ambasadorul sdu la Bucuregti, cu insemnele de cavaler alordinului Nalional al Meritului, distinclie oferitd de pregedintele Fran[ei pentrumerite deosebite, fiind prima decorafie a statului francez, in istoria colabordriiprofesionale dintre serviciite rom6negti 5i cere franceze.Notorietatea restituirilor ilegale de accize controlatd si protejatd deofileri din conducerea serviciilor de informalii.Practica Agenliei Nalionale de Administrare Fiscatd este sd restituie ilegalaccizele cdtre companii clientetare, fdrd ca acestea sd prezinte atagatdeclara!iilor fiscate documentele prevdzute in lege gi sd evidenf ieze indeclara!iilefiscale101,serviciisuspectfictive

care diminueaza profitul impozabil ri poii* l.gaturi de interes cu restituiriilegale de accize, in cazul companiilor clientelare in legdturd cu care ANAF nuefectueazd verificdri privind conformitatea cu legea, reatitatea gi legalitateadeclaraliilor fiscale gi a inregistrSrilor contabile evidenfiate. curtea de conturi aconstatat incdlcarea legii de cdtre Agenlia Nafionald de Administrare Fiscatdprivind restituirile de accize, dar nu a sesizat parchetut.

Fraudarea proprietSlii publice gi private decurge din practica restituiriiilegale de accize, corespunzdtor unor produse accizate, exceptate de la plataaccizelor datoritd utitizdrii in fabrica!ie la produse finite, cosmetice, dar care inrealitate, o parte semnificativS este destinatd bduturilor spirtoase care folosesc

of 21

materie primd accizatd" DeSi au fost sesizate, Direclia Na[ionald Anticoruplie giserviciul Rom6n de lnforma[ii, practicile de fraudare a proprietalii au fosttolerate, acceptate: gi protejate institulional.

Fraudele finanlelor publice de cdtre Agen[ia Nalionald de AdministrareFiscalS organizatd :5i coordonatd de ofiferi gi pLliticieni au creat unor politicieni,ofiteri din servicii de informatrii instrumente de motivare, raliuni gi interesepentru ca finantele publice, curtea de conturi, Direcfia Natrionald Anticorup!ie,parchetele, instanl;ele de judecati sd funclioneze mai presus de iege, dirijat,coordonat gi orga nizat.

Din aceastd perspectivS, interesul personal al unor politicieni gifunclionari de stat cre5te preocuparea pentru asigurarea proteclieiinstitutionale a fraudelor propriet6trii publice 5i private, in fa!a DireclieiNationale Anticorup!ie, a parchetelor, poliliei, instan!elor de judecatd gidirijarea celorlaltr: institu!ii publice, folosindu-se procedee sistemicementionate in pLANGEREA cdtre comisia EuropeanS.

consiliul superior al Magistraturii gi lnspeclia Judiciard au dovedit cifunctioneazS fdri reaclie fa!5 de probele gi faptele care evidenliazd derapajelecu intentie 5i organiizate ale parchetelor 5i instanlelor de judeca6, in cauzele deinteres,imprejurareCarenupoatefidisociat5de

ininlocuireajudecatorilortitulariindosarul2485/300/201,1', cu judecator Stramb si Badescu incatcandu-se evidentcontinuitatea, nornla prevazuta la art. LL Legea 304/2004 si art. 254 alin 2C'proc'pen cu rezultatul respingerii apelului, ignorand faptele, probele dindosar si prejudiciul adus cu stiinta proprietatii. Ulterior doamna savonea aaccedat la functia de membru at plenului csM si fost presedinte al plenuluicsM, relatie apropiata cu dl. Netejoru Lucian, sustinere notorie pentruorganizarea concursului de unic participant la sefia lnspectiei Judiciare, care afacut obiectul unor discutii contradictorii chiar in ptenul csM, iar dna judecatorNinu cristiu Luminita a accedat postu! de vicepresedinte al curtii de Apel s! cudelegatie functia de presedinte la curtea de Apel Bucuresti"

lnspectia Judiciara a clasat in serie toate sesizarile, chiar cete primite de lacsM' motivand ca trebuie formulata plangere conform legii, cu omisiunea voitaa art' 45 din Legea 317/2004, privind obligatia sesizarii din oficiu, in cazul incare lnspectia Judiciara primeste informatii despre abuzuri la parchete sijustitie, fara verificari cu nerespectarea repartizarii aleatorie a sesizaritor catreinspectori judiciari, asa cum prevede art.6g din Legea 317/2004. concursulorganizat de consiliul superior al Magistraturii privind numirea inspectorului 5efal lnspecliei Judiciarel a fost viciat, efectuat formal pentru numirea pe funclie aunei anumite persoane, discrimin6nd tacit alfi participanli ta concursul pentru

