Anul XXX?

$ i Kt ii 9 U(iii lei anual. cO kJ« pe jum an Str Regina Maria Nr. I

15 Ma'u 1924 "

ANUNŢURI :4 lei linia petit.

Preot după rânduiala lui Melchisedek, popa Piso dela Brad nu iubeşte argintul. In schimb pentru aur are o creştinească evlavie. Această evlavie l-a făcut să răs­tignească cu capul în jos pe „Cei doisprezece Apostoli“ şi în locul lor să instaleze .Mica“, întreprindere averes- cană cu zgardă liberală

A fost cam nepoliticos cucernicul părinte cu »cei doisprezece apostoli“ cari la judecata de apoi, pe lângă această insultă îi vor mai imputa şi cunoscutul vio!-, al urnelor-fecioare, care apasă greu în cumpăna faptelorSfinţiei Sale.

Dar păcatul ce' mai mare l a săvârşit cinstita fată bisericească ia Sibiiu, cu ocazia sinodului anual al epar­hie Ardealului.

Poate fi crimă mai oribilă decât să fumezi ţigarete „Pompiliu Piso" -- cu vârf aurit, faţă de un preot a! muzelor, care mai presus de orice smirnă sfinţită pune buruiana numită »nicotină tabacum“ ?

Nepreţuitul amic al »Calicului», poetul nostru Lerui- Ler l-a şi atacat imediat pentru nepăsarea cu care slo­bozea rotocoale albastre de fum, provocându-1 să-i facă şi lui parte din aromatele cădelniţe cu care Sfinţia Sa salută pe Aghiuţă.

-- O cutie de ţigări pentru o poezie. Dar acum în­dată !■..

Cântăreţul „convenirilor sociale* scoase creionul, rupse un afiş depe păretele cafenelei şi pe dosul lui în­şirui cât ai bate în palme aceste strofe :

„ M i c a “ i m P o m p i .

Nu-s fete ca la noi în lumea ’ntreagă Dar Mica ia întrece ori-ce zînă:Ea are păr de aur, ochi de stele Şi cornu ’mbelşugărei poartă ’n mână.Când râde, peste dornicele inimi Revarsă a nădejdi or văpaie,Când plânge ea, fiorul rece-âl morţei Pătrunde munţii până ’n măruntae.Şi suflete şi inimi ca granitul Topeşte cu privirea ei vrăjită Şi până şi cei doisprezece apostoli Au fost aduşi de dânsa în ispită.Din fermecatu-i zâmbet, peste mine Căzu odat’ o fermecată rază...Şi ce-a urmat, la nimeni nu voi fepune, —Tu pune, doamne, gurei mele pază.La ce să spun că inima de-atuncea îmi bate şi se zgudue, plăpânda

Ca tunurile tatei AverescuCând au pornit atacul a FlămândaLs ce să spun să traversez cu gândul Parisul, Honolulu şi New-Vorku Ca să mă văd în graţiile Micei,Rotund şi rumen ca şi un alter Porcu.Ori-cât de graţioasă şi bogată Ca s’o peţesc, îţi spun curat mi-e frică — Cioban voinic — ce sfarmă piatra ’n mână Subt pieptul lat striveşte biata Mică.Dar dacă vrei un ginere ca lumea,Ai şi tu, precum şi eu am răbdare,Şi nu mă dau în lături să-mi fii socru Atuncea câni va creşte Mica mare.Cum însă fără de tutun răbdarea O mistue urâtul şi pustia.Te-aş întreba, o socru ’n perspectivă:Dinspre ţigări cam cum stăm cu cutia.

Cucernicul Părinte dela Brad scoase satisfăcut o cutioară şi o oferi poetului. Acesta şi mai satisfăcut o deschise imediat, flămând de aroma ţigărilor „Pompiliu Piso“-

Mare-i fu însă decepţia, când în iocu! ţigaretelor cu cartonul aurit găsi nişte beţişoare de ţigări subţiri, cu foiţa şi cartonul de calitate inferioară, în ioc de tutun cu, nişte băgâu de nu i-ar fuma nici jean Proşteanucu pura­deii lui. Dar inscripţia „Pompiliu Piso“ de pe tubul ţi­garetei trada provenienţa cutioarei ce sta acum pe masă la cafenea, violată ca o urnă din care dreapta părintelui Piso nu scosese încă conţinutul spre a-! înlocui.-

In amărăciunea sa, poetul făcu pe fundul cutiei ur­mătorul (Şcrostih

Pa cine ie-o mai crede 'n viaţă ©sânda să’l ajungă grea,Mi-ai tras, o şoboiane, chiulul,Pe „Mica“ dracu să ţi-o ia.isterică şi mincinoasă La fel cu tată! ei de-o fi in viaţă n’o să se mărite Un veac întreg dac’ ar trăi.Punându-mi pesta cap cent Smplor pe preotul Drăghîci Să-ţi spargă o fiolă ’n faţă Odorul nasului să-ţi strici...

