4pag.

continuare în pag. 16

"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

Informaþii * Opinii * Atitudini *Anchete * Dezvãluiri

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XVIII Nr. 827

19 mai 2016 16 pagini * 1,00 leu

COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC–TRADIÞIE ªI MODERNITATE

TÂRGUL DE OFERTE EDUCAÞIONALE PENTRUELEVII MEHEDINÞENI, 18 - 19 MAI 2016

Inspectoratul ªcolarJudeþean Mehedinþi, încolaborare cu CentrulUniversitar Drobeta TurnuSeverin, organizeazã înperioada 18-19 mai 2016“Târgul Oferta Educaþionalã”pentru colegii, licee ºi ºcoliprofesionale în anul ºcolar2016-2017. Deschiderea evenimentului aavut loc miercuri, 18 mai, ora 1100,în prezenþa doamnei Inspectorºcolar general prof. dr. MirelaPintea Enea ºi a reprezentanþilorUniversitãþii din Craiova,Prodecan Conf. univ. dr. DaliaMirela Simion ºi Prodecan Conf.univ. dr. Mihai Demian. În cuvântul de deschideredoamna Inspector ºcolargeneral prof. dr. MirelaPintea Enea a recomandatelevilor “analizarea curesponsabilitate a ofertei

Duminicã dimineaþa,Zorilã Daniel Eugen ,candidatul la Primãriamunicipiului Drobeta TurnuSeverin, din partea Partidului

Social Românesc, s-a întâlnitcu alegãtorii în TârgulComercial Veterani. Acesta adiscutat atât cu comercianþii câtºi cu cumpãrãtorii ºi ºi-a notat

doleanþele acestora.Dintre problemele ridicate

de cãtre severinenii întâlniþi întârg, Dan Zorilã a reþinut:extinderea acoperiºului;construirea de noi chioºcuri înjurul gardului; reabilitareaparcãrii din spatele târgului;idenficarea de soluþii pentru ase construi o altã parcare maimare, precum ºi folosireagratuitã a grupurilor sanitareaflate în incinta târgului decãtre comercianþii care plãtesctaxe pentru spaþiul folosit întârg, dar ºi alte problemespecifice zonei Târg Veterani.

Vicepreºedintele PNL Virgil Popescu,singurul politician interesat deproblema încãlzirii oraºului 12

pag.

social - politicOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com.

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161

Obiectivmehedinþean

www obiectiv-mehedintean.ro

Zilele trecute, pe laorele dulci ale amiezii, soþiamea s-a trezit din somnsperiatã de zgomotul stridental soneriei. Avem doi cãþei detalie micã, ºi aceºtia, agitaþi,au început sã latre,semnalizând prezenþa cuivadincolo de uºa de la intrare.Soþia a privit pe vizor,precautã, observând un domnmisterios, cu ºapcã. Nu adeschis, povestindu-mi apoi,panicatã, mica întâmplare.Misterul apariþiei omului cuºapcã aveam sã-l descifrez euabia dupã ce am sosit acasã.În cutiile poºtale de la parter,pe scãri ºi la fiecare uºã,inclusiv la a noastrã, amobservat o publicaþie

Oamenii cu ºepcielectoralã, de sezon. Amconcluzionat cã misteriosulom cu ºapcã nu poate fi decâtunul dintre nenumãraþiiemisari ai unui partid sau altul,ai unui candidat sau altul. Amrãsfoit respectiva publicaþie ºimi-au plãcut fotografiile,culorile ºi fonturile textelor,fiind prea puþin acaparat deconþinuturi, ci mai curând deforme, de aparenþe. Nu e nimicdetestabil în felul acesta de aface campanie. Îl prefer celuifãcut prin televiziuni. Te poþiaºeza la masa din bucãtãriesau pe scaunul de toaletã ºilectura, în voie, astfel depublicaþii din care îþi zâmbesccandidaþii, în zborul lortipografiat spre demnitãþilevisate. Televiziunile au cevaparºiv atunci când faccampanie electoralã. Ziarelemai pãstreazã ceva dininocenþa primilor anipostrevoluþionari, cândpasiunea exprimãrii, efuziunilelibertãþii abia câºtigate neîncântau pe toþi. Ne aflãm campe la jumãtatea campanieielectorale, dar parcã aceasta

abia a început, ritmul ei edestul de relaxat cãci probabilcandidaþii se pregãtesc sã dea„totul” pe ultima sutã,pãstrându-ºi argumentele taripentru perioada de final acampaniei. Bine, adevãrul estecã deja unii dintre candidaþiau un aer resemnat, conºtienþifiind de limitatele lor resurseºi ºanse. Campania electoralãnu e chiar pentru oricine. Îþitrebuie ºi bani, evident, dar ºioamenii (sunt privilegiaþicandidaþii ce au în spatestructuri de partid, fidele),militanþi, ºi mai ales îþi trebuieo energie personalã deosebitãºi carismã. O campanie nuîncepe din ziua în care,legalmente, se dã startul.Începe cu ani ºi ani în urmã ºiare ca fundament o imaginepublicã bine consolidatã.Oamenii cu ºapcã ce bat la uºipentru a lãsa o ofertã electoralãsau alta nu pot rezolvaproblema credibilitãþii unuicandidat. La fel, nici clipurile,afiºele sau apariþiile televizate.Electoratul nu e chiar aºa uºorde dus de nas, dimpotrivã.

ªedinþa de lucru aComisiei de Dialog Civic, ce aavut loc joi, 12 mai ac, la sediulPrefecturii Mehedinþi, a avut catemã de discuþie prezentarea decãtre reprezentanþii AJOFM asituaþiei ºomajului ºi mãsurileîntreprinse pentru creºtereagradului de ocupare a forþei demuncã în Mehedinþi. Din pãcate judeþul Mehedinþi seaflã pe primele locuri în ceea ce priveºte rata ºomajului, iarsituaþia se va înrãutãþii în perioada urmãtoare, Hidroserv ºiHidroelectrica anunþând noi valuri de concedieri masive. Avândîn vedere aceastã situaþie, Instituþia Prefectului a hotãrât sãpunã sub supraveghere procesul de atragere al investitorilorpentru a împiedica alte noi creºteri ale numãrului de ºomeri. Întrebat care este opinia domniei sale, domnul subprefectal judeþului Mehedinþi, Andrei Stãniºoarã, a declarat: „Din pãcate suntem în coada clasamentului, alternând cuVaslui ºi Teleorman în ceea ce priveºte gradul de ocupare alforþei de muncã. Cred eu cã o implicare mult mai puternicã afactorilor decidenþi este importantã, mã refer politic în primulrând, consensul sã primeze între ei, pentru a putea atrageinvestitori. Numai prin investitori putem scãdea aceastã ratã aºomajului care ne afecteazã în primul rând pe noi, dar ºieconomia judeþului. Din pãcate investitorii când vin se adreseazãPrimãriei unde vor sã investeascã, UAT-ului respectiv. Primãriatrebuie sã acorde niºte facilitãþi, cum ar fi: taxe, impozite. Noinu putem ºti exact ce se discutã în acele momente, dar evident

putem încerca sã monitorizãm ce seîntâmplã acolo ºi dacã putem, la nivelde guvern, de ministere sã acþionãmºi sã ajutãm primãriile pentru a-iputea atrage pe aceºti investitori”.

Judeþul Mehedinþi,printre primele locuri la

rata ºomajului

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016 pag. 3

Sâmbãtã, preºedintele PSDMehedinþi, Aladin Georgescu, s-adeplasat în municipiul Orºova, pentrua-l susþine pe Marius Stoica, candidatla primãria municipiului. PreºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi a fostînsoþit de directorul ColegiuluiNaþional „Traian” - Manuela Prajea,de vicepreºedintele PSD Mehedinþi,Liviu Mazilu, de candidaþi la funcþiade consilier judeþean, dornici sã leprezinte orºovenilor proiectele ºisoluþiile pentru dezvoltarea acestuiimportant municipiu. „ªtim câtã nevoie are Orºova de

oameni competenþi, cu experienþãadministrativã, aºa cum este tânãrulnostru candidat, Marius Stoica. Ammers ºi am verificat stadiul lucrãrilordemarate la proiectul de alimentare cuapã în cartierul Poiana Stelei, undeaceastã problemã trena de multã

vreme. Guvernul Ponta a alocat, prinCompania Naþionalã de Investiþii, sumade 1,3 milioane euro pentru aceastãimportanþã investiþie, care urmeazã sãfie finalizatã în aceastã toamnã.Sprijinul meu ºi al colegilor mei pentruacest important municipiu va continuaºi în urmãtorii patru ani, pentru cãavem nevoie de investiþii îninfrastructurã, atât în cea edilitaro-socialã, cât ºi în cea de turism, pentruca Orºova sã cunoascã modernizareape care locuitorii sãi o aºteaptã demultã vreme. Am încredere în MariusStoica, cã va fi cel mai bun primar alOrºovei, din ultimii 25 de ani ºi înorºoveni, cã vor face cea mai bunã

Social-democraþii mehedinþeni au fãcut din nou, la acest sfârºit de sãptãmânã,un adevãrat maraton al întâlnirilor cu alegãtorii,

rãmânând fideli sloganului de campanie „PSD - Aproape de oameni”.alegere!”, a declarat Aladin Georgescu,preºedintele PSD Mehedinþi. Au urmat întâlniri cu alegãtorii dinDubova, Pristol, Gîrla Mare, Vrataºi Salcia, comunitãþi pentru care

proiectele de modernizare vor ficontinuate ºi în urmãtorii patru ani. Foarte multe realizãri, în ultimii patruani, dar ºi mai multe proiecte pentru

urmãtorii patru ani, despre asta auvorbit social-democraþii mehedinþeni,duminicã, cu locuitorii oraºului Vînju-Mare. De la redeschiderea Spitaluluiorãºenesc ºi pânã la modernizareatârgului sãptãmânal, de la staþia detransfer a deºeurilor ºi închidereagropii de gunoi ºi pânã la menþinereataxelor ºi impozitelor locale la nivelulminim, extinderea reþelelor de apã ºicanalizare, reabilitarea sistemului deiluminat public ºi multe altele, toateau fost realizate în mandatulprimarului Nicolae Ruginã, înperioada 2012-2016, pentru acreºte gradul de bunãstare allocuitorilor din Vînju-Mare. De altfel, preºedintele PSDMehedinþi, Aladin Georgescu, asubliniat importanþa continuãriiproiec te lo r de moderni zareîn Vînju-Mare:

„PSD -Aproape de

oameni”

„De-a lungul ultimilor patru ani, amrealizat proiecte care au dezvoltatMehedinþiul ºi au contribuit lacreºterea gradului de confort ºibunãstare al mehedinþenilor, fie cã nereferim aici la infrastructura rutierã, fiela infrastructura de utilitãþi –introducerea de sisteme de alimentarecu apã ºi canalizare, la modernizareaºi dotarea unitãþilor medicale ºimedico-sociale ºi nu numai. Partidul Social Democrat Mehedinþiare acum candidaþi cu experienþã ºiexpertizã în administraþia publicãlocalã, pregãtiþi cu noi proiecte pentrucomunitãþile lor, aºa cum este NicolaeRuginã pentru Vînju-Mare, un omserios ºi dedicat comunitãþii sale!”.Întâlnirile social-democraþilormehedinþeni cu alegãtorii aucontinuat duminicã la Cujmir,Obârºia, Braniºtea ºi Vînãtori.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 4

Sâmbãtã, 14 mai 2016 aavut loc la Palatul Cultural“Theodor Costescu” din DrobetaTurnu Severin, simpozionulnaþional „Etica ºi credibilitateamedicalã”, organizat de ªcoalaPostlicealã Sanitarã “Gheorghe

Simpozionul naþional„Etica ºi credibilitatea medicalã”,organizat de ªcoala PostlicealãSanitarã “Gheorghe Þiþeica” din

Drobeta Turnu Severin

Þiþeica” din municipiu. Aflat la ceade-a XIII- a ediþie, simpozionul aabordat o tema sensibilã ºi de mareactualitate în condiþiile în carecredibilitatea medicalã ºi sãnãtateasunt puse sub semnul întrebãrii. Alãturi de invitaþi la aceastãinteresantã manifestare auparticipat elevii ºi profesorii ºcoliiorganizatoare, elevi ºi cadredidactice ale ªcolii PostlicealeSanitare “Carol Davila” dinPetroºani, ªcolii PostlicealeSanitare “Banatul” din Caransebeº,ªcolii Postliceale Sanitare“Gheorghe Þiþeica” din Calafat ºi aiªcolii Postliceale Sanitare ,,IonNãnuþi ” din Cãlãraºi. Au prezentatlucrãri foarte interesante Conf.Univ. Dr. Aurora Miloº – UMFTimiºoara, Prof. Univ. Mihai Tarâþã– UMF Craiova, Dr. MihaiSurdulescu – Spitalul MilitarCraiova, Dr. Alexandru DanielDãnilã – Spitalul Clinic Judeþeande Urgenþã Craiova. Un film dereal interes, realizat împreunã cuelevii, a fost prezentat de prof.Ileana Ungureanu de la ªcoalaPostlicealã Sanitarã “GheorgheÞiþeica” din Calafat. Organizatorii s-au bucurat deprezenþa domnului inspectorguvernamental Prof. dr. NicolaeDrãghiea , master chim.

