Eliphas L6vi

RITUALULTTnITEI MAGII

Traducere deMaria lvdnescu

16 eupuns tEvt

Pentru a dirija curenlii de lumini mobil6, trebuie s6 fiifixat in lu-

mina imobild.Pentru a porunci elementelor trebuie sd fi imbldnzit uraganele,

fulgerele, pripdstiile 9i furtunile.

Trebuie si qtii ca sd indrdznegti.

Trebuie si indrdznegti ca sd vrei.

Trebuie sd vrei ca sd stdp6nesJi lmperiul.gica si domnesJitrebuie SATACI.

Capidulfiffii

PREGATIRILE

Orice inten{ie care nu se manifestd prin acte este zadamicd, iarcuvdntul care-o exprim6, un cuvAnt de prisos. Numai acliunea pro-

beazAviala, numaiacfiunea probeazd giconstatd voin{a. lati de ce,

ln cd(ile simbolice gi sacre se spune cd oamenii vor fi judecali nudupd gdndul gi ideile lor, ci dupi fapte. Aexista inseamnd a fdptui.

Neam propus sd ne ocupdm aculTr€l de marea qiteribila ploblemd

a lucr€rii magice. Nu vom expune aiciteoriisau abstractiuni, civomaborda realitatea gi, oferindu-iadepfului bagheta miracolelor, fl vom,tndemna: ,,Nu te sprijini numai pe vorbele noastre, ac$oneazd tu in-Bufi."

Vom cduta fapte de o relativi atoputere gi mijloculde a lua in std-pAnire cele md importante secrete ale naturii, supundndu-le uneivolnte luminate gi inflexibile.

Majoritatea ritualurilor magice cunoscute sunt mistificdri sauenigme, dar noivom ridica, pentru prima oari dup*atdtea secole,

vdlul sanctuarului ocult. A revela sfinfenia misterelor inseamnd a le

lbri de profanare. Acesta este gdndul care ne susfine indrdzneala gi

ne indeamnd sd infruntdm pericolele la care ne expune aceastd lu-

cnare, @a maiTnddzneatd din cdte i-au fost date spiritului uman sd

conceapd $i sd desdvd6easc6.Operatiile magice sunt exerci$ul unei puteri naturale, dar superi-

oard fo(elor obignuite ale naturii. Ele sunt rezultatul unei gtiinfe 9i al

uneiindeletrioiri care exalti voinla umand deasupra limitelor omune.Supranaturalul nu este decdt un natural extraordinar sau un na-

trnalexaltat miracoluleste un fenomen care godeazd mu$mea luatipe neagteptate; minunea provoaci uluirc; efectele surprind pe eicarenu le cunosc cauzele sau pe cei care le acordd cauze nepropo(io-nale cu rezultatele. Nu existi miramle dec6t pentru ignoranfi; dar,

cum gtiinla oamenilor nu este absolutd, miracolulmaipoate exista gi

chiar existd pentru toatd lumea.

18 Eupuns tEvt

Sd incepem prin a mdrturisi cd noi credem in miramle pentru cd

ne-am convins, chiar prin propria noastrd experienld, cd ele sunt in

totalitate posibile.

Existi miracole pe care nu le putem explica, dar pe care nu le pri-

vim ca inexplicabile. De la mult la pulin gi de la putin la mult, conse-

cin{ele sunt identic relative, iar propo(iile progresiv riguroase'

Dar, pentru a face minuni, trebuie s6 te afliin afara condifiilor co-

mune ale umanitSfii; trebuie sd fii, abstras prin intelepciune sau exal-

tat prin nebunie, deasupra tuturor pasiunilor sau in afara pasiunilor,

prin extaz gi frenezie. Aceasta este pdma 9i indispensabila pregStire

a operatorului.Astfel, printro lege providen$ala sau fatald, magicianul nu-$i poate

exersa puierea decat intr-un temei invers propor{ional cu interesul ma-

terial; atchimistul obtine cu at6t mai mult aur cu cdt se supune mai

mult privatiunilor, respectand sdricia protectoare a secretelor marii

opere.Adeptul cu inima lipsiE de patimi va dispune singur de ura sau_iu-

birea celor din care wea sd facd instrumentele gtiinfei sale: mitul Ge-

nezei este un adevar etern, iar Dumnezeu nu-i lasa s5 se apropie de

arborele gtiinlei dec6t pe cei care se pot stip6ni, fiind desful de puter-

nicipentru a nu Poftila roade.

