Anul XVI. Arad, Marţi 28 Februarie v. (12 Martie n.) 1912 Nr. 47 ABONAMENTUL

Pe nn an . 28 Cor. Pe un jum. . 14 • Pe o lună . 2.40 € Numărul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci. Teiefon pentru oraş şi

comitat 502. TRIBUNA IREDACTIA şi ADMINISTRAŢIA t

Strada Deák Ferenc Nr. 30 INSERŢIUNILE

ie primesc ia administraţie. Mulţămite publice şt Loc deschis costă fiecare şir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

„TRIBUNA" 6 Ianuarie n. 1897—12 Martie n. 1912.

Cu numărul de astăzi, după cum se poate ceti şi în actele publicate pe paginile următoare,

ziarul nostru încetează să mai apară independent, el fuzionează cu organul autorizat al partidului

nostru naţional.

Aducând la cunoştinţa cetitorilor noştri această ştire, le mulţumim din inimă pentru puter­

nicul sprijin ce ni-l'au dat vreme de şasesprezece ani de zile, aşa cum am fost noi: adeseori

„răsvrăfîţi", dar totdeauna ostaşi fără de prihană ai steagului nostru naţional.

Cetitorii noştri nu ne vor uita.

Sever Bocii losif I. Şchiopul loan Montani

Radu Găvruş Gh. Stoica Eugen Goga

luliu Giurgiu.

m

r a g . £ 12 Martie п 1912

Proces verbal. Subscrisă delegaţi ai comitetului naţional ro­

mân, pe deoparte, şi comanditarii ziarului „Tri­buna", pe de altăparte, pătrunşi de necesitatea imperioasă de a restabili viaţa normală de par­tid afirmând unitatea şi solidaritatea naţională, precum şi de a asigura disciplina de partid şi a încheia pacea cinstită pentru toţi., curmând astfel neînţelegerile iscate între comitetul naţional şi ziarul „ T r i b u n a", am căzut de acord şi am convenit la următoarea înţelegere.

1. Comanditarii ziarului „ T r i b u n a" pun acest ziar, precum şi ziarul „ T r i b u n a P o p o ­r u l u i " şi întreaga avere a acestora, la dispo­ziţia Comitetului naţional, obligându-se de a în­deplini toate formalităţile ce se vor găsi nece­sare.

2. Comitetul naţional se va reîntregi prin r e tragerea demisiunilor din partea d-nilor N. O n-c u, N. I v a n , O. G o g a şi P. G i v u 1 e s c u, şi prin cooptarea de cătră comitet a dlui R. Cioro-ariu în locul vacant.

3. Comitetul naţional va lua asupra si activul şi pasivul societăţii în comandită . T r i b u n a."

4. Ziarul „ T r i b u n a" se va fuziona cu zia­rul „Românul" într'un singur organ al comite­tului naţional.

5. In consiliul de administraţie al ziarelor co­mitetului vor intra dnii N. O n c u şi S. R a i c u, iar d. O. G o g a în comitetul de redacţiei al aces­tor ziare.

Chiar prin încheiarea înţelegerii de faţă dis-părînd pentru totdeauna toate motivele de discor­die, dispunem cu acest fapt îmbucurător să fie adus la cunoştinţa generală prin publicarea pre-sentului proces verbal.

A r a d, 5 Martie 1912 c. n.

Delegaţi i comitetului: Comanditarii „Tribunei":

Dr. T. Mihali, Roman Ciorogariu, Dr. luliu Maniu. Sava Rateu, Dr. Romul Veliciu. Dr. Nicolae Oncu,

Eu ştiu un basm .. Eu ştiu un basm demult uitai

Cun cântăreţ rătăcitor.

Ce strunele şi-a încordat

Pe tind la poarta tuturor

Şi 'n cântècu-i inciforul

. I plâns de lacrimile lor.

Din goana lui s'au ridicat

Văpăi şi raiuri de scântei.

Bărbaţii s'au oprii în sfat

Şi s'au oprit în drum femei,

0 hume 'ntreagă şi-a legal

De glasul lui plânsoarea ei...

Cântâïùd prin codri de brădei.

Drumeţ, pe târguri de pământ,

Aşa s'a risipit îneci.

Ca frunza spulberată 'u vânt:

,\"%- Nu visul lui nemângăiet,

A murul altora l'a fân t.

înfrăţirea sufletelor. Arad, 12 M a r t i e .

S p r e bucur ia nu n u m a i a n o a s t r ă ci , f ă r ă î ndo ia l ă , a n e a m u l u i î n t r e g , î n c r e d e ­rea dep l ină şi î n g ă d u i n ţ a să i n t r e i a r ă ş i în r îndur r l e . S u b s t e a g u l c a r e de t r e i decen i i m â n g ă i e năde jd i l e m i l i o a n e l o r pl ine d e c r e d i n ţ ă şi s p r e ea re î n t o t d e a u n a n e - a u fost î n d r e p t a ţ i ochi i , să ne s t r â n g e m r î n d u -rile şi să ne r e c u l e g e m p e n t r u a p u t e a l u p t a imiţi răsboiul sp re c a r e ne î m p i n g e v r e m e a şi la c a r e ne e b i a m ă d a t o r i a .

Ori c â t de g re le vor fi fost j ignir i le pe c a r e au t r ebu i t s ă le înce rce unii o r i a l ţ i i d in t r e noi în anu l t u l b u r e pe c a r e Г а т s t r ă ­b ă t u t , r ă m â n e m în(să cu m â n g â i e r e a c ă p u t e m da, a c u m . poporu lu i nos t ru , p r i n so­l idar izarea t u t u r o r f run taş i lo r să i . s igu­r a n ţ ă şi î n c r e d e r e depl ină în pu te r i l e s a l e .

S u r p r i z e gre le n e p o a t e a d u c e v i i t o r u l a p r o p i a t în poli t ica ţ ă r i i ori în po l i t i ca m o ­n a r h i e i îhtrfegb Pe de a l tă p a r t e , d u p ă a-tâtea lovi tur i pe ca r i . de o s e a m ă de a n i , le î n d u r ă m delà p u t e r e a de s ta t pe t o a t e t e r e n e l e vieţii n o a s t r e n a ţ i o n a l e — s e în­c e a r c ă azi o lovi tură grea î m p o t r i v a 6i.se-ricei, s cu tu l t a r e al n a ţ i o n a l i t ă ţ i i n o a s t r e .

Po l i t i ca n o a s t r ă cer i 1 sacrificii t u t u r o r — cu a t â t mai v â r t o s celor din p r i m e l e r îndur i — şi nu r ă s p l ă t e ş t e pe n i m e n i . I a r d a c ă . în n u m e l e binelui de mâne, d a c ă pen­t ru e x i s t e n ţ a şi l ibera d e s v o l t a r e a n e a m u ­lui nostim în vi i tor , se în t ind m a n i l e i a r ă ş i , a r u n c â n d u - s e vălul peste t r e c u t , d o r i m c a duhu l păcii s incere să c o b o a r e în suf le te le t u t u r o r o s t a ş i l o r pa r t i du lu i n o s t r u .

Să ne î n d r e p t ă m de a c u m ochi i n u m a i îna in te spre zăr i le pe car i ni-le 1 l i m i t e v i i -t o r u l . P e n t r u aces t vi i tor , pentru pregă­tirea lui. se ce re jertfa noas t ră , î n t r e a g ă — şi dacă un p o p o r pe câ t de b u n în cre­dinţa lui pe a tâ t de ho tă r î t îu b ă r b ă ţ i e , n e î m p i n g e îna in te , nu p u t e m şovă i . P r i n n o i , prin câ t eva mii de in te lec tua l i , el v r e a să-şi înscr ie pagina în is tor ie !

Pc urmă i-a crescut popor

Şi ,sc ruga ca chip duios:

— Ai ai spune-ne câte ne dor

Şi câte sufletul ne-au ros,

Prib&agule stih ailor.

Le plângi atâta de frumos!.,.

El, ascultând al lor curant.

A chibzuit şi-a priceput.

Că pururi fără crez amâni

Durerea lui l'a, petrecut

Şi că 'u seibaticu-i avânt

Streine doruri Гаи chirul...

Şi-atunci 0 clipă s'a 'iilâmplat,

— Mai creţi roi basmul să ri-t spui?—

Că jalea lui a lăcrimai.

Dar a 'nţeles că nime nu-i.

In tot norodul adunai

Să-i rază lacrimile lai....

S e g h e d i m , Februarie. Octavian Goga»

S ă nu m a i p r i v i m dec i î n a p o i . A p e l ă m la s i m ţ ă m i n t e l e r o m â n e ş t i a l e

tuturor fiilor a c e s t u i n e a m , ca s ă desăvâr ­ş e a s c ă ceea ce pa r t idu l a î n t e m e i a t , p r in r e n u n ţ a r e şi î ngădu in ţ ă , p e n t r u l up t a so­l i d a r ă a n e a m u l u i nostru a ic i . A p e l ă m la s i m ţ u l de sacrif ic iu cu oare în v r e m u r i şi m a i v i t r ege . îna in taş i i noşt r i , a u c â ş t i g a t a ic i poporului r o m â n un loc î n t r e p o p o a r e .

A c u m m a i mult ca ori când e timpul reculegerii s u p r e m e . Forţele noas t r e toate t r e b u i e s c concentrate, ca să putem duce la s fârş i t lup ta s ecu l a r ă a n e a m u l u i n o s t r u p e n t r u e x i s t e n ţ a po l i t i că pe aceste p la iur i .

Ş i a c u m . cu şi ín v i i torul care va t r e ­bui să aducă n e a p ă r a t i z b â n d a d r e p t u r i l o r poporu lu i român în această.ţară, nu putem să d ă m ui tăr i i pe acei f run taş i a i p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l ca r i . prin sacrificii p e r s o n a l e au r e a d u s în m u l u r i l e noas t r e a r m o n i a s i so-

T

lidaritatea deplină. Şi nu p u t e m să u i t ă m iarăş i pe d. Con­

stantin S t e r e , fiul B a s a r a b i e i de 100 de. ani r o b i t a , c a r i i a c o n t r i b u i t în m ă s u r ă aşa de î n s e m n a t ă la r e s t a b i l i r e a păcei po l i t ice şi a .sol idari tăţ i i n o a s t r e na ţ iona l i : . In n u m e l e n a ţ i u n e i r o m â n e d in Ungaria şi T r a n s i l v a ­nia îi a d u c e m s incere m u l ţ u m i r i .

i a r noi to ţ i c â ţ i s u n t e m p ă t r u n ş i de do­rul n unicei desinteresate p e n t r u desrobirea n e a m u l u i nos t ru din sc lavia n a ţ i o n a l ă , s ă ne a p r o p i e m Cu d r a g o s t e unii de alţi i , să .semănăm în suf le te le n o a s t r e s ă m â n ţ a nă­dejdi i şi cu inima c u r a t ă în t r 'un g â n d să m ă r t u r i s i m crezu] pa r t idu lu i nos t ru n a ţ i o ­n a l .

Situaţia politică. 'Altele din urină nau adus nici o schimbare îu situaţia politică. Combina­ţiile şi deducţiile. mai mult sau пьаі puţin îidi-meyiate. ţin locul informaţiilor şi ştirilor pozi/iec.

Azi se vorbeşte despre acum şi despre a doua demisie anunţată cu zile înainte. E vorba, de de-тши. generalului Auffenberg, ministrul comun de răsboi,

Zilele aceste cor începe audienţele la Maj. Sa care, înainte de a lua o hotărîre definitivă in ce priveşte rezolvi ren crizei d.e guvern, observă obi­ceiul constituţional de a cerc şi avizul ailor băr­baţi politici.

шш—кяшвжяв sfsssÉMSMKi нявиннив в - " я явшншякш«

De Al. Ciura. D e Cjâto ori tret prin oraşul I!.. mă abat pe un

ceae-doui la cafeneaua d in col ţu l adeei, să ian un capuiţiner şi să răsfoiesc revistele s t ră ine , eu cari nu mă prea în tâ lnesc p e acasă.

A m şi câţiva p r i e t e n i acolo şi foar te a ra re mi-ae în tâmplă să fiu s i n g u r .

In după amiaza aceea dc pr imăvară t impurie , am hoinărit insă mai mult ca de obicei pr in oraş . d u s la cafenea, societatea mea se împrăş t iase şi abia doi bătrâni mai s tau la masa obişnuită, lângă geam.

Ei mă în t impină cu multă bunăvoinţă , îiitiu-zânduMui mâna.

„ D e ce ai în târz ia t a t â t a ? Te 'aşteptam, căci iţi auzisem de veste... A fost o discuţ ie azi... să reg re ţ i că n ' a i luat pa r t e ; e ra cât p'aci să ne în­că i e r am" .

încurc ceva, să-mi scuz în tâ rz ie rea si când să coanand chelnărulu i obişnui tul capufincr. u-mt) din ei mă face a t e n t :

„ N u lua cafea. Avem bere . .Salvator", ar li păca t să pierzi ocazia.

— A d e v ă r a t " . Comand o halbă şi nu-nti pot, re ţ inea un zâm­

bet, t rez i t d in un eolţ uitat al amin t i r i lo r , ce încep să mi-se răscolească. Văd placa tele cu l i t e re c â t p u m n u l delà „Gambr inus" , î m i amin*eec de nalbele, pentru eari есопотіжал amâni înainte. . . florăresele îmbie topor ele la răspânti i . . . . un miros de p ă m â n t rece

l2 Martie n. 1912 „ T R I B U N A Pag, 3

P a c e a . Pacea s'a încheia! în sfârşit. — fi

pacea, după cum se exprimă pactul delà 5 Martie, — cinstită pentru toţi.T

Proprietarii „TribuneV, pe de-o parte, au. dat dovada că se pot înălţa până la ab­negaţia personală în interesul unităţii şi a solidarităţii naţionale, care le asigură recu­noştinţa şi stima întregei Românimi.

Conducătorii partidului, pe de altă parte, au arătat că nu sunt animaţi decât de do­rinţa de a consolida acţiunea naţională, şi că gânduri meschine de rasbùnare sunt

străine de sufletul lor. Toţi fruntaşii, în a-ceasta clipă hotărîtoare a vieţii naţionale, e'at* putui strînge în jurul comitetului na­ţional, recunoscându-se fiecăruia, în rîndu-rile organizaţiunei de partid, locul la care îi da dreptul trecutul său de cinste şi de muncă.

Rancunele si animozităţile luptei re-rente au fost uitate.

Dar nu trebuie să ne repauzăm pe. lauri. Doi ani de sfâşieri sângeroase nu pot trece fără a lăsa răni adânci în suflete. Şi prima datorie a conducătorilor astăzi, e de a stă­rui cu hotărîre la vindecarea acestor răni.

Nu mă gândesc aci la acei cari au sub­scris pactul din 5 Martie. Bărbaţi încercaţi in luptele politice, aceştia de sigur îşi dau seama de rostul acestui act. şi de datoriile ce el le impune tuturora.

Dar în marea masă a publicului româ­nesc, împărţit până ieri în două tabere în­vrăjbite, valurile răscolite de polemicile pă­timaşe, nu se pot aşeza dintr'o zi într'alta.

Şi am în vedere mai cu seamă tinere­tul ,,răsvrătit" care n ' a putui lua parte la tratările de pace, cari, la urma urmelor, pri­ceau numai o chestiune de organizare de partid, şi nu lozincele aruncate de acest tineret.

îmi dau biric seama că aceste lozinci erau adesea prea răgi, prea nedesluşite.

îmi dau asemeni seamă, că prea adesea aspiraţiunile tineretului se revărsau într'o formă necompatibilă cu disciplina de par­tid. Şi tocmai aceste manifestări au creat necesitatea imperioasă de a pune capăt luptei între ..Tribuna'' şi comitetul naţio­nal, care paraliza toată acţiunea naţională.

Dacă însă este adevărat, cum spune Oct. Goga în ultimul său interview, că viaţa politică nu este cu putinţă fără drep­tul de liberă propagandă de idei, fără cum­pănire critică a fenomenelor cieţei naţio­nale şi sociale, care să asigure o evoluţie normală a activităţii politice, — nu mai puţin trebuie să recunoaştem, că de dato­ria conducătorilor e să vegheze ca însuşi cadrele necesare ale vieţii de partid să nu fie rupte, ca să fie întotdeauna menţinut un echilibru între interesul de ordine şi disci­plină de partid, şi interesid legitim de „pri­menire", pentru ca să întrebuinţez cuvân­tul la modă.

Sbuciumid ultimilor uni a rupt acest echilibru. Şi aci zace primejdia viitorului. Pacea încheiată astăzi, consolidând acţiu­nea de partid, îşi va da numai atunci toate roadele când acest echilibru va fi restabilit. Şi numai atunci pacea va pătrunde şi în suflete. îiichiegând toate elemntele vii ale naţiunei într'un singur şi puternic orga­nism politic.

Nu mă îndoiesc că tineretul nostru in­telectual îşi va da seama de marea răspun­dere ce ar cădea asupra lui, dacă nu-şi va face totă datoria în această privinţă, cum nu mă îndoiesc că fruntaşii partidului ,curi tocmai acum. au dat dovadă de atâta înţe­lepciune şi cumpătare, vor şti să strîngăîn jurul steagului pe toţi acei cari cu gândul curai se vor pune în serviciul marilor in­terese ale neamului.

Cu conştiinţa împăcată pot spune că toate piedecile cari steteau până acum în calea împăciuirii sufleteşti suni astăzi în-lăturate.

C. Stere.

De cu Goga, Î n a i n t e a po r ţ i i de fier m ' a m opri i o cli­

pă . F i o r u l a m i n t i r i l o r din v r e m u r i l e de m u l t a p u s e a t r e cu t prin m i n e . închisoare poli­tică!... De .sigur. î n c h i s o a r e a din S e g h e d i n se î n d e p ă r t e a z ă m u l t de „ i d e a l u l " aşeză­m i n t e l o r de a c e s t so iu din R u s i a . I n s ă fali­tul că s t a t u l u n g a r n u se p o a t e l ipsi de a-eea,stă i n s t i t u ţ i e e s t e pr in s ine în suş i m a i suges t iv , d e c â t v o l u m e l e ce s 'a r p u t e a scr ie a s u p r a s t ă r i l o r de aici .

D u p ă o a doua p o a r t ă de gra t i i de fier, o t r i s t a c l ăd i re cu un e t a j , t ă c u t ă şi m o h o -r î t ă — t r e c c u r t e a des tu l d e îngr i j i t ă , su i o s c a r ă de p i a t r ă . — şi i a t ă - m ă în faţa poe tu lu i r ă s v r ă t i t .

G o g a m ă în tâmpină cu u n z î m b e t lini­ş t i t , d a r în ochi i s ă i c i t esc o t a i n i c ă du­re r e . E î n c ă î n d u r e r a t de s b u c i u m ă r i re­c e n t e ? î ş i face o n o u ă i c o a n ă a s u p r a Ui­me i şi v i e ţ i i ? C a u t ă c ă r ă r i n o u ă ? E cu­pr ins , c u m din c â n d în c â n d .se î n t â m p l ă , fa ta l cu ori ce a d e v ă r a t poe t , d e un , , W e l t s c h m e r f z " în fa ţa mic i lo r mize r i i o-m e n e ş t i ? N u ş t iu . D u p ă un s c u r t s c h i m b de v o r b e p r i e t ene ş t i , n u m ă p o t opr i să n u a b o r d e z c h e s t i u n e a ce p a s i o n e a z ă toa tă , R o m â n i m e a în m o m e n t u l de f a ţ ă . ( S u n t e m în 6 M a r t i e n.) In s i t u a ţ i a de a s t ă z i sent i ­m e n t e l e şi idei le lui G o g a p r e z i n t ă a t â t a i n t e r e s , încât voi încerca să r e p r o d u c cu s c r u p u l o z i t a t e c o n v e r s a ţ i a n o a s t r ă în acea ­stă p r iv in ţă :

— Ce ştii despre pace? Ai luat parte la trată­rile din Arad? Eşti mulţumit că s'a încheiat? O aprobi?....

— ..Fi ind în î n c h i s o a r e eunojsc n u m a i f ragmenta i - l uc ru r i l e ce se p e t r e c a f a r ă . Nu a m luat p a r i e la t r a t ă r i l e d i n t r e c o m i t e t u l n a ţ i o n a l şi p r o p r i e t a r i i z i a ru lu i . .Tr ibuna" ' , fiind că a c e s t e t r a t ă r i s 'au m ă r g i n i t nu­mai la o c h e s t i u n e de ordin j u r i d i c : pro­p r i e t a t e a . , T r i b u n e i " . E u , d u p ă c u m se ş t ie . nu a m fost d e c â t c o l a b o r a t o r u l a c e s t u i z ia r .

de-a lungu l bu levarde lor , umflându-{ne plămâ­nii : vine p r imăva ra ! leş iam zăpăciţi de a t â t a lec­t u r ă din biblioteca un ivers i tă ţ i i , nu ne mal abă­team pe ooirso, căci gându l nost ru începea să'şi în t i ruă aripile în sborul spre culmile şi văile copi­lăriei noas t re . Suf lam o halbă-doiiă, făceam o tură de-a lungul şoselei şi n e b u c u r a m de goana birjelor, d in cari femei f rumoase a runcau zîm-bete fugare t recători lor şi par fu m uri de primă­vară.. . .

„Binc-ai veni t" , mă în t re rupe unul din bâ t r în i , şi c iocnim paha re l e .

Erau că run ţ i amândoi şi ochii lor sterşi cli­peau des din gone, pr ivindu-mă par'eă din o de­păr ta re enormă, l i ş t iam to tdeauna împreună pe aceşti buni bătrâni , ca r i s 'au s t recura t p r in vălmă-şeala vieţii, r ă m â n â n d p r i e t en i şi la bă t r îne ţe . î m i e rau dragi , dându-mi pr i le j să mă gândesc, de câ te or i îi în tâ lneam, la nes ta torn ic ia prieteniilor de as tăz i şi la credinţa lor de oameni alcătuiţi din altă dospenlă par 'eă d in t r 'o vreme mai bună şi mai fe r ic i tă .

