Preţul acestui număr Lei 3 Anul XXIII.

Cenzurat Blaj, la 16 Martie 1941 Nr. 11

PORULUI ABONAMENTUL:

Jn an 150 Le i »e Jumătate . . . 75 Le i

nn sfert . . . 4 0 Le i străinătate . . . 400 Le i

înscrisă tn registrul pnblicaţiunilor periodice al Tribunalului Târnava-Mică sub Nr. 3—1933.

întemeietori: f A l . L u p e a n u - M e l i n şi I u l i u M a i o r Proprietar şi director: I U L I U M A I O R

Redactor: S E V E R B A R B U

ANUNŢURI Ş I R E C L A M E conform regulamentului da aplicai*

a tari talul comercial, categoria Y

0 sărbătoare duioasă la Baia Mare — 10 ani dela înfiinţarea diecezei Maramureşului —

Ziua de 2 Februarie a fost pentru dle-a de Baia Mare o zl de duioasă sărbătoare, acum aflăm dintr'o scrisoare a unui prietin

Unottru sosita abia acuma. Atunci s'au f/n-Unit adecă 10 ani dela Introducerea şi întro-

* Starea Preasfinţitulut Dr. Alexandru Rusu al 'taramurăşului si dela înfiinţarea nouei epts-'tpii. Consacrarea (hirotonirea) întru episcop 'tiP. S. Sale s'a făcut cu mare parada aici ia "lof, în catedrala, în ziua de 30 Ianuarie 1931 • Iată ce scriam noi înainte cu 10 ani, în te 5 din 1 Fbr. 1931 at acestei gazete, cu tyejul hirotonirii întru episcop a P. S Sate:

„Nici o parte de ţară nu este atât de ne-f|Vfd ca Maramureşul, ţara aceea frumoasă

mie Dumnezeu binecuvântată. Pe vremea Un-'vilor vroiau să-t maghiarizeze, în Ţara Ro-

Alexandru Rusu episcopul Maramureşului

ifneasca au încercat să-t desbare de biserica r cu adevărat strămoşească şt să-t demoralt-

prin politica de partid, căci nicăirt nu sunt ătea partide ca în acest nefericit Maramureş, aca m a t adăugăm ia toate acestea plaga E

fior, păcatul tot mal lăţit al beţiei şt marea

ijntae caret stăpâneşte, va trebui să recu-Wţem ca nu este nici o parte de ţară atât Wecbftta ca a Maramureşului?

activitate. In grele vrtmutl a ajuns la cârma nouei epathii. tn vremuri de mare lipsă şl să­răcie. Ştiinău-l însă om de mare cinste, cu o putere de lucru neîntrecvtâ, cu o minte înţeleaptă, av&nd şt sănătate deplină, credem că va putea lucra foartt bine, spre mărirea iul Dumnezeu şl spre ferictrea fiilor sât sufleteşti. Iar dupăce .nădejdea sa este lato), scăparea sa este Fiul st acoperemântul sau Spiritul Sfânt", credem că bunul Dumnezeu îi va şi ajuta. Cele 300 mit de sufete pe care le păstoreşte, jmpteună cu noi cu toţi îl vom ajuta în rugăciunile noastre, că păstorirea lut sa fie într'adevăr de Dumne­zeu binecuvântată''.

Ce frumoasă serbare a fost aeeea pentru b>serica noastră/ Şl cine şi-a adus aminte că după abia 10 ani acea episcopie se va o fia în Ungaria?

Guvernele trecute au înfiinţat la Sighet o episcopie ortodoxă, cu scopul de a slăbi epis­copia noastră dela Sala Mare şl dea-t face or­todocşi pe toţi Maramureşenii, că, vezi Doamne, numai ortodocşii sunt români adevăraţi. Dar n'au avut noroc cu ea, căci abia ne au putut lua ana la mie dintre credincioşii noştri, şt a-nume pe aceia, cari, pentru un os de ros, se fac şi Jidovi dacă trebue. iară, deodată cu ce­darea Ardealului de Miazănoapte, şt aceia au rămas fără păstori.

Apa trece, ptetrile răm&nl Astăzi, episcopia noastră de Maramurăş

lucrează din greu, nu numai pentru păstorirea sufletelor credincioşilor noştri de acolo, cl şt pentra păstrarea neatinsă a llmbet lor. Şl creş­tinii noştri ţin cu scumpătaie la preoţit şt epis­copul lor, cart, deşi nu au primit încă nici o para dela statul maghiar, trăiesc cum pot, îşi Pag dela gură, se îmbracă cu ce le-a rămas, dar nu-şt părăsesc credincioşii,

Spre lauda Preasftnţitutul Dr. Al. Rusu şt a preoţilor săi fie zis, că de acolo s'au re­fugiat cei mat puţini preoţi, aşa că, cu toată marea lor nenorocire, credincioşii din părţile acelea sunt cel mai fericiţi, având cel puţin măngătere sufletească şt putând asculta zilnic sf. liturghie, pe când ceilalţi au tot câte 3 pa­rohii un singur preot.

Sărbătoarea dela Bala Mare a fost In­tr'adevăr duioasă, pentrucă toţi cel de faţă au avut abunăseama, cum îl avem şt noi, ochii scăldaţi în lacrămi. Nu s'au făcut părăzt cu acest prilej, pentrucă sufletele credincioşilor noştri sunt din cale afară prea îndoliate. In

schimb s'au făcut rugăciuni multe s mal fierbinţi ca oricând. Şt Dumtuziu, duim, le va asculta, odată şt odată.

Preasflnţltulul Dr. Al Rusu dela Baia Mare îl sounem cu acest prilej, din toată inima, un călduros: Jnlru mulţi ani, Stăpânei*

S ă n e i u b i m n e a m u l ! >Şi oricât timp, Român voiu ti Nu ml tem că voiu pieri 1"...

(Cântec vechiu)

Poporal românesc s'a ntscut din amestecat a dona neamuri (popoare) mari şl puternica: Dacii şi Romanii.

Cei dintâi, adică Dacii, a a fost primii lo­cuitori al ţinutului cuprins intre cele trei mari râuri: Nistru la răsărit, Dunărea la miazăzi şi Tisa la apos. Aa trăit aici din vremuri străvechi fi se ocupau ca agricultura (plugari») şi creş­terea vitelor, ocupaţie pe care noi am moşte­nit-o dela el. Dar, pe lângă lucrarea pământu­lui, in vremuri grele, Dacul punea mâna şi pe arme (topoare, miclacl , coase, arc, lance, arme ce se întrebuinţau pe atunci) pentru apărarea pământului străbun. Din cauza dragostei de mo­şie (de pământ), nimeni nu i-a putut birni şl na le-a o e p a t ţara.

Acum 18 veacuri şi mal bine, Dacii aa trecut insă prlntr'o mare primejdie: Romanii, cel mal mare şl m>l puternic popor cuceritor al lumii, au venit asupra lor. In carsnl a două războaie grele, Dacii şi-au măsurat puterile ca Romanii. Conducătorul Romanilor, marele şl bunol împărat Tralan, a învins pe Daci , cari, aveau in fruntea lor pe viteaza! rege Decebal şi astfel Dacia — bogata şl frumoasa ţară a Dacilor, — a trebuit sâ se supun* cuceritoru­lui. Plin de durere Decebal, rege erou, pentra a nu trăi viaţa ruşinoasă de rob, a murit stră-puogându-se ca sabla.

Dtn cauză Insă c i locuitorii Daciei — care făcea parte de-acum înainte din împărăţia ro­mani, s'aa rărit, de pe arma războaielor şi a boalelor — împiratul Traian a adus aici oameni din tot imperiul roman, aşa zişii colonişti, pe cars 1-a aşezat pe tot caprlnsul noului ţinut cucerit. Toturur le-a dat pamânl ( a împrope-tirlt) şl vite de munci cu care sâ-şi lucreze ogorul. Cei mai mult- dntre aceştia erau sol­daţi bltrânl cari au luat parte la războia.

Coloniştii romani trilnd alituri CD Dadf în sate şt oraşe, s'au împrietenit *• s'au ames­tecat anii cu alţii, devenind dio duşmani cel mal buni prieteni, fraţi. Ba mal mnit deci t «tit , dupi o convieţuire (trăire laoUltâ) de mal no-te sate de ani, cele două popoare: Dacii şi Ro manii s'aa amestecat cu totul, vorbind aceeaşi

• liotil episcop este aşadar a Instalat şi, cu >a de 3 Februarie, şl-a început binecuvântata

li

Pag 2. U N I R E A P O P O R U L U I

limbă, având aceeaşi credinţă fi aceleaşi obi­ceiuri (moravuri). Rezultatei acestui amestec a fost naşterea poporului românesc (nome pe care l-am moştenit delà slrJmoşii noştri Romani).

Sate de ani am trăit aici, alături de brazdă şl de codru (de acolo vorba: „Codru I frate cu Românul", şi care este an adevăr Istoric), fără ca vremurile furtunoase aă ne poată mata din loc. Noi, aici ne-am născut şi aici vom rămâne plnă la sfârşitul veacurilor 1 Suntem cele mai vechi popoare ale Europei, Strămoşii noştri; Dacii, locuiau acest ţinut cu aproape dona ml de ani Înainte de venirea Mântuitorului pe pă­mânt. Istoria (povestea vieţii tuturor popoarelor Înmii) nn le cunoaşte altă patrie decât aceea în care trăiesc şi astăzi urmaşii lor: neamul românesc. „Noi smtem d* a/c/", în timp ce tot1

vecinii noştri aa venit malt mal târzia în ţările pe care le ocapă acama.

Suntem apoi cel mal vechia popor creştin din această parte a Earopit. Toţi vecinii noştri dar absolut toţi: Bulgarii, Sârbii, Ungarii, Slo­vacii, Polonii şi Roşii, aa fost creştinaţi malt timp în arma noastră.

Niciodată ţara noastră n'a fost ştearsă de pe faţa pământalol şi poporal sapas malta vreme duşmanilor nesăţioşi, cam s'a întâmplat spre exemple: Ba'garilor, Ungurilor, Polonilor, etc Am rezistat tuturor valorilor prădalnice de bar­bari — şi Doamne, mulţi au mai fostl, — pă-străndu-ne întregi tara, limba şl credinţa în Dumnezeu şt dreptatea lui.

Aceasta trebue să fie an Izvor de mândrie pentru fiecare Român. Şl după corn cel vechi ac ştiut şi aa pătat s'o facă atonei, acelaş lacra se aşteaptă şi delà noi, cel de azi.

Prin unire şi iubire de neam vom putea răzbate greatlţlle momentalai.

Trăiască ţara şl neamul românesc ! Prof. T a o d o r S a f c a a n u

Suflata m i n u n a t a căci altfel na Ie pa­tern spune acelora cari s'aa întrecat în ajuto­rarea familiilor ostaşilor căznii la datorie fa zilele de 21—23 Ianuarie. Până «coma s'aa adanat na mal puţin de 28056246 Lei.

Dumineca a doua din postul mare In dumineca a doua din postul amare nu

sărbătorim nimic deosebit. Cântările sunt însă întocmite de aşa, ca să ne aducă aminte de pocăinţă.

Iată câteva din frumoasele cântări ce se cântă cu acest prilej:

.Primeşte-mă pe mine, Mântuitorule, cu Indurările tale, care cu credinţă vin la tine, ca pe curvaral mai înainte şi-mi dă mie slobozire de cele rele, Cristoase, fi către frumseţa cea dintâi curat a alerga mă învredniceşte, pe celce laud nespusa ta milostivire, Mântuitorule."