cei care cautd in magie mijlocul de a-$i satisface poftele s6 nu

apuce pe acest drum funest nu vor dobandi dec6t nebunia 9i moar-

tea. Aiesta este intelesul aceleitradilii populare gare spune cd dia-

volul va fr6nge, maidevreme sau maitdziu, g6tul vrdjitorilor'

Magicianul trebuie deci sd fie impasibil, sobru, cast, dezinteresat,

impenirabil gi inaccesibil oricirei prejudecdti sau temeri. Sd nu aibd

defecte corporale gi si fi trecut prin ini[iere, dincolo de toate con-

tradictiile gi grijile. Prima gi cea mai importantS operd magicd este

dobAndirea acestei rare superioritifi'Am spus c6 extazul poate produce aceleaqi rezultate ca syReriq

ritatea absoluta gi este adevarat, dar numaiin privinla reugitei, nu qi

in aceea a directieioperaliilor magice'pasiunea proiecteazd cu for(6lumina vitalS giimprimi migcdriim-

previzibile agentului universal; dar nu o poate stapani cu aceeag!fo(d

cu care a lansat-o gi atunci destinul ei este asemenea lui Hippolyt cel

t6r€t de par sau lui Phalaris, incercand elinsugi instrumentul supliciu-

luipe careJ inventase pentru altii.

Ritualutinattei Magii

Voinla umand realizatd prin acfiune este asemenea unei ghiulelede tun care nu dd inapoi din fala obstacolului. Lansatd cu violen{i, iltraverseazd sau se pierde in el; vointa rdbditoare gi perseverenH nuse risipegte niciodatS, ci, asemenea valului care se intoarce mereumugcdnd malul, ea roade pdnd la urmd chiarfierul.

Omul poate fi modificat prin obiceiurile lui, care devin, conformproverbului, o a doua natud. Printro gimnasticd perseverentd gi gra-dat6, fo(ele giagilitatea corpului se dezvoltd sau se creeazd intr-omisuri uimitor de mare. Acelagi lucru se intdmplS gi cu puterea su-fletului. Vrei sd stdpdnegti peste tine gi peste ceilalti? lnva{d sd vrei.

Cum sd inve$ sd vrei? Acesta este primul arcan al inifierii magiceqi, pentru a ne face sd Tnfelegem chiar esen{a acestui arcan, vechiidefindtori aiartei sarcedotale inteziceau accesul la sanctuar, incon-jurdndu-l cu atAtea gi at6tea mistere gi ameninfdri. Acegtia nu credeauintro voin(d decdt dacd era supusi la probe gi aveau dreptate. Fortpnu se poate afirma decdt prin victorii.

Lenea gi uitarea sunt dugmanii voinlei; iatd de ce toate religiilegi-au inmulfit practicile, organizdnd un cult minulios gi dificil. Cu cdt teostenegti mai mult pentru o idee, cu atdt dobdndegti mai multi fo(6in sensul acelei idei. Nu preferd mama pe acela dintre copiii ei carea indurerat-o gi a mstato cele mai multe griji? ln acelagifel, fo(a re-ligiilor se afld in intregime in inflexibila voin{d a celor care o practici.Atdta timp c6t va exista un singur fidel crez0nd in sfdnta jertfi a litur-ghiei, va exista gi un preot care s-o slujeascd gi, c6t timp va exista unpreot care-giva spune zilnic rugdciunile, va exista gi un Papd in lume.

Practicile cele mai neinsemnate Tn aparenld gi cele mai ciudate insine in privin{a scopului propus, conduc p6nd la urmd la realizareaacestui scop prin educa{ia gi exercitiulvointei. Un {dran care s-arscula in fiecare dimineatd la ora doud sau trei gi s-ar duce departede casi ca sd culeag6 de fiecare datd un fir din aceeagi iarbd, inaintede dsdritul soarelui, ar putea, purt6nd cu elfirul de iarbd, si facd unmare numdr de minuni. larba aceasta, fiind semnul voinfei, ar deveni,prin aceasti voin{d, tot ceea ce va dori el sd devind in interesul !elu-rilor sale.