Pentru conformitate Fleaacu —Mica—Laş

Pag. 2 C A L I C U L Nr. 9

Sfivu şi PârwiL(de prin Banat).

Sâvu: Ce mas nou pe Ia voi frate Chirnule:

Pârvu: Da ce sâ mai fie, îacâ cu împropleiarirea asia sâ năcăjesc bieţii Murâşeni cu dlu igronom.

Sâvu: A : audzit tu ce o scris Dr. Şea ndologrâf eseu

Epistoală nelichităcâtră miltoşagu minister de

interne.

io umilit subscrisul, om gye încreghere ai prea vină“ râtului şi Icsdenţii Sale domn minister pusum’am plin gye venin şi gye iu dgnâciune sâ scriu ep-isţoala asta şi cu supunyere gye slugă umilita tye rog sa ma asculţi şi sa-mi dai -ghireptatye şi sprijoanâ.

Amu în vremea gyin ur­mă tare-s amărât şi izgyit gye năcazurile tisfiei mele.

în Calic despre împărţirea pământului dela Vucia din Făget.

Pârvu: Am audzit măi frate că igronomu din Fa- giet, ca să nu rămână de nimic, întră în prăvălie laVucic şi cumpără un Calic.

Zic zo lui D-zo că n!am a- vut pace sâ ma bucur cum sa cagve nici gye succesu- riie mari raportaíye gye minye în alejers pe cari le-am dus io cu capul mnyeu la iz­bânda gyin hâie oale cu ţâ- duluşiui gye toate feştelile.

Şi-acuma domnule milto- şagoş Minister, care ai tre­cut gye mâganu Dumnyitale la cele eterne, — ori intyer- ne, cum le mai zâceţi, — spre muştruluialâ jenerâlă a alergătorilor şi alegătorilor gyin părţile noaste, mă râ- cae ia moagănă gye ciudă

că amu mis ţâpat gyin tis- tia veche fără, să văz nici criţarii cari mi s’o făgăduit pentru ostănyala pumnyilor vârâţi în coaştele alegători­lor ca sâ baje ţâdula gyep- putatului guvernamental în oală.

Cu tistyia care mnyiaţi dat-o ca sâ muştruiuesc taţi proştii pentru ai face libe­rali nu mă pociu împăca.

Nu câ • doarâ n’aş fi io capace sa port aşe o tistyie, câ doarâ capacitatea mi-o recunoaştye şi prâtupopu Pizo-paşa, .ba chiar şi Péter Mihályi ai bátor care tocmai gye aia ma invidiază, da io n‘o pociu scoate la cale cu toţi proştii; maga âs tare energhicos, — ca-i muştru- lez gye le mere colbu, numa megiş n‘au reşpectu şi umi­linţa aceia mâ rog, care sâ impunye gye mâgan supuşi­lor proştyi faţa gye on om al Icsţelenţii Voastye, carele are meriiye nyeperitoare, ex­perienţă ma rog şi mintye ajerâ.

Am tât răbdat până amputut, da arini apoi, spui drept câ musai să mă po- noziesc la dumnyavoastrâ mă rog, carele ori şi cum aveţi mai mare putyere, vază şi auctoriiaiye, şi gye buna samâ îi-ţi punye în respect după cum se duculueştye.

Ghireptatyâ care o aştept dela Icsţălenţa Voastâ ma poalye scâpa sâ sa nu ma vâr la duşmanyii Dumnyea- voastra cari ma ţân numai în fâgădaşuri pentru brânca mea care-i făcătoare gye alegători ascultători.

Cu supusăciunye slugărească atn rămas

leron lm F S cile ttist ilectoral.

C A L I C U L Pag. 3Nr. 9

Din Banat

La Ghivan.Badea Io n : Ai audzit frate

că Dr. Sgârda pardon Gârda din Fâgiet copil născut din Mănăştiur de om bogat mare advocat, liberal şi deputat să face mare democrat.

B adea G h e o rg h e : Da dă unde, ca ei incaieeâ pe un cal şi rămasă tot liberal.

Badea Io n : Ai audzit că dascălul girector gin Bichigi îi mare naţionalist-democrat şi ar vrea sa fie ablegat?

B adea G heo rghe? Apâi mai bine să fie ahăla că întradevăr îi democrat şi nu-i advocat.

tBadea Io n : Apâi mai scrie

el ceva aşa la zâistunguri despre împârţaia pământu­lui şi pădurilor.

Badea G h e o rg h e : Păi cum nu, câ iei scrie în Liber- tacea dela Orâştie şi Chimu nost pân Calicul dela Sibiiu, câ dacă iei nu ar fi scris apoi igronomu nost cu Co- misia s’ar fi zoitat de noi, şi ăpăi girectorul silvic Câm- pian ar fi plantat toate pă­durile cu puieţi numai să nu căpătăm nimica, ci să rămânem de calic.

Unu! filolog.Verbele Ia declinare Toate 's pure şi impure; Limba noastră-i albă floare Ca şi mura din pădure.

