rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VIII Nr. 78 2016

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Biserica nouã din centrul comunei Orlat cu Hramul"Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" îºi va primienoriaºii la prima slujbã oficiatã în acest lãcaº. Chiardacã lucrãrile de la Biserica din centrul Orlatului nusunt încã finalizate, prin eforturi susþinute s-a reuºitamenajarea spaþiului, în aºa fel încât credincioºii sãse poatã bucura de oficierea slujbelor în noul lãcaº.Primarul comunei Orlat, Aurel Gâþã spune cã "S-alucrat intens pentru a putea oferi aceastã bucuriecredincioºilor din Orlat, participarea la slujba deÎnviere în noua Bisericã. S-a lucrat intens,cu dãruire ºi vreau sã le mulþumesc, atât preotuluiLucian Chiþu pentru implicare, cât ºi celor care aupus umãrul la realizarea acestui proiect frumos.Chiar dacã lucrãrile nu sunt terminate, Biserica aratãfoarte bine, e un spaþiu primitor. ªi noi, Primãria, amdepus eforturi ºi am contribuit la avansareainvestiþiei, iar acum ne bucurãm de roadelestrãdaniei noastre. Orlãþenii sunt aºteptaþi în numãrcât mai mare la slujbele oficiate aici".

Prima slujbã de Înviere în noua bisericã dinPrima slujbã de Înviere în noua bisericã dinPrima slujbã de Înviere în noua bisericã dinPrima slujbã de Înviere în noua bisericã dinPrima slujbã de Înviere în noua bisericã dincentrul comuneicentrul comuneicentrul comuneicentrul comuneicentrul comunei

Marile sãrbãtori creºtine se trãiesc într-unfel aparte la Orlat. Iubitori ai tradiþiilormoºtenite din bãtrâni, noi, orlãþenii, am ºtiutmereu sã ne bucurãm cu sufletul deschis,cu zâmbetul pe chip, de toate sãrbãtorilecreºtine. Ne aflãm în Sãptãmâna Mare, operioadã în care încercãm sã analizãmceea ce am fãcut bine sau mai puþin bine,sã fim mai îngãduitori cu semenii, sã nedeschidem sufletul, sã iertãm. Am învãþatde mici ce înseamnã omenia, respectulpentru cele sfinte, pentru valorile morale, iartoate acestea ne fac sã preþuim marilesãrbãtori creºtine, cu o naturaleþe pe careîndrãznesc sã spun cã nu o gãsim în

Sã aveþi sãrbãtoriSã aveþi sãrbãtoriSã aveþi sãrbãtoriSã aveþi sãrbãtoriSã aveþi sãrbãtoriluminate, cu pace în suflet!luminate, cu pace în suflet!luminate, cu pace în suflet!luminate, cu pace în suflet!luminate, cu pace în suflet!

multe locuri. Ca în fiecare an, gândurilemele se îndreaptã, în aceste momente, cãtrecomunitatea care mi-a acordat toatãîncrederea, motiv pentru care doresc sã vãmulþumesc, dumneavoastrã, orlãþenilor. Aºdori, totodatã, sã vã urez, în numele meu, alConsiliului Local Orlat ºi al aparatului

administrativ multã sãnãtate, pace ºiluminã în suflet. Fie ca Sãrbãtoarea ÎnvieriiDomnului sã aºeze în sufleteledumneavoastrã speranþã ºi liniºte, sã vãbucuraþi de oameni dragi în preajmadumneavoastrã. Sãrbãtori Fericite!

primar, Aurel GÂÞÃ

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

Fermieri, verificaþi-vã conturile!

ZONÃ MONTANÃ DEFAVORIZATÃ - 86 euro/ha

Ministerul Agriculturii a dat publicitãþii cuantumul plãþii unice pe suprafaþã, plãþii redistributiveºi intervalele de suprafaþã pentru care se acordã aceasta, plãþii pentru agromediu, plãþiipentru tinerii fermieri, plafonul ºi cuantumul ajutoarelor naþionale tranzitorii (ANT) în sectorulvegetal, plãþii sprijinului cuplat, în sectorul zootehnic ºi plãþii pentru zona montanã defavorizatã(ZMD), datorate fermierilor în campania 2015.

Menþionãm cã plafonul ANT care se acordã pentru anul 2015 fermierilor este de 127.951.657Euro.

Valoarea ajutoarelor naþionale tranzitorii pentru culturi amplasate în teren arabil este de 19,1942 euro/ ha.

În tabelul alãturat, vã prezentãm cuantumul fiecãrei scheme de platã în euro/ ha. Plãþile sefac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de cãtre Banca CentralãEuropeanã în data de 30 septembrie 2015.

6. Sprijin în sectorulzootehnic MINIMÃ

Din 2016, persoanelefizice care au în proprietateclãdiri trebuie sã plãteascãimpozit pentru ele, în funcþiede destinaþie.

Potrivit Codului fiscalavem clãdiri rezidenþiale,nerezidenþiale ºi cu desti-naþie mixtã (clãdirea folositãparþial în scop nerezidenþialºi parþial pentru locuit).

DEFINIÞIIClãdirea este orice con-

strucþie situatã deasuprasolului ºi/sau sub nivelulacestuia, indiferent dedenumire ori de folosinþã, ºicare are una sau mai multeîncãperi ce pot servi caadãpost pentru oameni,animale, obiecte, produse,materiale, instalaþii, echipa-mente ºi altele. Elementelestructurale de bazã suntpereþii ºi acoperiºul, indife-rent de materialele folosite.Pentru a fi consideratãclãdire, o construcþie trebuiesã fie fixatã în pãmânt cucaracter permanent sautrebuie sã existe intenþia dea fi pãstratã pe acelaºiamplasament cel puþin pedurata unui an calendaristic.

