"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XX Nr. 922

5 Aprilie 2018 16 pagini * 1,00 leu

Duminica Floriilor la CatedralaEpiscopalã din Drobeta Turnu Severin

Marþi, 3 aprilie, 2018, prefectul judeþului NicolaeDRÃGHIEA a participat, alãturi de vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi, Ionicã Negru, primarulmunicipiului Drobeta Turnu Severin, Marius Screciu ºi ºefiistructurilor judeþene ale Ministerului Afacerilor Interne, laactivitãþile prilejuite de ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE.

Prefectul - la Ziua Jandarmeriei RomânePrefectul, în calitate de reprezentant al

Guvernului în teritoriu, a citit mesajul adresatjandarmilor români de cãtre doamna Carmen –Daniela DAN – ministrul Afacerilor Interne, iarîn cuvântul sãu, adresat jandarmilormehedinþeni, domnul Nicolae DRÃGHIEA avorbit elogios la adresa acestora, reamintindu-le însã, ”cã împreunã cu celelalte instituþii aleMinisterului AfacerilorInterne aveþi ca obiectivprioritar creºtereagradului de siguranþãa cetãþeanului”. Ca semn al preþuirii

ºi respectului, jandarmiimehedinþeni i-au acordat prefectuluiNicolae DRÃGHIEA o plachetã deonoare pentru implicarea ºisprijinul acordat acestei unitãþi înîndeplinirea misiunilor.

Despre Postpag. 2

“100 –ROMÂNIA”

pag. 5

pag. 6

Cãtrecolaborãri...cooperante

CITIÞI ÎN PAGINA4CITIÞI ÎN PAGINA4pag. 7

SindicatulEUROPOL

ceretransparenþã

conduceriiIPJ Mehedinþi

Tradiþii dePaºti -

obiceiuri dinalte þãri

pag. 8

Niciun obiectivpentru nimeni,decât ziua de

mâinepag. 9

social - politicOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Autismul. Una din cele maisevere tulburãri neuropsihiatriceale copilãriei ºi care afecteazãmodul în care copilul percepe ºiproceseazã informaþia senzorialã.Primele semne apar în jurul vârsteide trei ani, cu toate cã, de multeori, afecþiunea este depistatã multmai târziu. O afecþiune care dureazãtoatã viaþa ºi determinã diferitegrade de izolare socialã, dar carese poate ameliora prin tratament. Unul din 68 de copii este diagnosticatcu tulburãri de autism, potrivit AsociaþieiAutism România. La noi în þarã, numãrullor total s-ar ridica la 30.000, spunasociaþiile de profil. Iar cifra creºte de la anla an. Spre disperarea pãrinþilor care, pânãce copiii lor reuºesc sã ajungãindependenþi, sunt nevoiþi sã munceascão perioadã îndelungatã cu ei, sã-i ducã lanenumãrate ore de terapie ºi sã investeascão mulþime de bani în tratament. Pentru a se putea vede un progres,un copil cu autism are nevoie de patruore de terapie pe zi. Numai cã statuldeconteazã câte douã ore pesãptãmânã. Mult prea puþin. Aºa cãmulte familii se resemneazã ºi întrerupprematur lecþiile de terapie. Deasemenea, dupã 18 ani, cei care suferãde autism nu mai au dreptul la asistentsocial, aºa cã sunt condamnaþi sã sedescurce singuri, chiar dacã nu pot. În lumea LOR, totul este maiprofund. Totul are un înþeles puternic.Ei simt, doar cã nu se exprimã la fel derepede ca alþi copii. Nu sentimental.Nu emoþional. Dar sentimentele ºiemoþiile lor sunt acolo. La locul lor. Îninimile ºi sufletele acelea micuþe, care

Distinse domnule preºedinte,Stimate doamne ºi stimaþi domni deputaþi,Cu îngãduinþa dumneavoastrã astãzi vã voi prezenta declaraþia politicãintitulatã:

„Poþi închideochii, dar nu poþiopri speranþa!”

Cine spune cã despre virtutese cade sã vorbeascã doar cei drepþi,cei virtuoºi? Dimpotrivã, cred cã abiadin interiorul greºelii, al pãcãtuirii ºinevirtuþii, într-o clipã de trezie,cumpãtare ºi smerenie, poþi vedea maibine atât natura sau chipurile binelui,cât ale rãului. Cu toþii avem ºansarevenirii, ºi a iertãrii divine, dacãsuntem pe mãsura acestei ºanse. E postul cel mare. Bun prilej dereflectare, pentru fiecare dintre noi,asupra vieþii noastre de zi cu zi, ºimai ales asupra vieþii noastresufleteºti. Prea multe lucruriconfuze, neguroase, grele ca noriide furtunã ne adumbresc peste an.Aproape cã nu mai avem timppentru a sta cu noi înºine, pentru aprivi în adâncul propriului nostrusuflet. Prea uºor ne lãsãm ºi noi duºide tumultul zilei, de micile rãutãþi,bârfe, clevetiri. Propriul nostru suflete o grãdinã asupra cãreia trebuie sãlucrãm cu atenþie ºi grijã, sã nu olãsãm la voia întâmplãrii. E o temã,cred, potrivitã pentru aceste zilefrumoase, însorite, dar deopotrivãîncãrcate de gravitateasemnificaþiilor religioase. Vã dorim

Despre Post

aºteaptã sã fie deschise. Sã fie iubite.Sã fie înþelese. Sã fie acceptate. Faptulcã nu se exteriorizeazã ca alþi copii, nuînseamnã cã nu simt copilãria, iubireaºi afecþiunea! Nu înseamnã cã nu ºi-odoresc! Ca sã ajungem la EI, trebuiesã intrãm NOI în lumea lor ºi mai apoivor veni ºi ei în lumea noastrã! ªi pentru prima datã, Guvernul P.S.D.- ALDE are în vedere un pachet complexde sprijin pentru copiii diagnosticaþi cuautism, sindromul Down, boli rare saunevãzãtori, cu scopul integrãrii lor, maiuºor, în societate. Trebuie sã avem o atitudine pozitivã,sã ne implicãm fiecare dintre noi, înnevoia de a schimba unelecomponente legislative, dar nunumai. Avem nevoie de o societatesãnãtoasã, egalã ºi corectã. Sã le înfiinþãm mai multe centre deterapie, sã le decontãm în totalitatetratamentul, sã le oferim mai multsprijin financiar ºi moral, iarorganizaþiile care se ocupã depersoanele cu dizabilitãþi sã primeascãºi ele facilitãþi fiscale. Cred cã aceºticopii meritã, pãrinþii, care se luptã sãle fie lor bine, meritã. ªi viitorul acesteisocietãþi, meritã ºi el.

AUTISMUL NU DOARE,INDIFERENÞA DA!

Vã mulþumesc !Deputat PSD Mehedinþi

Prof. Alina Teiº

Sfinte Sãrbãtori pline de bunãtate,pace ºi luminã, ºi închei acestepuþine cuvinte cu paginã ruptã dinPateric: ”Un sihastru oarecare trãiaîn adâncul pustiului de treizeci deani. Mâncarea lui era o buruianãoarecare, ce creºtea în acea pustie.Mai târziu a început a gândi ºi a grãiîn sine, zicând: în zadar mã necãjescde atâþia ani aici, în aceastã pustieºi nu mãnânc decât aceastãburuianã ºi nici o descoperire sauvedenie în vis sau aievea nu vãd, saunici o minune n-am fãcut, precumfãceau alþi pãrinþi înainte de mine.Ci mai bine sã las aceastã pustie fãrãde nici un folos ºi sã ies în lume, cãºi acolo cel ce vrea sã se mântuiascã,se mântuieºte. Aceasta gândind elºi vroind sã plece din pustie în lume,i s-a arãtat îngerul Domnului ºistându-i înainte, i-a zis: ce vrei sãfaci, bãtrânule? Pentru ce primeºtiîn inima ta acele gânduri ºi sfaturivrãjmaºe? Adicã, pentru cã nu faciminuni, sã ieºi în lume? Dar ceminune mai mare decât aceasta doreºti,cã de atâþia ani trãieºti, aici în aceastãpustie ºi Dumnezeu te hrãneºte, teîntãreºte, te pãzeºte ºi nimic nu-þilipseºte ca ºi unuia din lavrã? Deci,pentru ce te supui sfatului vrãjmaºului?De acum sã nu te mai supui gândurilorºi sfatului vrãjmaº ºi ºezi aici, în acestloc pânã la sfârºitul tãu, ºi te roagã luiDumnezeu ca sã-þi dea smerenie ºirãbdare! Iar el fiind întãrit de sfatulîngerului, a petrecut acolo toatãvremea vieþii sale ºi s-a mântuit”.

Sãrbãtorifericite!

Virgil POPESCUDeputat PNLvã ureazã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018 pag. 3

Cu ocazia împlinirii a24 ani de la înfiinþare, lasediul ªcolii de Perfecþionarea Pregãtirii PersonaluluiPoliþiei de Frontierã DrobetaTurnu Severin s-a desfãºurato sesiune de comunicãriºtiinþifice cu tema “Abordareaculturii de securitate”. S-amarcat, totodatã, CentenarulMarii Uniri prin dezvelirea adouã basoreliefuri, “Chipullui Decebal ºi Traian” ºi prinprezentarea revistei ºcolii“Temerarii Frontierei” ediþiaaprilie 2018! La evenimente au participat:inspector general adjunct cms.sef Marin Turicã, prof. univ. dr.

Ziua SPPPPFDrobeta Turnu Severin

Tudorel Butoi, prof. dr. TudorRãþoi, cms. sef Hotnoga Ionel,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi,subprefectul judeþuluiMehedinþi, primarulmunicipiului Drobeta TurnuSeverin, ºefii instituþiilor dinM.A.I. din judeþul Mehedinþi,directorul penitenciaruluiDrobeta Turnu Severin,comandantul Centrului MilitarJudeþean, directorul S.R.I.Mehedinþi, ºeful S.J.A.Mehedinþi, coordonator A.N.A.Mehedinþi, purtãtor cuvântJudecãtoria Mehedinti,procuror din cadrulParchetului de pe langa

Tribunalul Mehedinþi,directorul Poliþiei Locale ,

reprezentanþi ai Episcopiei,reprezentanþi ai mass-mediei

Sãrbãtorile de Paºtesã vã aducã liniºte ºi împliniri

alãturi de cei dragi!

Marius Vasile ScreciuPrimarul

Municipiului Drobeta-Turnu Severin

Sãrbãtoarea Paºtelui îmi oferã prilejulde a adresa tuturor locuitorilormunicipiului Drobeta Turnu Severin sã

aibã parte de sãnãtate ºi multe bucurii!Hristos a înviat!

Cornel FolescuViceprimar al

Municipiului Drobeta-Turnu Severin

locale, ºefii S.P.F-urilor dinJudeþul Mehedinþi.

Sfânta Sãrbãtoare a Învierii Domnuluisã vã aducã sãnãtate, încredere,

luminã, iubire ºi speranþã.Sãrbãtori binecuvântate tuturor

mehedinþenilor !

Un Paºte Fericit!Manager,

Prof. Drd. Chircu Doiniþa Mariana

actualitateOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018pag. 4

În seara zilei de sâmbãtã,31 martie 2018, PreasfinþitulPãrinte Nicodim, EpiscopulSeverinului ºi Strehaiei, a popositîn parohia Buseºti, dinprotopopiatul Baia de Aramã,judeþul Mehedinþi, unde a sãvârºitslujba Vecerniei, împreunã cu unales sobor de preoþi ºi diaconi. La sfârºitul Vecerniei, a avut locun eveniment emoþionat pentru toþicei prezenþi, deoarece pãrinteleparoh Ion Andreescu a fosttransferat cu binecuvântarea Înalt

Eveniment de aleasã încãrcãtura emoþionalã pentru credincioºiiparohiei mehedinþene Buseºti Preasfinþitul Pãrinte Irineu,

Arhiepiscopul Craiovei ºiMitropolitul Olteniei în parohia Botadin judeþul Gorj, iar în locul pãrinteluia fost numit Preacucernicul PãrinteVictor Marius Paulescu, fiu alacestor plaiuri. Momentul s-aîncheiat prin acordarea rangului de“iconom-stavrofor” pãrintelui IonAndreescu, pentru meritele saledeosebite ºi pentru întreaga saactivitate ca preot paroh al acesteiparohii timp de paisprezece ani.

