WOLFGANG MERTENS

Introducere in teraPiapsihanalitici

Traducere din germanide Roxana MeLricu gi Dana Verescu

ATRCI

Cuprins

13 CuvSnt introductiv1s Cuvi nt-inainte

rs 1. Perspectiva istorici asupra dezvolt5rii terapiei psihanalitice20 1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud20 1.1.1. Din 1886 pAnd in 1896: perioada preanaliticl30 1.1.2. Din 1896 pAnS in 1910: epoca descoperirilor fundamentale39 1.1.3. Din 1910 pAnd in 1919: perioada consolidirilor50 1.1.4. Din 1919 pbmdinl926: noua formulare a teoriei pulsionale

gi dezvoltarea teoriei structurale52 1.1.5. Din 1926 pindinl939: psihologia psihanaliticd a Eului56 1.1.6. Rezumat. Despre dezvoltarea tehnicii psihanalitice58 1.1.7. Bibliografie recomandatd60 1.2. Citeva dezvoltdri ulterioare ;i inovalii la elevii ;i succesorii lui Freud

61 1.2.1. Otto Rank62 1.2.2. Sindor Ferenczi68 1.2.3.Franz Alexander70 1.2.4.lames Strachey76 1.2.5. Michael Balint79 1.2.6. Bibliografie recomandatd81 1.3. Influenlele diferitelor completdri teoretice asupra tehnicii tratamentului81 1.3.1. Influenfa psihologiei Eului asupra tehnicii tratamentului84 1.3.2. Influenfa teoriilor relafiilor de obiect asupra tehnicii tratamentului91, 1.3.3. lnfluenla psihologiei Sinelui asupra tehnicii tratamentului98 1.3.4. Influenfa cercetdrii neonatale asupra tehnicii tratamentului103 L.3.5. Rezumat1.04 l.3.6.Bibliografierecomandatd

110 2. Scopurile tratamentului in psihanaliz5114 2.1. Perspectiv5 istoric5123 2.2. Scopurile analitice ale tratamentului1,23 2.2.1,.Rezolvarea unei nevroze de transfer125 2.2.1,.L. Cercetlri empirice ale rezolvdrii transferului126 2.2.1,.2. Rezolvarea nevrozei de transfer gi beneficiul terapeutic

Introducere in terapia psihanalitici . Cu pri n s

6 127 2.2.2. Aruilarea amintirilor-ecran128 2.2.3. Reluarea procesului de dezvoltare firtrerupt130 2.2.4.Dezvoltareacapacitifilorautoanalitice13L 2.2.5. Schimbarea proceselor cognitive132 2.3. Influenla normelor 5i a valorilor socioculturale139 2.4. Rezumat140 2.5. Bibliografie recomandat5

142 3.Indicalii pentru psihanalizi ;i psihoterapie psihanaliticiL43 3.1. Perspectiv5 istoric5M5 3.2. Criterii fenomenologice;i structurale ale adecv5rii149 3.3. Starea psihodiagnosticS de ansamblu: profiluri diagnostice153 3.4. Nivelul procesului de organizare156 3.5. Tendinie de obiectivare in diagnoza tulburErilor structurale ale Eului157 3.6. Formarea judecHfii diagnostice ;i stereotipii de percep]ie

ale psihanali;tilor159 3.7. Procese de prelucrare a informalieiin stabilirea indicaliei

terapeutice161. 3.8. Cercet5ri empirice163 3.9. Dependenla de analist a analizabilitSlii pacientului -

pe calea spre o indicatie terapeutict bazat5 pe interacliune166 3.i0. Rezumat167 3.1I. Bibliografie recomandat5

llo 4. Psihanaliz5, psihoterapie analitic5 ;i psihoterapiefondat5 pe psihologia abisalS

172 4.1. Perspectiv5 istoricl177 4.2. Deosebirileintre psihanalizi ;i psihoterapia analitic5181 4.3. Psihanaliza sub aspectul ,,eficienfei economice"185 4.4. Psihoterapia fondat5 pe psihologia abisal5185 4.4.1. Psihoterapia dinamici187 4.5. Psihoterapia cu bazt psihanalitice (Kutter)189 4.6. Psihoterapia orientat5 spre psihologia dezvoltlrii

(Blanck gi Blanck)190 4.7. Terapia psihanalitic-interacfionalS (Heigl-Evers ;i Heigl)193 4.8. Psihoterapia psihanaliticl in cazul tulburirilor caracteriale grave

;i al personalitSlilor borderline (Kernberg)196 4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament

(Gedo;i Goldberg)199 4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliz5202 4.11. Rezumat203 4.12. Bibliografie recomandat5

206 5. Primul interviu psihanalitic207 5.1. Perspectiv5 istoric5211 5.2. Primul interviu psihanalitic;i anamneza abisali

WOLFGANG MERTENS

212 5.3. ,,Recomandirile" lui Balint21g 5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului jnterviu

217 5.5. PosibilitSli de orientarein primulinterviu22g 5.6. Anamneza biograficd sub aspectul psihologiei abisale

224 5.7. ,,lnterviul structural" al lui Kernberg

227 5.8. Rezumat227 5.9. Bibliografie recomandati

2i0 6. Regula psihanalitici fundamentalS231. 6.1. PersPectiv5 istoricE

233 6.2. Aspecte ale asocjerii libere din perspectiva psihologiei sociale

;i a sociologiei limbajului237 6.3, Regula fundamentalS 5i pandantul ei la analist

2gg 6.4. Capacitatea de oscilarein comunicarea psihanaliticS

239 6.5. Asocierea liberi ca rezisten!5

vl0 6.6. PsihanalizE firi regulS fundamentalS?