Pentru a putea, trebuie si crezi cd po{i, iar credin{a sd se traducdimediat prin acte. CAnd un copil spune: nu pot, mama ii rispunde:incearcS. Credin{a nu se incearcd; ea incepe cu certitudinea impllnirii, lucr6nd cu calm, de parcd ar avea la dispozi$a ei intreaga putere,iar in fatd vegnicia.

19

Eupuns tEvt

Voi, cei care vd aflatiin fala gtiintei magicienilor, ce vr4i de la ea?

indr6zni$ si vd formulali dorinfa, oricare arfi ea, gi nu osteniti sd ac-

liona{iin sensul ei giin atingerea scopului: ceea ce dorili se va im-

plini gi a inceput sd se implineasci prin voi 9i pentru voi'' Sixtus-Quintus, pdzindu-givacile, azis:' Vreau sdfiu Papd'

Egti cercetdtor ,si vrei sd obtii aur: incepe, nu zdbovi' lli promit in

numele gtiinlei toate comorile lui Flamel 9i Raymond Lulle'

- Ce trebuie fdout maitntdi? - Trebuie sd crezi ci poti, apoi siac[ionezi. - Cum?

- Scoali-te in fiecare dimineatd devreme, la aceeaqi o16, spald-te

in orice anotimp in zoi,lao fdnt6nd; nu purta niciodatd haine mudare

gi, dacd trebuie, spali-te singur; exerseaz€-te in priva$univoluntare

p"ntru a le suporta mai ugor pe cele involuntare; impune tiicere ori-

cdrei dorinfe care nu tine de implinirea marii opere.

- Cum adicd? Spdldndu-md in fiecare diminea{d la o fdntAn6, voi

obtine aurul? - Vei munci pentru aJ obfine. - E o bdtaie de joc'

- Nu, acesta este arcanul' - Cum si folosesc un arcan pe €renu-linfeleg?

- Crede gi fdptuiegte, veiTnlelege dupd aceea.

O persoand imi spunea intro zi: Ag vrea si fiu o inflScirati cate'

licd, dar sunt voltairian5. C6t n-ag da sd fiu credincioasi'

- Ei bine, i-am rdspuns, nu mai spune: aq vrea, spune: vreau qifd

faptele de credinfa; te asigur ci vei crede. sunt voltairian6, imi spui,

sl, intre diversele manierqde a ?ntelege credinfa, aceea aiezui$lorili

este cea mai antipatica gitotugiti se pare cea mai putemicd'gimaide

dorit... F6, fdr6 s5 te descurajezi, exerciliile sfdntului lgnatius 9i vei

deveni credincioasd ca un iezuit. Rezultatuleste infailibilgi, daci vei

avea naivitatea sd crezi cd e un miracol, te ingeli acum, zicdnd ciegti voltairiand.'

Un leneg nu poate fi niciodatd magician. Magia este un exerci$u

de fiecare ceas, de fie@le dipa. E necesar ca ostenitorul marilor opete

si fie absolut s6p6n pe sine 9i sd poata Tnvinge afraqia pldcerii, pofta

gi somnul; sd fie insensibil la succes, ca 9i la jignire. Viata lui trebuie

sd fie o voinld condusd de un gdnd, slujitd de intreaga nafurd pe capo va supune in spirit prin toate organele sale 9i prin simpatie in toate

fo(ele universale care le sunt corespunzitoare.Toate facr.rlti$le gitoate sirnturile iau parte la oper6 9i nimicinf-un

preot al lui Hermes nu trebuie s5 r6m6n6 nefolosit. lnteligenta sd fie

Rituatulinaltei Magii

formulatd prin semne 9i rezumati prin caractere sau pantacle;vo-inp sd fie determinati prin arvinte, iar cwintrde desdvdqite prin fapte;ideea magicd sd fie hansficrmatd in lumind pentru ochi, armonie pen-tru urechi, mireasmi pentru nas, in savoare pentru gurd giin formepentru tact;Tntr-un cuvdnt, operatorul si realizeze in interiorul proprieiluivieti ceea ce vrea sd realizeze in afara lui, pentru lume, devenindun magnet pentru a atrage lucrul dorit; gi, cdnd va fi suficient de mag-netizat, sd gtie cd lucrulacela va veni de la sine, fdri ca el sd segdndeascd.