În duminica a VI-a aMarelui Post, Biserica drept-slãvitoare prãznuieºte Intrareaîn Ierusalim a Mântuitorului.Este o zi liturgicã aparteamintind de unul dintre cele maimari evenimente din viaþapãmânteascã a Domnuluinostru Iisus Hristos. În zileleacelea, cetatea era plinã cuoameni veniþi de pretutindeni lamarea sãrbãtoare a Paºtilor. Earãsuna de zvonurile privitoare laMarele Proroc ºi Fãcãtor deminuni din Nazaret, ce tocmaisãvârºise cea mai mare dintrenenumãratele Sale minuni -învierea lui Lazãr. De marele praznic al Floriilor,toate bisericile din þarã îmbracãhaine de sãrbãtoare. Credincioºiiseverineni s-au bucurat deprezenþa Preasfinþitului PãrinteNicodim la Catedrala Episcopalãdin Drobeta-Turnu-Severin

Duminica Floriilor ...alãturi de soborul de preoþi ºidiaconi ai Sfintei Catedrale.Rãspunsurile liturgice au fostdate în manierã monodicãbizantinã de cele douã grupuripsaltice al catedralei. La finalulSfintei Liturghii dupã rugãciuneaamvonului Preasfinþitul pãrinteNicodim a binecuvântat ramuride salcie, credincioºiiîmpodobind cu ele uºile ºiferestrele caselor lor sprebinecuvântare. Floriile sau Duminica Floriilormarcheazã ultima Duminicãdinaintea Învierii Domnului.Aceastã sãrbãtoare reprezintãintrarea triumfalã a Mântuitoruluinostru Iisus Hristos în Ierusalim,unde a fost întâmpinat de omulþime de oameni care þineauîn mâini ramuri de finic. Aceastãsãrbãtoare este una dintre celemai importante sãrbãtori dinanul bisericesc.

“Sãrbãtoarea Floriilor” a fostorganizatã de Centrul Cultural“Nichita Stãnescu” în parteneriat cuHypermarketul CORA DROBETA. Managerul Emilia Mihãilescu aspus cã aceatã sãrbãtoare, alãturide altele, este organizatã în fiecarean de cãtre instituþia pe care oconduce. Un obiectiv foarteimportant al Centrului Cultural“Nichita Stãnescu”, a declarat

urmare din pag. 1

Sãrbãtoarea Floriilor la CentrulCultural “Nichita Stãnescu”

Emilia Mihãilescu, este ºiacela de a conserva, de acerceta ºi a promovatradiþiile. Din acest motiv,pe toatã perioada anuluiau loc manifestãricultural artistice, spec-tacole folclorice carecelebreazã tradiþiile ºisãrbãtorile populare. ªi aceastã ediþie a“Sãrbãtorii Floriilor” afost una de excepþie, aºacum ne-a obiºnuit CentrulCultural “Nichita

Stãnescu”. Anamblul Profesionist“Danubius”, Orchestra condusãde maestrul dirijor Adrian Luca,soliºtii vocali Anica Ganþu,Luciana Vãduva, Elena Bãdãlan,Ion ºi Angela Magheru, ClaudiaTipar Catanã, George Vulcãnescu,dar ºi dansatorii coordonaþi demaestrul Dumitru Nadu auîncântat publicul spectator.

Marian Gherghinescu

DanielCÎRJAN

Viceprimar alMunicipiului

DrobetaTurnu

Severinvã ureazãSãrbãtori

fericitealãturi

de cei dragi!

ConducereaSC SECOM SADrobeta Turnu Severinureazã tuturormehedinþenilorSÃRBÃTORI FERICITE!

Dragoº TARNIÞÃDirector Executiv al Agenþieipentru Protecþia MediuluiMehedinþi

PAªTEfericititcu sãnãtate ºiîmplinirivã ureazã

Gabriela Pogaci Alexandra Dediu

actualitateOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018 pag. 5

Organizaþia de femei a PSDMehedinþi a dorit sã aducã un stropde bucurie ºi mângâiere bãtrânilor dela Centrul pentru persoane vârsticedin comuna ªiºeºti în aceastãperioadã premergãtoare SfintelorPaºti. În acest sens, mai multe femeisocial-democrate în frunte cudeputata Alina Teiº, preºedinteleinterimar al OFSD Mehedinþi, s-audeplasat, vineri, 30 martie, la Centrulpentru persoane vârstnice dincomuna ªiºeºti, unde au oferitpachete cu produse specificeSãrbãtorilor pascale. Bãtrânii au fostprofund impresionaþi de gestul fãcutde femeile social democrate, iaracestea au stat de vorbã cu ei,încercând sã le aline momentele desingurãtate ºi tristeþe, aceºtia fiindlipsiþi de cãldura unui cãmin ºi a uneifamilii. „Cu mulþi ani în urmã, aceºtioameni au fost ºi ei cineva. Au râs canoi, au plâns ca noi… Poate aumuncit ºi au valorat mai mult! Suntpãrinþii ºi bunicii noºtri. Am adus orazã de luminã ºi am alinat 27 desuflete, care au nevoie de noi.

Mircea Popescu

Femeile social-democrate din Mehedinþi, alãturi de bãtrânii din ªiºeºti

Mulþumesc tuturor colegelor meledin Organizaþia Femeilor Social-Democrate Mehedinþi ºi doamneidirector Atena Rãducan, de la Centrulpentru persoane vârstnice dincomuna ªiºeºti”, a declaratdeputata Alina Teiº, preºedinteleinterimar al OFSD Mehedinþi. Primarul comunei ªiºeºti, MarianRãducan, a þinut, la rându-i, sã

mulþumeascã femeilor social-democrate pentru atenþia pe care auacordat-o bãtrânilor din acest centru.„Felicitãri doamna deputat! Felicitãrituturor care au fost alãturi de dvs. ºi

de bãtrânii din Centrul de la ªiºeºti!Vã mulþumesc în numele comunitãþiiºi al meu personal”, a declarat MarianRãducan, primarul comunei ªiºeºti.

Pentru România, anul 2018,an al centenarului încheierii PrimuluiRãzboi Mondial, are o semnificaþie cutotul specialã, Marea Unire de la 1918fiind un eveniment care va rãmâne unadintre cele mai memorabile pagini aleistoriei româneºti. O sutã de ani maitârziu, suntem cu toþii conectaþi laPrimul Rãzboi Mondial ºi înfãptuireaMarii Uniri, fie prin propria istorie afamiliei, prin moºtenireacomunitãþilor locale, dar ºi datoritãimpactului sãu pe termen lung asuprasocietãþii ºi asupra lumii în care trãim. Având în vedere rezonanþa istoricã aacestui eveniment, considerãmesenþialã aducerea în memoriacolectivã a contribuþiei personalitãþilor

Biroul de presã

“100 – ROMÂNIA”

vremii implicate în înfãptuirea MariiUniri precum ºi crearea unui prilejde interacþiune ºi consolidare alegãturilor în comunitate prinacþiuni ºi manifestãri aniversare.Biblioteca Judeþeanã “I.G.Bibicescu”

Mehedinþi, împreunã cu elevii ªcoliiGimnaziale “Constantin Negreanu”Nr. 9 îºi doreºte sã conectezegeneraþiile actuale ºi viitoare cuvieþile, poveºtile celor care autrãit, s-au luptat ºi au murit pentruînfãptuirea idealului naþional.

Astfel, atelierul de creaþie organizatde Biblioteca Judeþeanã Mehedinþi aavut ca temã “100 – România” prinrealizarea unei hãrþi inedite.

Fie ca sfânta sãrbãtoare a Învierii Domnului sãvã aducã liniºte ºi pace!

Minunea învierii lui Iisus sã dãinuie în inimilevoastre, sã vã lumineze viaþa ºi sã vã aducãrenaºterea credinþei, speranþei, bucuriei cu

bunãtate ºi cãldurã în suflete!

 Hristos a Înviat!Senator Liviu Mazilu

opiniiOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

* Operaþiunea MOV (miel,ouã, vin) mi se pare cã nu mai areamploarea/aplombul din alþi ani.Poate mã înºel, cine ºtie, nu mai ameu rãgazul necesar de a mai umblaprintre oameni ºi a mai lua, cum sãzic, pulsul problemelor. Oricum,agitaþia în jurul procurãrii acestornecesare componente ale mesei dePaºti nu mai este aºa de mare ca înatâþia alþi ani. ªi parcã e mai bine,totul pare ceva mai aerisit, maisãnãtos. Încã o datã, sper sã nu mãînºel. E drept, unii pun totul peseama creºterii preþurilor la acestealimente, mai ales la carnea de mielºi la ouã. Dar, ca sã fiu la fel desincer, preþurile la respectivelealimente nu mi s-au pãrut cu multmai ridicate decât anul trecut, depildã. A fost, e adevãrat, criza ouãlor,dar lucrurile au revenit la un normalrelativ. O sã vedeþi, de altfel, cã dupãPaºti, preþul ouãlor va scãdea chiarºi sub limita derizoriului. Pentru cã,în aceastã perioadã a anului, gãinileîºi vãd de treaba lor. Nu ca alþii. * Suntem noi în SãptãmânaPatimilor, dar, ca ºi dragostea învreme de rãzboi, vorba cuiva,politica nu ºomeazã, indiferent cît deevlavioºi, de oneºti sau de buni, decorecþi am dori sã fim. Iatã, maestrulCioloº dãdu drumul partidului sãu,o formaþiune cu niºte iniþialeimposibile – M.R.Î. – adicãMiºcarea România Împreunã.Împreunã cu cine, am fi tentaþi sã neîntrebãm, dar, mã rog, sã neprefacem a nu da atenþie unorasemenea detalii oarecum

Cãtre colaborãri... cooperantesuperficiale, deºi... În sfârºit, presa,reþelele de socializare anunþã cã avemde a face cu un buluc de înscrieri înnoul partid, în aceste zile dinpreajma Sãrbãtorilor Pascale. Aºa ofi? Vine Cioloº cu mântuireaneamului? Fraþilor, staþi pe aproape,fiindcã mai ºtii? Problema e alta.Liberalilor – care nu stau delocconfortabil în ceea ce priveºteatmosfera internã de partid – nu lepicã deloc bine miºcarea asta a luiCioloº ºi deja ºi-au identificatniºte... ”cârtiþe” în proaspãtul partid,care, una câte una, ies cu câte odeclaraþie de abandonare a partiduluiîn care de-abia intraserã, pe motivcã...nu s-ar da cu liberalii! Aºaceva?! Treaba e cã ºi ãºtia dingruparea care vrea sã salvezeRomânia (de ei înºiºi?!) au niºteneliniºti, în sensul cã ºi-ar dori sãfie, nu-i aºa, o singurã fiinþã, unsingur gând, o singurã voinþã cubadea Cioloº ºi cu partidulakele lui.Atâta doar cã ºi Cioloº, aºa tehnocratcum o fi el, a sesizat cam de ce suntîn stare alde Cosette Chichireãu ºise þine, deocamdatã, mândru ºi tare.Tare mândru, cum ar veni. Asta e,omul vrea sã-ºi testeze forþele deunul singur, cine ºtie ce i-ar puteaoferi soarta!? Pãi nu?! * Pesediºtii le-au lãsat în primalinie doar pe V.V. Dãncilã ºi pe LiaOlguþa Vasilescu. Pe care DulapulSãsesc le cheamã la ordin ori de câteori vor muºchii lui. Acum, înpreajma sãrbãtorilor de Paºti, acume momentul marilor angajamente ºiatitudini populist greþoase. ªi asta

