Preşcolarii Grădiniţeicu Program Prelungit

Giroc, la Teatrul Merlindin Timişoara

Procesul educaţional din grădiniţă presupune şiforme de muncă didactică complementară activi-tăţilor obligatorii. Acestea sunt activităţi desfăşu-rate în grădiniţă în afara activităţilor obligatorii, sauactivităţi desfăşurate în afara grădiniţei. Este vorbadespre activităţi extracurriculare care se desfăşoarăsub îndrumarea educatoarelor. Activitatea extracur-riculară în sine, prin structură şi conţinut specific,este in mod natural complementară activităţii de în-văţare realizată în clasă. În cadrul activităţilor ex-tracurriculare cu o deosebită influenţă formativăsunt incluse toate formele de acţiuni care se reali-zează în afara programului propriu zis: plimbări,ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări cu diferiteocazii, concursuri între grupele aceleiaşi grădiniţesau între grădiniţe, parteneriate şcolare pe diferiteteme, etc. La vârsta preşcolară, copiii sunt foarte re-ceptivi la ce li se arată cu ajutorul imaginilor sau alsubstitutelor (prezenţa concretului în orice tip de ac-tivitate este absolut indispensabilă). Rolul educa-toarei este acela de a oferi în mod gradat şi în acord

cu particularităţile de vârstă, cunoştinţe necesarecare motivează conduitele şi normele eco-civice, dea crea şi de a organiza activităţi educative stimula-tive. Teatrul de păpuşi constituie o formă de acti-vitate extracurriculară în grădiniţe, prin intermediulcăreia copilul face cunoştinţă cu lumea minunată aartei. Această formă de activitate îl pune pe cel micîn calitate de spectator în faţa unei surse inepuiza-bile de impresii puternice. Recent, preşcolarii de laGrădiniţa P.P. Giroc s-au deplasat la Teatrul Merlindin Timişoara pentru a păşi în lumea minunată a po-veştilor. Dăruirea şi talentul păpuşarilor i-au dus pecopii într-o lume de basm pe care au părăsit-o cugreu când povestea a luat sfârşit, iar atitudinea po-zitivă a Degeţicăi de a salva lumea florilor i-a făcutpe copii să îşi dorească şi ei la rândul lor să îngri-jească şi să ocrotească lumea plantelor.

Claudia Lidia BLIDĂRAN

Anul XII Numărul 3 (175) 18 februarie 2011

- Domnule primar, în acest înce-put de an aţi punctat încă un obiectivmajor din agenda Primăriei: locuinţepentru tineri. Cum s-a realizat acestobiectiv?

- Tinerii şi, în general, încropireaunei familiei, iar de aici, implicit,construirea unei locuinţe fac parte dinpreocupările mele mai vechi. De cândsunt primar am trecut acest obiectiv lacapitolul priorităţi şi încercăm, prin totce-i omeneşte posibil şi depinde denoi, să ajutăm această categorie.

Toţi am fost tineri, la început dedrum, ştim ce important este să ai o lo-cuinţă, să poţi să-ţi clădeşti o casă, maiales în contextul acestor vremuri, şi nue vorba doar de criza din ultimii ani, cide greutatea în sine de a putea să do-bândeşti o locuinţă proprie, ţinând contde faptul că chiriile sunt foarte mari, iar preţurile la imo-bile – ridicate.

Un loc de casă pe care să-ţi poţi clădi o locuinţă, şiunde să-ţi înjghebezi o gospodărie, este foarte important.

- Au mai fost atribuite terenuri pentru locuinţe ti-nerilor giroceni?

- În formule mult mai restrânse. De data aceasta amreuşit atribuirea a 100 de parcele pentru o sută de familii.Credeţi-mă, am fost fericit că am putut să aduc un crâm-pei de bucurie acestor tineri, acestor noi familii de giro-ceni. Clădindu-şi aici o locuinţă, acum, la început dedrum, în cea mai mare parte, ei vor rămâne în Giroc. Vacreşte numărul populaţiei, al locuinţelor, inclusiv se vordezvolta comerţul şi serviciile, alte firme îşi vor deschideporţile pentru noi locuri de muncă, iar Girocul se va dez-volta şi mai mult, va înflori şi va deveni cu adevăratoraşul pe care îl visez.

- Veţi mai repeta această acţiune?- Da! Trebuie! Deşi, precizez, nu este uşor… Pe de-o

parte, avem tot mai puţin teren disponibil şi o legislaţiestufoasă, greoaie, iar pe de altă parte – cereri încă în ate-nţie şi altele care cu siguranţă vor veni.

Dar am precizat: ajutorul dat tinerilor rămâne o prio-ritate în activitatea mea şi a Consiliului Local Giroc. Şi,amintesc, din nou, acest stereotip - “criza” -, dar nu putemface abstracţie de ea. Cu atât mai mult cu cât, uneori, edureros de prezentă în viaţa noastră de fiecare zi. Iar ea alovit cu precădere în două categorii bine definite: a tinerilorşi, la polul opus, a bătrânilor. Sunt două categorii de carenu trebuie să uităm: de tineri, pentru că la începutul vieţii

şi al carierei trebuie ajutaţi, atât so-cial, cât şi cultural sau sportiv, pentrua-şi putea asigura o familie şi un rost;de bătrâni, pentru că sunt la sfârşit dedrum şi trebuie ajutaţi pe cât posibilsă nu sufere, să aibă cât mai puţineneajunsuri.

- A fost greu de atins obiectivullocuinţe pentru o sută de familii?

- Nu a fost uşor. Dar noi, vorbescde Primărie şi Consiliul Local, amreuşit să facem primul pas şi săacordăm aceste parcele. Şi mai avemde lucru în continuare. Trebuie să asi-gurăm facilităţile corespunzătoare şivorbesc aici de apă, canal, electrici-tate şi, bineînţeles, drumuri. Nu vorputea fi făcute toate odată. Trebuie re-spectată o ordine firească. Nu potcheltui banii publici în van: să fac

drumul, apoi să sparg şi să introduc apa, să sparg din nouşi să fac canalizarea, etc. Toate trebuie făcute cu multăchibzuinţă şi cu o gândire de gospodar.

Uneori, şi asta mă întristează, oamenii uită ori se faccă uită de multe lucruri. Nu mai au răbdare, se grăbesc,vor să obţină totul de-a gata, repede şi bine. Şi în aceastădorinţă a lor de mai bine, pe care eu o găsesc legitimă, dealtfel, cred că toate trebuie să le facă primarul şi ConsiliulLocal. Şi cele care depind de ei, şi cele care nu depinddoar de ei. Astfel, mă trezesc «vinovat» de tot ce a făcutori n-a făcut constructorul, de drumul pe care nu pot să-lfac pentru că nu a fost rezolvată problema gazului, de ilu-minatul pe care nu-l asigură Electrica… Nu e uşor să fiiprimar. De cele mai multe ori nu ai nici un drept, dar aitoate obligaţiile din lume…

- Ce puteţi spune despre tinerele familii care, pro-babil, în câţiva ani, se vor muta în casă nouă?

- În primul rând, sunt toţi giroceni. Apoi, aceste fa-milii sunt cât se poate de eterogene: alcătuite din oamenisimpli, din intelectuali, tineri ori maturi, cu venituri ma-teriale mai mici ori mai mari, cu posibilităţi de a fi ajutaţide familii ori nu. Dar şi pentru ei greul de abia acum în-cepe. Vor trebui să facă multe sacrificii, să renunţe lamulte lucruri pe care şi le-au permis până astăzi, pentru a-şiputea îndeplini visul: acela de a-şi construi o casă.