Este important ca magicianul si cunoascd secretele Stiintei; lepoate afla prin intuitie, fdrd si le invefe. Solitarii care trdiesc Tn modobignuit contempldnd natua ghicesc adesea armoniile eigi sunt mailnstruifi Tn bunul lor simt decdt savan{ii al cdror simt natural e falsificatde sofismele gcolibr. Adevdralii magicieni practicanfi stau aproapeIntotdeauna la {ard, fiind adesea oameni simpli, pdstorifdd instruc{ie.

Existi, de asemenea, anumite alcdtuirifizice mai predispuse d+c8t altele la revela$ile lumii ocufte; existd naturi senzitive gi simpaticea cdror intui$e ?n lumina astal6 este inndscutS. Anumite supdriri sauboli pot modifica sistemul nervos, fansformdnduJ, fdrd mncursulvo-lnfei, intr-un aparat de ghicit rnai mult sau mai pulin desdvdrqit; daraceste fenomene sunt exceptionale gi, in general, puterea magicdtrebuie gi poate sd fie dobinditd prin perseveren[d gi munci.

Mai existi, pe deasupra, substanle care produc extazulgidispunla somnul magnetic; unele dintre ele pun la indemdna imaginaliei r+llexele cele mai vii gi mai colorate ale luminii elementare; dar folo-sirea acestor substanle este periculoasd, ele producdnd stupefac{iagi betia. Se pot utiliza, dar ?n proporfii riguros calculate gi in impreju-rdri excep{ionale.

Cel care vrea si se dedice serios opera{iilor magice, dupd ce gi-.a

lntdrit spiritulimpotriva oricdror pericole de halucinalie gide spaimd,trebuie sd se purifice exterior gi interior timp de patuzeci de zile. Nu-m{ru| patruzecieste magic Aichiar reprezentarea lui este magic6.lncifre arabe, el se compune dintr-un cerc, imaginea infinitului, gi dinclfra 4, care rezumd temarul prin unitate.ln cifre romane, dispus infelul urmdtot reprezinti semnul dogmei fundamentale a lui Hermesgl pantaclul pecetii lui Solomon:

Purificarea magicianului constd Tn refuzulroluptS$lor brutiale, in-tr-un regim alimentar vegetal gi bl6nd, in renun(area la bduturile tari

21

Eupuns tEvt

giin regularitatea orelor de somn. Aceasti pregatir_e a fost indicatS

ii pr"rint A in toate cultele ca un timp de p.enitenli 9i de incercdri,

irlceddnd sdrbdtorile simbolice ale reinnoirii vietii'

x/\xx\/x

xxxx

Trebuie, aqa cum am maispus, pdstratd, pentru exterior, curi!+nia cea mai riguroasa; cel mai sdrac om gSsegte apd la f6nt6nd' sd

fre spSlate cu-grija vegmintele, mobilele givasele care se folosesc.

Ortcb murOari| dtesta neglijen!6 9i, in magie, negl'rjenfa este ucigd-

toare.--sa'"purificeaerullascularegilaculcare'cuomireasmacom-

pu'a oin sevd de laur, sare, camfor, ragind albS gisulf, rostindu-se

in acefaqitimp cele patru cuvinte sacre, in cele patru puncte cardi-

nale ale lumii.Este intezis s6 se vorbeascd despre operele care se s5v6r9esc;

gi, a$a cum am maispusin Dogmd, mistenlleste conditia riguroasd

ii'indlrp"nobili a tuturor operagilor Etiintei. lnteresul celor curioqi tre'