Clãdirea rezidenþialã esteconstrucþia alcãtuitã din unasau mai multe camerefolosite pentru locuit, cu de-pendinþele, dotãrile ºi utili-tãþile necesare, care satis-

IMPOZITUL PEIMPOZITUL PEIMPOZITUL PEIMPOZITUL PEIMPOZITUL PECLÃDIRICLÃDIRICLÃDIRICLÃDIRICLÃDIRI

face cerinþele de locuit aleunei persoane sau familii ºicare nu este folositã pentrudesfãºurarea unor activitãþieconomice, aceasta fiinddestinaþia finalã care reiesedin autorizaþia de construcþie.

Clãdirea nerezidenþialãeste folositã pentru activitãþiadministrative, de agrement,comerciale, de cult, deculturã, de educaþie, finan-ciar-bancare, industriale, desãnãtate, sociale, sportive,turistice, precum ºi alteactivitãþi similare.

Clãdirea cu destinaþiemixtã este clãdirea folositãatât în scop rezidenþial, cât ºinerezidenþial.

Clãdirea anexã estesituatã în afara clãdirii delocuit, precum: bucãtãrii,grajduri, pivniþe, cãmãri,pãtule, magazii, depozite,garaje ºi altele asemenea.

DECLARAÞII CARETREBUIE DEPUSE

Conform Codului fiscal,persoanele fizice care la 31decembrie 2015 au în pro-prietate clãdiri nerezidenþialesau clãdiri cu destinaþiemixtã au obligaþia sã depunãdeclaraþii pânã la 31 mai2016. Intrã în categoriapersoanelor care depundeclaraþii (cod declaraþie ITL001) ºi persoanele fizice careau în proprietate clãdiri cu

destinaþie mixtã la adresacãrora nu se desfãºoarãnicio activitate economicã.

Declaraþiile vor fi însoþite deunul dintre urmãtoareledocumente:

- raportul de evaluareîntocmit de un evaluatorautorizat, în conformitate custandardele de evaluare abunurilor aflate în vigoare ladata evaluãrii, care reflectãvaloarea clãdirii ulterioarãdatei de 1 ianuarie 2011;

-procesul-verbal derecepþie finalã, din carereiese valoarea clãdirii, încazul unei clãdiri finalizate înultimii 5 ani;

-actul de dobândire adreptului de proprietateasupra unei clãdiri, în ultimii5 ani, din care reiesevaloarea clãdirii; în cazul încare valoarea clãdirii nu seevidenþiazã distinct, impozitulpe clãdiri se va stabili lavaloarea totalã din actulrespectiv.

Pentru plata integralã cuanticipaþie a impozitului peclãdiri, terenuri ºi mijloace detransport pânã la data de 30iunie 2016 puteþi beneficia deo reducere de:

- 10 % pentru persoanefizice;

- 5 % pentru persoanejuridice.

COMUNICACOMUNICACOMUNICACOMUNICACOMUNICAT DE PRESÃ DE LT DE PRESÃ DE LT DE PRESÃ DE LT DE PRESÃ DE LT DE PRESÃ DE LA APIAA APIAA APIAA APIAA APIAAgenþia de Plati ºi Inter-

venþie pentru Agriculturã(APIA) informeazã cu privirela masura de intervenþiepentru lapte praf degresatce presupune cumparareade catre CE a cantitãþilor deproduse eligibile din piaþãîn vederea sprijinirii produ-cãtorilor/procesatorilor înperioadele în care preþul pepiaþa comunã scade subanumite limite.

În conformitate cu preve-derile Reg. (CE) nr. 1308/2013 respectiv Reg. (CE) nr.1272/2009, perioada deintervenþie pentru produsullapte praf degresat estecuprinsã între data de 1martie ºi 30 septembrie alefiecãrui an. În anul 2016,prin derogarea stabilitã deReg. (UE) nr. 1549/2015,perioada de intervenþieeste între 1 ianuarie ºi 30septembrie.

Preþul de referinþã stabilitde CE pentru cumpãrareala intervenþie a laptelui prafdegresat este de 169,80euro/100 kg.

Cumpãrarea la Interven-þie a laptelui praf degresatse poate face la preþ fix sauca urmare a unei proceduride licitaþie deschise de CE.

Având în vedere faptul capotrivit notificãrilor trans-mise de statele membre la1 aprilie 2016 în confor-mitate cu articolul 13alineatele (1) ºi (3) din Reg.(UE) nr. 1272/2009,cantitatea totalã de laptepraf degresat oferitã spreintervenþie la preþ fixîncepând cu 1 ianuarie2016 pare a fi depaºit limitade 109 000 de tone fixatã la

art. 3 alin. (1) lit. (c) din Reg.(UE) nr. 1370/2013, Comisiaadoptã „Regulamentul depunere în aplicare (UE)2016/482 al Comisiei din 1aprilie 2016 de suspendarea achiziþiei pentru intervenþiela preþ fix a laptelui prafdegresat pentru perioada deintervenþie care se încheie la30 septembrie 2016 ºi dedeschidere a procedurii delicitaþie pentru achiziþionare”.

Astfel, începând cu data de01 april ie 2016, toateofertele de vânzare la preþ fixa laptelui praf degresat seresping.

Procedura de cumpãrarela intervenþie prin licitaþie alaptelui praf degresat pestelimita prevãzutã la art. 3 alin.(1) lit. (c) din Reg. (UE) nr.1370/2013 este deschisãpânã la 30 septembrie 2016.

Data limitã de depunerea ofertelor de participare laurmatoarele licitaþii indivi-duale este prima ºi a treia zide marþi a fiecãrei luni, ora12.00 (ora Bruxelles-ului).

În cazul în care respectivazi de marþi coincide cu o zinelucrãtoare, termenul expi-rã în ziua lucrãtoare prece-dentã, la ora 12.00 (oraBruxelles-ului).