Sper din tot sufletul ca în cele din urmă să reuşeascăcu toţii, iar în viitorii doi-trei ani să avem cu cel puţin osută de case mai mult la Giroc. Mult succes şi spor latreabă pentru toţi! A consemnat,

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Locuinţe pentru tineri – un obiectiv importantpentru Primăria comunei Giroc

“Mă pregătesc să devin campion naţional la seniori”Spune Marius Corciuc, “racheta de aur” a Girocului

Marius Nicolai Corciuc a împlinit, la 3 februarie, frumoasavârstă de 21 de ani. Este student la Politehnica din Timişoara –Facultatea de construcţii. Voinic, ca un adevărat atlet, modest şiafabil, tânărul sportiv este zgârcit cu vorba. Răspunde laconic laîntrebări şi dacă ar fi să-l apreciem după rezultatele de pânăacum, nu a prea cunoscut înfrângerea. A fost descoperit ca tânărtalent de antrenorul Cornel Şchiopu, de la Metalul Bocşa, daradevăratele rezultate avea să le obţină sub îndrumarea antreno-rilor Ştefan Nyari şi Corina Dan, de la clubul Gloria Timişoara,considerat cel mai bun club de badminton din ţară. Marius joacă

badminton de la vârsta de opt ani şi locuieşte la Chişoda din2001. De atunci şi până astăzi sportivul a câştigat an de an cam-pionatul naţional la categoria la care a participat. Concomitent,pentru rezultatele foarte bune obţinute, a fost inclus, de la vârstade 15 ani, şi în lotul de seniori, astăzi clasându-se între primiitrei badmintonişti ai României. «Badmintonul, care orice sportde altfel – precizează tânărul – îşi cere multe sacrificii. Mai alescând alegi acest drum din copilărie. Trebuie să renunţi la foartemulte şi să acorzi o bună parte din timpul tău antrenamentelor».

continuare în pagina 8

Interviu cu primarul Iosif Ionel Toma

2

Având în vedere Ordonanţa Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunarăpentru creşterea copiilor şi Hotărârea Guvernului nr.52/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice deaplicare, vă aducem la cunoştiinţă condiţiile în carese acordă aceste drepturi:

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2011, persoa-

nele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilu-lui, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii,venituri din activităţi independente, venituri din ac-tivităţi agricole supuse impozitului pe venit potrivitprevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fis-cal, cu modificările şi completările ulterioare, denu-mite în continuare venituri supuse impozitului, potbeneficia opţional de următoarele drepturi:

a) concediu pentru creşterea copilului în vârstăde până la un an, precum şi de o indemnizaţie lunară;

b) concediu pentru creşterea copilului în vârstăde până la 2 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară.

(2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) lit.a) se stabileşte în cuantum de 75% din media veni-turilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fimai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.

(3) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) lit.b) se stabileşte în cuantum de 75% din media veni-turilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fimai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei.

(4) Pentru copilul cu handicap concediul pentrucreşterea copilului se acordă până la împlinirea decătre acesta a vârstei de 3 ani, iar indemnizaţia afe-rentă se acordă în cuantum de 75% din media veni-turilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fimai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.

(5) Cele 12 luni prevăzute la alin. (1) pot ficonstituite integral şi din perioadele în care persoa-nele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoa-rele situaţii:

a) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabi-lită conform legii, sau au realizat perioade de stagiu decotizare în sistemul public de pensii, în condiţiileprevăzute de actele normative cu caracter specialcare reglementează concedierile colective;

b) s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pen-tru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiu-lui Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei deşomaj;

c) au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii deasigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordo-nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 pri-vind concediile şi indemnizaţiile de asigurări socialede sănătate, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 399/2006, cu modificările şi completărileulterioare;

d) au beneficiat de concedii medicale şi de in-demnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recu-perarea capacităţii de muncă, exclusiv pentrusituaţiile rezultate ca urmare a unor accidente demuncă sau boli profesionale, în baza Legii nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente demuncă şi boli profesionale, republicată;

e) au beneficiat de pensie de invaliditate, încondiţiile legii;

f) se află în perioada de întrerupere temporară aactivităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarearaportului de muncă, pentru motive economice, teh-nologice, structurale sau similare, potrivit legii;

g) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lu-nară pentru creşterea copilului;

h) au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lu-nară pentru creşterea co-pilului cu handicap;

i) au beneficiat deconcediu fără plată pentrucreşterea copilului;

j) se află în perioadade 3 luni de la încetareaunui contract de muncă pedurată determinată şi în-ceperea unui alt contractde muncă pe durată deter-minată, aşa cum esteaceasta definită de Legeanr. 53/2003 - Codul mun-cii, cu modificările şicompletările ulterioare;

k) şi-au însoţitsoţul/soţia trimis/trimisăîn misiune permanentă înstrăinătate;

l) au efectuat sau efec-tuează serviciul militar pebază de voluntariat, aufost concentraţi, mobili-zaţi sau în prizonierat;

m) frecventează, fără întrerupere, cursurile de ziale învăţământului preuniversitar sau, după caz, uni-versitar şi postuniversitar la nivelul studiilor univer-sitare de masterat, organizat potrivit legii, în ţară sauîntr-un alt stat membru al Uniunii Europene, într-undomeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cerce-tării, Tineretului şi Sportului, cu excepţia situaţiei deîntrerupere a cursurilor din motive medicale;

n) au calitatea de doctorand, în condiţiile prev-ăzute de art. 20 şi 21 din Hotărârea Guvernuluinr. 567/2005 privind organizarea şi desfăşurarea stu-diilor universitare de doctorat, cu modificările ulte-rioare;

o) se află în perioada cuprinsă între încheiereaunei forme de învăţământ preuniversitar şi începe-rea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme deînvăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizatepotrivit legii, frecventate fără întrerupere;

p) se află în perioada cuprinsă între absolvirea cur-surilor de zi ale învăţământului preuniversitar, orga-nizat potrivit legii, şi începerea învăţământuluiuniversitar, cursuri de zi, în acelaşian calendaristic;

q) se află în perioada cuprinsăîntre încheierea unei forme de înv-ăţământ universitar, cursuri de zi, cusau fără examen de licenţă sau dediplomă, şi începerea, în acelaşi ancalendaristic, a unei alte forme deînvăţământ universitar, cursuri de zi,organizate potrivit legii, frecventatefără întrerupere;

r) se află în perioada cuprinsăîntre încheierea unei forme de înv-ăţământ universitar, cursuri de zi, cusau fără examen de licenţă sau de di-plomă, şi începerea, în acelaşi an ca-lendaristic, a învăţământuluipostuniversitar la nivelul studiiloruniversitare de masterat, cursuri dezi, organizate potrivit legii, frecven-tate fără întrerupere;

s) se află în perioada cuprinsăîntre încheierea unei forme de înv-ăţământ postuniversitar, cursuri dezi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alteforme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi,organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;

t) se află în perioada de 60 de zile de la finaliza-rea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, dupăcaz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţămân-tului preuniversitar, universitar şi postuniversitar lanivelul studiilor universitare de masterat, organizatpotrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în ve-derea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, cal-

culate începând cu data de 1 a lunii următoare fina-lizării studiilor;

u) au beneficiat de concediu fără plată pentru aparticipa la cursuri de formare şi perfecţionare pro-fesională din iniţiativa angajatorului sau la careacesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii;

v) se află în perioada cuprinsă între absolvireacursurilor de zi ale învăţământului medical superior,organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organi-zat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiatdupă absolvire.

(6) În vederea acordării drepturilor prevăzute laalin. (1), persoanele care au realizat activităţi profe-sionale în statele membre ale Uniunii Europene sauîn alte state care aplică prevederile Regulamentului(CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi alConsiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonareasistemelor de securitate socială şi ale Regulamentului(CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi alConsiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a pro-cedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE)nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de se-curitate socială, denumit în continuare Regulament,beneficiază de totalizarea perioadelor de activitate re-alizate în aceste state în condiţiile prevăzute deacesta.

(7) Opţiunea beneficiarului prevăzută la alin. (1)se exprimă în scris, pe bază de cerere, şi nu poate fischimbată pe parcursul acordării drepturilor.

ART. 8

(1) De indemnizaţia lunară şi stimulentul de in-serţie prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă ben-eficiază, opţional, oricare dintre părinţii fireşti aicopilului, dacă se află în situaţia prevăzută la art. 2alin. (1) lit. a), precum şi cei prevăzuţi la art. 2 alin.(4).

(2) Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintrepersoanele care a adoptat copilul, căreia i s-a încre-dinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilulîn plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cuexcepţia asistentului maternal profesionist care poatebeneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi,precum şi persoana care a fost numită tutore.

(3) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (2),acordarea drepturilor prevăzute la art. 2, respectiv laart. 7 se face ţinându-se seama de perioada de 12 lunianterioare celei în care, după caz, s-a aprobat adopţia,a fost făcută încredinţarea, s-a instituit plasamentul

sau tutela.(4) În cazul în care intervine decesul părintelui

care îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de con-cediul şi de indemnizaţia lunară prevăzute la art. 2 alin.(1), respectiv de stimulentul de inserţie, iar celălaltpărinte nu îndeplineşte condiţiile prevăzute deprezenta ordonanţă de urgenţă, părintele su-pravieţuitor are dreptul să beneficieze, la cerere, dedrepturile părintelui decedat.

Lavinia DAVID

Reglementări legislative privind concediulşi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

Sprijin pentrucrescătoriide animale

Raiffeisen Bank acordă, în bazascontării creanţei pe care aceasta o arefaţă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie înAgricultură (APIA), în avans, 80% dinsubvenţie pentru sectorul zootehnic. Ast-fel, crescătorii de ovine, caprine şi bo-vine pot primit o primă în cuantum de 40de lei/cap de animal. Finanţarea seacordă în baza adeverinţei de înregistrareeliberată de APIA privind sprijinul fi-nanciar aferent plăţilor naţionale directecomplementare în sectorul zootehnic,speciile ovine, caprine şi bovine, pentruanul 2010. Costurile finanţării reprezintăcomisionul de facilitate şi dobânda, careeste variabilă. Avantajele acestui conceptsunt acelea că nu sunt necesare veniturieligibile pentru obţinerea unui credit, nu-solicită documente doveditoare ale acestor venituri şi nu se face analiza detipbuget-scoring.