nu ar fi nimic, dacã respectivul ardovedi ºi un comportament loial ºiar spune lui stupid people exact cediscutã cu doamnele respective ºinu ce o sã ne spunã dumnealui încampania prezidenþialã de la anul.Ca sã înþelegeþi, acest cetãþean le-achemat la ordine pe V.V. ºi pe Olguþa,îngrijorat de legea salarizãrii ºi defaptul cã salariaþii încep sã iasã pestrãzi. Cele douã femei i-au explicat,cu tabele ºi fluturaºi, cum stã treaba,dar în comunicatul de dupã întâlnire,nedemnul preºedinte amenþionat cu totul altebazaconii decât ceea cediscutaserã propriu-zis laCotroceaua Mov. Mãi, dragãWerner, ai fost ºi dumneata,catolic, angloican saureformat ce eºti, la bisericã, dePãºþiþã, nu te-ai spovedit ºidumneata, nu þi-ai mãrturisitpãcatele, n-ai promis ºi dumneatalui Tata Popa cã nu mai faci? Cãcite-am vãzut foarte evclavios. Pãi sepoate?! Erai oare mult preapreocupat sã n-o scapi din mânã peCarmencita? * Desecretizarea protocoalelordintre serviciile secrete ºi DNA, ÎCCJa provocat multã agitaþie, cu accenteadesea isterice, pe toate scenele ºicanalele. Sigur, tot ce se scrie acolo,prin protocoale, e mizerabil princãlcarea în picioare a tuturor legilorposibile, dar noi intuiam aceastãrealitate, noi vãzusem care erauefectele acestei mizerii, prin urmarenu ne-am mirat prea tare. Problemede...emotivitate ceva mai mari le-a

avut duduia Laura Codruþa Kovesi,care, luatã de ºuvoiul minciunilordin care, pare-se, nu mai poate ieºi,a început sã dea lecþii de semanticã,de semioticã, de gramaticãintergalacticã, declarând în direct ºisusþinând ferm cã nu-a fost vorbade protocoale de colaborare cuserviciile, aºa cum susþin oameniirãi din lumea rea, ci de protocoalede cooperare! Ptiu, batã-te sã te batãnorocul de colaboratoarecooperantã, fiinþã mult prea preþioasã

cu care ne-a cadorisit pârdalnica desoartã! La cât mai multe colaborãri...cooperante în viaþa de pension carete aºteaptã! Sau care ar trebui sã þise pregãteascã, dupã toateminunãþiile pe care le laºi în urmã! * Real Madrid a dat un recitalforbalistic de mare clasã, la Torino,marþi seara (3-0, cu Juventus), iarCristiano Ronaldã a marcat un gol cuadevãrat intergalactic, care i-a fãcut petoþi contestatarii sãi, de aici sau deaiurea, sã-ºi scoatã pãlãriile ºi sã-laplaude în picioare. Mai rar aºa ceva!

* Vã doreesc, stimaþicititori, din toatã inima, unPaºte fericit ºi sãrbãtori

luminoase ºi binecuvântate!

politicã - localãOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018 pag. 7

Dupã cum vã amintiþi, desigur,în urmã cu exact o sãptãmânã, neîntrebam cum se face cã Inspectoratulde Poliþie Judeþean Mehedinþi nu nepermite sã realizãm scopul pentru caresuntem constituiþi, continuând sãacþioneze dupã aceleaºi metehnecomuniste, arãtând dispreþ faþã de lege,încãlcând voinþa legiutorului exprimatãîn Legea 62/2011.Poem suprarealist: „Odatã, un capde paie a fost implicat într-undialog social, în versuri!” Am întrebat ºi noi acelaºi lucruInspectoratul de Poliþie JudeþeanMehedinþi, ºi redãm din conþinutulcorespondenþei cu aceastã instituþie încare se aflã capete de paie, mai exact:„…vã rugãm sã ne comunicaþiurmãtoarele aspecte:– cum aþi ajuns la concluzia cã, lanivel de unitate, sindicatul SNPPCeste reprezentativ, având în vederefaptul cã, potrivit legii, PoliþiaRomânã nu este unitate (unitãþileputând fi înfiinþate numai prin ordinal ministrului, în timp ce PoliþiaRomânã este înfiinþatã prin lege) ºiluând în considerare faptul cã acestsindicat are 258 de membri dintotalul de 702 (personalul angajatnemijlocit de cãtre Inspectoratul dePoliþie Judeþean Mehedinþi – înînþelesul art. 1 alin. 1 lit. „g” coroboratcu art. 1 alin. 1 lit. „e” din Legea 62/2011- în calitate de unitate – înînþelesul art. 1 alin. 1 lit. „k” din Legea62/2011) angajaþi (jumãtate dinangajaþii unitãþii reprezintã 351, iarpentru reprezentativitatea la nivel deunitate erau necesari 352 de membri)?– având în vedere argumentulirefutabil din care rezultã cã, la nivelde unitate, nu existã un sindicatreprezentativ, de ce nu aþi permissindicatului Europol accesul laºedinþele de comandã, precum ºiprezenþa la toate activitãþile,împiedicând realizarea scopului pentrucare sunt constituite sindicatele, aºacum acestea sunt reglementate deLegea 62/2011?– vã solicitãm ca, din acest moment,sã nu mai împiedicaþi realizarea

În ultima perioada avemevoluþii meteorologice îngrijorãtoare,iar pericolul pe care îl reprezintãîncãlzirea globalã are un impactasupra sãnãtãþii noastre. Acestea suntaspecte care ne privesc pe noi toþi ºipe care nu trebuie sã le neglijãm. Atât în calitate de cetãþean,locuitor al acestui oraº, caretrãieºte, munceºte ºi îºi creºtecopilul aici, dar ºi ca politician,consider cã este nevoie de mai multdecât un discurs sau o promisiuneîn ceea ce înseamnã mediulînconjurãtor. Este momentul sãacþionãm acum, mai ales pentrucopiii ºi nepoþii fiecãruia dintre noi.

În acest context, în dupãamiazazilei de vineri, 30 martie 2018, amdesfãºurat o acþiune de plantare aunui numãr de 200 de puieþi desalcâm în zona Zona de agrement

Aluniº (lângã Policlinicã), scopulfiind acela de îmbunãtãþire a calitãþiiaerului din oraºul nostru. Poate pãrea puþin, poate nu, darconsider cã este important sã neimplicãm cu toþii în bunul mers alsocietãþii. ªtiu sigur cã existã locuitoriai acestui oraº, care pot vedea ºiînþelege cã fiecare avem posibilitateasã schimbãm ceva, sã ne aducemaportul pentru o cauzã comunã. Mulþumesc celor peste 100 deseverineni care s-au alãturat iniþiativeimele de a planta 200 de puieþi desalcâm în municipiul nostru. Sunt bucuros sã constat cã temeimportante pentru societate, precummediul înconjurãtor, pot uni oameniipolitici ºi societatea civilã.

Viceprimar Daniel Cîrjan,Preºedinte al PNL

Drobeta Turnu Severin

Daniel Cîrjan ºtie ce înseamnãmediul înconjurãtor

În data de 3 aprilie, alãturi decolegi liberali, am vizitat Centrul de Zipentru Copiii cu Autism din Drobeta-Turnu Severin ºi am oferit trei tabletepe care vor fi instalate programespeciale care sã-i ajute în terapia lor

Cadouri de la liberali pentrucopii cu Autism

Sindicatul EUROPOL ceretransparenþã conduceriiIPJ Mehedinþi

scopului sindicatului nostru ºi sã nise permitã accesul sindicatuluiEuropol la ºedinþele de comandã,precum ºi prezenþa la toate activitãþileprivind interesele cu caractereconomic, profesional sau social oridrepturile rezultate din desfãºurarearaporturilor de muncã sau de serviciuale membrilor noºtri”. Rãspunsul pe care l-am primit arãtãredundanþa firelor de paie din capeteleîntunecate ale managerilor acesteiinsipide unitãþi teritoriale a PoliþieiRomâne, care se succed pe principiulºi dupã metoda „copy-paste”. Ni s-acomunicat un rãspuns care aratãincoerenþa managerilor acestuiorganism, ignoranþa ºi incompetenþaîn care se zbat aceºti manageri,respectiv, faptul cã, „potrivit art. 51 alin.2 din Legea 62/2011, îndeplinirea decãtre organizaþiile sindicale acondiþiilor de reprezentativitate    seconstatã, la cererea acestora, de cãtreinstanþa de judecatã care le-a acordatpersonalitate juridicã”. Provocãm managerii acestuiinspectorat sã comunice, în baza Legii544/2001, privind liberul acces lainformaþii publice, care este hotãrâreaJudecãtoriei sectorului 2 careconsfinþeºte reprezentativitateaorganizaþiei sindicale SNPPC lanivelul Inspectoratului de PoliþieJudeþean Mehedinþi. Se pare cã aceºti conducãtoriclandestini cu cap de paie ºi interesemeschine, absconse ºi secrete, facorice pentru a-ºi promova ºi pãstra,împreunã cu alþi manageri, grupurilede interese comune care sã eludezeprostia ºi ilegalitãþile comise ºi sãmenþinã metehnele comuniste, însperanþa cã poliþiºtii vor înþelege sãnu „se punã cu ei”. Noi refuzãm ºi vom refuza acestlucru, apãrându-i pe cei nãpãstuiþide ciuma bubonicã ce refuzã sãpãrãseascã poliþia din acest judeþde frontierã.Viitorul ne aparþine!

Alex Petolescu, Vicepreºedinte alFilialei Mehedinþi a Sindicatului

EUROPOL

pe cei 14 micuþi prezenþi zilnic aici. Având în vedere cã 2 aprilie esteZiua Conºtientizãrii Autismului,cred cã este necesar ca noi toþi sãarãtãm cã suntem alãturi de aceºtimici luptãtori ºi de pãrinþii lor!

opiniiOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018pag. 8

Creºtinii de pretutindeni devinuniþi în aceastã perioadã ºi împãrtãºescbucuria Învierii. Anumite tradiþii semenþin în mare parte în lume (mielul,ouãle), dar se înregistreazã ºi altele, înfuncþie de istoria, cultura ºi specificulfiecãrei þãri. În þara noastrã SãrbãtoareaPaºtilor începe cu Duminica Floriilor,amintind de întoarcerea lui Iisus înIerusalim. Oamenii merg la biserici cucrenguþe de salcie, simbol al fertilitãþiiºi vieþii, pe care le agaþã apoi lastreºinile caselor ºi la icoanã. Învechime, la Florii oamenii îºi agãþaude un pom roditor mãrþiºorul purtat înluna martie. Dacã pomul rodea dinbelºug, atunci restul anului era bogat.Tot de Florii, ca sã aibã noroc, feteleºi flãcãii obiºnuiau sã arunce pe apecurgãtoare cununi din ramuri desalcie. În joia Mare, gospodineleînroºesc ouãle. În Vinerea Mare, ziuaRãstignirii lui Iisus, tradiþia spune cãe bine sã se þinã post, sã nu seaprindã focul, sã nu se pregãteascãbucate. Sîmbãta se merge la bisericãpentru a asculta slujba Învierii, ºi aprimi luminã de la lumînãrilepreoþilor. Cu lumînãrile aprinse vomreveni în case ºi vom aprindecandela, apoi vom ciocni ouã roºii