Se a semănau aşa de puţ in , deşi mi-se părea

că se în t regesc î m p r u m u t a t , încât nu mi-l pu team închipui pe unul fără celalalt .

Cel d intâ i e r a înal t , s lab , cu umer i i obraj i lor ieşiţi .şi t r emura din cap şi din mâni , încât nu-şi putea duce paha ru l la g u r ă , decât dacă îl pr indea cu amândouă m a n i l e ; cel de al doilea e ra scur t şi gros , cu ochii injectaţ i de sânge şi cu o faţă de culoare roşie-violetă. l i vedeai p re tu t inden i la­olaltă : la plimlbare, la biserică, la casină. Im dis­cuţii nu se amestecau decâ t a rare , şi când ter­mina unul, celalal t lua cuvân tu l pen t ru a com­plecta spusele pr ie tenulu i său. Şi aşa, spri j inin-du-.se î m p r u m u t a t , la adăpostul t r ecu tu lu i lor

cu ra t , e rau o notă în t reg i toa re în socie ta tea băr­baţ i lor gravi şi a t iner i lor gălăgioşi , înfă ţ işând s incer i ta tea şi sen ină ta tea . Viaţa t recuse peste capetele lor că run te , cu deslfi.nţuirea fu r tune i de pat imi şi nenorocir i — lăsând u-lc o u rmă de zîmbet binevoitor în fundul ochilor lor de octo­genar i .

*

D i w u t a m de una şi de alta, când cel mai mic de s t a tu ră , se depăr ta pe câteva momente .

Celălal t mă luă de mână fi-mi spuse cu glas coborât :

„Vezi-1 ? I ţ i aduci aminte de el, c u m s'a făcut buged, de când l 'ai în tâ ln i t pen t ru ul t ima oa ră? E roşu ca un rac eu ochi eu tot... şi , ce e mai pros t , bea în t r ' una . N 'o mai duce mult , să vezi d ta . Te pomeneşt i , că în t r ' o bună d iminea ţă , aici în cafenea se răs toarnă de pe scaun — şi s'a ispră­vit. Si ar fi pagubă de el, ca n 'a împl in i t nici anul al şaptezeci si şaselea, pe când eu am t recut peste optzeci şi unu.. . Dar când mă uit la el, îmi vine se ered c ă i mai bă t r î n ca mine, cu cel pu ţ in zece ani . E pagubă de el. săraeu, dar se duce azi-mâne p 'ac i încolo". . .

Bă t r î nu i îşi î n t r e rupse vorba, căci celalal t se apropia de masa noas t ră . Nici n u se aşeză însă bine pe 'scaun acesta, când chelnerul veni .şi

pofti la telefon pe ibătrînul cel îna l t şi uscăţ iv. E l se ridică t ren iur înd în tot t rupu l şi plecă

înspre colţul celalal t al cafenelei , spr i j in indn-sc de câr je şi de scaunele, pe lângă cari t recea.

„Trece vremea, nepoa te d ragă , îmi spune cel roşu şi g ră sun . Vezi-1 pe bietu moşii ăsta, cum a'a adunat , ca o casă povârmita ? E şi ba t r î n să-

TARI, LUCRATE CU GUST Şl IEFTINE să pot căpăta numai la fabrica de mobile alui

ŰACKCIJ Ы fíCll, Széchenyi-tér 47

Lucrul solid şi preţurile ieftine e cauza că numărul cumpărătorilor noştri zilnc să înmuliesc. Р8ЭГ T r u s o u r i c o m p l e t e p e n t r u m i r e s e . *W8£ Aranjamente admirabile pentru prânzitoare, dormitoare, saloane şi odăi etc. Mobile englezeaşti cu piele. . Preţuri de tot ieftine.

Oamenilor acreditabili se vând şi pe lângă plătire în rate. în provincie la dorinţă mergem în persoană şi arătăm bogatul nostru catalog ilustrat.

Pag. 4

Á r u m deci , când p ropr i e t a r i i ajungând la î n ţ e l ege re cu c o m i t e t u l n a ţ i o n a l , au decis înşişi a s u p r a sor ţ i i z i a ru lu i , a p l a n â n d u - ş i conf l ic tul d u p ă cea mai buna c h i b z u i n ţ ă a lor, eu n u m a i bucură mă pot văzând că se r e s t ab i l e ş t e a r m o n i a d i n a i n t e , de pe

v r e m e a când mi -am începu t c o l a b o r a r e a la „Tribuna", la c a r e a m r ă m a s consec­ven t până d e u n ă z i , când eu intrarea m e a în înch i soa re . D a r din pa r t e -mi a m accen­t u a t in n e n u m ă r a t e r î u d u r i , că doresc sin­cer să fie înlăturate no te le de Violente per­sona le , — eu t i 'atu deci nici u n mot iv , şi dm aces t punct de vedere, să d e s a p r o b pa­cea î n c h e i a t ă .

— Dar această pace va aoea urmări însemnate, ea pune capăt certurilor atât de pasionate din ul­timii dai ani. Nu erezi d-ta că. prin însuşi faptul că. lupta din fericire a încetat, atât comitetul nu mai are temem de a se plânge împotriva. ..tribuniş-tilor", cari prin actul lor consolidează acţiunea^ naţională, cât şi, pe de altă parte cremă îndatori­rea tuturor luptătorilor de a-şi strînge rondurile? Pacea te priveşte, deci, şi personal, — trebuie •oare să înţeleg că te simţi atins?

La, înt r eba rea a c e a s t a c o n v o r b i t o r u l m e u îmi strînge, z î m b i n d , m â n a :

— , ,Aici în s i n g u r ă t a t e a mea an i p u t u t să a ş t e p t în t o a t ă l in i ş t ea d e s f ă ş u r a r e a ace­s t o r t r a t ă r i . î m p r e j u r a r e a că d. S t e r e era la mij loc mi-a d a t depl ina g a r a n ţ i e a se­r ioz i tă ţ i i şi a s i g u r a r e a că în t ru c â t mă pri­veş te , d e m n i t a t e a mea p e r s o n a l ă va ii pă­z i t ă . F i r e ş t e că d u p ă î n c h e i a r e a aces t e i păc i , d u p ă r e a b i l i t a r e a m o r a l ă şi pol i t ică a p r o p r i e t a r i l o r . . T r i b u n e i " de c ă t r ă comi­te tu l n a ţ i o n a l , confl ic tul e t e r m i n a t şi r ă s -boiul î n c e t â n d , luc ru r i l e r e v i n la s t a r e a di­n a i n t e de i s b u c n i r e a os t i l i t ă ţ i lo r , la . . resti­t u t i o in integrum^

— Dar aceasta presupune o conlucrare sinceră din ambele părţi, valurile unei duşmănii îndelun­gate nu se potolesc aşa uşor. Ce crezi să faci în această, privinţă?

— . .Eu. î n t r u câ t dep inde delà m i n e , nu voi pune nici o p iedeoă în faţa aces t e i noui s i fna ţ iun i . D u p ă c u m a m dec la ra t în a t â t e a r îudur i . u n i t a t e a de p a r t i d o a m cou-

i-.icii : ol spune că are optzeci şi nun', (iar în reali­ta te e mai b ă t r î n cu cel puţin cinci ani. Bine în­cheiat n 'a fost el niciodată , d a r acum s'a scoroji t , i.iotul, ça o lămâie stoarsă. Şi t r emură din cap. din mâni . ţi-e mal mare spaima, sa nu se prăvale în faţa ta. Tuşeşte de învineţeş te la faţă. N"'a ieşit din casă ia rna în t r eagă şi azi l-am făcut cu sila, să iasă. Acu îmi p a r e r ă u ; dacă o răci . îmi r ămâne pe suflet... Cât p e n t r u mine. am umbla t toată i a rna fără nici o gri je , par V a m mai înti­ner i t de o vreme încoace... Îmi pare rău de el. dar ce să-i faci ("...

Tăcu, aţ int i ud ii-şi PRIVIREA în ungheru l , din care răsări îu cnr înd silueta celui la l t . Venea şo­văind, plutind PAR'că prin valuri le de fum, spriji-nindu-se de mese şi de scaune, respiri nd ag i ta t şi t.inându-şi o m â n ă la inimă.

Când îşi reocupă locul, coi doi bătrâni se mă-» ura ră odată cu pr iv i r i l e . M 'am cu t remura t de ura, ce le scapără în fundul t ă inu i t al orbitelor. P e o clipă mi-a fost silă de aceşti p r i e t en i , car i se vorbesc de rău în absenţă, apoi mi s'a făcut, deo­dată lumină în suflet şi am înţeles ura neput in ­cioasă, ce licărea în ochii lor şt cuşti. E r a inst inctul vital , ca re îi făcea să se duşmănească de moarte . Se vedeau amândo i aproape de marg inea prăpas-t iei , şi ins t inctul de viaţă aproape le şoptea cu în­d â r j i r e : „De ce să pleci tu măi'!! Să treacă celălalt — şi tu o duci î na in t e ! Nu bagi de seamă, că eşti mai voinic decât e l? E rândul l u i ! "

Şi cei doi pr ie ten i se duşman iau în adâncul sufletului cu o ură oarbă şi păt imaşă.

* Când mi-am ridicat- pr iv i rea din revista. în

oaoSe mă prefăceam că cetesc, cei doi duşmani se

T R I B U N A .

s idera l în împrejurările delà noi o d o g m ă politică, şi prin toate n ă z u i n ţ e l e mele în activitatea mea de [lână a c u m . de ordin pu r publicistic, II'ani vrui să d epăşe sc cadrele o r g a n i z a ţ i u n e i n o a s t r e de pa r t id . Nici eu. nici prietenii mei. nu ne-ani d e p ă r t a t (lela principiile funda ment a te ale ргоцга inului na ţ i ona I".

— Eu înţeleg, că. în sinul unui partid poate fi şi o luptă de idei, precum şi critica obiectivă a activităţii politice. — dar aceasta nu poate şi nu Irebue să degenereze într'o luptă împotriva parti­dului. Recunoşti şi dta. că lupta de, idei Irebue să se menţină îu limitele, compatibile cu unitatea de partid?

. .Bine înţeles. Mi-ain dat t o t d e a u n a s c a m a şi o văd şi a s t ăz i , că îu cad ru l par­t idulu i nu pot dispare n i c ioda tă difer i te le c u r e n t e de idei şi p r o p a g a n d a pentru e le . F ă r ă a c e a s t ă f e r m e n t a ţ i e de c r e d i n ţ e , fără o c u m p ă n i r e cr i t ică a fenomenelor po­litice .şi soc ia le din juru l n o s t r u nu poa l e fi v ia ţă de par t id , nici o evo lu ţ i e n o r m a l ă a politicei n a ţ i o n a l e . De aceea a sup ra idei-hír l a n s a t e n 'au fost şi n 'au putut fi t r a t ă r i , fiind a c e s t e exp ros iunea firească a unor s tăr i o r g a n i c e " .

— Intru cât iu lupta dvoaslcă а fost şi acest element de propaga udă, el. de sigur, trebuie să ră­mână şi de aci înainte, fiindcă şi eu cred că propa­ganda de idei. dusă cu sinceritate şi seriozitate, nu este numai, compatibilă cu viaţa de partid, dar este eh iac indispensabilă pentru propăşirea nea­mului. Ştiu pozitiv că aceasta este şi credinţa con­ducătorilor partidului. Intru cât critica obiectivă şt propaoanda de idei nu poate împiedeca pe nime­nea să-şi ia locul ce i-se cuvine în rîndurile parti­dului, dă-ші voe deci să le întreb: faţă de faptul că ţi-se cere,, ca semn ulterior şi cădit de. î,mpb% ciuire, să reintri îu organizaţia pariidul ui. cp ai de gând să faci?

. .Fu voi lupta se înţelege, şi de aci î na in t e pen t ru ideile inele, p ropagându - l e riiai départe, şi dacă mi-şe ce re să rein­tru în c o m i t e t u l n a ţ i o n a l , a c u m după apla­na rea conf l ic tu lu i pentru c a r e ['am pără­sit, p r imesc această s a rc ină , a v â n d con­v ingerea că fruntaşi i p a r t i d u l u i cu toţ i i vor înţelege neces i t a t ea unei a s e m e n e a evolu­ţi i . Numa i tmtemeiându-ne pe acest a d e v ă r .

schimbaseră CA prin farmec. Scânteia fulgerătoare a uri i se stinsese d in adâncul orbi telor — şi o expresie de milă şi dragoste le lumina faţa. Se gândeau, probabil , la vorbele spuse, şi le 'regretau a c u m ; ori se înduioşau în faţa implacabilei sorţi , atât de asemănă toare pentru amândoi .

„Mergem, pă t r imi le ? — M e r g e m ! "

Şi cei doi bă t r în i îşi luară paltoanele, îmi strinsera mâna cu căldură şi ieşiră la bra ţ , spr i -j in indu-se , ca doi îndrăgos t i ţ i . Ii u r m ă r i i multă vreme, delà geam. li vedeam, cu câtă dragoste îşi vorbesc, cum gesticulează de apr ins , fer ici ţ i de a m u r g u l p r imăvăra tec , ce se prăbuşia din văzduh asupra lumi i , cu miros de flori şi pămân t umed, ce poartă în el sbiienirea neas tâmpăra tă a vieţii p r in mii şi mii de rezort un-i.

TRECEAU la bra ţ , a l ipindu-se mai ta ie de olaltâ. buciirîndu-se de boarea, CE le mângâia tâmplele, de t recători i cari H-se păreau mai veseli ca alte-dăţ i , de femeile, cari zâmbeau în toaletele lor de pr imăvară , de gălăgia vieţii , care .se revărsa. în valuri tot mai pu te rn ice par 'că, d in t r 'un adânc t ă inu i t şi VEŞNIC al f i r i i .

Şi se p ie rdură , ca şi când a r fi p lu t i t uşor, în ceaţa înserari i . . .

X Numai sautante de a lui Mauthner târguiesc econo­mii şi grădinarii, cari să ştiu cugeta bine asupra lucru­lui; şi atunci daca altfel de sămânţe ar fi mai ieftine, pentru că ştim din experienţă, că acele nu corespund şi nniiiai paguba lor o să fie la urmă.

12 Martie ti. 1012

lăsând la o parte toate f recăr i le şi intere­sele personale , d e s c h i z â n d d r u m liber în faţa d i scu t iun i lo r de o rd in pr incipia l - , se. poa t e înstăpâni ( convorb i to ru l m e u a p a s ă a sup ra a c e s t o r cuvin te) o pure sufletească, si deci reală, în rîndiirile noastre, a ş e z â n -du-ne pe f iecare din n o i l a p o s t u l c e ni-se cu . vine în lupta p e n t r u a p ă r a r e a n e a m u l u i . De altfel en. a c u m o b u c a l ă de t i m p . sim­ţ ind nevoia unei reculeger i pe u rma mul­te lor h ă r ţ u i e l i , nu voi lua pa r t e mai activă la luptele po l i t i ce . "

. '

Nu voi mai a d ă u g a n i m i c la a c e s t e cu­vinte , l îes tul c o n v e r s a f i m i e i n o a s t r e nu privea d e c â t p lanur i l i t e r a r e , c a r i în v r e m u ­rile a s t ea nu pot prezintă i n t e r e s p e n t r u n i m e n i .

Poarta de fier s'a închis în u r m a m e a . M e r g e a m pe s l răz i l e fără nici un c a r a c t e r ale S e g h e d i n u l u i . şi un g â n d m ă to r tu r a : pe fondul a c e s t a de idei fo rmula t de (ioga, atât de s imple , a lâ t — aş pu t ea s p u n e , dacă nu m'a.ş t e m e să fiu r ă u în ţ e l e s — de ba­na le , încâl nu es te . . b ă t r î n " ori cât, de , . ru­g i n i t " şi de . . a u t o r i t a r " , «are să le poa tă resp inge , lupta t r e c u t ă mi-a apărut ca «> neînţeleasă m o n s t r u o z i t a t e . Ouni, pentru aceasta s'a oprit în loc t o a t ă activitatea naţională t i m p de a p r o a p e doi a n i ? Pen­tru uceuslu a t â t e a sfâşieri şi a t â t e a suflete r ă n i l e ? Nu e un c o ş m a r ?

Ce b les tem a căzut a s u p r a n e a m u l u i nost ru ?....

Pine că s'a sfârşii ! P u ţ i n ă b u n ă v o i n ţ ă , puţină Îngăduinţă va lumina t o a t e cuge­tele , .şi va a d u c e acea pace sufletească. a t â t de d o r i t ă .

C. Şa r căi ea nu.

Două documente. I.

Arad. 3 Mar t i e I M S .

Mult stimate Domnule Stere, Din .convorbirile avute cu DVoas t ră am pr i ­

mit convingerea că persoană mea a r s ta în calea, restabil irci păcii. In t re astfel de î m p r e j u r ă r i eu nu pot sta la îndoială asupra da tor ie i mele . Re­nunţ la toate interesele mele pe rsona le , la orice ambi ţ iune şi a m o r propriu şi mă dau la o par te . Vă pun la dispoziţie pozi ţ iunea mea avută la zia­rul „ T r i b u n a " pe care o voi men ţ ine numai până in momentul când voi pr imi desărc inarea DVoa­s t ră .

Pr imiţ i . Vă r o g . exprosiunea distinsei mele stime.

Sever Bocu.

I I . Arad, 4 Mar t i e 1912. •

Stimule Domnule Boen, Am cetit cu o vie emoţiime scrisoarea d-lale.

Era de datoria mea să asigur pentru viitorul or­gan al partidului naţional o funcţionare normală şi deci si putinţa de colaborare frăţească între toţi redactorii săi. Nu'rki este dat să judec situaţia, care în ce priveşte pe d-ta personal, făcea în cre­dinţa mea. pentru moment cel puţin, imposibilă astfel de colaborare. M'am mărginit să fac acea­sta constatare fată de d-ta. şi ţin acum âă'ţi ex­prim toată recunoştinţa pentru gestul acesta de abnegaţiiine, prin care mi-ai uşurai greaua mea sarcină. Sunt convins că pentru toţi oamenii de inimă fapta d-tale nu poate aveu decât o singură interpretare.

Mulţămindu'li încă odată rog-să primeşti asi­gurarea consideratiunii inele.

C. Ster» .

12 Martie n. 1912 „ T R I B U N A" Pag. 5

Sărbătoarea frăţiei. Dacă exis ta v re -un R o m â n ca re să fi

fost cerca t <lc i spi ta îndoielii în vi i torul a-R I ' s t u i n e a m . în al că ru i suflet obosea la .şi r e s e m n a r e a ax începe să-şi facă loc. c a r e să s i m t ă că, izvorul &Iîi uziasinuli i i .şi al voinţei începe să-i sece . în la ta a t â t o r îm­p r e j u r ă r i p ro t ivn ice . acela a r ii t rebui t să fie ele faţă in sea ra de D u m i n e c ă la A r a u . în sala ho te lu lu i Cen t r a l , la o s p ă ţ u l în i ră-t.iiei r o m â n e ş t i .

ori câl de pustii i i -ar li fost sufletul , ori cât de a m o r ţ i t e fibrele s p e r a n ţ e i , ale voin ţe i şi ale eut u / . i a smulu i . nu ar fi p u t u t să nu se z g u d u e . să nu se renască , sub Na­iul e lec l r ic . de e n t u z i a s m , de s i m p a t i e fră­ţească , de s p e r a n ţ ă r o m â n e a s c ă ce s'a des-lăhţu i t la acest o spă ţ al frăţiei c a r e prin î n ă l ţ i m e a la c a r e au ştiut să se r idice frun­taşi i a ce s tu i n e a m . prin jertfa fără de cru­ţ a r e a n e m u l ţ u m i r i l o r şi a su scep t ib i l i t ă ţ i ­lor pe r sona le ce au făcut-o . prin b i ru in ţa s t r ă l u c i t ă ce au avu l -o a s u p r a s l ăb ic iun i lo r 0 n leneşi i. şi ca l'e nu est e cu p u t i n ţ ă Să nil 0-cupe una din cele mai f rumoase pagini diu c â t e s 'au scr is în is tor ia lup te lor n o a s t r e politice.

*

Deşi a r a n j a r e a lui s'a făcu t in cea mai m a r e pr ipă , fără de nici o pu I >l icit a t e. ast­fel, că m u l t ă lume ch i a r din Arad a luat c u n o ş t i n ţ ă t o c m a i în u l t imul m o m e n t , to­tuş i n u m ă r u l publ iculu i r o m â n e s c ales ce şi-a dat în t â ln i r e a fost a t â t a de m a r e . in câl au t r a n s f o r m a t a c e a s t ă s e r b a r e , făcută cu in ten ţ i i m o d e s t e , Î n t r u n a din cele mai g r a n d i o a s e man i f e s t a ţ i i de s o l i d a r i t a t e na­ţ i o n a l ă .

I'e lângă m e m b r i i coini te l ului n a ţ i o n a l c a r e au pa r t i c ipa t la eon fe ren ţa de Dumi­necă şi pe lângă publ icu l a r ă d a n . n u m e r o ş i p a r t i c i p a n ţ i din j u r si mul ţ i delegaţi din loca l i t ă ţ i mai d e p ă r t a t e , delà Heins. Ora-d e a - m a r e . T i m i ş o a r a . Bis t r i ţa . L u g o j . <)ra-vi ţa . ( ' h i ş ineu e tc . cu d o a m n e şi d ş o a r e a u ţ inut să fie p rezen ţ i spre a duce ves tea cea bună în c e r c u r i l e lor.

Atâ t era de a ş t e p t a t ă a c e a s t ă cl ipă, in cât a fost des tu l să pr indă iu t r eacă t ş t i rea , ca să pornească sp re A r a d .

La ceasur i le opt publ icul începe să-şi facă a p a r i ţ i a în sala m a r e a ho te lu lu i ( ' e n t r a i .

l 'e t o a t e feţele s t r ă luceş t e acea fericire, fiare l u m i n e a z ă chipul omulu i în c e a s u r i l e când a făptui t un m a r e act pen t ru seme­nii săi sau peni ru neamul său.

