„ T i n a r o m

I c i u l i a u ;d e c l a n ş a t

f o - g i ’c v a

s p o n t a n ă

• • • • • • • • • • • • • •

( http://www.dntcj.ro/adevarul)ANUL XII NR. 3082

ISSN 1220-3203SÎMBÂTÂ-MARŢI,

2 023-2B DECEMBRIE 2000 16 PAGINI 3.000 LEI

Cu ocazia sfintelor sărbători * de C răcim şi a Anului Nou, * SINDICATUL JU DEŢEAN .

"SA N ITA S" C luj urează • tuturor membrilor săi de •

sindicat succes în întreaga * activitate, multă sănătate s şi împliniri pentru ei şi •

cei dragi. •"Sărbătorifericite" şi | *

"La mulţi ani!"• • • • • • • • • • • • •

Curăţenia începe în propria curteILIE C Ă L IA N

osturile din Senat f i Camera Depu­taţilor s-au împărţit, ciorovăielile pe această temă s-au încheiat - de

altfel, nici nu au existat probleme reale, algoritmul parlamentar fiind clar. Ceea ce ar urma ar fi validarea Guvernului. Pe cînd credeam că nu vor fi probleme, deoarece PNL, PD fi UDMR afirmaseră din vreme că vor 'susţine noul prim-ministru in prezentarea echipei sale, iată că nu încetează cîrtelile. Dacă din partea PRM lucrurile par clare (de fi cu C.V. Tudor nu poţi fi niciodată sigur, iar, pe de altă parte, s-ar putea ca unii dintre parlamentarii săi să nu-l urmeze întrutotul), cei care se declaraseră susţinători ai PDSR continuă să facă fiţe de fată mare. Că din partea îngîmfatului PetreRoman - care o ţine una f i bună: vrea la putere - nu ne afteptam la cine ftie ce; dacă UDMR nu ftie altceva decît să condiţioneze sprijinul de crearea unei universităţi de stat ungurefti; din partea PNL ne-am fi afteptat la o claritate f i fermitate care păreau a-i fi nu numai explicaţia succesului în alegeri, dar f i premisa pentru crearea f i consolidarea imaginii de partid serios, pe care te poţi baza in negocieri.

Explicaţia acestei atitudini - acum, după ce lucrurile în Parlament s-au lămurit - pare să fie destul de simplă: în urma vechiului algoritm, cele trei partide au oameni în diferite posturi, mai mult sau mai, puţin "specialifti”. Afadar, acesţ fanta] la adresa . PDSR ar avea ca scop protejarea acestor clienţi politici ai celor trei partide. Deja s-au vehiculat de către liderii lor f i gazetele • ce-i sprijină ideea că va avea loc o repedeserizare, ca fi cum ar fi obligatoriu ca PDSR să uite că vechea Coaliţie fi-a plasat cu ferocitate oamenii în tot felul de posturi, pe baza "algoritmului”, ceea ce le-a luat cîteva luni de certuri, lăsînd ţara practic neguvernată. Este de dorit ca PDSR să nu facă o asemenea gafă. Nu că ar trebui să păstreze întreagă “vechea gardă”, dintre care mulţi s-au dovedit nu numai Incompetenţi, dar f l ticălofi. Dincolo de necesarele "corecpi", PDSR trebuie să albă grijă să nu lase - ca predecesorii, în primul rînd cei din PNŢCD - impresia de răzbunare fl, pe de altă parte, de promovare a lingăilor f l incompetenţilor cu carnet de partid. Cel mal dificil lucru pentru PDSR va fi să taie braţele caracatiţei birocratice - aceea care nafte corupţia: legi cît mai simple, aprobări cît mai puţine. Numai astfel va izbuti să facă Ordine f l în aparatul funcţionăresc, f i în justiţie, f l în finanţe,'fi în poliţie.

Să le dea Dumnezeu minte f i tăria morală de a respinge tot ce este murdar f l de a face curăţenie începînd cu propria curte.

C ră c iu n u l v in e — '

eu o m ire a s m ăa n u m ită ...

In fiecare an, Crăciunul vine cu o mireasmă anumită, care este numai a lui şi care se înfiripă pe străzi, pe uliţi, în magazine, în prăvălii,' în curţile şi-n casele oamenilor. De la. Sfintul Nicoiae începe “să miroase-a Crăciun Atunci încep copiii să înveţe ori să-şi repete colidele, de atunci începe freamătul cumpărăturilor, de atunci încep gospodinele să-şi deretice odăile şi gospodarii să se îngrijească de îndestularea masei. Serviciile poştale sînt supraîncărcate de mulţimea mesajelor festive, rafturile unităţilor comerciale sînt doldora de bucuria celor ce vor prim i cadouri. Totul e mişcare: pregătire, speranţă.

t BARTOLOMEUprin Harul lui Dumnezeu,

Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului

continuare în pagina a 4-a

Colindele ne zid e scsi ne înnobilează

în decembrie încep şi serile dulci cînd în suflet ni se scutură petalele de amintiri ale copilăriei, luminate de bucurie şi mirare, şi în decembrie, în serile flo rilo r dalbe, cînd f i r e de lămîiţă împodobesc fruntea lui Iisus din icoană şi candela arde în mireasmă de merişor, glasuri de argint ale copiilor, cu obraji în care gerul le-a pus bujori roşii, vestesc sub geamuri minunea Naşterii lui Iisus în Bethleem: “Astăzi Cel fără-nceput/ Din Fecioară S-a născut/în oraşul Viflaim/Aproape de Ierusalim/ Mergem toţi casă-L vedem/ Ş i Lui să ne închinăm” (Fii vesel iubit creştine).

Colindele religioase sînt mărturii de credinţă, simple şi spontane, eternizate prin puterea ritului de-a lungul generaţiilor, Sînt- cîntecul acelei sărbători în care poporul romăn se întîlneşte cu Biserica, cu Dumnezeu, cu Sfinţii şi cit toată Sfînta Scriptură. Ele aduc de Crăciun şi de Anul Nou creştinilor momente de o deosebită

Dr. Irineu Pop Bistriţeanul, Episcop-Vicar

continuare în pagina a 4-a

Cabinetul Năstase - completat cunoi oameni din Cluj

în schema viitorului Executiv al lui Adrian Năstase, pe lîngă cei trei miniştri plini din Cluj, se pare că încă o seamă de politicieni clujeni din urbe vor lua calea Bucureştilor. După cum spunea, v ineri, liderul PDSR Cluj, senatorul Grigore Zanc, există mari şanse pentru ocuparea un o r posturi de secretari de stat sau directori genera li în M in isteru l învăţămîntului, al Culturii, la Sănătate, Agricultură, Turism şi la Amenajarea Teritoriului. Deşi nu au fost, încă, făcute publice num ele p e rsoane lo r ce vor ocupa respectivele funcţii (Zanc spunea ch ia r că toată lista

Biroului Executiv al PDSR Cluj este în discuţie pentru posturi în m in is te re şi in s titu ţii centrale), am reuşit să aflăm cele mai vehiculate propuneri. A stfe l, C onstan tin . C orega, lideru l PD SR C lu j-N apoca (d irec to ru l L iceu lu i “E m il R acoviţă”) este vizat pentru postul de secretar de stat în Ministerul Educaţiei. Decanul F acu ltăţii de G eografie din cad ru l U B B , prof. Pom pei Cocean, are şanse mari de a deveni sec re ta r de s ta t în Ministerul Turismului, iar dr. Alexandru Irimie (chirurg la Institutul Oncologic “Chiriţă”) ' - în Ministerul Sănătăţii. .

D ecanu l F acu ltă ţii de T eo lo g ie din C lu j, prof. .A lexandru M oraru a fo s t nominalizat pentru funcţia de secretar de .sfat în Ministerul Culturii şi Căitelor.,

Glumind, în parte, senatorul Zanc a spus că bucureştenii nu privesc cu ochi prea buni valul care vine de la Cluj. “Atunci c ine m ai răm îne în PD SR C lu j?” , a sunat în trebarea . “A vem destu i oam eni de valoare”, spune prof. Corega. “ în plus, pentru o lună, am sistat înscrierile în PDSRGluj- Napoca, pentru a putea verifica fiecare cerere”.

Titus CRĂCIUN

Premierul desemnat Adrian Năstase a trimis liderilor PNL, PD şi U D M R proiectu l D eclara ţie i com une privind susţinerea Cabinetului PDSR, docum ent ca re ar pu tea fi semnat miercuri.

P rezentăm in teg ra l textul declaraţiei:

“Polul Democrat Social din România, Partidul Democrat,

Partidul N aţional L iberal şi U n iunea D em ocratică a M aghiarilor din România, în urma consultărilor avute privind su s ţin e rea în v es titu rii şi activităţii parlamentare în anul 2001 a guvernului PDSR, au convenit asupra următoarelor priorităţi:

1. Susţinerea dezvoltării şi m od ern iză rii R om âniei, a

p ro cesu lu i de re fo rm ă econom ică , soc ia lă şi instituţională pentm combaterea sărăciei şi ridicarea standardului de viaţă al cetăţenilor. .

2. A sigurarea ech ilib relor macroeconomice, aprofundarea re fo rm ei fisca le şi a ad m in is tra ţie i p u b lic e ,

Agresaraa organelor de GOQifol pe calea ferată a luat

In ultim a perioadă a anului în curs, in spec to rii S o c ie tă ţii Comerciale „Trafic Feroviar pentru Călători - Scurt Parcurs”, din cadrul R eg iona le i CF C lu j, ş i-au intensificat acţiunile de control.