Tradiþii de Paºti - obiceiuri din alte þãrirostind: „Hristos a înviat!”, primindrãspunsul: „Adevãrat a înviat!” Îndimineaþa Paºtelui, tradiþia spune cãtrebuie sã ne spãlãm pe faþã cu apaîn care am pus ouã roºii, pentru a neproteja de boli. În alte zone se adãugãbani de metal ºi ouã albe. La masade Paºti se serveºte fripturã de miel,ouã roºii ºi pascã. Mielul esteconsiderat simbolul lui Hristos,ouãle, simbolul Divinitãþii.Italia Spre deosebire de alte locuri, înItalia, copacul care simbolizeazãvictoria vieþii asupra morþii estemãslinul, nu palmierul. Sînt folositeºi ramuri de palmier, nu cu oîncãrcãtura atît de puternicã. Înduminica Floriilor, oamenii duc labisericã ramuri de mãslin ºi palmierpentru a fi sfinþite. Dupã ce oamenii s-au adunat în bisericã, uºile se închid,simbolizînd porþile Ierusalimului.Preoþii ciocãnesc de trei ori ºi uºile sedeschid, muzica se revarsã, iar oameniifluturã ramurile, comemorînd intrareatriumfalã a lui Iisus în Ierusalim. Întimpul Postului, femeile pun grîu laîncolþit într-un loc întunecat din casã,lipsa de luminã conferind plantei onuanþã spre alb, culoare simbolizîndmormîntul lui Iisus. Firele de grîu vorfi folosite pentru decorarea bisericilorîn zilele premergãtoare Paºtelui. DinJoia Mare liniºtea se aºterne peste þarã,clopotele înceteazã, prin tãcerecinstind rãstignirea lui Iisus. În VinereaMare, multe biserici reconstituieritualul spãlarii picioarelor. Se aleg 12bãrbaþi sãraci din parohie, caresimbolizeazã pe cei 12 apostoli, iarpreotul, astfel lui Iisus Hristos, le spalã

picioarele. În dimineaþa zilei deduminicã, se aud din nou clopotelecare anunþã Învierea. În prima zi dePaºti, copiii gãsesc ouã ascunse princasã sau în grãdinã. Se consumãproduse tradiþionale: fripturã de mielîmpreunã cu o salatã de ouã fierte.Grecia Pentru poporul grec, ouãlesimbolizeazã omagiul adus sîngeluilui Iisus, fiind ºi un simbol al fertilitãþiiºi al belºugului. Sîmbãta Mare estededicatã pregãtirilor într-o atmosferãde voioºie. Bisericile sînt gãtite desãrbãtoare, oamenii sosesc peînserat, avînd lumînãri. La miezulnopþii primesc luminã ºi îºi spun;„Christos anesti!”. În prima zi de Paºtiau loc în aer liber manifestãri debucurie dedicate Învierii Domnului.Se consumã fripturã de miel, ouã,salate, prãjituri speciale ºi o pîinerotundã, ornatã cu o cruce fãcutã dinouã roºii, numitã Christopsomon.Egipt Despre tradiþiile egiptene de Paºtivorbesc scrierile VechiuluiTestament. Pe vremea cînd evreii seaflau sub asuprirea romanã,Dumnezeu a trimis un înger cumisiunea de a intra în fiecare locuinþã(inclusiv în palatul regal) ºi de a-ipedepsi pe soldaþi, al cãror primnãscut era gãsit decedat a doua zi.Pentru ca acest lucru sã nu li seîntîmple ºi evreilor, profetul Moise le-a spus acestora sã ungã de seara uºilelocuinþelor cu sînge de miel, pentrua marca locurile în care îngerul trimisde Dumnezeu nu trebuia sã intre. Deaceea Iisus a fost numit „Mielul luiDumnezeu”. Sîngele Sãu a salvatoamenii de la moarte ºi i-a absolvitde pãcate. Postul Mare dureazã 55de zile, timp în care este interzisconsumul de carne, peºte, ouã saulapte. Se consumã doar fructe ºilegume. Duminica, bisericile sîntîmpodobite cu ramuri de palmier ºiflori, iar copiii primesc ramuri depalmier udate cu apã sfinþitã, pe carele duc acasã ºi le pãstreazã pe întregparcursul anului. În cea de-a doua zide Paºti, se sãrbãtoreºte un vechifestival al primãverii - oamenii ies înparc, în grãdinile publice ºi fac schimbde ouã colorate.

Spania Postul Mare constituie o perioadãde meditaþie, rugãciune ºi abþineri,care-i purificã pe credincioºi,pregãtindu-i pentru Înviere. ÎnDuminica Floriilor, ei merg labisericã, iar copiii duc ramuri ºi frunzede palmier pentru a fi binecuvîntatede preot. Bãieþii au ramuri simple, întimp ce fetele poartã ramuri ornate cubomboane ºi betealã. În SîmbãtaMare, toatã lumea merge la bisericã,iar duminica se ia masa în familie ºise merge în vizitã la rude.Rusia Ruºii merg la bisericã în noapteaÎnvierii, iar miezul nopþii ies afarã ºiînconjoarã biserica, intonînd cîntecereligioase. Preotul ciocãneºte la uºã,dupã care alaiul se întoarce în bisericapentru a sãrbãtori Învierea. Dupãbinecuvîntare, oamenii se întorcacasã, unde iau masa: fripturã de miel,pui, porc, ouã ºi cozonac.Chile În acest stat, duminica Floriilor estecunoscutã sub denumirea deDuminica Palmierului sau „Domingode Ramos”, palmierul simbolizîndvictoria, bucuria ºi pacea, fiindîntotdeauna considerat copacul vieþii,copac divin, dat fiind faptul cã trãieºteaproximativ 300 de ani. Ceremoniase desfãºoarã sub forma uneiprocesiuni. Vineri se mãnîncã peºte,iar pînã duminica dimineaþa sîntdifuzate programe speciale de muzicãreligioasã, cunoscute sub termenulgeneric de „doliu”. În dimineaþa zileide duminicã, se transmit programemuzicale, avînd ca temã Învierea.Brazilia Cu toþii am aflat de carnavalul de laRio de Janeiro, care marcheazãînceperea Postului Paºtelui ºi pentrucare brazilienii se pregãtesc întregul an.Pe durata acestuia se distreazã, cîntã,danseazã ºi organizeazã parade,pregãtindu-se astfel pentru perioadaPostului, cînd nu se mai organizeazãnici o manifestare cu caracter vesel.Sãptãmîna Mare începe cu oceremonie de binecuvîntare aramurilor de palmier, care sînt împletiteîn modele complicate, reprezentîndcruci, steaguri, litere ºi alte obiecte decult. continuare în pagina 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018 pag. 9

România se pare cã a rãmasþara zilei de mâine ºi atât. Nu mai areniciun politician vreun obiectiv mãreþ.Sigur cã pe hârtie sunt destule ºi suntscoase mai ales când vin alegerile.Unii promit autostrãzi de vreo 28 deani încoace. Alþii o þarã ca afarã, alþiio justiþie ca afarã. Unii mai vin ºipropun o agriculturã performantã,administraþie modernizatã ºireformatã. Alþii un sistem sanitar încare nu se mai moare pe patul despital sau pe hol sau chiar în stradã.Un sistem de sãnãtate în carepacientul nu se duce la spital cu oboalã ºi pleacã acasã cu douã bacterii,adicã se alege cu boli în plus. Ce mai promit politicienii ºi cei careajung în parlament, în guvern sau pefuncþii la nivel local? De toate:canalizare, veceuri în ºcoli ºi în toategospodãriile, deºi jumãtate dingospodãrii sunt încã dupã sistemul„buda din fundul grãdinii”, adicã totun fel de ev mediu târziu. Politicieniimai promit apã curentã în ºcoli ºi încasele din mediul rural. Unii încã mai

ªtefan Bãeºiu

Niciun obiectiv pentru nimeni, decât ziua de mâinepromit ºi reþele electrice, semn cã încãmai sunt câteva gospodãrii care nuau vãzut curent electric în epocainternetului ºi a facebook. Politicienii promit drumuri ca afarã,în care nu iei pe roþi ºoseaua ºi o duciacasã, în care nu pici cu tot cu maºinãprin asfalt, în care nu ajungi la serviciucu parbrizul crãpat. O þarã în careautostrada nu are nevoie de reparaþiiînainte de inaugurare. Politicieniipromit cã va creºte nivelul de trai ºinu vom avea în continuare 300 deeuro pe lunã, cât obþine un cerºetorromân poate pe zi sub Tour Eiffel saupe lângã Parlamentul britanic. Politicienii mai promit un sistem deînvãþãmânt performant, care sã nu maiproducã „pe stoc” generaþii deabsolvenþi care nu au ce face cudiplomele. Un sistem în care nu maiexistã jumãtate din absolvenþii de liceufãrã diplomã de bacalaureat. Unmilion de absolvenþi de liceu nu auobþinut în ultimul deceniu diploma debacalaureat. Pe cine a ajutat ºi cu cecã existã absolvenþi fãrã bac? Pe ce

piaþã a muncii s-au integratabsolvenþii respectivi? Pe niciundeprobabil sunt necalificaþi sau au plecatafarã sau sunt fãrã ocupaþie. Trebuiesã facã cineva ºi muncile grele dinalte state. Pe lumea asta e nevoie ºide cineva care sã le punã pamperºibãtrânilor sau sã îi hrãneascã. Adicãîn alte state se oferã dreptul la omoarte demnã celor care au muncito viaþã. Ce mai promit politicienii:promit pensii decente pentrupensionari. Adicã nu 450 de lei, nu600 de lei. Promit medicamenteieftine, deºi ºtiu foarte bine cã esteimposibil acest lucru. Adicã maiieftine cu un leu poate. Politicienii promit cã vor face caturismul sã înfloreascã în þara noastrãºi promit un litoral mãcar ca înBulgaria. Aleºii promit companiiperformante ºi modernizate în þaranoastrã, precum Tarom, CFR,companiile energetice ºi altele.Norocul lor este cã aici nu prea maiau ce sã promitã, pentru cã totul afost fãcut bucãþi ºi vândut la fier vechisau privatizat ºi închis. Politicienii promit cã cercetarea vaavea o altã faþã, cã vom avea vaccin,cã profesorii ºi cercetãtorii noºtri nuvor mai fi umiliþi pe salariul minimprin vreo ºcoalã sau pe la vreuninstitut de cercetare, în ruinã. Politicienii promit cã vor scoate dinmizerie staþiunile agricole de

cercetare, dar livezile au fost puse demult pe foc, iar terenurile au fost luatede bãieþii deºtepþi. Politicienii promitcã vor stopa jaful din pãduri, cã vorrãscumpãra acþiunile Petrom, cã vomavea gazele ºi energia noastrã.Energie electricã mai avem ºipoliticienii promit cã nu vor vinde ºiultimele companii neprivatizate. Politicienii promit moralitate, coduletic ºi reformarea partidelor dininterior. Promit cã respectã legea, cãnu sunt mai presus de lege ºi cã nuîºi croiesc legi care sã îi protejeze.Politicienii le promit românilor mãcaro moarte demnã, însã este un pericolsã mori la preþurile actuale. Cel maibine este sã supravieþuieºti cumpoþi, în speranþa cã va sosi vremeaîn care o înmormântare nu va costacât o maºinã second-hand sau maimult decât atât sau decât avansulla o maºinã de lux. Politicienii promit ºi cam atât. Înrealitate pe români îi doare în fund deromâni. Fiecare îºi vede de ziua demâine. Mai multã dezbinare ºi urã decâtîn acest an al Centenarului Marii Uniriinici cã s-au mai vãzut în ultima sutã deani. Suntem complet despãrþiþi, clasacondusã de clasa conducãtoare,românii din þarã de cei de afarã, românicu bani de cei fãrã bani: trãim de la o zila alta ºi de pe o zi pe alta. Nu e cruntãsãrãcia, ci pierderea speranþei.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018pag. 10

Cu ocazia ZileiInternaþionale de Conºtientizare aAutismului, Centrul de consiliere ºiasistenþã a copiilor cu tulburãri dinspectrul autist ºi Centrul de zi pentrucopilul cu autism din cadrul DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Mehedinþi auorganizat o serie de evenimente ºiactivitãþi menite sã promoveze o maibunã înþelegere a autismului ºi sãcreascã nivelul de conºtientizareprivind nevoile speciale ale copiluluicu autism. Toate aceste acþiuni s-audesfãºurat sub egida campaniei“Împreunã suntem învingãtori!” Astfel, luni, 02 aprilie anul curent,

Ziua Internaþionalã de Conºtientizare aAutismului, marcatã de cãtre Direcþia

Generalã de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Mehedinþi

copiii care beneficiazã de serviciileoferite în cadrul acestor centre auorganizat un spectacol de cântece ºidansuri. Acestora li s-au alãturat pãrinþii,implicându-se împreunã în activitãþi depicturã. De asemenea, aceºtia au primitvizita reprezentanþilor unui centrucomercial care le-au oferit cadouri. Conducerea Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi profitã deaceastã ocazie pentru a asigura încão datã familiile copiilor cu tulburãridin spectrul autist din judeþulnostru de toatã atenþia, consideraþiaºi sprijinul direcþiei noastre.