Foşt i i „ t r i b u n i s t i " si foştii . . r o m a n i ş t i " ca re însă nu au înceta t n ic ioda tă a fi rol mani, încep să-şi dea m â n a .

După câ teva c u v i n t e g h i a ţ a se rupe. Din suf le te se ridică o undă irizist ibilă de sim­pa t ie , c a r e mult t i m p s t ă p â n i t ă , a c u m se r eva r să î n e c â n d a m i n t i r e a a tot ce a fost. 1 'u min ţ i l e l impez i te de p a t i m i , a c u m oa­menii se j u d e c ă mai bine. I ' a r ' câ unghiu l Vedèrél s'a s c h i m b a t , sun t cu to tu l al ţ i i de c u m s'au c rezu t : visul urii de ieri a d ispă­rut lăsând în u r m a lui o nespus de dulce s e n s a ţ i e . de calm si de f rumoase perspec-I ive peut ru viitor.

Prin sală încep sá apar i i pe ici pe colo ça n iş te splendide buchete de flori, d o a m n e .şi d o m n i ş o a r e s t r ă l u c i t o a r e de f r u m u s e ţ e .

M a i a l e s cinele şi d s o a r e l e t r e b u i e să se s i m t ă f e r i c i t e de a c e s t e c l i p e c a r e a u r id i ­c a t d e p e f r u n t e a s o ţ i l o r şi a p ă r i n ţ i l o r l o r n o u r i i v r a j b e i , e le c a r e n u a u c u n o s c u t a l t ă p o l i t i c ă , d e c â t a c e e a a b i n e l u i ce-l fac cu a t â t a g r a ţ i e , o r i d e c â t e ori o i n s t i t u ţ i e i n a ţ i o n a l ă , s a u o o p e r ă c u l t u r a l ă s i m t e ne­voie d e a j u t o r u l lo r .

Şi a c e a s t a se .şi s i m t e d e p e f e t i d e Io)', c a r e pa r ' că s u n t m a i f r u m o a s e , m a i l u m i ­n o a s e în a c e a s t ă s e a r ă .

La o r e l e n o u ă îşi f a c e a p a r i ţ i a în ş a l ă i (I. M i h a l i p r e ş e d i n t e l e c o m i t e t u l u i n a ţ i o ­na l .şi a p o i (I. ( ' . S t e r e c a r e e s t e p r i m i t c u ; p u t e r n i c e Ovaţii î n d e l u n g p r e l u n g i t e :

S a l a a c u m p l i n ă , p e s t e o s u t ă d e per ­s o a n e d o a m n e şi d o m n i a u lua t l o c la m e s e , j d in a c e a s t ă n u m e r o a s ă a s i s t e n ţ ă p u t e m în-'; s e m n a următoarele p e r s o a n e r u g a t u l să l i n i i s c u z a ţ i d a c ă n e voi 1 s c ă p a u n e l e n u m e :

Constant in Stere, profesor ( I a ş i ) , dr . Teodori Milnili. preşedintele clubului pa r l amen ta r al de-j putaţ i lor rumânii. Vasile Goldiş, d i rectorul „Ro-j m â n u l u i " ou doamna, dr. Alexandru Vaida-Vo- | evod, deputat , dr. Iuliii Man iu adv., dr. Nieolacj Serbau deputat , li. Ciorogarin proţoeinoel (Arad - ) , ! dna dr. Popovici (Ch i ş ineu) , dna dr. Botiş (A r a d ; , dna dr. Cioban (T imişoara ) şi dara Popo-j viei ( S i U i a ) . d n a Marş ieu ( S â n - N i c - m l c ) , dna dr . j Veliciu ( 'Arad), d. dr. Pap ou dna (Be iuş ) , dr.! Onişor adv. (B i s t r i ţ a ) , dr . Grozda adv. (Buten i ) , ! dr . Ho tă rau adv. (Siria), dr. Opreau adv. (S .J Xie.-mare), l i e r b a y secret sue. „Transilvania"!: ( A r a d ) , dr. t ' r i şau adv. (Aradu l -nou) . L. Faze-', caş eand. de adv. ( A r a d ) , Gh. Stoica rod. la „Tr i - j buna - ' ( A r a d ) . Popa Radu funcţ. la , .Vietor ia" | ( A r a d ) , membri i redacţiei şi admin is t ra ţ i e i „Ro- t

mânu lu i " şi „ P o l a r u l u i Român" . Sara Raion r . J •direct• mil . .Victor iei" ( A r a d ) . d r . Nedelcu ( O r a j v i ţa) . 1. Serviciu funeţ. consistorial ( A r a d ) , d r i S. M idea en ml. de adv. ( A r a d ) , Popovici ca.sie4 rul „Vic to r ie i " ( A r a d ) , dr. I!. Veliciu adv. ('.\-' r a d ) . dr. Al. Morar iu adv. (Caransebeş ) , dr . Cio-i ban prent mi l i ta r (V iena ) , dr . I. Marş ieu adv^ ( A r a d ) , dr . ('. .lauen adv. ( A r a d ) , dr. Demian, medie ( A r a d ) , dr. Ispravnic adv. ( A r a d ) , dr. Ne­met adv. (Ara 'd) . Tr . Vaţian preot ( A r a d ) . Vasil Ion contabil La „Victor i* ' ' ( A r a d ) , Nicolae Mihu-liu profesor ( A r a d ) , dr. Ghilezan adv. (Modoş) , dr. T. Pap adv. (Hălniag. i) . dr . Oucu adv.. d r ; dr. I). Popa medic ( A r a d ) . M. Popovici , Vulpe/ eand. de preot (Ş ic l ău ) , I u s î . Monţia preot (Şi] eula) . I. G iu rg iu ziar is t ( A r a d ) , Cioara eand. de preot ( A r a d ) . Marşieu preot (Sân-Nic . -mic) , Tj Moldovan înv. ( A r a d ) , dir. C iuhandn ret', .şcol. ( A r a d ) , dr. • Novac adv. (Pe r i ca ) , Roxin preot (Radna). F. Manoilă protopop (Lipova) , d r . Mol­dova n eand de arh. ( A r a d ) , dr. Luţai eand. le adv. ( A r a d ) , V. Arjoea funcţionar la . .Victoria ' ' (A ' I ' ad) . Antoneseu funcţ. la , ,Vic tor ia" ( 'Aradl , 1. Montani ziarist ( A r a d ) . 1. Moldiovan prim-eon-tabil la „Vic to r i a" ( A r a d ) , dr. Popovici adv. (Ch i ş ineu) . dr. Brediceanu adv. ( Lugoj) , d r . Iile eand. rle adv, ( A r a d ) , dşoara Aurita March iş iu ( A r a d ) , dr. Micloşi ea ud. d e adv. ( A r a d ) , dşoara Manoilă ( l . ipova), dr. Ghobeleş adv (Pec iea ) , N. Ştet'u înv. peii«. ( A r a d ) , Vancu înv. pens. ( A r a d ) , Grot'şoroau înv. (Galşa ) , Don epifcrop bis. ( A r a d ) , Rusu înv. ( P e c i e i ) . I ) . Popovici înv. ( A r a d ) . Gir. Popovici ( A r a d ) . T. Lugojau profesor ( A r a d ) , dr. Sàdearj prof, ( A r a d ) , dr. Al. Stooneseu eand d e adv. cu dna ( A r a d ) , Cornel Lázár diacon cu dna ( A r a d ) , dr . Tămă.şdan medic-dentist ( A r a d ) , dşoara Pe t rán ( A r a d ) , dşoara FI. Bonciu (Á-r a d ) , dna Mihiilin ( A r a d ) , dna F. Manoilă ( Li-pova) , dna P e t r a n ( A r a d ) , dr. N . Ciomşa medic (Sa l i ş te ) . fust. OIar iu maest ru ( A r a d ) , dr. Ro­xin eand de adv. ( R a d n a ) , Belle înv. (Ş ie lău ) . Bálint înv. (Ş i cu l a ) , D. Serbam propr. (Ş ic lăn) . Gh. Ştef comerciant ( A r a d ) , etc. etc.

D. M i h a l i p r e ş e d i n t e l e c o m i t e t u l u i na­ţ i o n a l î n c e p e s e r i a c u v â n t ă r i l o r :

Doamnelor şi demnilor.! Vă salut si va mulţumesc ca aţi venit în număr

atât de demn la aceasta sărbătoare. Aceasta este o dovadă, eă şi dv. sunteţi Convinşi de însemnătatea clipelor de astăzi. Citesc în ochii şi pe feţele voas­

tre veselia, ea după atâtea zile de amărăc iune a venit în sf î rs i t un ceas de însen inare .

Vă daţi seamă fiecare d in t r e d-voastră de îm­pre ju ră r i l e ex t r ao rd ina re p r i n care trecem astăzi. S is temul de g u v e r n a r e din această ţară de care suferim sub toate r a p o r t u r i l e şi pe care cu toţii îl cunoaşteţi , e pe cale să se a t ingă acuma de inte­gr i ta tea bisericei noastre. F a ţ ă eu a tacur i le repe­tate ale acestui sistem împot r iva exis tenţei noas t re naţionale, f iecare român t rebuie să-şi smulgă din suflet toate n e m u l ţ u m i r i l e de ord in personal , toate s lăbiciuni le spre a face zid d e apă ra r e împo­triva pr imejdie i .

Căci în 'asemenea momente avem nevoie de toată energia de care e capabil poporul nos t ru în lupta de rezis tenţă naţională. J a r pon t r a a dis. pune de această energ ie , nu există decât u n sin­gur mijloc: „ C n i r e a în cugete şi -simţiri", sau in termini politici'-: solidaritatea naţională.

Dé un an .şi câteva luni această concent rare n energiei naţionale nu se pul ea face din cauza neînţe leger i lor . Astăzi avem fer ic i rea a vă putea spune, eă aceste neînţe leger i an d i spă ru t . Nici un element de diviz iune nu mai există în r î n d u r i l e luptător i lor pentru conservarea noas t ră naţională.

Aceasta este însemnăta tea momentului de faţă, c a r e da t fiind î m p r e j u r ă r i l e neobişnui te p r i n care Ireceiii. este în t r ' adevăr istorică. Toate motivele de despăr ţ i r e î n t r e comite tu l naţional şi f ra ţ i i de la . .Tr ibuna" , astăzi .au d i spăru t .

Sunt ferici t că soartea m ' a desemnat pe mine să vă сыішпіс acest conclu/ adus cu toată hotă­rî rea şi s inceri tatea de comitetul na ţ iona l şi cu toi aceiaşi însuf le ţ i re şi de par tea t r ibuniş t i lo r .

Astfel dai' sperăm, avem oonvingerea eă pacea va di durabi lă .

Doamnelor şi domnilor. Când ne amin t im cât eram de învră jb i ţ i şi

cum s'a ajuns la această în f ră ţ i re , ţi-se pa re că te găseşti in faţa unei adevăra te minun i .

Dior la aceaslă m i n u n e s'a oons t r ibui t cu sforţări şi eu je r t fe diu toate păr ţ i le . Membr i i comitetului naţ ional .şi-au făcut în to tdeauna dato­ria, dar de data aceasta au fost m a i vitej i ca or i ­când căci astăzi s'au învins pe sine. Şi această bi­ruinţă în poli t ică este cel mai m a r e lucru .

D a r cel mai mare merit în acest act este al dini Constant in Stere . (Aplauze p r e l u n g i t e , o-vaţ i i ) ,

Vă rog să-mi daţ i voie să vă expr im în nume le meu. al comitetului naţional , şi. cred că pot să spun, al în t regului neam românesc, mul ţumirea şi admira ţ ia ce-i păstrează au toru lu i acestei mi­nuni .

Doamnelor şi domnilor!

Fste p r imada tă când un f ra te de dincolo se interesează de cauza noastră aşa de aproape je r t -findu-şi interese, sănăta te şi nervi .

Je r t fe le ce le-ai adus şi ac tu l ce l 'ai făcut iu­bite pr ie tene îşi va găsi răsplată în recunoş t in ţa noastră a tu turora .

I>ar ca un semn modest al acestei recuno­ştinţe te rog iubi te şi valoros p r ie ten , în numele comitetului naţ ional şi al î n t r egu lu i neam roma­nesc din Ardea l ş i C n g a r i a să-ţi ofer această ra­mură de măsl in .

.Şi odată cu aceasta fac o făgăduia lă Solemnă. Ca în viitor dacă năzuinţe le noastre p e n t r u bi­nele acestui neam ne vor^ duce în c iocni r i , dacă orizontul sufletului nosWui a fi acoperit de nour i i neînţe leger i i , chipul tău cu r a m u r a de măsl in va răsăr i in mintea noas t ră şi ne în ţe leger i le vbr dis­pare . Comitetul naţ ional va şti impune f iecăruia respectul pa r t idu lu i . Aceasta este satisfacţia ne ţi-o promi tem şi pe care mer i ţ i să o a l .

Dumnezeu să te ţie, şi la mul ţ i a n i !

D. M i h a l i oferă r a m u r a de máfslin, I f rumoasă l u c r a r e în a rg in t d ă r u i t ă dr c j e t a t e a ara d a n ă . publ icu l o v a ţ i o n e doi ung: o r h e s t r a i n t o n e a z ă „ D e ' Romane",

D a r privirile s 'au în t e spre d. S t e r e c a r e s'a r id :

F i e c a r e do re ş t e sg vaz cât- m a i b ine t r a s a t ' c a r e a ştiut să pv noi şi să dea peri bă vi a idea l izmul

Pag. 6 12 Martie n. 1912

Figura energică, brună a dlui C. Stere, este acum toată luminată, de fericirea ce trebuie să o fi simţitpentru izbânda a tât de desăvârşită ce a câştigat în favoarea neamului său.

Un uşor accent moldovenesc dă graiu­lui său o notă deosebit de simpatică.

D. C. Stere. Doamnelor şi domnilor,

Nu m'am aşteptat să viu ast aseară la o ser­ba re atât de impună toa re . N u sunt depr ins să iau par te la solemnităţ i ; d in firea mea sunt s ingura­tic, îmi plece să trăiesc mai mult în l iniştea bib-liotecei. Dacă totuş mă găsesc astăzi p r i n t r e 3-voastră aceasta se datoreşte unei î n t âmplă r i .

Es te adevărat eă. mă găsesc p r i n t r e d-voasbră ţie două lun i de zile. N u m'am abătu t acasă în acest r ă s t imp decât pu ţ ine zile şi în tot acest t imp gândul ini-a fost la d-voastră. Am luat par te în acest in terval la un alt banchet, la care au ţ inu t să-şi exp r ime bucur ia p e n t r u împăcarea d i n t r e vi­teazul Vaida ( S t r i g ă t e : t ră iască) şi cântăre ţu l Ardealu lu i Oct. Oroga şi a tunci asis tenţa î n t r eagă p r i n glasul şefului p a r t i d u l u i ctonsorvator, colegul meu Matei Cantacuzi-no mi-a spus :

„Aş tep t să vii de dincolo cu vestea împăcă r i i ' ' . •Şi atunci mi-am luat hotărârea să viu să ră­

mân aici or icât t imp ea fi fost nevoie, să bat. la poarta f iecăruia până când voi isbuti .

•Cum vedeţi, e r am pregă t i t p e n t r u toate greu­tăţi le.

N u este mer i tu l meu dacă împăcarea s'a fă­cut cu atâta uşur in ţă .

Am văzut că vrajba provenea din ta-'o împre­j u r a r e nenoroci tă îşi poate n u m a i lipsa de î ndemn a făcut că. pacea să nu f ie încheiată până acum.

am gând i t a tunci că amorul p rop r iu , singu­r u l care cons t i tu ie o piedecă pen t ru pasul ee se dorea şi de o pa r t e şi de alta, n ' a re ce căuta în­tr 'o chest iune de suprem interes naţ ional .

P a r t i d u l na ţ iona l român n u lup t ă aici numai p e n t r u Români i de dincoace de Carpa ţ i , ci pen­t r u în t r egu l neam românesc. Lup ta ce se duce aici este aceia a avantgárdé i neamulu i nos t ru în­treg-. Să nu-i fie deci n i m ă n u i a ruş ine a-şi des­coperi capul îna in tea acestui par t id . E l reprez in tă na ţ iunea în lup ta sa de avantgardă şi faţă de na­ţ iune or i cine are numai da to r i i , Comite tul na­ţ ional poar tă steagul acestui par t id , în j u r u l lui să vă s t r înge ţ i cu toţi i .

D a r dacă î n l ă u n t r u l acestui pa r t i d au fost ne­în ţe leger i , acestea s 'au dator i t unei confuziimi, care spor, că a d i spăru t pen t ru totdeauna.

Neîn ţe legerea a proveni t d in t r 'o confuzie re la ti vă ],a pr incipi i le de organizare ale par t idu lu i , şi din altă confuzie relat ivă la condi ţ iun i le de viaţă a unui par t id .

U n p a r t i d este o organ iza ţ ie de luptă şi î n t r ' o asemenea organiza ţ ie condiţ ia cea mai de capete nie este să se as igure posibil i tatea ei de acţ iune Este firesc, că acolo unde este o g r u p a r e d e oa-meni să izbucnească din când în când conflicte de idei.

D a r dacă în t r ' o organizaţ ie n u ee găseşte mij locul de a restabil i a rmonia , ne în ţe leger i le po t merge până la an ih i la rea ei. Şi ori c a r e ar fi dra­gostea voas t ră de a men ţ ine în t r eg i t a t ea sufle tească a organiza ţ lunei voast re , dacă nu se pro­duce o schimbare în metoda ei de procedare ace ste ne în ţe leger i iarăşi ar pu tea să reapară .

Să-mi pe rmi te ţ i a cont r ibui cu o modestă pă­rere ia năzuin ţe le voastre , de a menţ ine un i t a t ea par t idului .

U n pa r t id nu este mecanism mor t ci un orga nism viu în care este o neconteni tă re înoire de mnge.

Pen t ru organismele vii premendrea este o lege ! a t a l ă , d a r dacă este aşa, a tunci n u se poate con-

•a p ropaganda , cri t ica, ac ţ iunea d e idei. I n ele " via ţa de par t id şi posibi l i ta tea lui de adap-

de împre ju ră r i .

•oie să vă i lustrez aceasta cu o pildă ri viaţa pa r t i du lu i vostru. Şi a l t »

a t r ebu i t să t reacă p r i n t r ' o mare când cu păş i rea voastră d in

' acei membr i ai pa r t idu lu i nu ar fi a v u t d rep tu l şi

itul, în t regu l organism

Ia tă d a r că p ropaganda şi ac ţ iunea de idei »unt o necesi ta te de viaţă p e n t r u par t id . D a r ne-L-ositatea de coheziune a par t idu lu i şi de au to r i t a t e a conducător i lor acestui par t id , impune pe de altă • a r t e o m ă s u r ă în acest d rep t , N u t rebu ie rup t e-chil ibrul . Nu t rebuie dusă această acţ iune până la sfărâmarea uni tăţ i i mater ia le şi morale a par­t idului .

La voi acest echil ibru a fost rupt . Nu s'a şt iut păs t r a armonia în t re nevoia de p r i m e n i r e şi în t re nevoia de au tor i ta te , astfel acest par t id a fost para l iza t .

Doamnelor şi domni lor !

S'a vorbit de bătrâna şi t iner i . X'aiu înţeles niciodată această deosebire. Sun t bătrâni а căror inimă este veşnic tânără şi care sun t cu mul t mai t ineri decât aceia, care-şi istovesc for ţe le sufle­teşti în cafenele , şi sunt t iner i , c a r e pot fi soco-' i ţ i p r in t r e băt r în i . Nici bă t r ine ţe le , nici t inere-ţele nu pot consti tui un motiv de ne în ţe legere şi de vrajba. Dar este nerăbdarea , dorinţa poa te , le a face mai de graba binele, care produce de multe ori frecări .

Este datoria comite tului , d e a şti să puie o cumpăna la toate aceste pornir i şi de a face, ca part idul să fie rezul tanta t u t u r o r ideilor şi sim-ţâmintelor , care străbat, viaţa unui neam.

Nu u i ta ţ i ce se în t âmplă cu revoluţ ionar i i când sunt prinşi în s i tua ţ ia de a pur t a răspunderea gu­vernăr i i .

Atunci în faţă răspunder i i ce li-se pune în spate, au posibil i tatea să facă deosebire în t r e do­rinţă şi real i ta te . Sun t convins că fruntaşi i voştri vor şti să puie la încercare forţele f iecăruia şi cred că n imeni n u poate cere ca par t idul mai mul t decât ai da put inţa de a-şi depune pr inosul de muncă pent ru neam.

Domnilor ,

De m u l t e ori omul .sănătos nu-şi da seama de preţul sănătă ţ i i , decât după ce a t recut p r in t r ' o boală grea. Acuma, când a-ţi gus ta t din paha ru l dezbinăr i i , veţi şti să aprec ia ţ i binefaceri le soli­dar i tă ţ i i .

Aceasta încercare a dovedit , că par t idul a ajuns la m a t u r i t a t e necesară pen t ru a împiedeca de aici îna in te asemenea isbueniri .

Deci să-mi daţi voie a închina pentru aceia, cari reprezintă uni ta tea do part id :

P e n t r u d. Gh. Pop de Păşeş t i şi pentru acela c a r e ! reprezintă astă seară aici. pen t ru p r i e t enu l meu Teodor Mihal i .

Daţi-nii voie să-i mul ţumesc pen t ru bunele cuvinte care miJe -a adresa t .

Xe cunoaştem de mult . S u n t e m vechi pr ie teni . V 'am vorbit de banchetul dela Iaş i . V in tocmai de dincolo de lângă rîul P r u t . A m trecut Carna ţ i i şi sunt pe ceas tă la l tă marg ine a românimii şi sunt tot acasă. Nu vă mi ra ţ i , deci că m 'am simţi t în­demnat să vin în mijlocu'l vostru . F r a ţ i i , dacă se cear tă , alt f ra te îi împacă.

Şi să-mi daţi voie să vă mul ţumesc , n 'aş vrea că această s e rba re să aibe un carac te r -pentru mine, ci pen t ru pace.