Exemplu: dacă aveţi 400 de ovine,caprine sau bovine, primiţi 16.000 deRON subvenţie de la APIA. RaiffeisenBank va acorda 12.800 de RON până în29 aprilie 2011, la o dobândă de 278 deRON. (A.B.)

Din agenda Consiliului Localal Comunei Giroc

3

Măsuri comune pentrusobe cu sau fără

acumulare de căldură (I)Sobele se realizează numai din

materiale incombustibile, rezistentela acţiunea corozivă a gazelor de ar-dere şi a fumului. Focarele se reali-zează numai din materialeincombustibile, termorezistente.Sobele se vor racorda numai lacoşuri executate din zidărie. Nu seadmite racordarea sobelor la cana-lele de ventilaţie! Materialele sauelementele situate în faţa focarelor(uşilor de alimentare sau de lacoşuri) vor fi la o distanţă minimăde acestea, de 1,25 m în cazul ma-terialelor sau elementelor combus-tibile, un metru – în cazulmaterialelor sau elementelor greucombustibile. Depozitarea combus-tibilului (lemne) deasupra sobelor(la uscat) nu este admisă. În încăpe-rile în care sunt amplasate sobe nuse admite depozitarea unei cantităţide combustibil care să depăşeascăconsumul pentru 24 de ore. Depo-zitarea combustibilului necesar pen-tru o zi se va face la distanţă maimare de un metru faţă de sobele fărăacumulare de căldură, respectiv la ojumătate de metru faţă de sobele cuacumulare de căldură. În ambele si-tuaţii, nu se vor depozita combusti-bili în dreptul uşii de alimentare saua cenuşarului (uşa de tiraj).

Nu se lasă fără supravegherefocul din sobe şi nu este permisă în-călzirea excesivă a acestora. Nueste permisă folosirea de lemne mailungi decât lungimea focaruluisobei. Nu este permisă menţinereaîn funcţiune a sobelor cu uşiţa dealimentare deschisă. Nu se admitedepozitarea cenuşei în alte locuridecât cele destinate acestui scops aufără ca cenuşa depozitată să fiestinsă în prealabil.

La trecerea burlanelor metaliceprin pereţi realizaţi din materialecombustibile se va realiza izolareatermică a acestuia, astfel încât să seevite aprinderea acestor materiale.

La sobele alimentate cu com-bustibil gazos, când se simte mirosde gaze, se aerisesc încăperile în ve-derea evacuării gazelor şi se reme-diază deficienţele care au dus lascurgerile de gaz. În cazul în carefocul din sobă s-a stins din cauzavântului puternic, se opreşte ali-mentarea cu gaze, se ventilează înc-ăperea şi soba (se lasă uşiţafocarului deschisă minimum cinciminute, pentru a îndepărta gazeleacumulate în volumul sobei) apoi seaprinde focul în sobă.Măsuri pentru sobe cu acumulare

de căldurăDistanţa de la faţa superioară a

sobelor la tavanul încăperii, dacăacesta este din material combustibil(lemn, plastic) va fi de minimum 45de centimetri dacă tavanul este ne-protejat sau de 35 de centimetridacă este protejat cu materiale ter-morezistente. Porţiunea de tavanprotejată trebuie să depăşească, întoate direcţiile, cu cel puţin 15 cen-timetri perimetrul sobei. În cazulamplasării sobelor în încăperi cupereţi din materiale combustibile,porţiunea de perete de lângă sobetrebuie înlocuită cu zidărie execu-tată din materiale incombustibile(sau placată cu elemente termore-zistente) care trebuie să depăşeascămarginile sobei cu minimum 50 decentimetri. Nu se admite amplasa-rea sobelor direct pe pardoseală saupe grinzile planşeelor din lemn saumetalice, recomandându-se reze-marea sobelor pe console ale pe-reţilor, independent de planşeu.Elementele de susţinere ale sobelorvor fi incombustibile.

Dumitru CRĂINICEANU

Ultima şedinţă de Consiliu Local,una extraordinară, a fost precedată deatribuirea parcelelor pentru case desti-nate tinerilor sub 35 de ani din comunaGiroc. Într-o atmosferă destinsă, interac-tivă şi transparentă, tinerii au tras lasorţi numărul parcelei, dar au putut, lafinal, să schimbe între ei, în cinci ca-zuri, parcelele extrase. Cele 100 de lo-curi au fost distribuite în mai puţin dedouă ore, tinerii din comună apreciindformula aleasă, cea a tragerii la sorţi.Reunit în şedinţă extraordinară de plen,

Consiliul Local Giroc a aprobat apoi,în unanimitate, proiectul de hotărârecare viza împărţirea terenurilor pentrucase. Mai mult, la propunerea primaru-lui Iosif Ionel Toma, s-a convenit caarhitectul comunei, domnul Florin Roman,să alcătuiască cinci modele de case,mai ieftine, din care beneficiarii parce-lelor să poată alege. Măsura este unabinevenită, astfel putându-se respectaun anumit plan arhitectural, care vaface din viitoarea zonă rezidenţială unaarmonioasă din acest punct de vedere.

După atribuirea locurilor de casă, în celmai scurt timp se va face înscriereadreptului de folosinţă, iar, după obţine-rea autorizaţiilor, tinerii se vor puteaapuca efectiv de construit.

Tot în ultima şedinţă, consilierii auaprobat şi concesionarea a doi metripatraţi către Romtelecom, compania decomunicaţii urmând să instaleze în co-mună un cabinet stradal pentru dezvol-tarea reţelei de telefonie fixă şi internetîn zona Planişte. (A.B.)

Conform Hotărârii de Guvern nr. 38din 19 ianuarie 2011, privind alocaţiapentru susţinerea familiei, actele necesarepentru redeschiderea dosarelor de alo-caţie complementară şi alocaţie de susţi-nere monoparentală sunt următoarele:livretul de familie; certificatele de naşterea copiilor; certificatul de căsătorie; ho-tărâre judecătorească de încredinţare învederea adopţiei, potrivit legii; hotărâreajudecătorească sau, după caz, hotărâreacomisiei pentru protecţia copilului pentrumăsura plasamentului, conform legii; de-cizia directorului general al direcţiei ge-nerale de asistenţă socială şi protecţiacopilului sau, după caz, hotărârea judec-ătorească pentru măsura plasamentului înregim de urgenţă, potrivit legii; hotărâreajudecătorească de instituire a tutelei sau,după caz, dispoziţia autorităţii tutelare,potrivit legii; actul doveditor care atestăcalitatea de reprezentant legal al persoa-nei minore lipsite de capacitate deplinăde exerciţiu al dreptului civil, respectiv

părinte, tutore, curator, altă persoană des-emnată reprezentant legal, prin deciziadirectorului general al direcţiei generalede asistenţă socială şi protecţia copilului,după caz, prin hotărâre judecătorească;hotărârea judecătorească prin caresoţul/soţia este declarat/declarată dispărutsau dispărută; hotărârea judecătoreascăprin care soţul/soţia este arestat/arestatăpreventiv pe o perioadă mai mare de 30de zile sau execută o pedeapsă privativăde libertate şi nu participă la întreţinereacopiilor; după caz, alte acte doveditoareprivind componenţa familiei; adeverinţăde venit; declaraţie notarială de venit lacei care nu sunt angajaţi; adeverinţă şco-lară eliberată de unitatea de învăţământ lacare sunt înscrişi copiii; adeverinţă de lacentru agricol; certificat fiscal taxe şi im-pozite; adeverinţp de venit de la finanţe;cupoane, adeverinţe. Actele trebuie de-puse la biroul de asistenţă socială din ca-drul primăriei comunei.

Important de ştiutActe necesare pentru redeschiderea

dosarelor de alocaţie complementarăşi alocaţie de susţinere monoparentală

Dosare pentru rovinietăDosarele pentru acordarea rovinietei

în condiţiile art. 28 din Legea 488 din2006 privind protecţia şi promovareadrepturilor persoanelor cu handicap, re-publicată, trebuie să conţină documentulrezultat în urma anchetei sociale careatestă calitatea de îngrijitor, declaraţie peproprie răspundere din care rezultă nu-mele persoanei cu handicap aflată în în-

grijire, precum şi faptul că este singurasolicitare de acest fel (şi doar pentru unautoturism), documentul care atestă gra-dul de handicap al persoanei aflate în în-grijire, actul de identificare, certificatul deînmatriculare sau cartea de identitate a au-toturismului. Actele se depun la compar-timentul de asistenţă socială din cadrulprimăriei comunei.