Jr. Jean Florentin Trãilã,Secretar Fundaþia ,,Gheorghe Þiþeica”

Conceputã ca o expoziþieitinerantã Radu Florescu – viaþa ºiopera a fost deschisã de MuzeulNaþional de Istorie în anul 2013, lazece ani de la dispariþia celui care aîndrumat ºi a condus cu competenþãreþeaua muzealã, a arheologuluiidentificat cu cetatea Capidava, caºi a profesorului îndrãgit denumeroºii sãi studenþi ºi doctoranzi. A poposit apoi pe simezeleComplexului Naþional Muzeal CurteaDomneascã din Târgoviºte,Complexului Naþional Muzeal Astradin Sibiu, Muzeului de Artã dinConstanþa ºi Muzeul Naþional alSatului Dimitrie Gusti din Bucureºti Muzeul Regiunii Porþilor de Fier ova gãzdui la rândul sãu, în semn derespect pentru marele profesor, înperioada mai – septembrie 2016. Radu Florescu (1931-2003)constituie pentru culturacontemporanã din România oimportantã referinþã. Arheolog, istoricde artã, profesor ºi muzeolog de largãcuprindere, el a promovat de-a lungulcarierei sale de peste cinci decenii,idei ºi lucrãri referenþiale pentrumodernizarea cercetãriiarheologice, a muzeografiei ºiformelor de valorificare apatrimoniului cultural naþional. Vizionar ºi totodatã modern înconceptele sale, racordat la miºcareamuzeograficã performantã, RaduFlorescu a ocupat importante poziþiiîn ierarhia instituþiilor specializate,inclusiv aceea de preºedinte-

Expoziþia Radu Florescu –viaþa ºi opera

În ultimii ani costumulpopular românesc, al doileafactor identitar dupã limbã, îºirecapãtã semnificaþia ºi loculspecial pe care îl are. Valorificatã cu regularitate publicisticºi expoziþional, colecþia de Port aMuzeului Regiunii Porþilor de Fier afost adusã în atenþia severinenilorprintr-o nouã expoziþie de costumepopulare din întregul areal etnograficmehedinþean, expoziþie cãreia secþiade Etnografie ºi Artã Popularã i-aasociat o prezentare vivantã dinColecþia Particularã IonDumitraºcu din Ponoarele. Evenimentul pe care l-am numitCostumul popular românesc –tradiþie ºi modernitate, realizat înparteneriat cu Universitatea dinCraiova, Facultatea de Litere (aniiI, II, III) ºi Colegiul NaþionalGheorghe Þiþeica, clasa a IXa B –Drobeta Turnu Severin, puneMuzeul Regiunii Porþilor de Fier înrândul instituþiilor care sãrbãtoresc

fondator al Comisiei Naþionale aMuzeelor ºi Colecþiilor, depreºedinte al Comitetului naþionalICOM ºi Director general alMuzeului Naþional de Istorie aRomâniei. În aceste ipostaze s-aremarcat cu prisosinþã prin vasteºi solide cunoºtinþe despecialitate ºi printr-o culturã deexcepþie, ca ºi prin energie ºi odeosebitã pasiune. Profesor de mare reputaþie,deschizãtor de orizonturi, autor decãrþi, studii, manuale, cursuri ºialbume, meritele sale ºtiinþifice suntlarg recunoscute, iar cãile deschise

de el, în muzeografie, conservare ºirestaurare, au configurat o adevãratãºcoalã naþionalã. Vernisajul acestei expoziþii va avealoc vineri, 20 mai 2016, ora 12,00, laPavilionul Multifuncþional din Str.Independenþei nr. 2.

Chirilã Enescu,ªef secþie Muzeul de Artã

COSTUMUL POPULAR ROMÂNESC,TRADIÞIE ªI MODERNITATE

în luna mai Ziua Naþionalã aPortului Tradiþional Românesc, ziinstituitã prin Legea 102/2015. Deasemenea se evidenþiazã relaþiafoarte strânsã pe care muzeulseverinean o are cu ºcoala, acordulde parteneriat cu instituþiileamintite mai sus fiind urmare aorelor din curricula ºcolarãconsacrate tematicii portuluipopular din zona etnograficãMehedinþi. Manifestarea a fost adresatãtuturor celor interesaþi de valorileculturii tradiþionale, însã obiectivuleste acela de a convinge tinerii cãnu întâmplãtor specialiºtii prezintãcostumul popular românesc drept“imago mundi care conþine o sumãde simboluri, hierofanii, revelãri alesacrului care îi dau o poveste ºi nedau în acelaºi timp nouã o identitateculturalã unicã, inimitabilã”.

Florentina Pleniceanu,ªef secþie Etnografie ºi

Artã Popularã

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016 pag. 5

O idee mai veche a doamneiDobrotã Valentina-Gabriela ºi a luiEugen Golea s-a materializat prinorganizarea unei întâlniri care a avutca scop prezentarea oportunitãþilor dedezvoltare a judeþului Mehedinþi. Subtitlul „Proiecte de investiþii, strategiide dezvoltare durabilã pentru DrobetaTurnu Severin ºi Mehedinþi”, doamnaDobrotã Valentina-Gabriela, candidatPMP Mehedinþi pentru funcþia deprimar al municipiului Drobeta TurnuSeverin, ºi Eugen Golea, liderul PMPMehedinþi, au organizat o ºedinþã delucru în sala de conferinþe a HoteluluiParc din municipiu la care auparticipat ca invitaþi reprezentanþi aidouã fonduri de investiþii din Angliaºi Africa, consultanþi, alãturi dereprezentanþi ai autoritãþii publice dinjudeþ, dar ºi oameni care doresc sãdepunã proiecte. Scopul acesteiîntâlniri a fost acela de a conºtientizapotenþialul de dezvoltare economicãa municipiului Drobeta Turnu Severinºi al judeþului Mehedinþi ºi de a gãsisoluþii de implimentare a unorproiecte care sã genereze locuri demuncã ºi bunãstare. „Aceastã acþiuneeste pentru sãnãtatea financiarã ajudeþului Mehedinþi, iar în cadrulacestei întâlniri am invitat proiectanþicare ºtiu sã lucreze pe fondurieuropene, dar, totodatã, sã identificãmºi posibilitãþi de a face ceva ºi pefonduri de investiþii. Este o întâlnire

Dobrotã Valentina-Gabriela ºiEugen Goleapropun:

Biroul de presã al PMP Mehedinþi

„Proiecte de investiþii, strategii dedezvoltare durabilã pentru

Drobeta Turnu Severin ºi Mehedinþi”

între cei care fac investiþii ºi cei carevor sã facã investiþii. Prin aceastãîntâlnire am dorit sã punem la aceeaºimasã doritorii de investiþii cuconsultanþii, alãturi de reprezentanþiai autoritãþilor publice locale ºioameni de afaceri ºi cu idei de afaceri.De aceea am invitat douã fonduri deinvestiþii ºi plasament. Aceste fondurisunt un fel de bancã, care cautãplasamente serioase pentru investiþiilepe care le vor face. Consider cãmunicipiul Drobeta Turnu Severin ºijudeþul Mehedinþi au un enormpotenþial de dezvoltare, însã acesta esteprea puþin valorificat. Prin aceastãîntâlnire dorim sã gãsim aceleposibilitãþi de investiþii pentru a dezvoltaeconomic aceastã frumoasã zonã”, adeclarat Dobrotã Valentina-Gabriela.

„Mehedinþiul se poate dezvoltape douã axe: turism ºimicroindustrializare”

Mãdãlin Maticã, reprezentantulcompaniei de consultanþã E-InvestMarketing a declarat cã judeþulMehedinþi beneficiazã de un marepotenþial de dezvoltare ºi cã, dacã segãsesc soluþii, existã reale posibilitãþide investiþii în judeþ, în special înturism ºi agriculturã. „E-InvestMarketing are 11 ani de existenþã ºiîn tot acest timp ne-am ocupat deconsultanþã în afaceri. Avem peste1400 de proiecte scrise ºi aprobate.Din 2008 am început sã lucrez peMehedinþi ºi pot sã spun cã m-amataºat de acest judeþ, unde existã unpotenþial foarte mare, dar care, dinpãcate, este prea puþin exploatat. Vãasigur cã privind din afarã avantajelepe care le are judeþul Mehedinþi suntevidente. Iar aici mã refer în primulrând la fluviul Dunãrea. În anul 2012,potrivit unei statistici, prin faþadumneavoastrã au trecut 87.000 deturiºti care însã nu au coborât pe mal,în oraºul ºi judeþul dumneavoastrã.Ce-ar fi însemnat sã se opreascãmotonavele pentru aceºti 87.000 deturiºti? Ar fi însemnat sume mari debani venite în acest judeþ numai dinacest sector. De asemenea zona denord a judeþului este una care este

prea puþin exploatatã din punct devedere turistic. Acolo existã bisericiºi mânãstiri pe care turiºtii strãini vordori sã le vadã. În zona de sud existã,fãrã îndoialã, un imens potenþialagricol de dezvoltare. Eu cred cãMehedinþiul se poate dezvolta pedouã axe: turism ºimicroindustrializare. Mai poate fivalorificatã Insula ªimian. Am lucrat6 ani la acest proiect care era într-oformã finanþabilã”, a declaratMãdãlin Maticã.

Propunere de dezvoltarelocuinþe sociale

Reprezentantul englez al unuifond de investiþii participant ladezbatere a propus construirea delocuinþe sociale la preþ redus.Acesta spune cã a mai construitastfel de locuinþe în multe oraºe dinRomânia ºi cã avantajul acestoraeste consumul scãzut de energie ºirezistenþa la cutremure. Un alt proiect extrem de importantdiscutat ºi care ar contribui ladezvoltarea turismului în Mehedinþiar fi punerea în valoare a Insuleiªimian. ªi în ceea ce priveºte acestproiect reprezentanþii fondurilor deinvestiþii ºi consultanþii participanþi laaceastã dezbatere au concluzionat cãexistã posibilitãþi reale ca proiectulInsula ªimian sã fie pus în aplicare.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 6

Frecþii cu odicolon ____________ de Bibicu’

Revista “Cafeneaua politicã ºiliterarã” a împlinit în aceste zile 10 anide apariþie. Primul numãr al revistei

“Cafeneaua politicã ºi literarã”, serienouã, a apãrut în luna mai a anului2006. De atunci publicaþia a apãrutconstant, lunã de lunã. Revista “Cafeneaua politicã ºiliterarã” s-a impus pe piaþa mediadin judeþul Mehedinþi prin þinuta sasobrã, echilibratã, prin analizelepolitice pertinente, dar ºi prinarticolele despre culturamehedinþeanã ºi naþionalã. Deasemenea, în fiecare numãr a fostpublicatã o paginã de poezii, în careau semnat atât poeþi locali, dar ºipoeþi din alte judeþe ale þãrii. În acest deceniu de apariþie, revista“Cafeneaua politicã ºi literarã” adebutat editorial o poetã ºi a iniþiatun concurs de creaþie literarã destinatexclusiv elevilor, cu premii în bani ºicãrþi. Revista “Cafeneaua politicã ºiliterarã” va continua sã fie o publicaþiede analizã politicã, reportaje ºi unacare doreºte sã promoveze culturamehedinþeanã ºi naþionalã. Deasemenea paginile revistei suntdeschise pentru toþi poeþii din judeþulMehedinþi ºi din întreaga þarã, pentrutoþi cei care bat la porþile afirmãriiliterare. ‹‹Revista “Cafeneaua politicãºi literarã” îi va sprijini ºi le va publicacreaþiile literare››, spune MirceaPopescu, redactorul-ºef al revistei. La ceas aniversar, urãm revistei“Cafeneaua politicã ºi literarã” câtmai multe numere ºi sã-ºi pãstrezeaceeaºi þinutã editorialã! La mulþi ani!