Ca urm are, în luna noiem brie s-au efectuat un- număr de 45 de controale inopinate pe trenurile cursă de persoane şi personale, în urma cărora au fost depistaţi 5.600 de călători frauduloşi. Totalul sumelor încasate s-au ridicat la 67 milioane

lei, bani proveniţi atît din procesele verbale de contravenţie, cît şi din legitimaţiile de călătorie taxate în tren .,,Sînt călători care pur şi simplu ne sfidează atunci cînd le solicităm legitimaţia de călătorie. Mai mult, agresarea o rganelo r no astre de control a luat amploare în ultima v rem e” - d ec la ră conducerea societăţii.

Beniamin PASCUcontinuare în pagina a 12-a

continuare în pagina a 16-aPW.Lll*LiUiiW

“Eu, Lumină am venit în lume, ca tot cel ce crede în Mine să nu răm înă în întuneric” (Ioan, 12,46). Prin tot ceea ce a făcut pentm oameni la Crăciun, la Paşti ori lă Rusalii, Mesia a venit să sădească această lumină în fiecare dintre noi. De aceea, datoria noastră este să ne

- alăturăm lui Hristos şi să împlinim Legea Evangheliei, deschizînd larg porţile inimilor, pentm ca să răzbată razele binefăcătoare ale harului Său sfmţitor. “Hristos Se naşte, măriţi- L !/ Hristos din ceruri, întîmpinaţi-L!/ Hristos pe pămînt!/ înălţa ţi-văj cîntaţi Domnului tot pămîntul/ şi cu veselie/ lăudaţi-L, popoare, câ S-a p ream ărit!”. Tuturor cititorilor şi colaboratorilor noştri SĂRBĂTORI FERICITE!

A D E V Ă R U L D E C L U J

. î i ^ ' p f n i â ţ d e p u t a t u l u i i p â i ^ B m d â ş ' c

In România a avut loc restauraţia comunismuluiDeputatul PRM de Cluj, Dan

Brudaşcu, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că partidul pe care îl repezintă nu va.vota guvernul propus de PDSR şi nici programul de guvernare. Brudaşcu a subliniat că guvernul nu va beneficia de votul PRM pentru că „formula pe care o are nu vine cu persoane capabile, ci doar măreşte aparatul administrativ". în opinia lui Dan Brudaşcu „guvernul nu are nici o şansă de a ieşi din primăvară, deoarece persoanele propuse pentru diferite funcţii ministeriale sînt aceleaşi din fostul aparat administrativ al PDSR sau nu au babar -de^problemele cu care se

confruntă ţara. Soluţia ar fi un guvern de unitate naţională din care să facă parte numai partidele naţionale", a mai spus deputatul PRM. Viitorul guvern, potrivit parlamentarului clujean, „va fi legat de mîini şi de picioare", pentm că „a încheiat memorandumuri cu PD, PNL şl UDMR (partide care au îngropat şi actualul guvern), semnîn- du-şi astfel sfîrşitul", a continuat Dan Brudaşcu.

în altă ordine de idei, deputatul PRM a spus că Partidul România Mare este reprezentat în toate structurile de conducere ale Parlamentului şi este

- prezent în toate comisiile permanente ale celor două Camere.

în ceea ce priveşte partidul şl viitorul lui, preşedintele PRM Cluj, deputatul I.M.Năstase, a precizat că „există, cereri de înscriere în PRM a unor noi membri şi chiar din partea unor formaţiuni politice (PNR, PUNR şi ApR), cereri pe care le vom analiza şi le vom lua în considerare pe cele care merită".

Liderii PRM prezenţi la conferinţa de presă de vineri au aderat la opinia deputatului Brudaşcu potrivit căreia „prin revenirea PDSR la guvernare, România nu mai poate fi inclusă în rîndul ţărilor modeme, deoarece va fi o perioadă de restauraţie comunistă’-

. M ihaela LĂPUŞAN

, A f 3 K ÎI\ rf

n n ; b o t e z s p r e i e r t a r e a ’p ă c a t e l o r ?• Simbiti: Calendarul ortodox: Sf. 10 Mucenici din Creta- r , „ ,

r a a r e s a s E a g a g ^^ ■ s n s a s a a ^ ^ - - - , - - — . -

> t^ ,^ M â itu H s e % y ffiM o ţ^ ^ re 1 ie î^ a ţi§ a |p a c â te lo r^

• Luni: Calendarul ortodox, (f) Naşterea Domnului (Crăciunul); - ■ •Calendarulgreco-calplic. Naşterea Domnului şi Dumnezeului nostru Işuş Cristos (Crăciunul).• Marti: Calendarul ortodox: (t) Soborul Maicii Domnului; Cuv Nicodim de la Tismana; Sf. M c. Eftimie- Calendarulgrerxycatolicr. A ll-a zi de Crăciun. Serbarea Preas. Fee. Maria: S. Eutimie, s p ­re. ( t 824).

• PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90' ■ •PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-8f5l• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARA ’

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76•POLIŢIA DEJ: 21-21-2!• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22'• POLIŢIA HUEDIN: 25-T5-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILÂ: 982• GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int 158• DIRECŢIA GENERALÂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE 979•SALVAREA: 961.

- «SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 ■ .• INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE 921• ORA EXACTÂ: 958• RA TERMOFICARE 19-87-48• SC MONTENA Y SA: 41 -51 -71• RA. APÂ CANAL: 19-63-02 •S.C -SALPREST S.A.: 19-55-22 •SCPRIVAL I7-43-S6• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE - INTERVENŢII GAZE928; 433424

•JANDARMI: 956 •GARA Cluj-Vipoci; 952 •AGENŢIA CFR: - inierruîkma! 13-40-09; -

mtcnj* 43-20-01:Tunii - 31-17-62: Dej * 21-20-22

•AUANTA AVnsnCID: I9-IM7

t a r o mORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 .. luni

Cluj B ăneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35

mariiCluj -> B ăneasa 07,00Cluj Otopeni 15,15

m iercuri Cluj -> B ăneasa 07,00 şi 17,00Cluj Otopeni 20,35

JoiCluj -» Băneasa 07,00 şl'20,45 Cluj -> Otopeni 15,15

vineriCluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35

sîm bătăCluj 4 B ăneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE P E R IO A D A 29 O C T. 2000 - 24 M AR. 2001 Cluj -> Frankfurt

marţi şi joi 9,40 /Frankfurt Cluj

marţi şi joi 11,50Cluj -9 Munchen

luni şi vineri 9,25Munchen -> Cluj

luni şi vineri 11,55Cluj -> Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -> Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj -> Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -> Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Clui - Bologna - Cluj: 235$

TELEFON: 13-01-16.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri Ia ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00,

Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele dc jo i ora 22,00şi înapoiere din Budapesta

zilele de vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:

Autogara I nu mal funefioneazi. Autogara I I : 43-52-78

Sîmbătă, 23 decembrie . 7,00 O vedetă..: populară

(r); 7,50 Oameni ca noi; 8,20 Woody, ciocănitoarea

buclucaşă; 9,10 Zorro (s); 10,00 Totul la vedere (talkshow); 13,00 Casa mea; 13,30 Auto-club; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,10 Arca Marinei...; 16,15 Felicity (s); 17,00 Ora G; 18,00 Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Surprize, surprize... (div.); 22,30 Sînge albastru (s); 23,30 Jurnalul de noapte; 23,40 Gonind spre soare (dramă SUA 1996).

Duminică, 24 decembrie 7,00 Ceasul deşteptător; 8,00

Universul credinţei; 9,00 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 9,30 Kiki, Riki, Miki; 10,30 Viaţa satului; 12,00 T ezau r folcloric. Deschide uşa; c re ş tin e i; 13,10 De luni pînă duminică; 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 Naţional TV Bingo Liberty; 17,30 P realum inatu l Jack (co.Australia/SUA 1994); 18,40Trupa de şoc caută o vedetă; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Biblia: Estera, regina Persiei (dramă Italia/ Germania 1998); 22,05 Colinde, cu Ştefan Hruşcă; 23,05 Premiile revistei VIP; 22,35 Jurnalul de noapte; 23,00 Profesioniştii,

f v r f b Sîm bătă, 23 decembrie7,00 Arca lui Noe (r); 7,35

S Club 7 Miami (s/r); 8,05 Sally, vrăjitoarea (s); 8,35 Toţi, împreună; 9 ,25 Răscruci; 10,00 Cartea cu poveşti (f. pentru copii SUA 1994); 11,30 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 12,00 Piatra magică (s); 12,30 Trupa DP 2; 14,00 On line; 14,30 Ştiri; 14,35 Atlas; 15,05 Serial de călătorii (do); 15,30 Ţop TVR 2; 16,30 Parohia Dibley (s); 16,50 Documentar; 17,30 Paralele inegale; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18 ,40 Preţul su ccesu lu i; 19,10 Televiziunea ... (div.); 20,10 Concert Rod Stewart; 21,15 Familia Porter (s); 21,45 Jonathan Creek (s); 22,35 NBA action (mag. sportiv); 23,05 Despre viaţă şi sex (do); 23,50 Colinde cu M ariana N ico lesco ; 0 ,25 TVM Mesager.