.Milostive Mântuitorule, îmbrăţişată-mă şi pe mine cu braţele tale, precum ai îmbrăţişat oarecând pe carvarul, Cuvinte, carele mai Înainte dela toată calea rea s'a întors, şi mă rog, ca aă-mi dai framseţa cea dintâi mie. celui ce, vie­ţuind cu necuviinţă, nebuneşte peream."

„Vezi-mi, Doamne, a mea răutate şi dă sufletului meu celui umilit modrari de pocăinţă şi, ca demult pe fiul cel cnrvar, carele către tine s'a lators, primeşte- mâ şi pe mine, carele, Stăpâne, cu mulţimea păcatelor mele, na m'am pus In seamă.*

»Ţie unuia am. greşit ea miştlal; pe tine singur, cel bun din fire, te-am maniat; singur ai mulţime de îndurări, pe celace iarăşi mă po­căiesc, primeşte mă, pentrucă alngur eşti îs durat, bon şi mult milostiv."

•Ca pe curvaral de demult acuma cu bra­ţele tale mai înainte m'ai cuprins, şi pe mine care ara fost slugă faptelor celor potrivnice' m'ai dobândit. Pentru act ea pe mine, carele mă

Întorc, primeşte-mă, Părinte, şi hainei cei lU o, nate şi ainte a bunătăţilor tale părtaş mă aritţ*

„Sterpule, nevoieşte a te pocăi mai toaiQt(

până nu te va apuca tăierea, şi ca pomul C ţ| neroditor si te taie şi în focul gheenei ig ( |

arunce. Iată Dumnezeu, care voieşte ca toţ> ,| se mântuiască, îţi întind» ţie braţele şt te pt, meşte, care strigi : pre Domnul lucruri lâud»[j.| şi-t prea înălţaţi întru toţi vecii."

„Iată tuturor desfătărilor vrând am si^ şi m'am îndelungat, Părinte, dela sfintele tal, braţe şi n*b»neşte afară de mine însumi m'm făcut 00 lenevire. Iatl tu mă primeşte pe mim carele mă întorc, ca mai iaainte pe curvaral, j! celor mântuiţi dimpreună părtaş mi araţi,1

După cum se vede din cântările tipirjt, aici, toate aceste cântări ne aduc aminte di fiul cel rătăcit, iară noi dela Tatăl, asetneati aceluia cerem iertare de păcate.

Evangelia din dumineca a dona este or-toarea (dela Marcu 2, 1—12):

./* vremea aceea a intrat Isus in Cap», nium şi t'a şi auzii că este acolo ţi 'udată r*n adunat mulţi, încât nu mai puteau încăpea nid la uţă ţi le grăia lor cuvânt Şi au venit aducând un slăbănog pe eare-l duceau patru $ nepmtându-se apropia de Et, pentru pepor, au eoperit easa unde era ţi făcând o deschisitml au slobozit patul in care zicea slăbănogul

lari hus. vizând credinţa 1er, a sis sliii nogului: „fiule, iarti-ţi-si ţie păcatele unie."

Si erau acolo mnii din cărturari ţezâmi ţ cugetând intru inimile sale: „Ce grăieşte acta aţa hulei Cine poate ierta picatele fără numi Dumneteui*

Şi îndată, cunoscând isus cu spiritul tk că aţa cugetă aceia intru sine, a gis lor: tU cugetaţi aeestea intru inimele voattre f Ce tti mai lesne, a atee slăbănogului : iartă ţi-se fief* catele, au a zice • scoali şi ia patul tău fi umbli Ci ea si ştiţi ei are Fiul Omului putere a urî păcatele pe pământ*, a tis tlăbăutgului : , / i tic, ia-ţi patul tău ţi mergi in cas* ia?

Şi s'a sculat tndati fi luâudufi patul, i

Foiţa „Unirii Poporului'' • • i i nil • • iTaTnJTa^ ° • - ^ ^ . - ^ • r ^ Y , ^ ^ i^m... . . . . W . . . . . .

poezie populară Frunză verde de trifoi, De când vii bade la noi, Fetele mă fac gunoi. V a i doar fi gunoiu aşa, N i m e nu l'ar mătura. De ar fi gunoiul ca mine N u l'ar mai mătura nime. Vai , l^ar strânge într'o hârtie L / a r duce'n cănţălirie, Că-acolo bădiţa scrie. Ziua scrie c â t e o coală, Sara mă ţine în poală. Ziua scrie pe hârtie,

-, Sara vine mă mângâie.

Lasă'tnă doruţ pe lin, Până c e s în sat străin Dac-oi mere'n satul meu Voiu fi elorule al tău. Ai bădiţă d'albineţ C e te ţi i aşa măreţ, Ca griţaru'n săcuieţ? Şi leleavi mat albineaţă N u se ţine'aşa măreaţă, Ca piţula'n crâsmăreaţă.

Peste vârf peste Opcină Bste'O crangă de cetină,

Suflă vântul şi'O clătină Din vârf până'n rădăcină. Nu / i de vină crănguţa, Că ' i de vină măicuţa Că nu m ă lasă, a iubi Cu cine m'aşi potrivi N u mă lasă să iubesc C u cine mă potrivese. Lasă-mă, măicuţă'n pace Să iubesc pe cine-mi place, Lasâ-mă, măicuţa mea, S ă iubesc pe c i n c o i vrea Că ruşine nu'i avea.

Culese din comuna Matern j . Năsăad de Ol. I. B â r n a

RĂSĂRIT DE SOARE — 1941 —

Mărgărim de roşu sânge Spuberat din lumi senine Un coboară şi se frânge Prin gradine...

Nici o pasare nu cântă, ToaU plâng şi toate tac, — Aste vremuri mă frământă Şl gândesc la ce-o sâ fac

Vme-un vuiet surd pe vale, Vin iar vremuri din trecut, 'toate plâng şi'n lume-l fale — Doamne, ce ne-al mat bătut!

Primăvara — 1941 —

Prima vara, Ou parfum de ghiocei Ne-a adus din lumea ei

Plângeri de cocoare, Prin ponoare Lăcrămioare,

Valuri verzi peste ogoare, Nori Şi flori Pe'ntinsa Tale ! . . .

Iar slin munţi ce plâng a jale, Din cavale,

T o t mai vin în lacrimi grele, vechi dorea c Căci şi azi lumea suspină De'ntâmplările de ieri, c

— Doamne dă să nu mai viaă, r

—• Aşa triste primăveri! Dragoş Trai»» p

ci. VI nomala B »

Sfânta lene Un boer avea o fată, da'leneşi f«t« *f

de na cred aă mal fl fost ochilor dat fă aşa lene de fată. Ii era grea şl de dani»»;1

şedea numai trântită, şi de lene ce-i era,»' P gara na şl o deschidea să Ingafme o vofb

două, ca să facă ceva treabă, aşa nici pot

Nf. I l U N I R E A P O P O R U L U I

ri/ btaini'* tuturor, \»cât se mirau top, ti lan-

Binecuvântarea bisericii din Fânafele Mădăraşului

oameni vrednici şi o zi de bucurie rară —

Af« ae pot numi bunii credincioşi ai păr. Ioan Pol din Fân aţele Mâdăraşulnl, cari au râ«-poni cu dărnicia lor la neobositele strădanii ale harnicului lor părinte sufletesc. .După fru-moau casă parohială, ridicată nu de mult, şi care ar putea face cinste In oricare orăşel, au

! dat o nouă dovadă a vrednicie lor, prin rid! 1 carea din nou a unei prea frumoase biserici, J firă ajutor strein, numai prin daniile credin­

cioşilor. • In fruntea tuturor stă bunul credincios şi • primcuratornl Petra Pirlea cu rara sumă de

100.000 (anasută mti) Lei. I' Cinste l u i ! In acestea zile de lăcomie,

când alţii au un singur gând: vânarea banului, p el dăroeşte, cu inimă largă, pentru casa Dom­in nnlui, această prea însemnată sumă. i Nona biserică, zidită pe o mică colini

din mijlocul văii, deaiungul căreia se întind h îngrijltele gospodării ale harnicilor săteni, prin f j forma şi mărimea el, — privind în faţa casele $ parohiale şi şcoala, — vrea s i fie şi un turn ^ de pază, dar şl un punct de închegare pentru j reşfiratele case ale parohiei, jj Binecuvântarea acestui nou Sion romi-r| nesc 1-a săvârşit Dumineca trecută, protopopul

tractulul, păr. Dr. Liviu Stupineanu dela Şâr

maşn, ca delegat al bunului nostru Mitropolit E x Sa Dr. Alexandra Nlcolescu dela Blaj , în­conjurat de preoţii : Teodor Şermăşan, Qheorghe Pidarean, Instlnlan Florea, Constantin Voina şi păr. de acolo, Ioan Pol, având ca diaconi pe păr. Ambrosle Meta şl Ovidlu Pop.

Bucuria credincioşilor în aceasta zl a re­cunoaşterii dirniclei lor, era de nespus. — Des de dimineaţă — deşi ă început să sufle un vânt ascuţit de Februarie, însoţit de rolrea unei ninsori, ce grăbea să cadă din greu la pământ, — el alergau din toate părţile spre nona bise­rică, ca nşurândn-şl sufletele în bala sfintei spovedanii, ca suflete curate să poată intra în noua casă a Domnului.

In vremece pi r . protopop Stupineanu, pir . Gb. Pidarean şl păr. Constantin Voina ascultă mărturisirile lor, preoţii T . Şermăşan, Ambr. Mer a. Ov. Pop, Instlnlan Florea şi I . Pol a-ieargi la vechea biserică de lemn — la o de­părtare de 1 ai înmMtute km. spre a dace de acolo In procetîu Cuminecături.

Biserica şi • :-\. . - \ plină de credincioşii din loc şi jur. Se începe utrenia. După sfâr şltul Doxologlei, ieşiţi în faţa bisericii, păr. T . Şermăşan, in cuvinte duioase, tălmăceşte cn-vântul de rămas bun dela vechea biserici, care. adusă aici de credinţa bătrânilor, cu 01 ani înainte, din comuna Potoc, din părţile Reghi­nului, — s'a înfrăţit pe deantregal ca sufletele lor, devenindule astfel biserica scumpi a pă­rinţilor şl biserica dragă a copilăriei lor.

Ajunsă aici, se începe sfinţirea apel şi se înconjură biserica, apoi se continuă cu «fanta liturghie. Cântă corul şcolarilor delà şcoala pri­mară din loc, condus de zelosul director dl Va­lentin Rusu, care de altfel In acea zi după ve cernie şi-a serbat cununia religioasă în noua biserici cu d-şoara învăţătoare Constantinescu.

Na se poate trece sub tăcere nici pri-ceasna, frumos cântată de doamna B. B . Pă-dareana, Biserica, deşi destul de mire, se psre totuşi neîdcăpătoare pentru mulţimea mare a-dunati. Predica o ţine păr. protopop Stupi­neanu, arătând cum a fost socotită-biserica în

Vechiul şl Noul Testament. Laudă dărnicia» credincioşilor, la ridicarea nonei biserici şl i i Îndeamnă ia alipirea şl cercetarea ei.