Redacþia “Obiectiv mehedinþean”

* Nu ºtiu dacã am dreptate,dacã nu cumva sunt prizonierul unorpercepþii eronate, dar am senzaþia cã,pe mãsurã ce înaintãm în campaniaelectoralã, interesul general nu sefixeazã pe potenþialii câºtigãtori aiscrutinului, ci pe cine mai cheamãDNA la audieri. Ce este asta, fraþilor?Atât de mult s-a contorsionat fiinþanoastrã interioarã, atât de mult ni s-au amestecat criteriile, cã nu maiputem vedea limpede încotromergem? La urma urmei, ce esteaceastã DNA, în fruntea cãreiatroneazã o plãvancã, fostã aruncãtoarela coº, cãreia, zic tot mai multe voci,i-a intrat în cap sã ajungã laCotroceni, sã aibã, altfel spus, toatãlumea la picioare, din toate punctelede vedere? Pâi, ce sã fie – ia acolo, ostructurã a Parchetului General,instituþie a statului de, nu-i aºa, drept,având ca obiect de activitate, fireºte,anticorupþia. Asta, în teorie. Pentru cã,în practicã, duduia la care facemreferire nici nu-l bagã în seamã peprocurorul general, care de fapt îi esteºef, ºi are pretenþia sã dea ordineoricui în þara asta – Parlament,Guvern, Curte Constituþionalã, presãetc. – pentru cã pe preºedinte, pe ºefiicelor douã camere parlamentare ºi pepremier îi priveºte (atunci când xxîi...prinde, pe la bilanþuri) de sus! * Numai cã, privind foarte atent laperformanþele profesionale ale duduiiºi ale subordonaþilor sãi, ceobservãm? Noi observãm cã, îndosarele intrumentate de DNA, 60 lasutã au primit condamnare cususpendare, în timp ce aproximativ15 la sutã au beneficiat de achitare.Asta am observat noi. Iar asta, privind

Volutele scârbeicât se poate de rece, înseamnã, cutot respectul, cã DNA se ocupã, maiales, vorba cuiva, de gãinãrii cuconotaþie ºi finalitate politicã. Poatecineva contesta vocea rece a cifrelor? * Deunãzi, de pildã, a fost chematla DNA ºi pus sub urmãrire penalã,fostul ministru de Externe al Românieidin perioada ultimelor alegeriprezidenþiale, Titus Corlãþean. Un tipde care nu mi-a plãcut niciodatã. Nicide tãrtãcuþa lui trapezoidalã, nici decapacitãþile lui intelectual-diplomatice. Dar el este acum cercetatpentru cã ar fi împiedicat exercitareadreptului la vot al românilor dinDiaspora! Auziþi ºi dumneavoastrã!Toate astea, în condiþiile în care, laprezidenþialele din 2014, în Diasporaau votat de patru ori mai mulþi românidecât la prezidenþialele din 2009.Atunci a fost pedepsit (acuzat, urmãritetc.) cineva? Pardon? Atunci a câºtigatînsã cine trebuie (desigur, cueforturile deosebite ale unorambasadori, de pe la Paris, de pe laRoma, Viena sau de pe undeDumnezeu mai ºtie). Sã-l iei laîntrebãri, complet aiurea, pe acestinofensiv, la urma urmei, Corlãþean,este fie un gest cu trimitere fixelectoralã la PSD, fie o decizie de omare prostie, cretinitate, idioþenie,conþinând o sfidare grosolanã laadresa electoratului, bãnuit cã nu ºi-ar da seama despre ce, despre cineeste vorba, ce ºi cum. Bãi aceºtia, voinu mai aveþi niciun pic de ruºine,chiar vreþi ca volutele scârbei de carene simþim de atâta vreme cuprinºi sãdea în clocot? * Scandal, mare scandal în cazulValeriu Zgonea. Aºa, ca sã ne întãreascã

bãnuielile, exprimate cu alt prilej,ambasadorul Statelor Unite ale Americiila Bucureºti – na, cã ne scapã numele –i-a fãcut lui Zgonel o vizitã la cabinetulsãu de la Camera Deputaþilor, dupã carea þinut sã precizeze cã va continua sãcolaboreze cu „omologul lui MihaiViteazul”, zis ºi „Zorro”, vai de mamanoastrã!. Acum, avem ºi explicaþia maimultor decizii ºi declaraþii dungoase aletinichigiului din Bãnie, ajuns, prin forþaobscurã a lucrurilor, al treilea om în stat.Noi ne-am tot întrebat ce interese susþineacest frezor în PSD, dar ce am fi pututface noi dacã nu s-a întrebat, la timp,cine ar fi trebuit?! Golanul ãsta de Zgoneas-a insinuat în câteva rânduri ºi prinMehedinþi, încercând – spun gurile relede tot – sã-ºi înºurubeze un client prinvãmile de aici. Situaþia complicatã d-luiA.D. din acel moment i-a cam încurcatplanurile, dar, oricum, de atunci noi nul-am mai urmãrit în realizareaprezumtivelor sale þinte. Prin urmare, casã parafrazãm retorica basmelor noastrepopulare, cãutãrile sale continuã, dacãnu cumva se vor fi terminat între timp.Cu bine, evident. * A murit pe teren un fotbalistcamerunez din lotul lui DinamoBucureºti. În buna tradiþie româneascã,am avut parte de un circ medicalo-mediatic ce încã nu s-a sfârºit. Se cautã,în continuare, vinovaþi, deºi, dacã ne-am pãstra în linia bunului-simþ, normalar fi fost sã se descopere fãrã greºcauzele morþii bietului tânãr. Oricum,clubul Dinamo a fãcut tot ce a fostposibil pentru cinstirea memoriei luiEkeng, ceea ce îi face onoare. Atitudinedoveditã ºi în finala Cupei României,disputatã marþi seara. Despre aceastãfinalã – cine ºtie, poate altã datã...

Revista“Cafeneaua

politicã ºi literarã”la 10 ani

politicã localãOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016 pag. 7

Dosar de politicianmehedinþean

Ovidiu Gheorghe – un liberalcu experienþã, dar fluctuant

Ovidiu Gheorghe a fost un politician

activ în politica mehedinþeanã, darºi unul controversat în anumitemomente. Ovidiu Gheorghe s-aînscris în PNL Mehedinþi laînceputul anilor ’90, partid în care acunoscut o afirmare ºi o ascensiunerapidã. A fost ales local al acestuipartid ºi a deþinut funcþii politice înconducerea sa. Totul a mers binepentru Ovidiu Gheorghe în PNLMehedinþi pânã în anul 2009 cânda fost exclus din PNL Mehedinþi caurmare a unor presupusearanjamente cu PDL Mehedinþi,partid care, la acea datã, deþineafuncþia de preºedinte al ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi ºi aveamajoritatea în legislativul judeþean.Cu puþin înainte de a fi exclus dinPNL Mehedinþi, în toamna anului2009, Ovidiu Gheorghe fusese alesîn funcþia de vicepreºedinte al CJMehedinþi, sub mandatul democrat-liberalului Marius Bãlu. De altfelacesta a fost ºi motivul excluderiisale din PNL Mehedinþi. A stat înfuncþia de vicepreºedinte al CJMehedinþi pânã în luna martie aanului 2011 când a demisionat. Spresfârºitul anului 2011 OvidiuGheorghe s-a numãrat printre ceicare au pus în judeþ bazele PP-DDMehedinþi, ulterior devenind primulpreºedinte al acestei noi formaþiunipolitice. Ovidiu Gheorghe a condusPP-DD Mehedinþi din postura depreºedinte la alegerile locale din anul2012, sperând într-un rezultat foartebun. Înfiinþarea PP-DD în judeþul

Mehedinþi nu era în mãsurã, celpuþin teoretic, sã acopere un golpolitic, chiar dacã avea în fruntea saun politician experimentat. Cu toatecã la nivel naþional stãtea foarte bineîn sondaje, acest partid nu a reuºitsã se impunã categoric în judeþ, cuatât mai puþin sã obþinã un scorelectoral care sã îi permitã sã câºtigeun numãr rezonabil de aleºi locali.Datoritã contextului politic ºielectoral existent la acel moment afost foarte dificil pentru PP-DDMehedinþi sã-ºi constituie structuripolitice locale puternice, cu oamenidornici sã se implice în activitateapoliticã ºi suficient de apreciaþi.Rezultatul la alegerile locale din anul2012 a fost unul dezamãgitor, chiardacã PP-DD Mehedinþi condus deOvidiu Gheorghe a reuºit sã obþinãdoi consilieri judeþeni. OvidiuGheorghe ºi-a propus în fruntea PP-DD Mehedinþi un procent de 20%la alegerile locale, procent care erapractic imposibil de realizat în acelcontext electoral. Ca urmare aneîndeplinirii acestui procent,Ovidiu Gheorghe a demisionat dinfuncþia de preºedinte al PP-DDMehedinþi. În cele din urmã ademisionat ºi din partid. Ulterior arevenit în PNL Mehedinþi, partid încare activeazã ºi în prezent. Maitrebuie menþionat faptul cã OvidiuGheorghe avea la momentul în carea acceptat sã punã umãrul laînfiinþarea PP-DD Mehedinþi obogatã experienþã politicã ºielectoralã, fiind coordonatorulmai multor campanii electoraleale PNL Mehedinþi.

Constantin Zimþea, un politician neinspirat

Constantin Zimþea a apãrutpe scena politicã mehedinþeanãspre sfârºitul anilor ’90, când afondat în judeþ PUR Mehedinþi,transformat în PC Mehedinþi,actual ALDE, devenind ºi liderulacestui partid politic. Momentulde satisfacþie politicã pentruConstantin Zimþea avea sã seproducã dupã alegerile locale dinanul 2000, când a fost ales înfuncþia de vicepreºedinte al

Consiliului Judeþean Mehedinþi.PUR Mehedinþi obþinuse pragulelectoral necesar ºi, ca urmare aîncheierii unui protocol cu PSD

Mehedinþi, i-a revenit aceastãfuncþie. Cu toate acestea, lasfârºitul mandatului, ConstantinZimþea a fãcut o mare eroarepoliticã. A demisionat din partidºi s-a înscris în PSD Mehedinþi,crezând, probabil, cã în acestpartid i se oferã o altã perspectivãpoliticã ºi personalã, cu altecuvinte era mai uºor sã îºipãstreze în continuare funcþia devicepreºedinte al CJ Mehedinþi. În

Ovidiu Gheorghe ºi Constantin Zimþeaurma scrutinului electoral localdin anul 2004 PUR Mehedinþi(PC Mehedinþi) a reuºit din nousã obþinã pragul electoral. Tot caurmare a protocolului încheiat cuPSD Mehedinþi partidului i s-aofer i t d in nou un post devicepreºedinte al CJ Mehedinþi.Numai cã de data aceasta postuli -a reven i t p reºedinte lu iformaþiunii, Gheorghe Florescu.Dacã domnul Constantin Zimþearãmânea în cont inuarepreºedinte al PC Mehedinþi ºi-ar fi pãstrat funcþia pe care odeþinea încã un mandat. Nemaifiind vicepreºedinte al CJMehedinþi, lui Constantin Zimþea is-a oferit apoi funcþia de prefect aljudeþului Mehedinþi, acestaînlocuindu-l pe Dan Trancotã. Astat în aceastã funcþie pânã dupãalegerile parlamentare din toamnaanului 2004 când, schimbându-seguvernul, inevitabil a fost înlocuitdin funcþie. În prezent ConstantinZimþea activeazã tot în cadrul PSDMehedinþi.

Mircea Popescu

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 8

Der Spiegel, cea mai cititãrevistã din Europa, care îl proslãveape Klaus Iohannis la cîºtigareaalegerilor, îl face acum praf, titrînd culitere de-o ºchioapã: „PreºedinteleRomâniei Iohannis – Amatorul”.Jurnalistul Keno Verseck îi aducecritici extrem de dure: „Administraþiasa este un dezastru. Mulþi dintre ceicare l-au votat sunt dezamãgiþi,ziariºtii îl acuzã de amatorism ºideplâng desele sale tãceri, care audevenit marca înregistratã a luiIohannis. Fie cã e vorba de scandaluride corupþie sau de legi controversate,când e nevoie ca ºeful statului sã-ºispunã cuvântul, tace, posteazã unscurt mesaj pe Facebook”. Sau dã bircu fugiþii în excursii, peste hotare!Jurnalistul criticã la fel de asprudeclaraþia de avere a Preºedintelui.Într-un singur aspect Keno Versecknu are o poziþie justã. Securistului însutanã, László Tõkés trebuia sã i seretragã ab ovo „Steaua României”.Cel care îl decorase avea minteaapretatã. Existã o întreagã listã atorþionarilor securiºti decoraþi demãritul Traian. Cînd a ajunspreºedinte, Iohannis s-a întrecut cuBãsescu în decorarea unor impostoricãrora statul român le oferã privilegiinemeritate. Dar, influenþa ºipropunerea cu privire la retragereadecoraþiei lui Tõkés aparþin

Reîncarnat pentru ultima oarãconsilierului preºedintelui, cel care îiscrie dezastruoasele discursuri.