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

Noi, ca popor, suntem datorisã pãstrãm vie amintirea înaintaºilornoºtri care au fãcut posibil momentulde la 27 Martie 1918. Copiii noºtritrebuie sã cunoascã istoria þãrii noastre,sã fie mândri cã sunt români, sã pãstrezecu sfinþenie valorile româneºti. Elevii ªcolii Gimnaziale “PetreSergescu” din Drobeta TurnuSeverin, au sãrbãtorit pe 27 Martie2018, 100 de ani de la UnireaBasarabiei cu România. Sãrbãtoarea Centenarului UniriiBasarabiei cu România a început cuplantarea unui brad în faþa ºcolii deelevii clasei pregãtitoare A, coordonaþide prof. înv. primar Dãgãdiþã Ionica.Elevii au aflat semnificaþia acestei zilede la prof. de istorie Scalcãu Paula.Câteva gânduri ºi emoþii despre ceînseamnã cu adevãrat legãturastrânsã între cele douã maluri ale

În Unire stã puterea

Prutului au venit din partea mea,românca, nãscutã în RepublicaMoldova, astãzi, profesor înv. primarîn aceastã ºcoalã. Pot spune cumândrie cã am douã ACASÃ. Aºteptmomentul când va fi doar una singurã.Am transmis elevilor cã þãranulmoldovean este curat ºi cald la suflet,ospitalier, dornic sã-ºi aratefrumuseþea plaiurilor lui ªtefan celMare. Majoritatea dintre noi are ideipreconcepute despre RepublicaMoldova, idei formate de zeci de ani,pentru cã nu a existat un contact cuea. Basarabia vã aºteaptã sã ocunoaºteþi. De la moldoveni avem ceînvãþa- respectarea valorilornaþionale. Moldovenii fac eforturimari sã supravieþuiascã ºi sãprogreseze, pentru cã sunt ROMÂNI. Micii patrioþi, elevi din clasapregãtitoare A, clasa I B ºi clasa a II-a B, au oferit pãrinþilor ºi colegilordin ºcoalã un mic program artisticdedicat acestei zile, pregãtit de cãtreprof. înv. primar CostãngioarãAniºoara. Preþ de câteva minute, înholul ºcolii, câteva din poeziilemarelui poet basarabean GrigoreVieru, au prins viaþã. Cântecelepatriotice, prin care România îºiexprimã dorinþa de a-ºi aduce acasãBasarabia, au adus mai aproapePrutul, Codrii Moldovei ºi totneamul românesc. Pagina de istorie, cãreia elevii i-audat viaþã, va fi cu siguranþã o paginãvie în memoria lor. Vor fi pãrtaºi, maidevreme sau mai târziu, la reîntregireaneamului românesc. Peste ani, vorface un semn cu mâna peste ceaþavremii ºi îºi vor aminti anul 2018-anul primului Centenar.Vrãjitoru Oxana, Consilier educativ

urmare din pag. 8Tradiþii de Paºti - obiceiuri din alte þãriStrãzile sînt ºi ele împodobite, iar oamenii organizaþidefileazã pe strãzi, purtînd statuete reprezentînd peFecioara Maria ºi pe Iisus. În aceste zile se consumãmîncarea denumitã pacoca, servitã oricãrui musafir careintrã în casã. În Sîmbãta Mare, se celebreazã un mic ritualcare evocã sinuciderea prin spînzurare a lui Iuda.Argentina În nordul þãrii se organizeazã un carnaval, pentru careargentinienii se pregãtesc de pe cînd se coc boabele dealgaroba (arbore din care se face chicha, o bãuturã spirtoasãandinã). Oamenii se costumeazã în poncho-uri, poartãpãlãrii, crezînd cã astfel se vor feri de duhurile malefice ºiconsumã douã tipuri de bãuturi - aloja ºi chicha - În marþeacare precede Miercurea Cenuºie, prima zi a PostuluiPaºtelui, se desfãºoarã ceremonia „tincunoaco”. Mameleºi bunicile se încoloneazã pe doua rînduri în jurul uneiarcade din ramuri de salcie, decoratã cu flori, fructe, dulciuriºi mici lanterne. Cele doua rînduri se întîlnesc sub arcadãºi îºi dãruiesc cîte o pãpuºã, pe care o ating de frunte. Ritualuleste unul sacru, semnificînd legãtura indestructibilã dintrefemei, pe care nu o desface decît moartea. În Sîmbãta Mare

carnavalul este la apogeu. Femeile, îmbrãcate în cãmãºilargi, poncho-uri viu colorate ºi pãlarii albe, interpreteazãcîntece folclorice, danseazã în onoarea lui Pukllay, zeitateconsideratã spiritul carnavalului. Sfîrºitul carnavalului estemarcat prin sacrificarea unei oi.Uruguay În Semana Criolla, sãptãmîna care precede începutulPostului Mare, zilnic au loc în centrul oraºului, diversemanifestãri, cel mai somptuoase avînd loc în Montevideo,unde oamenii cîntã ºi danseazã pe strãzi. Începînd cuprima zi de post, oraºul este decorat, totul se cufundã întãcere pioasã, majoritatea magazinelor fiind închise.S.U.A. Paºtele este sãrbãtorit în diferite moduri, pentru cã oameniiaparþin mai multor confesiuni religioase. În marile oraºeau loc manifestãri, oamenii ies pe strãzi îmbrãcaþi în hainenoi. Paradele sînt conduse de o persoanã avizatã, care duceo lumînare sau o cruce. De Paºti se mãnîncã preparate dincarne, cartofi ºi diferite legume.

Maria Diana Popescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

diverseOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018 pag. 11

Tezaurul cel mai preþios al Religiunii Creºtine, estecununa de spini cu care a fost cununat Mântuitorul Isus, în semnde batjocorã. Aceastã cununã se pãstreazã în Biserica Notre Damedin Paris ºi cu ocaziunea Sfintelor Paºti se expune totdeauna casã o vadã poporul. În anul 1860 aceastã relicvã a fost aºezatã într-o nouã cutie, careeste un produs clasic de artã al industriei. Cutia este fãcutã din cristal de munte, are forma de cununã ºipentru pietrele cele scumpe ºi multe, este de o valoare foarte mare. Cununa de spini se aflã într-o stare foarte fragilã, din cauzatimpului cel lung de 1900 de ani ºi din cauzã cã soldaþi Romanicare au pus-o pe capul Mântuitorului Isus, au legat-o cu curele pefruntea lui. De atunci sfânta Coroanã a trecut prin multe peripeþii. Dupã luarea trupului Mântuitorului Isus de ce cruce, crucea,coroana ºi piroanele au fost îngropate în pãmânt pe loc derãstignire, unde le-a gãsit mai tîrziu Împãrãteasa Elena, mamalui Constantin cel Mare. Mult timp nu s-a ºtiut de Sfânta Coroanã, pînã cînd la anul 409 ºi-a adusaminte de ea episcopul Paulian, ca de o relicvã sfântã ºi veche. La anul 1238 împãratul Balduin a pus-o amanet regeluiLudovic al IX-lea pentru suma de 157 de mii de livre. Regele Ludovic, care mai târziu a fost canonizat între sfinþi, azidit o capelã separatã pentru pãstrarea cununei, unde s-a pãstratpânã când a fost aºezatã în Biserica Notre Dame. În fiecare an, la sãrbãtoarea Paºtilor este pusã pe altarulprincipal, unde mii ºi mii de credincioºi aleargã cu pietate la acestsimbol sublim al religiunei Creºtine. Mult timp nu s-a ºtiut ce fel de lemn a fost acela din care s-aîmpletit Sfânta cununã. Mai mulþi botaniºti mergând la Ierusalim,au cercetat cu mare atenþiune, ca sã afle cu siguranþã felul aceleiplante; ºi în adevãr, au descoperit cã, arborele cel mai spinos, aicãror spini sunt lungi de aproape un deget, foarte ghimpoºi ºi caricresc din niºte crengi subþiri ce servesc pentru împletire de cununi,este un fel de cãtinã, care se planteazã în cele mai multe grãdini ºicreºte de la sine prin împrejurimile Ierusalimului. Deºi stabilindu-se cã aceastã plantã ar fi aceia din care s-a împletitSfânta Cununã, i s-a dat numirea de „Zeziphus spinos Christi”, sau„Ramus spina Cristi” – „Spina Albã”, adicã Zizif – spinul lui Christos,sau ramul – spinul lui Christos – spin alb. În catedrala din Adria, provincia Apulia se aflã un spin dinSfânta Cununã, care a însângerat fruntea lui Christos, care prinsuferinþa lui ne-a mântuit pe noi. Conform tradiþii, odatã la 70 de ani, când Vinerea-Mareacoincide cu Buna Vestire, la 25 Martie, aceºti spini se transformãºi reînverzesc sub ochii credincioºilor ºi spinul înegrit de secoli aînverzit, iar petele de pe el s-au înroºit, ca ºi când sângele proaspãtl-ar fi stropit chiar atunci. Ceremonia s-a desfãºurat sub razele soarelui în faþa catedralei,impresionând adânc pe mulþimea credincioasã. Autoritãþile civile ºi mai mulþi medici ºi învãþaþi se apropiarãde episcopul care þinea în mâini relicva sfântã, ca sã vadã maide aproape fenomenul.

Dr. Em. Elefterescu 1933Colecþia prof. Marius Popescu

Cununa de spini aMântuitorului ISUS

HRISTOSConform Calendarului admiterii

în învãþãmântul profesional de stat ºiîn învãþãmântul dual pentru anul ºcolar2018-2019, aprobat prin O.M.E.N. nr.4795/ 31.08.2017, în perioada 26februarie - 30 martie, la nivelul fiecãreiunitãþi de învãþãmânt care are ofertãeducaþionalã pentru învãþãmântulprofesional/dual în anul ºcolar viitor s-a desfãºurat acþiunea “Sãptãmânameseriilor” în cadrul cãreia s-auorganizat urmãtoarele acþiuni:- Promovarea învãþãmântuluiprofesional ºi tehnic, în general ºi amodului de organizare ºi funcþionare aînvãþãmântului profesional/dual, înspecial, informare privind condiþiile încare elevii pot avea acces laînvãþãmântul profesional/dual ºibeneficiile acestor forme de pregãtireprofesionalã.- Consilierea elevilor din clasa a VIII-a,învãþãmânt gimnazial, cu privire laoportunitatea continuãrii studiilor înînvãþãmântul profesional de stat/dual,oferta de ºcolarizare, perspectivele deangajare, condiþii de admitere. Inspectoratul ªcolar JudeþeanMehedinþi a solicitat directorilorunitãþilor de învãþãmânt, care au în ofertaºcolarã învãþãmânt profesional ºiînvãþãmânt dual, sã stabileascã uncalendar al activitãþilor pentru“Sãptãmâna meseriilor”. Conformacestuia, majoritatea unitãþilor ºcolare auorganizat activitãþi de consiliere a elevilorºi pãrinþilor privind orientarea ºcolarã ºiprofesionalã realizatã de profesoriidiriginþi, în colaborare cu profesoriiconsilieri ºcolari, vizite în ºcoli,informarea elevilor despre învãþãmântulprofesional ºi dual, ateliere de lucru cuelevii de clasa a VIII-a, dezbateri, meserotunde, activitãþi demonstrative, întâlniricu operatorii economici, etc. De asemenea, în perioada 5 martie– 18 mai fiecare unitate de învãþãmântcare, în anul ºcolar 2017-2018,ºcolarizeazã elevi în clasa a VIII-a,organizeazã ºi desfãºoarã activitãþi deorientare ºi consiliere cu elevii de clasaa VIII-a, cu accent pe conºtientizareacer in þe lor p ie þ e i munci i º i aoportunitãþilor pentru carierã ºi pe

ORIENTARE ªI CONSILIEREPROFESIONALÃ PENTRU ELEVII DE

CLASA a VIII-acont inuare a pregãt i r i i pr inînvãþãmântul profesional de stat ºiînvãþãmântul dual . Activitãþile deorientare ºi consiliere se deruleazã cusprijinul consilierilor ºcolari ai CJRAEºi urmãresc pregãtirea înscrieriielevilor în învãþãmântul profesional destat ºi învãþãmântul dual. Elevii de clasa a VIII – a care doresc sãurmeze un parcurs profesional înînvãþãmântul profesional pot opta pentruun loc în una din cele 13 clase dinurmãtoarele unitãþi de învãþãmânt dinjudeþul Mehedinþi, care au ofertãeducaþionalã pentru învãþãmântulprofesional cu urmãtoarele calificãriprofesionale:1. Colegiul Tehnic de Transporturi Auto(mecanic auto, confecþioner produseelectrotehnice)2. Colegiul Tehnic “Lorin Sãlãgean”(lãcãtuº construcþii metalice ºi utilajtehnologic, confecþioner produsetextile)3. Colegiul Tehnic “Domnul Tudor”(sudor)4. Colegiul Tehnic “Decebal” (operatorfabricarea ºi prelucrarea celulozei ºihârtiei)5. Colegiul Naþional Economic “TheodorCostescu” (comerciant-vânzãtor)6. Colegiul Tehnic “Dierna” Orºova(marinar)7. Colegiul Tehnic “Matei Basarab”Strehaia (strungar)8. Colegiul Tehnologic “C-tin Brâncoveanu”Baia de Aramã ( mecanic auto)9. Liceul Tehnologic “TudorVladimirescu” ªimian (mecanic agricol)10. ªcoala Profesionalã Corlãþel(horticultor)