242 6.7. Ulilizarea regulii fundamentale245 6.8. Fantasme incon;tiente ca determinante ale asocierii libere

246 6.9. Asocierea liberd ;i determinismul psihic

248 6.10. Distanlarea de conlinuturile manifeste - perspective

ale psihologiei gestaltiste251. 6.II. Cercet6ri emPirice252 6.12. Rezumat259 6.13. Bibliografie recomandat5

zss 7. Atitudinea psihanalitic5 de cunoattere258 7.1. A putea asculta: aspecte metodologice

260 7.2. Despre obiectul psihanalitic262 7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii ;i a hermeneuticii abisale

265 7.4.\poteza psihanalitic5 la o interpretare din perspective

hermeneuticE abisalS

268 7.5. Despre atitudinea cognitivb specifici atenliei liber flotante

269 7.6. inlelegerea logicS, psihologigE ;i scenic5

273 7.7. Empaliadin perspectivi psihanaliticb

274 7.7.I.Empatie, simpatie 9i cildurd275 7.7.2.Empatie Ei identificare276 T.T.S.Identificareconcordantiqicomplernentari277 7 .7 .4. Difeite moduri pentm identificarea concordantx 9i complementari

279 7.8. Tulbur5ri ale capacit5lii de empatie

286 7.9. Regresia in procesul de cunoa;tere

288 7.10. Motivaliile inlelegerii empatice

289 7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei

290 7.12. Body-emPathY291, 7.13. Rezumat292 7.14. Bibliografie recomandatE

Inttoducere in tenpia psihanaliticl' Cuprins

8 zg+ 8. Interpretare;i reconstruc[ie294 8.l.lnterpretare295 8.L.1. Perspectivi istoricd296 8.1.2. Intervenlie gi interpretare298 8.1.3. Tipuri diferite de interpretare298 8.1.3.1. L:rterpretarea confinutului298 S.l..3.2.Interpretarearezistenlei(interpretareaapdririi)299 8.1.3.3. Interpretarea transferului30L 8.1.3.4. Lrterpretarea transferului in aici gi acum303 8.1.3.5. Interpretarea exterioard a transferului306 8.1.3.5. Interpretarea geneticl307 8.1.3.7 Lrterpretarea netransferenfiali308 8.1.3.8. Tipuri de interpretare in analiza visului309 8.1.3.9. Alte diferentieri312 8.l.4. Activitatea analistului in timpul interpretirii313 8.1.5. Interpretarea gi transferul analistului31,4 8.l.6.Reflectareainterpretirii315 8.l.T.Criteriipentrucorectitudineainterpretirilor320 8.1.8. Rezumat320 8.1.9. Bibliografie recomandatd321. 8.2.Reconstruclia322 8.2.1. Perspectivd istorici327 8.2.2. Observafii privind conceptul de traumi331 8.2.3. Avantajele reconstrucfiei333 8.2.4. Adevirul despre reconstrucfii: adevir istoric versus adevir narativ334 8.2.5. Psihanalistul: arheolog sau poet?339 8.2.6. Duc multe drumuri citre scop?341, 8.2.7. Rezumat342 8.2.8. Bibliografie recomandati

34s 9. Alianfa terapeutici346 9.1. Perspectiv5 istoric5350 9.2. Indicatori ai alianleiterapeutice351 9.3. MEsuri pentru stimularea alianlei terapeutice352 9.4. Aparilia alianiei terapeutice aduce intr-adev5r un progres?355 9.5. Lucr5ri empirice privind alianfa terapeutic5356 9.6. Rezumat357 9.7. Bibliografie recomandatt

3s8 10. Transferul360 10.1. Perspectiv5 istorici363 10.2. Constatarea transferului ca ap5rare a analistului - cdteva aspecte

teoretico-istorice369 10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creatie noutr?375 i0.4. Funcfiile transferului377 10.5. Componentele interaclionale din transfer

WOLFGANG MERTENS

383 10.6. Rezumat384 I0.7. Bibliografie recomandat5

386 11. Utilizarea transferului387 11.1. Perspectivd istoricH391, 11.2. Poziiia centralS a analizei transferului3g2 i1.3. Intensificarea transferului ;i nevroza de transfer

395 11.4. Rezisten!5 gitransfer397 1i.5. inlelegerea aluziilor de transfer406 11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferenliale)?

40g 11.7. Incertitudinea adecvarii sau inadecv5rii impresiilor

4og 11.8. impiedicarea transferului ;i nevrozei de transfer?