Liturghia se sfârşeşte cu un parastas pen­tru foitul prlm-cnrator şi primar com. Vasilie Bocşa , snfleiul mişcării, care prin dăruirea su­mei de 30 000 (treizeci mii) Lei a fost al doilea mare întemeetor şi ctitor al bisericii. Neînvred-nlcindu-se de-a putea vedea terminaţi biserica, drept recunoştinţă 1-se cere, în noul lăcaş, odihnă şl Iertare de p ica te .

La banchetul din şcoală au ţinut câte o cuvântare: P i r . protopop Stupineanu, dl locot. Ioan Caragea, preotsl reformat din loc, care a luat parte Ia binecuvântare In fruntea anei de­legaţii din partea bisericii, păr. Şermişan ş i p i r . I. Pol.

Biserica s'a umplut de credincioşi şi la vecernie, cuvântai de invi ţ i tară 1-a ţinut de data aceasta păr. Gh. Pâdureanu despre Iu­birea creştinească.

Aşa s'a sfârşit o zi de bucurie rară pe Câmpia noastră, — Celor ce ne-au pricinuit-o laudă, iar lai Dumnezeu mărireI (s. t)

Din cele trecute vremi Legile lui Zaleukos

înainte de venirea Mântuitorului nostru-Isus Hristos în lume, o mare parte din ome-nime nu cunoştea pe Dumnezeul cel adevărat,, ci abia poporul coborîtor din sămânţa Iul Avram îl cunoştea. Cu toate acestea, an fost oameni cari erau foarte cinstiţi şi atunci, şi ţineau la! legile cele bune cu sfinţenie, numai aşa d e dragai dreptăţii; căci doară teama de Dumne­zeu şi de pedeapsa Iadului nu aveau, căci nu cunoşteau pe Dumnezeu. Cel mal vechiu b ă r ­bat, dela care au rămas Grecilor legi scrise, a fost Zaleukos, care a trăit în Italia de miază-zl,, prin veacul al şaptelea înainte de Hristos.

Acesta ştia, c i acela care face legile, tre­buie să Ie împlinească el mai întâi. Intre i l t e legi, adase şi aceea, c i dacă cineva ar s t i l ca

coace, după treabă. Acasă nu venia decât l a . masă şi atonei zicea:

— „Cine a făcut treabă, să vie, să mă­nânce, cine n u , — nul

Veni numai mama flăcăulaf, şi ospătară numai amândoi, că tatăl flăcăului în ziua aceea se înţelese cu fata, să-l ţină de urât. Nu făcuse nimic, ci şezuse toată vremea gândindu-se ca găina 'n lemne. Fata, când văzu că nicî tatăl flicăuioi nu se duse la masă — nu se dose nici ea, — că, cine ştie, poate aşa era obfcelni, şi cine poate şti ce putea să se mal întâmple!

Flăcăul şi cu mama Iui mâncări, strân­seră ce mai rămase şi parc'că era un făcut nici on lucru aşa de ale mâncării nu se mal găsea prin cas i . A doua zi tatăl f iă ' iului nu-şl mai vadea capul de treabă. Ba. lemne să tale,, ba apă s'a da că şi câte alte trebu-l-toate se fă­ceau. Dar fata şedea tot înfiptă şi posomoriţi , «e puse un leşin la Inimi de foame şl noroc de mama flăcăului c i II mai dădea pe sub as­cuns câte ceva fără ştirea flăcăului, numai ca ai-şi ţlni z lele.

Aşa făcu f l i c iu l c â t v a timp. La masă «cum mâncau numai el tustrei, că f ă e a tatăl' flăcăului acum treabă nu gumă , da de mama lui nici na mal vorbesc: tit >ez nu alta I Ş apoi' ce mat mâncări goatoase şt bonţi Satul să fi f at şl totuşt iţi lăsa gura apă : plăcinte şi fnpturi tâvâ'ite prin unt şt rumenite de-ţi fă-

eau cu ochlal; biata fată când le vedea, I se « c u g *a ochii.

Cum ar fi mal mâncat şi ea I Dar ea abia J a : ă se infrapta cu câte o bucăţică de mimă-.

. nealăl Cercase el fel şi chip boerul, doar-doar a face-o cât de cât mai hârnicaţâ — dar de­geaba, ÎI sfântă pe semne vorba: „Lenea-! co­coană mare". Dar dacă ar fi fost numai atâta, calea valea, — dar ce să vedeţi? I-se duse vorba ca de popă tnni şi nimeni na voia să 1 6 »înturlscheze" ,cu aşa odor...

De unde boerul se ţine fudul de nici ca prăjina_nu-l ajungea la nas, acum căuta să se Pani bine ca toţi, ca unii care altă dată se 'acea că nici nu-i conoaşte — doar-doar şi-o «ni pietroiul. Da ' ţl-al g i s i t că degeaba mal trage arsul nădejde de coadă este o vorbă, aşa îl bietul boer cu hărnicuţa Iul.

Intr'o zl cum şedea el cătrănit şi a i n i a t ooeral la fereastră, vede un flăcău, cu un car c n bol. înaintea boilor de-o prăjină erat legat «• smoc de iarbă. Mlrânduse el de acest lu-

î^rn chemă pe flăcău la dânsul: — «Măi băete, de ce ai legat tu — iarba

c e ' a acolo" ? ~~ Apoi de, cucoane, să na fie cu supă-

' " P 0 1 vezi că ia, au boii iştia un beteşug. »Ce beteşug? întrebă boerul.

1 1 nu s"~ p r e * t r a S > ' s cam leneşi şi mi-am d. p D 8 In gând să-l mal hărnicesc.

«D'apol ai să poţi tu, m ă i ? ) 0 j r~ ^- n |n nu, eu am nădejde c i am iă-i „ ' U v ă d ea c i cu bătaia nu fac nimic, dar

C t >

4

P 0 " t a m e r 8 e treaba de minune. Na Ie <Â d ^ C M e ' niciodată îndeajuns şi când plec

, ^Indn m l e p n n i a r b a c e , a î n a l n t e e l « î n t l n " Vrren i *„ 8 1 0 a J a D S * « îmi duc carul ori cât de r b ( ( «cărcat , f i ră să le dau un blcln măcar...

im1'

O leacă de bătaie de cap la început, până a'or deprinde, şi pe urmi să dau ei ia brazdă 1...

— Ştii ce, măi băete? îl zise boerul. — Oi şti dacă mi-1 spune, cocoane, răs­

punse băiatul. Am şi eu o fată bre — şl-i leneşă ca şi

boii tăi. Na vrea s i facă nici o treabă cât de mici. N'ai putea-o tu s'o hărniceşti. Ce zici tu, se poate?

— Se poate, cucoane, cum nu, z'se flăcăul. — Dar mal ascultă un lucru, îl mai spuse

boerul, s i nu cumva să te atingi de dâasa s'o baţi, ori si-i zici — cine şt<e ce vo be I Ş< dac i ai Izbuti, apoi aton:i bine te-ol răsplăti. Ei ce zici — te prinzi a ş a ?

— Mă prind, cocoane I Dar acuma ascultă şi dela mine doaă vorbe: să-mi dai fata acasă la mine.

— Bine. ţi o dau — z'ze boerul — dar să nu uiţi ce ţl- ara spos.

Noi uita, îi spuse flăcăul şi boerul îi dă du fata.

Feţişoara boerulul, în casa fliciului, era mofturoasă, nevoe mare. Părinţii flăcăului no ştiau, cum să-l între în voe.

F l i c iu l însă par'ci nici n'o vedea. O lăsă o zl două căci, vorba cel», sita nonă 'n cui se pane — Iar, după ce ie mal învecheşte, o roa< arunci şl prin sop»t — şi pe urma Vapucă a'o hărnicească, după cum făgăduise boero.ci!

Intro bună zl se înţelese cu mă-sa şt CD tata-so, ca na cumva să-l încurce în cele ce ş pase în g â n d să facă. '<•

Aşa băetanul, se dacea ba încoli, ba tn

Pag 4 U N'R E A P O P 0 8 U T U 1

caia cniva prin de«frâa, s i 1 ie scoată ochii amândoi.

Nn dnpă malt, însăşi fini sin fa prins tn 9 aiemenei fapti. Tatii pornncl ca Inimi reee, • i I se scoiti amândoi ochii. Popora Inter­veni însă, ragânda-se, si-1 craţe, căci e tlnăr ţi poate ci n'i cnnoicnt legea. Zalenkos râmase însă neînduplecat.

Merseri la el cel mal bitrâni si mai în­ţelepţi bărbaţi ăi ţării, ca aă-1 roage, si cruţe pe fini sin; dir D U ajunseră la nici an rezol ta t cn dârzul legislator.

Dapi multe ragiminţi însi, Zileokos afli an mijloc de a-şl împâ;a şi Iubirea de tată, şl respectarea legii. Porunci deci, ca de oar»ce legea soni, ci iceli care ar cilca-o, si-şi piardă ochii amândoi; la stăruinţa bătrânilor ţirii, el se tnvoieşte ca fiului său s i i-se scoată numai ţin ochln, Iar anal să se scoată tatălui care a ficat legea. Aţa se şi fica. Zalei kos îşi pierdu «o ochiu, pentra a cruţa anal pentra fini sia picitos.

Daci an tală pigân a ştiut şl a pătat si aibă atâta milă de fltsl sia vinovat şi picitos care poate de mnlte ori vi fl ciznt în genunchi înaintea Ui rugându-se de iertare, oire cum na va avea Părintele nostru cel ceresc, pentra vl-«ovatnl, care si căleşte de faptele sile, cerân-da-şi ca zmerenle iertare?

Despre acelaşi Zalenkos, care tril orb de an ochla toate zilele vieţii câte îi mal răma­seră, se mii spâne ci, de oirece în piaţa ora­şului unde locuia el, se întâmplau ideseori bi­ţii şi ucideri, i adus o lege ca în piaţă să nu meargă nimenea înarmat, Celce s'ar afla în piaţă cu vre-o armi la sine, s i fie uclt.

In ceasurile libere, acel strajnic şi aspra legislator, se îndeletnicea ca vânatul. îşi lua adeci arcul şl săgeţile, şl mergea prin pădu­rile din jur, ca să viteze — numai aşa din trecere de vreme, — paseri, iepuri, sia alte de felul acesta.

Intr'o zl, pe când se întorcea dela vânat cu câteva paseri, auzi o giligle mare tn plaţi. Cilei Iul en prin altă parte, dir atunci, atras de zgomotul acela, lăsă calea şl se abătu prin plaţi, ca si vidi ce e icolo.

ilguţă reee ca cepaşoiri fi borşlşor ca buru­iene — şi a:eitea înci dite pe sub iscans de mima flăcăului I Piti tot aştepta si-i zici flă­căul si vini la misă — dir el par'că era Intr'o parte — ci o ţinea tot pe a lui, par'că nici nu o vedea pe dânsa:

— „Cine a ficat treabă s i vie să mănânce, cine no, nu."

Răbda fata o tl, ribdă două, dar iarăşi este o vorbi: Golătatea Incunjoiri, dar foimea di de-i dreptul. Numii ce se pomeneşte mama flicinlnl într'o zl c i o întreibi fati:

— Di oire dacă olu adace şl ea o cofă de apă — se cheamă treabă isti.

— II treibi, mălculiţă, se cheamă tretbi — zise femeii, pricepând că i răxblt-o flăcăul ca foamea.

Fata aduce cu vai nevoe, o coti de api. La misă, când vine flăcăul din treibi lai, iir zice cam îl en obiceiul:

— Hai veniţi li masă care aţi făcut treabă, care nu, nul

Acu veni şl fata. Flăcăul cum o viza se altă la mi-sa şi pricepu deli d inu că fiti prinsese a se di la brazdă.