Ambasador la Londra,într-o viaþã anterioarã

Din politeþe pentru Preºedinte, nuputem lãsa sã zboare aºa, zgribulit,porumbelul pe care l-a scãpat dingurã în Þara Sfîntã, în faþa PatriarhulIerusalimului. Mai ales cã, într-oviaþã anterioarã, precum a mãrturisit„bucuros ºi miºcat” în faþa întregiiplanete, ºi-a dorit foarte mult sãpromoveze „turismul prezidenþial”:„Soþia mea Carmen ºi cu mine ne-am gândit de multe ori, în viaþanoastrã anterioarã, cum ar fi sãvenim la Ierusalim. ªi iatã, am venitîntr-o poziþie care mã face sã stau înfaþa dumneavoastrã […].”. Îngenunchi sau în picioare, un lucrue cert: preºedintele Þãrii, reîncarnatacum, sperãm, pentru ultima oarã,uimeºte cu succese colosale îndomeniul gafelor impardonabile,care de care mai refractaremomentelor ºi evenimentelor. Totîntr-o viaþã anterioarã, consilierulMihalache era ambasador la Londraºi sper din tot sufletul ca nu cumva,Preºedintele, în viaþa anterioarã sãfi avut douã mandate, cã ne-am ars!Oricum aºteptãm ºi alte poveºtipicante din viaþa anterioarã pepagina sa de feisbuc.

Construirea unui zidal corupþilor în România

Agenþia de turism „CotroceniTours” este pe cai mari, cetãþeniiromâni, încovoiaþi de austeritate ºisãrãcie, îi vegheazã cu neþãrmuritãdragoste cãlãtoriile paralele pemeridiane, se roagã neîncetat pentrubunul mers al viitoarelor excursii ºipentru ca statul sã recupereze urgentde la Preºedinte ºi cea de a douacasã pierdutã în instanþã prinhotãrîre definitivã, deþinutã cu actefalse. Dacã e cineva interesat deîntocmirea unui clasament istoriccu hoþii de rang înalt, îl rog sãînceapã de la Cotroceni. Pînã laurmã, care a fost scopul vizitei laIerusalim? Se doreºte, cumva,construirea unui zid al corupþilorîn România, unde penalii din sînulPuterii sã fie pedepsiþi a da cu capul

de o mie de ori? Sau un zid aldisperãrii, unde milioanele deromâni s ã rac i sã- º i ve rselacrimile?

Puterea de la Bucureºti nu dãdoi bani pe viaþa ºcolarilor

Vedeþi ce distracþie este la CurþilePuterii, iar copiii þãrii primesc„otravã” în ºcoli, sub ochii ºi cuîncuviinþarea autoritãþilor. Alte treijudeþe au înscris clase întregi de copiispitalizaþi pe harta îmbolnãvirilor,„provocate” de „Cornul ºi laptele”.Punerea în primejdie a vieþiiºcolarilor nevinovaþi, miroase asabotaj ºi ar fi loc pentru cel puþindouã ipoteze: ori Guvernul vrea sãscape frumuºel de povara financiarãa programului „laptele ºi cornul”(de, trebuie sã taie de undeva ca sãachite salariile ºi pensiile nesimþiteale aleºilor), ori e ordin de laBruxelles ca producþia internã delactate sã treacã pe faliment, pentrucã marilor producãtori externi li sestricã iaurturile chimicalizate încãmãri ºi înregistreazã pierderiuriaºe. Sã nu-i uitãm nici pe cei 100de oameni rãpuºi la un parastas deo bacterie din mîncarea derestaurant, spitalizaþi cu toxiinfecþiealimentarã. Pe zi ce trece, siguranþanoastrã se nãruieºte. Parlamentariiºi guvernanþii ar trebui onoraþi cu„laptele ºi cornul” în pauza mare,dacã tot nu dau doi bani pe viaþaºcolarilor. Ne facem griji ºi netemem cã teroriºtii vin peste noi,însã avem aici, teroriºtii noºtri,supuºi stãpînilor Uniunii, chiar dacãatenteazã la sãnãtatea generaþieice reprezintã viitorul þãrii.

La 56 de ani, puseuri denostalgie adolescentinã

Cînd credeam cã totul este pierdut,iatã, soarele rãsare de la Cotroceni!Mai român ºi mai patriot decît mulþiromâni, preºedintele Iohannis amers în Israel nu ca sã se închine laDumnezeul adevãrat, ci sã stea îngenunchi în faþa altor stãpîni versaþi.Excursia, fiind un bonus pentrumeritele diplomatice, lãudate de laVest la Merkel ºi de la Israel la Sam.Sfindînd orice lege a „gravitaþieicreºtine”, sfindînd respectul faþã de

locurile sfinte, Carmen GeorgetaIohannis a ºocat din nou opiniapublicã, stîrnind un nou scandal depresã. Se pare cã, adolescenþa îitrezeºte constant, la cei 56 de ani,puseuri de nostalgie, pentru cãapariþia sa ridicolã în public a atrasîntotdeauna comentarii acide. Dar, sevede treaba de la minijupuri, doamneiIohannis nici cã-i pasã de critici, pentrucã îºi continuã în aceeaºi manierãindecentã cursa îmbrãcãrii cuzgârcenie. La lungime, nu la preþ.

O întrerupere de sarcinãprogramatã

Cu toate cã a fost aspru criticatãpentru hainele mult prea tinereºti,inadecvate vîrstei, nepotriviteevenimentelor publice ºi statutului desoþie a unui preºedinte, CarmenIohannis merge mai departe cusfidarea bunului gust ºi a opinieipublice, contribuind, „pas cu pas”, ladiscreditarea imaginii României. E de-a dreptul sfidãtoare îndrãznealã de aintra în Biserica Sfîntului Mormînt, locde milenarã ºi unicã încãrcãturãreligioasã în lume, purtînd o fustãmini! Probabil, nu are nicio vinã! Esteo victimã a nostalgiei adolescentineºi a podiumului vremelnic. Nici mãcarcelebra Isabella Rossellini nu maiimpresiona dupã vîrsta de 40 de ani!La 56, e indicat sã nu fii ridicolã, cafemeie. Dar, nu cumva cerem preamult de la ea! În fond, Justiþia Românãa gãsit-o vinovatã de fals ºi uz de falsîn acte publice. Avem de-a face aicicu drama provincialului: sã te creziburicul planetei, din buricul Sibiului,e ceva! În concluzie, toate viziteleexterne ale cuplului prezidenþial, ne-auadus praf pe tobã, tot mai mulþi stãpîniexterni, noi opresiuni, atomizareacetãþenilor ºi comentarii critice la adresavestimentaþiei, a nesfîrºitelor excursiiºi concedii. Nimic pentrubunãstarea propriului popor!Iohannis a pierdut sute de mii defani pe feisbuc, tot mai mulþiromâni regretã cã ºi-au dat votulmarelui absent ºi e posibil ca mandatulsãu sã sufere, înainte de termen, oîntrerupere de sarcinã programatã.

Maria Diana Popescu, Agerowww.agero-stuttgart.de

atitudiniOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016 pag. 9

România îºi ucide cu bunãºtiinþã cetãþenii. Când spunRomânia mã refer la instituþiilestatului care trebuie sã vegheze lasiguranþa, bunãstarea ºi integritateacetãþenilor. Este vorba de instituþiilepolitice, ale administraþiei,organismele care compun statul ºicare asigurã, teoretic, dezvoltareaacestuia. Avem cele trei puterispecifice regimurilor democratice:legislativa, executiva ºijudecãtoreascã. Toatã lumea lecunoaºte. Nici una nu e mai tare cacealaltã ºi existã un mecanism princare se verificã reciproc. Partidelepreiau, prin alegeri, conducereastatului ºi asigurã funcþionareaadministraþiei, a puterii legislativeºi executive. Bla, bla, bla. Putereajudecãtoreascã se bucurã de o maimare stabilitate, prin statutulspecial pe care îl au organelejudecãtoreºti ºi magistraþii. Legeae lege pentru toatã lumea, indiferentde statutul pe care îl au magistraþii.ªi ei rãspund, teoretic, în faþa legii.Statul se bucurã de protecþie dinpartea serviciilor de informaþiiinterne ºi externe, aparatulcoercitiv, poliþia ºi jandarmeria, seasigurã cã legea domneºte ºi toatãlumea o respectã. Bla, bla, bla.Ce facem atunci când nimic din ceeste pe hârtie, adicã în teorie nu semai aplicã în realitate. Atunci cândputerea judecãtoreascã estepãtrunsã de corupþie ºi cealegislativã ºi cea executivã. Cândlegiuitorul încearcã sã corupãsistemul ºi sã emitã legi

ªtefan Bãeºiu

Crimele ºi corupþia de sub scutul anti-rachetã?preferenþial, pentru diferitegrupuri. Ce se întâmplã cândputerea judecãtoreascã începe sãfie coruptã prin anumiþireprezentanþi? Dreptatea începe sãse clatine. Executivul este mereuîn lumina tentaþiilor de tot felul,pentru cã membri din partideleajunse la putere aºteaptã sã fie ºirãsplãtiþi. ªi mai ales grupurile deinterese aºteaptã rãsplata pentrufinanþarea partidelor care câºtigãalegerile. Ceea ce perverteºte unsistem democratic este pânã laurmã corupþia, cât de corupte ºide coruptibile sunt organelestatului. Pare destul de simplu,dar singurul element definitoriude sub scutul anti-rachetã estecorupþia. Depinde cât de mare saude micã este corupþia. De acestindicator depinde dezvoltareastatului ºi bunãstarea cetãþenilorsãi. Cu cât corupþia este mai marecu atât dezvoltarea statului ºiprosperitatea poporului sunt înpericol. Orice poate fi cumpãrat ºipervertit ºi oricine are un preþ. Sãne înþelegem, corupþie existã ºi înstatele cu o democraþie avansatã ºicu tradiþii în domnia legii.Problema este procentul de corupþipe cap de locuitori ºi dimensiunilefenomenului. În România corupþiageneralizatã a condus la sãrãcie. Nulipsa resurselor umane ºimateriale, ci corupþia, furtul ºi lipsade viziune a clasei politice aucondus la rezultatul din zilelenoastre: o democraþie ºchioapã,pervertitã, care nu produce

dezvoltare, ci, culmea, mai multãsãrãcie. Un sistem în care lupul celmare în înghite pe cel mic ºi peºtelecel mare îl consumã pe cel mai mic.Legea nu conteazã. În instituþiilestatului nu existã democraþie, ciierarhie. Administraþia nu facealtceva decât sã execute legile ºi sãasigure funcþionarea statului, ca unorganism viu, care creºte, sedezvoltã, evolueazã. Administraþiaseamãnã însã în România cu unparazit care dezvoltã foarte multetumori, celule parazit,canceroase. Exemple pot fi gãsiteºi în justiþie ºi legislativ, când vinevorba de corupþie. Cel mai bun exemplu de ratare ademocraþiei în România este legatde domeniul sãnãtate ºi de modulîn care statul a tolerat crimele dinsãlile de operaþie. Statul prinreprezentanþii sãi, prin funcþionari,prin reprezentanþii puteriilegislative ºi judecãtoreºti. Totcorupþia a intervenit ºi a fãcutposibil ca pentru bani, profit ºiprivilegii un grup redus sãbeneficieze de pe urma sistemuluicorupt. Dacã sistemul era sãnãtosºi s-ar fi opus cancerului numitHexiPharma, atunci nu ar fi apãrutasemenea anomalii. Poate cã existãexemple de tipul Hexi ºi în altedomenii de activitate. Probabil cãîn toate. Poate cã România întreagã

este construitã dupã modelulHexi. Aici spaima publicã este maimare pentru cã este vorba decrime ºi de criminali. Desubminarea intereselor statului.Chestii similare cu acuzaþiileaduse cuplului Ceauºescu, doarcã acum e democraþie ºi suntemîn UE ºi NATO. Nu a contat pentrunimeni cã suntem în UE, atâtatimp cât a reuºit sã fure sistemulºi sã îl fenteze. Faptul cã eºti într-o echipã nu te obligã sã respecþiºi regulile, au gândit românii. Maiales cã îþi baþi joc de români, nu deeuropeni, cu drepturi comunitare.Poþi sã laºi aparenþa cã le respecþi.Adicã sã foloseºti în spitalele dinRomânia dezinfectanþi de mii de orimai slabi decât în spitaleleoccidentale. Formal au existatdezinfectanþii, bidoanele -conþinutul a diferit. Formal suntemîn UE, suntem o democraþie, avemformal un scut anti-rachetã. La cene ajutã toate acestea, dacã nu nescuturãm de anatema corupþiei ºifurtului ºi nu ne ridicãm ca statdezvoltat ºi prosper? Întrebareaeste: poþi sã faci dintr-un coruptºi un hoþ un om cinstit? Dar dintr-un stat? Aici, sub umbrela UE ºisub scutul anti-rachetã: suntemnoi românii. De neschimbat.Republica Hexi Pharma.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 10