, Duminică, 24 decem brie ■7,00 On line (r); 7,30 Piatra magică

(s/r); 8,00 Sally, vrăjitoarea (s); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive;

c • t e le s p e c t a t o r J

11,00 Călătoriile lui Ies (do); 11,30 ăjitoarea (s); 12,00 Piatra

magică (sO; 12,30 Tip-Top, Mini-Top;

«FARMACII#ScntkXA. 23 decembrie: f arme* nr. 2. tis. G*V

Do.» nr. 37. tete'an *.9*3 54. ot* $-?D. Frmeo* f». 1. P-ţ» lijenJKi ntf 31. teteîon 19 43 06. ont $■ 14. FvriKaa r*. 8. tir. ta ro nr, 61t7. teteton 13» 04-11 crar $.14. Fr-naca r». 11$, ttr. N. Pescaj nr. 7. tertn 14-56-96, ent 8-14. frmao» nr. 116. ttr.

rr. 5, Iw tn 16-16-21. ent 6-14, Ftrmootnt. 68. tir T VJI» rr 25. ipWcn 41-50-71. or*-6-14. PF ry 3 (yrîx P-ta Gin T 1 teteţn 1104-26. crar 6- 14. fmao* Tfcrstyn*. Ccrrpiei Flora. iHcton 16- 16-». crar 6-14. Famaoa *Ze»*. P-ţa [jmri nr. 27. teeton ; 9-75-56. crar 9-15. Famaca *Certa*. ttr. C&uctt nr 5 {i.tWkţfcr). tefcHcn 16-47*37. orar S- 14. T y a 1*"!!*. B-4J 21 Deoerrtjrta nr. 4.era? 914, fr*r*34 *Aina*. P-ţa U VlcVJ nr. 26, teefcn I1C208. crar 6-14. farrja» ’Ramcdvn'. H I / 21 nr. 129. teteton 41-29-01. orar 6-20. Ftrrji*» ţin»*. ttr. Fatrci nr. 5. Weton 4141- 73. crr 620. Famaoa Tlcr-fVrt". ttr. Oorob^ţk* nr 21. te'VoY 19-C6-33. orar 6-20. Farmacia ’Zjrxt jm 0*cr\*. ttr Bjcegf nr. 1115. orar 6-21.

Duminici, 24 decembrie: Farmacia nr. 2. ttr. Gh. Do.a 37. leVon 19.48 54. orar 6-20.

Famata rr. 1. P-ţa Unri nr. 31. telefon 19 46.06. orar 6-20. Farmacia *Remedixn\B-&J2l Decembrie nr. 129. telefon 41-29-01. orar 8*20. Farmacia *Oi»r', ttr. Fttncs nr. 5. tete ton 4141 -29. orar 6-20. Farmacia ■Eircctorm Union*, slr. Bucegi nr. 1115, orar 6-14,

Garda de noapte: Farmacia nr. 2. t ir . Gh. Doja nr. 37. lelofon 1948.54. orar 206.

Farmacii cu servic iu pre tungit: Farmacia Tntepham*. ttr. PrmâvcrS nr. 5. telefon 42-71-95. orar 6-22. Farmaca *Oematisfarm*, P-ţa Uniri nr. 10. Meton 19*1163. orar 8-22.

Luni. 25 decembrie: Farmacia n r . \ Hygeia Aesculap. P-ţa Uniri nr. 10. telefon 13.03.64, orar 6-20.

Marţi, 26 decembrie: Farmacia nr. 3. Hygeia Aeta/ap. P-ţa Unihi rr . 10. teefon 13.03.64, orar 6-20. Farmacia nr. 1. P-ţa Umfi nr. 31. telefon 19.46.06, orar 6-20.

Garda da noapta de lun i ţ l marţi, 25-26decembrie: Farmacia nr. 3. Hygeia Aesculap, P-ţa Unr» nr. 10, telefon 13.03.64. orar 20-6.

Farmacii cu Serviciu permanent: Farmacia *Cor»Vm*, str. I. Moşier nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca nr. 25. tetefon 19-20-74, Farmada *Cynara\ Calea Ftonsţtt nr. 75, leteton 42-62-72. orar non-stop.

F I L M E Republica - îngerii Iul Charile, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbStâ - spectacole

__________________________ de noapte cu tarif redus de ta ora 23; 25.12 - 15,30;.2 2 - 2 8 D E C E M B R IE I 18: 20.30; 26.12: 13; 15,30; 18; 20,30 • Victoria -

_____________ 1 Dispari In 60 de secunde. SUA (12; 14,30; 17; 19,30);25 12: 17: 19.30: 26. 12: 14.30 ; 17: 19,30 • Arta-Eurimages - Unde dai ţl unde crapi, Anglia (12: 14; 16; 18; 20); 25 12 - 18; 20; 26.12 -14; 16; 18; 20 * Favorit - Eu, cu mine ţl Irene, SUA (12; 14.30; 17; 19.30): 25 12 - 17; 19; 26.12 - 14,30; 17; 19,30 * Mărăşti- Acasi la Coana Mare, SUA (13; 15; 17; 19); 24.25 12.- închis; 26.12 - 13; 15; 17; 19.

TURDA - Fox - Ritm ţl pasiune. India (12); Do not dlsturb, SUA-Germania (15; 17;19)

DEJ - Aria - Dincolo de aparenţe, SUA (13; 15,15; 17,30); Matrtx, SUA (19,45); vtnen, sîmbâtâ - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22; 25.12 - 17,30; 19,45; 26.12 - 13: 15.15; 17,30; 19.45

GHERLA - Pacea - Asterix ţl Obettx contra Iul Cezar, Franţa (15; 17; 19); vineri, sîmbătă - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis; 25.12 -17; 19; 26.12- 15; 17; 19.

Duminici, 24 decembrie - toate cinematografele sînt închise. '

12,45 Circ (p.l): 14,45 Mai vino, Moş Crăciun!; 15,15 Mistere şi scandalun; 16,05 Star Trek - Voyager (s); 16,55 Cântecul Crăciunului; 17,00 Patinaj- Campionatul Profesioniştilor, 18,00 Tradiţii; 18,30 Telejurnal TVR 2; 18,40 Spectacolul lumii văzut de Ioan G rigo rescu ; 19 ,1 0 Cîntecul Crăciunului; 19,20 Crăciun la Scala; 20,15 Familia Porter 20,45 Am pornit sâ colindăm; 21,45 Jonathan Creek (s); 22,35 Crăciun în Europa; 23,35 T eleviziunea... (div.); 0,35 TVM Mesager.

S îm bătă, 23 decem brie 7 ,00 A b racadabra

(co.SUA 1958); 9,00 Ursuleţul care

Dispensarul s Policlin ic cu Plată g

oferă consulta ţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie,, ecografic, analize de laborator; radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate dc doctori de înaltă pregătire: profesională.Adresa: Ştefan Ludvvig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

a salvat Crăciunul (d.a.); 9,30 Fir întins (mag.); 10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 Jerry Maguire (f/r);13.00 Viitorul începe azi (s); 14,00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Orient expres; 18,00 Turturel şi Răsturica (s); 18,30 Retrospectivă Vouă (div.); 19,00 Observator 19,45 Rugul vanităţilor (f.SUA 1990); 22,00 Umor cu Doru Octavian Dumitru;23.00 Lama zimţată (thriller SUA 1985); 1,00 Lovitură de umbrelă (co .F ranţa 1980); 3,00 Rugul vanităţilor (f/r)

Duminică, 24 decembrie 6,30 O poveste ca în filme (co.SUA

1961); 9,00 Nick şi Noel (d.a.); 9,30 - Crăciunul Panterei Roz (d.a.); 10,00

Animax (s); 11,00 Lacul lebedelor (f. • d.a., SUA 1994); 13,00 Pe cont propriu (s); 14,00.Totul vă fi bine;16.00 Spectacol pe gheaţă; 17,30 TeleEurobingo Show (p.l); 19,00 Observator 19,50 TeleEurobingo Show (p.ll); 23,00 Greşelile trecutului' (dramă SUA 1994); 1,00 Montserrat Caballe, Montserrat Marti şi Al Bano

’ Carisi în Concert de Crăciun; 2,30 Carmen (r); 4,00 Totul va fi bine (div./

. r); 6,00 Pe cont propriu (s/r).

Sîmbătă, 23 decembrie lerA M 7,00 Dex, mascatul; 7,20 Călătorie în timp (d.a.); 7,40 Căpitanul Simian (d.a.); 8,00 Micii războinici (s);

-8,30 G em enele (s); 9,00 Liceul Madison (s); 10,00 Bătălia pentru Terra (do); 10,30 Poveşti cu surprize (s); 11,00 The Hughleys (s. ep.1);22.30 Gillette - lumea sportului; 11,45

■ Bucătăria lui Radu; 12,20 ProMotor13.00 Ştirile ProTV; 13,10 Zero (r);14.00 Maggie (s); 14,30 Dharma şi Greg (s); 15,00 Rough Riders (s);15.45 Jake şi Grăsanul (s); 16,30 Profashion (mag.); 17,00 întoarcerea lui Sandokan (f. Fr.ltalia ’96, p.ll); 18,50 Dăruieşti şi cîştigii; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă;.20.00 Micul şantajist (co.SUA J34);23.45 Millennium (s); 0,45 Femei fierbinţi (s.er.); 1,15 Profashion (r);1.45 Ftough Riders (s/r); 2,45 Jake şi Grăsanul (s/r).