Noutăţi la Şcoala cu clasele I-VIII “Iosif Ciorogariu” din Chişoda4

În perioada 14-18 februarie 2011, In-spectoratul Şcolar Judeţean Timiş a orga-nizat campania de prevenire şi combaterea violenţei în mediul şcolar. În această pe-rioadă şcolile au desfăşurat activităţi pro-prii, cu mesaj antiviolenţă.

La Şcoala cu clasele I-VIII „Iosif Cio-rogariu” din Chişoda a avut loc miercuri,16 februarie 2011, un simpozion peaceastă temă, în organizarea directoruluişcolii şi a consilierului educativ, prof. Ga-briela Vlasie, împreună cu doamnele învă-ţătoare Gabriela Condrea şi CristinaLupu-Savin. La acest eveniment au parti-cipat şi reprezentanţi ai instituţiei parte-nere, Postul de Poliţie Giroc, în persoanaagentului-şef Florin Dobra, a agentului

principal AndaToader si elev OanaMoisa.

Simpozionul adebutat cu un mo-ment artistic pregă-tit de cei mai micielevi ai şcolii, ceidin clasele I şi a II-a, îndrumaţi dedoamnele învăţă-toare Gabriela Con-drea şi CristinaLupu-Savin, care au criticat în versuri şicântece obiceiurile reprobabile ale unorelevi: distrugerea mobilierului şcolar, lipsacurăţeniei în clase, aruncarea gunoiului pejos. După acest moment introductiv sem-nificativ, doamna profesoară Gabriela Vla-sie a susţinut referatul cu tema„Non-violenţa este arma celor puter-nici”. Au fost identificate formele de ma-nifestare a violenţei în şcoală, cauzeleviolenţei elevilor, au fost evidenţiaţi facto-rii de risc în apariţia violenţei şi s-a insis-tat, mai cu seamă, pe măsuri de prevenireşi de combatere a acestui fenomen. Pre-zentarea temei în discuţie a fost presărată

cu frecvente citate,maxime, cugetări,proverbe şi cuvinteînţelepte, care auadus un plus de sa-voare aspectelorprezentate. Acesteaau culminat cu fru-mosul citat creşti-nesc: „A ierta estecea mai frumoasărăzbunare”.

Au fost proiec-tate, apoi, filme documentare pedagogice,prin care elevii au fost îndemnaţi să reţinăaspectele pozitive. Pentru a exemplifica omodalitate, dintre multiplele existente, dea evita şi a preveni manifestările de vio-lenţă, doamna profesoară Gabriela Vlasiea prezentat um moment artistic pe care l-apregătit pentru această ocazie. Elevii Do-brin Lakatoş şi Alin Saioc au fost protago-niştii momentului de pantomimă dupăpoezia „Lordul John”, a poetului GeorgeCoşbuc, care evidenţiază o posibilitatefoarte la îndemâna oricui: evitarea violen-ţei prin calm, înţelepciune, omenie. S-adansat, apoi, pe acordurile muzicii medie-

vale franceze, „Dansul prieteniei”, pregă-tit de doamna profesoară Condan Monica,după care membrii recent-înfiinţatului an-samblu de dansuri şi cântece ţigăneşti „JaRomale!” au interpretat un înfocat dans ţi-gănesc.

În încheierea simpozionului, agentul-

şef poliţie Florin Dobra şi agentul princi-pal Anda Toader au adresat cuvinte defelicitare elevilor, cadrelor didactice careau organizat această manifestare şi au sus-ţinut un scurt discurs, din care s-au des-prins îndemnuri de evitare a oricărorsituaţii conflictuale, care ar putea degeneraoricând în violenţă. (Marieta DENEŞ)

Fii puternic, alege non-violenţa!

Meritele unui elev pot fi multipleşi în diverse domenii ale activităţii şco-lare. Indiferent în ce direcţie s-a mani-festat meritul său, elevul va primirăsplata pentru acesta. Aşa s-a întâm-plat vineri, 28 ianuarie 2011, când ele-

vii claselor a V-a şi a VI-a s-au reunitpentru a-i aplauda şi felicita pe colegiilor, care au fost premiaţi pentru perfor-manţa de a nu fi înregistrat nicio ab-senţă în timpul semestrului I al acestuian şcolar. Aceştia sunt: Roxana Roşca,Robert Perţe şi Adrian Isac din clasaa V-a şi Simona Huţuleac, AnamariaPintea şi Flavius Bocz din clasa a VI-a.

Premierea s-a făcut într-un cadrufestiv, la eveniment participânddoamna directoare, precum şi dirigin-tele celor două clase, doamnele profe-

soare Miloranca Golban şi GabrielaVlasie. Nu putem să nu amintim căfondurile necesare achiziţionării obiec-telor şi a dulciurilor au fost asiguratede Comitetul de părinţi.

După discursurile rostite de cătrecadrele didactice, s-a procedat la pre-mierea celor şase elevi. Aceştia au pri-mit diplome, volume de literaturăromână şi dulciuri.

Momentul a fost imortalizat prinfotografii, care vor fi expuse atât încele două clase, cât şi în revista şcolii

noastre. Felicitări celor şase elevi pre-miaţi şi îi asigurăm pe toţi elevii şcoliică premiile îi aşteaptă în număr marepe cei conştiincioşi şi cu dragoste deşcoală şi de învăţătură.

Marieta DENEŞ

Aflată la a 5-a ediţie, petrecerea de Valentine’s Day a pri-lejuit o seară de neuitat pentru elevii şi părinţii prezenţi vi-neri, 11 februarie 2011, în sala multifuncţională a Şcolii dinChişoda. Doamna profesoară Gabriela Vlasie, organizatoa-rea acestui foarte apreciat şi aşteptat moment din fiecare an,a pregătit, împreună cu Marisa Gwidt, voluntarul americandin şcoală, un program deosebit de antrenant, care a cuprinsatât momente vesele, distractive, întreceri nostime, cât şievenimente artistice şi întrebări vizând cultura generală. Pu-blicul numeros, format din elevii gimnaziului, părinţi, ab-solvenţi ai şcolii, a fost familiarizat, în deschidere, cusemnificaţia zilei Sfântului Valentin. PreşedinteleConsiliului reprezentativ al elevilor, Daniela Pleşa, avorbit despre Valentin, preotul roman martirizat întimpul persecuţiei lui Claudius, în anii 269-270 d.C.Acesta căsătorea cuplurile de tineri în secret, în po-fida legii date de împăratul Claudius, care interzisesecăsătoria, pentru a-i putea păstra pe tineri ani înde-lungaţi în armată.

După acest istoric al sărbătorii, s-a dat startul dis-tracţiei. Elevii au trecut cu bine probe de îndemânare:(„aţa în ac”), orientare („potriveşte inima cu ochii le-gaţi”), dexteritate-imaginaţie („construieşte o inimădin cojile portocalei pe care ai curăţat-o”), echilibru(„păstrează balonul la mijloc, în timpul dansului”). Pe totparcursul serii, doamna profesoară Vlasie a verificat culturagenerală a celor prezenţi, lansând, contra unor premii în dul-ciuri şi jucării, întrebări din geografie, literatura română, fi-zică, biologie, matematică. Foarte apreciate au fostmomentele artistice pregătite. Pantomima după poezia „Lor-dul John” de George Coşbuc a fost aplaudată la „scenă des-chisă”, căci protagoniştii săi, Dobrin Lakatoş şi Alin Saioc,au demonstrat celor de faţă valoarea stăpânirii de sine şi aînţelepciunii în evitarea violenţei între oameni. Un momentaparte l-a constituit interpretarea dansului medieval francez

„Dansul iubirii”, pregătit de doamna profesoară MonicaCondan. Piesa de rezistenţă a serii a constituit-o dansul ţi-gănesc, pregătit de „instructorul” Dobrin Lakatoş. Cu acestprilej, a fost anunţat „botezul” ansamblului de dansuri şi cân-tece ţigăneşti „Ja Romale!”, care, sperăm, va avea mult suc-ces de acum înainte, dorind să evidenţieze frumusţea şioriginalitatea tradiţiilor cultural-artistice ale ţiganilor, pre-cum şi potenţialul artistic al elevilor noştri aparţinători aces-tei etnii. Două frumoase voci s-au făcut auzite la microfon,interpretând cântece din repertoriul românesc şi universal:Nicoleta Spînu şi Alexandra Comăniţă, care au primit căl-

duroase aplauze.Există momentele devenite deja tradiţionale cu

prilejul sărbătorii Sfântului Valentin în şcoala noas-tră, care, desigur, nu au lipsit nici de data aceasta:schimbul de mici cadouri între fete şi băieţi, aşteptatcu emoţie, căci el se face de către cei doi parteneriadresându-şi o urare „ din inimă ” la microfon. Celde-al doilea vizează alegerea de către un juriu (for-mat din reprezentanţi ai părinţilor, cadre didactice,directorul şcolii, absolvenţi ai şcolii, preşedinteleConsiliului reprezentativ al elevilor) a perechii Va-lentin – Valentina. Aceştia sunt premiaţi în fiecare an

din fondul Comitetului reprezentativ al părinţilor. Anul acestacâştigătorii au fost Andrei Băltăreţu (VII) şi Raluca Jugănaru(VIII). Fiecare dintre ei a fost premiat cu o pereche de rachetede badminton, cu fluturaşul aferent.