Page 15 of21

ocuparea postului, conform G4Media.ro, sursd de informa[ii potrivit cdreia5eful interimar al lnspecliei Judiciare, judecdtorul Netejoru i., a fost declaratadmis cu un punctaj maxim de 100 de puncte pentru numirea definitivd pepostul de 5ef al lns;pecfiei Judiciare de cdtre comisia de concurs a csM, formatddin pre5edinta rconsiliului, Lia savonea, judecitoarea Evelina oprina,reprezentantul societSlii civile Victor Atistar, judecdtoarea Andrea chig 5iprocurorul Florin Deac. Presa evidentiaza notorietatea imprejurarii ca dl"Netejoru, director la lnspectia Judiciara s-a bucurat de sprijinul efectiv al dneisavonea, in calitate de presedinte al consiliului superior al Magistraturii:"Monevrele grupo,rii Savonea pentru realegereo lui Lucion Netejoru to sefialnspectiei Judiciore: Regulamentul de concurs a fost modificit in ultimulmoment astfel incat ero imposibit co Netejoru sa poota fi respins,,. surso:https://www'g4media. ro/monevrele-gruparii-sovoneo-pentru-reolegereo-lui-lucion-neteioru-lo-s'efia-inspectiei-iudiciore-regulomentul-de-concurs-o-fost-modificot-in-ultimul-moment-astfel-incat-era-.imposibil-co-netejoru-sa-poa.

htmlSESIZAREA Scrisoare deschisa transmisa Comisiei in 04.og.2ozo

evidentiazd cazuri de favorizare a faptuitorilor la parchete de cdtre procurori,prin disparitia de la dosare a probelor, tolerarea neaducerii la dosar a probelorcare au fost solicitate si dispuse prin ordonante, lipsa oriciror cercetari penale,care au fost urmate deconducere, precum si cazuri de control al proceseLor < sensibile > la instante dejudecata diferite, consiliul superior al Magistraturii, sectia pentru lnvestigarealnfractiunilor din Jrrstitie au ignorat constient si concertat faptele si probelecare fac obiectul SESIZARII .

Consiliul Superior al Magistraturii, lnspectia Judiciara, Sectia pentrulnvestigarea lnfractiunilor din Justitie nu functioneaza in folosul justitiabililor,nu inlatura practicile sistemice si derapajele Parchetelor si ale Justitiei,functioneaza discretionar, formal si organizat pentru a mentine practicile si prininactiune si practici de clasare asigura protectia procurorilor, judecatorilor sipolitistilor care incalca constient legea, avand chiar legaturi dovedite cu parteacare fraudeaza, cu rezultatul evident al mentinerii furturilor organizate dinproprietatea publica si privata, iar in acest context acestia primesc salarii demerit si pensii speciale.

lnactiunea Cornisiei Europene fata de procedeele sistemice d. fr.r.rd-rr" ,legii de catre Justitia din Romania, cu rezultatul lipsei de protectie a proprietatii,sugereaza ca de la nivel European persoanete mentionate mai sus'rpriiin,

Imentinerea in Romania a procedeelor sistemice cu rezultatul vizat al controlului j

Page L7 of 2t

iustitiei si al institt , din care fac partepoliticieni Romani si Europen, ,,

,procedeele sistemice de fraudare a Justitiei, avand ,igri;; ,r plomisiunea casunt protejate in fata legii.

lv' considerente privind lipsa de reactie la coMlslA de la Bruxeltes,neindeplinirea de catre comisia Europeana a procedurii de sotutionare aPLANGERII.

Dreptul de a primi in conformitate cu legea un rSspuns la petifiileformulate, intr-un termen rezonabil, printr-o decizie din partea oricireiinstitutii a comisiei Europene, drept recunoscut de art. 24 TFUE, inconformitate cu art. 13 din Tratatul privind Uniunea Europeand, cu referire lacererea, PLANGEREA 5i petilia adresate comisiei Europene gi nesotulionatep6nd in prezent.