Pentru a fi eligibile,

ofertele de participare lalicitaþie trebuie sã se referela produse eligibile din punctde vedere calitativ. Cantitateaminimã a ofertei este de 20tone lapte praf degresat, iarsolicitarea va fi însoþitã dedovada constituirii uneigaranþii de 50 euro/tone.

În cazul vânzarii la inter-venþie prin licitaþie, preþulsolicitat în oferta nu poatedepaºi valoarea de 169,80euro/100 kg produs.

În cazul cumpãrãrii laintervenþie prin licitaþie, CEstabileºte un preþ maxim deachiziþie iar APIA acceptãofertele de participare lalicitaþie care sunt egale cuvaloarea maximã sau maimici decât aceasta. Toatecelelalte oferte de participarela licitaþie se resping. În cazulîn care nu s-a stabilit niciunpreþ maxim de achiziþie, toateofertele de participare lalicitaþie se resping.

Pentru detalii, operatoriiinteresaþi se pot adresaAPIA, Direcþia Mãsuri dePiaþa Comerþ Exterior, laadresa de e-mail:zootehnie.apia@apia.org.rosau la tel. 021.200.50.126.

SERVICIUL RELAÞII CUPUBLICUL ªI

COMUNICARE

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Eventua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .

Pagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan Pãrean

Notã: Începând cu acest numãr al ziarului ORLAT-Info publicãm, în integralitate, prima monografie a comunei Orlat scrisã ºi tipãritã în anul 1895 de cãtreînvãþãtorul-dirigent (directorul ºcolii) Romul Simu.

MONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLAAAAATTTTTSCRISÃ DE Romul SimuÎNVÃÞÃTOR ÎN ORLAT

Lucrare premiatã cu premiul I., de 25 de coroane, la concursul publicat de tinerimea românã din Sibiu pentru monografiile comunelor comitatului SibiiuRetipãrire din „FOAIA POPORULUI“ SIBIU

INSTITUT TIPOGRAFIC, T. LIVIU ALBINI 1895

În toamna anului 1894, un grup de tineri români din Sibiu, anume dnii: T.L. Albini, Emil Borcia, LiviuBrote, Il. Banciu, I.Doleanu, Ilie Dopp, A. Dordea, I. Grecu, G. Moldovan, I. Moþa, I. Russu-ªirianu, I.Stoica, Vict. Tordãºianu, E. Verzariu ºi I. Ursu de Margine, - au luat între sine hotãrârea sã publice unconcurs cu premii monografiile economice ale comunelor din comitatul Sibiiu, contribuind cu toþiipentru coperirea premiilor. S-a publicat concursul în «Tribuna» (numãrul 131 din anul 1894) ºi «FoaiaPoporului» (nr.40 din 1894), urmarea cãruia a fost, cã s’au pregãtit monografiile economice atreisprezece comune din comitatul Sibiiu.

Iar la ruga tinerilor de mai sus, domnii profesori de la seminarul din Sibiiu, Dr. D. P. Barcianu ºi

Dumitru Comºa, închiºi în vremea asta în Vaþ pentru «Memorand», au avut bunãtatea a primi, caDomnia lor sã recensioneze lucrãrile sosite, designând pe cele de premiat. Pãrerii date de dînºii s’apotrivit apoi tinerimea sibiianã la votarea premiilor.

Rezultatul acestui concurs e ºi monografia de faþã.Asupra acestei lucrãri, juriul examinator din Vaþ, domnii profesori Dr. D.P. Barcianu ºi Demetriu

Comºa, au adus urmãtoarea judecatã:„Lucrarea e fãcutã dupã o bunã împãrþire, cu multã diligenþã, ºi lãudabil zel. ªi limba ºi stilul sunt, cu

puþine excepþii, destul de bine netezite. Este, dintre lucrãrile examinate, cea mai bine succeasã !“

urmare din numãrul trecut

urmare în numãrul viitor

33. Cheltuielile întregeicomune

Dupã-ce am vãzut, cât fac înbani venitele comunei Orlat, sãaruncãm o scurtã privire ºi asupracheltuielilor ei. Din venitele de aproa-pe 200.000 fl. la an ale tuturor locui-torilor din comunã, aceºtia au sãtrãeascã împreunã cu vitele lor; aumai departe sã-ºi cumpere lucrurilede întâia trebuinþã, cum ºi destulealtele, fãrã de care ar putea fi.

Sã le rãmânã prisosuri, pestetot zis, nu poate fi vorba. Dacã uniidin comunã dau înainte, alþii dauîndãrãt; dacã unii vând din moºie,alþii o cumpãrã, ºi nu totdeaunaoameni din aceastã comunã, pecând ai noºtri nu cumpãrã ºi n'aucumpãrat moºie dela oameni dincomunele vecine.

ªi iarãºi, dacã unii din economiinoºtri mai au ºi câte un ban adunat,sunt 3-4 vecini de ai sãi, careîmprumutã bani.

Cã poporul acestei comune arface paºi mai însemnaþi sprebunãstare, durere, nu se poatezice; ºi cã nu dã înainte, ne dove-deºte ºi împregiurarea, cã de vre-o câþiva ani încoace mulþi de-ainoºtri, bãrbaþi ºi femei, copii ºi fetiþe,au trecut în România, ºi trec pe zice merge ºi nu toþi se mai întorc.

Nu se poate deci zice cã: înmul-þeºte pãmântul comunei, nici cã seînmulþesc vitele, nici cã se înmulþesccapitalele (banii), sau cã doar s'ardeschide mijloace nouã de câºtigpentru locuitorii comunei.

Vitele stau cam locului ºi capita-lele nu sunt adunate; iar pãdurileaºa rãu ca azi n'au putut sta nici-odatã. la aceste se adaugã apoiînmulþirea oamenilor ºi risipa înfoarte multe privinþe: pe podoabe,pe beuturi, pe tãbac, pe pomene,pe ospeþe ºi pe multe alte lucruri,de care oamenii s'ar putea ºi lipsi.Dar în zadar, dupã muncã omulvrea sã aibã ºi distracþie.