Duminică, 24 decembrie7.00 Desene animate; 9,00 Super

Abracadabra; 10,00 Gemenele (s);11.00 Secrets Of War(do.ep,1); 12,00 îndrăgostiţi lulea (s); 12,25 The Hughleys (s); 12,50 Ştirile Pro TV;13.00 Maggie (s); 13,30 Dharma şi Greg (s); 14,00 Crăciun în familie ( dram ă SUA ’90); 15,30. Marcă înregistrată; 16,00 Beveriy Hills (s);17.00 Melroşe Place (s); 17,45 Moş Crăciun există!; 18,50 Dăruieşti şi cîştigii; 19,00 Ştirile ProTV; 19,30 Alry McBeal (s); 20,25 Campioni pentru viitor; 20,30 Vacanţa mare la Pro TV;21.30 Prizonieri în Paradis (co.SUA 1994); 23,15 Beethoven 2 (co.SUA 1993); 1,00 Concert Andrea Bocelli;2.30 Beveriy Hills (s/r). ^

Sîm bătă, 23 decembrie 7,00 Program pentru copii;

10.00 C reaturi sălbatice; 11,00 Tradiţii; 11,30 Sport magazin; 14,00 Motor; 14 ,30 Exploziv; 15,00 Bebeluşul miresei (co.SUA 1991);17.00 Detectivi de elită (s/r); 18,00 Focus - ştiri; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?;21.00 Comisarul Rex (s); 22,00 Perechea potrivită; 22,30 21; 23,00 Impact; 23,30 Detectivi de elită; 0,30 Sex cu Nadine; 1,30 Poveste pe gheaţă (dramă SUA ’90)

Duminică, 24 decembrie7.00 Program pentru copii; 10,00

C reaturi să lb a tice (do); 11,00 România@large; 11,30 Ştii (r); 12,30 Cinemagia; 13,00 Comisarul Rex (sl r); 14,00 Clubul de duminică; 18,00 Focus - emisiune de ştiri; 18,30 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Goana după cadou (co.SUA 1996); 22,55 Caricatura zilei (retrospectivă); 23,00 Impact (r);23.30 Un colţ de rai (dramă SUA ’92);1.30 Focus - emisiune de ştiri (r). • (

mf/_ Simbăţă, 23 decem briei/& o c 8,00 Daţi vina pe Corina

(r); 9,00 Ţara spiriduşilon 10,00 Motor extrem (r); 11,00 Derrick (s); 12,00 Tentaţii (r); 13,00 Ora unu a.venit;

>13,05 Weekend abc; 15,00 Club abc; 15,30 Documentar; 16,00 Lumea misterelor; 17,00 Concert; San Remo ’98; 18,00 Lumea în clipa 2000; 19,00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,50 C artea de citire; 20,00 As show;21.00 Cîntecul şi casa lui; 22,00 Derrick (s); 23,30 2000 - O singură destinaţie - Australia (r); 0,00 Gala Tele 7 (r); 1,00 Ora unu a venit (r);I ,0 5 Lumea m isterelor (r); 2,15 Telejurnal.

Duminică, 24 decem brie 8,15 Motor extrem; 9,00 Domino;

10.00 Ţara Spiriduşilor (r); 11,00 în justiţie (r); 12,00 Lumea în clipa 2000 (r); 13,00 Ora unu a venit; 15,45 Cinetour; 16,30 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Gala Tele 7; 18 ,50 Pariu Trio - Loto; 19,00 Telejurnal; 19,30 Vedete la taifas;20.00 Dan Diaconescu în direct; 21,55 Pariu Trio - Loto; 22,00 Derrick (s); 23,00 Documentar; 0,00 Cinetour (r); 1,00 Ora unu a venit (r); 4,00 Telejurnal; 4,30 Forţa destinului (r).

Sîmbătă, 23 decem brie7,00 Reluări; 9,30 Fiorella

(s/r);10,25 Luisa F ernanda. (s/r);I I ,1 5 Iubire fără limite (s/r); 1 2 ,1 0 Dragoste nebună (s/r); 13,00 Acasă la români; 14,00 Acasă cu R.Săraru;15.00 Căsuţa poveştilor; 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Fiorella (s); 18,20 Perry Maspn: Stil mortal de viaţă (f. SUA 1994); 20,00 Ştirile de Acasă; Vremea de Acasă;20.40 Poveste de Crăciun (s); 22,15 Doamna Moş Crăciun (f.muzical SUA 1996).

Duminică, 24 decem brie 7,00 Reluări; 10,30 Fiorella (s/r);

11.20 Doctorul casei (mag.); 11,55 La casa de vis (mag.); 12,30 Trei fem ei (s); 13,20 D oam na Moş Crăciun (f/r); 15,00 Căsuţa poveştilor; 15,25 la-mă acasă! (mag.); 16,00 Acasă la români; 17,30 Fiorella (s);18.20 Columbo: Crimă la Hollywood (f. SUA 1998); 20,00 Ştirile de Acasă;20.40 Poveste de Crăciun (s); 22,15 Un doctor de Crăciun (co.SUA 1997); 0,00 Concert Jean Michel Jarre.

Redacţia nu îţi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune. -

jfSb N C O PCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CL UJ-NAPOCA. str.PROF CiORTOA nr.9

(carti&r Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L , M i: 15-18; M a, J : l e ’ L l s * ’

Dr. VALENTIN POPESCU(C h iru rg ie , O nco log ie)

M a . J : 1 4 ” -1 6 ; V : 1 5 -1 7S : 9 - 1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi : 18 - 2 0 ; M a, J :1 8 ” -2 0 V : 16-20

PROGRAMARF- te l/ fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în tim pul o re lo r de funcţionare a cabine tu lu i

' POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ EC0CRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ 0.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURĂ RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • .

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESÎNk GASTROENTEROLOGIE

ElectroencefalograOe - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacferiologie Imunologie Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Eiaminări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină $i masculină) ■

ZILNIC, inclusiv DUMINICA (g a rd ă )

o re le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

v Ia tel. 41.41.63. ’

l

Duminică de la ora 16,00:SPĂRGĂTORUL DE NUCI

MEDIPRAX Centru medical ,,

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca,

str. Ion Meşter 2/21. . CONSULTAŢII, ‘

TRATAMENTE, URGENŢE:CHIRURGIE PEDIATRICĂ; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPAT1E; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

i] CABINET MEDICAL DE U STOMATOLOGIE ^Calea Moţilor nr. 106, ap, 5 .

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologica complexa:

terapieprotetică (ceramică) chirurgie (rezecţii, implante)

Programări zilnic la teL: 430.028.. . ORAR

Luni - Vineri: 9-19 • Sîmbâtâ: 10-13

I CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE :»

PROF. ONIV.Dr. MIHAI CALUGARU

' Or. AN6 ELA CĂLUGĂRU ,Str. Prahovei nr. 11

(lîngă biserica Bob)E R tO M ^ IA L to îm G IE

S _ 8—12Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.i4.68

yg A O i

Sîmbătă, 23 decem brie JZSan 5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Super weekend

* — (ştiri de weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00-11:00 Bătălia Hiturilor (emisiune concurs în direct cu ascultătorii, un jurnal dirf show-biz, ştiri); 11:00 - 12:00 Fabrica de Hituri - realizator Dominique lancu; 12:00 - 15:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu; .18:30- 19:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu; 19:00 - 22:00 Seară de seară; 22:00 - 5:00 Pînă mîine dimineaţă - realizator Manuel Armând. Program d e discotecă la Radio Contact.

Duminică, 24 decem brie 5:00 - 8:00 Super week-end 8:00 - 10:00 Super week-end (ştiri de :

weekend, recomandări culturale, horoscop, dedicaţii); 10:00 -11:00 Bătălia Hiturilor - realizator Răzvan Popescu; 11:50 - 11:55 Cheie Contact Motor- realizator Andrei Dumitrescu; 13:00-15:00 Weekend în Doi cu artişti români- realizator Sorin Mocanu şi Răzvan Popescu; 15:00-19:00 Contact FM; 19 :00-22 .00 Seară deseară.

U N IPLU S R a d io Sîmbătă, 23 decem brie5,00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ

BBC; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dance - machine; -21,00 Program informativ BBC; 21,30 Party.

Duminică, 24 decem brie 5,00'Uniplus d e dirriineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de W eekend; 14,00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă d ragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00 Program infonţiativ BBC. - • . • ■. • ;r . . _ — -] ., Sîmbătă, 23 d ecem b rie . .{ ( IT .) ) ) 8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00

— Country Club (r); 11.00-14.00 La sfirşit de săptămînă; '14.00 • BBcppToO Noi titluri de la casele de discurr, 15.00 Audiosclect-16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC, 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad. - ‘

Duminică, 24 decem brie . '8.00-8.30 BBC, 8.45-9.00 Evanghelia de duminică; Ş.00 .Cafeaua de

dimineaţă; 10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Florea şi OvidiuR â t l f A ' f î h O n n r f EÂM / f t r t r / > r t P I a I I X , m A !!■*« D / > f ! A / > V » 4 O H A . C a i v a M a s # / a

suf/ef (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club; 17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC, 19.30 Hitmix', 21.00 Taxi Music. . .B Sîmbătă, 23 decem brieH â j ) ' Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00,13:00,15,00,21:00;La '«>*•' Salut 8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 -11:15; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane -. Anca Micheti .11:30; Club 2000 - muzici de film - Cristian Mureşanu 12:00; Antidot - contemporary christian music - Ştefan Coroian 13:20; Lanţul slăbiciunilor-top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; Program informativ BBC 18:00 -18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.