Ca In ziua acela, nu mal ştia fata boe-ralul să mal fi mâncat vreodată ca pofti.

Grea t-i fost fetii pin» a început, că apoi pe armă s'a dat li brazdă. In flecare zl, tot Întrebând ei dacă ceia ti treabă, că dacă celi-laltă ii treabă — făcea ctte ceva. In sfârşit se hărnicise, dise de gastal trebli.

Se certau nlşts femei pentra copii car» se bituri, şl cel mai mare a. tras câţiva pnmn celui mii mic. Ds sici sfadă mare intre mame, aşa încât se amen nţaa cu jadecati Bi cea cu copilul băiat, z'cea câ nn *e va opri până la Zalenkos. Omul legilor tocmai pe atonei trecea prin apropiere, şi, fârâ sâ şt dea seama că ave. la sine arcul şi sag'ţ e preenm şl un cuţit d' vânâtare, asculta la vr*jba femeilor.

Un cetăţean îl vâzu şl îl zise: — Zâleokos, însoţi îţi calci legile. — Na le cal:, ci le îotsreic, — z*se Za

leukos străpungându se cu cuţitul de vâoâtoare şi rămânând mort pe loc.

Ce ar fl fost acel Zalenkos, dacă ar fi fost luminat de lumina Evangeliet, adecă dacă ar fl fost creştin?

N. Lupu

Dela frai» ds peste notare

Preoţii noştri din Ardealul predat Ungariei nu primesc leafă Sunt deja 6 lr.nl frecate, de când nenoro­

ciţii noştri fraţi din Ardealul de miază noapte au fost predaţi Ungariei. Ca să-t năca j i scâ şi mai malt, „bunii" noştri vecini, U 'gurii, şi-au bătut joc mii a h s de oreoţii lor, pe cari i-au huiduit, bătut şi expclzat. Acuma aflăm câ nu Ie-at dat nici leafă, aşa că trăiesc c i val de el. L i noi însă preoţii ongarl trăiesc bme ş nestân]eniţl de nime, primmda-şl leafa rrgulat.

Tipografia călugărilor dela Bicsad închisă

Aflăm din izvor vrednic de toată credinţa c i Ungarii na le mal dau voie călugărilor noştr biztlttinl dela B xad sâ tipărească nimica. Mă­car c i el na tipăreau decât cărticele religioase Dar valahul puturos la cc s i citească şi de a-c e l e a ? Citească angareşte I Ce să faci bieţii noştri călugări? Şt-au închs tipografia, Iar» conducătorul tipografiei, dl jugănaru, a v e n t în România şl acuma lucrează la t ipografa noastră.

Aşi cât a trecut, nu ştiu ci boerul care era din alt sat, mai depărtat, veni sa-şt vadă fati — ce-I mal face — cutn o duce, dacă se mai hărnicise ori ba. Vâzândn-o însă că tot mal mişcă, se bacara tare mult. Flăciul na era acasl. Fati îngrijiţi c i na curavi s i na pată fl titu-său ruşinea, îl dădu un topor zicândn 1:

— Du-te, tată, şi matale şi tae vreo două lemne, na de alta, da aşa e obiceiul pe aici:

Cine nu face treabă — nu mănâncă 1 Boerul însă cam pricepând cum stau lu­

crurile, se minună de deşteptăcianea flăcăului şl zise fetii:

—• Lisă, fiti mea, c i daci a fi şl a fl, m'olu duce şi nemtncatl

Când veni tlăciul şi fa giti misi, şi zise: — Hai poftiţi ca toţii la masă şi care iţi

ficut treabă şi cire n'iţi făcut. Râse boerul ca poftă când pricepu el şi­

retenii flăcăului, — dar socoti în mintea lai c i an ginere ca acesta îi trebue Iui.

După asta n'a trecut mult şi aa fient o nunti ca aceia — i a r cei doi însurăţei harnici şi muncitori, — trăesc şi azi de n'or fi murit

De vorbă cu

Ş i Tn J u g o s l a v i a a s m u t i un m u n t a . In urmi multelor ploi din iarni în partea . e apus a Iugoslaviei, la Tettovo, aa munte în­treg s'a pns în mişcare. Doni case au fost ni­micite, Iar alte 20 sunt amenlnţite.

^pocăiţi} Domnul nostru lina Hristos ne-a U l t t

: botezul, mirol, af. cuminecători ' dama, masiu', preoţia şi căsătoria. Aceste"* ubui fraţi ai dreptei credinţe, comoara I ^

tain?: botezul, mirol, af. cuminecători ^ i!_ _ 1 I 'POŢ|

,i vesme nesecată ce bunul Dumnezeu p.ia apostoli săi, sfintei aaie Biserici c"' raâotu rea si sfinţirea oamenilor. Dar snnt ' dm fericire puţini la număr, cari na ascnltj* B serică, „pocă ţii" zilelor noastre, cari ( e ' mat caminţi de cât toţi învăţaţii, C a toţi ,f ca toţi apostolii, epts opiişisf Biserică la mj

De aceea ne vom purta ca ei, cum 1 D. N. »us Hristos ne învaţă, câ ,cel ce nu uttă de Biserică, să-ţi fie ca an păgân şl vII0|!

dop» cum Insusi s'a purtat cu cei ce fjt' „casa tatălui Său peştera de tâlhari".

Nu-i vom asculta şi nn-i vom urma, lef, pune mereu tn faţă cuvintele apostolului p,, din I *criso»re către Corinteni, cap. 12 v. 28; „A .a a put Dumnezeu In Biserică, totâi p(

postoll, a doua proroci, a treia dascăli, dapi C E C . puteri, apoi daruriîe tămăduirilor, ajutorii tete 91 isprăvniciiie Aa doară toţi sunt apoidi Au doară toţi proroci? Au doară toţi pot» Au do»ră toţi aa dararile tămăduirilor) | doar* toti fn iimbi grăeac? Au doari toţii măceşe f...

In cele ce urmează vl voiu arăta, tn seif caviDte, atât cât i o c u i acestui bun ziar toi voie, gândul bunu ui Dumnezeu caprini H scriptură, de a lăsa — după înălţarea sa LAT — «ele «apte târne „pentru noi oameniiilPI tru a DOASTRA rnân'UIRE".

1) Botezul: „De nu se va naşte cin dio »pă 01 din spirt, na va putea să intre li împarxţi» ul Dumnezeu". (Ioan 3, 5 )

A;ea«ta taină, prin care noi intrăm tatii o recunosc 91 pocăiţi', dar o apii:i gresii,' cunoscând botezai de ban numai ll etatu 30 ani când — ai; ei — şi Mântuitorul iV tezat. Dar dacă ti întrebi, Ce ss întâmplă ci lifta ace ui ce moare sub etatea de 30 dt si nebotezat deci, când Mântuitorul cin spune cs „cel ce na se va naşte din iF din «pnt, nu va putea Intra întră împtt lut Dumnezeu*? ei tac, tăcerea peştilui.

De aceia Maica Biserică dă botezul el lor mici pentru siguranţă căci nu găseşte' pe fruntea nici unui copil, câ va trăi pestei

2) ăi rol. „Cel ce ne întăreşte p» O"'1

prruna ca voi întru Isas, ţi cel ce aesm1

no», Dumnezeu cate" (II Cor. 1 v. 21) t» ttt

loc: „Ş> voi ungare aveţi dela cel slănt |'l toate". (I. Ioan 2 20.)

3) St. Cuminecătură. „Luaţi, mâncaţi,* este trupal meu; beţi dintru acesta toţi.,f

este sângele mea I Aceasta Să O facefl W mintirea mea*. (Marco 1 4 22) . Aceas'M cea mai mare dintre toate, o recunosc I dar nu aa pe ane să le-o dea, cicl P*'1' vinul se prefac în trupal şi s&ngele Do"* numai la cuvintele amintite mai sas, Ş1

de cel care are puterea primită, de pre0t'(

„aceasta să-o faceţi întră amintirea ^ zis-o Mântuitorul numai cătră apostoli I maşit lor, na citră oricine. Pâ»nei şl v l t' nu este trapul şl sângele Domnului dflP tirei cuvintelor, ci — cam zic el — i o c i

pe acelea.

4) Spovedania. „Ori câte veţi W 1

on leit» mânt, vor fi legate şl în c e r : şi desiega pe pământ, vor fi deslegate fl (Mateiu 18. 18.) Această taină ei D ' ° **, truca n'au ntci preot şi aceste cuvinte dreptat Domnul Isus numai cătră «P° urmaşii lor, Episcopii şl Preoţii. \

5) Mislul . „De este cineva bol**, voi, să cheme pe preoţii Bisericii , f 1 a C

se roage pentra dansai, ungându-1 ca antnl de letnn Intra nomele Domnului" ( lacob 5, 14).

6) Preoţia. ,Nu-ţl alta de darul, ce este fatru tine, care s'a dat ţie prin prorocire, cu paserea mâinilor preoţlmil" (I Timoteln c. 4

14). şl Intr'alt loc scrie Pavel lai Tlmotela : Mlnlle în pripi nimănui să no le pal" (Ep. I

c, §, v. 22.) Apostolii şl Episcopii, în virtutea cuvintelor .orleâte veţi lega şi deslega..." pu­neau preoţi prin cetăţi prin punerea mâinilor

• t i angere întro aceia. 7 ) Căsătoria. .Ta ina aceasta (căsătoria)

atire este* Ap. Pavel (Efes 5. 32) . Iară celor căsătoriţi le poruncesc, na ea, c lDomnul : mu­eres de bărbat să na se despartă. Iară de se

T i şl despărţi!, să no se . jăr i te , sao să se îm pace ca b i . batal său. Şi birbatal pe muere să s\» lase". (I cor. 7, 10 11) .

Dar şl această taină, încheiată în faţa Bi­sericii prin cuvintele „cunună-se robul (roaba) lai Dumnezen...» ei n'o recunosc, dapi el fiind citatoria an lacra de târguiala.

- Şt acum v i trimit vouă rătăciţilor, bap­tişti, anabaptişti, baptişti generali, baptişti par­ticulari, tnncberi, baptişti reformaţi, sâmbâtari, aazarenl, adventişti, tnaciri , mllenlşti şl, Dam-necea v i mai ştie nomele, rugămintea mea, d$ a .ambla până mai este lamini", de a va în toarce îa sânul Bisericii , ce de 2000 de ani ne încălzeşte şi susţine, căci veţi fi primiţi ca fiu» c d r i t ic l t , iar voai, creştinilor bani şl adevă­raţi, vă reamintesc cuvintele apostolului Pavel c l t r i Gtlateni (cap. 1, v. 6 10.) „Miru-mi c i aşa de ca râ id vă mutaţi dela cel ce v'a chemat pe voi prin darul lai Hristos la altă evanghelie; 4esl na este alta, fără namai sunt anii, cari vă turbară şl vor-Bă strămute evanghelia lut Hristoa-Ci măcar şl noi, sau înger din cer, de Var pro potddal altceva, deee am propovăduit noi, a-natema să fie

Pr. cpt. üoiffio lonaşcu—Bla j

T r e i copi i din B a s a r a b i a a u t r a c u t P r u t u l . Cetim în „Gazeta Refug aţilor" dtn Baenreşti c i trei bateţi din Basarabia, şl annme Uagarean Petra de 12 ani, Vaslle Crisnean de 13 ani şl Clie Tamnioc de 14 ani aa fogit peste Prntol îngheţat spre Suceava, prin pădurea on-«areasc i , ia pichetai românesc Bilea. întrebaţi, c i pentroce ao fogit, ei au r ispuns că nn vreau $1 înveţe roşeşte, lar i în şcoală Ii făceau cu sila s i înveţe limba aceasta. Apoi în sat nu «•te decât o singara cooperativi; ca s i poţi primi ceva, trebae s i te înscrii mai întâia in partidul comunist, partind legatar i roşie pe bratsl stând. No! no am voit s i ne înscriem ţ i am auzit că cei de dincolo de Prut sant ••meni foarte bani şi ne primesc. De aceea ara plecat. Şi ne-a ajutat Dumnezeu. Câcd am «l ins pe pământul sfânt al României, ne-am Pas toţi trei tn genuachi şi l-am mulţumit lai Damnezea c i ne-a învrednicit s i c i l c im din nou pe acest pământ atât de scump noua".

