FLORIANBAI\{U

DEtA$$l,o$l[

r1{ il[JlPUL Rr0r[/ltlrljr C0lt/llJ]'lTST fl$l[-r00$)

Cuvint-inainte de Mihai-Rlzvan Ungureanu

O I$IORIE A $PIOIIAJIJLUI IOI/IA]'IESI

ISTORI Eauronr novANr

Cuprins

Cuvhnt-tnainfe de Mihai-Rlzvan UngureanuIntroducere

5

t7

Capitolul 1 - Evoluliaorganizatoricd a spionajuluiromknesc...... 29CAntecul de lebldi - Serviciul Special de

Informalii (SSI) (1948-l9sl). . . 30Matrila sovieticl - Direc{ia de Informafii Externe

(DrE) (1es1_1e63). ssinceputurile emancipirii - Direcfia Generali de

Informalii (DGI) (1953-1967) . 63Schimbarea de paradigmi - Direcfia Generali de

Informalii Externe (DGIE) (1967-tg73). 68.Epoca de aur" a spionajului - Departamentul de

Informalii Externe (DIE) (1973_ 1978) . 76Final de epoci - Centrul de Informa{ii

Externe (CIE) (1978-1989). BT

Capitolul 2 - De la revolulionarii de profesie la activistulde partid. gefii spionajului tntre 1948 ;i 1989 . . t23Serghei Nikonov - un infanterist printre spioni . l2ZVasile Vilcu - ,,buzduganul partidului,,

, in rindul spionilor. 133Mihai Gavriliuc - o enigml inc6 neelucidati. . 13gNicolae Doicaru - ,,copilul Securitifii,, L44Alexandru Dinescu - din Direclia Spate in fruntea

spionajului 189

Romus Dima - gefrrl spionilor care a refuzat" '

si fie sPion!

Nicolae Plegiln - un factotum al regimului

Aristotel Stamatoiu - de la vinitoarea de spioni

197

2lo

246

259

260

la dirijarea lor . . .

Capitolul 3 - Oamenii construiesc spionajul;i spionajul

construieSte oamenii! .

,,De unde apar oamenii igtia?" - bazine 9i metode

de recrutare

,,Nlscutsaufbcut?"-instruireaunuiofilerdeinformaliiexterne, intre imperativele ideologice 9i

celeProfesionale"" 275

Defectori 9i ,,clefecfiuni'in spionaiul rominesc 320

Capitolul 4 - Din culisele opera{iilor secrete:.intelligence'' poli{ie politicd, dezinformare;i propagandd' spionai economic ' '

'01Emigralia romtni - intre *ii'itutt Ei diriiare' 342

Henri Coand[ pe ,,drumul Damascului' 377

,,Ceauqescu-RomA'nia" - lobby Ei export de imagine 40 I

Spionajul romdnesc de la "tehnicl qi Etiin]i" la

,,9tiin1a-dezvoltare" 426

NATO invizorul spionilor romAni: re{eauaCaraman' ' ' ' ' ' ' 464

,,Brichiseald' baronului de Rothschild gi banca

franco-romine."..."Capitaligtii avant lq lettre"lCL Dunlrea Ei operaliile

479

valutare sPeciales02

s4ls49

Concluzii .... '

Note

Capitolul I

Ev olu{i a o rgani z at o r i c a

a spionajului romhnesc

Ex nihilo nihil.

Lucretius, Poemul naturii, I, 149."

in primii ani de funcfionare, Securitatea, institufie predomi-rant represivi in plan politic intern, n-a avut atribulii in plan

-rfbrmativ extern, degi nu era deloc dezinteresati de astfel de.:pecte. Direcfia Generali a Securitilii Poporului (DGSP) a fosthfiinfatd prin Decrettl nr.22l din 30 august 1948 gi a acfionat:entru identificarea qi lichidarea tuturor persoanelor conside-:ate periculoase pentru regim, inclusiv in afara granifelor firii:

Art.2. Direcliunea Generali a Securit5|ii Poporului are ca

indatoriri apdrarea cuceririlor democratice si asigurarea se-

curitifii Republicii Populare Romdne, contra uneltirilor dus-manilor din interior gi exterior.t