* Duminică, 24 decem briePrimul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00, 10:00, .13:00, 15,00, 21:00; Salut

8:00; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lum ea- retrospectiva săptămînii 9:20; Program informativ BBC 11:00-11:15; Hei rup - muzică românească : Ştefan Coroian 11:30; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30; Lanţul amintirilor - top ai celor mai frumoase cîntece din anii '40, '50, '60, '70, '80 - Tiberiu Crişan (r.); Antiâot - contemporary,christian music - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane * Anca. Micheti 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program informativ BBC 18:00 - 18:30; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20. ) . '

jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui.21.50 Ştiri. 21,58 închiderea programului. ,

Duminică, 24 decembrie ' .6,00 Program matinal muzical pe 95,6 MHz. Prezintă Fiorin Pruteanu;

8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cînt ş i dor. Muzică populară. Prezintă; Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 MileniulIII. Emisiune realizată de publicistul Constantin Mustaţă. 11,00 Radioduminica. Emisiune de divertisment prezentată de Cornel Udrea. .13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Diligenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea. 19,00 Radiojurnal Radio komânia Actualităţi. 19,15-20,00 Univers enigmatic. Prezintă: Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic.21.50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

R A D IO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

Q p io cuij> , Sîmbătă, 23 decem brie ' . ■6,00 Bună dimineaţa - un program matinal de

informaţii şi muzică prezentat de Dan Horea. 8,00 - 10,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Buletin de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Prezintă Livia Inceu. 11,05-13,00 Spectacol: Trofeu 2000 organizat de Redacţia Sport Radio Cluj; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Din lumea muzicii, prezintă George Vereş; 14,00 Program muzical pe stafia de unde'ultrascurte cu frecvenţa de 95,5 MHr, 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,10-19,00 Acusticon. Redactor Radu Săplăcan 19,00 Radiojurnal Radio

Sîmbătă, 23 decembrie7,00-1,0,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-

10,05 Buletin informativ; 10,10-10,40’Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri;10,40-11,00

Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş);11,30-12,30 Concert; 12,30-13,00 Cărări de taină (r.); 13,00-13,05 Buletin informativ; 13,05-18,00 Magazin (Operă - Florina 'Gătea, Bizahtion (r.));18,00-19,00 Vecernia (Transmisiune directă de ia Ca tedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,00 Mersul pe valuri (A. Mureşan); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00 Muzică populară (V. Tomoioagă); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-7,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică. clasică). "V ’•■:/ 3

Duminică, 24 decembrie 2' 7,00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-12,15 Sfinte Liturghie (transmisiune

in direct de la Catedrala Arhiepiscopală din Cluj; 13,00-18,00 Magazin^. „ ■ 18,00-19,30 Vecernia (Transmisiune directă de la Catedrala Arhiepiscopala din Cluj); 19,30 Cîntări religioase; 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar. 21,00-

-23,00 Colinde, pricesne, cintărireligioase; 22,50 Rugăciunile ser/7; 23,00-Raţiu); i f o o S p o rtF M ( G e S ^ K ^ i n ^ O ^ ^ Actuelităp, 19,15-21,50 Din grădine cu flori multe,Cîntece şi | 7.00 Liniştee.nopţii (progbam nocturn de muzică clasică).

K S S B S S S Ii _

iĂici ar putea fi ; 'reclama dumneavoastră

erfeclSarganizalţiperlurbă

(“S u ed deu tsche Z e itu n g ”)

Operează la scară m ondială, reacţionează fulgerător şi folosesc cele mai moderne tehnici. în lupta lor împotriva globalizării, activiştii de stînga din Europa şi SUA iau exemplu

■ de la cei pe care îi dispreţuiesc, de fapt, cel mai m ult: de la m anagerii concernelor internaţionale. De altfel, printre adversarii g lobalizării este vehiculată o lozincă foarte populară: “Lupta noastră este la fel de globală ca şi capitalul”. Fidele acestui motto, grupări din întreaga lume sînt legate între ele prin Internet. .

Marşul adversarilor globalizării nu a ajuns, prin urmare, pe neaşteptate pe Coasta de Azur (unde, la N isa,-s-a desfăşurat summitul privind reforma UE). Mai exact, ei a început chiar în urmă cu un an pe coasta nord-americanâ a Pacificului. Aproximativ 50.000 de persoane au demonstrat în decembrie 1999 Ia Seattle împotriva Conferinţei Organizaţiei Mondiale a Comerţului ale cărei lucrări se desfăşurau acolo. Ce-i drept protestele împotriva organizaţiilor financiare internaţionale nu constituiau o noutate , însă partic ipan ţii la demonstraţiile de la Seattle au reuşit sâ . înregistreze o victorie. Ei au blocat hotelurile, străzile, intersecţiile şi, pînâ la urmă, chiar deschiderea conferinţei.

, Urmarea a fost câ tema ştirilor difuzate pe tot globul nu a mai constituit-o liberalizarea comerţului mondial, ci : protestul împotriva acestui obiectiv. Demonstranţii de la Seattle s-au impus cu succes pe scena politică ca parte a opiniei publice mondiale indignate şl i-au în fiera t pe delegaţii la O M C ' calificîndu-i drept conspiratori ce fac parte dintr-un cerc secret nedemocratic.

Adversarii globalizării au dorit să repete acest succes cu fiecare ocazie cînd s-a desfăşurat o reuniune la nivel înalt. Şi asemenea ocazii au fost nenumărate: Forumul economic m ondial de la Davos, Conferinţa mondială a ONU privind com erţul m ondial ce s-a desfăşurat la Bangogk, "Sesiunea de primăvară a FMI şi Băncii Mondiale, de la Washington, Reuniunea la nivel înalt a G-8 "din Okinawa, reuniunea APEC de la M elbourne, în fine, reuniunile FMI şi Băncii Mondiale de la Praga şi acum, reuniunea la nivel înalt a UE de la Nisa. Fenomenul declanşat la Seattle a devenit un turneu mondial al protestelor.

Adversarii globalizării nu se află fireşte pe aceeaşi poziţie în toate problem ele. în rîndul celor ce m anifestează se află sindicaliştii, marxişti, maoişti, ca şi ecologişti şi , anarhişti ăutonomişti, membri ai unor iniţiative ţărăneşti latino-americane, ca şi reprezentanţi ai asociaţiilor de şomeri vest-europene. Comună tuturor le este doar suspiciunea faţă de organizaţiile financiare internaţionale şi concernele mondiale. Cel mai mic numitor al. pestriţei mase de protestatari este convingerea că salvarea lumii nu poate consta doar în asigurarea libertăţii comerţului mondial.

în pofida acestei diversităţi, adversarii globalizării. reuşesc tot mereu sâ se organizeze mai eficient.Nucleul lor dur se întîlneşte la faţa locului, chiar înaintea . reuniunilor la nivel înalt, formează “grupuri de contact” .de cîte 10-12 persoane, fiecare dintre acestea avînd sarcini logistice bine stabilite, ca în cazul unui război civil. Prin telefoane mobile şi walkie-talkie este menţinut contactul cu ceilalţi participanţi la protest. Astfel se reuşeşte ca, în pofida intervenţiilor

masive ale poliţiei, să fie blocate zone' importante şi să se provoace greutăţi participanţilor la aceste reuniuni la nivel înalt, - .

Atitudinea demonstranţilor faţă de folosirea forţei este la fel de diversă ca şi spectrul lor politic. M ajoritatea respinge, adesea, folosirea forţei, pronunţîndu-se în favoarea unei rezistenţe pasive. O serie de veterani ai protestelor aplică totuşi conştient tactica de a provoca, poliţia să acţioneze. Şi

■ atunci cînd forţele de ordine intervin cu tunuri de apă, gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc, potrivit acestei tactici, fireşte că demonstranţii pierd teren, dar cîştigă bătălia de pe ecranele televizoarelor.

O minoritate dintre aceşti pelerini ai protestului, în tre care şi anarhişti germani şi italieni, nu pun prea mult preţ pe o asemenea tactică şi nici pe renunţarea la forţă. înainte de Nisa, ei au arătat acest lucru şi la Praga. în capitala cehă, în luna septembrie, ei au aruncat cu pietre scoase din caldarîm, au atacat un local MacDonald american şi o serie de sedii de bănci. Poliţia din Praga adusese forţe din întreaga ţară, pe care le-a antrenat luni de zile pentru a asigura protecţia sesiunii anuale a FMl şi BIRD. Insă cînd s-a ajuns la ciocnirile cu demonstranţi, poliţiştii nu au reuşit decît sâ împiedice luarea cu asalt a cen tru lu i de conferin ţe, nu să şi controleze situaţia în ansamblu. De aceea au fost nevoiţi sâ riposteze dur. în scurt timp, au fost arestate 859 de persoane, m ulte nevinovate, care, u lte rio r au făcu t plîngere pentru tratamentul la care au fost supuse. Cu o zi înainte de începerea reuniunii de la Nisa, însă, ultimul arestat, un danez de 18 ani, era pus în libertate, pe cauţiune.