Asemenea s'au înmulþit ºi dãrileºi aruncurile de tot felul; iar comunamai e ºi vre-o 15 mii datoare.

Înaintare, care se vede cu ochii,se poate numi zidirea unor locuinþemai frumoase ºi mai trainice ºipardosirea unor strade. Dar ºi aicie belea. Oamenii, ale cãror edificiiau ars, nefiind asiguraþi, au trebuitsã se bage în datorii, ca sã-ºi poatãface acele locuinþe.

Ce s'a sporit este sigur numãrullocuitorilor, deci puterea braþelor ºicele câteva fonduri, al cãror temeius'a pus deja în comunã.

Sã spunem acum unele cheltuielidate pe lucruri fãrã de care oameniinu pot fi:

- Bucate vre-o .........fl. 6.000- Fân ºi otavã de ......fl. 1.500- Pentru alodiul comunal

vre-o….....................…7.000- Darea particularilor...4.465- Pentru beuturi, mãrginindu-se

oamenii la strictul necesar………..........................10.000

Carnea, sarea, pãlãriile, pep-tarele, cojoacele, ºerparele, încãl-þãmintea, carãle, roatele, plugurile,vasele, uneltele economice, mobi-lele de casã, facerea zidirilor eco-nomice, luminatul, cãutarea laîntâmplãri de boale, plata pãstorilor,strictul necesar pentru îngropãciuniºi ospeþe º.c. împreunã, cel puþinvre-o ..........................40.000

Replãtiri din capitale ºi interese,cu care datoresc oamenii vre-o...................................4.000

Pentru mijloace de culturã:- cãrþi ºi gazete pe seama

oamenilor mari; cãrþi ºi alte mijloacede învãþãmânt pentru creºtereacopiilor la ºcoalã, împodobireabisericii º.a ...................800.-

Adecã vre-o …fl……73.465la care se adaugã productele ºi

vitele prãsite de oamenii dincomunã, laptele, lâna, ouãle º.c.

Acum sã mergem mai departe

la unele cheltuieli pe lucruri, fãrã decari toþi am putea trãi ºi încã maibine ca pânã acum. Între acestease numãrã:

- Tutunul, pe care vre-o ..fl. 7.000- Beuturi, vre-o ...........fl. 8.000- Jolj, bumbac, cartoane, ce s'arpute înlocui cu pânzã de

casã……....................….fl. 5.000Mânecare de târg, ce s'ar putea

înlocui cu cele de casã ….fl.5.000Pomenile, ospeþele º.a. vre-o

fl.1.200Alte lucruri aproape nefolo-

sitoare....................…..fl. 1.000Suma……….......…..fl..27.200

34. Cum sã ne îmbunãtãþimstarea materialã,cea

culturalã, socialã ºi politicã

Din cele arãtate pânã aici ne-amputut încredinþa, cã Orlatului nu i-alipsit nimic din elementele trebuin-cioase cã sã devinã un opid (orã-ºel) românesc destul de însemnat.Dar aºa e firea omului. Adesea nucruþã pân’ajunge la fundul sacului;atunci e însã prea târziu.

Am totuºi nãdejde, cã noi n’amajuns chiar la fund ºi de aceea neputem veni în fire, ne putemreculege.

Drept cã acum e mai greu caatunci când moºiile nu erau atât detare împãrþite; ca atunci când pã-durile erau în mare parte neatinsede sãcure; când dãrile ºi datele detot felul erau foarte puþine ºi mici,când nu se plãtiau de loc aruncurinici pentru vite, nici taxe pentrulemne, când luxul (mândria) nuprinsese aºa rãdãcini puternice,când comuna nu era împovoratãcu datorii ºi nici chiar oamenii.

Adevãrat cã acum e mai greu aface din comuna noastrã o comunãdin cele mai de frunte, ca pe timpulcând nu era opritã facerea rachiului,nici cultivarea tutunului, nici nu eraopreliºte în pãduri ºi «toate ne erauiertate, dar nu toate erau ºi defolos».

De altfel e prea drept ºi aceea,cã omul prea fãrã trebuinþe nici nuare mare îndemn spre lucru ºi pro-gres. Cu cât sporesc trebuinþele,trebuie sã sporeascã ºi strãduinþapentru a-ºi îndestula trebuinþele.

Trebuinþe urcate, muncã urcatãºi cu ele progres, înaintare. ªi dacãgreutãþile chiar cresc, bunul D-zeuni-a dat minte, ni-a dat judecatã, cavãzând rãul, sã ne ºtim pãzi de el,sã-i stãm cu hotãrâre în faþã ºi sã-l biruim, prinzându-ne frate de crucecu binele.

Sã vedem însã ºi aici relele, carene stãpânesc îndeosebi pe noi, peOrlãþeni.

ªtim cã noi, pânã acum de curând,nu ne-am prea putut plânge demulte nãcazuri ºi sãrãcie, deºibogaþi încã nu suntem. Am avut însãcu ce sã ne ducem viaþa de pe o zipe alta ºi cu atâta am fost mulþumiþi.

Bucatele, câte se fac pe hotarulOrlatului, nu sunt deajuns, ca sãhrãneascã pe locuitorii acesteicomune; nici fânul ºi otava nu suntîndestulãtoare pentru hrãnireavitelor din comunã în timpul iernii.

Prin urmare, sã vindem bucate,nu poate fi vorba; din contrã suntemsiliþi sã cumpãrãm atât bucatele, cene lipsesc, cât ºi o parte din nutreþulpentru vite, deasemenea ºi multealte lucruri de trebuinþã.

Iar banii de lipsã noi nu-i putem facedecât pe lemnele pãdurilor noastre,când ºi când pe câte un cap de vitã ºipe alte foarte puþine cãi.

