Anul XIV. Arad, Marţi, 25 Ianuarie v. (8 Februarie n.) 1910 Nr. 19 ABONAMENTUL

Bt m an . 24 Cor. He m fc • hiat

1? < 2 <

Nnfl ie Dtrarinecă pe na «a 4 Cor.

шкп Románk al iartă . . 1« Om. Am

Nni és M pani rălni

ira Ro-•1 străinătate pe

am 4f frand. TRIBUNA REDACŢIA Şt ADMINISTRAŢIA Deák Ferenez-utcza 2*. INSERŢIUNILE se primesc la admfnfe. tratte Mulţumite pabUce şi Loc (te Bchis costă flecare ţlr 28 HI Manuscripte ira se înapoiază. Telefon pentru oraş şl comitat 502 Noul partid guvernamental.

Contele Khuen, actualul ministru-preşe-dinte, a declarat încă din primele zile ale existenţei guvernului său, că va căuta saşi formeze un partid nou. Această declara-ţiune nu paate avea alt înţeles, decât că guvernul actual nu se poate sprijini pe aici unul din partidele politicei astăzi în fiinţă, ori ce numire ar purta ele. Desfăşurarea programului gavernului a lămurit fireşte şi mai bine necesitatea creării unui partid nou. Partidele reprezentate în parlament au luat posiţiune faţă cu guvernul şi din decla-raţiunile lor a rezultat acelaş lucru]: nici unul nu s'a angajat a sprijini fără rezervă guvernul.

Se naşte acum întrebarea din cari elemente politice are să se constitue noul partid guvernamental? întrebarea aceasta importantă trebuie rezolvită cât mai în grabă, fiindcă guvernul, înainte de a o rezolvi, nu poate face nici un pas în ceeace priveşte alegerile viitoare pentru parlament.

Numai două căi îi stau deschise guvernului pentru a-şi crea o majoritate parlamentari : una este mai anevoioasă, mai nesigură şi mei primejdioasă, atta mai netedă, mai dulce şt cu sorţi de izbândă mai mari. Calea cea mai grea duce guvernul peste capetele partidelor direct în mijlocul alegătorilor, la cari el apelează spre a-i da, pe baza programului des-voltat, sprijinul lor. Este inevitabil ca în a-ceastă cale guvernul să nu se lovească cu o alianţă a partidelor vechi în contra sa.

N'ar întră în această alianţă partidul naţionalităţilor, partidul creştin-social, democraţii şi socialiştii.

Gruparea aceasta a partidelor ar influenţa fără îndoială şi asupra poziţiunei guvernului în noii parlament, şi opoziţiunea puternică, aliată, ar indica o nouă primejdie a viitorului.

Delà tneeput deci guvenul a avut în vedere cealaltă cale, care îi promitea o disol-vare a coaliţiunei şi în opoziţiune. Trebuia ruptă o parte din coaliţie nu numai pentru a slăbi opoziţiunea şi a feri guvernul de influenţa prea mare a elementelor naţionale, democratice şi socialiste, ci şi pentru a isola elementele radicale şi ale slăbi.

Din punct de vedere al politicei dualiste, mai aproape de guvernul Khuen se aflau rămăşiţele partidului liberal de odinioară. Divizate şi ele în două, aceste rămăşiţe au făcut supt canducerea conţilor Tisza şi Andrássy fel şi fel de metamorfoze politice. Pentru ce n'ar mai face şi astăzi uns, când nu numai patria se svârcoltşte în crize fără sfârşit, ci şi ele sânt strîmto-rite de partidele radicale de o parte şi de noul guvern de altă parte? Contele Khuen a căutat pe colegii e&tVîn guvern mai ales printre aceste rămăşiţe şi precum s'au făcut, fruntaşi ca Hieronymi şi Lukács, sus-ţiitori ai programului noului partid guvernamental, pentru ce nu a'ar face şi alţii din tovarăşii lor, membrii ai acestui partid ? Contele Andrássy ss răzgândeşte mai mult, fiindcă are ce pierde, contele Tisza este aproape gaia să între în partid, fiindcă el

s'a coborît de mult de p* scaunul şefiei şi nu mai numiră decât ca simplu soldat. Le va cădea greu ambilor conţi în/raj biţi să şi dea acum mâna pentru ca să devie — zestre guvernamentală î/npreună cu aderenţii lor câţi îi mai au. Căci nu de altceva poate fi vorba decât de această zestre guvernamentală.

Contele Khuen, ca mandatar al Majestă-ţii Sale imperiale şi apostolice regale, nu poate să schimbe o iotă în programul prezentat. Acesta rămâne punctai fix în jurul căruia trebuie să se învârtească toate. Nu este prin urmare autorizat contele Khuen a negocia cu cineva în afară de acest program, nu poate face concesiuni nici trans-acţiuni. Misiunea aceasta o avut-o înaintaşul său d. Lukács şi cu el s'a sfârşit şirul lung de negocieri, concesii şi transacţii între coroană şi partide.

Primejdia, ca zestrea guvernamentală să devie o putere, nu este mare nici pentru guvern nici pentru ţară. Fără îndoială că guvernul îşi dă de pe acum seamă de a-ceasta primejdie şi va şti cu atât mai uşor să o înlăture, cu cât în actst scop va afla un sprijin şi în alte părţi. Metamorfoza, la care sânt supuse rămăşiţele partidului liberal înainte de a deveni ele zestre guvernamentală, va contribui şi ea la o redacere însemnată a puterilor de acţiune, care până aci nu era mare. Budgetul statului va îngriji şi el ca să producă printre această zestre guvernamentală o stare sufletească de mulţămire şi tihnă. Se vorbeşte că drept recunoştinţă pentru guvernamentalizarea ade-

Viaja literară. Cărţi cari nu trebuie să ae citească. — Humor şi pornografie. — Un sol de reviste glumeţe.

— Ale noastre. De II. Chendi.

Depinde cui te adresezi. In genere, fireşte, e mai bine, clnd scrii la o gazetă In care mulţi dintre cititori se recrutează din pătura cea mare a burgheziei, să nu te ocupi decât de cărţile cele bune şi vrednice să fie răspândite. Dar sânt şi alţii, cari aşteaptă să-i Informei! despre cărţi cari trebuie neglijate, sau boicotate chiar. Cici de ce l-am lăsa să se păcălească, cumplrând cărţi fără valoare şi scrise de spirite destrăbălate; de ce-ara îngădui, cu ştiinţă, să li se strict gustul prin tot ce este fad şi mearttstic? Când se produce mult, ca astăzi, primejdia stricării gustului a destul de mare, — încât distrugerea unei o-pere rele si isgonirea ci In rafturile anticarilor ajunge o faptă din domeniul eticei sociale.

Lisă că fadeobşte este mai bine să citeşti puţin şi bun, dar nu mult şi fără vlagă. Scriitorii mediocri şi umpluturile n'ar trebui să se răspân-deucă atât de mult, căci nu sânt decât un balast pentru spiritul cititorilor. Şi Ia noi In Ardeal se face In privinţa aceasta o prea neînsemnaţi selecţiune. Cu tot avântul proiei tinera,

S"ii de pildă, că Riduiescu Niger tot mai strate pela noi. Şi printre cei ce tot se mai cum-pari aste şi faimosul Th. D. Speranţă, cu multait tala anecdote, care cu spiritul său banal •trial de o vreme шсмсе mai cu seamă pe baraţii de şcoală.

Iată apărută o nouă colecţie de «Anecdotic de acest domn. într'o versificare cu totul primitive, mai mult proză decât vers, d. Speranţă se întoarce şi aici la ţiganii săi, ia popii săi beţivani şi ia glumele grosolane. Ceea ce nu se potriveşte dacât la chaf, ceea ce nu se potriveşte decât pentra convorbirile de distracţie brutală In păturile de rând, se preface supt condeiul d-lui Speranţă in anecdote. Olume proaste şi pornografii transparente ie pune în obezile rimelor silite şi le aruncă In piaţa literară, ajungând astfel, prin lipsa da bun simţ şi mai ales prin lipsa totală de talent literar, printre corupătorii gustului de citit.

Că există o pornire pentru îmbrăţişarea pripită a autorilor de astfel de literatură, este prea firesc. Poporul nostru are multă seninătate In firea lui, iubeşte humorul şi satira şi aste chiar de mirat cum, cu aceste însuşiri, literatura noastră umo ristică nu a avut cultivatori mai de seamă. Dar poporul nostru iubeşte şi o potrivită trecere peste ţintă In umorul său. Aluziile lubrice şi exagerarea fantastică a grotescului, precum şi micile pornografii nu lipsesc din convorbirile zilnice şi... ce e mai mult, nici din poeziile populare. Aceste semne de humor exagerat atrag malta lume, prin ciudăţeniile lor.

După cum se ştie, Haşdeu era ua mare amator de pornografii din popor, iar Creangă a lăsat In manuscris o serie tntreagi de glume cu două In elesuri, cari Insă pentru caracterul lor clandestn trebuie să rămână necunoscute marelui pubic şi ca documente cei mult pentru cei ce vor să cunoască anumite nete In psihologia poporului. însuşi Emlnescu avea oare-care aten

ţie pentru humorul brutal din popor: printre manuscrisele lui se găsesc câteva mostre şi sa mai găseşte şi o poezie originală »OazeW, In care pe rimele »milăsilăMuştaruU, »FioruU, »Carllgul«, >Fetiţa«, »Lily«, »OustuN, >Ţinţarulc, » Nodul < şi >Scolcac. De nu mă înşel, sânt chiar mai multe şi se citesc cu deosebire de tineret, pe care procurorul de geaba caută să-1 reţină delà o astfei dt lectură.

Cine sânt redactorii acestor fel de reviste infamante? Nici un scriitor cunoscut. Ceice iscă-

renţuor cotiţilor Tisza şi Andrássy va urma numirea contelui íoan Zichy de ministru al cultelor şi al instrucţiunii publice. Nici odată n'am văzut pe contele Zichy «кри-nânduse pentru ideile avansate fie a contelui Tisza, fie a contelui Andrássy, nici în tabăra soviniştilor nu l-am surprins cândva.

Dacă prin persoana contelui Zichy se exprimă metamorfoza rămăşiţelor partidului liberal de odinioară, ette totodată indicat, că zestrea guvernamentală n'are să-şi ridice capul peste linia trasă de programul mandatarului »Majestatii Sale imperiale şi apostolice regale«.

Vor lua lucrurile un alt curs şi nu acela ce se prevede astăzi, se vor găsi şi mijloacele cuviincioase pentru corectura lor. Căci mai presus de toate este sigur, că nici contele Tisza, nici contele Andrássy nu sânt în poziţie de a determina pe monarh a face voia lor. Amândoi au avut ocazie a sta faţă în faţă cu monarhul şi a auzi şi înţelege dorinţele Împăratului-rege. Amândoi s'au dat în lături şi au declarat că nu pot primi însărcinări în aceasta direcţie. Acum ei au să aleagă între două: sau că merg cu guvernul sau în contra lui. A merge cu guvernul nu semnifică însă că guvernul să realizeze voinţa lor, ci numai un singur înţeles poate avea, că amândoi împreună cu aderenţii lor să sprijinească guvernul în realizarea programului său nealterabil.

Un epilog al rezistenţei naţionale*. Ajunşi la cârmă, fruntaşii coaliţiei|porniseră cea mai înverşunată campanie împotriva vice-comitelui Nagy József şi a protonota-rului Erösdy József al comitatului Murăş-Turda, care sprijiniseră pe faţă guvernul »drabant«, cunoscând din propr ie experienţă

Dr. Nagy şi Erösdy nu s'au dat însă învinşi la cel dintâi atac, ci au desfăşurat o energie care numai prin forţă brahială a putut fi înfrântă. Ministrul de interne Andrássy îi destituise pentru insubordonanţă,

iese, poartă nume ca aceste: N. Igrasie, Mitică Ghinion, Aleea Cocoşelu, Costache Boroboaţă, Naică Grandomanii, Nastase Cartaboş şi Sulea Spătarul Clnd se asociază doi inşi pentru aceia? bucată, făcută Ia un Ioc, ei pun de desupt că >este scrisă in concubinaj de idel«... Şi ce tipăresc ei ? întâi de toate lucruri galante, aventuri de dragoste, scene cinice de stradă şi de noapte şi In toate au tonul pe şleau, numind ruşinele pe numele lor. Revista »Ourita< are chiar o rubrică permanentă in versuri Intitulată: » Recenzia aventurilor amoroase din toată ţara», cu amănunte despre scenele de scandal conjugal din oraşele de provincie. Altă revistă are ca motto de-adreptul cuvintele: »De aş mai trage câfe-am tras, eu de fustă nu mă l a s e .