N e v o i l e u m a n i t a r e• . -"V •

a m e n i n ţ ă S e r b i a

(“Focus Balkans”)Victoria forţelor democratice asupra

celui mai funest şef de stat pe care l-a avut Serbia după sfîrşitul celui de-al doilea război mondial este •glorificată în străinătate. Dar, comunitatea internaţională nu trebuie să se limiteze la aplauze, ci trebuie să mobileze rapid ' un ajutor de urgenţă, care să fie util Serbiei. Ajutorul străin este indispensabil pentru menţinerea .încrederii sîrbiior în noul guvern. Lipsa de energie cauzează deja întreruperi de curent demoralizante, care erau practic necunoscute în epoca iul Miloşevici. într-o perioadă în care iama se instalează în Balcani, combustibilul, alimentele şi medicamentele încep să lipsească. Ţările donatoare trebuie să acţioneze rapid pentm acordarea unui ajutor corespunzător. .

Sectorul energetic, care în ultimul timp s-a deteriorat, suscită-cele mai multe semne de nelinişte. Există întreruperi de curent intermitente cam peste tot în ţară şi o diminuare a livrărilor de căldură în locuinţe.

Europenii au în vedere degajarea unei sume de 180 milioane de euro, care va fi afectată sectorului energetic, pentm acoperirea unor nevoi imediate şi pregătirea terenului pentm o economie de tranziţie. Dar, toate acestea nu sînt suficiente, în pofida reluării aprovizionării cu gaze naturale ruseşti. Sînt, de asemenea, necesari cărbuni şi lemne de foc pentm compensarea nevoilor de combustibili ale unei importante părţi a populaţiei. O altă problemă nu mai puţin serioasă, la sfîrşitul anului, este faptul că Programul Alimentar Mondial (PÂM) duce lipsă de produse de bază pentm hrănirea persoanelor celor mai vulnerabile, între care aproape două milioane de persoane defavorizate din Serbia. Dacă nu intervine imediat o finanţare de urgenţă, PAM va trebui să reducă drastic distribuirea de ajutoare alimentare în miezul iernii, într-un moment în care nevoile nutriţionale sînt cele mai mari.

Pentru evitarea unei închideri

dezastmoase a robinetului alimentar, comanditarii de fonduri ar trebui să furnizeze imediat 10 milioane de dolari pentru ca PAM să poată asigura ~ aprovizionarea cu făină de grîu, pentm acoperirea nevoilor primului trimestru al anului 2001 şi menţinerea ajutorului alimentar la nivelul actual. Staţele Unite şi. Uniunea Europeană ar trebui să încurajeze activ guvernele europene să acorde resursele financiare necesare

, pentm a face faţă insuficienţei de ajutoare • alimentare. ,

în sectorul sănătăţii, în mod cert există mari nevoi pe termen scurt, îndeosebi în ce priveşte aprovizionarea cu medicamente şi echipamente medicale . specifice. Guvernul democratic'de tranziţie a solicitat o sumă de 29 milioane. mărci pînă la sfîrşitul anului.

O.altă preocupare de ordin umanitar o constituie necesitatea acordării unui ajutor de urgenţă pentm cei 700.000 de refugiaţi şi persoane strămutate. Pentm diminuarea incidenţei pe care o poate avea iarna asupra acestor categorii vulnerabile, înaltul Comisariat pentru r Refugiaţi (HCR) a solicitat acordarea de urgenţă a sumei de 20 de milioane de dolari pentm satisfacerea unor nevoi nealimentare, respectiv procurarea de cearceafuri, pături, paturi, vase de' bucătărie şi combustibil. Tn cele peste 571 centre colective'care adăpostesc refugiaţi, persoane deplasate din interiorul ţării şi populaţii de romi, se impune efectuarea urgentă a unor reparaţii.

Potrivit statisticilor ONU, majoritatea persoanelor strămutate din interiorul ţării trăiesc în locuinţe private. Pe măsură Ce iama se instalează, iar costul vieţii şi al căldurii creşte, există un risc real ca multe persoane să nu aibă altă posibilitate decît să se întoarcă în centrele colective.' Aceasta ar constitui, fără nici o îndoială, un pas înapoi.

Aprovizionarea cu combustibili şl extinderea programelor de înfiinţarea unor cantine ale săracilor trebuie să fie o prioritate în anotimpul rece.

n a r i l o r d o z s u n o f j i r i i n O r i e n t u l M i j l o c i u

Pentru israelieni şi palestinieni a fo st anul unei noi Intifade

A n u l 2 0 0 0 e ra a n u l în c a re A u to rita tea Palestiniană, condusă de Y asser A rafat, îşi p ropusese să anun ţe c rearea statului pa lestin ian independen t. V enirea la pu tere a labu ristu lu i E hud B arak în Israel, s p e ra n ţe le re la n să r ii d ia lo g u lu i i s ra e lo -p a le s t in ia n şi c h ia r a le sem nării unu i acord final de pace au m arca t acest an. Şi ch ia r s-a în ce rca t rezo lvarea problem elor de fo n d care opun cele două tabere. P în â în m o m e n tu l în c a re confrun tările deja de ”uzură” dintre m an ifestan ţi palestinieni şi m ilitari i s r a e l i e n i a u c ă p ă ta t n o i d im ensiun i, la 28 septem brie. Şi a ş a , a n u l 2 0 0 0 a a ju n ş a n u l ” Intifadei a l-A qsa”, al noii Intifade, la 13 an i d e la declanşarea p rim ei rev o lte pa lestin iene ”a p ie tre lo r” . ” In t ifa d a a l-A q s a ”: 'e s te re v o lta n ă scu tă la 28 septem brie cu ocazia v iz ite i la E splanada M oscheilor din I e r u s a l im u l d e E st a lid e ru lu i d re p te i is rae lien e , A riei S haron . A c o lo se a flă M oscheea al-A qsa , c e l d e -a l t r e i l e a lo c s f în t a l Is lam u lu i.

_D e ce s-a ajuns aici tocm ai acum , c în d se c rea se ră p rem ise le u ne i re g le m e n tă r i? S itu a ţia d in c e le d o u ă tab e re , evo lu ţia în tim p a

•p ro tag o n iştilo r, este u n u l dintre răspunsuri. D e o parte , ”tabăra” palestiniană. R ealitatea v izib ilă este că aceasta se rad ica lizează pe zi

' ce trece. F rustrările se acum ulează, t in e r i i p a le s tin ie n i s în t şi m ai hotărîţi să lup te p en tru drepturile lo r , m u lţi d in t r e e i d e v e n in d fanatici. Y asser A rafat este un lider în agonie. Suferind şi d in ce în ce m ai m ult contestat, A rafa t nu mai exerc ită un con tro l to ta l asupra . palestin ienilor. D ispariţia lui, însă, a r în s e m n a o şi m a i m a re problem ă. în um bra lu i A rafa t nu

, a crescut nici o a ltă figură notabilă, care să-l poa tă în locu i p e acesta cu succes. P en tru Israel, A rafat a ' răm as to t fostu l te ro ris t, care n u , este prea serios, a tunci c în d spune c ă vrea pacea. P en tru m ulţi dintre oam enii lui, A rafa t este cel care i-a trădat, care nu a reu ş it să se im pună, pen tru a-şi cere drepturile ş i c a re î i ’ I a s ă s â m o a r ă în

. confruntarea cu m ilita rii israelieni, n e t superior do taţi d in p u n c t de vedere m ilitar. D e cea la ltă parte, Is ra e lu l p a re d in ce în ce m ai debusolat în p lanul po litic ii interne, ceea ce a a fec tau în m o d vizibil po litica ex ternă . în m o d absurd, p rem ierul ales p rin v o t popu la r şi s p r ijin it d e p e s te ju m ă ta te d in populaţie în intenţiile sale pacifiste, a fo s t o b s t r u c ţ io n a t d e u n Parlam ent ostil, de o c la să politică m ereu pusă p e harţă . U n -fel de "m eşte r M anole” al p rocesu lu i de p a c e , E h u d B a ra k a a ju n s sâ

r-'TţgjflHCTBre'adem isioneze spre sfîrşitul acestui a n o b o s i to r ş i în s în g e r a t , în încercarea de a da un sem nal clasei politice . A ce la că a ven it vrem ea ferm ităţii în po litică , al organizării u n o r a legeri d in care să rezu lte un P arlam ent şi u n p rem ier capabili- să facă fa ţă s i tu a ţie i. nou-create . D a c ă a c e s t s e m n a l a fo s t r e c e p ţ io n a t , ră m în e d e v ă z u t. S c in d a r e a c la s e i p o l i t ic e e s te og linda socie tă ţii israeliene, şi ea p e r f e c t s c in d a tă . P o p u la ţ ia a c tu a lu lu i s t a t e v re u e s te re p re z e n ta tă d e ce i a cu m d e ja bătrîn i, "p io n ie rii” veniţi d in toate co lţu rile lum ii, acum 50 d e ani, p en tm a-şi c lăd i un stat, d in evreii- sa b ra (n ă sc u ţi în Is rae l) ş i d in ”a lia”, ad ică evreii veniţi u lterio r creării s ta tu lu i, în special d in fosta U n iune S o v ie tic ă şi E tio p ia (un m ilio n d e o a m e n i) , p lu s a ra b ii israe lien i, ad ică 1,1 m ilioane, la o popu la ţie to ta lă de 6,3 m ilioane de oam eni; D acă p e evreii c a re au fău rit s ta tu l i-a u n it tocm ai do rin ţa d e a - ş i c lă d i u n c ă m in s ig u r , în t r -o lu m e o s t i lă , c ă re ia i- a u dem onstrat c â unitatea poate zdrobi o rice z id , p e israelien ii d e az i îi in teresează m a i m ult ra ta şom ajului şi b u n ă s ta re a . C u s ig u ran ţă , u n is rae lian n ă sc u t în sta tu l ev reu nu p o a te V edea lu c ru rile la fe l cu is ra e lia n u l n o u -v e n it, d in fo s ta U R S S , c a re a b ia reu şe ş te sâ se adap teze la lu m ea c iv ilizată . S ig u r

acesta din urm ă n u are nevo ie de război şi de aten ta te şi-şi do reşte lin işte, lăsînd d in p re ten ţii, a tunci c înd e vorba de locuri sim bolice.