Cu toate ci era previzuti o activitate impotriva,,dusmanilorjin exterior'] in DGSP nu a existat, in prima formi de organi-:.:.re, o direc{ie aparte care si se ocupe de problemele externe.-.;tivitatea de contraspionaj gi de informafii externe a fost apa-

:aiul Serviciului Special de Informafii (SSI), aflat in subordinea

- Din nimic nu se face nimic (in lb. lat.),- .:mul naturii, trad., pref. gi note de D.: -:;ureqti, 1981.

in Carus Titus Lucretius,Muriraqu, Ed. Minerva,

Fr,onreN BaNu

directi a Pregedinfiei Consiliului de Miniqtri2. Ca atare, o irr- i

felegere adecvati a evolufiei activiti]ii informative externe l

f :::ff J",,':ffi l,:r, Jffi TJil:ffi TH ;[:T:: iacfiunl i

Cintecul de lebidi - Serviciul Special de Informalii j

(ssr) (1e48-1es1) I

' :;',' #'r:::;:i z ar e a s p i o n aj ut u i r o m d n e s c : n a t t e r e a' *'' -l

.,. I ""1""Lffi:', ffi1*lT ? illTJffi J'f,triil i "#;

I:ffi"#:*t ::ff .r'ff ::,'J,1:': i: ,{:r ilil ii i:*, Imului Rizboi Mondial, cind, la 20 februarie 1917, generalul I

';,i:::i,i:,i,'ni;::;:.';;::;1il?:;",:;!i'lii,:!;,:i-lInformalii3. Documentul fusese elaborat de Biroul Informalii I

[i"Jt1l;il:.::L:#ffi #:,1"":::::,'J:l.:",T';.tiilfrancezda. I

" -:" l,T H.i.J,Tr["Hffi:iHi1l}'J,'"Tl1E l

ffi",::';1"ffi lil!,l1li:lj:;Tillli:;""i jijllifi tilsub ordinele Marelui Cartier General al Armatei RomAnes, darl

;"1,:t*:*:ni,,',','.-','r';Jf H*:L:;::rJ:::l::*ffi# ili1rli1?;,t#,I?Tl:

in penitenciarur |,ava' o. ""

I

De la SSI la SIE

in componenfi trei subcomisari de polilie, trei agenfi

din Direc{ia Siguran{ei Generale qi un sergent detagat

Polilia din Tulcea6. Astfel, de la bun inceput, noua struc-

avea un caracter hibrid (personal din Siguranla gi Polilie,

obiective informative fixate de Armati), ceea ce a dus

pe fondul unor conflicte gi antipatii personale dintreqi Romulus Voinescu*, geful Siguranfei, la unele ege-

informative Ei la tentative de anihilare reciproci a celor

structuri de informafii.r-o priml rundl, succesul a fost de partea lui Romulus

, astfel ci structura informativd creatl de Moruzovin slujba Marelui Cartier General gi-a incetat activi-

in vara anului 1920, iar Moruzov, dupi ce a fost chiar

,Ja vegeta in urmitorii patru ani, intr-un post de

r la primiria din Constanfi'7. De altfel, aceste con-

dintre Siguranfi Ei organismele informative din sub-

a Armatei au dep[git rivalitatea personall a celor doi

u prelungit in intreaga perioadi interbelicl. $i, sub alte

, le vom regisi ulterior in ciocnirile gi rivalitifile din-I qi Securitate, intre Securitate Ei Direcfia de Informalii

tei sau chiar in interiorul Securiti{ii, intre structurileforma{ii externe qi cele cu atribu}ii interne (mai ales cu

ia Contraspionaj).din perioada interbelici, unul dintre domeniile cele

'disputate a fost monopolul asupra activitd{ii informative

. in anul 1924, dttpit perioada de incertitudini gi ex-

nte organizatorice care a urmat incheierii Primuluii Mondial, in condiliile acrfiizilrii ameninflrilor venite

* Romulus Voinescu (1567-L936) - licenfiat in drept la Bucureqti,

in drept la Paris, magistrat, secreter general Ia Ministerul de In-(1918), inspector general, apoi director al Siguranlei (L919-1928)

31

red.).