Ceeace cultivă mai cu predilecţie acest cor de pornografologi, sau mai bine acest cor de broaşte râioase, sânt poeziile cu chele, sau bădărăniile rimate, de obicei într'un stil eplgramatic. Sânt înjosiri şi insulte mai ales Ia adresa femeii şi eternele glume de trotuar ale secăturilor. Unul de pildă (şi înjură astfel iubita necredincioasă, după tipicul celui din urmă slugoi:

Te-am iubit ca un zănatic, Tu cerut ai să ţi dau lei, Pe când eu îţi făceam ode.

...Dumnezeii tăi l

/• am izbit pe toţi cel care Vreau să şl bage nasul, Unde nu le ferbe oala.

...Crucea parastasul l

» T R l B U N A c

pornind şi proces împotriva lor. Tribunalul îi condamnase pe amândoi la o amendă mai mare, dar curtea de apil îi achitase. Acum avea să se declare curtea de casaţie, — dar nu s'a declarat fiindcă procurorul genera] şi-a revocat acuza.

Cu aceaită revocare s'* complectat o pagină interesantă şi instructivă a istoriei despre » rezistenţa naţională*.

Oare cei cărora le adresează această pagină noul guvern, — vor şti să o înţeleagă ?

* Apropierea dintre Rusia şl Ausiro-Un-

gârla. Ziarele din străinătate abia acum aduc destăinuirea că ministrul de externe rus, Iswoliki, cu prilejul vizitei aale la Berlin, a atacat, la faţa cancelarului imperial, cu multă violenţi pe ministrul de externe autro ungar Aehrenthal, învinu-du-1 că arexiunea n'a fost decât începutul unei acţiuni mai mari, pe care o plinuieşte contele Aehrenthal In Balcani şi pentru realizarea căreia munceşte din răsputeri. Oermania — a zis Ia-welski — trebuie să împiedice ducerea la Îndeplinire a acestui plan, Intrevenind cu toată autoritatea sa.

Probabil ca »destăinuirea< aceasta să nu fie decât o creaţiune a fanteziei celor ce ar dori să zădărnicească restabilirea bunelor relaţii Intre Rusia şi Austro-Ungaria. Ziarul parisien >Echa de Paris*, care urmăreşte cu un interes uşor de Înţeles de s fisurarea acţiunei de împăcare a diplomaţiilor austriacă şi rusească, primeşte din Petersburg următoarele informaţii asupra celui mai nou stadii al acestei acţiuni:

— Intre cabinetele din Viena şi Petersburg tratativele pentru o apropiere intre cele două atate sânt încă în decurgere, dar până In prezent n'au dat nici un rezultat pozitiv. Inoirea înţelegerii, conform celei deia Mürzsteg, nu pare necesară. Mai coreet s'ar putea obţine soluţia prin declaraţii reciproce, şi după cât se pare, din partea Rusiei există Inclinaţiune spre un asemenea pas. De-ocamdată Rusia arremmţat la cerere» a* p * " tru libera trecere a vaselor sale prin strâmtoarea. Dardanelelor ea va conţine şi aê in-terese pe мп teren áölmítaí. La fot cazul e excurs, ca Austro-Ungaria să ,facă In mod unilateral o declaraţie prin care ea să recunoască status-quo-u\ In Balcani.

* »Germania şi criza ungurească*. Supt

titlul de mai sus, »B. H-p« publică declaraţiile pe care un *distins membru al vieţii politice din

Ş astăzi pleci, mă Uşi, infamo, Du-te, fu, dar ştii, Că pe urmă ţi nu voi plânge,

...Paradisul mâţii!

Nici nu mă voi sinucide Să mă rîdă sutu ; Du-te, lasă-mă, adio

...Nafura iu tat-tu !

Cititorii să mă ierte că le citez aberaţii d e a -ceste, dar e bine să ştie şi ei Ia ce nivel stă o parte a literaturei noastre umoristice. Femeia uşoară îşi are totdeauna rolul ei in acest gen frivol, căci :

Eu sânt înaltă, Sinul îmi saltă, E o plăcere să mă priveşti ; De eşti în stare, Nui treabă mare Intr'o secundă mă cucereşti.

E de prisos să spun că cu asemtnea chestiuni de senzaţie, cu lucruri cari nu se pot reproduce aici, fiţuicele aceste îşi află căutare, lată cum se laudă chiar ele cu succesul lor enorm :

Din întreaga noastră ţară, Severin la Dorohol, Ne soseşte (sic !) telegrame : >Rog, trimiteţi-ne fol* !

8 Februarie 1910

Germania« le-a făcut unui colaborator al numitului ziar din Budapesta. »Distinsul politician« şi-a exprimat înainte de toate regretele că marile forţe ale Ungariei se risipise în frământări mărunte şi-apoi, trecând la chestia votului universal, fireşte îl condamnă. Fireşte, fiindcă altminteri »B. H-p« n'ar fi înregistrat declaraţiile politicianului german cu atâta satisfacţie.

» Votul universal îl socot fa tarabil numai pentru o ţară în care naţiunea e unitară, unde apelul la sentimentele naţionale poate să-ţi câştige oricând majoritatea — a zis »distinsul politician german«... Aşa e în Oermania, unde mâna aceea de poloni dispar în marea germană... Dar în orice alt stat, în care lărgirea dreptului electoral ar desbrăca parlamentul de caracterul său naţional şi ar face cu neputinţă ca la un moment dat să se validiteze voinţa poporului, — introducerea votului universal ar fi o nenorocire naţională*.

Declaraţiije aceste au aparenţa de-a fi menite a ţinea cumpăna declaraţiilor, favorabile votului universal, făcute zilele trecute de Dr. C. Renner, deputat în Reich aratul austriae. Pe când însă deputatul austriac, care are Ia activul său o seamă de lucrări politice de netăgăduită voaloare ştiinţifică, şi-a întemeiat declaraţiile pe principii mari, înaintate, şi le-a sprijinit cu argumente logice, »distinsul politician german« se ascunde într'o ilustră anonimitate şi în sprijinul teoriei sale face apel la exclusivismul şovinismului de rasă....

Nu, votul universal nu trebuie introdus în Ungaria, fiindcă s'ar bucura de favorurile acestei reforme şi românii, sârbii, slovacii, — nu numai »natiunea unitara«... S'ar bucura de favorurile reformei şi masele poporului : români, sârbi, slovaci şi unguri, nu numai clasa stăpânitoare a păturii privilegiate.

Reformele şi legile electorale reacţionare nu sânt în interesul ţărilor şi naţiunilor — unitare sau nu — ci numai în interesul oligarhiei.

*

Noul prefect d e Arad. Cu ziua de azi de-misiunea prefectului de Arad, contele Károlyi Gyula, a fost primită. Noul prefect al comitatului şi oraşului nostru pare a fi designat Schenk Ferencz, suprefect în Pecica

Asta este o dovadă Că ne dăm tot interesul Mulţumind pe fiecare Şi ne asigurăm succesul]

Numai unele mai blege şi mai sleite de duh n 'o duc bine. Unul dintre directorii pornografi mărturiseşte, Inchizându-şi revista cu muit, cinism :

» Ochiul şi cu panamaua Mi-au feştelit, neică, iacaua...*

Asta n'are haz, dar e stupid şi trebuie să rlzi. Ne vine In minte, cu ocazia asta, ce lipsite de haz mai sânt şi revistele humoristice delà noi din Ungaria. Ce lipsită de noimă e >Bib> Satuluic din Timişoara, cu traducerea glumelor ungureşti. Ce naive erau drăciile amicului meu Ştefu In »Cucu< Iui, cu multele strigături politice şi electorale:

Fraţi români acu-i acu Să vedem cui va cânta cucul?

Ei bine, la noi sânt oamenii mai greoi, iar humorul este o chestiune de fineţe spirituali. Şi Ia noi nu poate exista un teren prielnic pentru pornografie, societatea noastră fiind In mare parte mai pudică — mai cu »pudlcitiune«, cum ar zice fratele Vasile Popovici delà Oradea - şi de aceea n'am dori nici ca reviste şi cărţi de aceste, fără valoare artistică şi periculoase pentru gestul literar, să afle intrare.

8 Februarie 1910

Or£anizarta comercianţilor гошіпі iin Arad.

» Asociaţia culturală « din Arad urmează înainte cu munca ei de organizare culturală şi socială a românilor aradani. Ieri s'a organizat o noui secţiune a » Asociaţiei «, secţiunea comercianţilor şi a funcţionarilor comerciali. Atribuim acestei secţiuni cea mai mare însemnătate. Organizarea ei e un început care poate să fie de însemnătate isto rică în desvoltarea Aradului românesc. Atâţia ronâai intraţi în meserii şi în negoţ, s'au pierdut până acuma în marca de străini. Răzleţi şi izolaţi, ei s'au potrivit şi asimilat pe încetul mediului străin. Căsătoriile lor cu românce formează excepţii, pe când căsătoriile cu femeile străine sânt în regulă şi formează ultimul pas spredes-naţionalizarea lor depună.

»Asociatia« a înţeles că menirea iei nu pot fi preocupările pur teoretice, plutind în pegurile abstracţiilor, ci munca pozitivă de închegare şi organizare naţională pe terenul neutral al culturii.

Ea trebuie să adune supt ocrotitoarea ei egidă tot ce-i românesc în Arai, începând delà fruntaşi până la cei din urmă opincari, închegându-i într'o unitate de fier. Va înţelege însă oricine că munca «Asociaţiei* e de ordin pur cultural şi că politica va fi, cu totul înlăturată din preocupările ei, încât orice român, oricât de »expusc ar fi poate întră în rândurile ei. Dimpotrivă, cine va refuza să participe la mişcarea aceasta, dovedeşte că nu mai doreşte să ia parte la nîcî un f*l d« reiţeard гптапмсг-І si j s j mărturiseşte singur desnaţionalizarea şi înstrăinarea. E bine să se ştie aceasta, pentru ca să ne сшіфaştern şi să tragem consecinţele, dininarida-i dintre noi şi refuzân-du-le la rândul nostru orice sprijin, ca oricărui alt străin.

Iată acum amănunte asupra organizării comercianţilor şi funcţionarilor comerciali din Arad.

Adunarea de constituire s'a ţinut ieri Duminecă la orele 2 1/* In localul de cazin al asociaţiei'. S'au prezentat cu totul v r e o 25 de negustori şi funcţionari comercUIi, apoi dnil Vasile

jQoldi«, Vasile Micula, profesor, losif Moldovan, învăţător, «Jonstaniiii Savu, aheorghe Iancovici, comerciant şl v r e o 25 de tineri funcţionari comerciali. Sânt tineri cu privirile inteligente, vorbind aproape toţi bine româneşte. Pe feţele lor se cunoştea bucuria adevărată de a se vedea adunaţi întâia oară în numele unei acţiuni româneşti.

D. Vasile Ooldiş 'a deschis şedinţa la orele 2% rostind următorul discurs:

»Simtesc o sinceră şi mare bucurie, când salut In sînul Asociaţiunii Arădane pentru cultura poporului român pe comercianţii români din Arad. Bucuria aceasta este bucuria mamd, care îşi vede copilaşii adunaţi tn jurul său, toţi frumoşi, toţi sănătoşi şi cu caldă iubire pentru mama lor cea dulce.

Sânlem de aceiaşi origine, de aceiaşi limbă, de acelaşi credinţi, sântem cu toţii fiii aceluiaşi popor. Şi am trăit rlzleţi, necunoscându-ne unii pe alţii. Am simţit, că trăiţi azi aproape de noi şi nu ne-am putut stăpâni doru', de a vă vedea in mijlocul nostru.