6ue Odrutat, ficdndu-i si piesupuni alte ocupaliigi alte cercetirica:

eiperlente inirice Tn scopuri industriale, prescriplii igienice. cerceta-

rea unor'taine ale naturii etc., dar cuvdntul magie, at6t de discreditat,

s5 nu fie niciodati Pronun[at.-- La inceput, magicianuitrebuie sd se izoleze qi si devini foarte

gr", "norO"uii

peniru a-qi concentra fo.(ele 9i a alegg punctele de

ht"rq dar cu bt va fi mai izolat gi mai inabordabil la inceput cu at6t

va fr mii anturat gi mai popular la sfdrgit, dupi ce-gi va ft magnetizat

lanful giigiva fi ales loculin curentul de idei 9i de luminS'- 'O ui"da laborioasi gi sdraci este atdt de favorabil6 inilierii prin

practicd, incdt marii maegtri au cultivato chiar giin cazul in.care se'prt"r,

bucura de bogitiile lumii. Atunci patan, adicS spiritul ignonan-

i"i..r. €njegte 9i seindoiegte, u€nd gtiinB pentru cd se teme de ea'

incearca si-t'ispiteasca pe viitorul stdpdn al lumii zic6ndu-i: Dacd tu

egti Fiul lui Dumnezeu, spune-le aceslor pigtre s6 se facd p6ing' Oa;

menii cu bani au incercat atunci s6-! umileascd pe printul qtiintei'

nnpi"oirano, dispreluind sau exploatandu-i lucrarea. l-au ruptin zece

Uu'ce$ painea de care se pare cd avea mare nevoie, pentru ca el sd

Ntualutinattei Magii

intindd de zece ori mdna dupd ea. Magicianul nici mdcar nu catadic-segte sd zdmbeascd la asemenea inepfii, continudndu-qi lucrarea incel mai desdvArgit calm.

Sd evite, pe cdt posibil, vederea lucruribr hidoase gi a persoane-lor urdte; sd nu mdn6nce la masa celor pe care nu{ stimeazd, sd sefereascd de toate excesele, trdind uniform gi regulat.

Magicianul trebuie si aibi un mare respect de sine gi sd se pri-veascd pe sine ca pe un rege necunoscut care consimte sd fie astfelpentru a-gicuceri coroana. Sd fie bldnd gi demn cu toatd lumea, darsi nu se lase niciodatd absorbitin raporturile sociale, retrdgdndu-sedin cercurile in care nu are nici o ini{iativd.

El poate gi chiar trebuie sd indeplineascd obligatiile gi sd practiceriturile cultului cdruia ii apa(ine. Or, dintre toate cultele, cel care po-sedd caracterul cel mai marcat magic este 9i el care realizeazd elemai multe miracole, sprijinind pe cele maiintelepte ra{iunicele maineinchipuite mistere, el ale cdrui lumini sunt egale umbrelor sale, celcare popularizeazl mirac.olele 9i-l incameazd pe Dumnezeu in oa-meni prin credinti. Aceastd religie, unicd qi dominatoare, a existat din-totdeauna gi a vie(uit in lume, sub diverse nume. Ea se manifestiastdzi sub trei forme ostile in aparen{d, dar care se vor uni curdndintr-una singud, pentru a intemeia Biserica universalS. Acestea suntortodoxia rusd, catolicismul roman gi ultima transfigurare a religiei luiBuddha.

Credem cd am demonstrat suficient, prin ceea ce am spus maisus, cd, magia de care ne ocupdm nu este nici cea a goe[ienilor, nicia nigromantilor. Magia noastrd este in acelagitimp o gtiintd gi o religieabsoluti, care trebuie nu sd distrugi gi sd absoarbd toate opiniilegitoate cultele, cisd le regenereze 9i sd le orienteze, reconstituindcercul ini{iafilor, oferind astfel mul$milor oarbe conducitori in[eleptigiclarvdzdtori.