Ţ o a l a p lânger i l e t i r a n i l o r v o r fi c u n o s c u t e d e C o n d u c ă t o r u l Statului . Domnul G-neral Ion Antoneîco a hotârît ca în fiecare comună să se înfiinţeze câte o cutie Pantru plângeri, tn care să poată să-şi arete flecare sătean în sqris necazul şi nevoile sale, Pe cari Conductorul Statalul doreşte să le cu­noască. Cutia va fi aşezată lângă tabla dela Primărie. Ea va fl închisă şi pretorul va fi în­datorat să o deschidă, odată san de două ori Pe îonă, trlmiţânda i -se Conducătorului Stata­la! in plic sigilat toate plângerile sătenilor, fără drept de a se opri vreuna. Noi sfătuim pe ce­titorii n o ş t r ) | s ă . f f g p n n â | f 4 r ă tnconjnr, toate Plângerile lor, chiar şl acelea, cât de răn pri-

fflt'c 8 « « t e i e , doară In forma aceasta se vor m t í í n<lrepta şi postării odată.

î n c r e d e r e a poporului Tn g e n e r a l u l Antonescu.

Votarea hotărltă de dl general Ân-tonescu s'a sfârşit tn ziua de 5 Martie.

In ţara întreaga au fost 2 8 8 7 , 7 5 8 (două milioane optsute optzeci şi şapte de mii şapte sute şi cinzeci şi opt) pentru di general Antonescu, adică au votat „da", >ar 2 6 7 2 , au fost contra, votând cu „nu"'.

Pnn votarea aceasta poporul român si-a arătat deplina lai încredere faţă de generalul Antonescu, care veghiază la pa­cea şi liniştea acestei ţâri.

In trevederee dela Viena

Miercuri 5 Martie, dl genen>I Ion An­tonescu a făcut o călătorie la Viena, pen­tra a sta de vorbă ca mareşalul Goering, ministrul de războia al Germaniei.

Conducătorul Statului român a avut indelungate convorbiri economice, ca mi nistrul Germaniei. Convorbirile s'au des­făşurat potrivit prieteniei mari dintre Ger­mania şi România.

Nici o p u t e r e s t r e i n i nu s e v a a m e s t e c a Tn treburi le n o a s t r e .

Intr'o şedinţă a consiliului de miniştri dl general Antonescu a făcut o dare de seamă despre cele vorbite la Viena A ară­tat că prin înţelegerea cu Germania, Ro­mânia na şi-a pierdut neatârnarea. Nici o patere streină na se amestecă ta organi­zarea ţării noastre. Treburile ţării sunt conduse de guvernul român aşa cam află de bine.

t B u l g a r i a s e p r e g ă t e ş t e

Ia Bulgaria se fac pregătiri mari. P o ­poral bulgar vrea să fie gata pentra a face faţă oricărui atac strein. Ştirile venite din capitala Bulgariei arată că trapele ger­mane aa fost primite cât se poate de bine. Poporal bulgar tşi arată necontenit marea dragoste faţă de Germania. Gaze­tele bulgare scria că Intre Turcia.şi Bul­garia este o înţelegere deplină şi c i nu­mai oamenii Angliei vreau s i facă tulbu­rare In Balcani.

Trupele g e r m a n e Tn B u l g a r i a ş l -au a t ins finta

Conducerea trapelor germane din Bul­garia a tăcut cunoscut că trapele germane intrate tn Bulgaria şi-au ajuns toate punc­tele hotărîte.

P e mare nn submarin german a scu­fundat tn Marea Mediterană un vapor en glez, iar avioanele germane au bombardat insoia Malta. S'au mai dat lupte de avi­oane deasupra Angliei şi deasupra Franţei de miazănoapte.

Ca va f a c s «Iugoslavia?

Intrarea trupelor germane tn Bulgaria a făcut să se vorbească despre politica pe care va duce-o Jagoslavia. Frământările politice din vremea din armă aa făcut să se creadă că şi această ţară se va alipi de Germania şi Italia.

Anglia şi America sant nemulţumite de politica Jugosţaviei. O gazetă ungu-

raas;ă scrie că preşedintele Americii a cerut J iugoslaviei să şi schimbe politica de prietenie taţă de Germania.

Nici Ruala nu este m u l ţ u m i ţ i

Intrarea trupelor germane tn Bulgaria a cam nemulţumit şi guvernul rusesc. Prin ministrul ei din B»i giria, Rusia a făcut cunoscut guvernului bulgar că nu aprobi politica pe care Bulgaria o duce In vre­mea din urmă.

Guvernul rusesc este nemulţumit de alăturarea Bulgariei Ia pactul tripartit şi

j crţrde că prin aceasta războiul se va în­tinde şi mai mult.

Politica T u r c i e i

Ş 'a vorbit mult în aceste zile şi de politica Turciei. Această ţară a trecut şi ea pe primul plan. Conducătorii ei spun că Turc ia va purta o politică de pace şi înţelegere cu toată lumea. Se va apăra însă când va fi atacata ori va fi lovită în interesele şi drepturile ei.

S e spune că guvernul turcesc a luat măsuri de apărare, mai ales la ce priveşte paza strâmtorijor.

Na se ştie care va fi politica viitoare a Turciei. Germania caută să câştige de partea ei poporul turcesc. Dl H'tler a tri­mis o scrisoare specială preşedintelui T u r ­ciei, în care 1 asigură de gândurile paşnice ale trupelor germane faţă de poporul tur­c e s c .

Planur i e n g l e z *

Nici na se sfârşeşte un foc şi îndată se pregăteşte altul Războiul pornit tn P o ­lonia s 'a întins în Franţa Belgia, Olanda, Norvegia, Anglia, Africa, Grecia. Acum se anunţă că Englezii plânuesc sâ pună mâna şi pe Siria traicezâ.

Şeful Arabilor din vecinătatea Siriei a fost lăsat liber să-şi continue aţâţârile In Siria, pentra ca Englezii să o poată o-cupa atunci, când socotesc ei c i ar fi timpul potrivit.

Lupts m a r i

Pe toate fronturile se dau acum mart lupte de avioane. Ia Africa de Nord şi tn Marea Mediterană au intrat acum tn luptă şi avioane germane.

Trupele germane n 'au început încă atacul cel mare.

P a c s Tn r i s i r i t u l T n d s p i r t s f

Războiul aprins tntre Indochina fran­ceză şi Thailand (Siam) este pe cale să se sfârşească. Mijlocitoarea de pace între aceste două ţâri încâerate tn război a fost. japonia. Cele două ţări au primit propu­nerile de pace ale Japoniei şi local a fost stins.

I n t r s J a p o n i a şl R u s i a

Aceste două ţări nu s'au prea avut bine tn vremea din nrmă. Politica acestei lumi este tnsă schimbătoare şi acum se vorbeşte că Japonia şi Rusia sunt pe cale să încheie nn pact de neagresiune, adică

să facă o învoiala că nu se vor ataca una pe alta.

înainte de a încheia acest contract ministrul Japoniei dl Matsnoka a fâcnt o călătorie in Germania şi Italia pentru a sta de vorbă şi cu conducătorii acestei ţări.

Unde se va ajunge cu aceste alianţe nu se ştie. Toate sunt Insă semne că se pun la cale lucruri mari.

G r e v e fn A m e r i c a

Muncitorii americani din fabricile de războia au declarat grevă, adică n'an mai voit sâ lucreze. In urma acestor greve au încetat toate comenzile de arme, făcute pentru armata.

S e spune că aceste greve se tntind ca o pecingine in toate fabricile. Guvernai american a luat măsuri pentru împiede­carea lor şi pentru a ieri ţara de turbu-râri.

F r a n ţ a nu mal a r a p;

Guvernul francez d?n oraşul Vichy a făcut cnnoscut că dela 1 Mai nu mai poate împărţi pâne poporului, deoarece s'au gă-tat toate rezervele de grâu.

S'au ajuns la această lipsă mare, de­oarece guvernul englez nu vrea să laBe liberă trecerea vapoarelor cu grâu din A-merica, prin apele Oceanului Atlantic.

Frumuseţe din potică V i n d e m un v a g o n d e g r â u , c a s ă c u m ­p ă r ă m în s c h i m b u n c h i l o g r a m d e r o ş a l ă d e b u z e o r i z e c e k i l o g r a m e d e p u d r ă

Târgul acesta minunat îl facem in fiecare an Ne vindem în străinătate o parte din grâul nostru ca să aducem în schimb roşală de buze, pudră, posezi şi alte nimicuri şi dresuri mue-reştf, bune pentru repararea frumuseţilor stri­cate a cucoanelor. Socotelile făcute arată că din preţul unul vagon de grâu cumpărăm an kilogram şi jumătate de roşală de buze ori zece kilograme de pudră. Ş mal arată aceste soco­teli că se cumpără multă, foarte multă roşală de buze şl pudră Moda îuroşituiui de buze şi a feţelor vopsite ette foarte răspândită între cocoane. Na se socoteşte la modă cucoana ro­mână dacă nu-şi smulge sprâncenele şl nu-şi vopseşte faţa şi buzele. Trebue ca peste chi­pul care 1-1 a dat Dumnezeu să aştetrnâ şi on strat gros de pudră.

Şi , bat-o s 'obată procletă de modă, că s'a întins şt la sate. Fetele şi nevestele dela sate, mai ales din apropierea oraşelor nn-s mat bune decât cocoanele. Se vopsesc şt se înroşesc şt ele mai mult chiar decât o cocoană dela oraş Au ajuna ca de dragai modei să şt tragă dela gura, să vândă poli şi ouăle, brânza şi laptele, pentru a cumpăra puţină pudră ori alte roşei). Iţi vine numai să te crăceaţi, când vezi' câte o fetişcană din Iclod, ori Sânce l , dupâce a vân dut ouăle de sub e loşe i , cum întră în farmac e ca să cumpere ,algh ală de faţă*, „apă de fata mare", „lapte de cucoană", .unsoare de doamnă* ori câte alte mirozănli.