Cu pãdurile însã am cam gãtat-o.Din an în an opreliºtea e tot maimare ºi lemnele ni-se dau în mãsurãde a nu ne mai putea mulþumi tre-buinþele cele mai neapãrate mãcar.Am ajuns prin urmare în un corn decaprã; ni s’a înfundat cãrarea.

E vorba acum pe ce cãi ºi în cefel sã eºim la luminã ºi cum sã facemºi sã diregem, ca în strîmtoare sãnu mai ajungem.

Calea mult bãtutã de noi pânãacum ºi care trebuie pãrãsitã este:

economia în multe privinþe, rãupurtatã ºi risipa.

În cele urmãtoare pun deciînaintarea minþii ºi inimii cetitorilorurmãtoarele mijloace de îndreptare:

1. Moºiile sã nu se mai vândã.2. Ele sã fie lucrate mai bine, mai

înþelepþeºte ca pân’acum, împãrþindhotarul dupã sfaturile date de dom-nul profesor D.Comºa în întrunireaagricolã de astã-varã.

Cu chipul acesta vom prãsi trifoiumai mult ºi nu vom mai cumpãra fânºi otavã din alte comune. Spre acestsfârºit sã luãm de îndreptar poveþeledate de domnul Eugen Brote încãrticica sa «Trifoiul ».

3. Sã ne procurãm maºini desemãnat grâu, cu care se pot cruþala semãnat în tot anul din parteacomunei cel puþin vre-o 5 mii deferdele.

4. Ca sã putem însã face mai cuînlesnire ori-ce înaintare în aleeconomiei, trebuie sã nu mai amînãmnici un cias înfiinþarea tovãrãºieiagricole deja de astã-varã plãnuitã.

5. Cu ajutorul tovãrãºiei ne vompute procura triore de ales grâul,grape pentru fânaþele pline demuºchiu º.a., tot atâtea recerinþe lapurtarea unei economii mai înþelepte.

6. Sã nu mai lãsãm ca acum, niciun petec de loc nefolosit; cãcicrumpene ºi ovãs se fac ori ºi undeîn hotarul Orlatului.

7. Sã prãsim vite de soiu ales,care în vârstã de câteva luni au unpreþ mai bun ca vitele noastre celemari. Spre acest sfârºit sã cum-pãrãm tauri ºi viþele de neam bun ºiîn scurtã vreme o sã eºim deasuprarãului. Poveþele mai preþioase înaceastã privinþã ca cele din cãrticica«Þinerea vitelor» de domnul EugenBrote, nici cã se pot afla. Durerenumai, cã oamenii noºtri nu se folo-sesc de ele; cu toate cã ni-se dove-deºte în chip neîndoios cum sã þinemcu puþinã cheltuialã multe vitefrumoase ºi de preþ; arãtându-ni-se ºi cum sã ajungem la gunoiu maimult, de care noi avem atâta lipsã.

8. Sã cumpãrãm armãsar deprãsilã, cum ºi vieri de soiu ales.

9. Sã prãsim pomi înzecit mai mulþiîn grãdini ºi vii ºi tot de soiu ales,dupã sfaturile cuprinse în cãrticica«Prãsirea pomilor» de d-nul D.Comºa.

Sã prãsim legumile de trebuinþãmãcar pentru casã, dacã nu ºi devândut. ªi acum, când din munteni-se cioantã cãrãrile, vom fi siliþi sãne întoarcem la grãdini lucrându-lemai bine ºi ele vor acoperi o partemare din trebuinþele noastre.

Aceasta vom pute-o face maiuºor, dacã vom umple grãdina dinjos, a ºcoalei cu mii de pomiºori nobilidin care sã se umple apoi toategrãdinile din comunã. Fireºte cãaceasta se poate mai cu înlesnireajunge cu ajutorul tovãrãºieiagricole ºi al primãriei ºi repre-zentanþei comunale.

În felul acesta încã ne vom înmulþiîn mod însemnat mijloacele de traiu.

10. Sã tãiem mai cu cumpãt pã-durile, ca sã avem ºi noi, dar ºi urmã-torii noºtri. ªi totodatã sã începema-ne mai obicinui ºi cu alte feluri decâºtig ºi numai cu muntele.

Vãd cã vecinii noºtri: Cacovenii,Sibiierenii, Vãlenii ºi alþii trãesc ºifãrã a se ocupa cu pãduritul ºineavând nici moºii. Apoi cu atât maiuºor o putem face noi aceasta.

11. Sã prãsim stupi cât mai mulþiîn coºniþe de scîndurã. Scânduriavem. ªi ce lucru mare este a-ºicumpãra omul un stup ori doi ºi dinei a’ºi prãsi cu zecile? Cu coºniþelede scândurã înmulþirea lor se facefoarte uºor. ªi chiar ºi numai 10 stupisã aibã economul în coºniþe descândurã, poate sã aibã dela eifrumos venit.

Mierea e o bucatã ºi bunã ºi sãnã-toasã ºi hrãnitoare. Pentru copii eapoate sã scuteascã în toatã ziua omâncare. Pentru bãtrâni e dãtãtoarede putere ºi vieaþã; iar în posturi eanu se poate preþui în deajuns. ªi cene stã în cale de a nu ne îmbunãtãþi

ºi prin prãsirea stupilor mijloacelede traiu?

12. Sã ne mai desvãþãm de ceapipã ºi þigarã, care ne scoate an dean cel puþin 7000 fl. din pungã, cucare am pute cumpãra grâul ce nelipseºte.

13. Sã bem mai puþin ca pânãacum, cruþând ºi cu chipul acestamulte mii de fiorini, cari i-am puteîntrebuinþa pe alte lucruri neapãratfolositoare.

Aceasta s’ar pute ajunge mai uºorprin înfiinþarea în comuna noastrã aunei «tovãrãºii de temperanþã».

14. Sã nu dãm prea departe pecalea luxului!

15. Sã cumpãrãm mai puþin jolj,bumbac, cartoane ºi mãtãsuri;femeile sã lucre cânepa ºi inul, cumfãceau mamele, bunele ºi strãbu-nele noastre.