Unui istoric.El le face toate 'n silă Şi se ruşinează des:Când e vorba de Movilă Şi de Soliman cu fes.

O pagină din roma­nul unei fetite.

Soarele asfinţise, dar zi­ua nu se putea mesteca cu noaptea din cauza mulţimei de becuri electrice, cari ilu- nau piaţa cea mare a Si­biului.

Eu trecând pe lângă pră­vălia lui Weindel l’am ob­servat cum venea în urma mea la o depărtare de vr’o douăzeci de paşi.

— Oare ce va vrea? — mă întrebai! — La întreba­rea aceasta numai decât mi-am dat răspunsul. Dac’ aşi şti cu siguranţa că pe mine mă urmăreşte cu cu­gete seale, m’aş opri la ga­lantarul lui Luca Niculescu. Ca sa ma conving m’am şi oprit.

De iritaţiunea ce mă stă­pânea cu toata splendoarea luminei electrice ce iluminâ. galantarul lui Luca Nicules- cu, eu n‘am putut vedea nimica altceva, decât pe el, cum a trecut pe lângă mine fără sâ mă observe.

Dupâce a trecut de mine m’am uitat după el cum ur­mărea pe ai ta cu cugete reale.

Miţişoară, U. Şoară.

Epigrama.Unui matematician.

Nu-i mirare că la minte.Eşti obtuz, colege, dragă;Iţi petreci doar vieaţa Aitreagă Intre linii curbe-strâmte.

Aceluiaş.

Eşti nervos o ştie-o lume Iar pricina-i din stomac;Şi deaceea când faci glume Eşti mai prost decât Barac.

Nr. 9 C A L I C U L Pag. 4

Stan Păţitul.Înainte de anul 1848, trăia la

noi în sat un nemeş cu numele Dinu Băsărab. Nemeş se numea, pentru-câ nu plătea dare, şi dare nu plătea numai de aceea, pen- trucă n‘avea după ce, dar nici din ce plăti.

Nemeşul Dinu Băsărab nu s’a născut, ci numai s ‘a însurat la noi în sat. Râtăeindu-se, nu ştiu de unde, pe la noi prin sat a luat o fată fără părinţi, pe Mâ- riuţa iui Sonu Câtăramâ de ne­vastă.

Măruţa din felul ei puturoasă, după ce s'a mai şi măritat dup'un nemeş ca Dinu Băsărab, n‘a mai lucrat nimica. Ea, mai fiind şi stăpâna unei case moştenite dela părinţi, aştepta cu drept cuvânt, ca bârbâtuso Băiărab se câş­tige c,ele de lipsă pentru casă, iar ea se mănânce, ca lupul pe ţâganul, d'agata.

Băsărab, deşi, în ce priveşte scutirea de dare, era nemeş, era totodată un om foarte muncitor. Lucra ziua şi noaptea în sim­bria altora, pentru-ca nevastă-sa, pe care o Iubea, se aivă din ce se hrăni acasă Ia umbră din su­doarea feţii băibatu-so.

Vara Băsărab, când pleca în zori la munca de câmp, îşi punea nevasta în grădină la umbră. La amiazi când cugeta, că pe nevastă-sa o-a ajuns soa­rele, alerga de pe câmp acasă, îşi muta nevasta la umbră, şi pleca din nou la muncă în ar­şiţa soarelui.

Viaţa asta casnică aţinut între Dinu Băsărab şi nevasîă-sa câţiva mi în cea mei bună înţelegere, intr’o vară se întâmplă, că o zi oare-care începe cu ploae. Bâ- sărab, de sine se înţelege, nu şi-a putut scoate nevasta în gră­dină la umbră, ci o-a lăsat în în odaie, ear el, în râvna lui de a câştiga, a plecat la muncă.

Plouat ca un şoarece pe tim­pul lui Noe, Băsărab vine seara acasă şi află pe Mânuţa şezând p‘un scaon lângă foc, şi cu căl­darea de mămăligă goală lângă ea. Indată-ce Băsărab întră în odae, Mâriuţa îi întâmpină cu cuvintele: Bine c‘ai sosit odată acasă! — Tu azi dimineaţă ai plecat şi m‘ai lăsat fără apă, de n‘am cu ce face mămăliga, şi eu, plouând toată ziua, n‘am putut ieşi din odae. Tu acum aşa şi

aşa eşti plouat până la piele* i-a ulcioarele şi adu apă de mă­măligă că nu te văd de flămândă*

Băsărab, năcăjit foc ia ulcioa­rele se duce după apă, vine cu ulcioarăle pline, şi aflând pe nevastă-sa tot lângă foc, îi toarnă amândouă ulcioarăle unul după altul pres'e cap, şi udân* du-o până-n tălpi îi zice; Acurrt tu încă eşti plină de apă, dacă vrei să mănânci mămăligă, dute şi adu-ţi apă, că eu, unde am' lucrat, am şi cinat!

Eu vestitul Don Chişot Azi de ciudă nu mai pot Când văd oameni fără bot: Cari nu cred că-s patriot Ba’mi zic UHac şi ciot Şi cameleon nărod Par’că eu aş fi năvod Să prind oamenii îajpod.