Triim intr-un secolin care n-a mai rdmas nimic de distrus, darincare totul poate fi refdcut. - Sd refaci, ce? Trecutul? - Trecutul nu semai reface. - Sd reconstruiegti, ce? Un templu gi un tron? - La cebun, dacd cele vechi s-au prdbugit? - E ca gi cum a{i spune: Casamea s-a prdbugit de bdt€nete, la ce bun sd mai construiesc alla? -Dar casa pe care o veti ridica va fi la fel cu cealaltd? - Nu, cea carea cdzut era veche, aceasta va fi o casd noud. - Dar nu va fi, oricum,tot o casd? - Dar ce ali vrea sd fie?

@Pidul Il

ECHILIBRUL MAGIC

I

Echilibrul este rezultatula doud fo(e'Dac6celedou6fortpsuntabsolutgiintotdeaunaegale,echilibrul

ar fi imobilitatea 9i, Tn consecin{6, negalia vie$i' Migcarea este rezul-

tatul unei preponderenle altemative.

lmpulsul d'at unuia din tralgerele balanlei determin6 obligatoriu mig

carea celuilalt. contrariile acfioneazd astfel asupra contrariilor, in toatd

natura, prin corespondenld 9i conexiune analogicd'

V#infeagd se compune dintro aspira$e 9i un suflu; crea$a este

trpoti$" uneirimbre lirnit6nd lumina, a unuigolservind de spa$u ple-

nitudinii de a fi, a unui principiu pasiv fecund pentru a sprijini 9i realiza

puterea principiului activ generator."--i;ffdg; natura este bisexualS, iar migcarea, prin care se produc

aparenlel-e mo(iigi ale vie{ii, este o continud generatie-' Dumnezeu iubegte vidulpe care l-a creat pentru aJ umple;fo(a

iubeEte sldbiciunea pe care o sus$ne; binele iubegte rdulplenf Sqlfforiii.a; lumina iubegte intunericul pe care-l-urmeazb in jurul lumii;

irbir", este in acelaqitimp o sete 9i o plenitudine care are nevoie de

o eliberare. Cel care di primegte 9i celcare primeqte d5; migcarea

este un schimb PerPetuu'Acunoagte legea acestuischimb, a afla propo$a altemativd sau

simultand a acest6rfodeinseamni a poseda principiile dint6iale ma-

relui arcan magic, constituind adevdrata divlnitate umanS'- in moO gtiirigRc, diversele manifestdriale mi$cdriiuniversale se

pot aprecia prin'fenomenele electrice sau magnetice' Apar:atele elec-

hice,'mai ales, reveleazi material gi pozitiv afinit6gle 9i antipatiile anu-

mitor substante. Alianla cuprului cu zincul, acliunea tuturor metalelor

in fita gatvanicd sunt relagi perpetue gi irecuzabile. Fizicienii si cerce-

teze qisd descopere; caOatigtii vor explica descoperirile gtii$gi'.

Corpul uman este supus, asemenea pdm6ntului' unei duble legi:

atrage girdspdndeqte lumina; eleste magnetizat cu un magnetism

Rituatutinaltei Magii

androgin $i influenteazi asupra celor doud puteri ale suflefului, intelec-tuali gi semitivi, invers-pnrporfional cu preponderentele altemate alecelor doud sexe in alcdtuirea sa fizici.

Arta magnetizatorului se afld in intregime in cunoaqterea gifolosirea acestei legi. A polariza ac{iunea gi a oferi agentului o fo(d bise-xuali gi altemativd este metoda inci necrinosdtd gi zadamic cdutatdpentru dirijarea fenomenelor magnetismului; dar e nevoie de un tactfoarte exersat gi de o mare prccizie in migcdrile interioare pentru a nuse confunda semnele aspiraliei magnetice cu cele ale respira$ei; eobligatorie cunoagterea pededd a anatomieioculte gia temperamen-tului special al persoanelor asupftr cirora se acfioneazd.