T A B L E T A D E S C R I I T O RMihai Octavian IOANA

Este binecunoscutã dinAntichitate istoria atribuitã filozofuluiBias care, în faþa unei iminenteinvazii inamice, refuzã precumconcetãþenii sãi sã-ºi facã un minimbagaj cu care sã fugã din faþavrãjmaºilor. Cuvintele sale au rãmascelebre: „Omnia mea mecumporto”(Toate ale mele le duc cumine). Înþeleptul voia sã arate cã aacumulat suficient ca sã poatãfolosi în viitor ceea ce ºtie, oriundeviaþa i-ar purta paºii. Foarte multã lume îi admirã penemþi pentru ambiþia de a-ºireconstrui þara din ruine, laîncheierea celui de-Al Doilea RãzboiMondial. Ambiþia ar fi fost însãinsuficientã fãrã „ºtiinþa de a face”pe care inginerii ºi tehnicieniigermani o dovediserã în rãzboi ºi pecare acum o foloseau pentru aconstrui. Acestei ºtiinþe i s-aadãugat o tenacitate ieºitã dincomun, sub semnul unui civismsuperior care în pãrþile noastre estede neimaginat. O grãmadã de nisippusã vara la baza unei pante pentruvreme grea de iarnã nici n-apucãtoamna, evaporându-se. Oamenigrijulii cu ce este al tuturor pentru aºi-l apropria au „rezolvat” capace decanal, parapeþi, indicatoare,parazãpezi, ba chiar ºi ºtergãtoarelemetalice de la intrãrile în bloc,lãsând acolo gropi etc. S-a spus cãnemþii au avut totuºi norocul istorical surorilor orfane, date separat îngrija a douã mãmici care au vrutfiecare în parte sã arate ce lapte bun

Mobilã de interiorîi hrãneºte ideologia... Japonezii, cu mult mai puþineresurse ca învinºii europeni, au datde asemenea dovadã de înalt simþcivic, dar într-un fel înþeles numaide ei. Ataºamentul faþã de împãrat l-au „mutat” faþã de firma la carelucrau ºi a cãpãtat forme aberante,apãrând cuvântul teribil „karoshi” –moartea de supramuncã. Stresextrem dus pânã la epuizarecompletã ºi stop cardiac.Comunismul a avut ºi el o replicãasemãnãtoare, stahanovismul ºispãrgãtorii de norme, dar s-adovedit, în timp, cã era vorba pur ºisimplu de o minciunã apropagandei de partid. M-a intrigat foarte mult imediatdupã ’89 celebrul „Apel cãtre lichele”al lui Gabriel Liiceanu. M-aº fiaºteptat de la un om lucid la un „Apelcãtre ingineri”. Adicã cei care sã fiecapabili sã reconstruiascã o þarã atâtde rãmasã în urmã faþã deOccidentul multlãudat. Nu, la noiconducãtorii de lucrãri, ºefii deîntreprinderi, rectorii ºi directorii deunitãþi economice trebuiau sã facãloc „imaculaþilor”, ãsta era criteriul.Ce a urmat, s-a vãzut. O mulþime deactive care, de bine de rãu mergeau,au fost falimentate ºi ruinate lapropriu, nemaifiind nevoie de niciunrãzboi ca sã ajungã acolo. Astãzi se vorbeºte mult despre„know-how” – ºtiinþa de a face.Adicã de a avea cunoºtinþele, dar ºitehnologia necesarã pentru aproduce o marfã care se cautã înpiaþã. Þãrile avansate vând cu preþurifoarte bune rezultatele muncii lor decercetare, adicã ºtiinþã aplicatã.„Înalta tehnologie” presupune aacumula într-un produs(calculator,telefon mobil, aparat de fotografiat)atât de multã informaþie încât enevoie de unitãþi de mãsurã noipentru a o putea cuantifica. Toateastea în scopul uºurãrii efortului fizical omului, al digitalizãrii, al reduceriimuncii la simpla apãsare a unuibuton. Problema este cã butonulpoate fi ºi un declanºator al uneiarme de mare putere distructivã.Mintea care conduce acel deget

trebuie însã bine educatã. Ideea unei dezvoltãri armonioasea personalitãþii a avut la vechii grecidrept þintã atât aspectul fizic,corporal, al persoanei, cât ºi unîntreg ansamblu de priceperi ºideprinderi care sã fie produsul uneieducaþii de calitate cu un accentdeosebit pe elementul etic. Termenulconsacrat este cel de „kalokagathia”,adicã Frumosul ºi Binele aflate într-un trunchi comun. Omul are nevoiesã fie frumos fizic, adicã sãnãtos, ºisã fie fundamental bun, animat desentimente nobile. Una dintre þintele considerate azifalse ale învãþãmântului esteformarea culturii generale, de tipenciclopedic, în care se îmbinãºtiinþele pozitive(matematicã, fizicã,chimie, biologie) cu umanioareleunde se grupeazã literatura, istoria,filozofia ºi artele frumoase(desenul,caligrafia, muzica). Copiii este binesã facã ºi sport ºi lucru manual,adicã sã-ºi foloseascã în întregimeºi corpul ºi mâinile, pentrudezvoltarea fizicã armonioasã ºipentru a se obiºnui sã lucreze înechipã. Multe voci sunt împotrivaacestui tip de implicare a tinerilor,vorbind despre mutarea de accentcãtre practicã, pentru cã, nu-i aºa?la ce-i foloseºte unui ºofer sã ºtiecine a fost Rafael când el transportãbalastru pe un ºantier. Este adevãrat

cã în momentul acela nu-ifoloseºte la nimic, dar când seîncheie ziua de muncã ºi seîntoarce între semeni, s-ar puteasã nu se simtã deloc comod într-un loc unde se discutã desprepicturã sau dacã fiul cel mic are deîntocmit un material despreRenaºterea italianã ºi nu sedescurcã singur, are nevoie deajutor de la tata... O figurã literarã care meritã maimultã atenþie atunci când este vorbadespre formarea unui om, deºivãzutã caricatural de Alecsandri, esteCoana Chiriþa. Ea are câtevaobiective de toatã lauda. În primulrând vrea ca fiul ei sã aibã parte deeducaþie, sã ºtie o limbã strãinã,angajându-i în acest scop un dascãlfrancez, aºa cum francezii angajaubone englezoaice sau nemþoaice. Eaîºi doreºte sã se îmbrace dupã cumcere moda, mai mult, chiar ºiGrigore Bîrzoi trebuie sã-ºi punãhaine nemþeºti. Iar dacã se poatesã ajungã ispravnic, ºi ei i-ar stabine isprãvniceasã. Despre contradicþia dintre ce vrea

ea sã fie ºi ce este de fapt e mult dediscutat. De la deziderat la act, de lasimpla intenþie la constructul concret,palpabil. Cãci Guliþã cel iubit estemult departe de a se mobila interiordupã modelul grecesc la care maiavem încã de meditat. ªi de aplicat.

Anunþ publicprivind decizia etapei de încadrareConsiliul Judeþean Mehedinþi, titular al proiectului „Reabilitare

ºi modernizare drumuri judeþene, judeþul Mehedinþi - DJ562A [Gruia(int.DN56C) – Rogova (int.DN56A)]; DJ563 [int.DN56A – Opriºor(int.DJ561A)]; DJ561A [Opriºor (int.DJ563) – Bãlãciþa (int. DJ606) –Gvardiniþa – Bîcleº – int. DJ606A (Plopi)]; DJ606A [ int.DJ561A – Plopi– Izvorãlu (int. DJ561A)] ; DJ561A [ int. DJ606A – Tîmna – int. DN6];DJ607 [int. DN67A (Strehaia) – Grozeºti – Pãsãrani – lim. jud. Gorj]”anunþã publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de încadrarede cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului pentru proiectul propusa fi amplasat în judeþul Mehedinþi.

Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o fundamenteazãpot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Mehedinþi,strada Bãile Romane nr. 3, în zilele luni-vineri, între orele 800 – 1400.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaþii laproiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la datapublicãrii prezentului anunþ.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016 pag. 11

Dragi orºoveni,Din respect ºi pentru a face echipã cu

dumneavoastrã, am hotãrât sã candidez pentru funcþiade primar al municipiului Orºova! V-am înþeles nemulþumirile ºi dezamãgirile, pedeplin justificate. ªtiu cã în anii are au trecut, municipiula rãmas încremenit în neputinþe ºi subdezvoltare, mãcinatde ambiþii personale, patimi politice, interese meschineºi multã nepricepere. A venit momentul ca noi toþi, primar, consilieri locali,aparatul administraþiei locale, angajaþii instituþiilor ºi fiecareorºovean, sã reparãm greºelile trecutului ºi sã dãmoraºului ºansa de a se dezvolta, de a redeveni o perlãturisticã pe malul Dunãrii.

Eu cred cu tãrie cã împreunã vom reuºi! ªtiu, vreau ºi pot sã-mi asum acþiuni concrete pentrureabilitarea infrastructurii (reþea de apã ºi canalizare,anveloparea blocurilor, asfaltarea strãzilor ºi aleilor,trotuare, scãri, ziduri de consolidare), crearea locurilorde muncã, administrarea corespunzãtoare a parcurilorºi a spaþiilor verzi, curãþenia oraºului, îmbunãtãþireacalitãþii tuturor serviciilor – la preþuri corecte pentrupopulaþie, educaþie, sãnãtate, culturã, sport, turism, toateîntr-o strategie de dezvoltare pe termen mediu ºi lung. Am expertiza accesãrii fondurilor europene, de careavem atât de multã nevoie, s-au lansat finanþãrile ºi nu trebuiesã mai pierdem timp valoros. Sunt un om onest ºi respecttoate ideile ºi iniþiativele profesioniste ºi bine intenþionate. Voi pune în slujba funcþiei de primar toatã experienþaacumulatã ºi orizontul meu de cunoaºtere dar, mai ales,buna mea credinþã. Am convingerea cã împreunã cu echipa de consilieriai PNL ºi cu dvs. vom gãsi cele mai bune ºi rapide soluþiipentru problemele grave cu care se confruntã Orºova. De aceea, pe 5 iunie, vã rog sã fiþi alãturi de mine ºide consilierii PNL!

Votaþi primar Chircu Doinþa Mariana ºi consilieriiPNL pentru salvarea ºi dezvoltarea Orºovei!