închin paharu l nu numai pent ru cei ce au is­călit protocolul . Nu numai pen t ru pacea decre ta tă ci a-şi vrea să închin pen t ru pacea, care va i n t r a în toate sate le , în toate eăminur i le . unde până a-cuma mergea vrajba.

Acolo unde p â n ă acuma mergeau două gla­suri de ne în ţe legere sa răsune un s ingur glas mare şi pu te rn ic .

Şi acest glas să fie glasul de înf ră ţ i re . Trăiască neamul românesc !

P. C. S. R. Ciorogariu. Venerabi la f igură a pă r in te lu i protosincel

este sa lu ta tă cu salve de aplauze . P . C. S. roste­şte u rmă to ru l toast de-o adâncă şi sinceră concep-ţ iune :

Doamnelor şi domni lo r !

Savan tu l d i s cu t ă : caro sent iment e mai m a r e : amorul de sine, ori iubirea de pa t r i e . Iub i rea de pa t r ie af irmă francezul , pen t ru iubirea de pa t r i e t rebuie să-ţi j e r t feş t i amoru l . ,,La voi, francezii învăpăia ţ i " , zice M a r x Nordau , „aşa este, d a r n u şi la al te popoare" . D u p ă mine sacr i f icarea amo­rului pen t ru pa t r i e n u e chest iune de sânge ci ches t iune de cul tură . La popoare idaliste iubirea de neam e super ioară amorulu i şi îl absoarbe pe

acesta. A m avut şi eu un amor , pe care Г а т cul­t ivat , cu toată căldura in imi i , p r i n su fe r in ţ e şi je r t fe 1'am scos d i n faşe până ce a c rescu t m a r e . Ş i e ram cu tot sufletul , cu toată f i inţa mea le­ga t de acest amor. Iubi rea de neam mi-a cerut să-1 jer tfesc, L'am jer t f i t . Aceasta e povestea zi­lei de azi.

Adevărul este ca o p ia t ră scumpă ca r e nu-şi pierde valoarea ori unde ar ajunge ea. Br i l ian­tul rămâne br i l iant şi în lumina soarelui ş i in în tunerec . Numai sfântul soare de sus este mai frumos decât el. U a d e însă nu străluceşte sf. soare, b r i l i an tu l e lumina cea mai frumoasă, c a r e Luminează în în tunerec . Maes t ru l Oaragia le a zis în f i rul unei d iscuţ i i de sp re modest ia scri i torului : Ce modestie? E u am ta lent , „Ui t e mă, a m talont".

Zic şi eu: Eu am sen t imen tu l adevăru lu i . A-devărul meu o acelaş azi care a fost şi î n a i n t e . Eu nu in t ru ca renegat în comi te tu l naţ ional , ci duc cu m i n e convinger i le mele a d e v ă r a t e ca să lu mineze în ceaţa neîne.rederii de care am fost. în-cunjura t , Şi cred că în mijlocul acestei cete va lumina mai frumos.

S'a încheia t actul păcii . Acest act însă este numai etapa păcii în suflet. Acum urmează, să cu­ce r im cetatea aceea în care se sbat gând i r i l e şi s imţ i r i l e iubir i i de neam şi tot ce este omenesc în om.

Când va fi şi această cetate cuceri tă , a tunci e pacea pace. Evanghe l i a care azi s 'a ce t i t în toate biserici le se începe cu cuvintele mân tu i t o ru lu i : „Cine vrea să-nii urmeze mie, să se lapede de sino. să-şi ia crucea şi să-mi urmeze mie" , — iar eu închei evanghel ia zilei româneşt i de azi tot cu cu­vintele dlui m e u I s u s Chr i s t e s şi zic t u tu ro r ce­lor de aici şi celor d e a fa ră : „Cine vrea să-mi ur­meze mie să se lapede de aine, să-şi ea crucea şi să-mi urmeze mie" .

Doresc vest i torului păci i dlui S tere să-şi poată încorona opera şi cu pacea d i n suflet. La mulţi ani să t r ă i ţ i ! ( P r e l u n g i şi entusiaste ovaţ i i ) .

D. V. Goldiş Directorul „ R o m â n u l u i " este sa luta t cu ura le

puternice şi î nde lung repetate: „ I n alte v remur i — spune dsa — de aici dela

noi a t recut cuvântu l l umine i pentru cei de peste Carpaţ i ş i acum ne-a fost dat să p r i m i m împru­mutul şi încă tocmai do dincolo d e P r u t , d in pă­mântu l subjugat al Basarabie i .

S ă m â n ţ a dorului d e pace a fost în sufletele noas t re ; dar a t r ebu i t să m a i v ie soarele, soarele ca re să o încălzească pen t ru a putea. încolţi . A tre­bu i t să. vie meşterul , soarele care s'o facă să în­colţească — şi soarele acesta a fost d. Stere . (A-plauso).

Dar acum când b u n ă înţelegerea a i n t r a t iar în mijlocul nocstru, când pacea s'a înfăptui t , o mo­mentu l să ne aducem amin te de o vorbă a s t rămo­şilor noştr i . N e mângă iem cu gându l , că l imba noastră se a seamănă cu l imba s t r ăbun i lo r noş t r i . Să n e aducem amin te de vorbele: si v is paeein. patra be l lum: dacă vrei pace pregă teş te - te d e răs-boiu. Să cuvine să întoarcem cuvinte le la t ineşt i : si vis bel lum, para pacem (aplauze)

A t rebu i t să înche iem pacea asta p e n t r u oa să putem fi gata de răsboiu. U n răsboiu m a r e ho-i ă r î t o r no aşteaptă — şi vom începe războiul.

Dela desrobirea noas t ră d i n 1848 n ' â u mai fost momente a tâ t de însemnate în viaţa poporu­lui nost ru ca acelea cari se anun ţă . N u ne-am mai găsit în p r e a j m a unor evenimente a t â t de ho tă r i -toare p e n t r u viaţa noas t ră naţ ională . As tă r i duş­manu l p r i n r epe t a t e atacuri ne eh iamă la lupta hotărâtoare .

I n monarh ia noas t ră se pregătesc schimbări c a r i se vor pu tea desevîrşi n u m a i cu concursul nos t ru . I n aceste momente , datr. poporul nost ru d i n această ţa ră t rebuie să se ştie s igur de forţele sale şi solidar să păşească în ac ţ iuni le lui.

S i m ţ i m cu toţii cum în poli t ica ţării n e a-propiem acum de momentu l decisiv în care se va a lcă tu i forma cea nouă po t r iv i t puterilor nou i . Acum deci mai m u l t decât or icând avem t r e b u i n ţ ă d e u n i r e a tu tu ro r forţelor noastre. P ă m â n t u l no-t ru , d i e S te re , e bun şi e gata de roadă.

Cu oarecare g reu ta te am p r i m i t s a r c i n a de a duce lup ta p e n t r u a roînstăpâni î n r ândur i l e par­t idu lu i nos t ru disciplina şi a r m o n i a atât de nece­sa re unei lup te solidare. D a r aş fi dus-o, p e n t r u pa r t id şi până la alte m a r g i n i . M ă bucur însă că în mijlocul luptei ne-am p u t u t recunoaşte f ra te pe frate şi că interesele m a r i ale neamulu i nostru au readus bună- în ţe legerea depl ină .

12 Martie n. 1912 T R I B U N A * * P a g 7

"închină p e n t r u cl. Cbns tan tm Sten- . (Aplauze) . Este î n t i m p i n a t de public én арЫпик şi ova­

ţii î nde lunga te . D. Dr. Al. Vaida.

Ara tă «nun neamul nostru , FALTE abia acum ."»0 de ani a ieşit din robie, n ' a pu tu t să dea din mi j ­locul său mulţi bă rba ţ i politiei şi mai cu seamă .diplomaţi consumaţ i . Magh ia r i i au avu* o viaţă polit ică' mai boga tă şi ca l i tă ţ i le lor politice i-au î n a r m a t împot r iva noastră. Noi nu avem ru t ina <іч«і1еі diplomatice . P u n e în adevăra tă lumină ro­lul frumos pe oare I-a avut d. Const. S tere în iee-Bte momente istorice ale politicei noastre şi d rep­tul ee şi-a câştigat la recunoşt inţa noas t ră acest fiu al Basarabiei , care de aprope 2 luni e nedes­părţit, de ţara noas t ră .

Drept înche ie re arată in scur te l inii activi­tatea cu l tu ra lă îndep l in i t ă de d. C. S te re , ca l i t e ra t economist, sociolog şi om poliţ ie în Român ia .

D. C. Stere.

Iau paharu l ca să măr tur i sesc o în f r înge re . t rebuie să măr tu r i s e sc , că eu care vedeam înde­păr ta te perspect ivele păci i sufleteşti , am dat g reş cu d ip loma ţ i a mea, căci pacea în suflete era îna­in te de a. se aş te rne în paragrafe le eon ven ţi unei . Cuvân ta rea dlui Goldiş, atât de nobilă în accep­ţ iunea ei, m 'a făcut să am o pă re re foarte modestă despre t a len te le mele diplomatice . E ra i împăca t d i e Goldiş , încă î n a i n t e de ven i rea mea şi era nu-uia i l ipsă de simbol şi asta am fost să fiu eu. Tini era uşor să in t e rv in pen t ru pace. era floatr adânc ••apatii în in imi le d-voastră.

Aici s'a dat lup tă în t r e sent imentul de răs-vrăture al t i ne r imi i şi simţul de autor i ta te . Sun t şi eu un veelviu răzvră t i t , care şi-a răsp lă t i t altfel decât pr in ar t icole de ziare acest .sentiment. Ca d i r e c t e i de revistă, ca profesor am acum viu şi sent imentu l au to r i t ă ţ i i . S u n t deci la mijloc, acum în t r e cele două externi i taţi. Adevărul e că viaţa e o serie de râsvră t i r i şi de acte de au tor i ta te . A-

*eel popor va t r ă i . care ştie când să se răsvrătească şi când să-şi a f i rme autor i ta tea . D i n toate aceste vari i sbuciumăiri se va înch iega tăr ia pen t ru lup­tă şi d-voastră A rad an ii car i sunteţ i rasa cea niai m i n u n a t ă a neamului românesc, aţi a ră t a t că şti ţ i să vă în f râna ţ i şi porn i r i l e , când pacea vă uneşte împotr iva adversaru lu i s t re in .

Închin p e n t r u societatea a r adanâ . în mijlocul <-ăreia t răiesc de trei s ăp tămâni şi înch in , în spe­cial , cu mul tă recunoşt inţă pent ru daniele ca r i î u fnunse t ează această •societate.

D. Dr. R. Veliciu. In cuv in te de " duioşie mişcătoare evocă prietenia ce l a legat de d. O. (loga cât t i m p e rau ]ю băncile şcoalei. îşi expr imă bucuria eâ pacea îi dă speran ţa d e a vedea pe dis­t insu l său pr ie ten iarăşi a lătur i în lupta pent ru apăra rea neamulu i .

Ridică paharul pen t ru i>octnl care in acest moment de sărbătoare zace in temniţa delà Sc­it lied in...

D. Caius Brediceanu defegat împreună cu d. Nedekm al Lugojului spune că pacea era un lu­cru de mult aşteptat .

Vorbeşte despre rolul z iar is tu lui in opera de în f ră ţ i r e a sp i r i t e lo r . Pacea aceasta care s'a în­cheiat azi, a spus d-sa, are să fie ra t i f ica tă de po­por. I a r pen t ru a fi ra t i f icată e nevoie de munca acek,r munci tor i de mul te ori anonimi cari-şi is­tovesc sănă ta tea , nerv i i şi puterea împă r ţ i nd lu­mină neamulu i .

Aceştia sunt z ia r i ş t i i români . Lor le închin paharu l meu.

Maniu.

uni sala

D. Dr.

Aclamat cu insistenţă d e publicul d. M an in cu aceea a r tă pe care n u m a i m a r i i dialec­tici o au de^a expune în chipul cel mai c l a r cele m a i p ro funde cuge tă r i , a desfăşurat în t r egu l rost ;il luptelor nfoastre, expunând în câteva minu te d e cuvîntare , î n t r eaga concepţie a doct r inei natio­nal is te .

Çuvîntarea dsaie cons t i tu ie o luci tă elocvenţă şi de cuge ta re r a r e o r i sc întâlneşte.

Foar te mişcat d. ('. Stere, ;i luat pentru a t re ia oa r ă euvînîu! . Dba aduce elogii comitetului naţio­n a l . Aveţi conducători vrednici în care t rebuie să vă puneţ i toată încrederea şi tot devotamentul . Aceşti conducător i poar ta o luptă c a i c nu este in­d i f e r e n t ă p e n t r u neamul nostru din alte p ă r ţ i . Venind aci să contr ibui la în lă turarea picdecilor ,

pagină de stră-profundă cum

a m înţeles să fac aceasta ca soldat modest , care în ţe lege că rolul său este să mi se r id ice peste con­ducă tor i i din f runtea oastei.

C u aceasta euv în ta r i t e au luat sf îrşi t ; e ra sea ra t î rz iu când publicul a hotă r î t să se despar tă ducând cu sine impresia că au asistat la unul din cele mai însemna te momente din viaţa naţ ională . . .

Din trecutul „Tribunei". Tribuna" a apă ru t până la Crăc iunul anului

1 9 0 3 sub numirea ..Tribuna Poporului". când si-a luat in i mele de ..Tribuna".

Pirimnl n u m ă r al . .Tr ibuni i P o p o r u l u i " a apă ru t în luna Dceemvre a anu lu i 189Ö. Foar te bogat şi f rumos , el cupr indea afară de cuvântul redacţiei un articol de d. V asile Goldiş şi un foi­leton „De C r ă c i u n " de „Uncheaşul" , pseudonimul pă r in t e lu i R. Ciorogar iu . In celelalte numere se înş i rară în cu.rînd ceilalţi co labora tor i .

In t impu l celor 13 ani un ş i r în t reg de z iar iş t i s'a per inda t în redacţia noastră . Ii vom înşira l>e toţ i . pe cât se poate în succesiunea in t ră r i i lor în redacţie. Afară de d. 1. l îussu-Sir ianul au fost pe rind în r e d a c ţ i e : loan Hrînda (f), Gustav Agustini fi). Gheorghe Demeter ff). Enianuil Măglaş (f). Ion Doi eau n ff), Ion Trifu (f). Іодці, Mofa. I lg rie, Chendi. Sever Secuta, Sever Ilocv. Ton I. Schiopu, Grigore lorga. Ilie Minen. Petre E. l'a pp. Gh. Popp. Gh. Stoica. Dionisià Stoica. Ion Montani, ('. Bucşau. luliu Giurgiu. Oonst. Celiuu şi Aug. Maior.

U n .şir î n t r e g de cruci dă acestei l is te o par t i ­cu lară melancolie. Mulţi au mur i t , iar alţii au ie­şit apucând căi foarte deosebite.

Azi , când apare cel din urmă n u m ă r . îşi iau rămas Imn delà ce t i t o r i :

Sever Bocu, sef-redactorul z i a ru lu i şi /osif I. Şchiopul Ion Montani (ih eonjh e Stoica Eugen Goga Radu ОйѵгЩ luliu Giurgiu

m e m b r i interni ni redacţiei. *

In temeli i le palatului . .T r ibune i " este zidit u rmăto ru l act funda ţ iona l :

. .Pr in vrednicia fruntaşilor .şi popo­rului românesc şi priit iubirea de neam a fruntaşului Dr. Nicolae Опсй, depu­tat n a ţ i o n a l în c a m e r a ţă r i i , fiind mun­

citori eu r u n d é i u l loan Ru$su'Şirianu, Secer Bocu, Gheorghe l'op. loan Mon­tani. Dr. Constantin fiucşan şi Constan­tin Sara. chiyernisitor al acestei aver i Gheorgfie Nicbin, iar c o n d u c ă t o r u l teh­nic al tipografiei (ihcorcjhe Turaua, aşe­

za tu-js'a a c e a s t ă p i a t r ă de t e m e l i e prin Emil Tabakovits, arhitect, în anu l Dom­nului nna шііе n o u ă s u t e n o u ă . .Martie •->(> Aprilie S spre a r idica în locul a-cesta c lăd i rea z ia ru lu i n a ţ i o n a l . .Tri­b u n a " , menii să luere/.e pen t ru a p ă r a ­

rea şi reintegrarea naţiunei r o m â n e ş t i iu drepturile ei i s tor ice , pe a c e s t pă­m â n t străvechii] românesc, pentru iz­b â n d a deplină şi finală a cauze i sale, şi pentru s t ă p â n i r e a d e s ă v â r ş i t ă şi de veci a l imbii , culturii şi n a ţ i o n a l i t ă ţ i i româ­

neşti in aceste părţi do locuri. Fio ca acei ce vor ro t i i a r ă ş i acest document să vadă visid n o s t r u cu ochii şi toate gândurile n o a s t r e sf inte şi t a i n i ce aie­vea şi deplin i z b â n d i t e .

Dumnezeu l părinţilor noş t r i să ne a j u t e ! " Actul a fost iscălit de u r m ă t o r i i : D r . Nicolae Omida, deputa t în camera ţă r i i ,

Sa va Ruicu, secretarul bănci i ,, Vic tor ia" , T r a i a n Văţ ianu , parohul Aradu lu i , dnele Lucre ţ ia Rnssu-Ş i r i a n u . Mari l ina Boen. Redac to r i i : I . Russn-Ş i r i a n u . Sever I iocu. Gheorghe P o p . loan Mon­

tani, ' Cons ta ігЛп Bucşan şi Cons tan t in S-avu ; apă ră to ru l de idrept al lup tă to r i lo r delà „ T r i ­b u n a " Dr . Ius t in Mar ş i eu ; admin i s t r a to ru l G h m r g h e fï ich i n ; a rh i tec tu l E m i l Tabak ovi t s ; anunehor i i t ehn ic i : Gheorghe Ţ ă r a n , S i lves t ru Gru i ţ a , Emanu i l Epeacu, l o a n H ă l m ă g e a n u , Ata -uas ie H ă l m ă g e a n u , Alexe Bud iu , Leon Mivnteanu, Vaeile M anin, P e t r u Teodor, A l e x a n d r u S a r i . Pe t ru Balaş, Augus t in S. Deacu, D n m i t n i Boar iu .

^ j . :L^Sܱ^£. " . . .

C o m u n i c a t . Comite ful rentrai executiv al partidului na­

tional s'a, întrunit în 10 M apt ir n. a. c. in Arad în şedinţă extraordinară, în care a luat ta cunoş­tinţă şi a aprobai derisiunile cuprinse în proce­sat verbal publicai în ziarul nostru.

Pentru executarea acestor concluze s'a dele­gat o comisiune de 5 membri, având să apară cu începere de mâne un singur ziar al partidului na­ţional român. în A rad. păstrîndu-se numele de . .Românul" .

Toi în această şedinţă, pe. lângă rezolvirea niai multor chestii de ordin personal, a ales un al treilea v.-prezident al partidului naţional român, pe d. dr. Aurel Vlad-

l'enlru organizarea, clubului. comiialeus din comitatul. Făgăraşului şi pentru aplanarea unor neînţelegeri de ordin personal sau delegat dnii Nicolae I v a n si l u l i u Maniu .

Comitetul în legătură cu situaţia politică a discutat eventualitatea dizolvărei camerei şi în vederea acesteia a, luat măsurile necesare pentru cazul dară situaţia, politică din, ţară ar rezulta, dizolvarea camerei şi prin urmare, intrarea în lupta electorală.

Avînd mai dejpkrte în vedere faptul că, chestia cotului universal a ajuns a fi preocuparea prin­cipală a cercurilor politice, comitetul a delegat o comisie de trei, compusă, din domnii d r . Vaier Moldovan, d r . Victor Onişor şi d r . Romul Boila, pentru corn punerea în, mod sistematic, a princi­piilor si executivei practice după cari este a se re­zolvi această mare problemă de stat in mod CORES­punzător intereselor poporului român şi a intere­sului, obştesc al ţării.

Aviz abonaţilor noştri. A d u c e m la c u n o ş t i n ţ a abonaţilor ce lor

două z i a r e a l e noa.stre ..Tribuna'' şi „Tri­buna Poporului", că t r e c â n d a c e s t e z i a r e în p r o p i c t a t ea p a r t i d u l u i nostru naţional* r o m â n p'au c o n t o p i t cu z i a re l e ..Româ­nul" şi ..Poporul Român''.

A b o n a ţ i i noş t r i v o r pr imi pe v i i t o r iu loc de ..Tribuna" — „Românul" iar în loc de ..Tribuna Poporului" — ..Poporul Ro­mân''.

C e l o r car i ar fi a b o n a ţ i a tâ t la z i a re le n o a s t r e cât şi la z ia re ie ..Românul" şi „Po­porul Român" •— abonamentul p l ă t i t li-se va socoti <a plătit. înainte la z i a re le „Ro­mânul" şi ..Poporul Român".

De azi începând orice corespondentă şi plată, precum şi orice fel de reclamări sunt a se adresa ziarelor „Românul" şi „Poporul Român".

Adm. ziarelor „Tribuna" şi „Tribuna Poporului".

AVIZ. Toţi prietenii, colaboratori*' cari vor dori să se adreseze în cb vesc vechea redacţie a „Tribun**' dlui Sever Bocu, Arad Mine siuna căruia a rămas şi ar*

Pag. 8 T R I B U N A 12 Martie 1912

„Tribuna" cifră 0. Go&a. I A adresa dlui O. G o g a s 'a t r i m i s azi în În­

chisoarea d in Seghed in u rmă toa rea telegramă:: In clipa despărţire!, când apare cel din urmă

număr al „Tribunei", ne aducem cu drag aminte de tine care prin acest ziar ai dat glas la atâtea dureri şi nădejdi ale neamului nostru.

Te asigurăm şi în aceste clipe de veşnica noa­stră alipire cătră tine şi ideile mari pe cari le-ai reprezintat atât de luminos şi pentru cari am lup tat cu toţii cu dragoste, avându-te în fruntea noastră.

Arad, Marţ i , orele 8 d. a.

Sever Bocu, losif I. Şchiopul, Ion Montani, Eugen Goga, Gheorghe Stoica, Radu Găvruş, lu-Hu Giurgiu.