CoMlSlA EURoPEANA, degi este informatS, acceptd gi tolerea zd cd dupddata aderdrii la Uniunea Europeand, funclionari de stat ai Rom6niei au creatvoluntar procedee care au devenit practici de fraudare a proprietilii gi ajustitiei in cauzele de interes. cauzele ,,sensibile" vizeazd realizarea de profiturimari rezultate ca urmare a frauddrii proprietStii publice 5i private,nerespect6nd voit legea, incdlc6nd drepturi fundamentale recunoscute prinTratatul privind Funcfionarea Uniunii Europene 5i carta drepturilorfundamentale, de cdtre instituliile tJniunii Europene gi statul Rom6n prinautoritdtile sale publice Sijudiciare, inclusiv ale subsemnalilor gi subscriselor.

in data de 09.01 .2020 ne-am adresat Comisiei Europene cu GEREREA,PLANGEREA 5i Peti[ia. Documentul l-am transmis gi distin5ilor vicepreSedinli 5idirectori ai D.G. Justice ai comisiei Europene, cu competen[e in domeniuljustitiei' CEREREA din 09.01 .2020 nu a fost solutionata desi au trecut 333 de zile

in PLANGERE am solicitat coMlslEl sd emitd aviz sau decizie, curespectarea reglementdrilor Tratatului iar, dupd trei luni, comisia Europeandne-a transmis adresa primitd in data de 08.04.2020 semnatd de domnul JulienMousnier in numele doamnei pregedinte Ursula Von Der Leyen, insd, rdspunsulprimit nu evidenliazi deschiderea unei anchete, in cadrul comisiei Europene,care sd efectueze verificdri fa!d de

, cu aplicalie permanentS in cauze de interesale unor grupuri, din care fac parte politicieni rom6ni gi occidentati, ofileri dinconducerea serviciilor de informalii, procurori, judecitori, poliligti, funclionaride stat 5i persoane care fraudeazS tegea 5i proprietatea publicS 5i privatS, a sevedea adresele secretariatului generat al comisiei din 0g.04 .2020 si 21,.0g.2020semnate de domnul Mousnier Julien si cererea subsemnatului din zg.o4.2o2o

of 21

catre doamna Ursula Von der Leyen, fara raspunsdreptul de a fi efectuata ancheta legala in cadrulJustice"

in cauzele sensibile, in care ofileri din serviciile de informa!ii saupoliticieni au interes personal, sistemul judiciar este controlat, dosarele serepartizeazd dirijat anumitor judecdtori prefera!i, colaboratori, iar, dupd caz, intimpul procesului civil sau penal, se inlocuiesc judecdtorii indezirabili, cujudec5torianumeale5is5resping5cererile$ila ordin.

in lumina acestor realitili, ,,statul de drept,, dinpe institu!ii independente, care sd funclioneze ?ngarantiilor oferite rce Dreptul European, ci este condusformate din comp,nii clientelare cu putere financiard,care detin funclii irralte in stat, lideri politici, ofileri dinexperti, avocati, polifigti, gefi de institulii de for1d"

Mecanismul de cooperare gi verificare al Comisiei Europene privindRom6nia, menlionat de dl Julien Mousnier in adresd, ?n numete doamneipre5edinte Ursula Von der Leyen, nu are legdturd cu pLANGEREAsubsemnatului, care conform legii, poate fi solulionatd doar prin aviz sau prindecizie. lnstrumentul Comisiei Europene de indreptare transparent, obligatoriusi eficient a incdlcdrii este procedura de infringement, conform art.25g-260 dinTFUE, prin Aviz motivat gi nu mecanismul de cooperare gi verificare.

Potrivit responsabilitatilor mentionate in norme, extrase de pe site-ulComisiei Europene, Secretariatul General al Comisiei ,,directioneozo sicoordoneozo octivitatea in intreogo Comisie pentru o goronto co toateinitiotivele sunt oliniate la prioritotite stobilite de presedinte..", ,,..se asiguro coodministrotia din codrul Comisiei este eficiento, tronsporenta si performonto,,.

Or, in acest context Secretariatul general, desi a inregistrat cazul cu nrcHAP 00243/2020 si l-a retinut la Secretariatul Generat al Comisiei Europene,nu a oferit un raspuns explicit la cererite petentilor din 09"01. si nici duparevenirea din 28.04.2020 cu nerespectarea art. 20 din TFUE privindsolutionarea Petitiilor de catre Comisia Europeana. Secretariatul General alComisiei EU nu a directionat PLANGEREA din 09.01 .202a privind procedee deincalcari sistemice ale legii si Dreptului European si nici probele din ScrisoareaDeschisa din 04.09.2020 catre Directoratul General pentru Justitie (DG Justice)care sa deschida ancheta in cadrul Comisiei EU. Solicitarea petentelor catreComisie a fost permanent expresa sa deschida o ancheta si sa emita un AVIZsau o decizie motivata in conformitate cu respectarea art" 25g,259 TFUEprivind nerespectarea sistemica a legii si Dreptului European, in cazuri de