Dar cu toate că eu s in g u r '1 Recunosc că nu sunt u n g u f Din naştere, dar eu jur Că în lume nu-i ungur Cu ungureşti simţăminte Şi cu ungurească minte Ca şi mine, că eu doară Am mânat apa pe moară De azi lumea înţelege Că e om fără de lege Cel ce nu vrea să cunoască Că vremea face din broască Bou, cât toţi boii de mare Deci spuneţi-mi mie oare Nu-s în toate eu mai tare?

Nr. 9 CALICUL Pag. 5

Sus Marcul«Arunca-te Marcule £ â ţi-oi schimba numefe Sa teschimb mâncate-ar râia Cum sa schimba primăria De un an, în Porumb&c Trei primari a fost schimbat In Porumbacu de sus Hornea primar a ajuns Cam aşa pe. neaşteptate A picat ca musca ’n lapte Tocmai pe Ia mez de noapte*) Pe vremuri a fost pârgar Astăzi e domnul primar loan Lupu-i suspendat A ramas viţel mânzat I-şi rupe opincile Prin toate birourile Rugânduse de iertare Ca greşit ca fata mare In serviciu să-l întregească Comuna s’o cârmuiască Ca primar dacâ’l va pune No sa mai vezi nici un câne Nici legat nici deslegat Nice porc umblând piin sat

*) Noaptea la 10 p. m. a fost ales.

Hornea zice mâi Onlc Tu eşti un om de nimic Ornam fost în vremea mea. Şi Gherleanu când traia In Porumbacu de sus Râul graniţa i-am pus Şi-apoi când m’am mâniat Tot eu ram împreunat.Eu daca nu ştiu sâ scriu Trei grefieri astăzi ţiu Pe doi cantori şi-un preot, Bani din alodiu nu scot Iei îmi scrie gratuit Ca mă vede aşea pârlit; Marcule dece nu vii Loc de primar se obţii?Unii înoată în sărăcie Nu ştiu nici un rând sâ scrie Şi visează primărie.

Lui Ţepeluş.

In oraşul nostru mare Sunt doi Ţepeluşi de neam: Unu-i înarmat cu fiare Iar cellalt cu’n iatagan.

Ivepescu.

J a ib ii ie iasă“.Cu prilejui constituirei organi­

zaţiei „Acţiunei Româneşti* la Oradea-Mare, d-1 profesor uni­versitar Haţegan a stăruit asupra unui punct din programul acti­vităţii acestei asociaţii, car« im­pune demascarea tuturor acelor românia căror nume patronează întreprinderi şi bănci streine de interesele noastre naţionale.

«Vestul României“, moni­to r i semi-oficial al „Acţiunei“ din Oradea, într’un număr din zilele trecute a publicat că unii dintre aceşti *Valachi de casă* ai întreprinderilor financiare stre­ine, au mers atât de departe în pofta lor de îmbogăţire, încât au început sâ regrete că nu cu­nosc limba ungurească, utnilin- du-se, astfil pentru arginţii lui Iuda. .Vestul", în scurta Iui no­tiţă, arată cum un român ar fi tinut la adunarea generală a unui institut financiar evreiesc din Oradea un discurs în care între altele spunea că regretă că nu ştie să vorbească ungu­reşte, promite că la anul, la adunarea generală viitoare, va vorbi în limba Iui Arpad. Iar un alt român, slujbaş al statului, ne­putând lua parte la aceaşi adu­nare, a adresat o scrisoare de mul{umită scrisă în limba ungu­rească, prin care mulţumeşte pentru cinstea ce i-sa făcut, de-a fi 'ales cenzor.

Ziarut, unde a apărut aceste ştiri atât de grave pentru dem­nitatea românească, nu a avut curajul să destăinuiască numele celor doi «valachi de casă».

Totuşi, ovrei'', cari luaseră parte la adunarea unde s’a pe­trecut cele arătate mai sus, au răspândit, inien|ionat, în oraş numele celor doi admiratori ai subtilei limbi a iui Tuhutum, ca un strigăt de biruinţă spre înfi­orarea a celor 3000 români, oin oraşul dela graniţă,

Interesându-mă la ziarul care a publicat informaţia mi s’a con­firmat şi aici, ceeace un oraş întreg comentează. Şi anume;

Acel care regretă că nu şt'e ungureşte, promiţând însă, că va învăţa până Ia anul, ar fi Domnul Colonel Negulescu, de­putat, Iar, cel ce a rcris mul­ţumirea în limba lui Horly, ar fi dl Aurel Câtană, prefectul po­liţiei. « (Vulturul.)