Scrisori din Bucureşti. Cei cari se duc. — Boemii noştri. — Fenomene din mişcarea literară. — Economiştii şl verdictul

delà Iaşi.

Bucureşti, 24 Fe b rua r i e .

A c u m , când cer tu r i l e l i t e r a re s u n t a şa de ve­hemente , când se zice că s u n t e m î n t r ' o nonă fază d e des voi ta re a. l i t e ra ture i , când, g ra ţ i e mul te lor s t ă r u i n ţ e unele revis te au p u t u t p a t r u n d e în masa cea m a r e a •publicului, un fenomen c iuda t se ob­servă. A d i spă ru t o tagmă d e oameni , car i p r i n felul lor de a fi, p r i n felul lor de a scrie se deo­sebeau de major i ta tea scr i i tor i lor . Boemii d e a l t ă da tă nu mai sun t . N u ştiu cărei împre ju r ă r i se da to reş t e această d i spar i ţ i e . D a r , eu t r i e r înd cer­cur i le l i t e rare , nu mai în tâ lneş t i f igura nepăsă-toa re a p le tosu lu i care par ' că î n t r ' ad ins cău t a să se facă in te resant p r i u t r ' o voită neg l igen ţă . X-u-1 mai găseşt i 'pe visătorul , ca re r e n u n ţ a la or i ce de d r a g u l u n u i vers, a că ru i s ingură p reocupare e r a de-a p u t e a face să se vorbească de dânsu l ca l i te ra t . P e n t r u e l t i t lu l de boem e r a o fală.

Astăzi î n locul lui vedem pe t ină rol man ie ra t , b ine crescut , une ori ch ia r a fec ta t , cu mişcări s tud ia te , cu ges tu r i Ъіпе ca lcula te . Î n t â l n i m pe scr i i toru l , ca re ee gândeş te poate mai mult la ziua de m â n e , la impres ia pe care o tace celor d in j u ru l său. Cauzele acestei schimbări pot fi mul t ip le . I n t r e acestea es te poa te şi in teresul vă­di t , pe caro socie ta tea noastră începe «ă-1 a ra t e scriitorilor.- Gra ţ i e oul tu re i , mul te -pu ţ ine . câ tă a pu tu t s t r ăba t e la noi, g ra ţ i e fap tu lu i că oame­ni i de seamă şi rai influenţă au venit în mijlocul lor , scr i i tor i i sun t p r iv i ţ i astăzi ca ves t i tor i i unor v r emur i de mai bine, ca pur tă tor i i unu i s teag în­t r 'o lup tă delà al căre i t r iumf ee aş teaptă a tâ tea roade b inecuvânta te . E r a daci firesc; să d i spa ră t ipul .boemului, ca re văzând lipsa de in te res -pen­t r u dânsul să şi-o manifes teze , .şi el faţă de sine însuşi . Nu ş t iu cum, d a r când t e gândeş t i la ra­vagi i le ce le fac în suf le te convenţ i i le cu minciuna lor , l a pole ia la de fa ls i ta te , par 'că o t eamă ţi-se s t recoară în su f le t : In f luen ţa asta a formelor ex­te r ioare nu va fi d ă u n ă t o a r e î n ce p r iveş te sin­cer i ta tea scr isului ï Şi pa r ' că te cupr inde îndu­ioşarea d u p ă boemul ce d ispare cu toate ca l i tă ţ i le şi scăder i le lui , cu to t entuziasmul şi blazarea lui, care avea totuşi u n farmec. S e duc boemii şi duc cu ei u n colţ in teresant de viaţă, care , dacă nu avea al te ca l i tă ţ i , avea însă t emer i ta tea de-a privi ca ceva firesc o r i ce stavi le .

* S'a vorbi t m u l t despre progresu l realizat la

noi în l i t e ra tură . Că acest progres e s t e real se va vedea ma i tâ rz iu . In ori ce caz, u r m ă r i n d mişca­rea l i t e r a ră d in ult imii doi ani vedem o pr imeni re m a r e în ş i rur i le luptă tor i lor pentru f rumos. Scr i i tor i i car i până în t recu tu l apropia t ne îndrep-

au să aş teptăm delà dânşii opere de seamă, au . . ' ca pr in farmec d e a mai scrie. Al ţ i i , în

•nea nu avea încredere s 'au ridicat şi au impună publ icu lu i prin scr ier i le lor . "»e a veşnicei schimbăr i . Unii şi-au

oode că ldu ra din suflet, au înţe-t iut să se oprească la vreme,

scrie fă ră a ţ ine cotat de au ajuns mai iu/te decât u.l. Căci n ică i r i mai cu-poàtë deveni cineva ri­

dicol, când îi lipseşte puterea suf le tească sp re a se (putea afirm-a cu tăr ie .

A m p u t e a cita a t â t ea nume, cari oda tă le în­tâ lneam în pag in i le revistelor l i t e ra re , car i astassi însă n u se mai în tâ lnesc . C e însemnează aceas t ă g r abn ică s t inge re a „focului s a c r a " ? P e de-o par t e desi luzia, pe de a l t a lipsa unui boga t fond sufletesc au grăbi t -o. Căci la o a n u m i t ă ca tegor ie de o a m e n i domneş te pă re rea că insp i ra ţ ia , ca şi perfecţ ia formei n u a r e nici o legă tură eu spo r i r ea zilnică a cunoşt inţe lor , cu lărgirea to t mai m a r e a or izontu lu i in te lec tual . O greşa lă aşa de m a r e , pe care o plătesc cu p re ţu l nădejdi lor ee şi-Ie pu­neau odată în scrisul lo r . Mai este apoi şi îngră­direa în a n u m i t e forme, din cari n n vor să iasă cu nici u n pre ţ . Au o reţetă « lor, în a fa ră de ca ro îşi închipuie că nu exis tă poezie, nu exis tă a r t ă .

Câ t de mul t se înşaîlă aceşt i sc r i i to r i , rob i ai curente lor , robi a i unor anumi te re ţe te . Si doa r exemplele t recu tu lu i , ca şi exemple le a l to r n e a m u r i n e stau în faţă. Ne-ar fi d a t Goethe u n Faust , dacă ar fi d i sp re ţu i t curen te le l i t e ra re car i au domni t i n vremea lui ? Nu . Ci, a l egând ce e r a bun din or i ce şcoală, a şt iut să ne închege acea operă care va. t ră i o veşnicie. Noi c o n s t a t ă m că în mişcarea noas t ră l i t e ra ră n u se ţ ine cont de aşa ceva. De aceea este poate na tu r a l ca să vedem cu­rente l i t e ra re căzând aşa de repede, s ă vedem scr i i tor i , ca r i ' luminează, ca meteori i , o c l ipă şi apoi d ispar de pe or izontul l i t e ra túra i . Şi d u p ă «ud ţ i î ţ i pa r e rău.• Mulţ i aveau o s impat ică notă de s incer i ta te , pe care azi o în tâ ln im aşa de rar .

Faimoasa poveste a ca lomnia to ru lu i Socor nu s 'a t e r m i n a t odată cu p ronun ţa r ea verdic tu lu i ju ra ţ i lo r , cari numai compe ten ţ i nu e r a u d e a ş t i , de a se p r o n u n ţ a a supra grandioasei opere a dlui A. C. Cuza. In cercur i lor economiş t i lor d in ţ a r ă se discută şi acum cu a p r i n d e r e această ches t ie . Chiar adversar i i politici ai dlui ( 'uza recunosc ca lomnia . Şi , dacă în publ ic nu o măr tur i sesc , o fac aceasta d in teama d e a nu-şi pierde .pe cei câţ iva naivi , car i îi secondează, in cur ind î n să se va da verdictul oameni lor competen ţ i şi a tunc i se va vedea de ce sunt capabil i a n u m i ţ i ind iv iz i . Cei ma i de seamă economişt i d in Bucureşt i s 'au con­s t i t u i t î n t r ' u n comitet , ca re va studia d in n o u o-pora dlui ("'•uza, care va dovedi ca lomnia lui 'So­cor şi nedreptatea verdic tu lu i ju ra ţ i lo r .

Comitetul se compune din dnii 1. Rădueeauu , Sandu Aldea, X. Popoviei-Lupa, Georgescu-Sevc-rin, Chicoş, V. Madgearu, Busuiocescu şi a l ţ i i , ca r i au şi t r imis dlui A. C. Cuza o t e l eg ramă , p r i n ca re protestează, in c i n t r a verdic tu lu i j u ­raţ i lor . Comite tul acesta, anal izând ooera «Hui Cuza, câ t şi a rgumen te l e cailomniatorulni va da u n comunicat , ipe care ori ce Român adevă ra t îl va considera de adevăra tu l verdict . Căci el va fi d a t de oameni competenţ i . Coresp.

Noul Mitropolit-primat al României.

Alegerea ca Mi t ropo l i t p r i m a t a părin­te lu i C o n e n delà Unşi , c a r e Va fi primit-, de .sigur, p e n t r u cea din u r m ă oară pe cel cu i n t e r v i e w a i de là „ A d e v ă r u l " , a fost f oa r t e n i m e r i t ă p e n t r u c ineva c a r e voia sä ISE m ă r g i n e a s c ă , d u p ă legea de curînd vo­t a t ă , la, j u d e c a r e a î n suş i r i l o r şi mai ales a p u r t ă r i l o r m e m b r i l o r S fân tu lu i Sinod. E -p i scopu l de Huş i , a s t ă z i c ă p e t e n i a biseri-cei r ega tu lu i r o m â n , s i t u a ţ i e pe care alţii a u r îvni t -o şi u r m ă r i t - o m u l t ă vreme fără a se g â n d i , deşi ep iscopi , c ă una vrea omul şi a l ta h o t ă r e ş t o D o m n u l , e nn om foarte c u m se c a d e , ev lav ios fără prefăcătorie şi excese m i s t i c e , cul t , ca unul ce a fost pro­fesor, după s tudi i b u n e . b lând , dar totuşi g a t a să facă d e c l a r a ţ i i aşa de netede. îm­p o t r i v a a t o t p u t e r n i c u l u i s t a t al politioiani-lor, c a ace lea din c h i a r ş e d i n ţ a solemnă a a leger i i s a l e : ( 'e le m a i v io l en t e pamflete nu i-au p u t u t c rea l e g e n d a c a r e pângăreşte şi o m o a r ă î n t r ' o s o c i e t a t e d i s p u s ă a Crede

şi s imp le l e vorbo r e l e . C u v â n t a r e a pe c a r e L P . S . S a a ţ inu t -o î n a i n t e a S u v e r a n u l u i are FOCURI pl ine de n o b l e ţ ă şi î n ă l ţ a r e , b a în une le p ă r ţ i e de o d u i o a s ă s incer i ­t a t e , l i d o r i m s ă fie iub i to r şi d r e p t , i e r tă ­t o r şi s i g u r de s ine ca şi de a l ţ i i , e n e r g i c în a p ă r a r e a d r e p t u l u i bisericei s a l e , de c a r e m u I ţ i . din m u l t e p ă r ţ i vor c ă u t a să se a-t i n g ă . Şi a v e m s i g u r a n ţ a că a c e a s t ă păs­t o r i e va fi m ă c a r b l â n d ă , paşn ică şi cu ­r a t ă .

î n a l t e c a l i t ă ţ i i n t e l e c t u a l e şi o c o n c e p ­ţ i e m o r a l ă cu t o t u l s u p e r i o a r ă deosebesc pe p ă r i n t e l e N i c o d i m , a căr ţ i i a legere ca e p i s c o p de Huşi . cu o a m e n i i de az i , a fost o p l ă c u t ă s u r p r i n d e r e . Iu a d e v ă r ace s t vlă­s t a r de ţ ă r a n din codrii N e a m ţ u l u i , delà P i p i r i g în fund. nu ş t ie să l i n g u ş e a s c ă — deş i a d o v e d i t că p o a t e m u l ţ u m i d e s c h i s pentru binele ca i-s'a făcut , u i t ând t o a t e n e a j u n s u r i l e , bănu ie l i l e şi piedecile — şi nu poate sa u n e l t e a s c ă . N ' a ^preparat" copi i i nici u n u i o m pu t r i de , n ' a avut, pa­roh ie , fiind delà î n c e p u t un rece şi rezerva i c ă l u g ă r s i n g u r a t e c , n'a p r i m i t m ă r t u r i s i r e a de p ă c a t e delà nici o d o a m n ă cu inf luen ţă , n*a u m b l a t după nici o func ţ ie şi nici o leafă b i s e r i c e a s c ă şi în sfârş i t n 'a t r a s c a ­po te l e în calea nici unui a la iu de p a r t i d în­t r 'o ţ a r a unde a g e n t u r a e l e c t o r a l ă credin­cioasă duce şi la e p i s c o p a t , S ă fi venit v re ­m e a c â n d m ă c a r o d a t ă d in t re i , patru ori a l e g e r e a pentru astfel de locuri de v a z ă şi îmtfurire p o n t e cădea a s u p r a m e r i t e l o r s i n g u r e ? Ce b u c u r o ş i a m fi dacă s ' a r a-d ă u g i dovezi nonă la a c e a s t a !

Orb t u i ă t .şi i m p u n ă t o r , bun biserica.ş. a c ă r u i s lujbă e o p lăce re şi o î n ă l ţ a r e de suf le t , căc i vezi cobo r îndu - se în p e r s o a n a a r h i e r e u l u i s f in ţenia mi s iune i sa le , c a r e e p e n t r u o a m e n i , d a r ma i p r e s u s d e dânş i i , li­r e s t u d i o a s ă m i n t e c r i t i c ă op r indu - se n u m a i a s u p r a luc ru r i lo r ce sün t în l e g ă t u r ă cu scopu l Ce] m a r e şi unic al vieţii sale , har ­n i c t r a d u c ă t o r şi scr i i tor , nu p e n t r u p l ăce ­r ea d e a iscăli , ci pen t ru n i u l ţ m m ' r c a d e a face b i n e — prin el c u n o a ş t e m f r u m u s e ţ e a morală a că r ţ i i . .Pe urmele lui l í r i s t o s " a m a r e l u i pr igoni t rus, p reo tu l P e t r o v — . c u v â n t ă t o r din vorbele c ă r u i a r ă s a r învă­ţ ă t u r i r o s t i t e cu c r e d i n ţ ă a d â n c ă , d e m n i t a r b i se r i cesc ca r e nu se r u ş i n e a z ă de h a i n a s a şi n 'o înjoseşte î n a i n t e a n i m ă n u i . Nieo­d i m , ep iscopul Huş i lo r , e v r e d n i c de m o ş t e ­n i r e a lui I acov S t a m a t i şi a lui Y e n i a m h i C o s t a c h i . Va fi. cu s i g u r a n ţ ă , o p o d o a b ă ;t bisericei r o m â n e ş t i şi z iua a leger i i s ah 1 se v a în sen ina în t re cele ferici te ah 1 a rh i e r i e i noas t r e .

P e n e c u n o s c u ţ i eşti d a t o r sâ-i înt ' tni-pini eu s p e r a n ţ e : unui c ler ic de a s e m e n e a v a l o a r e nu i-se p o a t e u r a d e c â t s ă s a m e n e cu el însuş i şi. c u mi j loace m a i mar i . în­t r ' u n ce rc ma i vas t , f ă ră s fa tur i şi i n t e r ­v e n ţ i i şi c o n s i d e r a ţ i i c a r e înce t inesc şi p o t ţ i n e a c h i a r pe loc. s ă se î n t r e a c ă ! Noi a-v c m o m a r e nevo i e de toată, a u t o r i t a t e a Î m p ă c i u i t o a r e şi pur i f i ca toare a rel igiei în c a r e a u t ră i t a t â t e a rînduri de î n a i n t a ş i ai n o ş t r i , clar şi b i se r i ca prin c a r e ea se în­f ă ţ i ş e a z ă a r e o abso lu tă n e v o i e de depl ina v e n e r a ţ i e pe cure n u m a i c a r a c t e r e cu t o t u l Superioare J-O pol c â ş t i g a din n o u .

N. lorga.

Kr. 47 — І912 „ T R I B U N A'

Serisoare din Bucovina. Politica şi morală. — Politica şi... arta. -

O farsă. Suceava 9 Marti« 191$,

'JS'ar pă rea c iudat că azi, î n v remea polit icei p rac ­tice şi „cuminţi"» sc nud ridică cineva şi cere o mai marc mora l i t a t e chiar şi în luptele şi „potemi-

wi le" din Bucov ina ! S e ş t ie că teara noastră , deşi <e s i tua tă aproape de o r i en tu l ba rba r , a p r imi t şi -•aplicat cele mai avansa t e idei şi cu ren te d in a-•pus, aşa că se crede înd rep tă ţ i t ă a despre ţu l pe •acei, car i cer, ca un Român adevăra t să-şi iu­bească neamul sau cel puţ in dă vorbească româ­neş t e , şi a-i insu l ta , pe acei ce cer o politică: mai c ins t i tă şi mora lă . Se pa re că în p r iv in ţa aceasta vremuri le vechi în t r ' adcvă r e r au mai bune. N u •erau aşa d e geniali oameni i ea îu ziua de azi însă aveau o credinţă şi un ideal, pe ca re noi Fam per-d u t îmbătaţ i de „c iv i l iza ţ ia" şi „cumin ţen ia" po-litieiani'lor noş t r i . S u n t convins, că decând a ple­c a t mare le Gl ieorghe I 'opovici, toate g r u p ă r i l e s au să zicem „ p a r t i d e l e " pol i t ice u r m ă r i a u numa i a m b i ţ i u n i -personale şi nicidecum marele ideal na i ţ ional , la care n u putem renun ţa — o excep ţ ie e brumoasa mişcare de a p ă r a r e a d r e p t u r i l o r noa­stre is tor ice în biserică porni tă de vioiul bă t r ân d. Eusebic Popovici , profesor la un ivers i t a tea din Cernău ţ i , ca re deşi n u mai p red ică de pe ca tedră a c rezu t că e dator ia paj să-şi j e r t fească s ingure le

•clipe de repaos ale bătrâ.neţei pen t ru a apăra o cauză s fân tă a neamulu i nos t ru , pen t ru ce totuşi «nai d i n t r e s tâ lpi i noştri au crezut că t rebuie eă-I

comba tă" , se înţelege că ou armele obic inui te de câţ iva ani în presa română din Bucovina. A-vem însă nădejdia că bă t r ânu l apostol i.şi va ve­dea împl in i t ult imul său gând, pen t ru ca re şi-a j e r t f i t şi ceasur i le cele mai scumpe de odihnă, o biserică cu ra t românească pen t ru Românii din Bucovina.

Mişcarea aceasta a rămas insă izolată. Avem d e altfel mul te cu ren te poli t ice, d i n t r e cari fie­s-are crede că va salva neamul românesc — asta zic ei — însă noi c redem că fiecare vrea să stă­pânească mai în voie bietul nostru popor romfi--nese d in nenerec i ta A r b o r o a s ă ! (u i t a re crede că -•se lu-ptă p e n t r u o idee „ l ibera l -democra tă" con t ra {partidului „e ler iea l -conserva tor" —. în limba l o r : „popeec-ciocoeec" — şi c u t a r e crede, că con t r ibue in măsură foarte mare la înă l ţa rea prin cu l tură a neamulu i nostru.dacă scrie că ,,politica-i una şi poezia-i a l t a . " Eu cred că pen t ru no i . Români i «lin Bucovina, nu se poate să exis te „ p a r t i d e " li­beral-demoe rate, nici c ler ical-coneervatoere, nu, •"â nu putem face o deosebire în t re o „ tagmă tpopeasoă.-e.ioeoia.-4-ă" şi î n t r e „ in te l igenţa sate­lor : î nvă ţă to r i i " , cari nici ci nu au fost to tdeuna la înăl ţ ime, căci mimai pe o cale putem m e r g e : cea mai s t raşn ică in t rans igenţă şi cel mai s t raşnic exclusivism social faţă de s t ră in i , şi pen t ru noi , n cul tură adevăra t românească şi o muncă cin­st i tă şi ou rost.