Fii ai aceleiaşi naţiune v'am chemat aci în numele solidarităţii naţiunii româneşti. Un Andrássy care se făleşte, că numele familiei sale de sute de ani este amintit pe paginile istoriei neamului său, şl un Bokányi, care zguduie la stâlpii Învechiţi al unei lumi îmbătrânite, sânt deopotrivă mândri de naţionalitatea lor, se mărturisesc deopotrivă fii ai aceluiaş popor şi deopotrivă doreic prosperarea şi mărirea naţiunii lor, căci oricât ar fi interesele lor particulare de deosebite, ei simţesc, că mai presus de toate sânt părtaşi la aceiaşi soartă care In decurs de veacuri i a închegat In comuniunea unei naţiuni deosebite.

Astfel v'am chemat noi, fraţilor, nu sagsă vă alterăm credinţele politice, căci politica este cu desăvârşire exchlsă din sânul acestei Aeociaţiuni, ci v'am chemat In numele solidarităţii naţiunii româneşti, ca prin mijloacele cuHurei naţionale s i ne întărim tot mal mult unii pe alţii în simţu aceste) solidarităţi, simţindu ne părtaşi la aceeaşi soarte, care ne-a dospit In comuniunea unei na (i'uni deosebite între naţiunile lumei, să năzuim a ne da unii altora ajutor conştient, ca cu puteri unite să întâmpinăm greutăţile vieţii şi să folosim spre favorizarea intereselor noastre particulare puterea nespus «le mare, ce rezidă fa conştienta so lidaritâţii noastre naţionale.

Direcţiunea Asociaţiunii «rădane pentru cultura poporului român vă muiţămeşte, că \ a-ţi dat ascultare chemării ei frăţeşti. Sânt modeste încă mijloacele, pe cari Asociaţiunea vi le poate pune la dlspoziţiune In scopul închegării noastre sufleteşti prin puterea culturei naţionale, dar cu ajutorul d voast ă aceste mijloace vor spori, se vor întări.

Deocamdată Direcţiunea a socotit, că procède k corect, dacă dirigiarea activităţii d-voastre cultu- ' rale şi peste tot munca de procurare şi exploatare a mijloacelor potrivite pentru favorizarea intereselor d-voastre particulare o lasă exclusiv în grija d-voastră şi astfel a decis a vă propune, ca din sânul d-voastră să vă alegeţi un comitet propriu, care va conduce întreaga mişcare a а Ш и ш Й '"..»sjnul Asociaţiunii, J>ine înţeles, în ciaţiunii.

O vedenie frumoasă îmi încălzeşte sufletul în momentul de faţă. Văd oraşul acesta, care se nutreşte din o bogată provincie româneasca, plin de firme ale negustorilor români, văd prin toa e satele românilor casele şi prăvăliile frumoase a e negustorilor români/ alături de dânşii atei erele laborioase ale meseriaşului român, văd munca agricolă a ţăranului dând roade mai îmbelşugate în urma învăţăturii mai intensive a cunoştinţelor agronomice şi din bogăţia şi fericirea particulară a fiecăruia văd închegându-se feri.irea şi mărirea unui neam întreg, pe care Dumnezeu să ni 1 ţina şi s ă i ferească de rău.

Vă salut, domnilor, in numele Asociaţiunii şi vă rog să procedaţi la constituirea comitetului

>Asociaţia* şi comercianţ i i noştri .

Numărul comercianţilor români cu prăvălie proprie ce i drept, nu-i mare. Piaţa Aradului, ca în toate oraşele Ungariei e stăpânită de străini şi mai ales de evrei cari formează 80—90 la sută din totalitate. Avem totuşi o firmă de fierărie, de

»Camera deputaţilor in şedinţa sa delà 4 c. a luat declzfunea să exprime camerei franceze a-п ^ г Л i U r e r e ' C e î s i m t e Р « ' « Ф а г е а «a la risuhii C e 3 a S U p r a F r * n { e l f i * P * -

Preşedintele camerei B. M. Missin, Preşedintele caruerii franceze d. Brlsso» a dat

cetire în şedinţa de Sâmbăta telegramei de con-doleanţe trimişi 4e di B. M. Missir, adăugând următoarele cuvinte de mui ţăTî ire :

>Fjecarezi ne aduce noui dovezi de simpatie univer-spune^airfnTîiSViP,1'^ a â t „ s à _ constatăm locui ce-I täte spre noi, faptul acesta nu se datoreste numai frumuseţei Parisului şi marilor servicii, pe care Franţa le-a adus cauzei civilizaţiei şi umanităţii, ci şi admirabilului sînge rece al ţării noastre în faţa pericolului şi a suferinţei. (Aplause).

Să mulţămim deci din inimă adunărei, care ne dă dovadă de stima ei prin manifestaţii atît de eclatante şi ne arată nouă, care ne condamnăm pe noi atît de lesne, cum ne judecă alţii. (Aplause sgomotoase). g g J In numele dv. domnilor — sfîrşeşte d. Brisson — voi exprima preşedintelui camerei romíné sentimentele de vie recunoştinţă, ce ne inspiră generoasele lor cuvinte. Ii voi spune că vom păstra o inalterabilă aducere aminte a acestei însufleţiri spontane, cu care reprezentanţii ţărei amice într'un ceas de grea durere s'au unit C£ reprezentanţii Franţei*.

O telegramă de condoleanţe a trimis şi So-brania bulgiră.

* S o c i e t a t e a m u z i c a l ă >Excelsior< d i n P l c -

eşti . Iü Ploeşli se simţea un mare gol, prin lipsa unei societăţi muzicale. Sânt ştiute foloasele ce poite aduce o »semenea sorietste, prin desvoltarea culturei muzicale îrs popor. Oraţie dlui VI-cenţiu Uvovschi, patronul farmaciei >MihiiBrsvu" s'a întemeiat în localitate o societate muzicală supt denumirea de »Exehiorc.

D. Vicentiu Uvovschi a avut concursul d lor locotenent Polonf, şeful muzicei regimentului 32 Mircea, locotenent Aldescu Sebastian şi preotul Inocenţiu Şteflnescu. Ca orice lucru, la început societatea »Excelsior« mergea greoi; astăzi însă se găseşte într'o frumoasă stare de progres. Pre-şidintele societăţ-i este d. farmacist Vicenţiu U-vovsch', iar vicepreşedinte d. locotenent Aîdescu Sibastian. Maestru de orchestră d. locotenent Poloni şi maestru de cor d. I. Croitor, profesor de muzică la liceu.

• • . C i n e v o i e ş t e • *. să cumpere

î n e A l ţ e m i n t e fabricate în ţară într'adevăr fine, comode , e l egante şi durabi le acela s ă c u m p e r e cu încredere la (In casa lui Keresztes András),

lOAN VUIA Să t m a r — (Szatmár),

- - Deák-tér - -

care ţ ine în magazinul său d e g h e t e 'bogat asortat numai g h e t e şi c iobote pregătite în ţară d in p ie ie f ină veritabilă cu preţuri foarte m o derate, fabricate imitate n u are şi m arfele sa le î n privinţa execuţ iunei drăgălaşe sunt neîntrecute.

La d o r i n ţ ă s e p r e g ă t e s c t o t felul d e g h e t e ş i c i o b o t e d u p ă m ă s u r ă . =====

»T R I B U N A« 8 Februarie n. №Ю

Aceste excepţiunl vor fi încuviinţate de către miniister, după avizul Camerelor de comerţ. Contravenţiile vor fi judecate de către judecătorii de pace.

Björnsterne Bjőrnson. — Agonia poetului. —

Ziarele din Viena şi Budapests, apărute o •—>* um raris; cuprinzând

ştirea laconică că marele scriitor norvegian Bjőrnson a murit în Paris Sâmbătă seara.

Nici ora, nici împrejurările morţii n'au fost indicate. A doua zi, ştirea a fost des-minţiţi. Björason n'a murit, trăieşte încă dar îşi trăieşte clipele din urmă.

Telegrama de Sâmbătă noaptea a pus însă în mişcare redacţiile şi de prin sertarele redacţionale s'au ivit articolele scrise cu zile înainte — despre moartea omului care a fost întotdeauna un apărător al celor asupriţi, un luptător neobov*:t pentru ideile mari ale libertăţii şi democraţiei.

Presa ungurească; cu câteva excepţii onora bile, s'a năpustit asupra pretinsului mort, nc găsind în toată activitatea literară rodi toare a uriaşului din nord nici un rnomen simpatic, nici o îmbogăţire a ideilor ca! conduc omenimea. Presa ungurească n' putut să uite că Bjőrnson a avut curaji să-şi ridice glasul împotriva politicei un gureşti de asuprire a popoarelor de alt limbă — din Ungaria..

Bjőrnson n'a murit încă, dar îşi trăieşt clipele din urmă. Ştirea despre moarte bătrînului de 78 de ani, desminţită astăz poate mâine se va adeveri.

Simpata şi căldura cu care a seri despre activitatea Iui presa serioasă gei mană din Viena şi Berlin, dacă ar pute să mai pătrundă şi ar putea să mai fi înţeleasă de poetul bolnav, i-ar îndulci cl pele din urmă, întâriidu-1 în convingere că a luptat pentru o cauză înaltă : ad văr I şi dreptatea.

P a r l e 7 Februarie. Agonia poetului Björ son continuă. Familia e adunată în jurul pai lui. Bolnavul abia mai respiră şi numai <

când în când îşi recâştigă, pe câteva clipe scurte, conştiinţa.

ieri, avusese mal multe accese grave, odată I s'a oprit pulzul cu de»ăvârşlre, încât cei din jurul lui credeau că a murit.

Medicii admiră uriaşa forţă de rezistenţă a bolnavului şi cred că agonia poate să mai dureze chiar şi două-trei zile.

In preajma catastrofe!.

Par i s , 7 Februáré. Agonia continuă. Medicii au voit să examineze cu oftalmoscopul fundul ochiului, dar a fost cu neputinţă din cauza lipsă conştiinţei. Nutriţianea bolnavului e Insuficientă.

Guvernul norvegian a decis să facă marelui fiu al Norvegiei funeralii naţionale. Vaporul >Nordenskiôld< a primit ordin sä stea în permanenţă gata, pentru a putea pleca imediat în Franţa, pentru a aduce cadavrul lui Bjőrnson. Familia şi ministrul Norvegiei la Paris stau în permanenţă în jurul bolnavului.

Viena , 7 Februáré (Delà corespondentul nostru). Ştirea despre moartea lui Bjőrnson, publicată eri, a fost o invenţie tendenţioasă a biroului de corespondenţă unguresc, care a sedus şi presa vieneză.

Presa locală condamnă în termini aspri lipsa de conştienţiozitate a biroului unguresc.

Conîerenţele „Asociaţiei" aradane.

Conferenta părintelui Dr. Gh. Cluhandn despre »Biserica în raport , ca Hmb» vi*

Ieri Duminecă Ia orele 4 a avut Ioc a doua din conferinţele publice anunţate de » Asociaţia aradană*. A vorbit părintele Dr. Oheorghe Ciuhandu despre > Biserica în raport cu limba vie a poporului «. Subiectul conferinţei a fost ales în chip foarte norocos. Chestiunea aceasta trebuie să ne intereseze mult, căci biserica noastră îşi întemeiază caracterul naţional tocmai pe faptul că creştinismul a fost delà început o ideie absolut democratică. Numai direcţia greşită de mai târziu a triglosismului şi tetraglosismului a falsificat caracterul acesta al bisericii încât a trebuit o epocă de luptă

Isus Christos, a predicat in limba poporului. и lel a spus apostolilor să meargă la toate nea- ^ murile, să Ie înveţe şi să ie botіявгЫі In Unitftţt êU*\ minlstrative mai m ci, după limba popoarele-!21! Fiecare naţiune căpătă biserica sa particulară niSU ţională. Fimiiian în veacul III, ne vorbeşte dac multele deosebiri provinciale ale bisericii саі яь însă nu erau în detrimentul unităţii lei st fleteşti. SC

Se ţineau multe adunări şi sinoade bisericeş r e i în vechime cari toate porneau din ideia organ 1 1 1 1 zaţiei naţionale. Orgaaizaţia bisericii pe aceasigU bază a dat naştere şi primelor începuturi de Iro feratură şi cultură naţională prin traduceri. Amt ceasta mai ales în Răsărit unde organizaţia pai„-ticulară fu favorizată, pe când în Apus evoluţi f asta a început mai târziu. Stî

Tendinţa de naţionalizare a bisericii dateazde deci din primele ei veacuri. Tradiţia asta se ri-*; sipi însă în veacul IV când creştinismul f

8 Februarie n. \9í% » T R I B U N A « Paf. 5

РгІапѴО aorocoasă întâmplare, în Apus, poporul roaaâneac, a fost cel dintâi care s'a înfruptat aia roadele binecuvântate ale ideilor ereticilor.