413 11.9. Cercet5ri emPirice415 i1.10. Rezumat4L7 11.11. Bibliografie recomandatt

420 12. Nevroza de transfer421. 12.i. Perspectiv5 istoricb424 12.2. Nevroza de transfer - mit sau realitate clinic5?

425 12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer?

426 12.4. inlocuirea complet5 a nevrozei adulte?

427 I2.5. Reaclii de transfer versus nevroz5 de transfer

428 12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer in cazul tulburErilorstructurale ale Eului?

431, 12.7. Funclia scenic5 a Euluiin nevroza de transfer

4g2 12.8. Destinul nevrozei de transfer dupi terminarea analizei

433 12.9. Rezumat439 12.10. Bibliografie recomandat5

435 13. Contratransferul437 I3.l.lstoric439 13.2. Diferite conceplii despre contratransfer440 13.2.1. Concepfia,,clasicd"440 l3.2.2.Concepfia,,totalizarrtd"443 13.2.3. Contratransferul ca transfer al analistului

446 13.3. Rezistenla contratransferenfialS448 13.4. Nevroza de contratransfer450 t3.5.ldentificareaproiectivl455 13.6. Contratransferul sexual457 i3.7. Rezumat458 13.8. Bibliografie

460 14. Gestionarea contratransferului461, l4.I.lstoric462 14.2. Indicatori ai contratransferului465 14.3. Autoanaliza contratransferului472 i4.4. Vise contratransferenliale

Introducere in terapia psihanalitici' Cu prins

lo 474 14.5. Forme de manifestare ;i gestionarea rezistenfei de contratransfer478 14.6. Cum se procedeaz6 cu identificarea proiectiv5

sau cdt de des5v6rgitd trebuie sE fie conlinerea?481. 14.7. Rezumat481, 14.8. Bibliografie

48s 15. Analiza rezistenlelor483 15.1.Istoric486 15.2. Definilia rezistenfei489 15.3. Funclia multipl5 a rezistenlelor490 15.4. Utilizarea analizei rezistenlelor492 15.5. Abordarea afirmativ5 a lui R. Schafer496 15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion498 15.7. Caracterul central al rezistenfei transferenfiale499 15.8. Rezumats00 15.9. Bibliografie

501 16. Perlaborarea501 16.1. Istoric504 16.2. Pa;i ai procesului de perlaborare: expricalia cauzard, explicafia

intenlionalS gi inlelegerea hermeneutici506 16.3. Conflict, simptom, nevroz5 ;i necesitatea perlaborErii509 16.4. De ce perlaborarea, adic5 analiza, este adesea atdt de anevoioas5?510 16.5. Rezumat510 16.6. Bibliografie

s12 17. Analiza viselor513 I7.1. Istoric515 L7.2. Importanla interpret5rii viselor516 17.3. Unele aspecte ale cercet5rii experimentale a viselor519 17.4. Funcliile visSrii521. 17.5. Diferenlierea intre visul manifest ;i cel latent522 17.5.1. Visele in tratamentul pacienfilor cu tulburiri severe ale Eului524 17.5.2. Travaliul visului in cazul tulburirilor narcisice de personalitate524 17.5.3.1n ce consti visul manifest?526 17.5. Semnificalia visului inilial526 17.6-1. Despre funcfia prognostici gi diagnostici a visului inifiar526 17.6.2. Despre analist in visul inifial527 17.7. Rezumat528 17.8. Bibliografie

s30 18. Personalitatea analistului530 18.1. Istoric532 i8.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist534 18.3. Structuri de personalitate diferite538 18.4. Experiente cu diferifi anali;ti540 18.5. Personalitate, teorii ;i reprezent5ri axiologice

WOLFGANG MERTENS

541 18.6. Rezumats41. 18.7. Bibliografie

s43 19. Sexul analistului544 19.1. Scurt istoric548 19.2. Influenla sexuluiin relalia realS ;iin relalia transferenlialS

54g 19.3. Este mai bine pentru o femeie s5 meargS la o psihanalistS?

552 i9.4. Diferite constelalii sexuale

553 19.4.l.Transferul patern oedipian al pacientei asupra analistei (10)

553 19.4.2.Transferu1matern oedipian al pacientei asupra analistului (12)

554 19.4.3.Transferul oedipian matern al pacientului asupra analistei (13)

555 19.4.4. Transferul patern oedipian al pacientului asupra analistei (14)

556 19.4.5. Transferul oedipian matern al unui pacient asuPra

analistului (16)

557 19.5. Cercetdri emPirice

558 19.6. Rezumatss9 19.7. Bibliografie

56L 20. Trecerea la act561. 20.1. Scurt istoric563 20.2. Acceptarea trecerii la act

565 2O.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist

565 20.4. Transferul erotizat ;i sexualizarea

569 20.5. Contactul corporal - trecerea la act a analistului

571, 20.6. Rezumat571, 20.7. Bibliografie

573 21. Reaclia terapeutici negativl574 21.1. Scurt istoric576 2I.2. Impulsuri din partea teoriilor relaliilor de obiect

57g 21.3. Reaclia terapeutic5 negativS: cauze iatrogene?