C u o atare s itu a ţie so c ia lă şi p o litică internă, Israe lu l n u avea cu m sâ reuşească în ten ta tiv a de a s e m n a u n a c o rd d e p a c e c u palestin ienii, cu toa te sum m it-u rile o rganizate în S U A , în E g ip t, sau în a l te p ă r ţ i . A d m i n i s t r a ţ i a ' am ericană a făcut eforturi d isperate de a-i aduce la m asa n eg o c ie rilo r pe. pro tagoniştii p rocesu lu i d e pace d in O rien tu l M ijlo c iu . A ex is ta t c h ia r şi un s u m m it-m a ra to n la C am p D av id , în c a re s - a u p u s speran ţe , deşarte, în ce le d in u rm ă. 'Sum m it-ul d in iu lie , ca re s -a v ru t o reeditare a sum m itu lu i is to ric d in1978, so ldat cu sem narea tra ta tu lu i d e p ace d in tre E g ip t şi Is rae l, în1979, a fost foarte ap ro ap e de u n acord . Şeful G u v ern u lu i is rae lian a făcu t concesii m a i im p o rtan te c a n ic io d a tă , d a r n u în d e a ju n s de in teresan te , se p a re , p en tru tab ă ra palestin iană, a junsă la sa tu ra ţie , D e d a ta aceasta, pa le s tin ien ii a u ce ru t c rea rea unui s ta t p ro p riu , c a re să s e în t in d ă p e . to a t e t e r i t o r i i l e ocu p a te de Is rae l în iu n ie 1967, ad ic ă F îş ia G aza , C is io rd a n ia şi p a r t e a a ra b ă a O ra ş u lu i S f în t , Ie ru sa lim u l de E st.

C în d v in e v o r b a d e s p r e Ieru sa lim , însă , is rae lien ii s în t de neclin tit. C u toa te c ă n erecu n o scu tă d e c o m u n i ta te a in t e r n a ţ io n a l ă , c a p ita la Is rae lu lu i, ră m în e p e n tru

s ta tu l , e v r e u I e r u s a l i m u l în an sam blu , a d ic ă ş i cu p a rte a sa - ' o rien ta lă . L a C a m p D a v id , n ic i m ăcar B arak nu . a p u tu t p rom ite m ai m u lt de tra n s fe ra re a a 90-92 la su tă d in te r ito r iile o cu p a te , sub c o n tro l p a le s t i n ia n , p r e c u m şi cedarea unei p ă rţi d in loca lită ţile arabe d in Ie ru sa lim u l d e E st. în fo n d , B a ra k a s p a r t g h e a ţa . A a c c e p ta t , d u p ă 3 3 d e a n i , r e d iv iz a r e a d e f a c to . a Ierusalim ulu i. D a r a lo v it în tr-u n tabu al v ie ţii p o li tic e is rae lien e şi a a juns să p lă te a sc ă cu p ro p riu l scaun ace s t lu c ru . Ş an se le sa le de a fi rea le s în fu n c ţia d e p rem ie r sîn t m in im e. S ig u r , n ic i A ra fa t n u s-a lă s a t m a i p r e jo s , e l c e d în d p r e s iu n i l o r i n t e r n a ţ i o n a l e ş i a m în în d s in e d ie p r o c la m a r e a sta tu lu i p a le s tin ia n in d ep en d e n t la 13 s e p te m b r ie ; d a ta a n iv e r s ă r i i aco rd u rilo r d e la O slo , d in 1993 şi stab ilită d e ce le d o u ă p ă rţi p en tru a ju n g erea la o re g le m e n ta re fina lă .

D a r cas te lu l d e n is ip rep rezen ta t de s itu a ţia p o s t-C a m p D a v id s-a nă ru it la 2 8 se p te m b rie , m o m en t în care a m b e le ta b e re ş i-a u d a t fr îu lib e r s lăb ic iu n ilo r. C h ia r şi cu o a rm ată u ltra p e r fo rm a n tâ , Is rae lu l în reg is tre ază e şe c u r i, a te n ta te le au loc ş i p ro v o a c ă v ic t im e , so ld a ţii s în t răp iţi , ia r se rv ic ii le sec re te au au ra d in ce în c e m a i p ră fu ită . Ia r în c r in c e n a re a p a le s tin ia n ă a u c is a p r o a p e 4 0 0 d e o a m e n i ş i a s c h i n g iu i t c î t e v a m i i . în t r - u n in te rv a l a tît d e scu rt.

ar putea fi reclama dumneavoastră

E f ^ T W t F

% f f - #

'11 C l l ! U"lAdevăjtuQ de. C &u"

uă uneagă -.-*.

. hă tibădo tii {,PMCtte l

Adevărul de CI - v ; * :•• ' / ; S i -

ACTUALITATEA CULTURALĂColind trist

~ ^ T - : & ‘lw

i # ? *r - 's ’v •*-<* • ' •'*‘• jf iv .'î: ~ I f f , *

t m s v p m

M o ş C r ă c iu n c e l s u r g h iu n i t i a r în ţ a r ă a s o s i t , d a r î i p l î n g e m to ţ i x ie m i lă , m a i s ă r a c c a .M o ş G e r i l ă .

C u o s a n ie u m i lă ş i c u - n s a c c e - ţ i f a c e m i lă , ia r în ţ a r ă a s o s i t M o ş C r ă c i u n c e l s u r g h iu n i t .

N - a r e M o ş u l n i c i o p i l ă c u m a v e a în e s t G e r i l ă , c ă A p u s u l c e l v e s t i t n e - a p r o m i s ş i n e - a m in ţ i t ; M o ş C r ă c i u n ; t o t s u r g h iu n i t . . .

loan POP

Acolo unde nu e vacantă:

C o l e g i u l U n i v e r s i t a r

P e d a g o g i c “ H o r e a , C l o ş c a

ş l C r i ş a n ”

C o n s t i t u i t î n c a d r u l F u n d a ţ i e i “ T i n e r e t u l ” - p r e ş e d i n t e p r o f . V i c t o r D r ă g o i u - , d e n u m i r e a C o l e g i u l u i r e p r e z i n t ă u n o m a g i u a d u s m a r t i r i l o r n e a m u l u i . S e d i u l i n s t i t u ţ i e i s e a f l ă î n C l u j - N a p o c a , p e s t r . E m i l I s a c n r . 1 0 , î n i n c in t a C o l e g i u l u i N a ţ i o n a l “ G . B a r i ţ i u ” , d i r e c t o r u l n o i i i n s t i t u ţ i i d e î n v ă ţ ă m î n t f i i n d p r o f . u n i v . d r . G h e o r g h e C o m a n . E s t e c u n o s c u t f a p t u l c ă ş c o l i l e d in m e d i u l r u r a l , în s p e c i a l c e l e d i n z o n a M u n ţ i l o r A p u s e n i , s î n t d e f i c i t a r e î n c a d r e d i d a c t i c e c a l i f i c a t e , d i s c i p l i n e l e d e î n v ă ţ ă m î n t f i i n d p r e d a t e d e c a d r e n e c a l i f i c a t e , a b s o l v e n ţ i d e l i c e u . î n f i i n ţ a r e a a c e s t u i c o l e g i u r ă s p u n d e u n e i n e c e s i t ă ţ i a c t u a l e ş i d e p e r s p e c t i v ă , r e p r e z i n t ă o o f e r t ă , o a l t e r n a t i v ă l a î n v ă ţ ă m î n t u l d e s t a t p e n t r u c a l i f i c a r e a c a d r e l o r d i d a c t i c e . D u r a t a c u r s u r i l o r c o l e g i u l u i e s t e d c 3 a n i , î n v ă ţ ă m î n t d e z i c u f r e c v e n ţ ă r e d u s ă , a c e s t a d e s f a ş u r î n d u - s e în v a c a n ţ e l e e l e v i l o r , î n a n u l 1 s - a u î n s c r i s 3 0 d c s t u d e n ţ i I a s p e c i a l i z a r e a I n s t i t u t o r - l i m b a e n g l e z ă ( I a C l u j - N a p o c a ) , j o i a v î n d I o c , I a C î m p e n i , c o n c o m i t e n t c u d e s c h i d e r e a d e la C l u j - N a p o c a , i n a u g u r a r e a c u r s u r i l o r l a s p e c i a l i z a r e a I n s t i t u t o r - l i m b a f r a n c e z ă . A b s o l v e n ţ i i c u l i c e n ţ ă v o r p u t e a f i t i t u l a r i z a ţ i p r i n c o n c u r s î n î n v ă ţ ă m î n t u l p r i m a r ş i a u d r e p t u l s ă p r e d e a l i m b a e n g l e z ă / f r a n c e z ă la c l a s e l e I - V I I I , p o t r i v i t L e g i i î n v â ţ ă m î n t u l u i . T r e b u i e p r e c i z a t - c u r s u r i l e ş i s e m i n a p i l e s î n t ţ i n u t e d e c a d r e d i d a c t i c e d e l a U n i v e r s i t a t e a “ B a b e ş - B o l y a i ” ş i d e l a ’ C o l e g i u l P e d a g o g i c 'N a ţ i o n a l “ G h e o r g h e L a z ă r ” d i n C l u j - N a p o c a , p r o f e s o r i i o f e r i n d c u r s a n ţ i l o r l e c ţ i i d e s i n t e z ă , c o n s u l t a ţ i i , c u r s u r i ş i l u c r ă r i b i b l i o g r a f i c e p e n t r u f i e c a r e d i s c i p l i n ă . P e d u r a t a v a c a n ţ e i d e i a r n ă ( 2 1 d e c e m b r i e 2 0 0 0 - 6 i a n u a r i e 2 0 0 1 ) s e d e s f ă ş o a r ă c u r s u r i l a d i s c i p l i n e l e : P e d a g o g i e , L i t e r a t u r ă r o m â n ă , L i t e r a t u r ă p e n t r u c o p i i , F o n e t i c ă , ' M a t e m a t i c ă , L o g i c ă , E n g l e z ă ş i M u z i c ă .