Cu consideraþie,CHIRCU Doiniþa Mariana

Candidat al Partidului Naþional Liberal la funcþia dePRIMAR al Municipiului Orºova

Principalele direcþii de acþiuneasumate de mine pentru dezvoltareamunicipiului sunt:

1. Rezilierea contractelor (apã – canal,salubrizare, întreþinerea spaþiilor verzi,deratizare, dezinsecþie), prin procedurilegale, ca expresie a voinþei populaþiei;

2. Crearea unui serviciu public aladministraþiei locale, care sã prestezeservicii de calitate ºi la preþuri corectepentru populaþie;

3. Adoptarea Codului de Conduitã ºitransparenþã al administraþiei locale(pentru primar, consilieri locali, aparatulPrimãriei);

4. Realizarea Planului UrbanisticGeneral, a Regulamentului Local deUrbanism ºi a Strategiei de Dezvoltare amunicipiului Orºova pe termen mediu ºilung (care sã fixeze direcþii de dezvoltaredurabilã a oraºului);

5. Crearea de locuri de muncã; CreareaCentrului Regional de Gestionare aDeºeurilor Plutitoare ºi Evaluare a Calitãþiiapei Dunãrii (proiect depus de muzeu, carecreeazã 30 de locuri de muncã); Creareaîntreprinderilor sociale pe POCU (2014 –2020), pe Axa 4 – Incluziunea socialã ºicombaterea sãrãciei – 100 de locuri demuncã; Crearea facilitãþilor fiscale pentruatragerea investitorilor – dacã noile investiþiiau o valoare mai mare de 300.000 de euroºi înfiinþeazã cel puþin 50 de locuri demuncã, se va acorda o reducere de pânã la40 la sutã a impozitului pe clãdiri ºi scutireade la plata impozitului pe terenul aferent;Atragerea micilor investitori, deja interesaþi(componente maºini, confecþii, încãlþãminte,conserve ºi preparate din peºte);

6. Reabilitarea ºi dezvoltareainfrastructurii: reþeaua de apã – canal (seva depune proiect pe ProgramulOperaþional Infrastructurã Mare 2014 –2020 – finanþare europeanã); Drumuri,trotuare, scãri, ziduri de susþinere (se vadepune proiect pe Programul OperaþionalRegional 2014 – 2020, finanþareeuropeanã);

7. Creºterea eficienþei energetice aclãdirilor: anveloparea blocurilor ºilocuinþelor; tâmplãrie, ºarpante, subsoluri,instalaþii, lifturi, panouri solare pentru apãcaldã – Proiect cu finanþare europeanãdepus pe POR – Axa 3;

8. Cãldurã: Realizarea Planului deacþiune durabilã – o strategie localãrealizatã de consultanþi de specialitate cu

Orºova – oraº verde, oraº turisticvariante propuse populaþiei (existã finanþareeuropeanã pe Axa 3 pentru achiziþionareaºi instalarea sistemelor inteligente pentruproducerea ºi gestionarea energiei electrice,dar ºi alte modalitãþi. Varianta va fi aleasãde populaþie, prin consultãri publice;

9. Susþinerea, prin semnãturi, la nivelulParlamentului, ºi Guvernului României,pentru a acorda o subvenþie la energiaelectricã cetãþenilor Orºovei, pentru lunilede iarnã, ca o recunoaºtere a faptului cãOrºova a plãtit cu jertfa absolutã creareaSistemului Hidroenergetic ºi de NavigaþiePorþile de Fier I;

10. Investiþii în iluminatul public –finanþare europeanã – POR, Axa 3 –înlocuirea sistemului de iluminat public cusistemul pe leduri, mult mai eficient ºieconomic (extinderea iluminatului public înzonele deficitare);

11. Terminarea proiectului Centrul Civic(zona Primãrie) ºi identificarea surselor definanþare pentru partea a doua a acestuiproiect (Biserica Catolicã – Piaþa 1800);

12. Dezvoltarea infrastructurii pentrudezvoltarea turismului: Parcul Central„Dragalina” – reabilitare ºi extindere cãtreBILLA – zonã de agrement – amenajarespaþii verzi, alei, piste bicicliºti, amenajareteren role, teren sportiv (tenis, volei),piscinã, locuri de joacã pentru copii,foiºoare, mobilier urban, instalare Wi-Fi,spaþii verzi, flori, arbori, toate acestea peprogram de finanþare europeanã, Axa 4.2;Parcul Nord – I.C. Brãtianu – reamenajare– Axa 4.2, finanþare europeanã; Spaþiileverzi de mici dimensiuni (dintre blocuri) –amenajarea locurilor de joacã pentru copiiºi amenajarea de mici terenuri sportive,plantãri de pomi, flori, reparaþii de alei,dotare cu mobilier stradal – posibile pefinanþare europeanã, Axa 4.3: Proiect pentruReamenajarea Falezei Dunãrii – se va alegeproiectul agreat de populaþie în urma unuiconcurs naþional de proiecte. Se are învedere: Amenajarea unui mini port pentruambarcaþiunile de agrement (yachtingclub); Revizia, repararea ºi realizarea unornoi pontoane, precum ºi amplasarea înlocuri fixe pentru utilizarea lor de cãtreproprietarii de ambarcaþiuni; Amenajareazonei pentru pescuit turistic ºi sportiv;Amenajarea insulei Micul Ada Kalleh –Paradisul recuperat.

În numãrul urmãtor vom prezentaº i a l te direc þ i i de acþ iune pent ruRenaºterea Orºovei.

actualitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 12

Ziua Internaþionalãa Familiei a fost marcatãanul acesta de DirecþiaGeneralã de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Mehedinþi. Cuacest prilej, beneficiariiCentrului de asistenþã ºisprijin pentru copii ºi tineriîn dificultate au fost incluºiîn mai multe activitãþieducative ce au constat în discuþii liberedespre importanþa familiei, iar la final,fiecare dintre ei a realizat un desenavând ca tematicã propria familie.

Aceste activitãþi au fost reunitegeneric în programul “Familia mea”. Ziua de 15 mai a fost declaratã decãtre Adunarea Generalã aOrganizaþiei Naþiunilor Unite ca fiindZiua Internaþionalã a Familiei, printr-o rezoluþie datã în septembrie 1993.La propunerea Institutului Românpentru Drepturile Omului, propuneresusþinutã ºi de Patriarhia României,ziua de 15 mai a devenit oficial, ZiuaFamiliei Române. Sãrbãtorirea acestei

15 MAI - Ziua Internaþionalã a Familiei

zile are o mare importanþã pentrucomunitatea internaþionalã, careacordã sprijin în mod constant ºi carecontribuie la îmbunãtãþirea cadruluilegislativ ºi social în vederea creºteriirolului familiei în viaþa socialã. Cu prilejul Zilei Internaþionale aFamiliei, directorul DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Mehedinþi,domnul Valentin Popescu, doreºtesã asigure familiile beneficiarilornoºtri de tot sprijinul ºi consideraþiasa ºi le ureazã pe aceastã caleîmpliniri ºi La Mulþi Ani!

Ofiþer de presã, Daniela Ariciu

Liberalul Virgil Popescu areuºit sã înlãture un dezastru, în careera aruncat Severinul, dacã înConsiliul Local ar fi trecut un proiectiniþiat de primarul ConstantinGherghe. Locuitorii oraºului de laDunãre nu se mai puteau debranºade la reþeaua termicã centralizatãtimp de 20 de ani. Propunerea edilului ºef a fostdezbãtutã joia trecutã în cadrul uneiºedinþe extraordinare, la care auparticipat ºi reprezentanþii firmei deconsultanþã din proiectul privindconstruirea unei centrale termicela Drobeta Turnu Severin. Concret, iniþiatorul proiectului,Constantin Gherghe, solicitaconsilierilor locali aprobarea uneiscrisori de confort de cãtremunicipiul Drobeta Turnu Severinîn vederea susþinerii ServiciuluiPublic de Alimentare cu EnergieTermicã, în calitatea sa decumpãrãtor de energie termicã.Concret, prin emiterea acesteiscrisori de confort, Primãria DrobetaTurnu Severin se angaja sã adopteo hotãrâre prin care „sã fie declaratãzonã unitarã de încãlzire toateimobilele constituite în asociaþii deproprietari/locatari, respectivaparþinând instituþiilor publice ºiagenþilor economici de pe raza

Vicepreºedintele PNL VirgilPopescu, singurul politician interesat

de problema încãlzirii oraºului

municipiului pentru a evitadebranºãrile”. Cu alte cuvinte, dacãproiectul trecea în forma iniþiatã deprimarul Gherghe, timp de 20 deani severinenii nu aveau voie sãse debranºeze de la reþeaua dinsistem centralizat. Politicianul care a împiedicatacest dezastru este liberalul VirgilPopescu, vicepreºedinte PNL ºipreºedintele organizaþiei judeþenePNL, fiind singurul lider localinteresat de problema încãlziriimunicipiului Drobeta Turnu Severin.Prezent la ºedinþã, acesta a discutatpe rând cu aleºii locali reuºind sã-iconvingã de necesitatea votãrii unuiamendament la acest proiect.Liberalul a adus toate forþele politicereprezentate în Consiliul Local la unconsens, iar proiectul a fost votat înfinal cu amendamentul adus deviceprimarul Daniel Cîrjan. Prin acest amendament,chestiunea declarãrii zonei unitarede încãlzire va fi dezbãtutã într-oaltã ºedinþã, cel mai probabil decãtre noul consiliu local, care se vaconstitui dupã data de 5 iunie.Consilierii vor trebui sã analizezecu mare atenþie ce presupunecrearea unei astfel de zone, ceimplicaþii are ºi dacã este necesarã.

Biroul de presã

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

Nu existã vreo persoanã care sã reziste ºarmuluitãu, în aceastã sãptãmânã, în condiþiile în careSoarele va accesa energiile semnului zodiacalGemeni. Captezi atenþia oricui ºi tainele acestoroameni nu-þi mai rãmân ascunse. Însã, nu uita cã,odatã pornit, în dialogul tãu, cu greu mai poþi fioprit, deci va trebui sã vezi ce spui, în aºa fel încâtsã nu faci vreo gafã sau sã dai mai multe informaþiidecât este cazul. În ultimele zile ale sãptãmânii esterecomandat a-þi respecta cu stricteþe promisiunile,indiferent de natura acestora ºi de persoanele înfavoarea cãrora au fost fãcute.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Veºti bune se anunþã în aceastã sãptãmânã,încã de la începutul acesteia. În special în ceeace priveºte negocierile - poþi afla orice fel deinformaþie, din surse sigure, ceea ce te ajutã sãfii cu un pas înaintea celor cu care intenþionezia colabora. Însã, în a doua parte a sãptãmânii ainevoie sã te relaxezi, deoarece cu cât mai multte încordezi sau te crispezi, cu atât mai greu îþiva fi sã formezi noi alianþe. Chiar dacã ai senzaþiacã toþi îþi sunt împotrivã, încearcã sã nu îiconsideri inamici sau ziduri imposibil deescaladat. Evitã a te lãsa angrenat în discuþiilepurtate de cei din jur, mai ales dacã simþi cã eºtifolosit. Câºtiguri se anunþã începând cu 20 mai.

Zodia Gemeni(22 Mai - 21 Iunie)

Este timpul sã începi a înregistra succese, din ceîn ce mai mari ºi mai spectaculoase. În cazul încare ai probleme de sãnãtate, tot din aceastãsãptãmânã se vor mai liniºti lucrurile ºi fie vei gãsiremediile necesare cu mai multã uºurinþã, fie terefaci rapid. Tot de acum încolo poþi înregistrasuccese ºi în ceea ce priveºte planurile tale de viitor,iar toþi care pânã acum au vrut sã te ajute ºi nu aureuºit, au toate ºansele sã o poatã face de acumîncolo. Sfârºitul sãptãmânii este favorabil pentrua-þi reorganiza planurile de viitor, deoarece ai aceaclaritate în gândire ºi pacea sufleteascã de careeste nevoie pentru un demers de acest gen.

Zodia Rac(22 Iunie - 22 Iulie)

Este momentul sã începi a-þi asculta prieteniipentru a le urma sfaturile. Pe de altã parte, simþinevoia sã fii înconjurat de oameni care îþiîmpãrtãºesc ideile, trãirile, sentimentele ºi punctelede vedere. În cazul în care ai de gând sã începi orelaþie nouã, în special în a doua parte a sãptãmânii,asigurã-te cã aceasta se dezvoltã mai întâi în ceeace priveºte planul mental ºi abia apoi restul. Deviidin ce în ce mai individualist - era momentul! Aiîncredere în viitorul tãu, ai încredere în propria-þistea norocoasã. Eºti mult prea serios ºineîncrezãtor în propriile-þi puteri, ceea ce nu te ajutãprea mult sã-þi planifici în mod constructiv viitorul.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Romantismul este omniprezent în viaþa ta.Oportunitãþi apar în acest sector al vieþii tale,mai ales în ceea ce priveºte dialogul cu persoanestrãine - arta ta de a dialoga este greu de egalatîn aceastã perioadã, de îndatã ce Mercur îºi varelua mersul direct. Cu toate acestea, însã,atmosfera de la locul de muncã ar putea sã numai fie atât de plãcutã ca ºi pânã acum, deoareceo femeie ar putea sã-þi facã zile amare. Veºti nufoarte plãcute pot fi cauza unor neplãceri legatede locul de muncã. Nu renunþa, cât de curândvei avea parte de surprize plãcute în ceea cepriveºte cariera. 