58L 21.4. Problema interpretirii corecte

582 21.5. Motivalia terapeutici negativE

584 21.6. Aspecte tehnice586 21.7. Rezumat586 2I.8. Bibliografie

sB8 22 Factori eficienli589 22.1. Scurt istoric590 22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient

590 22.2.1'.Recunoaqtereacontratransferului591. 22.2.2. CaPacitatea de a asculta

591 22.2.3. Empatia593 22.2.4. Susfinerea594 22.2.5. Conlinerea596 22.2.6.Interpretiritransferenliale

Introducere in terapia psihanaliticl' Cu pri ns

603 22.2.T.Interpretirileqireconstrucfiilegenetice,interpretiriextratransferenliale

603 22.2.8.Interpretarea gi relafia se exclud reciproc?606 22.3. Procesele psihice ale pacientului in calitaie de factori eficienfi607 22.3.1..Insight-ul ca factor eficient609 22'9.1.1- Caracterur ramificat al relerelor de semnificalie (nevrotice)61,1 22.3.1.Z.Insight-ul afectiv612 22.3.2.Interiorizarea61,5 22.3.3. Noua experien{d relafionald616 22.4.Rezumat616 22.5. Bibliografie

619 23. Terminarea analizei619 23.1. Scurt istoric620 23.2. Criterii ale termindrii621. 23.3. Valori empirice03 23.4. Dizolvarea iubirii de transfer?06 23.5. Este sfSr;itul analizei cu adevdrat un sf6rsit?627 23.6. Analize fErE sfir;it la nevrozele de caracter?628 23.7. RezumatA8 23.8. Bibliografie

630 24. Cercetarea rezultatelor631 24.1. Scurt istoric633 24.2. Lipsit de cercetare asupra terapiei psihanalitice?

93! ?13 \c6;tigat cu adevbrat fiecare si a meritat fiecare un premiu?6?9 71! \*" posibili cercetarea empiric5 in psihanalizi?638 24.5. Observalii la critica luiGrUnbaum

939 ?19 9ptiuni pentru o viitoare cercetare in psihoterapie641. 24.7. Cercetare intraclinic5 sau extraclinic5?642 24.8. Rezumat643 24.9. Bibliografie

64s Postfa!5645 La prima edipie645 La a doua editie

646 Bibliografie

WOLFGANG MERTENS

Cuv6 nt i ntrod u ctiv

in Germania dupd ce a trecut influenfa dezumanizant[ 9i distrugdtoare

a epocii naziste, psihanaliza a cunoscut din nou un extraordinar avAnt.

in ciuda prejudecdfilor dintotdeauna (cunoscute acum sub denumirea

de ,,caracter negtiin(ific"), interesul pentru psihanalizi este foarte mare, nu

numai in medicinX gi psihologie, ci gi in alte domenii. Acest interes pare

mai mare decAt lasd sd se binuiascd instalarea ei in instituflile academice de

invdlimAn! universit[fi gi facult[1i, tot timpul periclitatS, care constituie de

aceea un perpetuu obiectiv de atins. Dacd pe vremea mea o formare psiha-

nalitici pdrea incd o excentricitate foarte personalS, chiar dacd poate demn[

de admiralie, ea este astdzi,in cadrul inv6l5mAntului, institufionalizatd sub

denumirea de ,,psihanalizil', fireqte, de multe ori printr-o ingustare mult prea

pragmaticd. Ea a devenit astfel poarta de intrare spre o practic[ foarte bine

stabilitd Ei decontatd de asigur6ri, care adesea trebuie s[ devind mult prea

conformd cu societate a, fapt care nu rareori implicd 9i o negliiare a proble-

melor debazd, din psihanalizd'Scrierile psihanalitice s-au adunat peste tot in lumea occidental5 in ade-

vXrate maldHre de clr(i, imposibil de trecut cu vederea, in timp ce, din per-

spectiva celor mai diferite orientdri care au format tot atdtea 9co1i, aproape

c[ nu mai este posibild menlinerea unui concept care sd le uneascl pe toate

qi care sd defineasci psihanaliza. imbucurdtor este faptul c[ psihanalizas-a

deschis gi se confruntd, in unele facultdli, cu alte gtiinle care se bazeazd,pe

alte teorii etiologice privind dezvoltarea experienlei 9i comportamentului

uman. Acest lucru a dus la confluntalea psihanalizei cu gtiinlele empiricg

fapt care nu poate fi decAt benefic pentru unele aroganfe 9i ignoranle sPre

care tind chiar gi unii dintre psihanaligti.