Pag. 6 C A L I C U L Nr. 9

Răvaş Chimului.Chimule bătute-ar doru Când In Bata-i pus picioru Iute-ai încâlcit fuioru Spre-a luă cu răşchltoru Oameni mari şi oameni mici Calici mari şi mici calici Şi de sat şi venetici,Par’că tu ai fi mai breaz Gând cu puşca la pârleaz Şi ’n bătucă cu necaz Puşti alice 'n vânt şi-apoi * Şi te ţii la vânători Te crezi cât un uriaş...Nu ţi*ai dat Chime de naş

Când în Bata ai venit Lângă Ţebe, lac vestit Chime rău te-ai avântat Şi la vânat ai plecat Cu mai mici, cu mai măreţi Să ocheşti Ia porci mistreţi. Când gliganii i-ai văzut Puşca ’n iarbă ţi-a căzut Şi când să tragi în vânat Drept în vânt ai împuşcat.

Chime, Chime, dragă Chime Pune ’n puşcă trei măsline Şi în sac pită ;i slană Ş'-apoi... Ană Lugejană Vadra doar să fie plină *Apoi las' mistreţi să vină Căci, la urmă ce-ţi mai pasă C’o să-ţi joace trei pe masă Doi feciori îi ai odată 1 Ce-o veni să fie fată.

Ea.

Doi prieteni.Doi prieteni din Orăştie Cum îi chiamă naiba-i ştie Dară nu vă mai gândiţi C’o să-i descriu, apoi ştiţi; Unui e ’nalt ca un par Şi cam gol Ia buzunar Celălalt e cu chelie Şi fudul la nebunie Toată lumea aşa ştie Că ei sunt din Orăştie Sunt slujbaşi pe undeva Mi se ’mpâre chiar în Deva Şi mai mare şef al lor Este unul ’nalt şi chior Care ’n Plşchî 'ntre vagoane Stă de pândă la cucoane.

Unul dintre cei dintâi La dovleac e cam călâi C'a luat făr nici un ban Pe o fată de jid%p Prost a fost şi prost va fi Până când va vieţui

Lumea zice c i se duce Noi de mult i-am făcut cruce Opt cu-a brânzei poate merge Şi ‘n continuu să alerge.

O. Gar.

Versnri cn musca p câiiilă.Ca tine nevastă n’are Grasă şi lată'n spinare.Cari mereu umbla’n primblare, Nice mutul din Surduc, însurat la balamuc!

Când baba te măguleşte Nu vezi tu că te prosteşte ?Ia spune'mi tu care capră,A muşcat din varză acră?!

Nimic vecinie nu trăeşte,Chiar ş'amorul se sfârşeşte,Dar când se gată amorul La bărbat cătră nevasta,Atunci s'a sfârşit şi dorul,D'a mai speră la corastă!

Nevastă-mea nu-‘i frumoasă Dar totuşi nu e chiar hoasă; Că-‘i din naştere bănoasă; Dintâiu, când i-am zis eu „dragă“, Un crucer n‘aveam în pungă I

Mult ţi-ai spart capul cocoană. După rangul de patroană Şi să te-arăţi mai doamnă;Şi vezi scopui ţi-ai ajuns: Bărbatul ţi-ai tuns cu grabă,Şi din el ţi-ai făcut babă!

Ceice nu‘i de-a fi bărbat Ce pâcat, că sa 'nsurat,Ba mai mult, e chiar ruşine Să stea sub pantof ca tine!

Umblând printreoameni

— cu trenul şi pe ios —Intre doi hoţi;— N’a cum îţi merge ?— Bine.— Lucri ceva ?— Da. Şi azi noapte am ri-

• dicat o pereche de cai.*

Dragă, nu simţi că-ţi lipseşte păr?

— Nu dar de ce întrebi ?— Pentru-că am găsit în supă

o pleată întreagă.*

— Te rog un ceas, care di­mineaţa să-mi deştepte servi­

toarea, fără ca să-mi trezească toată familia.

— De acestea nu avem. Averii , numai sistem vechi.

— Şi cum sunt acelea?— Acelea deşteaptă întreaga

familie, dar lasă pe servitoaresă doarmă mai departe.

*— Trăiţi acum bine, că nif

vă mai aud errtându-vă?— Nu. Suntem supăraţi de

două săptămâni.*

— Vă duceţi în vara aceasta la Păltiniş?

— Nu. Servitoarea noastră vreâ în anul acesta ia Constanţa«-

i *— Mă cunoşti de eri şi mă

şi ceri de nevastă ?— V.i cunosc de mult. Sunt

funcţionar la banca, unde dvstrâ aveţi depusă zestrea.

Ştiri telegraficeAgenţia: Ţepeluş

a d u se In cârcă d e „C alicul“

Avrig. In curtea bisericii at# început sâ pască viţăii popii, iar în jurul mormântului sfânt pentrii neam cântă gâştele tot ale popii, Din biserică sigur, că azi mâine se va face o magazie de lemne, căci Preasfinţia sa aşa vrea. Pe Avrigeni Dumnezeu nu-i bate cu bâta.

Sibliu Congresul crâjmarilof s'a ţinut într'o atmosferă foarte furtunoasă. Patroni ai crâşmelor au fost aleşi sft. Toma din Sebeş şi sft. Petru din Boiţa. Din cauza închiderii crâşmelor Dumineca şi sărbătoarea congresul în unani­mitate a hotărât să treacă toată1 ceata la pocăiţi.