16. Sã rãmânem la pãnura decasã, trainicã ºi frumoasã, pentrumânecare ºi sã nu mai cumpãrãmde cea de târg slabã.

17. Prea departe, faþã de stareanoastrã, am mers ºi cu încãlþã-mintea, începând a se ivi vaxul chiarºi prin sate.

Nedepãrtându-se prea tare deobiceiurile din trecut în privinþa por-tului, încã ne-ar rãmâne mii de florini.

18. Multe cheltuieli se fac ºi cupomenele ºi ospeþele. Aici încã ar fimulte de îndreptat înspre bineleeconomului.

19. Pildele triste din trecut artrebui sã ne fie de învãþãturã, ca sãne asigurãm casele ºi ºurile în con-tra focului. Pentru o micã sumã, plã-titã la an, economului, în caz de neno-rocire, i-se întoarce paguba ce i-apricinuit-o focul. Astfel el nu e silit sãse bage în datorii, de care poate, nuse mai vede plãtit în toatã viaþa.

20. Unii economi îºi asigurã chiarºi bucatele din câmp în contra grin-dinei. ªi aceasta încã e un lucru bun.

21. Mulþi se bagã fãrã multã soco-tealã ºi fãrã lipsã de tot mare îndatorii. Pentru aceºtia institutul«Brãdetul» nu este o binecuvân-tare, ci o pedeapsã. Spre nenoro-cirea noastrã, de aceºti oameni nusunt mulþi, ºi sã dee D-zeu nici sãnu fie.

22. Înmulþindu-se oamenii, iarpãmântul rãmânând acelaºi pentrutotdeauna, este cel mai înþelept lucrua ne împãrþi cât mai mulþi copii lameserii ºi negoþ. Noi ar trebui sãavem încã acum din sinul comuneinoastre mai multe zeci de meseriaºiºi neguþãtori de tot felul.

Dar ce ne-am fãcut pân’acum,am mare nãdejde, vom face înviitorul apropiat. Cu chipul acestacopiii, rãmaºi la economie, vor puteatrãi mai bine ºi cei-ce se vor «facemeseriaºi ºi neguþãtori dease-menea, pentru-cã: «o meserie facecât o moºie!».

O naþie fãrã meseriaºi ºi negu-þãtori, ca a noastrã, în aceste timpurigrele, nici nu o poate duce departe.Noi am rãmâne de pururea atîrnãtoride alte neamuri, ca robi ai lor.

Iar cu meseriaºi buni de ai noºtrila sate ºi oraºe, banii Românilor arajunge tot în mâni româneºti ºi astfelam ajunge mai uºor la bunãstare ºifericire.

Chiar ºi comuna noastrã are lipsãacum de un rotar bun, un faur, unmãsar, un bãrdaº ºi un zidar în toatãregula; apoi de morari, neguþãtori ºialþii. De altcum un meseriaº ºi unneguþãtor bun poate trãi ori ºi undeîn lume.

Dar nu ajunge numai sã ne dãmcopiii la meserii, ca sã devinã niºte«meºteri - stricã », ci trebuie sã-idãm prilegiu ca sã lucre ºi la alþistãpâni ºi sã umble prin oraºe ºiþãri, pentru-ca la timpul sãu sã poatãsta alãturea cu un meseriaº de ori-ce naþie.

Bunã ispravã ar face în aceastãprivinþã comitetul ºcolar, bisericescºi comunal, luând în mâna sapornirea copiilor la meserii ºi negoþ,creând chiar ºi unele ajutoare dinfondurile de sub chiverniseala lor.

Un astfel de comitet ar fi vrednic

de binecuvântarea urmaºilor noºtri.23. Pentru ca meseriile sã prindã

rãdãcinã încã din cea mai fragedãvîrstã, este foarte de lipsã sã seîncuragieze propãºirea lucrului demânã în clasa de bãieþi, unde dejase fac pãlãrii de paie, corfiþe denuiele de rãchitã, ºi mãnuºi de lânãpentru lucru în timpul iernei.

Asemenea ºi lucrul de mânã înclasa de fete dedându-le ºi lacusutul cu maºina, care ne lipseºteºi la þesutul în rãsboaie mai nouã, latorsul cu furca cu roatã º.a.

Dar nu numai de binele dîu ºi afamiliei trebuie sã poate omul grije,ci ºi binele de obºte sã-l aibã învedere: înflorirea comunei, abisericii, a ºcoalei ºi alte multe.

De aceea:24. Vom cãuta chipuri ºi feluri de

a înmulþi venitele alodiului, alebisericii ºi ale ºcoalei, fãrã de aîngreuna tare pe singuratici. Undeaceste stau bine, pot ºi ele facemult pentru înaintarea comunei.

25. Sã avem încã de pe acum învedere procurarea unei casecomunale mai corespunzãtoare.

26. Sã ne punem de þîntã pentruviitorul cel mai apropiat facerea uneibiserici mai mari ºi mai frumoase.

Treaba «grânarelor bisericeºti»,sã nu o scãpãm din vedere.

27. Fiind de lipsã întemeierea unuipost de învãþãtor sau, mai în grabã,mãcar lãrgirea odãilor de învãþã-mânt, dacã nu se poate face altedificiu mai corespunzãtor, ca depildã la Veºtem, sã ne îngrijim ºi deaceastã treabã.

28. Sã închidem progadea ºi são plantãm cu pomi.

29. Sã pardosim pe încetulstradele ºi sã regulãm cursul rîurilor.

30. Sã regulãm trebile reuniuniipompierilor, altfel de mult înfiinþate,care însã nu progreseazã, deºi oastfel de instituþie are se apere inte-rese atât de mari în ciasuri de neno-rociri, fiind totodatã ºi un mijloc foartepotrivit a ne deda la rând bun ºidisciplinã.