De altfel asupra acestui -punct părer i le se con­t raz ic : un cunoscut s tâ lp al nos t ru a zis înaintea, a l ege r i lo r , că e vorba de lup ta în t r e două curen te , '•el „ l iberaJ-democrat" şi c d „clerical-conserva-tor" , pe câ.nd atul din aceiaşi g r u p a r e , un cunos--;-ut teore t ic ian politic, carc mai e şi „poe t " şi se inspiră din fumul do ţigări şi din c i r ip i tu l paseri­lor în g r ăd ina publică a Sucevei, a spus că n u m a i

-acei din par t idu l „popeec-cjocoesc" au fost „ba t -. joouriţ i", car i nu se p u r t a u cumsecade, adecă nu admirau tară ez i t a re geniul marelui nost ru poet , c a r e in curând va in t ra şi el în rândul s tâ lp i lo r meniţ i să rămâie n e m u r i t o r i . Vezi — că căta o HCUză — .şi a t ichii t 'o aşa de bine — pen t ru insul­tele porni te contra t u t u r o r ce lor de altă „pă re re" î n t r ' u n ziar apus, ca re însă n ' a apă ru t înzadar câţ iva ani şi n 'a adunat degeaba un d ic ţ ionar atât de bogat în insulţi ' şi invective, căci în presa de azi a Bucovinei a r e doi urmaş i demni şi credin­cioşi! Deci deocamdată nu ş t i m : cred ei înjr 'a-devăr că „ t a g m a preoţeaseă-boiercască" e o pri­mejdie pen t ru neamul românesc, sau cred n u m a i >-â vor putea scoa te e lementele cele rele din t ru­pul poporului n o s t r u folosindu-sc d e n i ş t e a r m e a t â t rle murdare? „ S t â l p u l " ar fi bine să deic în pr iv inţa aceasta o expl ica ţ ie sau o „ împăr t ă ş i r e . "

„S t â lp i i " noştri a u o concepţie cana c iudată despre politică, în u rma căreia n e a m ales cu un pol i t ic ianism — vă rog a deosebi aceste două cu­v in te — corupă to r şi imoral . Imoral î.n orice pri­

v in ţă , nu numa i î n ce pr iveş te amestecul aface­rilor pr iva te a u n u i om cu ac t iv i ta tea lui publ ică. S 'a r p ă r e a că nu mai t r ebu ie să amintesc , şi asta însă poli t icianii noş t r i a u cofundat a t â t de t a r e viaţa p r iva t ă a unui om eu ac t iv i ta tea lui pol i t ică , încât e bine de accentuat , că via ţa p r iva tă a unu i bă rba t pol i t ic nu n r importă şi n 'are voie să se t ra­gă în discuţ ie fie or i ce a r f i ! P e noi nu ne impoar tâ ori de a a v u t eu c ineva o în tâ ln i re î n t r en sau nu , o r i de şi-a p lă t i t da tor i i l e , pe car i le-a făcut, ca s tudent , aau nu, in n u m a i acea pa r t e d in viaţa şi ac t iv i t a te t h i i , pe care a înch ina t o neamulu i şi care p r i n u r m a r e poate avea u r m ă r i bune sau rele p e n t r u noi toţ i . U n om ca re în viaţa publică a fost in­t rans igen t şi n u bă rba t cu ca rac te , acasă poate eă se ce r t e cu toa tă familia şi cu toţi da tornic i i şi în polit ică p r i n asta n u se va putea compromi te . Ei , da r să lăsăm dragos tea cu t ă ru i „ s t â l p " şi da­tori i le celui la l t , şi să cerce tăm pu ţ in ce „ ide i" şi concepţ i i -reprezintă. S tâ lpu l nos t ru cel mai cu vază •— temel ia e totuşi cam s labă — a declara t că lozinca sa în poli t ică e s t e : „ T e r r o r ! T e r r e r ! T e r r o r ! " -Şi se crede a t â t de ta re şi putern ic , în­câ t cutează să sfideze până în t ru -a t â t a opinia pu­blică, încâ t fără ez i t a re spune , că a r e o lozincă — a tâ t d e teribilă: pen t ru unii d i n pol i t ic iani i noş t r i de cafenea — care î n al tă ţ ea ră a r a junge ca să fie da t a fa ră d in viaţa publ ică! Şi to tuş i so­coteala nu i-a fost greş i tă . Nime nici n ' a mişcat un deget şi s t â lpu l n o s t r u iubit con t inuă să fie cei m a i genia l bărba t pol i t ic al Român i lo r d in Bucovina — cal i ta te , p e care n u i-o contes tă ni­mic, însă ca r e e î m p r e u n a t ă eu un grad suprem de imora l i t a te politică, cu foa r te pu ţ ină iubi re dc neam şi cu o ambi ţ iune personală foar te mare , care totuşi câte-odată ar t rebu i să cedeze iuterse-l o r mai mar i ale neamulu i , eeeaee până acum încă nu s'a în tâmpla t . Aceste-s „ ide i le" occidentale in t roduse la no i de mul t lăudaţ i i şi iubiţi i noş t r i s t â lp i ! Ne în t rebăm, ce valoare mora lă reprezintă, conducătoru l nos t ru a t â t de genia l , dacă a re o lozincă atât. de.. . să zicem, c iuda tă şi dacă c rede că tocmai astfel de moravur i apusene t rebu ie in­t roduse şi la noi , călcând în p ic ioare omenia şi cinstea, oe-.l caractorisează pe ţ ă r anu l român , ca unul c a r e a l tădată a insul ta t p e u n u l d in t r e cei mai însemnaţ i bărba ţ i politici şi l i te ra ţ i ai Ro­mâniei „ b a r b a r e " ? Nouă n u ne t rebuie fabrica­tori de legi — în t reacă t fie zis copiate şi ele din alte ţăr i — nu ne t rebuie pol i t ie iani cu moravur i apusene, nu ne t rebuie s tâ lp i , car i se ruptă c u toată lumea, însă fără rost, ca mai tâ rz iu să-1 laude .pe unul d in t r e cei mai mar i d u ş m a n i ai nea­mului nostru — aceasta la stâlpii noştr i iară se cheamă : „ in t rans igen ţă na ţ i ona l ă ! " — căci noi sun tem subjugaţ i de o cu l tu ră s t r ă ină şi avem a lupta cu un popor s t r ă in , care voieşte să n e ni­micească, şi de aceas ta t rebuie să ţie seamă şi ne­număra ţ i i noştr i cand ida ţ i de depu ta ţ i . C ine vo­ieşte să reprez in te în pa r l amen t n e a m u l românesc din Bucovina t rebuie să nc vie în numele unei conştiinţă şi în unele unei cul tur i na ţ iona le ; fa­br icator i i de legi, poli t icianii prac t ic i — cum în­ţeleg ei să fie .practici o ştim acuma de m u l t şi nu ne mai t rebuie lămur i r i — cari recunosc duş­manului orice mer i t e , ch ia r şi faţă de noi, când i-a scăpat d in t r ' o cr iză foar te neplăcută , p e n t r u care ei p u r t a » răspunderea , deputa ţ i i car i îşi schimbă faţa la f iecare adiere de vânt , c u m le dictează ambi ţ iuni le personale să aş tepte p u ţ i n ; azi ne t rebuie apostoli lup tă tor i , a căror lozincă m i e „ te r ro r" , car i n ' au l egă tu r i compromi ţă toa re cu s t ră in i , car i n ' a u insul ta t pe unu! d i n t r e cei mai de seamă reprezen tan ţ i ai cul tur i i româneşt i , cari n 'au scris broşur i con t r a t re icolorului , p e n t r u car i modestul în temeie tor al băncilor populare d in Bucovina n u e u n s implu nebun , care o cl ipă a crezut că pe calea as ta s 'ar pu tea mântu i nea­mul, pen t ru car i Gheorghe Popovici nu e numai un idol l a ca re te închini pen t ru fo rmal i t a t e , ci un î n d r u m ă t o r , ca re ne îndeamnă d in al tă Iunie cu glasul său mut , pen t ru ca r i România nu e o ţeară ba rbară , care totuşi s 'a r p u t e a exploa ta în favorul unor ambi ţ iun i personale , car i au o cre­dinţă şi un ideal pen t ru ca re luptă şi ca r i nu se lasă -ademeniţi de s t ră luc i rea unei decora ţ i i sau a unui t i t lu de nobi l . Şi unde ni-s azi lup tă to r i i '. Până acum încă nu s 'au ivit, dar îi a ş t e p t ă m ! Şi n ' a i s t r ica , să le aducă amin t e „s tâ lp i lor" noşt r i , că vremea, moravur i lor şi a politicei s is tem oc­cidental a t recu t şi că voim să ne reîntoarcem ia 1

vechea şi cinstita omenie a ţăranilor romani, şi eă nu prin „terroare" se câştigă luptătorii pentru o cauză naţională^d prin muncă şi prin lupta ta însuţi pentru o ideie! Lupta îi va chema p* tinerii oş teni şi-i va duce spre biruinţă, pe când pol i t ic iani i noştr i de azi, din orice partid ar fi şi facă ei şi de acuma „legi" cât de bune. se vor cu­funda în mocir la p ropi i lo r păcate. Şi va veni vre­mea, sperăm că. cât de curînd, a unei lupte ade­văra te şi cinstite, când poli t ica „cuminte" şi imo­rală o vom lăsa în grija ovreilor delà ziarele din C e r n ă u ţ i ş i când acei, ca r i ne-au adus în criza e-oonomică şi morală de azi vor t r ebu i să pără­sească t e r enu l , ea î n tune recu l -în fa ţa primelor raze de soaie !

* De abia a re înv ia t şi societatea „ A r m o n i a " la

o act iv i ta te ma i febrilă şi rodnică şi „ îna l t e l e" per­sonaje încep acuma focul! Poa te să dăinuiască, la noi o societate, când n u se spr i j ineş te pe UB „s t â lp " oarecare , încă. dacă a re u n d i r i g i n t e al corulu i , care nu li-i s impa t i c? Şi f i indcă dl diri­g in t e n u li-i „ s impa t i c " societatea t r ebu ie t rasă î n noroi şi ac ţ iunea ei pa ra l i za tă ! Ei acuma, de-i s impat ic sau nes impat ic , aceasta-i chest ie de apre­c ia ră , d a r ce-i cu po l i t i ca? I l u s t r u l a r t i s t şi mu­zician se revoltă că se confundă politica.. . şi mu­zica! Şi dacă n ' am vedea u ra personală —- pol i t ica noas t ră se mărg ineş t e numai la personal i tă ţ i — tocmai şi p r i n t r e şirele i lus t ru lu i „pe r sona j " , mai că l-am crede, d a r aşa t recem cu u n zâmbet d« compăt imi re , pen t ru bieţi i membr i , ca r i muncesc la „ A r m o n i a " şi car i pen t ru aeeasta-s „daţ i la gazetă!" d e un aşa de viteaz „ p e r s o n a j " car* insultă şi se înţe lege nu iscăleşte, f i indcă n 'are . . . cura ju l copiilor — vai doamne, ce opini i îna l t e şi c u m i n ţ i ! — Noi însă credem că nu cura ju l opi­n i i lo r îi l ipseşte ci bunacuvi in ţâ şi s incer i ta tea!

Ş i astfel ne-am trezit , că un fost coleg al ac-tualulul d i r i g i n t e al „ A r m o n i e i " alcătueşte un cor d e „concuren ţă" d in mot ive pol i t ice , dea.lt-min t re lea foarte ideale: la „ A r m o n i a " se face polit ică — cred că „ A r m o n i a " numai o polit ica face: pe cei ce n u se pr icep la cân ta re îi neagă să irămâie... pr iv i tor i ! -— ş i d i s t insu l nost ru con-eervator is t — care, în t r eacă t fie zis, n u e aşa da „d i s t in s" , cum îl cred naivi i săi a d m i r a t o r i —-alcă tueş te un cor, oare n u face „pol i t ică" , pen t ru acei nesocotiţi de soartă, car i la „ A r m o n i a " pu - , teau să fie numai p r i v i t o r i !

i>e acest fel de r iva l i ta te r î z i f ă r ă voie, căci î n curând voi vedea că mai resare un bărbat , car* nu face politică, şi e tot aşa de „ d i s t i n s " şi va mai s t r i nge câţ iva cân tă re ţ i î n j u r u l lui , aşa că în f i n e f iecare „ p a r t i d " polit ic, oare nu face po­li t ică, îşi va avea ca ru r i l e sale, car i se var „pro­d u c e " la fes t ivalur i , la a d u n ă r i î n a i n t e de a leger i , când „ s t â lpu l " se va re întoarce din Viena şi la alte p r i l e ju r i neprevăzu te : Ie do r im spor bun şi să fie to tdeauna la voce!

Şi iată că se discută şi la noi o problemă, de ac tua l i t a t e : a r t a şi poli t ica! Şi cum pol i t ic iani i noştri vor să se folosească de toate mij loacele mo­de rne , uni i vor deschide expoziţ i i de p ic tu ră , un­d e se vor expune. . . fotografi i le „s tâ lp i lor" , a l ţ i i vor scrie o u v e r t u r ă cu note s t r iden te , oum îi place s tâ lpulu i , aşa ca să n u simţească lipsa „ad­versar i lor" , car i îi s t r i g ă : „hoţ, bandi t , tâlhar-", nici în aceste ceasur i de od ihnă sup remă . C U I B vedeţi, la noi această problemă mare şi-a aflat; soluţia şi în cu r înd „d i s t i n su l " nos t ru conser-vatorist va i n t r a şi el în r îndul stâlpilor idealişt i , cari n u fac polit ică, ci se mărginesc a l up t a pen­t ru ambiţ i i persona le!

* La, noi a a juns t rad i ţ iona lă fraza: „Te-oi da

la gaze t ă ! " Un caz t ip ic vi'l voi povesti aşa cura l-am cet i t în t r 'o foaie delà noi. şi vă .rog să 'm scuzaţi, că vi'l is torisesc în tocmai : î n t r ' u n sat. femee fau se poartă, cum se cade. Ei şi poate e un amorez înşelat se supă ră ta re şi se g â n d e a la o r ă s b u n a r e s t r a şn ică ! Ce să. facă?. A afb»' gazetă! Ş i not i ţa apare la. u l t imele inform-„Femeia. . . d in satul cutare am auzit , că ta re bună . Să se as tâmpere , că de r La g a z e t ă ! " Ei vedeţi acuma niv a juns ziar is t ica şi „polemica" la covina? E r a scris aceasta înţ­esa „al tuturor Români lor meni n ' a protes ta t conte-forma publ icul , c a r farrnaiforma " pubLi< nu de mul t ! Nu-i :

P*g, io «ăci de obicei im iscălesc n ic i eu in i ţ ia le le , aşa că n u poţi gh ic i , care-i au torul , i n să r ă spunderea « poar ta toţi! Ş i s 'au i n d i g n a t s t raşn ic când s'a zis, că ziarele noas t re sunt l ips i te de ideal! Care ţi-i „ idea la !" şi numele onora te „publ ic i s t " d in Bucovina, care ţi-i gându l p e n t r u ca r e lup ţ i , «are ţi-i ac t iv i ta tea , căci n 'o pu tem deosebi de aceea a u n o r publicişt i de soiul celor delà „ F a c l a " bu-eureş teană ? Aş tep tăm un r ă s p u n s nu cu insul te , ci p r i n o î n d r e p t a r e sp r e b ine a cr izei morale , î n ca r e n e aflăm azi, şi care se da toreş te n u m a i şi n u m a i presei noas t re , ca re a ajuns la un nivel pe care n u l mai pu tem sufe r i ! La nevoie va veni şi o boicotare a t u t u r o r acelor ziare , car i n u ştiu ;şi n u voesc să deosebească polemic* de insu l t ă ! S ă le fie amin te ! h. T. Lais.

Povestiri de femei. Despărfire.

...Şi cu toa te acestea nu vreau s ă p l âng . R ă m â n a voastră.

A, da, ma i aveam «ova de luat. In colţişorul ăsta u i t a t , soarele -străbate pe fur iş şi vă lumi ­nează pe toate . Ce frumoase sunteţ i si ce mul te pare că spun ochii voştr i . V a n i văzut în să rbă to r i şi v'am văzut şi în zile t r i s te , da r nic iodată n u v'am văzut ca acum. N u ş t iu soarele sau sufletul meu , apr inde lumina asta pe ch ipur i l e voas t re car i tac şi cu toa te acestea îmi spun a tâ tea . Şi sunteţi t r i s te şi vesele.

S ă fie n u m a i duioşia despăr ţ i re i ? N u , e munca vremei , mersu l f ă r ă de p rege t

al t i m p u l u i ce se strecoară aproape nebăga t în seamă şi totuşi desăvârşeşte a tâ tea opere de va­loare. I ng ra tu l nouă ne-a legat sufletele.

Cl ipe le acestea sun t d i n t r e cele ce nu mint . Nimic ma i hotărâtor în jocul capricios al simţă-min te lor , ca despăr ţ i rea .

Am rîe cu soarele şi am plâns cu umbra , da r iată o zi, un ceas, o c l ipă, când nici zâmbetul nici lacrima nu mai au destulă putere d e g ra in . E sbu-c iumul surd al mar i lor f u r t u n i , nebunia subi tă a valur i lor r ă svră t i t e ce năvălesc cotropitoare, cu gemete şi durer i înăbuşi te , t ragedia s cu r t ă des-lănţui tă în adânc, — rupe şi desrădaciuează, dar curăţa şi înviorează.

O casă ca re te-a ocroti t ani de-a r îndul , oa­men i i ou cari ai t r ă i t a l ă tu r i , pietrele aceloraşi cărăr i p e ca r i le-ai s t răbă tu t cu câte gândur i ! I n toate sunt o pa r t e din viaţa ta , legată acolo pen­tru totdeauna.

Fâr îme dc suf le t cari s 'au a r în toa te acestea ca să le t ră iască, şi cât îţi e de scumpă cenuşa ani­lor îng ropa ţ i .

C ă e palat o r i colibă, geamul lângă care ai lucrat , cel ţi soarele pe u n d e ai a le rga t , ai p lâns , a i iub i t şi ai r î s , acolo ţi-a fost locul de durere , rob ie şi bucur i i , g r ă d i n a cu flori , pa tu l de su­fer in ţe , a l tarul de rugă , c r e d i n ţ ă şi nădejd i .

Posomori te se închid ferestrele şi ce îngrozi­tor r ă sună ciocanele ce bat în lăzi ca î n t r ' u n si­c r iu . D n r u e gtreoiu caru l ce porneş te scâr ţâ ind , cu tot ce ai avut bun şi scump. Şi t e în f i e r i p â n ă în oase, p a r c ă a r fi un mort . Laşi locul pus t iu , mormânt fă ră de floare....

P o r n e ş t i pe acel aş d rum, — să fie oa ie cel din unna ' i Şi gândur i l e vin năva lă , se sbueiumă şi se î n g h i t şi altele vin înăl ţându-se cutropi toare . Necunoscutul! Nor i i de p lumb ce întăciunează zarea, sub care se desfăşoară d r a m a mută a înfr i ­coşatului abis, sufletul omenesc.

Văd ochii voştri frumoşi , iubi tele inele, ei r id şi p lâng sub razele soarelui s t ră luci tor . P e feţele voastre înfloresc toate florile frumoase ale pr imă v e m şi eu vreau să să ru t în ele candoarea s imţ i r i lor f rumoase de care sunt pl ine sufletele voastre, ca şi nectarul din caliciul micşunelelor

«bilelor ce împodobeşte vesel ferestrele oa-Чге.

' ne ţ i cu b ine! U i t e afară e cald şi b ine ~zut cei d in tâ i m u g u r i înverziţ i în-

'. Rămâne ţ i cu b ine ! e soarele care vă încălzeşte

« asta frumoasă de pr imă-"hii .tocmai în clipa asta,

'ă cu voi d e vorbă. ŞyAţfimicu.

Dispariţia „Tribunei". — C 3 u v ă n t u 1 m e i i —

/n momentul acesta, când după doispre­zece ani de muncă mă retrag delà. acest ziar, când ca ultim conducător al lui îmi re­vine dureroasa misiune de a-i anunţa dispa­riţia din viata noastră publică, mă simt prea turburat ca să găsesc cuvinte potrivite pentru a pune pe hârtie tot ce simţesc.

Să lăsăm vremii curăţite de patimile de azi să judece ce a însemnat „Tribuna" în dezvoltarea vieţii politice si culturale a poporului nostru, pentru ce trebuie să dis­pară ea astăzi aproape în apogeul succe­sului şi a gloriei pe care nu Ii-a atins până la ea nici un ziar în presa românească. Şi tot aceluiaş judecător să lăsăm să cântă­rească si munco, jertfele şi devotamentul nostru. Sumai aceasta cerem azi încingă-torilor.

Cât mă priceşte, plec cu conştiinţa îm­păcată de a-mi fi făcui pe deplin datoria. Am luptat cu credinţă şi am suferit cele mai cumplite atacuri în postul expus dar onorific pe cure îl urcam la ..Tribuna". Lupta aceasta fratricidă insă nu putea fi un scop în sine pentru nimeni. Centru mine. care n'am căutat-o niciodată, cu atât mai puţin. Am fost cel mai fericit când am vă­zut că un bărbat luminat al neamului no­stru, a venit, aici, punând în cumpănă toi talentul, prestigiul, ştiinţa şi puterile sale. spre a restabili pacea. Şi când într'un mo­ment al lungilor şi obositoarelor tratative de împăcare păxea pusă chestiunea că per­soana mea ar sta In calea împăciuirii, n'am ezitat nici p clipă de a-mi îndeplini şi ul­tima datorie. M'am dat la o parte. A m jert­fit şi interesele şi ambiţiunile şi ori ce a-mor propria.

Cred si am ferma con ringére că nu voi regreta niciodată acest sacrificiu, că opera dlui Stere, ca statornici o pace durabilă şi rodnică pentPU interesele superioare ale

neamului nostru. Ceea ce nu mă poale însă consola şi-mi

ea lăsa inima rănită pentru totdeauna este durerea de-a vedea disparînd ..Tribuna". care mi-u fost atât de dragă. Nu vreau să judec dacă se putea face pacea, ori nu. şi fără acest mare sacrificiu, mă interesează numai faptul cu „Tribuna" trebuie azi să piară. Ev şi mulţi din tovarăşii mei de azi si de mai înainte ne-am simţit legaţi dc ..Tribuna" nu prin interese meschine uni întregi am slujii Iu acesi ziar cu őt) fl. plată lunară — legătura lioaslră cu ziarul ueestu era adânc sufletească. V-or trece poate uui. până ce se cu mai putea alcătui o astfel de grupare entuziastă dc scriitori, pe care a udunui-o în jurul său ..Triluina" nu numai prin aceleaşi aspiraţii, ci şi prin o notă comună de înrudire sufletească. Vn fel de Junimea din laşi, a, fost ..Tribuna" în Ardeal. Intre alte împrejurări s e putea, de­sigur aştepta muH delà munca colectivă a unei astfel de grupări. Fericiţi colegii mei mai tineri, cărora le-a mai rămas încă en­tuziasm destul de cheltuit in riată. Fu mi-am pus aproape îuireg capitalul sufle­tesc în munca şi sacrificiile mele pentru „Tribuna", lată de ce. azi când ea se duce, simt că. se duce şi ceru din suflet al meu. Şi suni adânc îndurerat că deşi eu m'am sa­crificat pntru ea. n'am putut-o mântui.

t'u durerea aceasta în suflet îmi iun ră­mas hun delà prietenii si Ci îl a burat ori i zia-

Ш. Ab — 1 9 1 2

rid ui. cărora le mulţumesc pentru sprijiniţi ce ni-t'au dat şi pentru statornica lor cre­dinţă căiră ..Tribuna",

Lc mulţii mese şi cetitorilor ziarului, cari n:i-au rămas tot aşa de credincioşi, până în ziua de azi. căci ziarul cade înfrîni nu din lipsa sprijinitorilor. Şi azi. „Tri­bunii" esle cel mai cetit ziar românesc din tara noastră.