Autorii tncheie cu două pilde în cari arată că biserica adesea a fost In slujba ideilor antinaţio aaie. Ia anul 1848 In Viena se adanară 35 de арівсорі latini dia Austria cari după o lucrare de I săptămâni declară că «atonalitatea e o rămăşiţa a veacurilor de pigânătate şi decretară ana-tttae asupra libertăţii politice. Tot astfel In 1870 bulgari căzură supt anatemă pentru silinţele lor «te emancipare de supt patriarhatul Constantino-aolulal.

Semne de ladreptare se găsesc însfi.tn Răsărit. Aid biserica arată tot mai multe tendiaţe da naţionalizare. Ideia autonomiei bisericeşti, şi participarea elementului laic Ia viaţa'administrativă o

£rim In biserica noastră. Despărţirea noastră sârbi arată că chiar în sinul aceleiaş etat bise-jriçji are tendinţa naţionalizării.

Nu sânt astea spărturi, ci progrese In viaţa bisericii. Sânt semne că vechiul spirit de naţio-aaiizare в bisericii creştine să trezeşte. E un început nedesăvârşit încă, a cărui evoluţie trebuie să o aşteptăm spre a ne pronunţa. Conferenţiarul încheie spunând că biserica a fost şi trebuie să fie şi pe viitor un puternic zid de apărare al intereselor, aeamului şi culturii roma-Beştf.

Coaferenţiarul a fost viu aplaudat şi felicitat co căldări.

Cel d i n t â i s u c c e s .

— Situaţia politică. — Arad, 7 Februáré.

Steagul guvernului à fost ieri desfăşurat în Igló în mijlocul unei însufleţiri neaşteptate, care a deschis ca dintr'o străfulgerare perspectiva izbândei. Propoziţie de propoziţie, vorbirea ministrului Hieronymi, a fost subliniată de aprobări entusiaste şi martorii acestui succes spun că rar s'a văzut între alegătorii unguri o izbucnire atât de vie a sent mentelor, c i ieri după amiazi în faţa reprezintantului noului guvern. O osândire nu se poate mai meritată aceasta, la adresa guvernului coaliţionist, căci ministrul Hieronymi a făcut un straşnic rechizitor eri regimului coaliţiei, dovednd că >marele guvern national« vreme de patru ani cât a stat în fruntea afacerilor a adus adevărate dezastre asupra ţării, în toate ramurile vieţii

• 'e stat. Glasul alegătorilor din cercul Igló

" m v ă ţ a ^ comerciant şl vreo 25 de tineri funcţio nari comerciali. Sânt tineri cu privirile .inteligente, vorbind aproape toţi bine româneşte, independenţa economică, mult trimbiţată, n'a iz-Pe feţele lor se cunoştea bucuria adevărată de b u t ! t s ă f a c ă n j m f c a se vedea adunaţi Întâia oară In numele unei

« rii româneşti Ouvernui coaliţionist a refuzat convenţia va-

o" VasiU Ooldiş-г deschis şedinţa la orele 2% m a , ă c " A u s t r ' a * a " n a " o u ă ' P e c a r e a rostindTrmäYorul discurs : b ° t e z » < ° yamal. Acest program e mai

.Simţesc o sinceră şi mare bucurie, când salut Păgubitor şi mai defavorabil decum era conven-In sinul Asociaţiunli Arădane pentru cultura po- ţia. Regimul coaliţionist a distrus cu totul finan-porului român pe comercianţii români din Arad. ţele ţării. Nu de mult, finanţele ţării erau încă in

senzaţie afirmă că ministrul preşedinte, cedând stăruinţelor conţilor Tisza şi Andrássy, va cerca să înduplece pe monarhul pentru o schimbare a programului guvernului, care schimbare să facă cu putinţă întrarea partidului constituţional în neua grupare guvernamentală. Rezultatul audienţei sperăm să dovedească că prevederile acestea sânt lipsite de temei şi credem că monarchul va stărui neclintit în punctul său de vedere ireductibil, — oricât de nefavorabile ar fi şanzele unei colaborări a noului partid cu Andrássy şi ceialalţi aderenţi ai odioasei reforme pluraliste.

Primim delà corespondentul nostru informaţiile delà vale:

S s c c e s u i minietrulai Hieronymi .

Budapesta, 7 Februarie. Ministrul de comerţ Hieronymi, a sosit la Igîo Duminecă după amiazi la orele 2, însoţit de număroşi aderenţi. A fost salutat Ia gară de către primarul oraşului. Delà gară până In sala primăriei drumul ministrului a fost un adevărat triumf. Adunarea s'a inceput Ia ora 2 şi un sfert. Spaţioasa sală delà primărie n'a putut să încapă întreg publicul. Ministrul a fost primit cu aclamaţii entusiaste. Adunarea a deschis o primarul Carol Munnlch, ro-gând pe ministru să-şi desfăşure programul. Ministru] a spus In résumât următoarele:

fntăi a declarat că primeşte candidatura, căci cercul Igjő a dat Întâiul o dovadă de simpatie guvernului. Când i s'a îmbiat candidatura a stat multă vreme la îndoiala, căci cercul a fost reprezietat de deputaţi de felurite credinţe politice. Felul cum e primit însă acum, îi risipeşte orice nedumerire. — Guvernul e convins că parlamentul de azi nu e expresia voinţei poporului. Cetăţenii aşteaptă o muncă rodnică şi spornică, nu sporovăieli şi certe interminabile, delà repre-zintanţii lor. Datoria parlamentului e să se îngrijească înainte de toate de venitele şi cheltuielile inexorabile ale ţării. El nu trebuie să violeze dreptul budgetar. De 10 ani încoace însă facem cele mai triste experienţe In privinţa asta.

Partidele parlamentare, conduse de ură şi invidie, au refuzat s i voteze budgetul, crezând că în felul acesta vor aplica o lovitură de moarte guvernului.

Arma lor a fost însă fatală nu pentru guvern, ci pentru interesele de viaţă ale ţării.

Ministrul vorbeşte pe larg despre gospodăria guvernului coaliţionist şi dovedeşte că pentru

Bucuria aceasta este bucuria mamei, care îşi vede copilaşii adunaţi In jurul său, toţi frumoşi, toţi sănătoşi şi cu caldă iubire pentru mama lor cea dulce.

Sâniem de aceiaşi origine, de aceiaşi limbă, de acelaşi credinţi, sântem cu toţii fiii aceluiaşi popor. Şi am trăit răzleţ», necunoscându-ne unii pe alţii. Am simţit, că trăiţi azi aproipe de noi şi nu ne-am putut stăpâni dorul, de a vă vedea în mijlocul nostru.

tare înfloritoare, creditul excelent, valorile noa tre aproape de valorile celor mai înfloritoare

>Asociaţia< şi comercianţi i noştri .

Numărul comercianţilor români cu prăvălie proprie ce i drept, nu-i mare. Piaţa Aradului, ca în toate oraşele Ungariei e stăpânită de străini şi mai ales de evrei cari formează 8 0 - 9 0 la sută din totalitate. Avem totuşi o firmă de fierărie, de

IOAN VUIA . • . C i n e v o i e ş t e . * . să cumpere î n c ă l ţ ă m i n t e Săt m ar — (Szatmár), fabricate în tară într'adevăr fine, _ m D g á k - t é f . . Ä cutle^ulncrtdere'la (In casa lui Keresztes András),

cină de a îndrepta stările în toate ramurile viefţt de stat şi a le face din dărăpănate ce sânt iarăşi înfloritoare. înainte de toate să-şi facă un parlament conştient de datorinţele sale dornice de muncă. In rândul al doilea se va năzui să înlăture definitiv diverginţele dintre rege şi naţiune. Va înfăptui apoi reforma electorală, reforma administrativă şi o mulţime de reforme de ordin social.

Ce priveşte reforma electorală, guvernul crede că legea actuală e un anacronism. Avem două proiecte de reformă: proiectul lui Kristoffy şi proiectul contelui Andrássy. Guvernul nu va adopta pe nici unul şi are mână liberă să facă reforma pe baza votului universul aţa dupăcum cer referinţele noastre speciale.

Ce priveşte reforma administraţiei, guvernul au voieşte să zdrobească autonomia comitatelor, ba va iărgi-o chiar şi va asigura situaţia funcţionarilor.

Faţă cu politica economică a Austriei, va promova viaţa economică In Ungaria cu maximul mijloacelor de care dispune. Va face canaluri Intre Dunăre şi Tisa, între Dunăre şi Sava, ca să facă cu putinţă exportul către Fiume.

Alegătorilor din Igló Ie promite că va face o legătură intre linia ferată Igló şi între linia ferată din Gyömör. Va părtini industria din Zips. In sfârşit mulţămeşte alegătorilor pentru însufleţirea cu care l-au ascultat.

Vorbirea ministrului a fost necontenit subliniată de aplauze şi aprobări însufleţite. Saccesul a fost în general enorm şi a întrecut toate aşteptările guvernului.

Ministrul s'a înapoiat ia Budapesta azi dimineaţă ia ceasul 7.

Jurământul d e fidelitate al n o u lui ban .

Budapesta, 7 Februarie. Noul ban al Croaţiei, Tomasich, va presta jurământul de fidelitate mâine. El a plecat Ia Viena azi după amiazi, însoţit de contele Khaen, de contele Csekonics, care va asista la ae-remonialul jurământului în calitate de stegar al ţării, şi ds ministrul honvezimeî Hazai.

Audienţa primului ministru. Budapesta, 7 Februarie. Contele Khuen

se va prezenta mâine în audienţă specială la monarchul, ca să raporteze asupra stadiului de azi al tratativelor pentru înfiinţarea noului partid.

Un ziar de senzaţii afirmă că primul-ministru va cerca cu acest prilej să înduplece pe monarchul pentru adopterea punctului de vedere reprezintat de conţii Tisza şi Andrássy.

Ziarul din chestiune mai afirmă că înainte de a se forma noul partid se face o schimbare de guvern. Cercurile din Viena cred că contele Khuen va demisiona s iva recomanda Majestăţii Sale să chieme pe :onteIe Tisza în fruntea guvernului. Au-iienţa contelui Tisza va urma deja Miercuri.

Comitatul Pes ta nu va sprijini guvernul .

Budapesta, 7 Februarie. Adunarea generală ex-aordinară a comitatului Pesta a hotărât să ia

cunoştinţă numirea noului guvern, dar săna-i irijinească. Au luat parte 450 de membri.

Hieronymi Ia c o n t e l e Khuen. Budapesta, 7 Februarie. Ministrul Hieronymi

>~ , î fnd azi delà Igló a vizitat la ceasul 11 şi ja-? 4^tate contele Héderváry, cu care s'a sfătuit mai

e de un ceas.

Pag. 6 »TRI B U N A « 8 Februarie

Unirea partidelor kossuth l s te .

Budapesta, 7 Februarie. Succesul ministrului Hiejonymi a consternat adânc pe koşşuthişti. Prevăzând primejdia ce ameninţa mandatele, lor, ei sânt hotărîţi să se uneascăiarăsj supt conducerea lui Kossuth. In calea unirii stau însă tot piedicile vechi, arnbiţ'ile celoc.doi şefi: Ju*th. şi Kossuth. Kossuth pretinde ca partipul lui Justh să între corporativ în partidul său. îndată după fuzionarea partidelor independiste, au să urmeze evenimente de mare însemnătate.