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Cariera devine cel mai important domeniu alvieþii tale, acum, din moment ce Soarele va accesaenergiile semnului zodiacal Gemeni. Este operioadã foarte bunã pentru a-þi analiza statutulºi imaginea pe care o ai în ochii celorlalþi. Ar fibine ºi dacã ai amplifica volumul de comunicãriîn ceea ce priveºte acest aspect, nedepãºindlimitele, însã. Ai încredere, pentru cã supremaþiaîn domeniu îþi este recunoscutã acum, iar figurileautoritare pot fi influenþate cu puterea pe care oimprimi cuvintelor rostite. Dezvoltã-þi strategiileºi implementeazã-le cu atenþie.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Viziuni ºi idei mãreþe, orizonturi noi care secer explorate, toate acestea revin în atenþia taîncepând cu aceastã sãptãmânã. Parcã nici dorulde ducã nu-þi dã pace. Persoane aflate la maredepãrtare sau care aparþin altor culturi apar saurevin în atenþia ta. Tendinþa de a filosofa estesporitã ºi omniprezentã, iar ideile banale ºimeschine îþi par desuete. Încearcã sã nu laºitimpul sã treacã pe lângã tine visând cu ochiideschiºi. În acelaºi timp, asigurã-te cã nu veicheltui prea multe dintre resursele pe care le ai,fãrã un motiv bun.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Mai intuitiv decât oricând, eºti capabil de a citiprintre rânduri ºi de a vedea foarte repede “cumstau lucrurile” cu cei din jurul tãu. Prin extensie,o perioadã de timp propice pentru a pune capla cap strategiile financiare menite sã îþi asigureun trai mai bun. ªi, pentru a profita deinfluenþele astrale favorabile, ai putea deschidesubiecte cândva considerate tabu, deoareceacum rãspunsurile îþi sunt la îndemânã. Logicaîþi este partener de nãdejde. Cã tot veni vorbadespre relaþii, de îndatã ce Mercur îºi va reluamersul direct (23 mai) este posibil sã închei unnou parteneriat, avantajul fiind de partea ta.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

Toate merg de la “bine” înspre “excelent”, pentrutine, în aceastã sãptãmânã. În cazul în care erai certatcu unele persoane, asociaþi sau partener/partenerãde cuplu, acum este o perioadã de timp propice pentruîmpãcare. Noi oportunitãþi (în special de afaceri) aparîn urma discuþiilor cu cei pe care îi vei întâlni (24 maieste o zi grãitoare, în acest sens). Ceea ce este foarteimportant pentru tine, în aceastã sãptãmânã (dar maiales spre sfârºitul acesteia) este sã asculþi de sfaturilecelor mai tineri decât tine. Aveai ºi ai nevoie deviziunea pe care generaþia nouã o posedã.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 19 Ianuarie)

În cazul în care intenþionezi sã îþi mãreºti familia,veºtile din aceastã sãptãmânã sunt foarte bune -ºansele de a face acest lucru sunt crescute. Câtdespre relaþia de dragoste, ai putea avea parte desurprize foarte plãcute, din partea persoanei iubite(de îndatã ce Mercur îºi va fi reluat mersul direct,respectiv pe 24 mai). În cazul în care încã eºti singur,Sorþii îþi pot surâde, aducându-te faþã în faþã cupersoana pe care de atât de mult o doreai. Sãnãtateaeste domeniul care trebuie sã îþi capteze atenþia, acum,iar resursele tale dedicate în totalitate acestui capitol.În acelaºi timp, este o perioadã de timp foarte bunãpentru a-þi îmbunãtãþi calitãþile native remarcabile.Încearcã sã eviþi stress-ul ºi tensiunile.

Zodia Vãrsãtor(20 Ianuarie - 18 Februarie)

Noi informaþii ºi idei, cu precãdere în ceea ce priveºtesectorul de viaþã rezervat copiilor, romantismului,distracþiei ºi ... riscurilor mai mult sau mai puþinasumate. Este o “zonã” care beneficiazã de toatã atenþiaºi dedicarea ta, de îndatã ce Soarele va accesa semnulzodiacal Gemeni. Este posibil sã intervinã ºi cheltuielineaºteptate, în special în ceea ce priveºte dorinþa tade a te distra, ceea ce te obligã sã fii cu bãgare deseamã. Dialogul va fi rezolvarea pentru orice felde situaþie, mai ales dacã îþi doreºti sã cucereºtiinima unei persoane dragi - acum este momentulsã îþi faci simþitã prezenþa. Comunicarea facilã cucopiii tãi este favorizatã.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

Comunicarea (ºi afacerile, dacã este cazul) cufamilia ta reprezintã un segment de viaþã favorizatdin punct de vedere astral, în aceastã perioadã.Motiv pentru care este indicat sã încerci sã rezolvicât mai multe dintre problemele legate de acestaspect al existenþei tale. Ia legãtura cu persoanecu care nu ai mai discutat de mult sau care se aflãla mare distanþã de tine, încearcã sã faci pace cucei cu care te-ai certat - dacã este cazul, evident -ºi ia deciziile care se cer a fi luate pentru ca relaþiilesã se stabilizeze. Pe cât posibil pãstreazã-þi atenþiaconcentratã asupra câte unui singur subiect odatã.Evitã a fi împrãºtiat, chiar dacã pare destul decomplicat, în aceastã sãptãmânã.

OBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016 pag. 13Horoscop

(19 - 25 mai 2016)Horoscop

diverseOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 14

Reducerea aversiunii faþãde risc ºi efectele minore pe carele-a avut asupra pieþei valutarepromulgarea Legii „Dãrii în platã”,au permis leului sã se apreciezefaþã de principalele valute.

Ieºirile de capital de pe piaþalocalã a titlurilor de stat nu au fostmari, investitorii strãini fiindinteresaþi mai mult de dobânzilegeneroase din România, decât sãmoarã de grija bãncilor locale, careau avut oricum grijã sã sepregãteascã pentru momentul din 13mai. În aceste condiþii, euro nu areuºit sã treacã confortabil de pragulde 4,50 lei, care a fost atins în 5 mai.

În perioada analizatã deprecierealeului faþã de euro a fost mult mai micãdecât cea a altor monede din regiune.La aceastã evoluþie a contribuit ºianunþul INS referitor la creºtereaeconomiei româneºti în primele treiluni din acest an cu 4,3% comparativcu aceeaºi perioadã din 2015. Cifrele,care indicã, conform Eurostat, ceamai mare creºtere economicã dinUniunea Europeanã, au depãºitestimãrile analiºtilor.

Cursul euro a crescut lajumãtatea intervalului la 4,4974 lei,pentru a scãdea la finalul ei la4,4864 lei, într-o ºedinþã în careculoarul de tranzacþionare s-aredus la 4,4850 – 4,4890 lei, cuînchiderea la 4,4840 – 4,4870 lei.

Urmãtoarea rezistenþã pentruraportul euro/leu se aflã la 4,515lei. O depãºire a acestuia poatereaduce euro spre 4,55 lei, maxim Radu Georgescu

Leul nu lasã eurosã treacã de 4,50

atins la începutul acestui an. În ceeace priveºte pragul-suport acesta seaflã la 4,44 lei.

Cursul dolarului american a crescutde la 3,9405 la 3,9671 lei, pentru cala finalul intervalului sã coboare la3,9671 lei, când cotaþiile din piaþavalutarã au fost de 3,957 – 3,97 lei.

Media monedei elveþiene, care s-a tranzacþionat pe pieþeleinternaþionale între 1,102 ºi 1,11franci/euro, a atins la începutulperioadei minimul ultimelor treiluni, de 4,0472 lei. Dupã o creºterepânã la 4,0780 lei, francul aîncheiat intervalul la 4,0485 lei.

Perechea euro/dolar a avut oevoluþie descendentã, coborând de la1,1429 la 1,1283 dolari, pentrutranzacþiile de la finalul perioadei sãse realizeze între 1,13 ºi 1,1349 dolari.

Aprecierea dolarului s-a datoratpublicãrii datelor privind vânzãrilecu amãnuntul din Statele Unite, careau crescut luna trecutã cu 1,3%, celmai mult în ultimul an, cât ºi acreºterii sentimentului de încrederea consumatorilor americani.

Preþul unciei de aur a crescut faþãde sfârºitul anului trecut cu circa 20%,la finalul perioadei acesta fiind stabilitla Londra la aproape 1.286 dolari.Avansul luat în primul trimestru a fostde 16%, cea mai amplã creºtere de preþdin ultimii aproape 30 de ani, ca oconsecinþã a înmulþirii numãrului debãnci centrale care practicã ratenegative ale dobânzii.

Analiza cuprinde perioada 11– 17 mai.

În perioada 13 mai – 15 mai 2016a avut loc la Buzãu, FestivalulNaþional de Epigramã „Cât e Buzãulde mare”, ediþia a XVII –a. La secþiunea volum, marelepremiu a revenit jurnalistului,poetului ºi epigramistuluimehedinþean, strehãianul VulpaºuVasile, pentru volumul de epigrame,intitulat „EPIGRAME”, apãrut laEditura PIM Iaºi, în februarie 2016,cu o prefaþã semnatã de maestrulepigramist ºi scriitor Vasile Larco,membru al Uniunii Scriitorilor dinRomânia ºi al Uniunii Epigramiºtilordin România. Din juriul festivalului au fãcut partesomitãþi ale epigramei româneºti,cum ar fi: George Corbu,preºedintele Uniunii Epigramiºtilordin România ºi Mihai Sãlcuþan,vicepreºedinte al UniuniiEpigramiºtilor din România, ambiiavând zeci de distincþii ºi premiiliterare, de-a lungul timpului. Epigramistul Vulpaºu Vasile estemembru în mai multe societãþi alescriitorilor din România ºi a unorcluburi ºi cenacluri literare selecte,iar din acest an a devenit membrual Uniunii Epigramiºtilor dinRomânia, bucurându-se deaprecierea colegilor de breaslã.

JUDEÞUL MEHEDINÞI, REPREZENTAT LA CEL MAI ÎNALTNIVEL LA FESTIVALUL NAÞIONAL DE EPIGRAMÃ

„Cât e Buzãul de mare” – Buzãu, 2016 Sã nu uitãm cã acesta a fost unuldintre fondatorii revistei literare„Arcade” din Strehaia (2002) ºifondatorul revistei „Epigrama deStrehaia” (2016, ce apare la EdituraPROFIN, Drobeta Turnu Severin)aflându-se la al treilea numãr ºi estecotatã ca fiind în topul revistelor degen, din România, difuzatã înîntreaga þarã ºi în afara graniþelor,având printre colaboratori cei mai deseamã epigramiºti ai momentului,din þarã ºi strãinãtate. Începând de anul viitor, prinimplicarea d-lui Vulpaºu Vasile ºiacordul autoritãþilor locale, la Strehaia,va avea loc un concurs sau chiar unfestival de epigramã, sub auspiciileAsociaþiei Literare „Speranþa 2014”Strehaia, asociaþie cu personalitatejuridicã, înfiinþatã la iniþiativa acestuia,în cadrul cãreia îºi desfãºoarãactivitatea Cenaclul de Literaturã ºiUmor „C. A. Protopopescu” ºi seediteazã Revista de Culturã ºi Umor„Epigrama de Strehaia”. Mai rar, ce este drept, are ºi judeþulMehedinþi cu ce se mândri, iaroraºul Strehaia devine cunoscutîn sensul bun al cuvântului.Felicitãri domnului Vulpaºu Vasileºi la mai multe premii ºi iniþiative!

Adrian D. Popescu

Sala Polivalenta din DrobetaTurnu Severin a fost gazda în acestweekend, a douã finale de CampionatNaþional pentru vârstele U15, individualºi echipe Euroregiuni, la care au participat270 de sportivi de la 60 de cluburi afiliateFederaþiei Române de Judo. CSM Drobeta Turnu Severin afost reprezentat de 7 sportivi cares-au clasat dupã cum urmeazã:Loc II - COVACIU Iasmina -40 kgLoc III - VLADU Ana Maria -36 kgLoc VI I - DIACONESCUChristian -42 kg

Drobeta Turnu Severin a fost gazdaa douã finale de CampionatNaþional pentru vârstele U15

Loc IX -AL-FLAOARI Mihai -42 kg- NAE Alexandra -57 kg- TOPALà Vlad -66 kg- GÎRJOABà Gabriel -46 kg Aceastã competiþie a fost criteriuprincipal de selecþie pentruCampionatul Balcanic ce va avealoc în Macedonia, la Skopje, înperioada 24 - 26.06.2016, finaliºtiifiecãrei categorii de greutatereprezentând România la acestCampionat Balcanic pentru U15. Medalie de bronz a câºtigat ºiEchipa Euroregiunii nr. 4, Oltenia,

la feminin, echipa având încomponenþã sportive de la CSMDrobeta Turnu Severin (antrenori:Vasilan Gicu ºi Sterea Lena) ºi LPS“Petrache Triscu” Craiova(antrenori: Voinea Mihai ºi Pîrvu

Nicolae). Echipa Euroregiunii nr. 4,Oltenia la masculin s-a oprit pepoziþia a-V-a a clasamentului.