}l all urnesc şi nedespărţiţilor mei c o ­legi de zile grele din redacţie, cari mai ales în imul acesta al răsboiului fratricid au împărţit cu mine pânea amară a peri­peţiilor răshoiului şi au îndurai şi ei cu bărbăţie toate loviturile în împlinirea i-ou-şliincioasă u datoriei lor.

ЛггнІ . 11 Martie 1U12. <t Sever Bocu.

f D P . I o n B o r c i a .

In u l t imul m o m e n t p r i m i m ş t i rea ne­s p u s de t r i s t ă , că Dr. loan Borcia, d i s t in ­sul pYofeeor al şcoalei de fete din .Sibiiu, delicatul poet şi mult p r o m i ţ ă t o r u l m e m ­bru al generaţiei noastre tinere, după o scurtă boa lă , a r ăposa t fără de ves te la Sibi iu .

Nu s u n t e m a c u m în s i t ua ţ i a să a p r e ­c iem pe larg, a.şa după c u m s'ar cuveni şi am voi, m u n c a .şi t a l e n t u l acestui om mo­dest, pe care n u m a i ochiul cinstii şi ager l'a putui . . d e s c o p e r i " in mijlocul gălăgioşi­lor noştri, cari îşi fac loc cu coatele la su­pra faţă.

A t â t a p u t e m s p u n e iu fuga condeiului: loan llorcia a fost o reală valoare a neamu­lui nostru, mai mare decât s'ar ţi părul şi mai trainică decât ar ţi crezut ciliar şi prietenii tui.

T r i m i t e m a d â n c î n t r i s t a t e i familii pro­fundele n o a s t r e s e n t i m e n t e dc c o n d o l e a n ţ e .

Din partea familiei s'a dat următorul anun ţ funebru :

Cupr inş i de adânca durere , aducem la cunoş­tinţa rudeni i lor , p r ie ten i lor şi cunoscuţi lor , că mult iubitul nostru Dr. loan llorcia. profesor la şcoala civilă de fete şi membru al comitetului central .şi al secţiunei şcolare a „Asociaţ iunci pen­tru l i te ra tura rom. şi cul tura poporului r o m â n " , a încetat d in viaţă astăzi . Duminecă, în 26 F e ­bruar ie V . (10 Mar t i e n.) 1912, în e ta te de 31 ani , în anul al 10-lea al serv ic iu lu i său profesoral şi în p r i m u l an al fericitei sale căsător i i .

Rămăşi ţe le pământeşt i ale scumpulu i defunct sc vor depune spre veşnică od ihnă din locuinţa p rop ie (strada. Cisnădiei irr. 7) , în c imi teru l gr . -or. din suburbiul josef in , poimâne, Mar ţ i , în 28 F e b r u a r i e v., (12 Mar t i e n.) la orele 2 p . m. In veci amint i rea lu i ! S ib i iu , 26 Februarie v. (10 M a r t i e n . ) 1912. Elena nasc. S i and ru soţie, Maria Borcia n. Cifctran mamă, Krmil Borcia, Eleonóra llorcia, Dr. Lucian Borcia fraţi şi soră, O alipea Siandru soacră. Kufrosina. ( a l i p s a , Dr. loan Si­andru cumna te şi cumnat .

Iar corpul profesoral delà smala civilă de fete anunţa astfe] moartea neuitatului coleg:

Corpul profesoral delà şcoala civilă de fete cu internat a ...Vsociaţiuuei" d i n Sib i iu cu adân­că d u r e r e anunţă , că iubitul .şi neui ta tu l ooleg Dr. loan l lorcia, profesor, membru »uplent în comi­tetul central al ,.Asooiaţionoi pentru l i te ra tura română şi cul tura poporului român", secretarul Secţiei şcolare a „Asociaţiunei" etc. a încetat d i n viaţă după scur te sufer in ţe în 10 Martie n . 1912, la orele 9 şi jumăta te a. m. în al 33-lea au al e-tă ţ i i .

In adormitu l coleg perdem un erudit dascăl a! şcoalei române. înzestrai cu v i r t u ţ i îna l te ş: ap­t i tud in i dist inse, prin care în act ivi tatea sa dc zece ani |ю terenul î nvă ţ ămân tu lu i şi-a însej-is numele cu l i tere de aur în anale le şcoalei noastre.

I o vééi amint i rea lui.

Nr. 47 — 1912 T R I B Ü N Á" Рщ tï

Desparţindu ne. in aceste clipe critice, de ce­

titorii noştri iubiţi, ţinem s ă i rugăm să rămână

intotdeuna credincioşi partidului nostru naţional

român şi aspiraţiilor neamului nostru românesc,

in serviciul cărora „Tribuna" a stat totdeauna

Aceasta v'o lăsăm moştenire...

I N F O R M A Ţ I I . A R A 0, 11 Martie n. 1012

Lu despărţire, cit recii nostiIn (o ne </</;/-Cem aminte de toţi tovarÂşii noştri de munco. Xu putem să încheiam, deci, acest număr jură să nu ne exprimăm mulţii mita şi recunoştinţa sinceră întregului personal n! ins ţii a I ai u i II i>s t ni.

In speria! ţie aducem cu recunoştinţă umili te île eolahorulorii noştri, tehnici, ne­obosiţii noştri rulegători-ti'pogrufi. rari prin ele rot a meu I ui lor цц 'corii rihuil la în-tulitureu ..Tribunei".

Redacţia „Tribünéi".

Actualităţi. Adio I sac! Nu ştim lî-vor mulţi să regre te

d i spa r i ţ i a z iaru lu i n o s t r u : pe unul însă îl ştim. Emil Isac , suntem s igur i , va fi a d â n c m â h n i t când va p r imi vestea morţ i i „ T r i b u n i i " s i ngu ru l ziar i-are i-a făcut a t â t de mul tă reclamă. E i bine, ca să nu ' l supă răm preş mul t ]>e .. .distinsul nostru decadent , iată, îi facem onoarea şi în acest cel din u r m ă n u m ă r , expr in iându-nc totodată vina noastră dorinţă. . . : la revedere.

D u p ă cum ee ş t ie , noi nu l-am combătut nici oda tă pe d. I sac . N u , d impot r ivă , l-am urmăr i t

; to tdeauna cu cea mai m a r e s impat ie . Pe t receam i d e m i n u n e a lă tur i de roadele minţ i i lui p l ine de...

capiricii. îl mai dăscăleam câte odată şi atât, Tor­mái din p r i c ina aceasta ne-am şi simţit totdeauna ex t rem de jena ţ i , când d. Tsoou, se credea porse-cutat de că t ră noi .

Nu . Doamne fereşte, d-le Isar, n imeni nu te a duşmăni t şi n 'a i , pr iu і іпікігс, nici un motiv să te socoteşti nedrep tă ţ i t în ţara d-tale, cum faci şi acum ín „Noua Reristă Română," unde . î n t r e noi fie zis, îti faci o reclamă grozavă caro devine cu mare ruş ine . Nu. n'ai nici o lipsă să în ju r i î n t r ' un mod absolu t de... căzut pe toţi scr i i tor i i noştr i în f runte cn Torga. Cuza. Cheudi , Paveles-cu, Nauin . E f t im iu , înch ipu indu ' ţ i că pent ru a-ceşti oameni nevinovaţ i te-am luat noi la g n t a . Si mai ales un ora o p o r t u n sà insulţi două scrii-toaire, făcând-o pe una Marin Lăhărţoagă, iar pe alta Eleim din Cocostârcul Amar. tocmai acum. Asta n u se face die Tsecu, pen t rucă insul tând n iş te femei car i nu se pot apăra, te poţi trezi cu v r e u n mocan d e al nos t ru ajuns la e lementaru l sen t iment de cavaler ism, ca r e s'ar simţi î n d e m n a t să' ţ i aplice n i ş te a r g u m e n t e prea aspre pent ru slabul d-tale... echi l ibru. Aşa, aşa, d i e Isac! Fi i şi d-ta mai eu-minte cel pu ţ in acum când ştii că n'o să mai ai pr ie teni b inevoi tor i oa noi . cari să ' ţ i îndrepteze greşelile. • y .

— Mirciuţă pălmuit. Băiatul detraotat al lui Russu-vŞirianu. pe care fie ie r ta t tatăl-său Ta scos d e urechi din redacţia „ T r i b u n e i " şi oare ajungînd în ţ a ră a făcut abuzur i le cele mai neier ta te de numele regre ta tu lu i său t a t ă . faimosul Mireoa, şi-a l ua t precum aflăm din B u c u r e ş t i , pedeapsa mer i t a tă pen t ru infamiile pe cari le-a plasat în vremea din u r m ă în ziarul dlui Dumi t reseu-Cîm-p ina unde s'a oploşit. Pen t ru nn art icol în care băie-ţoiul d e t r a c a t insultase onoarea femei ască. d. Nerva Hodoş . i - a t ras două palme sdravene.

Nu-i nimic, îl mal aş teaptă şi altele. - Jean Richepin Ia Academia Română. —

Maestrul Jean Richepin' , membru al Acade­miei franceze, a luat parte la şedinţa de Viner i a Academiei Române.

ü b numeros public, alcătui t din intelectuali, d in s tudenţ i şi studente, au asistat la această sol l emni t a t e .

D i n t r e acadeinieiani au p a r t i c i p a t : dn i i Dui-

1 iu Zamfireseu, Dr . I s t ra t i , 6 . Mehedin ţ i , Dr. Ant ipa . Dr. Hepi tes , I . B i a n u , Quintescu, I . Bog­dan, SÍ. Soulzo, Sext i l Piişcariiu, I . P â r o r a * D r . Marinescu. P. PoSii. general Cră in iceanu, I . Bas-sarabescu.

Sosirea lui Jean Richep in , salutată cu aplauze de public şi d e membr i i Academiei a fost în tâm­pinată de o cuvân ta re scurtă şi expres ivă a dlui lacob Negruzzi , preşedintele Academiei Române ,

Am onoarea de a vă prezenta pe d. J e a n Riche­pin . poci s t ră luci t , d r a m a t u r g pu te rn ic , autor al U U M - admi rab i l e romane, membru al Academiei Franceze,

(.'a soriitor îl cunoaştem cu toţii , de mul t d in o per H e sale. Tàha'fâ noastră Academie, făcută du­pă modelul Academiei Franceze , al cărei repre­zentant se află acum în mij locul nostru, în propor­ţia modestelor ei mijloace, a re ambiţ ia de a u r m a Academia Franoeză pe calea hiunooi şi a lucră­rilor.

Urez dlui .Jean Richepin, bună venire în mi j ­locul ii.ost.ru şi îi doresc să plece din ţara noas t ră OU cele mai frumoase amin t i r i .

Improvizările lu i J ean Richepin au nu farmec şi o savoau-e. care se adaogă la s t ră luc i rea eloouen-ţei sale.

„Sunt foarte emoţionat de onoarea ce mi-o faceţi, r ăspunde Maestrul , ou atât mai mult, cu cât Academia Franceză, foarte rar, şi ou mul te dif icul tăţ i face cuiva această cinste. Ca rep re ­zentant unei Academii mar bă t r îne , am d rep ­tul să mă consider oa fratele mai mare al d-voastră.

S u n t foarte fer ici t de clipele care le-am petre-i'iit în această ţară , din care mi-am dat seama că se înţelege mai b ine - ca ori unde sp i r i tu l şi cul­tura franceză. I n j u r u l meu am simţi t cum trăeşto si vibrează civilizaţia la t ina , civilizaţia medi tera­neană, al cărei cel mai s t ră luc i t reprezentant este astăzi Franţa .

Da,r franţa reprezintă un popor care se apro­pie de bătrâneţe» o cu l tu ră seculară.

Când Fran ţa nu va mai fi , căci după cum a spus Vic tor Hugo, si P a r i s u l va tăcea odată, când d in ea nu va rămâne decât o civi l izaţ ie moartă , cum e aceea a Atenei şi Romei , e de datoria po­poarelor neolat ine, în fruntea căror se află Româ­nia, de a reprezenta şi cont inua civilizaţia medi­teraneană.

Membru al Academiei Franceze, in mijlocul d-voastră, am senzaţia că mă găsesc în mijlocul bătrîii.ei noastre ins t i tu ţ i i .

Poe tu l mul ţămoşte încă odată membri lor Aca­demiei Române pent ru onoarea ce i-s'a făcut şi spune Că va pleca din ţara noastră cu cele mai frumoase amin t i r i .

Academiciani i şi publicul au acoperit cu a-plauze frenetice cuvântarea lui Jean Richepin .

* După aceia J ean Richepin a fost prezentat

în par te fiecărui membru al Academiei , apoi cu câteva cuvinte sp i r i tua le a declarat , că se re t rage , căci deşi la cet i re în ţe lege l imba românească, dat f i ind cunioştinţele sale de la t ină , la ascul tare nu o poate pr icepe 'bine. şi astfel ar const i tui o jenă pentru act ivi ta tea academieiani lor .

Plecarea Maestrului a fost acoperi tă de no ui aplauze călduroase din partea membri lor Acade­miei -şi publ icului .

După plecarea dlui Richepin. şedinţa Aca­demiei a fost redeschisă de d. Quintescu.

D-sa a dat cuvântul dlui I) . A. Sturdza . care a tăcut comunicarea p r iv i toa re la politica euro­peană în legă tură cu evenimentele din ţara noa­s t ră din t impul Divanur i lo r Ad-hoc.

D-sa a cetit foarte numeroase documente din acele t impur i , pr in care a ară ta t î m p r e j u r ă r i l e în oari s'au const i tui t d ivan urile ad-hoc. poli t ica pe ca re Românii , împăr ţ i ţ i în mai multe tabere o făceau în acoa vreme, cum şi u r ină r i l e mişcăr i i polit ice ])e urma cărora am avut ca p r im rezul­tat un i rea pr incipatelor . D. Knrnabatt.

întâmpinare. Pr imim u rmă toa re l e : Ono­rata Red ac ţ iune! In N r . 34, al foaiei D-Voastre a apărut o corepondinţa faţă de pe r t rac ta rea mea ţ inută înaintea eur ţe i cu j u r a ţ i d in Muraş-Oşor-beiu ţinută în (i F e b r u a r i e a. c.

La -aceasta declar, eu nu am insultat n iée bă­nuit pe redac tam] Poporu lu i român, cu atât mai puţ in am susţinut că ou sura nobil m a g h i a r ci am scos lj, iveală faptul ca admin i s t r a ţ i a comi ta tu lu i F ă g ă r a ş a făcut a ră ta re la Min i s t e r i u l de in t e rne că şi t i t lul de nobil îl folosesc fără. drept . Cu sti­m ă ; /)/-. Şerban de Voila.

— Avis dlbr invăţători. Cu st imă avisăm pe donmii învă ţă tor i că î n a l t u l miu i s t e r iu a aprobat , sub N r . 42010—1911. Geografia şi Istoria Unga­riei d e Boţan-—Iile. Ambele că r ţ i a u eşi ţ de sub t ipa r şi se -pot comanda de la : „ V i c t o r i a ' , inst i­tut t ipograf ic şi de edi tură în Şimleu (Szilágy­somlyó).

t Dr. Al. Popa- medic tn Viena, a repaus a t la 4 Mar t i e n. îh vârstă de 50 de ani.

ţ Gavrila Mic a ropausat în Şomncuta -mare . la is Mart ie n., în vârstă de 30" de ani .

Odihnească în pace! « — Premii pentru o lucrare românească.

In Foaia P o p o r u l u i R o m â n se publică un premiu din fundaiţiunea „Ciocanu" de 240 cor., care se

va da pentru tracta rea .următorului sub iec t : .Лп creşt ina rea Români lo r" . Lucră r i l e trebuesc sorise în l imba românească şi îna in te până la 31 Decemvre a. e. Reeenziunea o va face d. D r . lo-sif Siegeseu, deputat în cameră şi profesor nni-

— Tifos în Bihor. Se anun ţă din Oradea-mare că in localitatea Drăgeşt i din Bihor tifosul face ravagii colosale. P r i m u l caz a fost constatat la 29 I a n u a r i e şi peste câteva zile s'au ivit a l te 2(1 cazuri . Ep idemia ia propor ţ i i colosale, astfel că în fiecare casă se află 3—4 persoane bolnave de tifos. ;

Medicii au constatat că boala s'a lua t din apa unui puţ din care consuma o j u m ă t a t e din 'popu­laţia comunei. Autor i tă ţ i le au închis toate pu ţu-irile, astfel că înV'omună nu mai este apă de băut . Apa se aduce cu butoaie din Oradea-mare .

— Depozit românesc de piane şi armoniuri in Sibiiu. Un pian bun şi f rumos este o adevărata podoabă în casă. Dar la p rocura rea unu i astfel de ins t rument — fi ind avizaţi la pu ţ in i i negus tor i s t ră ini de pr in oraşele mai mar, adeseor r îvni to-ri de câş t igur i mari — se în t âmplă de regulă, că t rebuie să p lă t im un p r e ţ exagerat în schimbul unui lucru de cal i ta te infer ioară .

Această î m p r e j u r a r e m'a de te rmina t să înte­meiez pen t ru publicul românesc un depozit de piane şi a rmon iu r i — p r i m u l depozit românesc d e acest fel — ofer ind piane şi p ian ine din cele mai bune fabrici d in Aus t r i a ca Bösendorfer , Ehr­bar, S t ing i . Wir t h. Petrof . Jfyeh-Korselt , Ham­burger etc .

La fiecare ins t rument , pe lângă paehetare şi t ranspor t g r a tu i t , las o par te însemnată din provi-ziunea mea ca rabat în favorul cumpără to ru lu i .

Expor tu l se face în toate păr ţ i l e ţăr i i .şi in România.

Aduoându-Vă aceasta la cunoşt inţă . Vă rog oa in caz de t rebuinţă să binevoiţ i a Vă adresa cu toată încrederea la mine , as igur îndu-Vă , că veţi fi serviţi în modul cel mai conştienţios.

Cu prospecte şi informaţ i i servesc cu plăcere. S ib i iu . s trada Cisnădie i N r . 7. Cu dis t insă s t i m ă : Timotei Popovid, profesor de muzică.

X Seminarul juridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Farkas (lângă edificiul cel vechiu al teatrului). Pregăteşte pe lângă onorar mic, pentru examenele de drept, de stat, riguroase, de drept de stat, examene de advocat si 'ie magistrat. In 3 luni se câştigă licenţa de doctorat, Fiind în pragul proiectelor de reformă a învăţământului ju­ridic, e dorit ca toti cei interesaţi să se adreseze spre binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera advocatială. t

BIBLIOGRAFII . A apăru t revista l i t e ra ră , a r t i s t i că şi politica

„Luceafărul" Nr . 9, 1912 eu următor i i ] cuprins

bogat, şi variat : Oetavian G o g a : E u ştiu un basm. . (poezie). Dr. Onis i for Ghi'bu : Scoală româneasca d in U n g a r i a în anu l 1911. 1. I r im-Cândeş t e : Moş Udr iş te . Mar ia Cunţan :' Cântece (poezie). 1. A.-gâ rb iceanu : Povestea unei vieţi ( r o m a n ) .

Dări de seamă: Dr. Pavel Roşea: Eleme­dé metafizică.

Cron ic i : M. S t r a j a n : Despre spiritism P r o d a n : Expozi ţ ia p ic toru lu i Miit-zn n ă r i : Expoziţia Doamnei Cosnia. ( ' rieasca in Maramurăş .

I lus t ra t iu ni : X. G r i g o r e * ful ni.

Redactor respons „Tribuna" institut ti

Pag. 12 „ T R I B Ü N A*1

Nr. 47 — 1912

REISZ MIKSA F A B R I C A D E

M O B I L E

B É K É S C S A B A — N A G Y V Á R A D Andrássy-uf 4 1 — 4 3 . Rákóczi-uí 14.

(Lângă »Apollo«).

| ţ Í M BALE* cu organism pa­tentat de otel, dând

Hfcţţ sunete résonante şi £ Bk foarte plăcute, —

W se pot căpăta şi pe rate. — Gramo-foane cu plăci ar tistice, — vioare, flaute, harmo

nici ş. a. — Numeroase distincţii şi medalii pri­mite ca răsplată. Inventatorul pedelului modern şi al organismului de otel. Catalog trimit gratis.

Mogyórossy Gyula, kir. szab. hangszergyár.

Budapest, VIII., Rákóczi-ut 71. і л ш ш о и і і ш ш і

í " » » e cstxxtă

pentru o mare întreprindere industrială din provincie

un bun ajutor-comptabil cu scriere curată şi care să cunoască şi co­respondenţa germană.

Ofertele sub »Provincie< la Agenţia de publicitate Carol Schulder & Co. Bucu­reşti, Strada Doamnei Nr. 8.

„ C K I Ş V N A « institut de credit şi economii societate pe acţii in Brad.

CONCURS REPEŢIT. Subscrisa direcţiune deschide prin aceasta

concurs pentru ocuparea unui post de F* R A C T I C A IM r Г

la filiala sa din Hălmagiu (Nagyhalmágy, comitatul Aradului), sub următoarele con-diţiuni :

Recurenţii să fie absolvenţi de şcoală comercială superioară să cunoască limba maghiară în scris şi vorbit, eventual şi cea

jiână. Cei cu praxă şi cu serviciul militar .ideplinit vor fi preferiţi.

Salar anual 840 coroane plătibil în rate lunare, afară de aceasta încă 15'/o după

*st salar ca adaus de scumpete şi tantiemă s r ă (pe anul 1911 circa 170 coroane).

va fi a se ocupa, dacă e posibil ' târziu însă la 15 Aprilie 1912

'rsului e până în 25 Martie

Direcţiunea.

F o s t d e a d m i n i s t r a t o r . La baia de sare în Sebeşul-Săsesc e a se

ocupa postul de administrator. Rugările cu arătarea precisă a salarului

sunt a se înainta subsemnatei direcţiuni până la 25 Martie a, c.

La rugare e a se alătura atestatele despre ocupaţiunea de până acum, starea familiară, cunoaşterea de limbi şi cunoştinţele practice în afacerile de băi. Cunoştinţa specială pen­tru ţinerea de cursuri de înotat e optabil.