Să v i e c o n t e l e T i sza ! Ziarul vienez »N. Fr. Ргл inspirat, evident,

din tabăra contelui Andrássy, scrie că şansele Noului partid s'au redus mult în zilele din urmă. Părerea lui Andrássy — scrie ziarul — e că so-iuţiunea numai aşa va fi cu putinţă, dacă noul partid va fi in de ajuns de puternic. Andrássy crede Insă că un asemenea partid trebuie să unească toate elementele moderate, deci şi pe poporali şi pe deputaţii din partidul lui Kossuth, căci numai aşa poate să aibă sorţi de izbândă Ia alegeri. Andrássy mai crede că numai aşa va putea face un serviciu noului partid, dacă ar putea să i asigure sprijinul aderenţilor săi. Aceştia nu vor Insă să recunoască pe contele Khuen, care e o personalitate nesimpatică, omul, In jurul căruia s'ar grupa bucuroşi atât constituţionalii, dimpreună cu celelalte elemente 67 iste, cât şi aderenţii Iui Kossuth, e contele Tisza. Să vie deci Tisza.

Declaraţi i le banalul Tomasich. Noul ban al Croaţiei a făcut corespondentului

ziarului »Neues Wiener Tagblatt« următoarele declaraţii asupra situaţiei politice din Croaţi?, precum şi asupra programului său:

— Vreun grogram mai mare — nu am. Eu m'am angajat numai pentru o Conducere interi-mală a ţârii. Scopul [meu e înainte de toate restabilirea ordine! constituţionale, apoi înfăptuirea reformei electorale şi în sfârşit resolvirea chestiu-nei regulamentului de serviciu delà căile ferate croate, având in vedere atât interesele Ungariei cât şi drepturile ce s'au garantat Croaţiei In legea delà 1868. îndeplinind acestea îmi voi considera misiunea sfârşită şi mă voi năzui ca scaunul banului să se îndeplinească prin un graid-seigneur autochton, deoarece convingerea mea e că aceasta ar corespunde atât tradiţiilor istorice cât şi referinţelor politice şi economice ale ţării.

Asupra asigurare! celor dintâi dispoziţiuni ce va lua, noul ban declarat, că va convoca fára întârziere saborul, care pauzeză de mai de doi ani. Va arma apoi tratative cu partidele politice, cercând să ei asigure sprijinul majorităţii lor. Saborul va desbate In rândul întâi proiectul de adresă cătră domnitor vor urma apoi nesesităţile statului şi numai votându-se acestea, se va începe discu-ţiunea asupra proiectului reformei electorale. Dreptul electoral va fi aşezat pe baze moderne, înzestrându-se cu el şi straturile largi ale poporului. Banul Tomasich speră să obţină sprijinul partidelor unite în coaliţie. Supilo va trece iu opoziţie, fără să fi urmat însă decât de vre-o 2—3 aderenţi personali- Partidul Iui Frank va rămâne de-asemenea In opoziţie.

SERVICIUL TELEGRAFIC. Demisia episcopului Marschall.

Viena , 7 Februáré. Episcopul Marschall e hotărît să demisioneze In cel mai scurt timp. Succesorul lui va fi probabil preotul contele Galen, care va fi numit in curând coadjutor pentru a putea studia chestiile episcopiei.

»Zeit« pretinde a şti că contele Oalene să fie viitorul nunţiu papal, in locul actualului nunţiu Oranito del Belmonte, a tărui poziţie s'a slăbit malt în urma eşecului diplomatic suferit In afacerea Wahrmund. Graaito de Belmonte va fi numit la primăvară cardinal şl va demisiona apoi, pentru a i face loc contelui Galen.

Gonilictul pentru Creta. Consiantinopole, 7 Februáré. Ziarul

turcesc »Ikdati« publică un articol în care mulţumeşte presei austro ungare, germane, franceze şî engleze pentru sprijinul ce l-au acordat Turciei în chestia cretană.

Londra, 7 Februarie. In Turcia ex'stă convenţie internaţională care le acordă consulilor sa ia parte la procesele supuşilor ţărilor pe care le reprezintă consulii. Guvernul cretan refuzând recunoaşterea acestor drepturi, puterile au adresat o notă consulilor, îndrumându i să nu renunţe la acest drept.

Constantinopol, 7 Februáré. Guvernul a admis proiectul amiralului Gamble privitor la reorganizarea flotei turceşti. Amiralul Gamble va avea la dispoziţia sa pentru scopurile marinei suma de 500.000 pfunzi anual.

Situaţia în Austria. Viena . Eri a fost In Viena număroşi fruntaşi

politici germani, poloni, cehi şi slavi delà Sud şi au discutat situaţia politică. Cehii au declarat, că doresc o reconstituire a ministerului, apoi concesii naţional?.

Ministrul preşedinte Bienerlh a declarat, că ia 22 Febr. va convoca parlamentul.

P r a g a , 7 Februarie. Partidul marilor proprietari a declarat, că va continua tratativele de împăcare cu nemţii. La rândul său guvernul a fa eut declaraţia, că va meaţine sesiunea dietei chiar împotriva obstrucţiei, dacă nu vor fi scanda uri şi va închide sesiunea numai când se va convinge, că o împăcare este absolut imposibilă.

Viena, 7 Febr. Iu şedinţa de агі azi a dietei provinciale a Austriei de jos germanii au continuat obstrucţia, făcând 76 de propuneri şi interpelări.

In o interpelare să susţine, că sânt greşeli de tipar In actele oficiale, Intrebuinţânduse cuvân ful boem In loc de ceh. Mareşclul ţârii răspunde, că aceasta nu e o greşeală ci corespunde unui vot al dietei, In care sa zicea să se Înlăture cuvântul ceh.

A urmat apoi o şedinţă plicticoasă, obstrucţionistă. Intr'aceia sau făcut mereu propuneri noi de compromis, germani refuză Insă să le admită. Seara tratativele se continuă. Sânt Insă slabe speranţe să se găsească vr'o formulă de împăcare. Optimiştii speră totuşi, că se va putea ajunge la vr'un rezultat favorabil.

V iena , 7 Februarie. Deputaţii cehi tineri s'au decis să renunţe ia diurne, dacă se va continua obstiucţia, nevoind să iee bani degeaba.

I N F 0 R M A Ţ I U N I . A R A D , 7 Februarie a, 1910.

— Contra limbii nemţeşti. In comuna Mramo-rak germanii au înfiinţat o bancă Raiffeisen care la rîn-dul ei a deschis o şcoală nemţească de iarnă pentru învăţămîntul economic cu 103 elevi. Şcoala înflorea şi învăţătorii erau iubiţi căci îşi făceau datoria. Fireşte un spin în ochii maghiarizateiilor. Sosi curînd un ordin ca şcoala «pînă la alte dispoziţii» să se închidă, adică pînă la înfinit Şvabii sînt foarte amărîţi, căci văd cum li-se păgubese într'adins interesele culturale.

— A e r o p l a n u l Vla ica . Ziarele din România aduc câteva amănunte despre ae oplanul inginerului Vlaicu, aeroplan care se construieşte acum In arsenalul armatei şi în curând va fi terminat. »Ad.« din Bucureşti scrie :

Curtea regală şi princiară} ca şi dl general Crăiniceanu, ministrul de răsboi, urmăresc cu o deosebită atenţiune lucrările pentru înfăptuirea aeroplanului românesc inventat de inginerul de peste munţi Aurel Vlaicu. îndată ce lucrările de montare aie aparatului vor fi complect terminate prinţul moştenitor Ferdinand şi prinţul Carol vor merge Ia arsenalul armatei pentru a inspecta şi examina diferitele piese ale aeroplanului, care cel mai târziu până la 1 Aprilie va fi montat gata şi dat destinaţiei sale.

In acest scop d. general Crăinceanu, ministrul de război, care, în treacăt fie zis, acordă inginerului Vlaicu în largă măsură şi în mod neprecupeţit tot sprijinul său moral şi material, a

dispus altăeri, prin d. Alexandru Sturdza, ataşatul nostru la Paris, cumpărarea unui solid şi puternic motor »Gnom«, cei mal bun din câte txietă astăzi, pentru suma de 12.000 lei.

Z'lele acestea se mai aşteaptă sosirea delà Berlin a unui tub special de aluminiu, care va forma spinarea aparatului, pentru ca lucrările de montare să poată începe cât mai curând.

Ca unii, cari ca oricare bun român, ae interesăm cu simpatie de reuşita deseoperirei modestului inginer de peste munţi, Îmbrăţişată ca o căldură lăudabilă şi d* guvern, ţinem să aducem cu acest prilej felicitările noastre dlui colonei Adrian Miclescu, directorul arsenalului armatei, care consideră ca o adevărată datorie naţională sarcina de a facilita zi de zi mersul lucrărilor pentru realizarea primului tip de aeroplan românesc, despre care toită lumea competentă în frunte cu domnii Alex. Cottescu, directorul general al căilor ferate, şi colonei Dira. Iliescu, şsful statului major al corpului II de armată, n'au decât cuvinte de laudă şi de încurajare, prezi ându-i o reuşită sigură.

In cercurile aviatorilor noştri se dă ca un fapt cert că aviatorul român care va câştiga premiul instituit de Aero-clubul român in vederea sbo-rurilor ce organizează pentru luna Mai viitor cu aparate indigene, va fi fără îndoială inginerul Vlaicu cu aparatul său.

— Ţarul Nicolae şi Loubet. Ziarele dia Paris se ocupă din nou de Ţarul Rusiei şi de fostul preşedinte al republicei franceze. Dar nu în termină elo-gioşi cu cari salutaseră vizita Ţarului Rusiei în Franţa, supt preşedinţia lui Loubet... Ziarele publică aceste nume alături numai pentru a constata zgircenia... purtătorilor lor.

Ţarul Nicolae a venit într'ajutorul inundaţilor din Paris cu suma de 10.000 franci, uitînd poate că Franţa a cheltuit la vremea sa milioane ca să-i facă o primire grandioasă; Loubet a contribuit suma de 20* franci, uitînd că e şi el om chiabur şi că în cursul preşedinţiei sale a încasat aproape 10 milioane franci leafă.

In schimb, ziarele parisiane laudă dărnicia actaalu-lui preşedinte Falliéres, care — fără a fi bogat personal — a dat 20.000 de franci.

«Zgîrcenia lui Loubet nu e o ruşine numai a lui, ci o ruşine a Franţei întregi şi e singura pată în strălucirea filantropiei pariziane*.

— P i c t o r i l i ngur i î n Ber l in . La 5 Februáré n. s'a deschis în Berlin o expoziţie de pictură aranjată de pictori din Ungaria. E aceasta cea dintâi expoziţie exclusiv ungurească în străinătate. Ziarele d h Berlin vorbesc despre noua expoziţie cu multă bunăvoinţă.

La deschiderea expoziţiei a luat parte şl ministrul austro-ungar la Berlin, Szőgyény Marick.

— T o l s t o i şi c e n z u r a ru sea se f . Din Petersburg se telegrafiază că contesa Tolstoi, soţia marelui scriitor rus, a sosit la Petersburg pentru a prezintă guvernului rusesc o nouă petiţia prin care cere îngăduirea publicării unei ed ţii populare complecte a operelor soţului ei.

Contele Tolstoi mai adresase odată această rugăminte guvernului, dar fusese refuzat. Ce hotă-rîre va lua guvernul de data aceasta, nu se ştie.

— N e c r o l o g . Gheorghe Avram, funcţionar de tribunal în pensie, a răposat in Deva, la 5 Febr. n., In vârstă de 03 ani. Înmormântarea lui a avut loc In cimitirul gr. ort. din Diva, la 7 Februáré n. ia orele 3 d. a.

Odihnească în pace!

— Tifos exantematic în Budapesta. In cursul zilelor de uû şi azi nu s'au mai înregistrat noi cazuri de îmbolnăvire. Autorităţile sanitare cred că au reuşit să localizeze boala în vatra ei originară. In spital mai zac 16 bolnavi de tifos exantematic.

— O păţanie nost imă a lui Carusso. Celebrul tenorist italian, care de prezent cutrieră oraşele lamei noi, adunînd pe americanii curioşi la reprezeataţiile lui ca la urs, a înghiţit o cacialma într'^devâr americană.