la solicitarile noastre privindDirectoratului competent DG

Rom6nia nu se bazeazdlimitele 5i sub egidade grupuri de intereseimpreund cu persoaneserviciile de informalii,

of 21

interes a unorgrupuri in care sunt implicati politicieni romani si europeni.Mai mult, secretariatul general al comisiei Europene de la Bruxelles atinut PLANGEREA in nelucrare, in raport cu dispozitiile art. zsg,25g rFUE, intimp ce practici 'de fraudare a proprietatii publice si private continua inRomania sa functioneze coordonat, beneficiind de procedeete de fraudare ajustitiei mentionate in PLANGERE si a acceptat ca doamna Georgia Giorgiadoudin cadrul Directieri c: Drepturi fundamentale si stat de drept, Unitate a c.2:Politica privind drepturite fundamentale sa imi transmita scrisoarea din data de1'6.06.2020 in afara oricarei proceduri regare. Astfer, doamna Georgiadou

Georgia si-a spus deja parerea anterior intr-un alt caz cHAp 0236/201,2 fara saemita o decizie motivata.

PLANGEREA din 09"01.2020 este un alt caz, in legatura cu care desi DGJustice nu a deschis ancheta, dar ne-a transmis scrisoarea sus mentionata dedescurajare in care a mentionat:

Un document de 133 de pagini care contine analiza profunda a legislatieisi probe, procedee sistemice de eludare a legii si aplicatii urmate de inscrisuldin 04'09'2020, care se refera exclusiv ta indepartarea legii si a DreptuluiEuropean, cu ocazia protectiei institutionalizata a furtului proprietatii, utilizandprocedeele de fraudare sistemica a Justitiei, simularea procesutui echitabil incauzele de interes a unor grupuri.

ln consecinta, raspunsul oferit de doamna Georgiadou Georgia a fosttransmis formal, derscurajator, fara sa existe un caz deschis fata de plangereadin 09'01 '2020, fara ancheta prevazuta in procedura comisiei pentru analizaPlangerii din 09'01 .2020, fara corespondenta si solicitarile dintre DG Justice siinstitutiile implicate din Romania.

Doamna Georgiadou Georgia este un functionar preferat in cadrul DGJustice din comisia Europeana, pentru nesolutionarea practicilor sistemice defraudare coordonata a legislatiei de catre justitia din Romania si emiterea unoraprecieri subiective si eronate in lipsa oricarei anchete. Desi anterior am trimiscomisiei Petitia din data de 29.03.2017 care contine solicitarea inlocuiriidoamnei Georgiadou conform extras: ,,solicitdm ca autoritotea competento dincadrul DG Justice so snolizeze gi sd decidd cu privire la reportizoreo catre o oltopersoond din codrul DG Justice a Plongerii noostre cHAp 20L2/01236, prininlocuirea doomnei Georgia Georgiadou, si eventuol transferorea lucrqrii lo osectie competento dor core so anolizeze profund si obiectiv \LANGEREA,completorile si petitiite urmotoore in contextul in core doomna Georgia

of 21

,.".Pe boza informatiilor furnizote defoceti referire este legoto de punereoEuropene..."

dvs, trtu po.rq coin oplicore o

problemalegislotiei

la coreUniunii

Georgiadou si-a exprimot deia opinia, prin comunicqreo adreselor otagote inonexele 9 si L0, adrese core contin oprecieri eronote.,,, si in acest caz noudoamna Georgiad<lu Georgia emite aprecieri in lipsa oricarei anchete prevazutede procedura comisiei Europene pentru solutionarea unei plangeri de incalcaresistemica a legislatiei in Romania.

in acest context, fenomenul respectdrii constitufiei 5i a DreptuluiEuropean se confirmd a fi un proiect imaginar, un ideal frumos, dar irealizabil,deoarece ansambtul institulional a creat pentru cauzele de interes ale acestorgrupuri, un cadru in care constitulia 5i Dreptur european nu sunt prine derealism, ci doar de promisiuni gi aspira!ii utopice.

Cu respect,

Gabriela Dania

OISneanu Nico 02 decembrie 2020

ot5

lae

nea

Cris

i\il\\'\\i

NU

tinel

of 21

old loc' v'drtejului nr. llfov tel/fox emoil u i-te

Documents