Alegerea se va face pe timp de un an de probă. Administratorului se pune la dis­poziţie locuinţa în natură în localul Băilor, luminat şi încălzit gratuit, precum şi perso­nalul ajutător de lipsă.

Szászsebes, la 5 Martie 1912. Direcţiunea băilor de sare în Szászsebes soc. pe acţii.

A V I S ! Subscrisul, ofer 70 bucăţi de acţiuni

delà institutul Crisana« din Brad, esmi siunea noauă, cu un preţ de 150 coroane acţia, plus taxa de înscriere. Notez, că în sensul prospectului esmis acţia ar costa 180 coroane.

Cebea, la 24 Fecruarie 1912.

Iosif Tisu, preot.

Se află de vindut 80 oi cu miei. — Doritori să se adreseze lui MOISE CIURCÍU, Berecsău (Berekszó).

„ I A N E R " cremă neunsuroasă, Cel mal nou pro Juct hlgienic pentru curăţirea şi întru museţarea fetei. — înlătură petele gal-Ыпе, bubele prici­nuite de înfierbărv teli, sgrăbunte şi alte necurăţenii de pieie.

Crema aceasta ziua se poate folosi mult

mal ли succes. teglă 1 coroană.

„Ianer" pudră. E non plus ultra pudrei. Bună la baluri, saloane şi de zilnic folos,

care acopere încreturile şi e cu totul nestricăcioasă In culorile: roza. albă şi cremă 1 cutie 1 coroană.

bucată 60 fileri. „Ianer" săpun , „Ianer" pastă pentru dinţi , d o z ă,, cor. „Ianer" apă pentru gură U M

geii buretoşi, contra mirosului greu de gură. 1 sticlă cor. 1-60» jumătate sticlă, 80 fileri.

„Ianer" esenţă pentru păr В Й Й 2 * 5 tretei şi contra căderii părului I sticlă, 1 cor. 30 fileri.

„Ianer" pomadă B??AÍ " p ă r a l u ' - 1 * „Ianer" văpseală pentru păr £ Й ' b Ä în blond părul sur şl cărunt. Nereuşita colorii e exchisă La comande să se noteze că părul încărunţit în ce coloare ІІ se văpsească (negru brunet). Un carton 4 coroane

„ I a n e r " apă care face părul blond Pentru a văpsi in timp scurt, în bă!, auriu, părul blond, roşu, chiar şi brunet ori negru. 1 sticli 4 cor.

Discretă şl zilnică expediţie cu poşta. - Telefon 476.

Pentiu înconjurarea contrafacerilor numai „Preparatele lui Rudolf Ianer" ieşite din farmacia sa ca valoare şi se

pot căpăta la

Farmacia „Maria ajutătoare" alui Rudolf Ianer, Temesvár, Gyárváros Fő-ut 70.

OH DOAMNE

Mă 'năduşe afurisita de tusă !

In contra tusei, răguşeiei şi flegmei j s'a dovedit de cel mai bun mijloc

Pastilele-Egger cari nu strică apetitul şi au un gust excelent. Preţul unei cutii 1 cor. 20 fii.

O cutie de probă 50 fii. Depozit principal la :

farmacia „NÄDÖR 4 gyógytár Budapest, VI., Váczi-kőrut 17. sz.

SÄ TRÀIASCÀ!

•Pastilele lui Egger« m'au vindecat îngrabă!

Se poate căpăta în Arad la farmaciile : Berger Gyula, Földes Kelemen, Hauer Lajos, Hajós Árpád, Krebsz Géza, Kárpáti János, Ring Lajos, Rozsnyay Mátyás, Vojtek Kálmán şi la droiigeriile : Nestor Hanzu şi Vojték és Weisz. - în Gyorok la farmacia : Másztuk Dániel. — In M.-Pécska : la Adler Gy. Lajos. — O-Pécska: Ioan Rocsin. — Simáiul : Csiky Lukács. Sikszón : Füredi Ede örök.

Щ Fabrica de prăjitoare de cafea şi căminuri brevetate a lăcătarului I F J . F A Z A K Â S F E R E N C Z

Szeps szeotgyörgy, Gróf Mikó-u. 18.

A

A.

Recomandă on. public p r ă j i t o a r e l e de cafea brevetate şi c ă m i n u r i 1 e (şparhert) recunoscute de cele mai bune, dintre cari până acum s'au comandat peste 400 bucăţi.

Primesc şi ecsecut pelângă preţuri moderate orice lucrări de strungărie în fier, repararea maşinelor şi mechanismelor de fier, a casselor ele pelângă garanţie.

Trimite franco fiecăruia care se referă la ziarul i'Hr W*" acesta preţeurent despre prăjitoarele şi căminurile

sale brevetate.

N f . 47 _ 1912 „ T R I B Ü N A" rag. 13

Oltoiuri de struguri expediază, ga­rantând de soiu viţă americană, netedă şi cu ră­

dăcini, precum şi în diferite soiuri, recunoscute de trainice, asortimement bogat

Kükűllőmenti első szőlőoltYány-telep Proprietar. Qggpjjfj FíÍ(j)(6Ss ( N a g y J ^ m e g y e ) .

Poftiţi şi cereţi preţuri curente ilustrate. Din preful curent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei ; şi aşa toţi cei ce do­resc să comande pot cere mai întâiu informaţiuni delà persoanele cunoscute aşa verbal ca şi în scris, despre încrederea ce o pot avea în firma de sus.

Premiat în 1889 la Paris. 1866 la Budapesta si încă alte 6 distincţii, înfiinţată Ia 1883. — Liferantul Technologie! reg. ung.

Dacă stropeşti cu „FORHIN 44

âi mai pu­ţină bătaie

de cap, a lucru

mai puţin,

a cheltuială mai puţină!

deoarece »FORHIN«-ui este MICTURA DE BORDÓ adesea îmbunătăţită. Se lipeşte uşor chiar şi de frnnzele umede. La o r i c e brumă poţi se stropeşt i , nelăsând nici un

fel de sediment (drojdie). Mulţime de scrisori de mul-

ţămită şi recunoştinţă. Pregătim Invenţia drului Aschen­brandt de Rézkénpor si Bordolpor. Cere prospect gratuit şi franco

delà fabrica HÍRŰIN" BUDAPEST, VI., ,rUnnm vACZI UT 93,

U N I V E R S A L e l e C í i l a j j o j a c l e ,

J U H Á S Z A N X A I . , K é k é s c s a b a Măsură se ia la caz de lipsă după autopsie medicală. Despărţământ separat pentru Ortopedie. Ori-ce comande, chiar şi după formă de gips. Fabricaţiile mele sunt din lemn uscat, bine pregătit. Scânduri de lucrat, scaune, mese de croială şi ace pentru

ciobotari şi pantofari. Brevetele firmei »Unh•ersah :

1. »Universalf pentru lărgirea încăţămintelor. 2. »Universal« calapode, pentru cizme, mai

ales ptru soldaţi, vânători şi agricultori. 3. »Universal« maşini sistem nou.

Cereţi CATALOO.

Pregătite în atelierul său propriu.

Anton Juratsch, pantofar pentru domni, dame şi copii,

Nagyszeben, Strada Reisper nr. 11. Recomandă in atenţia ori. public din Ioc şi provincie

prăvălia sa de încălţăminte pregătite In atelierul său, după ce­rinţele modei şi ortopedie', cu

preţuri foarte moderate.

Reparaturi execut ieftin !

Preţurile cele mai moderate!

Hr. telefonului 6 0 4

Burza Cea mai mare firmă românească din Ungaria,

Arad , P ia ţa Boros Bén i - t é r 1. ( C a s a p r o p r i e ) Recomandă magazinul lor bogat asortat de ferării, arme şi totfelul de maşini agri­

cole, maşini de trierat cu aburi, maşini de trierat cu motor şi totfelul de motoare, cu benzin, cu oleiu brut şi motoare sugătoare cu gaz, arangem mori cu. motoare cu preţurile cele mai moderate şi cu plătire î n rate. Cu garnituri pentru trie­

rat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros, e-ventual pentru primirea lucrurilor acestora şi fa­

cerea contractul* mergem la fa+

cului pe c

n r

Pag. 14 î R 1 ß ü N A Nr. 47 — 2191

Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că mi-am aranjat în

Timişoara, Piaţa George Nr, 4. un modem

atelier dentistic. Practica mea veche mă dispenzează de o mai amănuntă recomandare, augurându-mi în schimb încrede­rea în satisfacerea ori-cărei.] pre­tenţii a pacienţilor. — Cu stimă:

Götzl Moi», dentist.

Fabrica de maşini şi V i 2 * e # A t t l a l T i m îsoara-Fabric turnătorie de metale Ш Г 5 І И Ш Я І , ^«1 ̂ B e g e i n ,

Primeşte spre lucrare : diferite piese pentru maşini Ёе abur, în ori-ce mărime. Garnituri complete pentru mori şi fabrici de spirt.

Cilindrefe se găuresc la faţa locului fără desaranjament.

Ori-ce reparaţie la cazan ori maşini o face în execuţie solidă, cu preţ foarte ieftin.

Fabrică: Cazane nouă pentru aburi şi dula­puri p. locomobile. Ciseleşte şi curăţă ci l indre

^ pentru mori .

U n m i j l o c d e î n t ă r i r e pentru bolnavii de stomac

şi pentru toţi aceia, cari fie prin receală ori tngreunare de mâncări, fie prin lipsa de apetit, prin mistuirea grea, ori în urma mâncărilor prea reci ori prea fierbinţi au contractat

catar, s£ârclur1, dureri de stomac etc. este medicina

Baldrianm Dr. Engel. Baldrlanum se recomandă contra tuturor durerilor

de stomac, are calităţile unui vin excelent, care păzeşte contra tuturor urmărilor, precum: nervositate, Insomnie, ame­ţeli şi flegmă.

In urma compoziţiei sale excelente, având vin de Sa-mos, picături de Baldrian, sirup de smeură şi de ci­reşe. Baldrlanum este de recomandat şi contra constipi-ţiei şi diareei precum şi la toate cazurile, când se reclamă întărirea organizmului.

Baldrlanum Dr. Engel nu conţine absolut nici o materie stricăcioasă şi se poate întrebuinţa şi din partea ce­lor cu construcţie mai slabă, precum dame şi copii, timp mai îndelungat E de preferat să se ia dimineaţa pe ne­mâncate şi seara înainte de culcare în cantitate de un pahar de licheur. Copiii şi cei slabi să ia Baldrianum în apă caldă şi să-1 îndulcească cu puţin zăhar.

Baldrlanum Dr. Engel se află în sticle de 3 şi 4 coroane în toate farmaciile din Ungaria, precum şi în Arad, Aradul-nou, Ologovácz, Gyorok, Ménes, Paulis, Lippa, Hidegkút, Vinga, Székesut, Pécska, Tornya, Világos, Egres, Nádas, Berzova. Orczifalva, Merczifalva, Sándorháza, Boga-'os, Szerb-Sz.-Péter, Perjámos, Szemlak, Sárafalva, Nagylak.

Farmaciile din Arad trimit în ori-ce parte.

S ă n e p ă z i m d e i m i t a ţ i i !

1 r í a n u m J O r . E n g e l Î

T E L E I O N H G — S 3 .

Stiassny és Novak turnatorie artistică de metal.

Budapest, YL, Yáczi-ut 179. sz. Lucrează diferite decoruri la edi­ficii, cripte. Toarnă diferite părţi pentru maşini precum şi table cu inscripţia pentru advocaţi, medici şi ingineri. Table cifrate cu in­scripţia numelor de strade pentru oraşe şi sate, cu preţuri ieftine.

Telefon Nr. 55*7.

Petrof Antal TWonka János f a b r i c ă d e p i a n e c e s a r r e g a l e

T e m e s v á r • J ó z s e í v á r o s ,

Str. Szilágyi 13. — Magazin in Hunyadi-ut 13.

Lifereazá :

PIANE şi PIANINE efeptuite In stilul cel mai modem şi

execufie promptă. Profesorii şi instructorii de muzică pri-

mese favor cuvenit Catalog ilustrat la dorinţă trimit gra-

tuit şi porto franco.

Sam. Wagner, Prima turnătorie de fier Sibiiană. Mare fabrică de maşini agricole. Atelier de mori şi prăvălie de fier.

NAGYSZEBEN. Cea mai neîntrecută fabrică d e maşini agr ico le , exe­cutate cu cea mai mare precauţiune. — Maşini de lână diferite mărimi. Darace de lână. Lup pentru scărmănat lână.

Piuă pentru abale (postavuri) Foarte mare export tn R o m â n i a şi O r i e n t

Ins ta lează: mori de orice mărime. Cil indre Ia mori pentru asortat făina. — Conducte d e a p ă etc. — Efectuază : Cele mai bune ţevi turnate pentru conducte de apă. Mare turnă­torie de fier şi alamă. Foarte mare depozit în ţevi de fier de orice dimensiune. — Cel mai mare asortiment în maşini de treerat de orice mărime. — Foarte mare asortiment de MOTOARE delà 2 HP în sus, — pe lângă c e a mai mare garanţie. — Preţuri foarte reduse şi condi ţ iuni le ce l e mai avantag loase . — Explicări şi cataloage la cerere gratis.

Nr. 47 - ~ 1912

B e n c s i k Z s i g m o n d î n D é v a Oferă: Of tóTE AMERICANE Ş l FRANCEZE cusute cu mâna în atelierul propriii precum şi O H ETE 0АТА, format rífódern pentru băr­baţi, femei şi coplî. Oaloşi, ghete comtade şi pentru gimnastică. Mare magazin de gume renumite de Su­liban pentru tocuri la ghete şi creme excelente. Qhete pentru pidoare ne­regulate şi bolnave le pregătesc după măsură. La comande dm pro­vincie este destul a se trimite o gheată folosită. — Serviciu prompt.

Primul şi cel mai mare depozit de piane ¥. P. Richter, BraşoF—Brassó, Fekete-utca 29. Liferează: piane, harmonici şi pianine, fabricaţie Bössen­dorf, Schreighoffer şi Förster.

împrumută piane î n condiţii f a v o r a b i l e

p I l l i l I l l M U i l I I H H I I I I I I

MOBILE IEFTINE ŞI BUNE să. pot procura, numai la.

J P i ^ i m n . f a b r i c ă « l e m o b i l e

P E T R U Ţ I U & P L A T Z Sibiiu—Nagyszeben, Strada Sării—Salzgasse 37.

Telefon ГЧГг.

Onoratul public este rugat înainte de a-şi procura mobile să binevo-iască a cerceta, (şi fără a cumpăra) MAREA EXPOZIŢIE de totfelul de mobile de artă şi simple, care stă zilnic spre vedere publică, Se atrage atenţiunea asupra Atelierului propriu de SCULPTURA

şi TAPIŢERIE de primul rang. Executăm toate lucrările de lipsă la biserici nouă şi vechi. — Orice comandă se eîeptueşte prompt, conştiincios, pe lângă deplină garantă

şi cu preturile cele mai moderate.

I I

Ä r a l ï z . Ä Лnlf îai)r*că ô e ° ^ e c t e d e

Ä 1 ^JLL AUU11, Újpest, Lörincz-u. 7. (ÎN * proprie./ Fabrică şi liferează, » п cea mai excelentă execuţie: CAZANE de fiert

rachie, precum şi garnituri com­plete pentru fa­brici chemice, fa brici de bere, al­cool şi rachie, mai departe vane de scăldat, — sobe pentru camere de baie, cazane şi căl­dări cu vatră şi în fine ţevi de ara­mă roşie cu pre­ţurile cele mai ief­tine. Catalog trimit

gratuit

i s t M ' S f l

15

G a Vózsef Ragyrárad, \ S a f > ;

Liferează c ù ^ C a 21 % ticole de măsieft/nar

biserici, şcoabenfrJ cïi, prăvălii şi ̂

preţuri foarte it^" ТпЛ 1 ^ & dorinţă рк şi nôi£ cheltuielilor, — La comandă mai mare scă*

cfere de preţ.

p f e g - â t i t o * * d e > b a n d a j e ,

Sibiiu—Nagyszeben, Reispergasse Nr. 7. Serec omandă pentru executarea tuturor apa­ratelor ortopedice: Dreptţiitor, aparate de rezi-mat, mers şi întins, mâni şi picioare artificiale,, mai departe bandage pentru surpături, ori-cei formă şi execuţie, cingători de gumi, ciorapi' de garni şi toate articolele aparţinătoare acestei specialităţi. — Depozit de articlii chirurgice, irigatoare, vata pentru ajutoare la naşteri, ştofă pentru aşternuturi de pat Rico, cingători higie-nice pentru dame 1 duzină 1 cor. - Speciali­tăţi franceze de gumi . Trimitere discretă. In caz de lipsă Vă rog pentru comandtle D-voastră.

I I I I I I I I I I II Prima fabrică ungurească de cuţite de maşini şi unelte de otel. Fondată la 1859.

Bartusek Károly Budapest, VI. ker. Dávid-utca 10. sz.

Singurul specialist în Uiv

garia pentru fabricarea „de

unelte raehanice pentru lu­

fi— crarea lemnului.

Uneltele mele t a i e ca

şi se potrivesc la ori-ce ma­şină pentru lucrarea lemnu­lui, pentru-că sunt fabricate

din oţel de cea mai buna calitate. Astfel sunt: сиЩе pentru rindele de maşini, scobitoare; capete de cuţk, ferestraie de mână (horony) şi lungime; sfredete pentru sfredelirea de găuri adând; cuţite de sfişiere, unelte pentru sfredelire, crepare şi fabricarea de cepu/t, cu un cuvânt totfelul de unelte mehanice pentru шсгагеа lemnului. — Preface şi os№ ţiitoarelor de cuţ'te m patru colţuri, oprite de serviciul superior de industrie, ш osie cilindrică şi fabrică, după comandă, пок* osu ci lin-drice pentru ţinerea cuţitelor. Cuţite pe^ru compacten

Ori-ce desluşiri se dau în cei яааі scurt timp.

l l i l B i i S S i l l l U l i i i 8 f

„ T R I B U N A " Nr. 4 7 — 1 9 ! 2

5 5 5 5

i t e l e c r e t l í t s ş i e c o n o m i i s o c i e t a t e p e ; n e ţ i i î n О г о l i i a .

Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii CONCORDiA« societate pe acţii se : 12. al statutelor societăţii la

a X V I I I - a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i e se va ţinea în Ozora-Uzdin la 2 8 Martie 1912, st. n. la IOV? ore a. m. în localităţile institutului.

o E 5 1 î s c : r E : і з : 1. Raportul direcţiunei. 2. Raportul comitetului de supraveghiere. 3. Presentarea bilanţului încheiat cu 31 Decemvrie 1911. — Propunerea direcţiunei şi a comitetului de si

feritoare la împărţirea venitului curat, darea absolutorului pentru direcţiune şi comitet de supraveghiere. 4. Regularea salarelor şi staverirea marcelor de prezenţă. 5. Eventuale alte propuneri.

O z o r a - U z d i n , la 7 Martie 1912. Г Э І * - е о £ К

Conform §-ului 16 sunt acţiile şi eventualele documente de plenipotenţă până inclusive 27 Martie st. n. a. c. a se depune tulului din partea acelor domni acţionari cari doresc a participa la adunarea generala.

în virtute

ACTIVA CONTUL-BI LANŢULUI.

Cassa — — Cambii -— — — Cambii cu acoperirea hipotecară Cambii delà сегедіе — — Efecte _~ — —- -— Realităţi — — - —-Diverse conturi debitoare Mobiliar — .... - -Descriere . . . ....

13999947 .. 21196 —

13469 —

200-30 20-30

4765 52

174664 47 917 97

6000 — 3048 48

189576І44

Capital societar, Em. I. 31000, Em. II. 1876 cor. Fond de réserva general '.. ... 33589-14 Fond de réserva special pentru dubiosă 270573 Spese de fondare emisiunea 11-a Fond de penziune .... .... .... Fond filantropic .... .... Fond pentru cumpărarea unei căşi Deposite spre fructificare.- .... Reescont « ._ Dividende neridicate .... .... Diverse conturi creditoare Posiţii transitoare .~_ —. — Profit net - - . . . —- — —

1370-973-19 268-19

2000 — 40 57 4c

18

EŞITE C O N T U L V E N I T E L O R ŞI INTRATELOR.

e re-

Interese ridicate şi capitalisate Interese de reescont .... Salare — Chiria -— —. Bar ii de cvartir . . . — Srjese de cancelarie .._ _ . Spese de călătorie —. — Tipărituri .... ... Dare erarială şi comunală ._. Descriere din mobiliar Profit net .... .... .... ....

284217 3559 - 640ІІІ7 2948-62

168 — 59994 133-40 115-68 298 — 4263 64

1875 81 20 30

— 7984 02 20544 94

Profit transpus din 1910 .... Interese de escont şi hipotecare Interese de întârziere Provisiuni ... .... .... . . . .... Provisiuni delà cereale Venite delà realităţi ... .... .... Venite delà efectele proprii

12885-76 590-10

383502 281213

O n . C o n o p a n , director executiv.

M. B&lan P. Spar losu

O z o r a - U z d i n , la 31 Decemvrie 1911.

D I R E C Ţ I U N E A :

A. S iamanţ i V. P u i a D. Fizeşan Gl . B o s i c â

Raportul comitetului de supraveghiere :

I l i e S r n o

Jntabil.

i Fera

O nor ut si adunare generală! Avem onoruiq Vă raporta că atucerile institutului » Concordia «

cursul anului de gestiune 1911 le-am urmărit cu cea mai 'enţiune şi re^strel purtate Іе-ад aflat că sunt în cea

4 ordine. încheiat cu 31 Decemvrie 1911 tu un profit de 7984 ' am examinai şi iűu-1 compus pe baze reab.

"Vl t - ac i r i .

a

luăm voie a propune: a) să binevoiţi a aproN bilanţul, b) a da absolutorul m, direcţiunei cât şi comi

praveghiere pe anul d' gestiune 1911. Cu privire Ia dis^buirea profitului curat ne alăturam la pr

p lirecţiuneA a -Uzd in , 31 Decemvrie 1911.

l o v a n O b a d i a n