Intr'una din zilele trecute este chemat la oficiul poştal din Chicago, unde-i sosise din Europa un plic cu o sumă mai mare de bani. La ghişeul poştei funcţionarul îl somează să se legitimeze. Carusso mirat, că se găsesc încă omeni, care să snu-l cunoască, într'un oraş, unde a avut o serie de debuturi, îi produce dovezile, ce le avea asupra-i. Ii arată scrisori, cărţi de vizită, îi prezintă chiar cîteva fotografii, înzadar, funcţionarul, rece, ceru legitimaţie oficioasă.

8 Februarie 191« >T R I i U N A« Рщ 7 — Dar ши dispun momentan de o astfel de [legiti

maţie, răspunde indignat artistul. — Atunci, nu rămme. altceva, decît să veniţi mîine,

îi observă şiretul funcţionar. — imposibil, Domnul meu, îi ripostează Carusse,

trebuie astă seară încă să părăsesc oraşul cu expresul.

— In(elegeti Domnule, că eu nu pot elibera banii fără o legitimaţie, care să-mi documenteze că într'a-devăr d-v. sînteţi adresatul.

Şi pe urmă adause, neputîndn-şi suprima zîmbetul. Lucrul acesta mi-l'aţi putea dovedi dacă... aţi cînta

ceva. Carusso s'a revoltat mai întîi de pretenţia cam ha

zardată a oficiantului; în urmă însă a făcut cum se zice sune bonne mine an mauvais jeu«, a ridicat capul şi început a cînta o arie favorită din »La Tosca«. Aproape întreg personalul oficiului s'a adunat la această pseudo-reprezentaţie şi a răsplătit cu viforoase aplauze, şi cu strigăte de bravo, bravissimo debutul îneîntător al maestrului.

Dupăce a sfîrşit, funcţionarul îi prezintă plicul, cu următoarele cuvinte:

— Delà început maestre vă cunoaşteam. Ca simpli funcţionari cu leafă mică însă ne era imposibil să plătim la teatru taxele scumpe ce ni-se cerea şi pentru cele mai retrase locuri.

Ne simţim fericiţi, că a trebuit să vie în ajutorul nostru scrisoarea aceasta, pentru a ne linişti curiozitatea de a vă asculta.

Şi măiestrul băgă scrisoarea în buzunar, nu fără a se gîndi mult Ia ingeniozitatea americanului.

— Cr ima u n » r români necăjiţi . Mai acum un an am înregistrat cu adâncă indignare, cum un vătăşel ungur de pe moşia unui conte oarecare din părţile Clujului a omorît ziua în amiază mare doi bieţi români, care au avut îndrăzneala să nu mâne tocmai prin şanţ, ca să a»bă Maria Sa drumul deschis larg pentru a trece neîmpiedicat cu trăsura, ci i au făcut Ioc, cât s 'a putut.

Vătăşelul ungur a fost achitat la juraţi pentru ta valahul nu e om pentru juraţii unguri.

Acum crima s'a întors. Ţăranul Ion Oltean şi fiusău losif au lovit în cap pe un paznic ungur cu numele Szőc-, pentru că acesta le închidea vi-iele, ori Ie găsla, ori nu pe moşie, numai pentru a face oamenilor necaz.

Nenorociţi: ţărani au fost prinşi şi depuşi în arest preventiv. La instrucţie au mărturisit, că i'au omorît peniru că Ie făcea o mulţime de necazuri Dfgeaba era ori ce plânsoare pentru că lui Sző -s îi se da întotdeauna dreptate şi nu lor. Pentru a se scăpa de el s'au hotârît să 1 omoare dacă în lumea asta altă dreptate nu este.

In curând se va judeca procesul acestor nenorociţi care din desperare, că nu găsiau nlcăiri dreptate şi-au fâcut-o înşişi.

In cazul acesta se va vedea imparţialitatea justiţiei maghiare. Acum un an un ungur omoară doi români şi este achitat.

Acum doi români omoară un ungur, din motive care sânt cu mult mai mult în favorul ucigaşilor, decât în primul caz, să vedem deci care va fi cumpăneala justiţiei !

— Alegător i i iui Ş e g h e s c u trimit acestu ia a d r e s ă de ade r en ţ ă . Nici nu se putea altcum. Şeghescu fócut după cum şi merită cu ou şi cu oţet atât de senatul universitar cât şi de opinia publică răzvrătită în faţa unei astfel de batjocoriri a ştiinţei — avea nevoie de o reabilitare, tie şi numai formală. Astfel Măria Sa a binevoit a pune la cale reabilitarea în chestie.

A aranjat desigur o întrunire la careta invitat pe şefii psşalîcului său şi li z zis :

— Mă, uite vă dau de o vadră de rachiu dar vedeţi de mă scoateţi om învăţat, că de nu vă ia mama dracului!

Şi însufleţiţii alegători s'au executat, spunân-du-şi cuvântul.

Felul, Insă cum era redactată telegrama pare a fi mimai o ironie. Dar în sfîrşit lumea nu ştie si nu trtbuie să ştie acest lucru.

Iată acum şi cuvântul adresat Măriei Sale, în ungureşte bine înţeles, dar tălmăcit de noi :

»Subscrisii am luat la cunoştinţă cu adâncă mdignare atentatul discvalificabil, îndreptat împotriva Măriei Taie cu prilejui ocupărei catedrei uaiversitare, de neşte elemente conduse de un spirit politic nepatriotic (aha!) atentat, care In persoană Măriei tale a violat greu libertatea învăţă-mfiatuluila universitatea noastră cu renume ştiinţific european. Ca întotdeauna aşa şi acum dăm ex-pre-sie sincerei şi credincioasei noastre alipiri faţă de Măria Ta, pentru că ştim bine, că aceste atacuri provocate de invidie şi de o politică naţio

nalistă stângace vor fi sugrumate de patriotismul probat (aşa da !) şi de Individualitatea înzestrată cu ştiinţă temeinică a Măriei Tale.) d. Asboth, raportorul comisiei universitare a fost cu totul de altă părere decât beţivii din Oraviţa.)

In felul acesta a crezut onor. Domn Şeghescu, că se va reabilita In faţa opiniei publice, care şi-a fixat de mult părerea asupra individualităţii sale ştiinţifice,

Motivele, care au cocoţat pe Şeghescu Ia catedra universitară sânt bine cunoscute publicului, pentru a mai rever] asupra lor.

— Repetlt /n p iesei >C.antecIer Reforma c care are ştiri din anturajul prinţului spune de altcum, că acesta se va reîntoarce în zilele proxime delà Milano va c la Belgrad. Ştirea aceasta este în legături t u dorinţa prinţului de a părăsi ţara.

Mulţumite publice. Tuturor rudinilor, prie-tfniior şi a cunoscuţilor cari au participat la înmormântare, ori m'au condolat din prilejul morţii neuitatului meu soţ, le exprim pe calea aceasta profunda mea mulţâmită. Văd. han Iercan, năse. Terentia Codrean.

— Ne putând răspunde în scris tuturor rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor, cari prin cuvinte mângâietoare mi au alinat durerea, ce aşa crud m'a aţine pe mine şi familia mea, le mul-ţămesc din inima pe această cale.

Mulţămind oa. Redacţiune pentru bunăvoîniă, sânt a d-voastră stimătoare. To racul-mic, Ia 3 II. 1910. Văd. Oeorge Lupşa, născ. Aurora Popo-viciu.

— Socieiatea acad. social-Iiterară » România jună< aduce pe cale publică mulţămitele ei călduroase Vener. Consistor Metropolitan din Sibiiu pentru opul comemorativ a Iui Şaguaa, precum şi on. editori Leon Alcalay din Bucureşti pentru 23 opuri, trimise ca dar societăţii noastre pentru alcătuirea unei mari biblioteci naţionale aci în Viena. Pentru comitet : Y. Paulineu Burlă, prezident. Coriolan A. Babeş, secretar de externe.

X Pen t ru 60 de fileri, poţi pregăti uşor acasă 2 litri licheruri Alasch, Anisette, Benedictin, Chartreuse, Curacao, Persecă, Pară imperială, Chimin, Cafea, Roza, Vanilie, Silvorium, Rachiu de drojdii şi Rom. 10 dose cu modul de pregătire expediază franco. B ü r g e r F r i g y e s , farmacist Cluj. — Kolozsvár.

Cronica literară şi culturală. Balul din Arad. Precum aflăm invitările pen

tru marele bal costumat care se va ţinea Ia 3 Martie s t tu cu prilejul adunării generale a Aso-ciaţiunei în Arad, sânt deja gata şi se vor expedia mâine.

Adunare* g e n e r a l ă a Caalnei rosafiae d i a U p o v a . Ieri, Duminecă şi-a ţinut Caeina romă-nescă din Lipova adunarea sa generală supt preşedinţia d-Iui Florian Roxin. In discursul său de deschidere d. Roxin spune că anal expirat a fost relativ rodnic pentru societate. Un şir întreg de iniţiativa a fost pornite din Casină, cari au determinat o mişcare socială şi culturală. Luând mal mulţi inşi cuvânt la discursul preşedintelui, s'a accentuat ca pe viilor să se facă o propagandă mai largă in direcţia de a se atrage şi comercianţi şi meseriaşii în acţiunile Casinei. S'a constatat apoi cu regret, că despărţământal эLipo va > al Asociaţiei, care ar putea da un concurs eficace, » Casinei < în scopurile ei, de patru ani de zile nu mişcă de Ioc. S'a atins şi chestia altei instituţii culturale, a Reuniune! femeilor dîa Lipova pentru care s'a strâns şi un fond, despre care Insă încă nu se mai ştie nimic, cai fond cu tot.

S'au censurât apoi socotelile Casinei, cari s'au aflat In ordine, dându-se absolutoriu vrednicului casier d. Aurel Saviciu, care conduce cu malt zel, averea societăţii.

Purcezându se ia restaurarea comitetului se aleg de

Preşedinte: Florian Roxin Vicepreşedinte : Dr. C. Missits. Secretar: loan Lucaciu. Biblioteca: N. Stefănescu. Casier: Aurel Saviciu.

Membrii în comitet: Procopiu Givulescu, Dr. Aurel Halic, Gregoriu Marienesou, Dr. Alexandra Marta, Eftimie Oorogar, Matei Bocşa.

Suplenţi: G. Antonovits, Dr. E. Beleş, Tr. La-zarescu, Iuliu Onu, Dr. Ioan Ursu, Gr. Micula.

* î n ş t i i n ţ a r e . N i s e anunţă, că reuniunea

»Hilaria« din Oradea-mare, împreună cu întreagă inteliginţa din Oradea şi din Bihor, va aranja în 10 Martie st. n. o mare serată artistică urmată de dans. Se va reprezenta piesa muzicală •* Şezătoarea*, din partea unui grup de diletanţi (dame şi domni) din Sî-biîu, supt conducerea autorului, a dlui Dr. Tïberiu Brediceanu, bine apreţiatul nostru compozitor, care cu piesa aceasta a avut şi până acum pretutindeni succese strălucite. Va cânta dna Veturia Triteanu, cunoscuta noastră artistă din Sibiiu, pe care cei cari au avut prilejul s'o asculte au numit-o »prî-veghitoarea Ardealului*. Serata aceasta eete chemată să întrunească Bihorul întreg şi îm-prejurim le lui la o mare ma-ifestaţie cul-turală-naţională, de care până acum nu a avut parte.

Şi până când se vor expedia invitările speciale, atragem de pe acum atenţiunea p u blicului românesc asupra acestei reprezentaţii, care promite a fi dintre cele mai înălţătoare, şi Ia care am dori să-şi dea întâlnire toată suflarea românească din Biharia, cea atât de uitată până acum.

Vom ţinea publicul în curent cu toate pregătirile pentru această serată. Peste câteva zile vom publica şi programul detailat.

Ne bucurăm, că Bihorul dă semne de viaţă !

• Bal mascat în Orăştie. Tinerimea acade

mică română din Orăştie aranjază Sâmbătă, ia 19 Februarie n., bal mascat fn sala cea mare a hotelului >Transilvania« din Orăştie. Damele si domnii sânt rugaţi să se prezinte, întrucât s e poate, în costum cu mască. începutul Ia orele S seara.