Lena STEREA,Purtãtor de cuvânt al CSM

Drobeta Turnu Severin

sportOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016 pag. 15

În ultimul meci programat înacest sezon pe propriul teren, junioriiA de la CSS Drobeta au dispus cu 7-0 de CFR Simeria ºi sunt tot maiaproape de Liga Elitelor. Înainteaultimelor douã etape, elevii antrenaþide Marian Brihac au douã puncteavans faþã de ocupanta loculuisecund FC Hunedoara, dar ºi un mecimai puþin disputat. Astfel, CSSDrobeta, care are ºi avantajul jocurilordirecte, mai are nevoie doar de oremizã din partidele programate îndeplasare cu LPS Banatul Timiºoaraºi LPS Sebeº, pentru a fi sigurã cãnu mai rateazã primul loc în seria aV-a a Campionatului Naþional defotbal rezervat juniorilor republicani.Cu CFR Simeria, joc disputat peStadionul Municipal, liderul a marcatprin Laurenþiu Sãrãcin ( 7, 40, 60),Adrian Mangu (59), Mihai Cornea(76), Ionuþ Coadã (80) ºi MãdãlinPaulescu (90).

CSS Drobeta, cu unpas în Liga Elitelor

“Un joc la discreþianoastrã, aºa cum oaratã ºi scorul. Amîntâlnit ultima clasatã,dar bãieþii nu ºi-aupierdut concentrarea,fiind motivaþi ºi defaptul cã au jucat,pentru prima datã înacest sezon, peStadionul Municipal.Au demonstrat, încão datã, cã meritã sãfie pe primul loc”, aspus Brihac. CSS Drobeta s-a impuscategoric ºi la juniori B, deºi CFRSimeria îi era vecinã de clasament. Dupã 0-0 la pauzã, copiii pregãtiþide Mihai Caliþoiu s-au descãtuºat înpartea secundã ºi s-au impus cu 5-1. Adelin Iliescu (48 – pen.), DanielMangu (53), Alin Enea (61), IonuþRupa (68) ºi Mihai Gîdea (75) auînscris pentru severineni, care s-au

apropiat ºi mai mult de podium.“Sunt mulþumit de jocul prestat ºinu mã refer doar la cel din reprizasecundã, când am marcat de 5

Etapã cu un singur mecijucat, în Liga a IV-a

În singurul meci disputat în rundaa XXIV-a a Ligii a IV-a, Viitorul ªimiana remizat, scor 3-3, pe propriul teren,cu Coºuºtea Cãzãneºti. Gazdele aucondus cu 2-0, prin golurile lui Robert

Dunãrea pãstreazãavansul de un punct În ultimul eºalon fotbalistic, lupta pentru primul loc rãmâne deschisã.Cu patru etapeînainte de finalulsezonului, primeledouã clasate conti-nuã sã fie despãrþitede 1 punct. Dacã liderulDunãrea Hinova s-a impus cu 3-0 laBroºteni, ocupantalocului secund ASReal Vânju Mare atrecut cu 5-1 de ASG h i c i u l e s c uHinova. Scorulrundei l-a izbutitînsã Voinþa Vrata,care a dispus cu 8-1 de AS Corlãþel ºicontinuã sã sperela ultima treapã ap o d i u m u l u i ,ocupatã momentande Inter Crãguieºti.Cele mai multegoluri s-au marcatla meciul de laOpriºor, unde InterSalcia a câºtigatcu scorul de 6-4.

M. O. M. O.

ori. Chiar dacã la pauzã scorula fost egal, per ansamblu, amavut posesie de 70 la sutã”, aprecizat Caliþoiu.

fotbal

M. O.

Liga a V-aEtapa a XXII-a

ªtiinþa Broºteni – Dunãrea Hinova 0-3AS Ghiciulescu Hinova – Real Vânju Mare 1-5Voinþa Opriºor – Inter Salcia 4-6Voinþa Vrata – AS Corlãþel 8-1Inter Crãguieºti – Dunãrea Pristol 3-1Viitorul Floreºti – Speranþa Punghina 3-0 (N)Unirea Gârla Mare – a statClasament

1. D. Hinova 20 17 2 1 74-28 532. Vânju Mare 20 17 1 2 75-22 523. Crãguieºti 20 12 2 6 70-34 384. Vrata 20 12 1 7 61-36 375. Salcia 20 11 1 8 56-42 346. Floreºti 20 11 0 9 46-42 337. Corlãþel 21 10 1 10 43-46 318. Pristol 21 8 4 9 43-50 289. Gârla Mare 20 8 2 10 43-47 2610. Opriºor 20 8 0 12 38-61 2411. Broºteni 21 5 1 15 37-79 1612. G. Hinova 21 4 0 17 32-73 1213. Punghina* 20 1 1 18 16-74 4*S-a retras în iarnã din campionat ºi va pierde toatemeciurile din retur cu 3-0

Etapa viitoareDunãrea Hinova – Viitorul FloreºtiReal Vânju Mare - ªtiinþa BroºteniUnirea Gârla Mare – AS Ghiciulescu HinovaInter Salcia – Voinþa VrataAS Corlãþel – Inter CrãguieºtiSperanþa Punghina – Voinþa OpriºorDunãrea Pristol - stã.

Liga a IV-aEtapa a XXIV-a

Viitorul ªimian - Coºuºtea Cãzãneºti 3-3Pandurii Cerneþi – Viitorul Cujmir 3-0 (N)CS Strehaia – Recolta Dãnceu3-0 (N)Dunãrea Gruia - AS Corcova 0-3 (N)

Clasament

1. Cerneþi 24 20 3 1 86-24 632. Strehaia 24 13 5 6 64-35 443. Dãnceu 24 13 4 7 66-46 434. Corcova 24 13 4 7 53-37 435. Cujmir 24 9 3 12 39-44 306. ªimian 24 6 3 15 32-64 217. Cãzãneºti 24 4 5 15 38-90 178. Gruia* 24 4 1 21 22-60 13*S-a retras din campionat în etapa a a XIX-a ºi vapierde toate jocurile din aceastã primãvarã cu 3-0

Etapa viitoare

Recolta Dãnceu – Viitorul ªimianViitorul Cujmir – CS StrehaiaAS Corcova – Pandurii CerneþiCoºuºtea Cãzãneºti – Dunãrea Gruia

Marinescu (7) ºi Gabriel Ciolacu(10), dupã care Mihai Dragomir (41,63) a egalat. Ionuþ Pereanu (68) aadus ªimianul în avantaj, darautogolul lui Gheorghe Bãetoniu,

din minutul 80, aconsfinþit rezultatul final. Dupã aceastãremizã, cele douãvecine de clasamentau rãmas despãrþite de4 puncte ºi continuãsã lupte pentru loculal VII-lea. Celelalte treipartide ale rundei nus-au jucat. Dacã joculDunãrea Gruia - ASCorcova nu eraprogramat, deoareceGruia s-a retras dincampionat, ViitorulCujmir ºi RecoltaDãnceu nu s-auprezentat la meciurilede la Cerneþi, respectivStrehaia!

publicitateOBIECTIV mehedinþean 19 - 25.05. 2016pag. 16

pamflet

Mã fraþilor, mãmehedinþenii mei cetitori deObiectiv, cât zisã nerodu deSucã, cã el spusã vrute ºinevrute de nea Gherghe, dade data asta nu sã abþinu sãnu-i dea dreptate. Mãcarodatã sã-i dea dreptate. Dastai sã vezi, cã-i luã neaGherghe pe rând pe toþi, peTV-ul de casã, da pe ãlamicu îl fãcu ºi mai mic. Micde tot, ce mai. Cã cicã neaCîrjan candideazã sã-ºi facãºi mnealui casã mare ºifrumoasã, cum ºi-au fãcutalþii, chiar dacã n-au fostprimari, sã facã ºi mnealuineºte bãnuþi ºi sã-ºischimbe ºi mnealuimaºinuþa, cu una din care sãparã mai înalt. Cicã de astaar vrea nea Cîrjan sã ajungãprimar, sã fie ºi mnealui maisus. ªi asta nu e tot, cã-izisã cã cicã a luat baniidegeaba ca viceprimar ºi cãar trebui sã dea salariileîncasate înapoi ºi sã nu maipromitã marea cu sarea, cãºi aºa a tãiat destulã frunzãla câini. Mã nepoate, daapropo de ãsta micu, dupãce-l fãcu nea Gherghe ºi maimic decât era pe afiºe, apãrucã are ºi sloganu copiat de

Sucã, nea Gherghe analistu’ ºipãrerile despre nea Cîrjan ºi tantiDobrotã, ºi nea Sibinescu zis ºi

Simpaticu se þine de cuvânt

pi la alt candidat, cãprobabel zisã cã nu mai trebesã stea sã sã gândeascã lavreunu mai original. Pã ºiaºa zisã ãsta micu, cã are degând sã înlocuiascã toatãPrimãria, sã facã numaicoduri de conduitã înprimele 9 luni, ca la o naºterenormalã, când sã mai aibãtimp sã sã ocupe ºi de oraº?!ªi probabel obosit de atâtacampanie, zisã sã-ºi iaconcediu de la Primãrie, cãdacã tot ia banii degeabacum zâce nea Gherghe,mãcar sã-ºi ia ºi neºtesãptãmâni libere. Cã dupeaia nu sã ºtie, mai vedebiroul de vice de pe geam. Da nici tanti Dobrotã nuscãpã de nea primarele, cãnea Gherghe o trimisã laGalaþi, cã cicã acolo o maiºtiu probabel câþiva, uitândcã ºi ‘mnealui a venitmiliþian de la Baia. Aºa cãe plinã campania de laude,nu sã plictiseºte nimeni.Poate nea Bãlu, care maisare din când în când însus, ca mingea de baschet,sã zicã ºi mnealui cã nuocupã degeaba locurile pila PNL. Ori mãcar sã leocupe cu alþii, cã ºi aºa

pare cã sã pricepe. Mã fraþilor, da dincolo depolitichia asta de campanie,mai existã ºi altfel deprobleme pin oraºu ãsta. Cã la MaternitateaSpitalului Judeþean cicã ar fifost ceva probleme, cu nou-nãscuþi lãsaþi de izbeliºte, cãfamiliile nu ar fi putut sãsuporte neºte costuri extra ºio parte dintre deontologii deacolo ar fi lãsat lucrurile lavoia întâmplãrii. Careîntâmplare nu ar fi fosttocmai cu un final bun, dacãþânem cont de cei patrubebeluºi morþi. Dacãmanagerii Spitalului nu iaumãsuri, poate sã bagãcine trebuie, poate vreuncandidat. Acuma, dacã e sã neîntoarcem în campanie,zisã Tanþa lu Pecingine cãnea Sibinescu ar fi bãiatsimpatic, ºi cã sã þâne decuvânt atunci când promiteceva pentru locuitoriijudeþului Mehedinþi. Ce mai! Este ceva zgomotîn campania asta, dar nu sãaud tunete ca altãdatã. Aºacã pãnã data viitoare, hai sãfiþi iubiþi ºi optimiºti!

Urmare din pag. 1educaþionale ºi alegerea înprimul rând a profesiei sprecare doresc sã se orientezeîn carierã ºi în funcþie deaceasta sã se îndrepte cãtreunitatea de învãþãmânt carele va oferi cadrul sprecalificarea doritã”. Dupã festivitatea dedeschidere a urmat vizitareastandurilor unitãþilor deînvãþãmânt liceal unde eleviiºi profesorii au expus într-un mod cât maiatractiv ºi originalcele maii m p o r t a n t erealizãri aleunitãþii, proiecteleºi programeleeducative pe carele desfãºoarãprecum ºinumãrul de locuripe specializãridisponibile pentruanul ºcolar 2016-2017 (pliante,machete, flyere,mape, postere,afiºe, proiecþii video,produse proprii realizate înateliere ºi laboratoare, etc.). De remarcat, creºtereanumãrului de clase pentruînvãþãmântul profesional cudurata de 3 ani dupã clasaa VIII-a, la nivelul judeþuluiMehedinþi în planul deºcolarizare pentru anulºcolar 2016-2017 fiindalocat un numãr de 17 clase

TÂRGUL DE OFERTE...

nea Mãrin

pentru aceastã formã deînvãþãmânt. Agenþiieconomici au venit însprijinul elevilor cu anumitefacilitãþi, fiind prezenþi ºi ladeschiderea evenimentuluialãturi de unitãþile licealepartenere. Scopul evenimentuluieste de a consilia ºi informaelevii ºi pãrinþii cu privirela procedura ºi oportu-nitãþile de înscriere ºi deadmitere în liceu.

Intervalul orar de vizitareeste miercuri între orele12.00-16.00 ºi joi între orele10.00-16.00, când vor fiaºteptaþi ºi elevii claselor aXII/XIII-a interesaþi de ofertaeducaþionalã pentruînvãþãmântul postliceal ºiuniversitar.

Secretar comisiejudeþeanã de admitere,

Prof. Monica Iuliana Ponea