De lucrurile aceatea ne-am putea lipsi cei puţin azi, când avem atâtea'necazuri şt pover de purtat. Acum, câad războiul se apropie de noi, ca Întregul lai ştreag de dureri, să dam banii noştri pentru alte lucruri mat bone şi mai folositoare. Nu trebue 'sâ ne tragem pânea dela gura copiilor noştri, din gara atâtor fia mânzt, ca s-o dăm pentru vopseli de cu oanâ. Nu trebuie ca rodul muncit atâtor mii oane dr ţărani trudiţi să se piardă aşa. Cucoauele ş i fetele Să rămână aşa cum sunt, cu ch>pul cu

Doi a n i d e l a a l e g e r e a ş l î n c o r o ­n a r e a P a p e i , s'au împlinit in 2 şi 12 Martie. Cu acest prilej lumea Întreagă s'a rugat ptntro viaţa şl sănătatea Sfântului Părinte, care este ol 260 urmaş al sfântoloi Petro. Intra malţi ani Sfinte Par ia te i

Noi d i r e c t o r i la Liceul d a băieţ i din Blaj . Păr, director loan Pop-Câmpeanu dela Liceul de Băieţi din Blaj , binecunoscut cetitorilor noştri mai vechi prin frumoşii săi articol!, şi-a dat abzlcerea. Iu local Sfinţiei Sale a fost numit păr. Ştefan Manciulea, până •»cama subdirector al acelulaş liceu, bibliotecar &L BibMotecli Arhldlecezane din Blaj şi inspec­tor şcolar de control al Ţinutului Mureş, cu­noscut şi cetitorilor noştri din artlcolli pu­blicaţi în gazeta noastră. Subdirector a fost numit păr. Eugen Bacur, cunoicot cetitorilor noştri prin artlcolli publicaţi şi de cărând in „Unirea Poporului".

Un m a r o d a r a l dluf Is l lu M a n l u . Dl Dr. Iuliu Mania, fost prlmministra al ţării a dăruit Academie) Române h rtia originală pe care s'a scris memorandul în 1892. Acest me­morand a fost un protest al Românilor Arde­leni, înaintat împăratului Franclsc Iosif I, în care au protestat împotriva nedreptăţilor ce ll-se fac. Memorandul însă u'a fost nici des-făcut,nici clttt de Împăratul, căci aşa l-au po­runcit Ungurii, la schimb celce au făcut m c moraudul — păr. Lucaclo şi advocaţii Coroianu şl Raţia — au fost oiândiţl la temniţă. To t ­deodată dl Mania a mai dăruit Academiei Ro mâne şi toate scrisorile lai Slmion Bărauţla, marele luptător dela 1848 şl unchiul dlul Manlu.

Slujbă p e n t r u c ins t i rea unităţi i r o m a n e ş t i . Duminecă în 9 M.rt ie s'a făcut în mănăatlrea Curtea de Argeş, deasupra mor­mintelor lui Neagoe Basarab şi a regilor Ca-rol I şi Ferdinand I, o slujbă pentru cinstirea unităţii româneşti. Slujba a făcut-o I. P. S. Sa patriarhul Nicodem, îltnd de faţa împuterniciţii M. Sale Rtgeiui, Domnul General Ion "Anto-nesca şl membri guvernului. ;

Aur pflnă-i l u m e a . Nici când n'au fost oamenii mai dornici de aur ca acuma în acest războia. Aceasta o dovedeşte' faptul câ atei când au s'a scos din pămâni atâta aur ca anul trecut. Şt anume: 4 0 şi jamătate milioane uncii, pe când îa 1939 s'ca scos numai 38 79 milioane. (Uncia este o veche măsură de greutate, care face 35 grame).

Eiev omorTt d e z id Patra elevi dela . $ oala pnmarâ dtn Medgidia, nu departe de Constanţa în Dob oge* In .ran la astuparea anei gaun b ş o*lâ,tocmit lSngi casa vecinului,când d» odată zdul vecinului s a prăbuşit, iar de sob dă âmâturi * fost s ; 0 » cadavrul elevulai Tador Ghţ> N agu tn vârsti de 15 ani care a fost jmorit pe o j .

;are l l-a d.t Domn zeu. Sâ nu uite câ peste f r o m o s e ţ e a t r u p o l D i este o aită frumuseţe. cu moltm.î m«re, aceea a sufletului. Să caute să nţehaga lu,mi ace*t* el p u ţ n acrim, tar daca

na, s» sr gindeaa â ca toaie ao o imrgme ch.ar ş . „ f onueţea d i n uot 8 « a cucoanei

C a f a c e h ă r n i c i a . In Morava a fostei Ceho Siovacti, s s t Jx ţiBlnd ° t l — Cermanla, acom 100 de ani era un p J 1 , l

de nisip, căreia i-se zicea „Sahara Aţ Acom 100 de ani on pădurar co num \ ^ Bechtel a începot sâ planteze co p i n t " " 0

pustietate. Pinii s'ao prins, iar in I o c b . T ' postii astăzi se ridică o minunată p i d ' " " ' J pini, răspândind on aer plăcut sl i j N i î ' ( ' .

toate părţile. * " " ^ J

illi i r » pea nu

P e n t r u m o n u m e n t u l | U | iu-Melin a n mai primtt dela -

c i t ne-a putut da, a dat ca tot sufletul il mulţumim dia inimă, ca şl celorce / m ti I m m 1 +

tyct nostro Andrei Puşcaş din M o c i o L e i i q T " c i t ne-a p-*-* Am - »<-+ — - 1

il mulţam mai mult.

P l a t a c u roducers a dărilor h." tanto . Ministerol de finanţe face cunoicti pâni la 1 Aprilie 1941 se mal pot plaţi ci¡ ducere dările restante. Această plată iep 0 | ] i face în următoarele condlţtuni. Datoriile p|,nt la 1 0 0 0 0 se pot plăti ca 1 5 % numerar şa p în titluri de rentă sao bonuri de )mpozitt,| h menzlle fiscale se pot plăti ca 3% miman sau 7 * titluri de rentă, Iar amenzue vitfa şi cele din legea monopolului cu 5 * nnitmre şi 2 0 % titluri de rentă sau bonuri de lmpoiiali După 1 Aprilie reducerile cari se vor dina mai mici. es

P r e o ţ i f r a n c e z i c ă z u ţ i Tn rizboli Preoţii francezi nu sunt scut / i de armata,,), sunt al noştri. Ei au plecat deci îndată C M Q 0

sunat mobilizarea şl au luptat alături de \i dincioşii lor. E un lucru foarte pa ginesc actitfl

rămas incă de pe vremea revoluţiei friDCii|0

dar nu 1-aa schimbat nici guvernele de s T | târziu. Gazda Papei dela Roma acuma dl¡n ma despre preoţii căzuţi în acest rlzbois. j anume se ştie până acuma de 18 preoţi moiji» de 22 dispăruţi şi de 80 prizonieri. Dar ini ' datele nu sunt complete.

ci S ă e e cu l t ive c â t m a i multă c e a p l ş i

Ministerul plugănel îndeamnă pe toţi locunoiB

[âril, ca să ca l tUe in anul acesta cât mal mia ceapă. S'a dat acest îndemn deoarece in IN acesta este mai mare lipsă de ceapa, flîndt

o parte dtn ţinuturile ca ceapă au fost ot»I pate de Ungaria. Plugarii sunt îndamni|l »<= cultive ceapa din aemlnţă Un hectar de pite mânt bine lucrat, poate da o recoltă dela 2 5 * până la 40.000 kg. de ceapă. 1 1

¡ai C â n d v r e a femela . In America o«'r

prea glumeşte cu făgăduinţele de căsâWtk Jadecătorll de acolo sunt In totdeauna gat" 'ca dea dreptate femeilor Aşa s'a întâmplat fi" Í un biet bătrân din oraşul amerl an BoitoftM nam*- John Wolp. Făcuse bietul b»trâ0, »CJ| de 75 de am, în tlnereţele lui o fâgâdaioţi« căsătorie domnişoarei Emmy Mahn»y- An» cu t jnsă aproape 50 de ani şl bietul Job" ™¡ şi-a putut ţ-nea făgăduinţa făcută a c i l e i j , care o iubea. Văzând că nici acum nu i e i 1

deşte s'o la de nevastă, logodnica din t m e i e l t

l a dat în judecată. Inzadar a arătat John Wolp, câ ce a fost a trecat, că estev trân şl nu mai are de trăit decât potlfl» 0 ^ oişoara Emmy na s'a dat bătută. E* 8 c ' tribunalului sâ-l osândească pe fostul logo ca s'o ia de ni vas ă.

A l u n e c ă p ă m â n t u l Tn M ^ ' i z i u . La Începutul la. Martie în satul C»'

O*" I

dom ol, î!»P «l'di

de S j s din Judeţul Bazau a început sâ pământul, dar nu numai aşa încet şl 1

b

dâiîmând biserica, şcoala şl 3 0 de case Ş micind peite 100 hectare de livezi şl d e

d , , | r j

lini, Cauza este tăierea fără de mii* " p , r t

mor. id

i r^r 1 1 U N I R E A P O t * 0 H U L ü i F a g . 7

i p e d e p s e a s p r a d a t a revoluţ iona-ilor. Tfbanalnl Militar din Sibn a dictat, , „ p o m i n a trecntă, câteva pedepse foarte «ore celor ce s'aa ră«caiat şl an volt si facă .voiaţle ia zilele de 2 1 - 2 3 Ianaarie 1 9 4 1 itt de oi'dâ câteva: Iavătâtornl Tiberla Aron, „t sab ospector şcolar şl şef leg oaar al plasei mţul de Joi, a fost osândit la 2 0 de an* manei laici, preotul ortodox Io«n Fiorea la 1 5 ani, odoran Gheo'ghe corner laot la 1 5 ani, Iară raplaral Io«n Sada tot la 1 5 ani. Alţii tot da

: 0lo la câte 1 0 , 5 , 4 , 3 , 2 şi 1 an, şi mal it<a.

P r a o t l i c u t d i n p o l i ţ i s t . In catedrala sfântului Patrie din New York şl-a slujit întâia sfânta liturghie an fost poliţist. De malt se o-capa el ca gândul de a devenii preot. Dar a trecat malt, până şl-a putut termina stadiile. Săptămânile trecute fostul poliţist a scăpat din seminar, episcopal 1-a hirotonit de preot, iar « doua îl şl a slajlt întâia sfântă liturghie, Ia care aa laat parte na mai puţin de 3500 de poliţişti, cari toţi s'aa pas în genunchi, când fostul lor tovarăş ie-a dat binecuvântarea sa preoţească. Din mulţi ochi aa cars atancl la­crimi de fericire.

PELAGRA (Continuare din Nr. 9)

Cum a a a r a ţ i p e l a g r a . Pelagra, adică învenlnarea omului ca mă­

măligi făcută din porumb stricat, se arată în două feluri, pelagra pielei şi pelagra sistemu­lui nervos.

P e l v g r a pielei. De cam apar primele raze de primăvară

— şi na mal primăvara— omului, al cărui trap este înveninat ca otrăvuri din porumbul stricat, pielea care este bătută de soare, adecă pielea mâinilor şl a picioarelor, l-se Înroşeşte, l-se umflă, chiar şl plesneşte. Bazele l-se beşlcă şi parecă şi vocea l-se schimbi, mai ales la copil.

Omul este slăbit şi abătut, iară cu timpul inima îi slăbeşte şl ea, căpătând aşa zisa ml-ocardită; stomacal se strică şi el şi când îi merge foalele, când nu-i merge de loc, având darerl şl ghiorltari mari în bortă, iar scaunele îi aant foarte rău misosltoare.