* Avis. Ü. Aurel Bănuţiu, directorul artistic al

societăţii pentru fond de teatru român va ţinea fn 9 1. c , Miercuri seara Ia 7 ore conferinţă despre >Teatrul modern« In. Dej în sala de lângă cafenea (cu intrarea prin grădina) a hotelului. » Hungária*. Membrii din Dej şi jur ai societăţii, peniru fond de teatru român, precum toţi aceia, cari poartă interes pentru progresul nostru cat-tural sânt À invitaţi pe aceasta cale a participa Ia conferinţa amintită.

Pag. e, »T R Г B U bî A« t Pebraric n. 1910

Concer t în Năsăud. Sîmbită, Ia 12 Februáré я. »Reaniunea romînă de cîntlri din Năsăud* aranjează im mare concert în sala de gimnastica a gimnaziului rsanuaeac din Năsăud.

Această reuniune a «tat Ia început supt conducerea mai «altora, dar mai ales a dlui Emit Stefănup'u, roade destul de frumoase. Depărtarea d-sale din Nă-Sind precum şi alte împrejurări au silit-o să tînjească, i t cklar să-şi sisteze activitatea timp de rîţiva ani. In ааші acesta s'a stabilit în Năsăad d-nul Augustin Bena, «nai dintre cei mai talentaţi tineri artişti ai ardelenilor şi cunoscut publicnlui romînesc ca compozitor şi dirigent delà reuniunile de cîntări din Sibiiu. Rea-м ш е а de cîntări din Năsăud a legat delà început mari nădejdi de persoana d-sale.

După ce şi-a reînceput activitatea cu cîteva luni înainte făcînd probe cu sîrguinţi supt conducerea «Ini Bem, acum se simte în stare să dea un concert In stil mare. Ar fi de dorit ca publicul ein Năsăud şi jar, să dea reuniuni şi dirigentului său tot ,spri-jmnl, să nu uite scopul nobil în slujba căruia s'au pas şi să le răsplătească munca cum se cuvine luînd parte Ia auditinne cît se poate de mulţi. Programul, «are e cît se poate de bogat — notăm ci muzica militari a regimentului 53 din Eistrîţă va mai cînta cîteva cîntări afară de program — îl felicităm mai kt vale. v ? -І

Începutul la oreie 8 seara. După concert urmează dans,

ECONOMIE. O centrală pentru societăţ i le Ralffeisen

a l e şvabi lor . >S. D. Tagblat« anunţi că socie tăţile Raiffeisen ale şvabilor din Bănat proiectează Înfiinţarea unei centrale în Timişoara, de-o-camdată cu un capital social de 1 milion. Toate societăţile similare ale nemţilor din sudul Ungariei (Bănat şi Bacica) au aderat. Va fi o organizaţie puternică şi prima fortăreaţă naţională a mişcării germane în sudul Ungariei. E caracteristic că la şvabi mişcarea naţională nu a început, ca la noi, cu discursuri, cu fraze şi gesturi largi şi patetice, ci cu organizaţia economică a satelor. Organizarea se face la ei nu pe baze capitaliste, ca Ia noi, unde băncile mărunte au de venit o plagă, ci pe baze cooperative. E o garanţie că mişcarea va fi serioasă, adevărat democratică şi va produce roade trainice şi bune.

Piaţa grâne lor din Aradul n o u .

4 Februarie 1010,

Vremea e tot domoală ca primăvara; razele coarelui sănt calde şi frigul nici nu se simte. Starea sămănăturilor de mult n'a fost atât de bună ca acuma.

Cursul afacerilor e neschimbat. S'a vândut azi i

gr ia 800 mm. , orz 100 mm. . . ov i s I M mm. , secară 100 mm. . păpuşoi 600 mm.

14 2 t -14 -50 M O - . -7.10— • -t.ia- . -5.90-6-—

Preţurile sunt socotite In coroane şi după 50 kig

Bursa de mărfuri şl efecte din Budapesta .

Budapesta, 4 Februarie 1910.

Preţul cerealelor după 100 klgr. a fost următorul;

Gnu nou

De Tisa 28 K. 95 -30 K. — fii Din comitatul Albei 28 » 80—29 » 80 « De Pesta 28 » 90—29 » 90 € Băoăţănesc 28 « 95—29 » 90 « De Bacica 28 » 60—29 » 80 « Secară de calitatea I. 19 » 75—20 » 05 » Secară de calitatea mijlocie 19 » 55—19 » 65 « Orzul de nutreţ, calitatea I. 14 > 75—14 » 95 «

Ovăs de calitatea L Ovăs de calitatea a It. — Cucuruz

— 15 » 79— I« » — «

— 15 » 40— l i > ft c — 14 » 80—15 » — «

Poşta adminlsiraflei. Eleaa Miscuţia, Iladia. Mai datorezi £ cor. pe

anul 1000. Nicolae Todea. Dicio-St.Martin. A » primit 12

cor. abonament până la 1 Iulie 1910. Ilie Lucuţa. Şebiş. Am primit 12 corj abona

ment până ia 1 Iulie 1010. Dimitrie Bobe», Petrenl. Am primit suma de 8

cor. în abonament pe 1909. Mai aveţi de plătit 6 cor. pe 1900.

BIBLIOGRAFII. La Librăria >Tribunele se află de vânzare:

Bibi. >Bunul e c o n o m *

Ne. 1. Nutreţurile ierboase ; cositurile; prepararea fânului şi păşunile . . » — З І

Ne. 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor « —3Ä

No. 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămănatul lor * — "ЗІ

No. 4. îngrijirea plantelor în cursul vegetaţiunii. Recolta cerealelor . . < —'36

No. 5. Economia vitelor sau zootehnia generală < — '3©

No. 6. Agrologia sau cunoaşterea pământurilor şi mijloacele de a le îmbunătăţi < — З І

No. 7. Agricultura generală. Lucrarea pământului. Instrumente de mă rânjit pământul > — 3 0

*

/. Russu-Şirianu: La Roma, schiţă din călătorie » 2"—

Dr. E. Babeş: Diagnoza » 5 — A. Cosciuc: Nutrirea animalelor de casă

(op] premiat) ^ » 1'50 Stelian Russu: Foiletoane . . . . » 1—-n. KJ. jnutur: oiuuut. copiilor, VOI. 11. » l'oO

» » » V. III şi IV. » 1— Isidor Ieşan : Românii din Bosnia şi

Herţegovina în trecut şi prezent . > 1-50

Bibl ioteca »Asociaţiunii<

No. 3. Despre cărţile funduare şi inta-bulări Cor. —.30

No. 4. Sfaturi bune. 3 dizertaţiuni . > —-20 » 5. Casa părintească, creşterea indivizilor şi popoarelor > —-20

No. 6. Despre testament. Explicarea art. de lege 16, din a. 1876 . . . » -—30

No. 7. Poşta, telegraful, telefonul. Noţiuni generale despre instituţiile poştale > —-20

No. 8. Icoane din istoria Grecilor vechi partea I » —-20

No. 9. Icoane din istoria Greci'or vechi partea II » — -20

No. 10. Grădina de legumi . . . . » —-30 No. 11. Cultura cucuruzului . . . . » —-20 No. 12, 13, 14, 15, 16. Ionel. Principii

morale şi creştineşti de educaţie . > 1-— No. 17. »Astrat. Informaţiuni asupra

scopurilor şi instituţiunilor Asociaţi-unei » —-10

No. 18. Reguli ortogralice stabilite de Academia Română în a. 1904 . . » —-Ю

No. 19 Vulcanismul > —-20 No. 20 împărţirea, lucrarea şi îngriji

rea unei moşii > —-20 No. 21. Nuvele istorice. Amor şi răzbu

nare. O tragedie din zile bătrâne . > —-20 No. 22. Nuvele istorice. Moartea lui

Asan. O duşmănie cu bun sfârşit . » —-39

Rutîimolit. Articol necesar la economia casnică. Cine vrea să aibă plăcerea de a gusta Ia casa sa rom bun, curat şi aromatic, să se folosească de >Rummolit«. — Preţul une i sticle 7 0 fileri. 10 sticle 7 cor. — O sticlă e de ajuns pentru a produce

2—3 kilogr. de rum veritabil

Hustokol. Medicii o folosesc cu mult succes Ia îmbolnăvirea organelor de inspiraţie, boale de piept, catar de plumâni, catar măgăresc ; contra tusei, astmei etc. — Preţul une i st icle 6 c o r o a n e .

3 sticle 16 coroane .

Se află îâ toate farmaciile. Copiii nutriţi cu sticla se fac rumeni şi plini

la obraji, dacă primesc

„Emulsiunea Scott." Medicamentul acesta prin sub-

stanţele sale nutritoare şi uşor d e

mistuit, delătură repede orice scă-

aimant al nutremântului.

Elmusiimea Scott e iubită pentru gustul ei de crema,

E foarte bun contra scăderii şi slăbirii puterilor din orice cauză ar proveni aceasta.

Emulsinnea Scott « cea mal veritabilă.

O sticlă or ig inală 2 cor. 5 0 fiL

De vânzare în toate farmaciile 2

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu. » Tribuna* institut tipografic, Nichin şl c o n s .

Dn candidai de advocat C U praxă află aplicare în cancelaria advocatului Dr. Gavril Cosma în Beluş.

ii Delà 1 Ianuarie 1911. 1 De arîndat moşia Alţina din cot Sibiiu M o ş f a Atţfna din comitatul Sibiiu, 700 jugăre catastrale din care 4C0 arabil, 150 fânaţ, restul păşuni, curţi şi grădini. Gară Ia 3 klm. delà Agnita şi Nochrich 7 klm. şi delà Sibiiu 38 klm. Pe moşie se află : drumul Sibiiu-No-chrich-Agnita, apă curgătoare, curiea cu case, grajduri, coşere, etc. etc. —

A se adresa D-lui

V i c t o r R o m a n , Bucureşti. Strada Română 187.

21 7 Credit pe ipotecă, pe cambiu

şi pentru oficianţi

mijloceşte

Herzog Sándor A R A D ,

str. Weitzer János 15.

n. . ™ ™ ™;V firfima-Irifial-VinlAtfa"de p r e z e n t «• m a i B 6 *?*, 1 MOT DT UFT l Ь я м г і г і GvPrtirámíK » U B d r i l U IB Hfl bună şi nestricăcioasă principal : ă l l / l d / l ULLA, farmacist UjGJ. IJdlllUU. cremă pentru fată şi mâni. Preţul 1 cor. , ş i 2-50 cor .

D r k l n r P C f f Cel mai sigur şi mai cu efect mechV ы и , и | v o l l « cament la întărâtarea intestinelor şi pentru junghiuri în oase. dureri sfâşietoare înţepeniri, precum şi contra tuturor boalelor ce obvin prin răceală. La începutul boalei e de ajuns şi o singură stică; la boale învechite folosirea a 3—4 stice sunt de ajuns pea-tru totala vindecare. — Preţul une i sticle 4 c o r o a n e ,

5 st icle 15 coroane .

Nr. 19 — 1910. i T R I B Ü N A« Pig. 9

Se caută:

Un candidat de advocat rotnân, cu praxă bună, care poate conduce independent afacerile din cancelarie. Gondiţiuni favorabile. Adresa là administraţia ziarului nostru.

Cele mai excelente instrumente pentru săparea de •

fântâni arteziene le pregăteşte şi expediază

V Â R A D Y L A J O S fabrică de instrumente

H.-M.-Vásarhely, VI., Ferencz-utca. Nu trebuiesc anteprenori ; domeniile, comunele, sirguraticii : singuri pot face săparea cu instrumentele mele. — P r i m l u c r ă t o r m i j l o c e s c . —

Recomand şi maşini pentru împletltul de sîrmă.