Avrig. Lumea care se întoar­ce pe dos aici a făcut începutul. Şeful în uniformă umblă cu pa- rapleu, iar ţiganii dela margine vor să se mute pe Bulevardul milionarilor. Se zice că aceştia din urmă au protestat până ia ministru, S au luat măsuri ca de năcaz să nu-i lovească călbeaza.

Buogarsi. Prin telegrafia cali­cească ailăm că moaşa comunală locueşte în şcoală din bunăvoinţa şi sprijinul comandantului comu­nei, cu care are cârlig. Şcoala a devenit un fel de casă de intrare şi eşire pentru bărbaţii altor fe­mei, cari nu dau bărbaţilor lor ceaiuri dulci.

A p o l d t t ? de jos U n i ţ i i au tri­mis o d e l e g a ţ i e la P a p a dela Roma s ă s e p l â n g ă c o n t r a o r t o -

i i o x i l o r , ca r i l e - a u furat u rn a cu .. P a ş t e . P a p a a p u s p e p r eo ţ i i o r t o d o x i s u b a n a t e m ă iar c r e d in ­c i o ş i l o r le a p r o m i s un v a g o n d e P a ş t i d e la R o m a l a .. P a ş t i l e c a ­ilor.

S i b i i u . L a f i lm u l „ A n im a l e l e c a o a m e n i i “, c a r e s a ru la t la c i ­n e m a t o g r a f u l „ A p o l l o “, o a m e n i i a l e r g a u c a a n im a le l e s ă - l v a d ă .

G â r b o v a P o r n i n d la o v â n ă ­t o a r e j u p â n Z a c h a p u ş c a t d u p ă n i ş t e b ă e ţ i r o m â n i car i era u c u

c â n i i la v â n a t , r ă n in d p e u n i i d in e i . C u r a jo s u l ju p â n a p u ş c a t d u p ă b ă e t i , în l o c s ă p u ş t e d u p ă c â n i S a ş i i d e l a p r im ă r ie a u p e d e p s i t j t o t p e p ă r in ţ i i b ă e ţ i lo r , l ă u d â n d b r a v u r a lu i Z a c h ?

D e v a M a rţ i n o a p t e a , Î l 3/,, o re . S p ir i t e l e m o r ţ i lo r p e D e a l u l Ar- c h i i* ) , în tr u n ite t o c m a i a c u m în a d u n a r e , c o n t r a sp ir i te lo r c e lo r m o r ţ i Ia M ă r ă ş e ş t i ş i la T is a , p r o t e s t e a z ă c u u l t im a su f la r e n e ­c u r a t ă c o n t r a ş t ir i lo r p u b l i c a t e d e » G a z e t a H u n e d o a r e i * î n N r . 1 6 a . c c u p r iv ire la c r im e le s ă ­v â r ş i t e c u îm p r o p r ie t ă r ir e a d e p e ter ito r iu l j u d e ţ u lu i H u n e d o a r a . D e ­c i d t r im ite r e a u n e i d e l e g a ţ i i Ia m i ­n i s t r u l d e a g r ic u l tu r ă s p r e a î m ­p i e d e c a e x m i t e r e a u n e i a n c h e t e . C ă c i z i c e l e : , L a D e v a c u p u ­ţ i n e e x c e p ţ i i , fără d e o s e b i r e d e p a r t id ş i c o n f e s i u n e , to ţ i n e s u n t în r u d i ţ i . D a r m a i a l e s , c o n z i l i e r u l a g r ic o l e d e al n o s t r u . N u e (n e) a d e v ă r a t , c ă a c e s t v lă s t a r W e i t - h o f e r e s c s ar fi î m b o g ă ţ i t î n p a ­g u b a ţă r ă n im i i . C i n e a d e v ă r a t e c ă n o i , s u b fo r m ă d e s t r ig o i , d e ş i a m aju ta t ş i p o p ( o ) i i , t r ecu ţ i în t a g m a n o a s t r ă s ă a j u n g ă p r in c io r d ir i la m ă r ir e , c o n z l l i e r u l , f i in d c i r c u m c i s , s 'a b u c u r a t î n d e o s e b i d e g ra ţ ia n o a s t r ă . S t r i g o i i i - a u s c o s p u i i d e le i d in p ia tră s a c ă , ia r d â n s u l i - a c u l t iv a t în v iz u in i

. m i s t e r i o a s e ş i i - a în m u l ţ i t c u d u h n e c u r a t în tr 'a tâ ta c ă a z i a c e i le i fo r m e a z ă s t â lp i i ş i p o d u l , p e cari tr ece , a p r o p i i n d u s e to t m a i m u l t d e p e r f e c ţ iu n e a , la c a r i a m a j u n s n o i “ .