ins6, in aceast[ fazd, de diversitate imposibil de trecut cu vederea qi de noi

dezvoltdri in profunzimg este intotdeauna necesar sX se realizeze qi o trecere

in revist[ a recentelor realizdridin perspectiva tehnicii tratamentului, pentru

a nu pierde din vedere liniile directoare principale ale metodei noastre. Mai

Introducere in terapia psihanaliticl' Cuv6 nt i ntroductiv

ales pentru incepdtorii in aceasti munci cu pacienfii, in care ne confrunt[matAt de mult cu propriile noastre probleme, munci ce presupune o pozifieanaliticd deschisd la tot ce este omenesc gi preaomenesc gi care nu poate ficonfundatd exclusiv cu ,,tehnica'i lucririle critice de trecere in revistd suntmai utile decAt oricAnd. Sunt cerute in special lucrdrile care nu redau doarexperienfele foarte personale ale analigtilor individuali, ci care doresc sd pre-zinte gi concepfiile qi opiniile controversate. Pentru o asemenea perspectivS,care trebuie construitd prin lecturi extinse, curiozitate gtiinfificd gi putere depdtrundere criticS, este nevoie de un autor care se caracterizeazd.prin acestecalitHli. Intenfia originar5, seducdtoare qi pentru mine, de a scrie aceastd carteimpreund cu Wolfgang Mertens nu s-a putut plstra ca atare, cdci, degi ag fiputut ldsa deoparte experienfa mea personali gi modul meu individual deterapie, a prezenta aceastd carte ca manual de studiu contrazicea cele maiprofunde opinii ale mele. o asemenea lucrare trebuie sd ia in considerareintregul spectru gtiinfific, fapt care mie nu mi se mai prrea accesibil din maimulte motive qr, nu ir:r ultimul rAnd, din caszavArstei.

De aceea sunt foarte recunoscdtor cd Wolfgang Mertens a preluat singuraceastd sarcind, sunt incAntat ci m-a rugat sH scriu cuvAntul introductiv gibucuros cd el, ca reprezentant al unei generafii mai tinere, a luat asupra saacest imens volum de muncd. Mie imi mai r[m6ne doar s6-i urez cordiaf dinperspectiva cooperdrii noastre de mai mu$ ani la Academia de Psihanalizidin Mi.inchen gi a relafiei noastre prietenegti, mult succes. sper ca aceastdcarte sH-i ajute pe mu[i analiqti si-gi dezvolte, din perspectiva cunoaqterii qireflec{iei asupra celor mai diferite aspecte gi puncte de vedere, un mod spe-cific de terapie, care este pe mdsura propriei lor fiinte, gi sd ajung[ la cunoag-terea faptului cd regulile nu trebuie transformate ir legu in cazul in care nuvor ca psihanaliza sd devind o manipulare impersonalH a unei ,,tehnici" cenu mai poate fi chestionatS, devenitd un Supraeu rigid.

Sieglaied ElhnrdtMtinchen-Grtinwald, iarna anulu i 1989

WOLFGANG MERTENS

Cuvd nt-inainte

La un an dupd aparilia cdrlii mele Psihanaliza (1981) 9i Ia unsprezece ani

dupd prima edilie a carlii lui siegfried Elhardt Psihologia abisald (1971),1ec-

torul de atunci al editurii Kohlhammer a venit la noi cu ideea de a edita o

introducere in tehnica tratamentului psihanalitic. Cum eu, ca tAnir student

la sfArgitul anilor 1960, am avut norocul sd descopdr in Siegfried Elhardt

un profesor foarte convingdtol, care ne-a invd(at, intr-un mod atrigdtor 9i

viu. principiile de bazd ale psihologiei abisale 9i mai ales ale psihanalizei,

m-a fascinat ideea de a putea scrie impreun[ cu el o carte despre tehnica

tratamentului. De aceea acordul a urmat dupd puline sipt[mAni, dar rea-

lizareaproiectului ne-a luat, dintr-o serie de motive, mai mult timp decAt

planificasem inifial. La sfArqitul anului 1982, am fost numit profesor de

psihologie specializat in psihanalizl,Ia Universitatea din Mtinchen, iar

variatele sarcini care au reieqit din aceastd numire, impreuni cu alte cir-

cumstanle, au amAnat mereu lucrul consecvent Ia aceastd carte. Pe de altiparte, pensionarea lui Siegfried Elhardt de la universitate 9L inevitabif o

noud ierarhie a indatoririlor gtiinlifice au dus la deplasarea interesului spre

alte domenii care au devenit astfel mai importante pentru ef astfel incAt

deja din 1984 mi-a dat de inleles ci trebuie sd, realizez singur proiectul

planificat. in 1985, a apirut primul volum al cuprinzdtorului op:us Tratat

de psihanalizd contemporand alhiThomd gi Kiichele din Ulm. Multe dintre

temele gi problematica la care lucrasem in anii treculi erau prezentate aici

intr-o formi comprimat[. Un timp am oscilat, intrebAndu-mH dac[ nu ar

trebui si renun! la proiectul acestei cdrfi. Oare Thomli 9i Kiichele nu au

spus deja tot ce se poate sPune pe aceasti tem[?

in aceastl situafie, mi-a fost de ajutor incurajarea actualului lector al edi-

turii Kohlhammel, domnul dr. Beyer, de a scrie totuqi aceastd carte. Ea nu

trebuie si fie atAt de compactd 9i comprimatd precum cea a lui Thomii 9i

KAchele. Ar putea fi prezentatd intr-o formd mai accesibild din punct de

redere didactic, eventual sub forma unei introduceri in psihanalizd.