Seara s-a încheiat după o lungă repriză de dans, pe o mu-zică atent şi cu gust selectată de DJ Marius Gheorghe dinclasa a VIII-a. Toţi cei de faţă, elevi, părinţi, profesori, s-aubucurat din plin de binefacerile dansului, încheind seara cuamintiri plăcute, evaluând activitatea cu calificativul „exce-lent”. (Gabriela VLASIE)

Premii pentru merituoşi

Împreună de Ziua îndrăgostiţilor

5

„Mai bine să-ţi rămână copiii edu-caţi decât bogaţi; căci mai mult preţuiescperspectivele celor educaţi, decât mij-loacele celor bogaţi.” (Epictetus)

Campania antiviolenţă iniţiată deI.S.J. Timiş a fost promovată şi la Şcoalacu clasele I-VIII Giroc prin câteva ac-ţiuni specifice. Astfel, miercuri, 16 fe-bruarie, a avut loc dezbaterea „SpuneNU violenţei” la care au participat eleviiclaselor a VI-a, a VII-a şi a VIII-a îm-preună cu diriginţii, moderator fiinddoamna psiholog Mihaela Pascu. Împăr-ţiţi în grupe de lucru, elevii au identificatşi definit formele de violenţă, apoi au ur-mărit diferite imagini care prezentau cau-zele manifestărilor agresive.

În expunerea sa, d-na psiholog a ară-tat că pentru combaterea violenţei trebuie

identificată cauza acestui tip de compor-tament şi a prezentat consecinţele comporta-mentelor agresive în contextul şcolar.

Activitatea s-a finalizat prin aplica-rea unui chestionar în care elevii au avutposibilitatea să-şi exprime opiniile asu-pra temei dezbătute.Cea de-a doua acti-vitate din această campanie antiviolenţăs-a desfăşurat joi, 17 februarie a.c.

Participanţi au fost elevii claselor aIII-a, a IV-a şi a V-a, împreună cu învă-ţătorii şi diriginţii, iar ca invitaţi agenţiiPostului de poliţie al comunei Giroc.

Prin acţiunile desfăşurate, toţi facto-rii implicaţi au transmis următorul mesaj:

„O educaţie sănătoasă antiviolenţăduce la prevenirea şi diminuarea aces-tui fenomen.” (Melentina COSTA)

DĂ O FLOARE, NU O PALMĂ!

«Împlinire ca dascăl, artist şi om!»Desanca Lalici, la aniversare

Desanca Lalici a înregistrat până acumcinci albume de muzică populară. În-drăgita solistă de muzică populară iubeştedoinele româneşti şi cântecele de suflet sâr-beşti. Pe lângă apariţiile pe scenele din Ti-mişoara şi România, artista a concertat înSUA, Canada, Germania, Bulgaria şi Ser-bia.

Desanca Lalici s-a născut în 20 februa-rie 1957, în satul Ivanda, din comuna Giul-văz. Clasele primare le-a făcut în satulnatal, iar clasele V-VIII le-a absolvit lafosta Şcoală Generală nr. 8 Timişoara, ur-mând apoi cursurile Liceului nr. 10, actu-alul Colegiu Naţional Bănăţean dinTimişoara. De mică a iubit muzica,dragoste care avea să-i jaloneze în modfericit cariera. Studii temeinice de muzică afăcut cu profesorul Doru Murgu la teorieşi solfegii muzicale (canto) pentru admite-rea la Institutul de Muzică ce funcţionaatunci la Timişoara. Pentru că Institutul deMuzică timişorean a fost desfiinţat chiar înanul în care tânăra vroia să-i treacă pra-gul, Desanca s-a văzut nevoită, după ter-minarea liceului, să obţină, prin concurs,un post în corul Filarmonicii Timişoara. Afost coristă timp de 24 de ani în formaţiacondusă de maestrul Diodor Nicoară. În totacest timp, pasiunea Desancăi pentru mu-zica populară a fost mereu vie. Beneficiindde o amplă pregătire muzicală încă din vre-mea liceului, a fost membră a Ansamblului«Izvorul» din Timişoara, coordonat de pro-fesorul Gheorghe Galetin. În paralel, aavut colaborări cu Ansamblul sârbesc«Mladost». După cei 24 de ani petrecuţi înCorul Filarmonicii, Desanca Lalici s-a de-dicat exclusiv muzicii populare. S-a trans-ferat, pentru trei ani, la Ansamblul«Banatul» al Centrului de Cultură Timiş,ca solistă. A fost invitată apoi să preia oclasă de canto popular multietnic la ŞcoalaPopulară de Artă şi a acceptat fără nicioezitare, iar după cum spune apreciata so-listă: «Aceasta a fost una dintre cele mai fe-ricite decizii pe care le-am luat vreodată.Sute de copii au trecut prin mâna mea, iarfaptul că mulţi dintre ei au făcut carieră în-seamnă şi împlinirea mea ca dascăl, artistşi om!».

Chiar în aceste zile de blândfebruarie, cunoscuta şi îndrăgitasolistă de muzică popularăromânească şi sârbească DesancaLalici a împlinit o frumoasăvârstă. Vrând să arate că viaţa nuse măsoară în ani, ci mai degrabăîn flacără şi văpaie, “veşnic tâ-năra” solistă dă dovadă de o exu-beranţă debordantă. Ea aleargăzilnic între bucuria de a fi bunicăşi dragostea de a se dărui celor-lalţi: şcoala de canto popular,grupul vocal “Zorelele Girocului”şi, nu în ultimul rând, concertelela care este invitată.

În preajma aniversării zilei denaştere, postul TV Favorit a avutgrijă să-i facă Desancăi bucuriaunei înregistrări la ea acasă, înGirocul atât de drag. Filmările auavut loc la Complexul HotelierTrio, iar Desanca Lalici, gene-roasă ca întotdeauna, şi-a invitatşi o parte din prieteni. Au cântatalături de ea Elena Moldovan şi,bineînţeles, “Zorelele Girocului”,tinerele eleve de la Şcoala cu cla-sele I-VIII Giroc. Nu au lipsitdansatorii de la “Giocelul” giro-cean, în coregrafia lui VictorJicherean, dar şi dansatorii sârbide la Ansamblul Sfântul Georghe,în coregrafia lui Duşan Miladinov.La prezentarea aniversării, solistaa fost ajutată de tânăra giroceanăRoxana Mircea, fostă elevă amaestrei.

Pentru cei care o iubesc pe in-terpretă, este important de ştiut căspectacolul filmat la Giroc va fidifuzat la emisiunea “Schimbăjocul, schimbă hora” a postuluiTV Favorit, luni, 21 februarie,între orele 19-21, şi miercuri, 23februarie, între orele 13,30-15,30.

Întrebată ce-şi doreşte pentruacest an, artista a răspuns fără ezi-tare: “Să-mi întregesc familia laGiroc! Abia aştept ca în luna apri-lie şi copiii mei să devină giro-ceni, să se mute alături de mine,în această localitate, şi să fiu maiaproape de nepoata Corina, pecare o iubesc din tot sufletul. Nuştiu de ce, dar am îndrăgit Giroculdintotdeauna, poate pentru oame-nii deosebiţi, poate pentru că şiedilul-şef al comunei este un omfoarte priceput, şi vorbesc aici deprimarul Iosif Ionel Toma”.

Cu puţină tristeţe în glas, apoi,Desanca vorbeşte despre activi-tatea cu “Zorelele Girocului”:“Este destul de greu să continuiacest proiect, deşi cred că totuşivoi reuşi până la urmă. Tot maianevoios reuşim să ne întâlnim larepetiţii. În muzica populară, ca şiîn artă, e tot mai greu să realizeziceva. Totul necesită timp şi sacri-ficii şi nu doar din partea mea.Acest lucru trebuie să-l înţeleagătinerele soliste de la grupul vocal.Doamna director Melentina Costapune mult suflet în acest proiect şicred că vom reuşi să continuăm şisă menţinem la standarde cât maiînalte acest grup vocal. Este cuatât mai greu, cu cât vom investiun volum de muncă mai mare,fiind nevoiţi să facem noi înregis-trări pentru festivalul-concursLada cu zestre”.