P a l a g r a a iatamulul narvoa . Nimic din ce este in trap na rămâne ne­

atins de otrăvurile porumbului stricat, dară creeral mal ales şi nervii omului snfăr mai malt

Cel capfins de pelagră poate face „poli-, nevritâ*, adică nervii lui,— acele aţe din om, cari pleacă dela creer ori dela măduva spinării şi merg In tot trapul, făcând slujba de a trece prin ele ordinele date de creer la diferitele părţi ale trapului, cam prla firal de telefon trece vorba saa prin hăţuri voia omalal Ia calai aia, — nervii celai ca pelagră fac aprin­dere şi îl dă dureţi saa amorţeli.

Cel ca pelagră se poate schimba Ia minte, ba poate chiar şi înebahl, făcând aşa zisa .psihoză", saa alte necazuri multe cunoscute şi necunoscute în care bolnavii aa fel de fel de gânduri şi malţl dintre el se sinucid, se spân-znră ori st îneacă.

O b u n i ch ibzu ia la c u porumbul . Năcazuri am avut multe tu anul 1940

da nu am disperat şi nn disperăm. Porumba! na s'a copt Mămăliga făcută

din făină de cucarat necopt poate da «pelagră". Pâinea este scumpă, că şl grâul s'a făcut

puţin, şl ca armata şl ale mate necizari s'a cheltuit malt şi sărăcia poate fi mare.

Ca dlntr'un necaz sd nu cădem tn altul este bine să avem o bună chibzuială cu po­rumbul de ţelul cam il folosim. Alege porumbul bun de o parte şi an tuleu — an ştiulete — dm cela ban să nu daţi porcilor ori altor a-nimale, ci U ţineţi pentru cel al casei, cd din mămăliga făcută din porumb necopt se capătă pelagră.

Dr. IOAN FRAŢILA

S e caută femeie pentru gospodărie la moşia , Grăita" din Cergâul-Mare, lângă Blaj. A se adresa la ziar. 2 4

A t r i i t 1 0 6 ani . Zilele trecute a încetat a viaţa, io oraşul Vama Bucovinei, femela oxanda Nerghlş, în vârstă de 1 0 6 ani.

\ Cal m a i m a r e a u t o b u z din lume. Germania de muzici, o /a brici a fâcat an

itobjz uriaş ca 1 1 4 locarl pentra călători şl pentru personala* de serviciu. Aatobazal are Uogirse de 2 0 de metri, aşile la'g şi foarte imoade Greutatea lai este de 1 0 . 0 0 0 kllo-ame când este go<. Isr încărcat ca călitori e o greutate de 2 3 0 0 0 de kgr. Iarna se în-ilzeşte şi se aterizează foarte aşor, Iar vara, i i i na le fie prea caid călătorilor, ae poate •acoperi.

1 Râur i c a r i s a v a r e i în p ă m â n t nu i a l ţ i » p i *uit dooi in Inmea întreagă, şi iame lâal Tarin din mijlocnl Asiei şl rânl iBcbeii din Abisinia, tn Africa. Amândouă a-ite râari na se revarsă în mare ori în alt a mai mare, cl în pământ, printr*o gaură rgi.

: C lpc i «lin plela da p a ş t e a i ta lpă . In at ic i i . Invâţ.ţii germani sant neobosiţi

a-»i sioji ţara, <n aceste sile grele de raz­ia Astfel ztieie trecute aa arătat tot felalde crurt. nouă, c a : cip:â fâcată din piele de şte talpă din et ici i , apoi nasturi saa baatbl n piele de peşte, ba chiar şi pălării şi ghete î stelă.

; Cit i o@fgi9B3i t r S i a a c p a p ă m â n t , ipi cele mat nouă cercetări, pe pământ tri ic 2 1 7 5 milioane de oameni. Mai malt de jamă e trăiesc în Asia, şl aname 1 1 9 6 milioane. In iropa trăiesc cam an sfert din aceştia adecă 1 milioane, Iar In America ana a opta parte, •dară 2 7 7 milioane. In Africa 1 6 1 milioane " Io Aas'ralia şi ta insalele din Oceanul Pa­ie 1 1 milioane de oaaenl. Interesant e, câţi lattorl se vis pe c i l e an k lometra pătrat: £»ropa 4 6 pe k lometra pătrat, în Asia 2 9 America 7 , în Africa 5, iar în Australia ano I " .

• Cina a el©@3®p®rlf f târt la sugat ivă . Băîoa«nte de nzbotal dm 1 9 1 4 — 1 9 1 8 pe •ele mnltor blroori saa cancelarii se găsea ' e* de nisip, c a care ae a bea cerneala de hârtie. Acest nisip se adacea din depărtări

•tal de mart şt se vindea pe la prăvălii. Ud toată lamea sbea cerneala de pe hârtia «ofativi, adecă ca an fel de hârtie abea-

r e- Aceasta hârtie a fost descoperită de an înlol, ncă în veacul al şeisprezecelea, dar •« folosit pfină acama.

• O vaat l t i c a t e d r a l ă f r â n e a z ă atr l -, ° * «r iznot . Z iele treente o mare far-

nsot-tâ de trăsnete şi f.lgere, s'a abitut Pr* oraşolol Aazas din Franţa. Un trăznet

r«tnat tarnal vestitei catedrale din acel

ral6*'? " t e a n a d , n t r e c e , e m a l v e c h l c a " rte , F f M t e l - O parte din catedrală e

r«n atinsă, aşa că se va dărlma în cu-

Aviz. Oficial Poştal Blaj aduce la cuno­ştinţa titalarllor de livrete de economii care aa fost predate Ia timp acesta! oficia şl care re­prezentau depuneri la Cec şi casa de economii din Budapesta, să se prezinte în orele de ser­vicia la casieria oficiala! poştal de reşedinţă Blaj ca dovada eliberată la predarea livretului de economii. In cazai când titularul intre timp a decedat, moştenitorul va face dovadă ca acte în regală cam ci este moştenitorul legal. Diri­ginte de reşed. Indescifrabil.

Câţ i F r a n c a z i a 'au nenoroc i t fn a c e a t r i z b o i u . In rizbolal acesta sora noa­stră Franţa a fost foarte nenorocită, din cauza marilor greşeli pe cari le-au ficat bărbaţii ei de stat. Iati reznltatal acesta! războia, rezul­tate cari încă na sant definitive. Până la 1 5 Februarie s'aa numărat SO de mii de morminte de soldaţi francezi; numărul disparaţilor este de 2 0 de mii, al răniţilor de 1 2 0 . 0 0 0 , iar al prizonierilor de an milion şl ¡amátate. Nantirai ofiţerilor omortţl, răniţi, daţi lipsă saa prizo­nieri este de 4 0 . 0 0 0 , dintre cari 1 4 . 0 0 0 activi

C a o d a t i c u t e u Evre i i . In ziarul „Curentai" dela Bucureşti dl profesor A. C. Caza, blaecuaoacutnl luptător împotriva Evrei­lor, arată, îatr'on cuvânt spas anal ziarist, că aa se poate face altfel ca mulţimea Jidanilor dela noi decât dacă ae vor trimite peste ho­tare, oriunde, nomal dnşl să fie.

BflamS, fa 12 an i . O copilă de 1 2 ani a dat naştere, la New York în Statele Unite Nordamericane anal copil sănătos. Tată) co-pllulul este de 1 7 ani.

C e a e în tâmpla Tntr'o o r i . Pe glo­bal pămlntesc se nasc îatr'o oră 5 4 0 3 oameni ş mor 4 6 0 0 . Se fac 1 9 8 0 0 0 de contravenţii (călcarea anei legi, a anei ordonanţe). Dintre acestea 1 7 7 0 0 0 sant pedepsite, adecă din 9 contravenţii 8 . Ia fiecare oră se mănâncă 2 5 milioane kg pâine, 2 0 milioane kg. cartofi, 3 . 6 milioane kg. carne, 3 5 milioane kg. peşte, 1 0 0 0 0 0 tone zahăr, se fumează 1 8 0 tone de ta tun. se consumă 1 2 5 0 0 0 tone cărbuni şl 1 6 0 0 0 0 tone de alei mineral. In afară de a-ceasta, ae fabrică tntr'o oră 7 5 0 0 de automobile, precum fl 2 0 0 0 tone de hârtie, dintre care 1 7 0 0 anat întrebuinţate pentra ziare şl reviste. In fiecare oră ralează 4 7 km. de film, se expe­diază 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0 de scrisori şl 1 1 5 ^ 0 0 de telegrame Tot in 6 0 de minate, soarele par-carg» 1 0 7 0 0 9 km. aa Ioc 1 8 0 0 de fnrtanl şl cad 4 0 0 0 0 0 de stele.

P e n t r u c a l c e ne tr imi t bani. / / ra­tăm, cu toata insistenţa, pe toţi abonaţii noştri cart n* trtm't bani prin mandat poştal, să btne-volască a scrie pe cuponul mandatului şl nu mărul cu care le merge gazeta. Acest număr se găseşte totdeauna tn partea stângă a adresei. Ceice nu o fac aceasta ne dau de lucru foarte mult până-i gătim şi le putem introduce sumele ia numele lor. Nu uitaţi deci a scrie pe cupon numărul sub care vă merge gazatul Cetiţi şi răspândiţi

„UNIREA POPORULUI"

Pa*v 8 U N I R E A P O P O R U L U I

Prefurife produselor agricole şi animale pe plafa Blaj , în z ua de 15 Februarie 1941.

Cereale: Grâu 1 kgr. 10 lei, Secări l kgr. — lei Ori 1 kgr. 7-50 lei, O vai 1 kgr. 750 lei, Porumb 3 kgr. 1 lei

Leguminoase: Faaole 1 kgr. 18 lei, Linte 1 kgr. lei, Bob l kgr. — lei, Soia 1 kgr. — lei.

Industriale: Floarea soarelui 1 kgr. 9 I M 50 bani; in, sămânţă 1 kgr. 18 lei; Cânepă, săm. 1 kgr. 18 iei.

Alimentare: Cărţoiul 1 kgr. 6 lei; Ceapă 1 kgr. l t lei; Varză 1 kgr. 5 lei; Morcovi 1 kgr. 10 lei; Pă­trunjel 1 kgr. 12 lei.

Nutreţuri: Fân natural 1 kgr. 1 leu 60 bani, Fân de lucerna 1 kgr. 2 lei, Fân de trifoi 1 kgr. 2 lei, Fân borceag l kgr. — lei.

Animale: Boi graşi cl. I. 1 kgr. 34 lei, Boi graşi el. D. 1 kg. 30 lei, Vaci cl. I I kgr 32 lei, Vaci cl, II I kgr. 30 lei, Tauri cl. I 1 kgr. 28 iei, Bivoli cl. I 1 kgr 26 lei, Viţei cl. I bucata 4500 lei, Viţei cl. II bucata 3800 ei, Porci graşi cl. 1 1 kgr. 66 lei, Porci slabi 1 kgr. 60 lei, Parcei 5 săptămâni bncata 800 lei, Purcei peste 5 săptămâni bucata 1000 lei, Oi cl. 1 bucata 1200 Iei, Oi cl. II bncata 100 lei, Miei 400 lei.

Pisări: Găini la rând bucata 120 lei, Gâşte la rtnd bucata 2E0 lei, Raţe la rând bucata 170 lei, Pui Ia rând bucata 60 lei.