Introducerein terapia psihanaliticl' Cuvint-inainte

Teoria tehnicii curei psihanalitice este, datoritd vechimii relative gi a nume-roaselor qi divergentelor orientiri, un domeniu extrem de cuprinzdto4, incare foarte multe teme necesitX obligatoriu gi alte cercetdri. pentru studentiila psihologie, care urmeazd cursuri de psihanalizd qi pentru cei care dorescsH se instruiascd in continuare in psihoterapia psihanal iticd, d.ar,firegte, gipentru terapeu{ii deja formafi qi pentru a[i cititori, este de ajutor sd poatdidentifica cele mai importante zone problematice existente la ora actuali inaceast6 disciplini. Ele nu sunt pufine gi, de regul6, sunt foarte dificile. pede o parte, acest lucru se datoreazx cu siguranld faptului cH cercetarea prin_cipiilor sti in urma foiosirii 1or, iar p" d" altd parte se datoreazd mai alesfaptului ci psihanaliza este confruntatd cu preienlia unei cercetiri asupralegdturilor unitare gi incongtiente de o mare complexitate, legdturi care nuexisti in aceastd formd in alte domenii ale psiholo iei.

^ Deqi pot infelege extrem de bine bine eforturile, foarte frecvent intAlnitein practicS, de a reduce aceastd complexitate, o cercetare gtiinfifici gi o dez-voltare viitoare a psihanalizei trebuie sH interogheze incontinuu valabilitateaunor concepte aparent de la sine inlelese gi a teoriilor reduclioniste qi sim_pliste. De asemene4 devine din ce in ce mai evident ci teoria psihanaliticdnu poate exista qi nu v1 exista gi cd psihanarizatrebuie si se confrunte gi

T alte discipline, pesyi1di,-gi, firegte, propria individualitate. Md gAndescaici, de pilda,la cercetdrile din domeniul psihologiei dezvoltdrii, al studiuluimemoriei, al studiului terapiiloq, psihologiei femeii, psihologiei sociale etc.

Aceastd carte nu mijroceqte sfaturi sau reguri, apiicate lJ pacien(ii indi_:/iquq (deqi concepl{

9" reguld in psihanalizi, care r."u ,e-l inteleagd pe

individ cu istoria unici de viafd gi cu propriile legdturi incongtiente, are doaro sernnificafie marginald), ci ar vrea, in principitl si-i prezinte cititoruluio pozifie psihanaliticd anume, cu.e .o.erpunde unei inletegeri moderne apsihanalizei gi care se referi la cele mai variate teme, ca, ae pltaa: ce scopuriterapeutice existd in terapia psihanaliticd? poate exist a, de faplun spaEiu lipsitde valori? Pentru ce pacienli este potriviti psihana.liza gi ce are asta de_a facecu specificul individului? Ce este de fapt, psihanaliza spre deosebire de alteprocedee psihanalitice sau derivate dinpsihan alizd, s;.Lrr, ,u poate in{elegepropria activitate ca psihanalist? Care este atitudinea cea mai avantaloafepentru pacient, in ceea ce privegte ascultarea, interpretarea gi semnificalia?Transferurile pacienfilor spun mai multe despre

"i ,u, despre terapeufi?

Cum se poate controla intr-o oarecare mdsuri propria subiectivitate, firi aiegi prea mult din procesur comun? Cum pot motiva in fafa mea gi a pacien-t"oj .".::,".de ajutor in terapie gi ce are efect de schimbare? qi murte artere.

. In ultimii ani, in pubricafii gi ra mu$i analigti s-au dezvoltui o p".."p".u, otriire gi o conceptu alizareconcentrateasupra relafiei. ,,Analizd.relafional#i

WOLFGANG MERTENS

,,intersubiectivitate", ,,analizd aici gi actJrtf', ,,ttanzacfie analitich"'sunt con- 17

cepte care apar mereu in expuneri, disculii de caz, supervizXri etc. Cearta

de decenii dintre un punct de vedere interpersonal (reprezentat[ mai ales de

neopsihanalistul american Sullivan) 9i punctul de vedere originar intrapsi-

hic pare sH fie lisati deoparte (v. Mitchell, 1988; Abend, 1988). Acest lucru se

exprimd, de pild6, in faptul ci in considerafiile privind ce este mai eficientrespectiv mai vindecdtor in procesul analitic, noii ,,experien(e a relafiei" ise atribuie o pondere incomparabil mai mare decAt,,conqtientizHrii incon-

gtientului,, (degi cele doud scopuri nu trebuie sd se exclud5, ci, de reguld, s5

se completeze). Sau se exprimd in faptul cI diagnosticul poate spune mai

mult despre analist decAt despre pacienf c[ interpretdrile gi reconstrucfiile

reprezintd naraliuni realizate impreund gi nu mai au nicio pretenlie de ade-

vdr istoric, cd experienlele inconEtiente ale analistului Ei analizandului se

leagi intre ele sinergetic pAn[ la nediferenfiere. Degi multe lucruri din aceste

ipoteze sunt indreptdfite, menlinerea diferenfelor este totuqi valabild; este

adevirat c5, adese4 experienlele qi modelele de interpretare ale analistului

qi analizandului coincid, respectiv sunt legate impreuni intr-o conlucrare

inconqtienti, insi relafia analitic[ nu echivale az6, (in cazul ideal) cu un par-

teneriat nevrotic. Astfef diferenfiind, trebuie stabilit in ce mdsur[ este justi-

ficatd de fiecare datd ipoteza unei relalii tranzaclionale intre cei doi 9i unde

exist[ diferenle - firegte, nu ugor de realizat - intre modelul unei relaliitranzaclionale qi specificitdlile unei relalii analitice.