Vorbind despre proiectele dinacest an, Desanca Lalici preci-zează: “Am început să adun mate-rial pentru un nou album decântece populare sârbeşti şi româ-neşti. Vreau să fie ceva deosebitşi, mai mult, pe placul tuturor”.

Vasile TOMOIAGĂ

Pentru că atât de mult iubesc Girocul,i-am dedicat câteva versuri:

Girocule, loc frumosŞi bogat, şi arătos

Ai în tine oameni buniŞi cei tineri, şi bătrâni”

Desanca LALICI

Domnul Simion Haţegan s-anăscut în anul 1923, în satul Şipetdin judeţul Timiş. Până să plece înarmată s-a ocupat cu agricultura.Cu mândrie ne-a spus că „tot ce-i

trebuia unei familii româneşti in-terbelice era produs în gospodărie,din magazin luând doar unelteleagricole, pălăria şi bocancii ”. Pen-tru domnia sa, epoca Monarhiei afost cea mai bună perioadă isto-rică a României. În 1943 a făcutpremilitara la Şipet, amuzându-sede machetele cu care se antrenau.A urmat încorporarea, la regi-mentul 5 vânători, din cadrul di-viziei a doua de Munte.

6

Mai sunt printre noi… Veteranii de războiInterviurile din numărul acesta şi cel

următor au fost realizate cu veterani careau luptat la arma vânătorilor de munte.În funcţie de fiecare armă, şi nu numai,am încercat să aduc la lumină câteva as-pecte inedite, necunoscute multor per-soane, familiarizate prea puţin cuevenimentele ultimei conflagraţii mon-diale.

Vânătorii de munte au constituit elitainfanteriei române în timpul ambelor răz-boaie mondiale. Din cele 42 mari unităţi(divizii), cât putea mobiliza România,patru brigăzi erau ale vânătorilor demunte, mai exact 10%% din armată. Faţăde celelalte trupe, vânătorii de munte sedeosebeau prin pregătirea lor specială, încondiţii de teren accidentat şi muntos,profesionalism ridicat, dezvoltarea iniţia-tivei de comandă, ceea ce le conferea unplus ofensiv şi defensiv în operaţiunile lacare au participat.

Din păcate, toate aceste atuuri nu auputut fi fructificate la maximum, dincauza slabei dotări artileristice şi nunumai. Tunurile proveneau ca parte a da-toriei de război, pe care o preluase Aus-tria de la defuncta Austro-Ungaria pentruRomânia. Mai exact, erau piese vechi pecare le folosiseră austro-ungarii în PrimulRăzboi Mondial. La acestea se adăuga ar-mamentul individual, care conţinea pu-ţine arme automate şi lipsa motorizării,deplasarea realizându-se doar cu ajutorulcailor.

Totuşi, lipsurile acestea au fost supli-nite de buna pregătire a factorului uman,care a atras respectul adversarilor şi alaliaţilor. Antony Beevor, în celebra lu-crare Stalingrad, spunea: „Cu excepţiaslovacilor şi a trupelor române de vână-tori de munte, restul trupelor aliate erauprost echipate şi înarmate, neinstruite şitotal nepregătite pentru un război peFrontul de Răsărit”.

Forţa combativă a vânătorilor s-a ob-servat pe toate teatrele de operaţiuni lacare au participat, atât în est, cât şi învest. Din păcate, mareşalul Antonescu agreşit când a acceptat ca trupele sale celemai bune să rămână în Crimeea, pentruapărarea Peninsulei. Fiind izolate, cu sin-gura opţiune de a ieşi din încercuire pemare, majoritatea elitei armatei românea căzut prizonieră în această ultimă luptădinainte celor pentru apărarea teritoriu-lui naţional. Pierderea acestor soldaţi s-aresimţit în ofensiva rusă Iaşi – Chişinău,când noile trupe de recruţi române nu s-auridicat la înălţimea foştilor soldaţi, captu-raţi la Sevastopol.

În acest interviu, am surprins faptulcă foarte mulţi cetăţeni români de etniegermană au luptat în armata lui Hitler şinu în cea română, cum ar fi fost normal.Cum s-a întâmplat acest lucru? În 1943,Antonescu a încheiat un acord cu statulgerman. Acesta prevedea ca etnicii ger-mani din România să se poată încorporaîn armata germană. Aşa se face că dom-nul Simion Haţegan a fost capturat de ounitate germană condusă de un locote-nent german din Chişoda. Statistic vor-bind, aproape 40.000 de etnici germani aufost încorporaţi în armata română şi circa60.000 în Waffen SS şi Wehrmacht. Aufost numeroase cazuri în care unii ger-mani au fost încorporaţi în prima fază arăzboiului în armata română, iar la fina-lul războiului au optat pentru armata ger-mană. Girocenii l-au avut pe RohsFrancisc, care a luptat în armata română,în cele din urmă pierzându-şi viaţa pen-tru culorile româneşti, în luptele de la Se-vastopol.

- Cum a fost trecerea de la civiliela armată şi ce relaţii aţi avut cu ofi-ţerii?

- Nu am avut parte de o instrucţiegrea, fiind obişnuit cu munca, iar cuofiţerii ne-am avut ca fraţii. Nu ţinminte situaţii în care să fi fost bătuţi,eu sau alţi colegi de-ai mei, de către su-periori. Iar în privinţa alimentaţiei, şiaceasta era foarte bună, noi fiind can-tonaţi în Banat, unde tot timpul papanu a fost o problemă.

- Când aţi intrat în prima linie deluptă?

- La scurtă vreme după 23 August,pe la jumătatea lui septembrie ne-auspus ofiţerii că germanii au intrat de lasârbi în Banat pentru a-l cuceri. Amfost rapid trimişi la pădure la Giroc,chiar pe dâlma Timişului, în aşteptareagermanilor ce veneau dinspre Jebel şiŞag. Nu am stat mult şi a venit unagent de legătură de-a nostru dinspreParţa, a „lu′ Pichi de lângă CăminulCultural” (alt girocean de-al nostru),care l-a informat pe căpitanul nostru că„vin nemţii”. A urmat apoi ataculavioanelor germane care, în loc debombe, au aruncat cu manifeste. Nune-am uitat mult la manifeste că au şiatacat germanii. Am rezistat o vreme,după care căpitanul mi-a spus că tre-buie să ne retragem în Giroc, mie şialtui coleg din Parţa revenindu-ne sar-cina să le acoperim retragerea. Amaruncat câteva grenade pentru a-i inti-mida pe adversari, colegul meu Petrufiind împuşcat între timp în cap.

- Am înţeles că aţi căzut prizo-nier, cum s-a întâmplat?

- După ce am rămas singur, am ob-servat cum nemţii au trecut dâlma şi seapropiau de mine. Am încercat să fug,cu Zebeu meu ce puteam face în faţaunei companii inamice? Nu am făcutprea mulţi paşi şi aud o rafală de pistolautomat. Imediat, locotenentul germanstrigă în română să mă predau că nuam nici o şansă. Din păcate aşa era, eufusesem încercuit. Am avut noroc cănu m-au împuşcat, probabil pentru căofiţerul unităţii germane ce m-a captu-rat era chişozean. M-a trimis sub es-cortă la Şag, unde eram 42 de româniprizonieri. Trei gradaţi români erau ră-niţi. Am privit cu oroare cum au fostscoşi dintre noi, puşi pe marginea dru-mului şi împuşcaţi în ceafă. Ce puteamface? Ce m-a surprins era lipsa de ini-ţiativă a celor doi ofiţeri ai noştri, cap-turaţi cu noi, care în loc să nemobilizeze să-i atacăm pe cei zece paz-nici, nu au făcut nimic, ba mai multunul a încercat să fugă singur, fiindimediat secerat de o rafală germană.Apoi a auzit un coleg de-al nostru, careştia germana, că paznicii noştri se pre-găteau să ne execute pe toţi într-o gră-dină. Toată acţiunea se petrecea lângămoara din Şag. O bătrână, care o fiştiut germana, a auzit şi ea ce pregătescpaznicii şi le-a spus acestora: „Dacăaflă românii ce faceţi cu prizonierii lor,voi credeţi că o să scăpaţi?”. „S-o ierceDumnezo′ pră babă, că nu mai vor-beam cu cine astăz’ dacă nu era ea”.