La nivelul judeþului, în anul ºcolar2018-2019, operatorii economiciau sol ic i ta t ºco lar i za rea înînvãþãmântul dual pentru calificãrile:s u do r º i l ã cã t u º c o n s t r u c þ i imetalice ºi utilaj tehnologic (S.C.SEVERNAV S.A.), oferta concretizându-se în cele douã clase de la ColegiulTehnic de Transporturi Auto, DrobetaTurnu Severin.Inspector ºcolar pentru învãþãmânt

profesional ºi tehnicProf. Monica Iuliana PONEA

opiniiOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018pag. 12

Evoluþia raportului euro/leu a fost mai agitatãdecât în zilele precedente, chiar dacã cursul nu s-adespãrþit de cota 4,66 lei. Scãderea aversiunii faþã de risc la nivel internaþionala permis leului sã se aprecieze în primele ºedinþe aleperioadei. Media euro a coborât pânã la 4,6502 iarcotaþiile au scãzut pentru scurt timp pânã la 4,649 lei. Treptat euro a revenit spre pragul de 4,66 fiind atinsun maxim de 4,6585 lei, la finalul perioadei, cândtransferurile s-au efectuat în culoarul 4,658 – 4,662lei, cu închiderea în jurul valorii de 4,66 lei. Tendinþa de depreciere a leului se va menþine ºi înurmãtoarele luni. În cazul factorilor interni trebuiescreamintite inflaþia sau impredictibilitatea politicilorfiscale dar ºi adâncirea deficitelor de cont curent ºicomercial cât ºi creºterea majorã a celui bugetar, încondiþiile în care PSD a ales calea investiþiilor înconsum, prin majorarea salariilor ºi pensiilor, ºi nupe cea în economie. „În ultimul raport al FMI este o frazã care spune cãdacã politica monetarã nu va fi încurajatã de politicafiscalã, Banca Naþionalã nu poate decât sã majorezeºi mai mult dobânda”, a atras atenþia guvernatorulMugur Isãrescu, în faþa membrilor ComisieiEconomice din Senat. „Presiunea pe depreciereamonedei naþionale este încã un argument pentruîntãrirea politicii monetare. Stabilizarea cursului deschimb nu se poate face la orice dobândã”, a punctatguvernatorul BNR, care a precizat cã „suntem acuzaþisau se sugereazã cã la începutul anului am dat cucapul precum berbecul în creºterea economicã”. Analiºtii Bãncii Transilvania puncteazã în ultimul lorraport asupra riscurilor cu care se confruntã economialocalã. Creºterea inflaþiei medii la 3,4% va pune BNRîn situaþia de a majora dobânda sa de politicã monetarãpânã la 3,5%. În ceea ce priveºte cursul mediu acestaar urma sã fie de 4,7 lei, ceea ce înseamnã cã euro arputea atinge valori de pânã la 4,75 – 4,8 lei. Cursul dolarului american a crescut de la 3,7576 la3,7842 lei, la sfârºitul intervalului, într-o ºedinþã în carecotaþiile au fluctuat între 3,777 ºi 3,802 lei. Moneda elveþianã s-a miºcat pe pieþele internaþionaleîntre 1,173 ºi 1,18 franci/euro, iar media a fluctuat între3,9494 ºi 3,9632 lei, cea de la sfârºitul intervaluluifiind stabilitã la 3,9625 lei. Perechea euro/dolar a coborât de la 1,2477, în primaparte a perioadei, la 1,2254 dolari, la finalul ei. Economia americanã dã semne majore de revigorare,ºomajul atingând în februarie minimul ultimilor 45 de ani,iar vânzãrile cu amãnuntul au crescut cu 3,1%. Dolarul arfi trebuit sã fie impulsionat ºi de creºterea inflaþiei la 1,8%.

Dupã o scãdere la 6.852 dolari, mai jos cu circa25% faþã de începutul lui martie, indicele compozit albitcoin calculat de Bloomberg a urcat la finalulperioadei, la 7.337,98 dolari. Analiza cuprinde perioada 27 martie – 2 aprilie 2018.

Analiºtii vãd eurotrecând de 4,7 lei

1932 – SEVERINUL – CAPITALÃ AMATEMATICII

Puþini ºtiu astãzi cã în anul 1932Severinul a fost, realmente, o capitalã cuvocaþie europeanã a matematicii. La iniþiativa lui Petre Sergescu, fiu alSeverinului ºi profesor la Universitatea DacieiSuperioare din Cluj, la Turnu Severin a avutloc în acel an cel mai important evenimentºtiinþific al momentului – Congresulinternaþional al matematicienilor – cuparticiparea a 140 de matematicieni români ºia 40 de oameni de ºtiinþã strãini. Dacã Petre Sergescu îºi asumase explicitdorinþa de a arãta oraºului copilãriei ºi primeisale tinereþi recunoºtinþa simbolicã pentru aniiformãrii, alegerea Severinului ca gazdã aconclavului matematicesc se datora, în parte,dupã cum avea s-o afirme, cu prilejul primiriioaspeþilor strãini, ministrul Gh. Ionescu-ªiºeºti,ºi el mehedinþean la obârºie, ºi altor nume dereferinþã în domeniu, cum erau cel al luiGheorghe Þiþeica, participant la rându-i lacongres, sau cel al lui Traian Lalescu, de puþintimp plecat dintre cei vii, ambii din partea locului. Dupã descinderea în Capitala þãrii, în ziua de 4mai 1932, a primului grup de delegaþi strãini ºivizitarea muzeelor „Simu” ºi „Toma Stelian”, amormântului Eroului Necunoscut, a noilorcartiere ale oraºului ºi a parcului Ciºmigiu, înseara aceleaºi zile oaspeþii strãini au fost primiþila Camera Deputaþilor de cãtre preºedinteleacesteia, matematicianul Dimitrie Pompeiu.Rãspunzând alocuþiunii rostite cu acest prilej deamfitrion, profesorul A. Denjoy, unul dintremembrii delegaþiei de savanþi francezi, constatacu bucurie cum poporul român ºtiuse „sã aducãomagiul bine meritat intelectualitãþii, prinîncredinþarea unei demnitãþi aºa de înalte”, detalia preºedinþiei Camerei Deputaþilor, „savantuluimatematician, d. Pompeiu”1. În aceeaºi zi, seara, a avut loc o recepþie laPolitehnica bucureºteanã, datã de profesorulGheorghe Þiþeica, iar în ziua urmãtoare, a fost vizitatãValea Prahovei, cu opriri la Breaza ºi Câmpina.

În seara zilei de 5 mai, delegaþii s-audeplasat cu trenul la Turnu Severin.

Prof. Dr. Tudor Rãþoi E greu sã ne închipuim astãzi, când chiar marilemanifestãri ºtiinþifice ºi culturale de nivel naþionalse desfãºoarã adesea în cel mai desãvârºit anonimat,ca sã nu mai spunem cã un oraº ca Severinul nicinu ºtim de când n-a mai gãzduit mãcar o reuniunecultural-ºtiinþificã regionalã de þinutã onorabilã, cum,într-o o epocã lipsitã de televiziune ºi cu o presãscrisã ºi audio nu tocmai la îndemâna oricui,congresul a putut stârni un interes atât demare în rândul publicului obiºnuit. Cine nucrede poate sã consulte numãrul din 8 mai1932 al ziarului „Universul”, care publicarelatarea corespondentului din Turnu Severinal ziarului, Emanoil Lega, ºi fotografia mulþimii- cuvântul exprimã întregul adevãr - decetãþeni ai oraºului, adunaþi în garã pentru a-i întâmpina pe congresiºti.

Adevãrata dimensiune a evenimentuluiera însã datã de calitatea cu totulexcepþionalã a participanþilor. Din strãinãtate îºi trimiteau matematicienide elitã Franþa, Belgia, Polonia, Cehoslovacia,Iugoslavia ºi Bulgaria2.

Dintre matematicienii francezi, în primul rândera amintit numele profesorului Paul Montel de laSorbona, care venea pentru a treia oarã în România.Deschizãtor de drumuri în analiza matematicã,creatorul noþiunii de „familii normale de funcþii”,Paul Montel era recunoscut drept ºef de ºcoalã înmatematica timpului. Preºedinte al „Asociaþieiprofesorilor universitari francezi” ºi fost preºedinteal „Societãþii matematice franceze”, savantul eraun mare filoromân, membru al juriului de doctoratal tuturor românilor ce fãcuserã doctorate înmatematicã la Sorbona dupã 1920. Împreunã cuEmmanuel de Martonne crease la Paris societatea„Les Pélérins de Paris”, care grupa pe toþi prieteniiromânilor ºi adusese servicii remarcabile înmaterie de propagandã proromâneascã printrefrancezi3. În fine, Paul Montel mai fusese înRomânia în 1927 ºi 1929, când, de fiecare datã,þinuse cursuri de câte o lunã la Universitateadin Cluj, experienþã pe care plãnuia s-o repete ºidupã congresul severinean. Tot din Franþa venea A. Denjoy, ºi el profesorla Sorbona, considerat unul dintre spiritele celemai cuprinzãtoare în fundamentele matematicii.Fost profesor la Universitãþile din Strasbourgºi Utrecht (Olanda), Denjoy era preºedintele înexerciþiu al Societãþii matematice din Franþa ºi,asemeni lui Montel, intenþiona sã rãmânã încursul lunii mai la Universitatea din Cluj, undeurma sã susþinã o serie de prelegeri despre„singularitãþile funcþiilor analitice”.

1 „Universul” anul XLIX, nr. 122 din 5 mai 1932.2 Personalitatea ºi opera celor mai mulþi dintre congresiºtia fost prezentatã succint în „Universul” anul XLIX, nr. 124din 7 mai 1932.3 Specialist în geografia Europei est-centrale ºi de sud, E. deMartonne s-a dovedit un cunoscãtor avizat al istoriei româneºti.În 1917, el a scris studiulLa Transylvanie, în calitate de colaboratoral comisiei Inquiry, subliniind cã poporul român din interiorularcului carpatic era „incontestabil, elementul cel mai vechi ºi celmai viabil al populaþiei” ºi cã el dorea „unirea cu România, care afãcut, pentru a realiza acest ideal, cele mai mari sacrificii” (veziIstoriaRomânilor. Vol. VIII. România întregitã (1918-1940), Bucureºti,Editura Enciclopedicã, 2003, p. 5). CONTINUARE ÎN NUMÃRUL URMÃTOR

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Accentul sãptãmânii se va afla pe segmentulfinanciar, în speþã pe situaþia banilor ºi bunurilorcomune cu alþii. Apar ºanse deosebite de aanaliza obiectiv acest segment de viaþã ºiactivitate. Sunt posibile câºtiguri de la ºi prin alþii,lãmuriri ºi rezolvãri financiare surprinzãtoare, darºi aflarea unor detalii bine ascunse mai demult.Începând de miercuri ºi pânã la finele sãptãmâniieste rost de cãlãtorii, dialoguri cu persoane aflateîn strãinãtate, însã te poþi gândi ºi la abordareaunor studii personale sau profesionale.Evenimente sociale cu multã lume.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Sãptãmâna este importantã în plan relaþional,întrucât se deschid oportunitãþi de colaborare saude implicarea într-o relaþie matrimonialã oficialã.Orice relaþie partenerialã se va reconfigura, binefiind sã-þi stabileºti termenii ºi condiþiile în carevrei sã se desfãºoare de acum încolo toateacestea. Influenþele astrale din aceste zile te ajutãsã pui ordine ºi disciplinã în activitãþile ºiproiectele comune cu ceilalþi. Evitã exagerãrile ºiaºteptãrile prea mari de la alþii! De miercuri aparpreocupãri legate de achitarea datoriilor. Sunt zilebune pentru a relaþiona cu instituþiile financiare.Discuþii erudite ºi cãlãtorii de tot felul.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

Se contureazã schimbãri majore în planprofesional, respectiv la locul de muncã. Aparposibilitãþi deosebite de avansare profesionalã saude gãsire a unui alt loc de muncã. Deocamdatã vininformaþii, au loc discuþii, dar concretizarea va apãreaceva mai târziu. În a doua parte a sãptãmânii se vorevidenþia relaþiile parteneriale, atât cea cu partenerulde viaþã, cât ºi cea cu partenerii de afaceri saucolaboratorii. Evitã sã vorbeºti prea mult despre tineºi planurile tale de viitor! Unii plãnuiesc în tainã sãprofite de pe urma ta. Cheltuieli comune cu alþii,achitarea facturilor ºi datoriilor de orice fel.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Foarte interesant este capitolul amoros. Seîntrezãresc noutãþi fie într-o relaþie sentimentalãveche, fie se înfiripã una nouã, cu mari ºansede a se desfãºura pe termen lung. Conjuncturileastrale din aceaste zile îþi vor spori creativitatea,reuºind sã-i uimeºti pe cei dragi cu ideile talestrãlucite. Distracþii ºi aventuri la cote mari. Fiiprudent ºi pãstreazã mãsura în toate! A douaparte a sãptãmânii evidenþiazã activitateaprofesionalã ºi sãnãtatea. Vei avea mult de lucru,bine fiind sã-þi dozezi eforturile corespunzãtor.Chestiuni parteneriale delicate.