31. Sã spriginim reuniunea feme-ilor pentru înfrumuseþarea bisericii,care ºi-a pus de þîntã sã facã dinbisericã o adevãratã casã a luiD-zeu, ºi de a înainta culturareligioasã ºi moralã a poporului.

32. Sã spriginim corul bisericescdeja înfiinþat.

Un astfel de cor e cea dintâiu ºicea mai de lipsã podoabã a uneibiserici. El încã e un mijloc deînaintare în culturã peste tot, în ceareligioasã ºi moralã îndeosebi.

33. Sã împãmântenim cãrþile derugãciuni la poporul nostru, cum aufãcut Saºii ºi alte popoare. Domnulpreot Constantin Lucaciu a scos laluminã în aceastã varã niºte cãrþide rugãciuni adevãrate mãrgãritare,cari n’ar trebui sã lipseascã din nicio casã.

Predici acomodate vor pune lacale, sunt sigur, ºi acest lucrumântuitor.

34. Vom înmulþi biblioteca ºcolarãºi parochialã ºi vom stãrui capoporul sã ceteascã din an în anmai mult. Cetirea în Dumineci ºi sãr-bãtori, cum ºi în nopþile lungi de iarnã,este o petrecere neîntrecutã. Cuchipul acesta omul nu numai secultivã, ci se ºi abate dela petreceri,care costau bani, cum sunt cârci-mele, jocul de cãrþi º.a.

Jocul de-a cãrþile în priveghiuri încãnu e lucru de dorit, sã se înlocueascãcu cetirea evangheliilor º.a.

35. Sã luãm parte cât mai mulþi laîntrunirile agricole, ce se vor þine încomunele din apropiere ºi sã abo-nãm li cetim «Foaia Poporului», încare se scriu sfaturi, cum numai sepoate de bune, pentru înaintareaeconomiei, meseriilor ºi negoþului;apoi ne învaþã a fi mai trezi ºi maiconºtienþi de drepturile ºi datorinþelenoastre cum ºi a aduce tot felul dejertfe pentru înaintarea noastrã petoate cãrãrile vieþii.

36. Sã purtãm de grije, ca portulnostru naþional, atât bãrbãtesc, câtºi femeiesc, sã nu se corceascã.

37. Sã þinem de sfintele obiceiuriºi credinþele noastre cele bune, ºisã lãpãdãm pe cele rele, cari nunumai ne fac urgisiþi înaintea lui D-zeu, dar ne fac ºi de rîs înainteaoamenilor ºi ne aduc pagube.

38. Sã stãruim, ca pe viitorpetrecerile noastre sã fie nu numaiveselitoare, dar ºi pline deînvãþãturi ºi nobilitãtoare ale inimii,s.p. petreceri cu cântãri, decla-maþiuni ºi piese teatrale. Iar dintrejocuri sã se mai înveþe ºi altele,afarã de cele curat locale, aºa:Romana, Ardeleana, Hãþegana,Þarina º.a.

39. Sã iubim ºcoala ºi biserica.Copiii sã-i dãm regulat la ºcoalã întot timpul cât au sã înveþe, - adecãdela 6-12 ani în ºcoala de toatezilele ºi dela 12-15 în cea de Dumi-neca. Apoi sã cumpãrãm cãrþi ºialte lucruri de trebuinþã.

Dumineca ºi în sãrbãtori sã-i tri-mitem la bisericã ºi înºine sã cer-cetãm casa lui D-zeu, ca sã fim ºiîn aceastã privinþã – cum se cadesã fim copiilor noºtri în toate, - depildã de fapte ºi nãravuri bune.

Sã nu perdem nici aceea dinvedere, cã cu timpul o sã avemlipsã în comunã de notar, de preot,de învãþãtoare, de învãþãtori, demedic, de poºtar, ºi de alþi oameniînvãþaþi.

Cât de la loc ar fi chiar acum uneconom ºi un silvicultor din sinulnostru! Aceºtia însã avem sã ni’iformãm prin jertfe de tot felul ºianume trimiþând copii la învãþãturãîn oraºe.

40. O recerinþã de mare însem-nãtate este cultivarea limbii noas-tre, care aici în comunã, cum amarãtat, are o mulþime de scãderi.

Deci sã o curãþim de strãinism,sã-i îndreptãm rostirea greºitã, ºisã o aducem în starea de limpezirea rîurilor noastre curate de munte.

ªi acum la urmã încã:Un cuvânt de încheiere.

Urmând poveþele date în aceas-tã monografie, putem fi siguri cãOrlatul aºezat în pretura Sãliºtei,de care se mai þin ºi urmãtoarelecomune: Gurarâului, Cacova, Si-biel, Valea, Sãliºtea, Galeºul, Tiliº-ca, Aciliul, Sãcelul ºi Magul ºi încomit. Sibiilului, – are sã devinã unopid frumuºel: cu economi morali,religioºi, cultivaþi ºi în bunã stare, cufeluri de meseriaºi ºi neguþãtori, cumºi de oameni învãþaþi din sânul sãu.

Morile, piuãle, joagãrile, fabricile,cuptoarele de var, casele erariale(care ar fi dorit sã ajungã în mâniromâneºti), târgul(, poºta, drumulde þearã ºi cel de fer, care are sãducã din 1895, al doilea cel maimult din 1896, prin Orlat, staþia decale feratã, ce are sã se facã aici,staþiunea de medic cercual, pã-durile º.a. – sunt tot atâtea condiþiiprincioase pentru a mijloci ºi ele caOrlatul sã devinã un loc însemnatîn viitor, ºi la toatã întâmplarea maiînsemnat decum el a fost în trecut.

Pân’ acum a mers prea pe nime-rite ºi dupã-cum s’a întâmplat; deaceea dãm peste multe ºi mariscãderi în toate pãrþile. Pe viitorînsã, fãrã un plan bine hotãrât pânãîn cele mai mici amãnunte, nu maimerge! Trãim în timpuri foarte grele,în mijlocul unei lumi rafinate ºistricate.