S i b i u * . P r o f e s o r u l s a s N o w a k f a c e e x e r c i ţ i i d e „ în v â r t i t ă “ ş i .H a ţ e g a n ă " în v e d e r e a să r b ă r i lo r d e l a B u c u r e ş t i .

B u c o v a . S e c e t a d in a n u l t r e ­c u t a p o v ă ţ u i t u n e l e f e m e i la

*) Tradiţia poporală ne spune, că pe .dealul Archii şi-au ailat criminalii vremurilor trecute sfârşitul în furci

m o d u l c u m t r e b u e c u l t i v a t e g r ă ­d i n i l e , s p r e a l e u d a c â t m a i d e s c u a p ă d i n v a l e , d a r a c e a s t ă d a - t o r in ţ ă u n e l e f e m e i ( b a u n e l e c a r i s u n t p u ţ in ş i i n t e l i g e n t e ) a î n ­ţ e l e s - o g r e ş i t d e o a r e c e d e a t u n c i î n c e p â n d u d ă n e î n t r e r u p t ( d a r nu g r ă d i n a ) c i g â t u l l o r p e d i n ­l ă u n t r u c u d i f e r i t e b e u t u r i i s p i ­t i t o a r e ş i a n u m e l i c h io r u r i d u lc i , r a c h iu f i e r t s p i r t ş i v in . a c e s t e b e u t u r i a v â n d u n e f e c t m a r e a s u p r a s e x u l u i f e m e n i n l e a d u c e î n t r i o s t a r e f o a r t e f r u m o a s ă ş i n o b i l ă c a r e e s t e n u m a i s p r e m ă ­r ir e a c i n s t e i ş i i n t e l i g e n ţ e i lo r a ş a n u m i t ă , B e ţ i o a s ă “. C r â ş - m a r i s u n t v e s e l i c ă c i î n t r ' o a s t ­f e l d e s t a r e s u n t m a i s i m p a t i c e u n e l e f e m e i ş i a u p o s i b i l i t a t e a d e a d i s c u t a cu d â n s e l e lu cru r i m a i in t i m e c a c e l e c e s u n t h o r ­d i n e a z i l e : .

P@$ta CaliculuiA u r e l T o m ş a , B u c o v a . P e n ­

tr u a b o n a m e n t t r i m i t e ţ i L e i 6 0 ' — C o s t u l p e u n a n .

Pătru Vărvorea. Păi bine o m u l lu i D u m n e z e u , cu năravuf d r a c u lu i , d a c ă ş t i e a i că n u poţi p lă t i d e c e a i p r i m i t f o a i a ş i t e - a i b u c u r a t la C a l i c i a n o a s t r ă , N u ş t i i c ă f i e c a r e l i t e r ă c e t i t ă d e p o m a n ă o s ă ţ i s e f a c ă î n c â t e - u n s g â r c i u ş i f i e c a r e r â s ţi s e v a s c h i m b a în ju n g h iu d a c ă a u p l ă t e ş t i ?

Popovîci V., înv., B â r z a v a . P e n t r u c e i 1 0 0 le i c a r e n e d a t o ­r e z i ş i a c u m a c â n d îi v o r b a d e p l a t ă ta c i c a p o r c u ’n c u c u r u z o s ă t e f a c e m c u n o s c u t la t o a t ă lu m e a ia r b a b a H â r c a v a c ă u t a s ă te b i n e c u v i n t e z e d i n t im p î n timp p â n ă la a c h i t a r e a s u m e i c e d a t o r e ş t i . N u - i v o r b ă c ă la u r m ă o s ă - ş i s p u n ă ş i ju s t i ţ ia c u v â n t u l .

Zaharîe Gerbea, Cârna. Să nu c r e z i c ă d a c ă e ş t i d in C â r n a p o ţ i fi c â r n i c ş i la p l a t ă . A c u m nr î ţ i m a i t r i m i t e m fo a ia , d a r d a t o r i a t r e b u e s ă ţ i - o p l ă t e ş t i . D a c ă p l ă t e ş t i c e d a t o r e z i n u o s ă s ă r ă c e ş t i d a r d a c ă n u p l ă t e ş t i o s ă - ţ i s ă r ă c e a s c ă o m e n i a ş i n ‘o s ă t e m a i p o ţ i î n c ă l z i d e c â t d e d r a ­g o s t e a B a b e i H â r c a . D e c i a l e g e .

Cinem atograful „APOLLOrulează sea ră d e sea ră cele

mai in te resan te filme.

_ _ _ _ ______ __99ins№ ut de credit şi econom ii soc. anonim ă = = = ÎN S I L I Ş T E - - - - - —S u c u r s a le :

M i e r c u r e a , O r l a t ş i S e - b e ş u l - S ă s e s c

C a p i t a l s o c i e t a r L e i 2.000.000* F o n d d e r e z e r v ă , , 1.009.000* D e p u n e r i s p r e fruct . , , 20.000.900*

A V I Z !

„Cassn de păstrare“ insf. de credit şi economii s. a. în Silişte1 . P R I M E Ş T E d e p u n e r i s p r e f r u c t i f i c a r e î n C o n f -

c u r e n t c u . . . . . 5 % .