- Aţi avut tentative de evadare?- Cum să nu! Ne-au dus nemţii în

camioane la Bucovăţ şi ne-au băgatîntr-un grajd. Acolo, şoferul neamţ carene-a dus cu maşina a fost lovit de unproiectil când dădea să intre cu maşinaîn grajd. Practic i-au fost retezate pi-cioarele. Împreună cu un coleg, n-amstat pe gânduri şi am fugit. N-am făcut200 de metri şi alţi nemţi au ieşit dinporumbul de la marginea satului şi iaram căzut prizonieri. Cu căruţa ne-audus spre Giulvăz, prin Chişoda, undela ieşire din sat, spre Şag, la 11 soldaţiromâni prizonieri germanii le-au pusmăştile pe figură şi apoi i-au sfârtecatcu baionetele. Eu şi colegii din căruţăam plâns toată noapte din pricina oro-rilor pe care le-am văzut.

- Ce-au făcut germanii cu dum-

neavoastră?- Ne-am retras cu ei până la Buda-

pesta, unde ne-au urcat în camioane şine-au dus în Cehoslovacia. Eram dejacâteva sute de prizonieri români. Deaici şi până la Hamburg, unde era la-gărul de prizonieri, am mers pe jos. Eradeja iarnă, ploua, ningea, tot drumul deaproape 1.000 de kilometri nu am pri-mit nici o masă. Nu am mâncat tot dru-mul decât sfeclă şi porumb de pecâmp. Când treceam pe lângă un lancules, şi nu era de puţine ori, am răb-dat, că nu aveai ce face. Greu, foartegreu, ţin minte că ne culcam sub cerulliber, curat ca lacrima şi ne trezeam di-mineaţa plini de neauă. Nimeni nu ne-a primit în casă, nici măcar în grajd. Afost bine că ne-a separat de cei răniţi şibolnavi când am pornit marşul şi nu arămas nimeni în urmă din coloană, căciîn mod sigur ar fi fost împuşcat. Nu seuita nimeni la tine, dintre paznicii ger-mani.

- Cum era lagărul din Hamburg?- N-am să uit niciodată mâncarea

cu care ne-au aşteptat în lagăr. Era ar-pacaş, dar după atâtea zile nemâncate afost cel mai bun arpacaş din viaţa mea.Am mâncat dintr-o gamelă americană,deoarece noi nu aveam aşa ceva. Ame-ricanii când ne-au văzut cum arătamdupă atâta drum, ne-au dat de milă pro-priile gamele. Lagărul avea şase naţiide prizonieri: americani, englezi, ruşi,italieni, francezi şi români. Aici eramcazaţi în barăci, cred că erau peste 200de asemenea clădiri. Vreau să vă spunceva. Unii spun că nu există Dumne-zeu! Ba există! În prima seară am dor-mit toţi românii în baraca numărul 5,după care, a doua, zi ne-au mutat în ceacu numărul 19. Noaptea următoare avenit aviaţia americană şi direct în mij-locul barăcii numărul 5 au aruncat obombă. În baracă erau ofiţeri germaniveniţi în delegaţie. Nici unul nu a scă-pat. Nu vă mai spun cum i-am adunatpe cei morţi sau ce am mai adunat dinei. Deşi erau germani şi ştiam cum s-aucomportat unii cu camarazii mei, totuşimi-a fost milă şi m-a cuprins groaza de

ceea ce am văzut după bom-bardament.

- Ce aţi făcut în lagăr?- Săpam tranşee, cât era

ziua de mare.- Cum era mâncarea? Ce

ne mai puteţi spune despreviaţa din lagăr?

- Dimineaţa primeam pâinecu unt sau margarină şi cafea.La prânz ne dădeau „crum-piri”, fasole sau varză. Mânca-rea era bună, dar puţină. Cem-a surprins a fost faptul că şiatunci când războiul era pesfârşite nemţii s-au comportatrău cu toţi prizonierii. Nu maiputeai lucra, erai imediat îm-puşcat. Era o groapă comunăde 20×20 de metri, unde erauaruncaţi cei împuşcaţi, dupăcare aruncau var pe ei. În lagărm-am întâlnit cu cuscrul meuAdrian Adam, care era aviator.El a încercat să evadeze cuavionul, cu alţi doi americani,dar au fost prinşi. Norocul luişi al nostru, al românilor, a fostcă şi în lagăr erau germani dinRomânia, care ne-au mai ferit.La un moment dat, pe cuscrulmeu l-a scăpat o doctoriţă ger-mană de la Timişoara. Aceastal-a pus la bucătăria italiană, as-cunzându-l cumva prin lagăr,după tentativa de evadareeşuată. Am numărat vreo şaptegardieni germani din România(de la Liebling, Carani, Heze-riş). După război au rămas înGermania, nu s-au mai întorsîn România.

- Cine v-a eliberat?- Să ştiţi că în lagăr am

aflat că ai noştri şi ruşii îi tot„împing” pe germani şi că răz-boiul nu poate să ţină mult.Apoi, au venit americanii, carene-au eliberat. Ne-am bucuratfoarte mult. După alte douăsăptămâni au venit 40 de ca-mioane ruseşti, care ne-au duspână la Bratislava. Apoi amtrecut prin Budapesta, când încamioane, când pe jos. Într-unfinal am ajuns la Timişoara.

- Cum a fost întâlnireacu cei dragi?

- Prima dată ai mei au cre-zut că am murit. Apoi un ungurdin Chevereş a transmis unorconsăteni din Şipet că Haţeganeste în lagăr şi trebuie să vinăîn ţară. Am ajuns acasă într-ozi de luni din luna iunie. S-austrâns toate neamurile de la 54de numere din sat. Nu vreau săexagerez, dar cred că s-austrâns în câteva minute 300 depersoane, cum spun, toate ne-amurile. Se uitau la mine ca launul care a murit şi a înviat.

După atâtea peripeţii, lascurtă vreme după război,domnul Haţegan s-a căsătoritşi din 1959 stă în Giroc, mân-dru de alegerea făcută. Din dis-cuţiile avute am observat că aîncercat să uite rapid eveni-mentele terifiante prin care atrecut, pentru el cele mai im-portante lucruri fiind atuncicând a putut să facă o faptăbună. În lagăr, la scurtă vremedupă ei au ajuns alţi doi ro-mâni, pe care i-a omenit cum aputut şi le-a ridicat moralul.Cei doi, la întoarcerea din pri-zonierat, au venit cu lacrimi înochi la el acasă, pentru a-i mul-ţumi.

Prof. Drd. Florin GOLBAN

7IS

SN

158

4-30

68

Iosif Ionel TOMA - director fondator

Tipar executat la:

semnalul se compune din 15 sunete

---

- semnalul se compune din 3 sunete

-

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:

Biofeedback-ul este ter-apie psihofiziologică, faceparte din medicina alterna-tivă, neinvazivă şi fără efectesecundare pentru corpuluman.

Aparatul INDIGO şi softulacestuia receptează şi utilizeazăsemnalele psi hofiziologice pri-mite de la client în cadrulunor sedinţe de terapie sau deinstruire.

Terapeutul evaluează şiacordă consultanţă clientuluiîn scopul îmbunătăţirii stării

de sănătate fizică, psihică, emoţională a acestuia.Clientul vizualizează şi conştientizează efectele pe care

stress-ul, stilul său de viaţă, trecutul său emoţional le au asu-pra stării de sănătate. În cadrul şedinţelor de terapie învaţăsă facă conştient modificări în comportamentul şi stilul săude viaţă, în scopul de a-şi îmbunătăţi şi păstra starea desănătate.

Există patru factori importanţi care sunt necesari pentruca orice formă de terapie biofeedback să fie eficientă: echi-pamente fiabile, un terapeut instruit si experimentat, unclient motivat, suficient timp (sesiuni).

Dispozitivul INDIGO a fost creat după mulţi ani decercetare în câmpul bioenergeticii şi este cel mai nou şi per-formant echipament existent în România în acest moment(lansat în SUA în februarie 2010). Utilizează teorii şi teh-nologii moderne precum: ultrasunete, EEG, EKG, EMG,GSR, TVEP, CAT SCAN, MRI.

Toate acestea măsoară semnalele psihofiziologice alecorpului furnizând informaţii despre sănătatea clientului.INDIGO-ul este blând cu organismul şi nu are efecte nega-tive asupra sa.

Clientul obţine în şedinţa de evaluare de doar o orătoate informaţiile, cu un singur cost pentru toate procedeelefolosite.