Ceea ce impiedicd cel mai putemic magnetismul estre reaua-cre'din{a a subieclilor sau reaua lor vointi. Femeile, esen$al gi vegnic comediene, cdrora le place sd se lase impresionate gisd impresionezepe allii, primele ingelate de propriile lor melodrame nervoase, sunt ad+vdrata magie neagrd a magnetismului. Astfel, le va fi imposibil mag-netizatoribr, neiniliafiin supremele arcane gi neasistafi de luminilecabalei, sd domine acest element refractar gi imposibil de stdpdnit.Ca sd fii stipAnulfemeii tebuie sd{ distagi atenlia, so ingeli cu abi.litate, ldsdnd-o si creadi ci ea este cea mre te ingal6. Acest sfatpe care-l ddm aici, in mod special, magnetizatorilor medici, igi poateg6si locul qiaplicatia in politica familiei.

Omd poate produce doud sufluri, unul rce gi unulcald; poate, deasemenea, la dorin[a lui, sd proiecteze lumina activi sau lumina pa-sivd; dar trebuie sd dob6ndeascd congtiinfa acestei forfe prin obi-ceiul de a se gdndi la ea. Un singur gest al mdinii poate alternativaspira sau respira ceea ce am convenit si numim fluid; magnetiza-torul insugi va fi avertizat de rezultatul intentiei lui printr-o senzafiealtemativd de cald gi rece la o mdnd sau la amAndoui deodatd, sen-zafie pe care subiectul o va simli in acelaqi timp, dar in sens invers,adicd printr-o altemanti opusd.

Pentagrama sau semnul microcosmosului reprezintd, Tntre altemistere magice, dubla simpatie a extremitdtilor umane, inFe ele gicir-cula{ia luminii astrale Tn corpul uman. Astfel, figu€nd un om in steauapentagramei, aga cum se vede in filosofia ocultd a luiAgrippa, obser-v6m cd in simpatia masculini capul corespunde piciorului drept, iarIn simpatia feminind piciorului st6ng; mina dreapti corespunde Tn

acelagifel cu m6na qi piciorulstAng, ia m6na stAngd invers: de aeste

Eupuns tEvt

lucruri trebuie si tineti seama in pasele magnetice daci weli si sti-pdni{itot oryanismul si s6 lega$ toate membrele prin propriile lor lan{uri

de analogie gi simpatie naturald.

Aceasti invdtdfurd este necesari in folosirea pentagramei, in mn-jura{tile spiritelor giTn invocatia formelor rdtdcitoare in lumina astrald,

numitd in mod obignuit necromanlie, a$a cum vom explica in capi-

tolul al cincilea al acestui Ritual;dar e bine s5 observdm acuma cd

orice acJiune provoacd o reac{ie 9i c6, magnetizAnd sau influenlAnd

magic pe ceilalli, stabilim de la ei la noi un curent de influenli con-

trarl, dar analog, care ne poate supune lor, Tn loc sd ni se supunS

nou6, cum se intdmplS adesea in operafiile care au drept scop sim-

patia in iubire. lati de ce este esenlial sd ne apdrdm in timp ce ata;

cdm, si nu aspirdm in stAnga in timp ce sufldm in dreapta' Androginul

magic (a se vedea inraginea de la inceputul acestui Rituallpe alcdrui

braidrept scrie SOLVE 9i COAGUIA pe el stdng, corespunde figurii

simbolice a lucrEtorilor din al doilea templu care $n into m6n6 sabia,

iarin cealalti mistria. in timp ce mnsttriegti trebuie sd alungi dugmanii

pentru a-!iapdr:a lucrarea: nici natura nu face altceva cdnd distruge 9i

regenereazd in acelagi timp. Or, urm6nd alegoria calendarului magic

aliui Duchenteau, omul, adicS initiatul, este semnul naturiicare-lline

inl6n{uit, ficdndul sd ac{ioneze neincetat, imit6nd procedeele 9i ope-

rele divineisale stdpdne gi ale nepieritorului ei model.