2 . D e p u n e r i p e l â n g ă a n u n ţ u l s t a t u t a r c u 5 V 2 — 7%1

3 . D e p u n e r i c u t e r m i n f i x c u 7 7 3 — 8 % ş i m a i m u l t d u p ă

m ă r i m e a s u m e l o r ş i d u r a t a t e r m i n u l u i d e p l a t ă .

flaeeil [ITHi STAT 0 PLăTESTE INSTITUTUL.C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E .

Pag. 8 C A L I C U L Nr. 9

m9 9 A L B I N A 8 4

INSTITUT DE CREDIT ŞI DE ECONOMII

C E N T R A L A S1B11U.Fondată Ia anul 1872.

f flflljfţqk» Braşov, Bucureşti, Cluj, Lugoj. Mediaş, uUlulBiiilL Târgul- Murăs, Timişoara. Sân-Mărtin

Capital deplin vărsat Lei 25, 000, COO ■— Fonduri de rezervă , , 17,000,000*—Depuneri spre îruct ,-, 270,000,000*—

Legături (u to a te centrele din ta ră . Lucrează direct cu sole mai mari bănci din America — are o secţie specială pentru afacerile Americane —Jertfeşte anual sute de m ii ie i pentru -: scopuri de b ine facere şi cu lturale :»P R IM G Ş T E depuneri sp re fructi­ficare fârâ anunţ CU 6% d o b ân d ă , fără

— considerare la suma. —Pentru depuneri cu term in .fix plăteşte @72—8% şi mai mult, după mărimea sumelor, durata terminelor de plata şi după învoiala.

Darea către stat o plăteşte Institutul din ai său.mmm

■ „CETATEA“Bancă Econo^îcă-Comercială S. A, BRAŞOV,

T e le fo n 430.CnmrValO* Bucur©5ti, Ciul, Gherla, Rupea,'Co- uilllllăOlb. haSm, © dorheîuşî Topllla-Rom ânăA g e n ţ i e s „Cetatea" Foreip Exhange, ew-Sorh Hali Street 70, iichideaîâ afacerile de moştenire din

-------America în cel mai scurt tim p.-------Reprezentant î n am erica s D r . G h e o r g h e _ C r i ş a n a d v o c a t f o s t d e p u t a r , a d m i n i s t r a t o r - d e l e g a t a l in s t i t u t u lu i ,

i . Capitai social vărsai, ne §i" fonduri : Lei 70.ooo,ooo |

O p e r a ţ i u n i d e b a n c ă d e t o i f e l u l s e e x e c u t ă p r o t n t ş i î n c o n d i ţ i u n i a v a n i a g i o a s e .

P R I M E Ş T E d e p u n e r i î n c o n t - c u r e n t ş i DEPUNERIS P R E F R U C T I F I C A R E C U L I V R E T E .

A C O R D Ă îm p r u m u t u r i a e t o t f e l u l ş i f a c e p l ă ţ i în ţa r ă ş i s t r ă i n ă t a t e .

L E G Ă T U R I d i r e c t e c u c e l e m a i m a r i b ă n c i d i n E u r o p a ş i A m e r i c a .

. C O R E S P . IN A M E R I C A «Bank o f E u r o p e » N e w - r J o r k . | I N C A S S E A Z Ă C E C U R I A M E R I C A N E : e m i s e a s u p r a o r i c ă r e i b ă n c i d m T r a n s i l v a n i a ş i v e c h i u l R e g a t , în

c o n d i ţ i u n i l e c e l e m a i f a v o r a b i l e .R om âni A m e r ic a n i! Cumpăraţi acţiuni dela Banca Cetatea

Emisiunea a 5-a, prin mijlocirea Agenţiei noastre din New-Jork.

a = = ^ j : ____

ll'E MfllTIH& Comp

1 n;Fabrică de ch erestea şi

m obile.s a l I ş T E

(lângă gară)Primeşte şi efeptueşte co­menzi de cherestea, mo­bile, tâmplarie de bina­le şi lăzi de mărfuri,

precum şi tot felul de lemn de con­

strucţie.Primeşte:

pentru tăiat la Gatter, tot felul de

buşteni, precum şi lu­cru la maşinile de tâm­

plarie, socotit pe ora, dela --------- —ori cine-----------In depozitu l n ostru se capătă cem ent, var, ţi­

g lă , laţi etc.Cu stimă

I. M artin & Comp

GRAZtOSA-MILLCea mai bună hârtie de

scrisori.Se vinde în toate librăriile

şi papetâriile,Hârtie şi plicuri naţionale.

Hotel Boulevard Sibiiuaranjat modern, curat cu tot confortul, cu încălzire cen­

trală şî cu băi proprii.CAFENEA ELEGANTĂ

Serviciu ireproşabil. Seară de seară concertează muzica milita­ră a Reg. 90 Inf sub conducerea valorosului şef de. muzică Căp.

DvorzaR.Restaurant de cl I.