Terapii biofeedback cu aparat INDIGO: identificareasensibilităţii la alimente, deficienţele nutriţionale (vitamine,minerale, acizi graşi, etc). Clientul primeşte recomandări desuplimente nutritive BIO pentru îmbunătăţirea metabolis-mului; compatibilatea organismului cu diferite substanţe or-ganice sau chimice (medicamente); blocajele coloanei,TMJ, os sacru, dantură; nivele hormonale, funcţia suprare-naliană, neurotransmiţători; oxigenare, hidratare, energiementală, grad de imunitate, vitalitate, dezechilibre energe-tice la nivel celular; traume (fizice, psihologice, emoţionale,spirituale); blocajele meridianelor energetice, electoacu-punctură prin sistem TENS (Electrostimulare NeuronalăTranscutanată); terapie pentru slăbit şi antiîmbătrânire; te-rapie pentru eliberarea stressului emoţional; terapii de rela-xare musculară; creşterea performanţelor sportivilor prinrelaxare musculară, echilibrarea stărilor psihice şi emoţio-nale şi controlul stress-ului; îmbunătăţirea circulaţiei san-guine periferice şi echilibrarea tensiunii arteriale; terapiepentru renunţarea la dependenţe: ţigări, alcool; blocaje alesistemului nervos; identificare de viruşi, microbi, ciuperci,bacterii prezente în corp.

COSTURI SERVICII TERAPIE BIOFEEDBACKŞedinţă de terapie (evaluare): 1 oră… 150 lei adulţi; 1

oră… 120 lei copii

“Mă pregătesc să devincampion naţional la seniori”

Ba, al meu e mai frumos!

Daria Cristiana GOLBAN, din Chişoda,

4 ani

David Alexandru GOLBANdin Chişoda,

8 luni

Flavian Patrik BĂLAN, din Giroc,

7 luni

Aida MOROIANU,din Chişoda,6 ani şi 3 luni

8IS

SN

158

4-30

68

Iosif Ionel TOMA - director fondator

Tipar executat la:

semnalul se compune din 15 sunete

---

- semnalul se compune din 3 sunete

-

În data de 11 februarie 2011 a avut loc faza pezonă a Olimpiadei şcolare de şah (calificări pentrufaza judeţeană). Evenimentul s-a desfăşurat la ŞcoalaGenerală nr. 30 sub coordonarea doamnei Obrado-vici Georgeta, iar arbitrajul a fost asigurat de PaulaCrăciun.

Elevii din Comuna Giroc au fost arondaţi zoneiteritoriale III alături de elevi de la şcolile din MoşnitaNouă, Şcoala Generală nr. 6 din Calea Şagului,Şcoala Generală nr. 30 din Zona Soarelui. Cinci dinşase locuri disponibile, pentru faza judeţeană în ca-drul zonei III, au fost ocupate de elevii din Giroc şiChişoda după cum urmează: Alexandra Paraschiv -locul I (cu 6 puncte din 7 posibile şi indicele de de-partajare Bucholz-BH 22,5), Daniela Pleşa - locul I

(6/7 şi BH 22,5), Daria Georgiu - locul II (5,5/7 şiBH 23), Robert Perţe - locul I (5,5/7 şi BH 31) şiPaul Paraschiv - locul II (5,5/7 şi BH 28,5).

Din Comuna Giroc au mai participat: DianaBucu, locul 4 – la fete, Bogdan Oneţiu, locul 8 şiNicolae Usvath, locul 13 – la băieţi.

Spre deosebire de alte olimpiade (la alte disci-pline şcolare) - care reunesc elevi de aceeaşi vârstă(sau clasă), la şah lupta se dă între elevi din clasele I-

VIII (ceea ce îi defavorizează pe şahiştii din claselemai mici). În ciuda acestei inegalităţi de şanse, cla-sele cele mai mici (I şi II) au fost bine reprezentate,

prin trei şahiştii giroceni calificaţi. Daria Georgiu -din clasa I, Alexandra şi Paul Paraschiv – din clasaa II-a au dovedit că pasiunea şi hărnicia în pregătirepot doborî şi dinozauri pe tabla de şah. „Nu conteazăcă eşti mic, dacă te pricepi un pic” sau „buturugamică răstoarnă carul mare”! În acelaşi timp, jucăto-rii Daniela Pleşa şi Robert Perţe şi-au întrebuinţatneuro-forţele, apărând cu brio onoarea claselor maimari. Mulţumim profesorilor de sport Andra Ilie şiBoris Obradovici care s-au mobilizat şi au fost al-ături de şahiştii giroceni la această competiţie. Spri-jinul dumnealor este foarte important şi pentruparticiparea la faza pe judeţ a Olimpiadei şcolare deşah.

Camelia MOLDOVAN

„Nu contează că eşti mic, dacă te pricepi un pic”Elevii giroceni olimpici la şah!

Bronz pentruAndra

Începutul anului şcolar 2010-2011 a găsit-o pe Andra Ilie la ca-tedra de educaţie fizică a şcolii„Iosif Ciorogariu” din Chişoda.Deşi foarte tânără, Andra are obună pregătire profesională, esteexigentă, conştiincioasă, pasio-nată de sport, dans, mişcare ar-monioasă a corpului, calităţi careo fac foarte apreciată de elevi.Respectul faţă de ea şi mândria acestora de a o aveaprofesoară de educaţie fizică au fost dublate de bu-curia de a afla că este şi o excelentă atletă, partici-pând la diverse competiţii, de unde s-a întors cufrumoase rezultate. Aşa s-a întâmplat de curând,când, în urma participării la Campionatul naţionaluniversitar de sală, desfăşurat la Bacău, s-a întors cumedalia de bronz. A obţinut-o la proba de ştafetă4x400m, ea alergând în schimbul al doilea. La acelaşicampionat, Andra s-a situat pe poziţia a 6-a în probade 1500m. O zi din viaţa Andrei este, de regulă, foarteîncărcată, căci ea se împarte între cursurile de maste-rat, anul II la Facultatea de educaţie fizică şi sport dinTimişoara, catedrele de educaţie fizică din cadrul adouă şcoli şi, desigur, antrenamentele zilnice, foarteobositoare, fără de care nu ar obţine rezultate spor-tive mulţumitoare. Noi toţi, elevi şi colegi deopotrivă,îi urăm Andrei să obţină noi şi valoroase medalii încompetiţiile care vor urma şi o asigurăm că suntemsusţinătorii săi necondiţionat, strigând din răsputeri:„Hai, Andra!”. (Marieta DENEŞ)

continuare din pagina 1«Trebuie să dai dovadă de

voinţă, de tenacitate… Îmi amintesc cu multă plăcere

de anii de început. Deşi m-amnăscut la Reşiţa, am copilărit la Ber-zovia, unde jucam fotbal, iar iarnabadminton într-un cămin cultural.Totul a început ca o joacă, din purăplăcere, dar, în anii următori, lucru-rile s-au schimbat...

În timpul şcolii făceam câtepatru antrenamente pe săptămână,iar vara – în fiecare zi. Când am fostla Sofia, timp de o lună, făceam şicâte două antrenamente pe zi. Competiţiile inter-naţionale îţi cer mult mai multe sacrificii. Pe lângăcondiţia fizică, trebuie să-ţi dezvolţi reflexele, vitezade reacţie, abilitatea, trebuie să gândeşti rapid, în aşafel încât între ochi şi rachetă să găseşti soluţia ceamai bună, iar fluturaşul să ajungă acolo unde te-aigândit, adică locul în care adversarul să-l poată jucacât mai incomod».

Vorbind despre ce alte sporturi îi plac, MariusCorciuc spune că, de fapt, în copilărie, şi-a începutcariera cu fotbalul, dar a trecut repede la badminton,astăzi jucând cu aceeaşi plăcere fotbal, tenis de câmp

şi tenis de masă. Pe lângă faptul Marius Corciuc a

fost campion naţional timp de zeceani, anul trecut cucerind titlul la ti-neret, a participat şi la diferite com-petiţii internaţionale, la turnee dinUngaria, Bulgaria, Germania, Turciaşi Italia, unde s-a clasat pe locurifruntaşe. Statistic, munca tână ruluisportiv se reduce la titlurile de cam-pion, la peste 60 de cupe şi, dupăcum spu ne, zâmbind, «o plasă cumedalii».

Cele mai bune rezultate? La 13ani, în Ungaria, la Debrecen, a câş -tigat concursul şi, de atunci, în fie-

care an, a participat la In ternaţionalele din Ungaria,Bulgaria şi Germania, inclusiv la Balcaniade, cu lotulnaţional. A devenit vicecampion balcanic la simplu,la Bucureşti, în 2004, campion balcanic la dublubăieţi în 2005, campion balcanic la dublu mixt, înTurcia, în 2008, vicecampion balcanic la dublu laaceeaşi Balcaniadă. În 2009, în Italia, s-a clasat prin-tre primii 16 jucători ai Europei.

Ce îşi propune pentru viitor? Să devină campionnaţional al României, la seniori, în acest an!

Vasile TOMOIAGĂ

Spune Marius Corciuc, “racheta de aur” a Girocului