Catalog de preţuri trimit gratis şi franco. ~ — Premiat la 6 expoziţii. :

S'au ieftinit W I I I

Care de acum îşi câştigă sau abonează cărbuni şi cochs pentru iarnă, economiseşte 2 5 ° o ! —, - l i O O Klgr. cochs de fabrică de gaz cor. 4*60. 100 Klgr. cărbuni de piatră salon de Prusia

cor. 4*60. 100 Klgr. cărbuni de piatră salon deji l c . 4 ' - . 100 Klgr. cărbuni de lemn fără praf cor. 6*— 100 Klgr. de cărbuni pentru fauri cor. 4*60.

m a r e fregtrţaîor

c ă r b u n i m

A r a d , E ö t v ö s - u . 3 . Nr. Telefonului 63 .

Pentru fabrice, mori preenm şi pentru trierat expediez cărbunii de Prusia de

calitate cea mai bună.

Fond, tn a. 1S60,

A B B m ă i e s t r u

^ V . F £ A I > 5 palatul minoritán.

Ţiae In magazin cele mai excelente c u ţ i t e d e b u z u n a r cu tăiş englez şi Solingen, cuţite d e bucătărie din otelul cel mai bun ş. a. cut ie pentru curăţitul legumelor, pentru tăiatul prăjiturilor, pentru carne, şuncă, salamă şi cuţite pentru caş. Cuţite pentru măcelar i ş i cârnă-ţari, de junghiat şi pentru curăţitul intestinelor. Pentru bărbieri şi frizeri : maşini de tnns, hriciuri foarte fine, aicuţite, precum şi articlii mânuitori. — Recvizite de ma«ă din Alpacca »i

Cjcfon, de prima calitate. — Ori-ce reparări de ranşa aceasta precum şt ascuţire, le execut în atelierul meu, instalat cu electricitate, pe l i n g i — — preţuri le ce le mai moderate . —

Dózsa Htm "S?,. Nagyvárad, Zöld-fa Passage 9 .

Se recamandă ca măiestru perfect întru prepararea tuturor articlilor aparţinăt. acestei branşe precum : g u l e r e prepar a t i v e . J u l e r t b o a , m a a -ş o a n e ( m u f f ) , îb executare modernă şi după cel mai elegant gust. Ilin fi tmrf ff şMttfl, Л ,

Mai departe primeşte epre efeptuire orice lucruri aomi, cari aparţin acestei branşe, precum şi tot felul de reparaturi, pe lingi preţurile cele mai avantajoase.

І І Ш В І ш văpsltor de haine, curăţitor chimic, broderie, şi institut pentru spălatul rufelor cu abur!, în ALBA IU LI A • Gyulafehérvár. Széchenyi-u. (lîngă biserica călug). Primeşte curăţiri lucioase şi fine, curăţire de trusouri, albituri de desupt, de masă şi de pat, perdele şi ori-ce lucruri din branşa aceasta cu preţuri foarte moderate. Curăţire şi clopsi-torie chimică de tot-felul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii fără a le desface, apoi materii de mobile, perdele, dantele etc., cu preţurile cele — — mai moderate. — —

Prăvălie neuă! Prăvălie n o u ă !

PRĂVĂLIE N O U Ă ! •is-à-тіі de tribnaalul r*g. Palatal lateraa.

A m omoare a face cunoscut oa . public, că am deschis o

» p i £ e r - i c s ş i o s p r & t ă / r i e , conform cerinţelor moderne de azi, to t - ; odată încunoştiinţez oa. advocaţi,că la mine se pot căpăta totfelul d e t imbre pentru d o c u m e n t e .

In prăvălie ţin cele mai bune spiţerii. In ospătari a mea se află cele mai bone

bcuturi; bucătărie bună ungurească; abonaţi pentru vipt lunar se primesc.

Serviciu prompt. Cu stimă : Augustin Sferlea.

mmczm lajos r e p a r a t o r d o m a ş i n i

O f a d o a - m a r e — N a g y v á r a d — K o l o z e v á r i u t 29/43. —

Primeşte repararea tehnică a orice soin de maşini eeonomlee, motoare mânate cu aburi, gaz, petroleu, benzin olelu brut, motoare absorbitoare de gaz, precum şi aranjamentul de mori cu preţuri ieftine şi pe lângă condiţiuni de plătire favorabile.

S'a deschis! S'a deschişi

MARELE HOTEL In cea mai frumoasă stradă a capi

talei în loc liniştit şi elegant. Budapesta. VIII, József-körut 16. i L — . - L " ! -l - - - - - - — 1 1 m *

Otelul cel mai modern şi mai nou din capitală. 120 de odăi şi saloane, încălzire centrală cu aburi. In fiecare odaie apaduct pentru apă rece şi caldă. Lift. Vacuum cleaner. Luminăţie electrică. Săli de conversaţie. Comoditate foarte mare. - Sală de mîncare şi cafenea elegantă. Telefon interurban. Preţuri moderate, odăi delà 3 coroane în sus, cu încălzit şi luminat la olaltă. Aranjament modern conform cerinţelor sanitari. Circulaţie de tramway electric cu toate gările.

Cea mai Tech« рг&т&ііе de maşini de casat şi bicielete din Uagaria-de-sad.

DietilftaTlml«»*» la aaul 1 8 9 1 ea sarea Medalie • de srg-iat. •

Fondat 1» 1880. Reinhold ZOLLER măiestru méchante

FEHÉRTEMPLOM Sèhillergasse 8.

lângă .Burg*.

îşi recomand* • n . publie dm

loc şi provincie marele său atelier menante unde se repară tot felul de maşini de eusut şi bielolete. Ţine în depozit tot-felul de gramofoane şi plăci. Ţine tn deposit cele mai bune Meldete ne', maşini decusntş) obiecte de caia şi industrie, aşa d. e. părţi singuratice de ma

şini şi biciclete. Preturi moderate Зегтісівг pomt.

Pag.. 10 » T R I B U N A « 8 februarie

A U K I T O R !

GYÖRY JÁNOS, auritor de «salostne çi toieerici

O r a d e a - m a r e — N a g y v á r a d , R â k o c z i - u t n r . 7.

Primeşte spre executare, conform planului, aurire şl reparare, Iconostase , altare, s. mormânt , a c o p e r i ş d e turnuri, aranjamente bisericeşti apoi pregătirea tuturor lucrărilor de branşa aceasta precum şi repararea şi vop-— — — sirea de nou a monumentelor. — — — La dorinţă pregătesc prospesct; pentru vederea lucrărilor — — în provinţă merg pe spesele mele proprii. — — Lucrările mai însemnate ce am executat până acum : Casa nou i a oraşului Oradea-mare, palatul episcopesc greco-catolic, biserica «Fraţilor nouic din Olaszi, palatul episcopesc rom.-ctt. ; biserica cat. gr.-or.

B-A-N- I pe moşii şl c a s e de închi r ia t din Arad

cu w n e r t i i a ţ i e d e 1 0 — 7 0 a n i

іщѣ Mărimea sumei împrumutate cu 4 , ІУ^ 4 7 a > 4 8 / 4 şi 5 % ; pe laigä áividenda de mijlocire şi amortLuţk de ls*?,rese corarjpunx&toare pană la valoarea cea ma! mare.

Speee anticipative nu lunt, la dorinţă anticipes spesele de ЫвЫІ&т, convertea datoriile de interese mari.

= B e s o l v a r e g r a b n i c ă , s e r v i c i u p r o m p t =

SZŰCS F. VILMOS R&prcsentfuiţa pentru mijlodrea і ѳ Împrumuturi a

Institutului pentru credit foncîir din Sibiiu pe teritorol £o»itstului Arad, oraşului Árad, oomitatulut

Bichls, Gyula, Ciaba.

AB AD, Karolina-utcza 8. (Casa proprie.) (Ungă filiala Poştei.)

Primesc pe langa onorar acuiőitori de afaceri abili si ішш us îneredere.

• S T E I N M IKLÓS • fabrica de tAiakt; pile

Oradea-mare Nagyvárad. fabrica: Dam]anics-u. 30. • Magazin: Teleki-u. 33.

Recomandă fierarilor şi comercianţilor atelierul său de tăiat pile bine aranjat, unde se pregătesc pile mici şi mari > din oţel vărsat de prima calitate etc. Primeşte spre scobire pile mici şi mari vechi cu preţuri ieftine.

Babos Béla = Siblin. (Hajyszeben) Piafa-mică 24

fabricant de instrumente muzicale tn

unicul fabricant în Sibiiu. Gel mai ieftin şi cel mai ban depozit de cumpărat pentru orice instrumente, precum : v io l ine , ţltere, c larinete , harmonie* , şi totfelul de instrumente de suflat din alamă, etc.

Cele mai bane şi mai ieftine corzi de violine. Mare depozit de G r a m o f o a n e In diferite mărimi, precum şi Scala-Record. Mare asortiment de plăci pentru gramofoane ca preţuri ieftine. Comandele se efeptuiesc prin trimiterea banilor înainte sau prin rambursa. Reparaturile se execută artistic şi cât se poate de promt.

f ZOMBOR SÁNDOR ortoped şi fabricant de insttumente medicale Am onoare a aduce la cunoştinţa on. domni medici, că

deschis în Oradea-mare—Nagyvárad Uri u t eza n r . 2 6 , un atelier pentru instrumente medicale,

am

l

conform cerinţelor moderne dc azi, unde se pregătesc tot-felul de instrumente specialiste şi alte maşini de branşa aceasta şi primesc şi repararea, - ascuţirea, lustruirea şi nichelarea acestora. — Pregătesc după cel mai nou sis-tîtri aranjamente de spital, mese pentru

operaţie şi pentru exa-minaTe,du'»puri pentru instrumente speciale şi de legat, precum şi membre artificiale maşini orthopede pentru umblat şi pentru îndreptarea corpului, etc. corsete artificiale ş. a. Comandele din provin cie se execută prompt şi conţtiinţios. —

I BENEDEK SÁNDOR Ж*. ! Glu j—Kolozsvár , Wesseléni 1-nt nr. 13. ( Ä a b „ a a n . c . ; | X îşi recomandă asortimentul bogat de o r o l o a g e şi giuvergi- * i cale cu preţuri foarte avantagions ; şi la rate In cel mai fin sistem. Ş • Obiecte de salon de arg ;nt veritabil şi argict • de China In mare asortiment ; tacâmuri de X masă din argint se pregătesc după preţul • curent de zi. O r o l o a g e тегИаЫІѳ > Omegac X pe lang* garanţie de 10 ani. Serviciu prompt X şi sol d. Preţurile cele mai mai moderate, t Acei cari cer cu provocare 'a ziarul „Tri-X buna" primes* catalo-• gui gratuit şi porto-T franco acasă. • Comandele din provin-• cie se efeptuiesc prompt X şi conştienţi os.

Subscrisul am onoare a adu e la cunoştinţa prea sttma'u'ui public român, că tn cămătăr ia m e a aflătoare In strada Aulich Lajos Nr. 10 din Arad, pe lângă vânzarea de carne, ş alte preparate de porc — am întrodas şi v înzare de carne d e vită şi de viţei sugari, şi aşa sunt în poziţiune* de a satisface întru toate pre enzmnilor prea stimatului public cumpărător. La mine se capătă : carne şl preparate de porc , d n carne proaspătă, unsoare , untură, s lănină, şuncă, râmaţi , carneţel , caş, jumere, cartaboşi , preparate de psriz şi a'tele, precum şi carne da vită şi de viţel sugar, în • ri şi ce cantităţi. — La comandele mai mari administrez şi duc acasă la cumpărătorii mei, prin personajul meu, огі-зе comandă. — Promit serviciu foarte prompt, curat şi exact, rog deci prea stimatul public ca să bine-voiască a mă onora şi sprijini atât cu cumpărarea, cât şi ca comandele binevoitoare. Cu deosebită stimă:

Geor&e Şumandan, cârnăţar şl măcelar.

Nr. 19. — 1910. » T R I B U N A «

Kühl Mihály Pag. 11

ostitotul

vopsitorie specialistă, şi i- institut chimic -i pentru curăţirea hainelor.

: Lipót -u i tca Nr. 14. Jj^ Prävilia: Dcăk Fercnczu . 39.

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, cä a m d e s c h i s conform cerinţelor moderne de azi o

optitorie specialistă şi institut chimic pentru curăţirea de haine, unde primesc ori-ce văpsire şi curăţire de branşa aceasta. — Vapsesc şi curăţese : taine bărbă