Zodia Leu(23 iulie - 22 August)

Evenimentele principale ale sãptãmânii se aflã însegmentul domestic. Sunt ºanse deosebite pentruîmbunãtãþirea relaþiilor cu membrii familiei, dar ºipentru schimbãri importante în spaþiul locativ.Þinecont ºi de sfaturile sau nevoile celor dragi. Sprijinullor conteazã ºi reprezintã fundamentul a tot ce doreºtisã realizezi în viitor. A doua parte a sãptãmânii teîmbie la distracþii, aventuri ºi implicare în relaþiiamoroase. Prudenþã, discernãmânt ºi mãsurã în toate!Sãnãtatea devine vulnerabilã pe segmentelesistemului osos ºi digestiv. Odihneºte-te ºirespectã o dietã!

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Foarte importante devin relaþiile cu anturajulapropiat. Se contureazã oportunitãþi de a-þiîmbunãtãþi mentalitatea, comunicarea ºi relaþiile cucei din jur. De asemenea sunt ºanse favorabile pentrua planifica excursii, vizite sau studii personale ºiprofesionale. Talentele oratorice îþi vor fi evidenþiateºi apreciate, ca de altfel ºi ideile pe care le prezinþicu emfazã. Însã, dozeazã-þi debitul verbal ºi alegecu grijã vorbele. A doua parte a sãptãmânii estefavorabilã treburilor gospodãreºti ºi dialogurilorfamiliale. Activitãþi comune cu cei dragi.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Începi sãptãmâna în forþã, dornic de a mutamunþii din loc. Atenþia îþi va fi atrasã desegmentul financiar, care va cunoaºte modificãribenefice. În primele zile ale sãptãmânii se parecã vei primi anumite sume bani, salariul oprimã, cadouri sau diverse favoruri ºirecompense dinspre locul de muncã. Sedeschide o nouã etapã de câºtig din activitateaprofesionalã. Evitã cheltuielile ºi chibzuieºteatent fiecare achiziþie! Spre finalul sãptãmânii secontureazã cãlãtorii pe distanþe scurte ºidialoguri cu persoanele din anturajul apropiat.Activitãþi domestice de anvergurã..

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Sãptãmânã foarte importantã pentru tine, întrucâtse contureazã posibilitãþi deosebite de a te dezvoltadin toate punctele de vedere. Sunt momentefavorabile transformãrii personale ºi trasãrii unorplanuri de viaþã cu totul noi. Beneficiezi de osusþinere astralã deosebitã, astfel cã foloseºte totce þi se oferã. Renunþã la obiceiuri toxice, la idei ºiplanuri neproductive. Mulþi vor dori sã afle secretulstrãlucirii tale, însã îþi va fi greu sã explici ceea cetrãieºti. Spre sfârºitul sãptãmânii apar îmbunãtãþirifinanciare, lucru care te va bucura mult. Discuþii ºiîntâlniri cu persoanele din anturajul apropiat.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Eºti preocupat mai mult de nevoile tale sufleteºtiºi faci totul în aºa fel încât sã treci neobservat.Contextul astral din aceste zile îþi aduce deschiderimentale deosebite, viziuni premonitorii aleevenimentelor în care eºti implicat sau vei fi cumvaîn unele viitoare. Rezervã momente numai pentrutine ºi scrie totul într-un jurnal. Îþi va fi de mare folosla momentul potrivit. Sãnãtatea este vulnerabilã, deaceea dozeazã-þi eforturile ºi odihneºte-te mai mult.Începând de joi te vei simþi excelent, implicându-teîn tot soiul de activitãþi. Cheltuieli cotidiene!

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Relaþiile cu prietenii capãtã valenþe deosebite,fiind influenþate de razele astrale din aceste zile.Sunt momente favorabile în care vei observa foarteclar cine îþi este loial ºi cine stã pe lângã tine doarpentru interese personale meschine. A doua partea sãptãmânii aduce stãri de spirit fluctuante, dorinþãde interiorizare ºi accentuarea unor probleme desãnãtate mai vechi sau mai noi. Odihneºte-te, ia înserios semnalale ºi nevoile organismului, darurmeazã ºi sfaturile specialiºtilor în sãnãtate. Suntfavorizate dialogurile tãinuite cu cei dragi. Finalulsãptãmânii îþi aduce energie ºi spor în toate.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Foarte important este segmentul profesional ºiimaginea ta în ochii altora. Se contureazã schimbãriîn cadrul colectivului de lucru în care activezi,discuþii cu ºefii ºi autoritãþile, responsabilitãþiprofesionale noi. Deocamdatã, lucrurile se petrecîn umbrã, astfel cã este puþin probabil sã înþelegi,pe deplin, însemnãtatea celor petrecute. A douaparte a sãptãmânii îþi aduce în preajmã prieteni.Distracþii, aventuri, planuri de vacanþã, dar ºidiscuþii importante pe marginea unor proiecteprofesionale ce se întrezãresc la orizont alãturi deprieteni. Odihneºte-te ºi respectã o dietã de sezon!

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Gândurile îþi sunt luminate de idei deosebite.Spiritualitatea capãtã noi valenþe pentru tine,deoarece eºti influenþat de raze astrale benefice.Sunt zile bune pentru a-þi redefini concepþiiledespre lume ºi viaþã, pentru a te apropia de celesfinte ºi pentru a-þi trasa planuri noi. Vor fifavorizate de acum încolo ºi cãlãtoriileîndepãrtate ºi studiile pe termen lung. A douapartea sãptãmânii îþi aduce multã forfotã socio-profesionalã. Senzaþia cã te afli pe o scenã ºi multãlume te priveºte ºi ascultã va fi la cote mari.Prudenþa ºi sinceritatea îþi sunt cei mai buni aliaþi.

OBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018 pag. 13Horoscop

Autor: AstroCafe.ro

(5 - 11 aprilie 2018)

pag. 14 diverseOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018

În perioada 29-31.03.2018la Focºani s-a desfãºuratCampionatul Naþional de juniori,

La Focºani s-a desfãºurat Campionatul Naþional de juniori, U21

U21, individual, masculin ºifeminin, unde au participat 278 desportivi de la 57 cluburi.

În perioada 01.04.2018 laBEOGRAD în Serbia a avut loc TurneulInternaþional “Trophy Beograd’’ la careau participat 200 de sportivi din ROU,SRB, MAK, FRA. CSM Drobeta îºicontinuã pregãtirea cu juniorii ºicadeþii sãi de perspectivã participândla aceastã verificare urmatã de unstagiu de pregãtire la Kikinda cusportivi de elitã din Judo-ul sârb. Serbia, aceastã micã þãriºoarã, deþineîn acest moment campion mondial ºicampion European de seniori încategoria -90 kg, titluri obþinute în 2017. Sportivii CSM Drobeta au avut oreprezentare bunã ºi foarte bunã laaceastã competiþie urcând pepodium dupã cum urmeazã:

Loc I-ARGINT DIANA -52 kg -U15-BORONTIª ANDREEA-57 kg -U21-IOVIÞA ROBERTA -52 kg -U21

Loc II

În Serbia a avut loc TurneulInternaþional “Trophy Beograd”

CSM Drobeta Turnu Severin s-aîntors acasã cu alte medaliipreþioase obþinute de sportivii sãi:

Loc I-COVACIU IASMINA -48 kg

Loc III-IOVIÞÃ ROBERTA -52 kg-BORTOS ANDREEA -57 kg

Loc V-VLADU ANA MARIA -44 kg-BORONTIª ANDREEA -57 kg

Loc IX

-MITAR REBEKA -52 kg -U15(sportivã aflatã în testãri)-CHICIN ALEXANDRU-73 kg -U21

Loc IIIVLADU ANA MARIA -48 kg -U21-DUMITRU BOGDAN -55 kg -U21(sportive aflat în testãri)-COVACIU IASMINA -52 kg -U21

Loc V-UNTARU COSTE -73 kg -U21-MATEI LIVIU -73 kg -U21 Toate aceste rezultate au urcat pepodium pe cea de a treia treaptãclubul CSM Drobeta TurnuSeverin în clasamentul pe echipe. De la Beograd acest lot de sportiviau plecat la Kikinda unde vorrãmâne pânã joi 05.04.2018 într-unstagiu de pregãtire cu cei mai bunisportivi din þãrile ex-iugoslave.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

-TOPALÃ VLAD -81kgLoc XI -UNTARU COSTEL -73 kg-CHICIN ALEXANDRU -73 kgNeclasaþi-STROE ANA MARIA -44 kg-MATEI LIVIU -73 kgUrmeazã o perioadã de pregãtire

centralizatã în Serbia ºi CampionatulNaþional de Tineret, Piteºti.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt

al CSM Drobeta Turnu Severin

AnunþNumitul Murdealã Sorinel din Drobeta Turnu Severin, str.

Nicu Cernãianu nr. 32, judeþul Mehedinþi este citat la JudecãtoriaDrobeta Turnu Severin în Dosarul Civil nr. 13748/225/2016 ºichemat în instanþã la Camera Sala 6. Complet c.7 civil – 2018 îndata de 16 mai 2018, ora 8.30 în calitate de pârât, în proces cuMurdealã Nicolae în calitate de reclamant pentru dezbaterea maseisuccesorale, în urma decesului mamei sale Murdealã Visteana.

În perioada 26 – 30 martiea.c, ISU MEHEDINÞI a sprijinitactivitatea a douã delegaþii româno-bulgare, aflate într-o vizitã de lucru ºischimb de experienþã, în judeþulnostru, în cadrul proiectului“Investiþii pentru o regiune sigurã:Judeþul Giurgiu ºi districtul Ruse” –ISR – cofinanþat prin ProgramulINTERREG V-A România- Bulgaria. Delegaþia românã a fost formatã dincadre militare ale ISU GIURGIU ºireprezentanþi ai Consiliului JudeþeanGiurgiu, iar delegaþia bulgarã dinreprezentanþi ai Direcþiei Generalede Apãrare Împotriva Incendiilorºi Protecþie Civilã. În cadrul acestei vizite au avut locîntâlniri ale membrilor echipelor deimplementare a proiectului ºi a fostanalizat stadiul realizãrii etapelorimplementãrii acestuia. Totodatã, Biroul de presã

ISU MEHEDINÞI a sprijinit activitateaa douã delegaþii româno-bulgare

participanþii din cele douã þãri, alãturide cadre ale ISU Mehedinþi ºi-auîmpãrtãºit bunele practici dobânditede-a lungul timpului, în desfãºurareamisiunilor ºi a exerciþiilor aplicative. De asemenea, a fost verificatãviabilitatea interoperabilitãþii statuateprin planurile de intervenþie comunã,urmãrindu-se ºi identificarea unor noioportunitãþi de colaborare. Cu ocazia întâlnirii au fost efectuatevizite la obiective relevante pentruproiectul în derulare. Vizitele la detaºamentele deintervenþie ale ISU “Drobeta” au avutrolul de a identifica autospecialele ºitehnica de intervenþie prevãzute înplanurile comune de intervenþie,dar, în acelaºi timp, au constituit ºio oportunitate de a extinde tipurilede tehnicã deja existente.

sportOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018 pag. 15

În derby-ul etapei a XIV-a dinLiga a IV-a Mehedinþi, CS Strehaia

În prima etapã a returului dinLiga a III-a la fotbal feminin, ACSAtletic Drobeta a fost învinsã, pe terenpropriu, cu 3-0 de liderul ACS BanatGirls Reºiþa. Toate cele 3 goluri alepartidei de pe Stadionul Termo au fostmarcate încã din primele minute, deElena Ruvinã (‘3), Andreea Marina (‘7)ºi Denisa Burdan (‘10). Dupã acest noueºec, echipa severineanã a rãmas pepenultimul loc în clasament, cu 3puncte. ACS Atletic Drobeta va disputaurmãtorul meci pe data de 22 aprilie,când va juca, tot pe teren propriu, cuACS Independenþa II Baia Mare. “Amîntâlnit singura echipã cu punctaj

Etapa a XIV-aCS Strehaia - Recolta Dãnceu 1-1Viitorul ªimian - Viitorul Cujmir 5-0Real Vânju Mare - Dierna Orºova 1-3Inter Salcia - Decebal Eºelniþa 0-3Dunãrea Pristol - AS Corcova 3-0Clasament1. Dãnceu 14 13 1 0 66-15 402. ªimian 14 12 0 2 51-12 363. Strehaia 14 11 1 2 41-16 344. Orºova 14 9 0 5 41-25 275. Cujmir 14 7 1 6 35-29 226. Pristol 14 5 2 7 25-35 177. Eºelniþa 14 2 4 8 21-44 108. Vânju Mare 14 3 0 11 16-47 99. Salcia 14 1 2 11 15-61 510. Corcova* 14 1 1 12 12-39 4* A fost exclusã din campionat în etapa X-a ºipierde toate jocurile din retur cu 3-0Liga a IV-aEtapa viitoare (06 aprilie)Recolta Dãnceu - Viitorul ªimianDierna Orºova - CS StrehaiaDecebal Eºelniþa - Real Vânju MareViitorul Cujmir - Dunãrea PristolAS Corcova - Inter Salcia

Derby-ul etapei a XIII-a din Liga a V-a Mehedinþi afost tranºat de campioanasezonului trecut, DunãreaHinova, care a dispus cu 1-0de liderul actualei stagiuni,ªtiinþa Broºteni. Prin golulmarcat în minutul 73, IulianStãiculescu ºi-a ajutat echipasã rãmânã pe locul al treilea. De rezultatul înregistrat peterenul din satul Bistriþa aprofitat ocupanta loculuisecund Inter Crãguieºti,care s-a apropiat la 3puncte de lider, dupã ce acâºtigat la “masa verdemeciul” cu AS Corlãþel,deoarece oaspeþii nu s-auprezentat la terenul de joc!

De Paºte nu se disputãmeciuri în ultimul eºalonfotbalistic din Mehedinþi,urmã-toarea etapã fiindprogramatã pe 15 aprilie.

Recolta, stopatã la Strehaiaºi Recolta Dãnceu au remizat, scor1-1. Florin Dobrescu a deschis

scorul în minutul 7, iaroaspeþii au egalat prin AlinLãpãdat, în minutul 23. Pânãla final nu s-a mai marcat, iarliderul Recolta Dãnceu a bifatprimul rezultat de egalitate alsezonului, dupã ce, înprecedentele 13 etape,obþinuse victorii pe linie.

De remiza din derby-ulrundei a profitat ocupantalocului secund Viitorulªimian, care s-a distanþat la2 puncte de Strehaia ºi s-aapropiat la 4 puncte deDãnceu, dupã ce a dispuscu 5-0 de Viitorul Cujmir,prin golurile izbutite deAndrei Enea (‘1, ’23, ’67,’87) ºi Mãdãlin Mãtãsã-reanu (85).

Eºecul echipei din Cujmira consolidat Diernei Orºova

locul al 4-lea, ultimul care asigurãprezenþa în play-off. Echipaorºoveanã s-a distanþat la 5 punctede urmãritoarea sa Viitorul Cujmir,dupã ce s-a impus cu 3-1 la VânjuMare. Adelin Dragomir (‘6), respectivClaudiu Fulga (’50), Andrei Lãzãr(’55) ºi Cristian Chiriþã (’71) au fostmarcatorii din raportul de joc.

Etapa viitoare se joacã în VinereaMare, de la ora 17:00, ºiprogrameazã derby-ul primelor 2clasate Recolta Dãnceu ºi Viitorulªimian. Aflatã pe locul 3 în actualastagiune, campioana sezonuluiprecedent, CS Strehaia, va jucape terenul Diernei Orºova, de careo despart 7 puncte.

Dunãrea a învins ªtiinþaLiga a V-aEtapa a XIII-aDunãrea Hinova - ªtiinþa Broºteni 1-0Voinþa Opriºor - Real Vânãtori 5-0AS Obârºia de Câmp - Unirea Gârla Mare 0-0Viitorul Floreºti - ASG Hinova 2-2Coºuºtea Cãzãneºti - Voinþa Vrata 6-3Inter Crãguieºti - AS Corlãþel 3-0Clasament1. Broºteni 13 10 1 2 55-14 312. Crãguieºti 13 9 1 3 43-26 283. D. Hinova 13 7 1 5 37-27 224. Cãzãneºti 13 6 2 5 36-30 205. Gârla Mare 13 6 2 5 26-22 206. Obârºia 13 5 4 4 27-22 197. Vrata 13 5 3 5 35-30 188. Floreºti 13 5 2 6 32-38 179. Corlãþel 13 4 3 6 30-39 1510. Opriºor 13 4 2 7 30-30 1411. ASG Hinova 13 3 3 7 30-52 1212. Vânãtori 13 2 0 11 18-68 6Etapa viitoare (15 aprilie)ªtiinþa Broºteni - AS Obârºia de CâmpASG Hinova - Dunãrea HinovaAS Corlãþel - Viitorul FloreºtiVoinþa Vrata - Inter CrãguieºtiVoinþa Opriºor - Coºuºtea CãzãneºtiReal Vânãtori - Unirea Gârla Mare

M. O.

Eºec conturat din primele minute

maxim din serie, o echipã care are caobiectiv promovarea în eºalonulsecund. Am început meciul destul derãu. Am primit goluri încã din primeleminute, dupã care am controlat jocul.Am avut multe ocazii, chiar ºi 2 golurianulate pentru ofsaid. Pãcat cã nu amreuºit sã scoatem un rezultat bun. Spersã nu mai ratãm la fel de mult ºi înmeciul urmãtor ºi sã obþinem victoria”,a spus antrenorul Daniel Ispas. Acestaa mizat pe: Lavinia Sporea - PaulaUsturoi, Dara Bãrzuicã, SidoniaGiuverdea, Bianca Pîrvãnescu, AnaMaria Manea, Roxana Sorescu,Cerasela Bãluþã, Alexandra Inoveanu,

Lavinia Erceanu ºiIonelia Matei, iar peparcurs au mai intratBianca Gheorghiceanu,Daniela Condescu,Maria Urhuþ, MãdãlinãGiurcã ºi Roxana Safta.

Clasament Liga a III-a, Seria Vest1. Banat Girls Reºiþa 6 6 0 0 28-4 152. CFR II Timiºoara 5 4 0 1 24-9 123. Indep. II Baia Mare 5 3 0 2 14-11 94. Venus Maramureº 5 2 0 3 13-13 65. Atletic Drobeta 6 1 0 5 6-25 36. Juventus Timiºoara 5 0 0 2 2-25 0

publicitateOBIECTIV mehedinþean 05 - 11.04.2018pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, parcã abiatrecu Crãciunul ºi deja vine Paºtele.Acuºi trece ºi anu ãsta, de parcãnici cincinalu’ nu mai ie ce-a fostodatã, pesemne a intrat timpul lacomprimat, cã alfel nu sã explicã.ªi probabel de asta se grãbescunii, sã nu care cumva sã-iprindã vremea nepregãtiþi. Bine,nu cã asta ar fi ceva de rãu, daziceam ºi noi aºa. Ete, spre exemplu, nea Danielpare oþârã grãbit sã intre încampanie electoralã, sã pare.Cam devreme, da probabel cã zisãcã mai bine mai devreme, decâtîn prag de alegeri. Ieºi al mic în parc, plantãcopãcei, chemã ºi severinenii sã ise alãture, chemã ºi televiziunilesã suprindã surprinderea cuparticiparea numeroasã, frumos,ce mai. ªi dacã tot e cu promovaremediaticã, zisã cã sã poate sã fiefilmat ºi când dã neºte cadouri dinpartea liberalilor la Centrul de zipentru copiii cu autism, deºi Vetaîmi zisã cã era mai frumos sã lasegestul fãrã mediatizare. Acuma, întorcându-ne laproblemele oraºului ºi laCompania Naþionalã pentruManagementul Apei Grele, sã parecã treaba e mai grea decât seestimase. Pã sã pare cã degeabasperau unii la birouri cãlduþe ºibine plãtite. Fu o mare pãcãlealã.Acu CNMAG, care gestioneazã oavere de peste 1,3 miliarde deeuroi, rãmasã ºi fãrã conducere.Pã da, cã cicã astã entitate ar fi

Sucã ºi Paºtele, nea Daniel ºi copãceii, nea Virgil ºigazu’, ºi simulatorii Bacului din Mehedinþi

încheiat un contract cu lichidatoriiRAAN, pentru un an de zile. Dupãun an, cicã s-ar putea sã sã ajungãla concluzia sã sã valorificeinstalaþiile, iar fãrã ele sã pare cã ºientitatea nu mai are cu ce sã existe.Pã ºi dacã nu o sã mai funcþioneze,adicã sã sã existe, de unde birouriºi salarii cãlduþe?! Da, sigur gãsescãi di la ALDE Mehedinþi o soluþie,cã nu de geaba s-au zbãtut sã o iaîn bãtãtura lor politicã. ªi uite aºa sã mai rezolvã oproblemã. Da noroc cu nea Virgil,care reveni cu ideea centralei pegaz pentru încãlzirea oraºului,adicã una dintre ideile lui Sucã.Adicã ideea care pãrea cea maibunã ºi care, coroboratã ºi cuaducerea gazului în fiecare casãde severinean, sã-ºi poatãachiziþiona omul centralã propriepe gaz, dacã nu vrea sã maidepindã de sistemul centralizat, arrezolva odatã pentru totdeaunaproblema oraºului. Mã fraþilor, ºicând ne amintim cât s-au zbãtutunii politicieni, la vremea lor, sãnu ajungã gazele la Severin. Pãida, ca sã nu piardã afacerea cubuteliile în municipiu. Mã nepoate, era sã sãprãbuºeascã al lu’ Zbanghiu înDunãre. Pã da, cã uitai sã vã spui,plecasã pãnã la Herculane, ca sãvadã ce ºi cum ie cu bãile înºampanie de Paºte, ºi pi laVârciorova sã stricã trenu. Da sãstricã rãu, ce mai, stãturã sãraciioameni în tren cu teamã sã nu sãprãbuºeascã garnitura în Dunãre.

Bine, al lu’ Zbanghiu sã urcã peplafon, zisã cã el sã fie mai laînãlþime, dacã cumva o ia la valetrenu sã aibã timp sã sarã. Pãnãla urmã îl salvarãm, nu sã maidusã la bãi ºi zisã cã mai bine iarata, cã e mai sigur. Acuma, dacãnici cu trenu nu mai poþi ajungeîn siguranþã pãnã la Severin, cuvaporu nici atât, de undepuzderie de turiºti sã mai vinã ºiei pi la noi?! Mã fraþilor, odatã eram ºi noi înfruntea învãþãmântului românesc,ne mândream cu olimpicii noºtri,cu ºcolile noastre. Azi suntem mai nea Mãrin

mereu în coadã ºi aici, semn cã niciviitoru nu sunã prea bine. Doarvreo 40 la sutã dintre elevi trecurãde simularea la Bacalaureat, semncã pregãtirea lasã de dorit. Ca sãnu mai vorbim de scandalurilecare se þin lanþ. ªi nu e puþin, cãîn ritmu ãsta, ori sã îngroaºãnumãru de ºomeri, ori sã maireduce populaþia, dupã ce mulþi osã-ºi caute norocul spre alte zãri. Aia e, da sã apropie sãrbãtorile.Sã vã gãseascã cu bine ºi cu aivoºtri sãnãtoºi ºi voioºi pe lângã!Pãnã data viitoare, hai sã fiþi iubiþiºi optimiºti!

Sãrbãtori fericite!