intrebuinlarea altemativd a fortplor contrare, cald dupi ftig, bl6n-

detea dupd severitate, iubirea dupi mAnie etc', mnstifuie seoeful miq-

c6rii perpetue gia prelungirii puterii;ceea ce simt instinctiv cochetele

care-ifac pe adoratorii lor sd keacd de la speranld la teami 9i de la

bucurie la tristete. Aacliona intotdeauna in acelagi sens giin acelagi

fel inseamnd a Tncdrca acelagi talger al balanlei, de unde va rezulta

curdnd distrugerea absolutS a echilibrului. M6ng6ierile neintrerupte

vor aduce repede sa[ietatea, dezgustul qi antipatia, la fel cum rdceala

sau severitatea constanti va indepirta cu timpul giva descuraja

afecliunea.in alchimie, un foc egal gi continuu calcineazd materia primi $i

poate chiar sparge vasul hermetic; trebuie sd se inlocuiascS, la in-

iervale regulate, cdldura focului cu aceea a varului sau a fumegdrii

minerale. in acelagi fel, Tn magie, trebuie temperate accesele de md-

nie sau de severitate prin opere de binefacere 9i iubire, pentru c5,

Ritualutinaftei Magii

dacd operatorul igi va menfine voinla in acelagi nivel tensionat diri-j6ndo in acelagi sens, va rezulta pentru el o mare obosealS gi, pdnila urmd, un fel de neputintd morali.

Magicianul nu trebuie si triiascd exclusiv in laboratorul lui, TntreAthanor, elixiruri gi pantacle. Oric6t de devoratoare ar fi aceasti pri-vire a lui Circe, numitd puterea ocultd, trebuie sd Etii sd-i ard$ la timpsabia lui Ulysse gi si indepdrtezi la timp cupa pe €re !i-o oferd. Ooperatie magicd trebuie si fie intotdeauna urmatd de o odihnd egalica duratd qi cu o distrac(ie analoagd, dar contrard obiectului sdu. Alupta continuu impotriva naturii pentru a o stdp6ni gi a o tnvinge in-seamnd a-ti expune nagunea giviap. Paracelsus a Tnddznit so facdgi, totugi, chiar in aceastd lupt6, el intrebuinta fo(e echilibrate, opu-n6nd be$eivinului pe cea a inteligen{ei; apoiimbldnzea bega prin obeseala corporald, iar oboseala corporald printro noui lucrare a inteli-gentei. latd de ce Paracelsus era omul inspirageigi al miracolelor; darel gi-a uzat viata in aceastii activitrate devoratoare sau, mai degrabd,a obosit repede gi gi-a sfAgiat vestmdntul: oamenii asemdndtori luiParacelsus pot uza gi abuza fdrd si se teamd de nimic: ei gtiu cd,neputdnd muri, nu au de ce sd imbdtrdneascd pe pdmdnt.

Nimic nu dispune mai mult la bucurie decdt durerea gi nimic nueste mai aproape de durere dec6t bucuria. Astfel, operatorul igno-rant este uimit cAnd ajunge mereu la rezultate contrare celor propuse,pentru cd nu gtie nici sd-giincrucigeze, nicisd-gi altemeze acfiunea:el vrea sd-givEjeascd dugmanul gi devine elinsuqi nenorocit gi bolnav;el vrea sd se facd iubit gi se indrdgosteqte jalnic de femei car+gi batJoc de el; elvrea sd oblind aurul, epuizAndu-gi ultimele resurse; supli-clul lui este vegnicul supliciu al luiTantal; apa se retrage mereu cdndse apropie sd bea. Cei vechi, in simbolurile gi operafiile lor magice Tn-mulfeau semnele binarului pentru a nu uita legea echilibrului. in invocatiile lor, ei mnsfuiesc intotdeauna doud altare diferite gi jertfesc doudvlctime, una albd giuna neagrd; operatorulsau operatoarea, lindndlntro mdnd spada giin cealalt6 bagheta, trebuie sd aibd un piciorTn-cdlfat 9i unul descul{. Totuqi, cum fdrd motorulechilibrant, binarulin-eeamnd imobilitate gimoarte la opera magiei nu hebuie.sd participedecdt unul sau trei; gi cdnd cei doi sunt un bdrbat gi o femeie, opercFtorul sd fie o virgin6, un androgin sau un copil. Mi vetiTntreba dacdblzareria acestor ritualuri nu este arbibard qi daci nu are ca unic scopexersarea voin{eiinmulgnd dupd bunul plac difcultdgle operaliilor ma-gice, Vd voi rdspunde cd in magie nu exisE nimic arbifar, pentru ci

27