Vreau sd le mu$umesc din inimd tuturor celor care mi-au fost aldturi inultimii ani, pe acest drum al interoglrii, 9i mai ales profesorilor mei de la

Academia de Psihanalizd gi Psihoterapie din Mi.inchery in timpul formdriimele intre anii 1972 qi l979,Siegfried Elhardt Ursula Grunert, Heinz Holfeldgi conducdtorului formdrii mele ulterioare, din 1974pdndin1984, LudwigBarth, acelor psihanaligti care m-au inifiat in principiile practice ale psiha-

nalizei.Doamnei Bettina Fack de la editura Kohlhammer ii mu[umesc pentru

ingrijirea competentd a manuscrisului.

Wolfgang Mertens

Miinchen, iarna anului 1989

Introducere in terapia psihanaliticl' Cuv6 nt-inai nte

Perspectiva istoric5 asu pra dezvolta riitera piei psiha na litice

Acest prim capitol a devenit ceva mai cuprinzitor decAt fusese planificat.Unul dintre principalele motive este cd, in decursul timpului, mi-a devenitdin ce in ce mai clar cd studenlii in psihanalizd de azi au citit, este drept,multe scrieri ale unor autori noi (c4 de pilda H. Kohut, Kernberg, Mahler,McDougall gi mu[i a[ii) dar au relativ pu]ine cunogtinfe privind continu-itatea dezbaterilor psihanalitice referitoare la anumite teme gi controverselegate de tehnica tratamentului. Chiar dacX qi acest capitol este, in mod nece-

sar, scurt gi foarte selectiv in partea a doua gi a trei4 pentru mine este totuqiimportant ca mdcar sd schilez cadrul dezvoltirii concepfiei freudiene privindtehnica terapiei psihanalitice gi considerafiile cAtorva elevi gi urmaqi de-aisdi. in unele locuri incerc sd leg aceastd perspectivd de cAteva probleme pre-zente ale teoriei psihanalitice privind tehnica pentru a indica pe de o parte,

actualitatea consideraliilor din trecut gl, pe de altd parte, predecesorii istoriciai unor conceplii care se pretind a fi moderne. Progresul gtiinfific se face de

obicei pe,,umerii uriaqilor" (v. Merton, 1980) iar psihanaliza cunoaqte, in cei

aproape 100 de ani de existenfd, cAliva ,;triaqr".Astfel, existS, incepAnd cu Freu{ o continuitate a problemelor, ca, de pildi,

in ce mdsurd o relalie personal[ in situalia analiticd este compatibili cu or,czifie de abstinen!5, dacd transferul reprezinti doar un punct de vedere.-.eformat al pacientului sau dacd el nu surprinde absolut corect, chiar dacX

:.umai selectiv, anumite pirli din personalitatea terapeutului, daci interpre-:a:ea transferului trebuie amAnat[ sau daci trebuie s[ devin[ de la inceput;e--.1ru1 procesului analitic, daci o regresie impiedici sau este o gansi pen-:-: constientizareaamintirilor din copilirie refulatg daci principalul factorr::ient este congtientizareaamintirilor incongtiente sau noua relalie pe care

: ::e analizandul cu terapeutul sdu gi trdirea ei etc. Multe dintre expunerile:t :=neaza rimAry din cauza spafiului limitat, doar schifate, dar in fiecare

Introducere in terapia psihanalitici . Perspectiva istorici asupra dezvoltlrii terapiei psihanalitice

dintre capitolele urmitoare se aflH o retrospectivi istorici privind dezvolta-rea fiecdrui concept qi problematica aferenti.

1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud

Pentru o mai bund orientare privind dezvoltarea tehnicii psihanalitice laFreu4 in urmdtorul tabel cronologic se regdsesc cele mai importante momentedin perioada preanaliticd gi apoi cele mai importante scrieri privind tehnicatratamentului (gi scrieri metapsihologrce) ale lui Freud (v. Bergmann, 1977).

f .i.1. Din 1886 pinS in 1896: perioada preanalitic;

in decembrie 1880 renumitul medic ]osef Breuer din Viena a inceput tra-tamentul tinerei de 21 de ani Bertha Pappenheim (cu pseudonimul Anna O)care a durat pAni in iunie 1882.

13 ani mai tArziu, Breuer a scris impreuni cu Freud o carte cu titlul Studiiesupra isteriei (din 1893 pAni in 1895) in care este publicat cazul Anna O.