Deci planul arãtat sã-l avem –popor ºi inteligenþã – ca pe o icoanãsfântã, în toate zilele înainteaochilor, pentru-ca nici-când sã nune uitãm de datorinþele cãtrã familiaºi comuna noastrã, cãtrã bisericãºi ºcoalã, cãtrã D-zeu, limbã, naþieºi patrie.

O r l a t, în 30 Decemvrie 1894

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local OrlatAdmin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent TTTTTamaraamaraamaraamaraamara Cânean Cânean Cânean Cânean Cânean

Tiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuI i dI i dI i dI i dI i dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoasãoasãoasãoasãoasã

alalalalalãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i e i ! e i ! e i ! e i ! e i !Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil i i lorl i i lorl i i lorl i i lorl i i lor

îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

@

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃSAU GAZ VÃ RUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE

TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Site web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : www.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro

E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat yahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.com

Cetãþenii comunei Orlat care doresc sã publiceanunþuri de vânzãri, cumpãrãri, prestãri servicii

º.a. în ziarul Orlat INFO pot depune acesteanunþuri la sediul Primãriei.

OANA SOFIA-MARIA 20.03.2016

Prim[ria Comunei OrlatPrim[ria Comunei Orlatureaz[ bun-venit ureaz[ bun-venit

noului n[scut: noului n[scut:

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează casă de piatrăurează casă de piatră

următorilor cetăţeni căsătoriţi:următorilor cetăţeni căsătoriţi:MATEI GHEORGHE ªIHANZU MARIA 06.04.2016

MILEA MARIA 04.08.1935 04.04.2016FAUR DOCHIE 30.03.1940 07.04.2016CHILIBAN MARIA 15.01.1933 07.04.2016HODIªAN SILVIA 18.07.1939 21.04.2016DAINA MARIA 02.05.1949 24.04.2016

Investiþiile în infrastructura rutierã a comunei Orlatcontinuã ºi se desfãºoarã conform graficului. Astfel,puþinele strãzi ºi porþiuni de drum care mai trebuieasfaltate, duc Orlatul mai aproape de marele proiect aladministraþiei locale, acela de a moderniza complet toatedrumurile din localitate. Pe strãzile Sãliºtii, Câmpului ºipe o porþiune de pe strada Lungã a fost turnat, recent,primul strat de asfalt (Binder), urmând ca investiþia sã fiefinalizatã în viitorul apropiat. De asemenea, au fostamenajate aici ºi trotuarele.

Comuna Orlat se poate mândri cu statutul de unadintre cele mai curate aºezãri rurale din judeþ,lucru confirmat ºi de recunoaºterea oficialãacordatã, în trecut, în cadrul unui concurs organizatla nivel judeþean. Orlãþenii au demonstrat, de-alungul timpului, cã ºtiu sã îºi amenajeze frumos ºispaþiile din faþa gospodãriilor, comuna fiind unexemplu bun pentru cum trebuie îngrijit domeniulpublic. Primarul Aurel Gâþã lanseazã un apel cãtreorlãþeni, rugându-i sã îºi pãstreze bunul obicei alîngrijirii spaþiului din faþa gospodãriilor: : "Orlatultrebuie sã rãmânã una dintre cele mai curatelocalitãþi din judeþ! Felul în care aratã comunanoastrã e o carte de vizitã, iar aspectul îngrijitconfirmã bunele obiceiuri ale gospodarilororlãþeni. Sper ca ºi în acest an, buna rânduialã dincase ºi curþi sã se regãseascã ºi în spaþiile din faþagospodãriilor, conferind acel aspect curat, îngrijit,

Administraþia localã a decis ca, în acest an, sã amenajeze o parcare lângã cimitir. Lucrãrile aufost deja demarate, iar reprezentanþii Primãriei comunei Orlat spun cã aceastã parcare este utilã ºieliminã dificultãþile pe care le întâmpinau, pânã acum, orlãþenii care veneau la cimitir cu maºina.Investiþia va fi realizatã cu bani de la bugetul local.

S-a turnat primul covor asfaltic peS-a turnat primul covor asfaltic peS-a turnat primul covor asfaltic peS-a turnat primul covor asfaltic peS-a turnat primul covor asfaltic pestrãzile Lungã, Sãliºtii ºi Câmpuluistrãzile Lungã, Sãliºtii ºi Câmpuluistrãzile Lungã, Sãliºtii ºi Câmpuluistrãzile Lungã, Sãliºtii ºi Câmpuluistrãzile Lungã, Sãliºtii ºi Câmpului

Se amenajeazã o parcareSe amenajeazã o parcareSe amenajeazã o parcareSe amenajeazã o parcareSe amenajeazã o parcarelângã cimitirlângã cimitirlângã cimitirlângã cimitirlângã cimitir

APEL: "Orlatul trebuie sã rãmânã unaAPEL: "Orlatul trebuie sã rãmânã unaAPEL: "Orlatul trebuie sã rãmânã unaAPEL: "Orlatul trebuie sã rãmânã unaAPEL: "Orlatul trebuie sã rãmânã unadintre cele mai curate localitãþi din judeþ!"dintre cele mai curate localitãþi din judeþ!"dintre cele mai curate localitãþi din judeþ!"dintre cele mai curate localitãþi din judeþ!"dintre cele mai curate localitãþi din judeþ!"

de sãrbãtoare. E o plãcere sã mergi pe strãzile cuspaþii verzi frumos decorate. Sunt convins cã, ºi înacest an, cei care vin la Orlat vor rãmâne cu oimpresie frumoasã, cã dumneavoastrã, orlãþenii, vãveþi îngriji, înainte de Paºti, nu doar de propriilegospodãrii, ci ºi de spaþiile verzi din faþa caselor".