Fronr,q.N BnNu

dinspre spa{iul Uniunii Sovietice gi ale scoaterii partidului

comunist in afara legii, Armata Romtni qi-a reorganizat struc-

tura de informa{ii, sub denumirea de Biroul Secret din Divi-

zia aII-a (Serviciul Secret), organism tehnic civil, subordonat

gefului Sec{iei a II-a din Marele Stat Major (MStM), avindu-lla conducere pe Mihail Moruzov (din 1 mai 1925). Definit

drept ,,un om intreprinzitor energic, curajos qi cu inclinafiinative pentru munca de informafii qi contrainforma]ii'] Mo-

ruzov a transformat aceasti institufie intr-un organism de

informa(ii al statului romdn de primd importanfl. Astfel, la

finele anilor 1960, chiar ofiferii de securitate erau nevoifi siadmiti ci, pe plan extern, biroul a desfbgurat ,,o vasti activi-

tate informativi folositoare [6rii, asigurAndu-qi surse de infor-

mare in intreaga Europi'8.Cu o tradi{ie proprie in domeniul informativ, cu personal

bine pregitit gi cu o infrastructuri considerabili, Siguranfa nu

a privit cu ochi buni aparilia noului ,,actor" de pe scena cu-

legerii de informafii. De aceea, competitorul a fost privit cu

suspiciune qi, nu o dati, eforturile sale de constituire a noilor

relele informative interne gi externe au fost sabotate.

in perioada interbelicl, Siguranfa 9i-a trimis agenfii lnstriinitate doar in mod sporadic, dar, la ordinul lui Romu-

lus Voinescu, printre cei urmirili s-au numirat Moruzov gi

oamenii sdi. in replici, in 1927, Moruzov proPunea trecerea

Poliliei de Siguranfi in subordinea Marelui Stat Major. Degi

aceasti idee a fost, evident, respinsi, Moruzov nu a renunlat,

oblinind, dupi trei ani, ca atribufiile Siguran]ei in domeniul

culegerii informaliilor in exteriorul lirii si fie anulatee. Desi*

gut folosind diverse argumente, conducerea Siguranlei a in

cercat si-qi reia aceste atribufii, dar fhri succesr0. Ca urmare

incepdnd cu anul 1930, se poate vorbi de un veritabil

nopol al activitdfii informative externe, instituit in benefici

Deh SSI la SIE

Serviciului Secret, astfel ci putem afirma ci aceasti structuria fost ,,strimogul" direct al Direcfiei de Informalii Externe

din anii 1950.

De la Serviciul Secret la Serviciul Special de Informa[ii.Muta{ii organizatorice ;i operative

Pentru a inlitura o posibili ambiguitate terminologici,trebuie sl amintim faptul ci denumirea,,Serviciul Special de

tnformafii' a fost folositi pentru prima dati la inceputul lunii&cembrie 1927, cdnd Moruzov a inaintat gefului MStM un

memoriu privind reorganizatea ,,Serviciului Secret", prin in-Ginfarea unor ,,structuri informative ofensive, care si acoPere

bate punctele cardinale, cunoscute sub denumirea de Fron-

uI de Est, de Sud qi de Vest"rl. in pofida noii denumiri, pinih toamna anului l94l s-a folosit pe larg titulatura de Servi-

cirl Secret.

trerarhic, pani in anul 1934, serviciul a fost subordonat

tf,StM. Dupi aparifia unor tensiuni, Moruzov a ficut uz de in-

Lenp sa qi a oblinut trecerea serviciului in subordinea directiI ninistrrrlui Apirlrii Na{ionale, p6nd ln ianuarie 1938, cAnd

tmalul Ion Antonescu, aflat atunci in postul de ministru

d Apdririi Nafionale, a decis revenirea serviciului la MSIM.

S+^ a avut insl un caracter efemer, intrucdt in 5 decembrie

llttr serviciul a trecut in subordinea directi a ministrului Apn-

iNa+ionale. Odate cu Decrehrl-lege nr. 3 083 din 8 septem-

1910, Serviciul Secret finea de Preqedinfia Consiliului de

fEr prnct de vedere organizatoric, semnificativi este schema

izare a serviciului din anul 1934, cind s-au ordonat com .

deja existente. Formula adoptati atunci s-a pistrat,

33

i mari, pani la reorganizirile din toamna anului 1940.