Produse animale: Carne de vacă cl. 1 1 kgr, 56 Iei, Carne vacă cl. II 1 kgr. 38 lei, Carne de viţel 1 kgr 68 lei, Carne porc 1 kgr. 72 lei, Osi izâ crudă 1 kgr. 72 lei, Slănină crndă 1 kgr, 70 lei, Untură topită 1 kgr, 82 lei, Sen cl. I 1 kgr. 44 lei, Carne oaie 1 kgr. — lei, Carne de miel 1 kgr/ 82 lei, Piei crnde de bon 1 kgr. 57 iei, Piei de vaci 1 kgr. 57 lei, Piei bivol 1 kgr 60 lei, Piei mânzat 1 kgr. 65 lei, Piei viţel 1 kgr. 65 Iei, Piei oaie 1 kgr. .— lei. Pi el de miel I kgr. - lei, Lapte de vacă 1 kgT. 8 lei, Unt proaspăt 1 kgr. 180 lei, Brânză oaie 1 kgr. 120 lei, Brânză vacă 1 kgr. 30 lei, Ouă de găină bucata 2.50 lei.

Scrisori din Africa Altă sărbătoare în Misiunilejlin Africa

Sunt sărbători care nu se u tS niciodată, atâta de mare impresie lasă tn memorie. Aşa e pentru mine Sf . Iosif, la care am asistat In acest an. Deja cu o lună Înainte Părintele Mi­sionar a anunţat toţi creştinii din toate regiu­nile misiuaii că în acest an se face o mare sărbătoare in cinstea' Sf. Iosif, patronul biserici: Aşa că cu 8 zile înainte de S i . Iosif se vădeau cârduri de femei, oameni, copii cu coşurile pline de mâncări pe cap, trecând păduri nemăsurate, pentru- a merge la biserica din misiune.

• Timpul era minunat, cu. toate că era se-zonal ploilor, aşa xâ miile de negrii adunaţi şi reuniţi pentru sărbătoare se puteau adăposti în pădurile din apropiere. Aceştia trebuiau să iacă examenul pentru Sf. Mir , |să dea numele lor la Misionari, să facă spovadă şi. pentru a tace toate acestea, era nevoie de câteva xile. Ajunşi la sărbătoare, dimineaţa se slujesc 3 Liturghii de alţi misionari care veniseră şi ei aci spre a ne ajuta. La aceste 3 Liturghi s'au Impârtăşt toţi credincioşii. Iar la orele 9 începu Sf. L i -turghie pontificală afară pe câmpul liber, pen-trucă niei an sfert din credincioşi n'ar fi încă­put lo biserică. E r a pregătit deja un frumo al­tar, cu un Tron frumos pentrn expunerea Sf Sacrament afară sub cerul liber, şi pe câmpul liber se vedeau grozav de mulţi negrii cari cu toata arşiţa soarelui nu s'au mişcat tot timpul cât au durat ceremoniile frumoase şi lungi ale litufgiei pontificale, cântată cu mare însufleţire de »n**t mjri? n rod c»r» as'stm la sf. litor-

gie şi ceremoniile de dimineaţa s'au terminat cu expunerea şi binecuvântarea Sf . Sacrament, după care toţi aceşti bravi negri sau retras sub C R P A C I L din pădurile vecine, pentru a-şi potoli foamea din coşurile şi desagii ce aduseseră p^nru 7 - 8 zile, cu toată sarcina lor şi drumul CEL LUNG. '

După masa s'au făcut grupuri da creştini c r i intrau cu rândul în Bserică, pentrn a primi Sf. Mir, căci nu puteau să intre toţi odată. Nu p n t t s m să nu admir, cu ce mare evlavie se a propiau la Sf. Aitar pentrn a primi Sacramen­tul Mnului. Era pentru întâia dat l In viaţi că t-sisîsm la on număr de 1110 persoane cari primeau Sf. Mir.

A easia misiune a'a desch's în 1933 şi are deja 2 0 2 4 0 de catolici cu 3840 de catehumeni ţi 270 de c*te<hi»ti, şi în toată misiunea asta mare sunt numai 3 preoţi 2 fraţi cari lucreaiâ <n via Do «numi.

Vrdeţ i deci, scumpilor cetitori, secerişul este mult, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi pe Domnul ca să trimeată lucrători In via sa.

Fratele Iosif C h e l a r u misionar romin In Africa

Cărţile bune sunt Întotdeauna folositoare şi plăcute omului. Din ele se desprind îndemnuri pentru suflet mânunchiude gânduri frumoase, cari toate în­dulcesc şi luminează drumul greu ai vieţii.

Cărţile cele mai potrivite pentru cetitorii dm popor sunt «Cărţile bunului creştin". Sunt scrise pe înţelesul tuturor şi cuprind multă învăţătură mântuitoare pentru suflet. Aceia cari rresu să aibă o carte plăcută de sărbători, ss ceară del» Blaj „Cărţile Bunului Creştin* scrise de păr. lulia Mator:

, Preţul

L e i 8

A

a » •

No. 1. Păcatul, cel mai mare r in din lume, ediţie I I . . . . ,

, 2. Pe calea desăvârşirii, ediţia II . 3. Bolşevicii şi biserica, (s'a epuizat) 4. Darul Iui Dumnezeu . 5 Adevărata fericire . . 6 Taina spovedaniei : . . . 7. Tâcui rea apostolilor din toate du­

minecile de peste an, în trei volume a 8. Legea strămoşească . . . , 9. Tâlcuirea evangheliilor din toate

sărbătorile de peste an V ' . , 10. Tâlcuirea„ apostolilor din toate

;• sărbătorilor de peste an . s 11. Taina tamelor, sfânta cuminecături a 12. Sfânta liturghie, jertfa Legii Noui # 13. Durerea, sora noastră nede»~» tită. > 14 Tâlcul evangheliilor dia toarte-

,; duminecile de paste an «, * a 15. Cărticica mirilor . „ . B

0 16. Cărticica soţilor de căsătorie . B 17. Cele şapte cuvinte de pe cruce

ale lui Isus . „ „ . . . . p 18 , Cum s i ne creştem copiii . -. . % Î 9 j 5 4 Predici scurte pentru popor,'

întocmite după: texte din apo­stolii duminecilor .

a 20. 57 Predici scurte pentru popor, întocmite după texte, din evan­gheliile duminecilor de peste an In edi tura „Sfânta Uni re" Bla j

. a apărut :

Din v ia ţa vech i lo r creşt ini

Toate aceste broşuri sunt scrise de păi Iuliu Maior, direetorul acestei gazete, şi ge p 0 i cere dela »Librăria Seminarului* Blaj ori deu oricare alt i librărie din ţari.

Ele sunt scrise pe înţelesul tuturor a sunt foarte potrivite şi pentru premii , i cadou, i.

»

8 6

15

50 15

25

20 8

12 12

34 6 8

6 8

40

40

20

Tipografia beminaruiui Blaj."

Po«ta gazetei Chitim ea mullumtti urmiteartle su Cite Leí 7S: Ion Daican 9833 Eu* V

9877, Teodor Cordos 9876. ' *ea>* Cite Let 150: Negra Gheorghe i r a

Bonda 90T5, loan E. Magde 1044, Crlsau IoañS ' tesan loan 7278, Víctor Jurma 4071. "M

Alte sume: Pétrea M. AntSlut 5 « i j . , ^ duna Lazar 2679 Lei 300, Saldat FrS(Ha Ghetjfi 21, Ignat Petru 5832 Lei 225, Oficiul paroh fii.

'or lf 6567 Lei 300, Cioplea Andrei KooTeUoi)'*

Petrea M. Antilut5651,. S'au primit 380biv'

60, loan Nechita 5221 şl 6787 Lei 300, Teodor?1

pr. 4958 Lei 300, Gh. Grecu 9842- 984» Lei coc jj Victor

aveţi restanţă pe 1940, 10» Lei, şi abonamentulm Ciuciane Lazar 2679. S'au primit 300 Ul.Mi

•ATANTA NN 1Q1TÌ. I.EL 110 NI » H N N m . . u • veţi restanţă pe 1940, Lei 110 şi aboaaraentm „ • Pr Aurel Aldea-Mihiilenl. Vă mulţamia' J

însufleţirea cu care răspândiţi această gazetă, k |,„rj AI . I I .ALI n n A mlrirn e l Vi nuteti linda -m . t i .

- -—lip, bonament tot la 18 suflete. r

Pr. Oh. Pidurean-$ănll*. Aceleaşi mulţnBii, (

Sfinţiei Voastre, care aveţi na mai puţin de 82 B I D ta parohie. In ceea ce priveşte tipărirea gazetei, m, -da bucure ' mari, dar atunci încape l*^ puţia material - .•• ? a'tul. He este coucenttiii şlnistul, si »rt. • .urare că literlle ies deatl / unse cu prea multa cerneală şl murdărite. Riibolill cesta multe neajunsuri ne-a făcut şl ne va a a i | \ Chipuri au găsim decât de celea din război, cri. prea Interesează, dar suntem tocmai In cântartn firme care să ne trimită chipuri interesante.

Pr. Emil Radu-Mocrea. Constat» m cu brarli/C şl Sf. Voastră ne-aţi făcut cu totui 25 abonaţi. Ioplfs», Arădane e mal puţin răspândită gazeta noastii. Di ceea ne bucurăm că o Introduceţi.

Popa Victor. Ne scrii, să-ţi sistăm gazeta, cit concentrat, dar nu ne scrii adresa, nici barămi s«tillw

unde eşti Iar Popa Aictorl sunt vre-o 30-40 intri M naţii noştri. Totdeauna vă facem atenţi, si scrlifVf Nr. abonamentalul. dar batem toaca la urechea «mi*/

Oficiul Paroh., Criscior. Minei 1 şl 2 coiti.l^ Lei. Straitnic costă 270 Lei. Apostol şl Triodno»^ Vă rog să le comandaţi dela Librărie.

P r m ă r i a oraşu'ui Dumbrăveni , jod. T r - j ^

Nr. 785/1941 . M

C O N C U R S u

In conformitate cu dispoziţiunile i% £

din C. F. P. publicăm concurs pentru ocnp» postumi de Şe f de B r o u d . II , devenit «« la Primăria Oraşului Dumbrăveni. M

Condiţiuni'e de a-imitere sunt cele fle văzute la art. 3, 57 şi .58 din Codul Funcţie ior Publici.

Cererile însoţite de actele necesare înainta până Ia data de 2 6 Martie 1941. „

Cei cari în prezent o upâ vre o I t f JL publică îşi vor înainta actele prin aotom^ respectivă ; R

' Dumbrăveni, la 8 Martie 1941. 1

Pnmar : Secreiiţ Grai. V.Magda. Inde.cfr't

.25 ( 1 - 1 ) 1

' . te

Nr. 19/1941 "

Concurs pentru cantor jjj Cu termenul de 25 M*rtie c , «e P»jt

concurs, pentru ocuparea postului ae ^ parohia română unită Seuca, jud. Tirna*» ^ pe lângă următoarele: 5 jugâre pământ calitate bună, a 3 a parte dm venite e » ^ 0

şt eventual — dacă doreşte — , e r v C ' ° p,| d

brica de sticiă d.n apropiere, afară de ^ neci şt sărbători. . J*1

Concurentul îşi va înainta a c e s t u i ^ cererea în .oţită de dploma de cantor Şl n, ttficat de bună purtare şi servicm de» Până la expirarea ttrminn ui, v a

in una d n Dom neci ori s»ib»ton, <* i ic

pentru a t»ce cnno>tirţă ca p<>PO»ui ^ , Sp<-s- e de druft) no S ' r^ t i t 1 » 6 -

Ioan Oţolu. Dumitru * ^ P- r h t25 2 2) P' m o U * fr

. 'it