Anna O., care prezenta o extremd varietate de simptome, ca tuse psiho-gen5, tulburdri de vedere gi de vorbire, mutism, stiri de cons,tiinfd modificatghalucinafii, idei suicidare, paralizii de contraclie, anesteziy aveaprobabifdupd aprecierile de azi, o tulburare istericd la un nivel borderline sau psihotic.

Figura L Tabel cronologic al dearoltlrii tehnicii psihanalitice la Freud

1886-1896Perioada preanalitici

1880 Josef Breuerincepe sI o trateze pe Anna O.

1882 Breuerii povestegte lui Freud despre acest caz

1885-1886 Stagiul lui Freud la Salp6tidre, la Charcot

1885 Freud i5i deschide cabinetul particular: practic5 electroterapiadupi metoda lui Erb, bii, masaje

1887 Prima aplicare a sugestiei hipnotice

1889 CHlitorie la Nancy, pentru a invSla mai bine tehnica hipnotici1889 Folosirea procedeului cathartic la doamna Emmy von N.

1893-1895,,Studii asupra isteriei"

1892-1896 Trecerea de la metoda hipno-cathartici la asocierea liberi:in cazullui Elisabeth von R., Freud a renuntat pentru prima oari la

hipnozi ;i a folosit tehnica presiunii. Trecere treptati la asocierealiberi

1895 Natterea psihanalizei

1896-1910Perioada descoperi ri lorfundamenta le

1900,,lnterpretarea viselor"

1905 ,,Trei eseuri asupra teoriei sexualitElii"

1905,,Dora"

1909,,Micul Hans"

l9O9,,Omul cu gobolani"

WOLFGANG MERTENS

1910-1919Perioada consolidirii

l9il,,Utiliza rea i nterpretirii viselor in psiha nalizS"

1912,, Despre dina mica tra nsferu I ui"

1912 ,,Sfaturi pentru medic, in ceea ce privette tratamentul psihanalitic"

1913,,lntroducere in tratament"

1914,,Amintire, repetilie ;i elaborare"

1915 ,,Remarci despre iubirea de transfer"

1919-t926Reformularea teorieipu lsiu ni lor ;i dezvoltareateoriei structurale

i92O,,Dincolo de principiul plScerii"

1921 ,,Psihologia maselor;i analiza Eului"

1923 ,,Eul pi Se-ul"

1926-1939Psi hologia psi ha na liticia Eului

1926,,In hibilie, simptom, angoasS"

lg3T,,Construclii in a nalizS"

1937 ,,Analizit cu final pi analizi nesfir;it5"

De fiecare dati cAnd pacienta, intr-o stare de autohiPnozS, vorbea despre

halucinafiile ,si intAmplXrile din ziua resPectivS, ea se Putea linigti. Ea insigia numit acest proces ,,talking cure" sau -chimney sweePing". Bteuer, care a

preluat acest procedeu qi l-a utilizat intenfionaf a descoperit c[ simptomele

Annei O., ca, de exemplu, incapacitatea de a be4 displreau cand reuqea se

conqtientizeze anumite evenimente traumatice (atunci cAnd qi-a dat seama ce

scArbi a simtit cAnd o cunogtinte ii dlduse cAinelui ei sd bea api din pahar).

instudii asupraisteriei, Freud a elaborat un Prim model etiologic qi teraPe-

utic: ,,Noi am constatat, la inceput sPre surprinderea noastre cea mai mare/

ci diferitele simptome isterice dispHreau imediat qi definitiv dacd se reugea

trezirea deplind a amintirii despre Procesul declangator, trezindu-se astfei 9i

afectul inso{itor, gi dacd apoi bolnavul descria cat mai amdnunlit plocesul 9i

kaducea prin cuvinte afecful. Rememorarea fdri afect este aProaPe totdeauna

irreficace; procesul psihic care se defigurase la inceput trebuie sH fie repetat

cit se poate de viu, trebuie adusin statutn nascendi gi apoi ,,exprimat pAnS ia

capil{'. Totodate... aceste sPasme, nevralgii, halucina}ii aPar ince o dat5 cu

deplind intensitate gi dispar aPoi Pentru totdeauna" (p.92).

Evenimentele traumatice gi afectele legate de acestea au fost uitatg insd

efectul a durat sub forma simptomelor; cAnd insd, in timpul hipnozei, a reu$it

si-qi aminteasc5 evenimentul originar, impreunH cu,,afectulblocat'i a avutloc un catharsis, o curdlare qi o eliberare a afectului blocat.

Este uimitor c5, incd in aceasti primd schi$ a unui modei de tratament,

efectul terapeutic al amintirii a fost cuplat strAns cu evenimentd treit ,,reme-

morarea fdrd afect este aProaPe totdeauna ineficace" (p.97).

Tot timpul, in istoria psihanalizei, se vorbegte despre dimensiunea tr6i-rii evenimentului. De pildi Ia Freud, cAnd subliniazd, analiza de transfer,

spunand cd ,,nimeni nu poate ucide in absentia sau in effigie";la Ferenczi 9i

2l

Introducerelnterapia psihanalitici . Perspectiva istorici asupra dezvoltlrii terapiei psihanalitice