Program bogat la Casa de Cultură Gherlaî n a c e a s t ă p e r i o a d ă , l a G h e r l a n u t r e c e z i f ă r ă

s p e c t a c o l e . L e g ă s i m î n p r e a j m a S ă r b ă t o r i i d e C r ă c i u n , c î n d i n s t i t u ţ i i l e d e c u l t u r ă d i n m u n i c i p i u a u o a c t i v i t a t e b o g a t ă î n e v e n i m e n t e a r t i s t i c e . D e f i e c a r e d a t ă , s a l a C a s e i d e C u l t u r ă e s t e a r h i p l i n ă . A ş a s - a î n t î m p l a t ş i l a m i j l o c u l a c e s t e i s ă p t ă m î n i , c î n d a u a v u t l o c d o u ă s p e c t a c o l e d e g e n u r i d i f e r i t e . D u p ă c e g r u p u l d e d a n s m o d e m a l C a s e i m u n i c i p a l e d e c u l t u r ă c o n d u s ă d e A l e x a n d r u M i h e ş t e a n a p r e z e n t a t u n r e u ş i t p r o g r a m d e m u z i c ă d a n c e , j o i a f o s t r î n d u l c e l o r p e s t e 1 0 0 ( 1 ) d e c o p i i d e l a C l u b u l “ T e k a ” s ă s e p r e z i n t e î n f a ţ a s p e c t a c t o r i l o r c u u n r e u ş i t s p e c t a c o l f o l c l o r i c . A u e v o l u a t p e s c e n ă o p t f o r m a ţ i i d e d a n s u r i p o p u l a r e a l e Ş c o l i i G e n e r a l e n r . 2 , c a r e a u f o s t a p l a u d a ţ i l a s c e n ă d e s c h i s ă d e s u t e l e d e . s p e c t a t o r i p r e z e n ţ i î n s a l ă . P e l î n g ă d a n s u r i , , î n r e p e r t o r i u l m i c i l o r a r t i ş t i a m a t o r i a u f ig u r a t ş i n e l i p s i t e l e c o l i n d e d e C r ă c i u n . T o t l a m i j l o c u l a c e s t e i s ă p t ă m î n i g r u p u l f o l c l o r i c “ C o l i n d i ţ a ” î n d r u m a t d e s o ţ i i M a r i n e l a - Z e g r e a n u ş i C o n s t a n t i n I s t i c i a f o s t p r e z e n t î n m i j l o c u l c e l o r a d u n a ţ i î n c e n t r u l m u n i c i p i u l u i c u o c a z i a i n a u g u r ă r i i O r ă ş e l u l u i c o p i i l o r , l a f e s t i v i t a t e p a r t i c i p î n d ş i e d i l i i u r b e i . C u a c e a s t ă o c a z i e a u f o s t î m p ă r ţ i t e d u l c i u r i c o p i i l o r s ă r a c i d i n l o c a l i t a t e .

, SZ.Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

Poveste de ierna cu Daca BERTZI

X.

, v

JC el m a i re c e n t album ,

Poveste de iarnă , cu care Ducu B E T Z I îm b o g ă ţeş te piaţa d isco g ra fic ă rom ânească a f in a lu lu i de an s-a lăsat reverberat în eter, zilele trecute,

pe frecvenţele de 999 şi 1593 kHz.şi 95,6 Mhz, în cadrul unei' transmisii în direct de la Radio C luj, transm isie al cărei amfitrion, dl Florin Zaharescu- directorul Studioului Teritorial de Radio Cluj -, în consens cu fina lita tea aproapetran scen d en tă , a serii şi a ' m om entului, a convertit cu in sp ira ţie ; tim pul, nu p rin mulţimea cuvintelor, ci prin esenţa lor. •

Iar m aramureşeanul D ucu Bertzi,. adecvînd imperativele de mai sus în calitate muzicală- în cele nu mai puţin de 200 de concerte susţinute în ţară şi peste hotare, în sute sau chiar m ii de în reg is tră r i sau 8 videoclipuri, în albume de mare audienţă, pe gustul publicului

de toate vîrstele -, a readus melodii şi vers pătrunse de spirit divin, dincolo de orice formulă dogm atică. De v ia ţă , de dragoste şi de prietenie, cîritece- colindă, într-o poveste pentru inimă şi minte, cîntece din anii trecu ţi, dar şi m ai noi, din albumele Dor de ducă, Sufletul meu sau Poveste de iarnă.

“Şi de-ar fi, cînd va fi iar dum inică-ntr-o zi, tu să te gîndeşti la mine...”, dar şi “A ' nins ca-n basme, aseară” din m elod ia “S crisoare” ,' care deschide recent-lansatul album; arm oniile baladeşti din “Un creş tin s-a -nv redn ic it” , din “P leca rea” (pe v ersu ri de Esenin); amintiri din vremurile senine şi curate , ale copilăriei precum în “Asta-i seara serilor”;

versul dulce din “Florile dalbe’ sau tonul elegiac din “Dacă tu vei pleca peste inima mea”. P rin toate acestea şi multe altele, d e m are succes, D ucu B e r tz i translează m ărim i sp a ţ ia le în tr-un p lan s im b o lic , s e lum inează, se o rd o n e a z ă lăuntric, se întemeiază, fiind, la ora aceasta , în tre ce i m a i apreciaţi şi iubiţi cantautori de la noi. U n „“om b u n ” , în adevăratul înţeles al cuvîntului.

Concertul lui Ducu B ertz i,- de la Sala Radio, a fost prefaţat de microrecitaluri susţinute de Trupa “Dor C anto” din Ocna Mureş şi de clujenii Nicolae & Florutz, grupuri tinere, în plină afirmare. • - / -

Michaela BOCU

C i t ă c / u n u ^ c m o

m i r e a s m ă, urmare din pagina 1

C răciunul e num ele popular a l - p r a z n ic u lu i N a ş te r ii D om nulu i, d a r e şi num ele unui personaj legendar, mult în d ră g it d e c o p ii , c a re se cheam ă M oş C răciun. El vine d intr-un văzduh al său, care poate fi sus în cer sau undeva pe la Polul N ord, se streacoarâ pe furiş, noap tea , în casele c r e ş t in i lo r , p u r t în d cu el nelipsitul sac din care copiii c u m in ţi v o r p r im i d a ru ri. F iecare din no i are o vîrstă la care crede că M o ş C răciun există cu adevăra t, iar cînd în c e p e să nu m a i c read ă , nu-i pare rău: a răm as în el

am intirea suavă a bătrinului cu barbă albă, tunică roşietică şi g lugă cu moţ, bun, blînd şi darnic, care-i va hrăni pe viaţă

" nostalgiile purităţii sufleteşti. C om uniştii atei n-au fost în s ta re sâ-1 a lu n g e , dar i-au sc h im b a t n u m ele în “M oş G e rilă ” ; în to t acest tim p , B is e r ic a a fo s t . s in g u ra in s ti tu ţ ie c a re a co n tin u a t sâ-1 chem e pe M oş C răciun cu num ele lui adevărat, aşa cum era e l, de veacuri, în conştiinţa poporului român; şi e păcat că în zilele noastre se în c e a rc ă “ d em itiza rea” lui M oş C răc iu n p rin ap a riţia unor “crăciuni” caricaturizaţi sau a u n o r tinere decoltate

care-şi spun “crăciuniţe” ; să fie oare dem ocraţia vinovată de lip sa bunulu i g u st şi a bunulu i simţ?

Pe de altă parte, C răciunul ’ e singura sărbătoare care are şi un A jun cu totul aparte; e a tî t d e sp ec ia l în c ît , p rin c o n ta m in a re d e Ia M oş C răciun, a căpătat şi . el un num e: M oş Ajun. II întîlnim m ai ales în colinde:

“B ună d im ineaţa la M o ş . A ju n !"

'sau:“în seara de M oş Ajun Toţi copiii se adun ’ ■Ş i ascultă cu fo lo s Ce se spune de H ristos “ Seara de A jun” este, de

fapt, noaptea dintre 23 şi 2 4 decembrie, în timp ce “seara lui Crăciun” este aceea d in tre 24 şi 25 decembrie, ad ică în noaptea în care S -a n ă sc u t D om nul H ris tos. C u to a te acestea, în unele părţi ale ţă r ii “seara lui A jun” este u n a ş i aceeaşi cu “seara de C răciun” , ad ică s f irş itu l z ile i d e 2 4 d ecem b rie . O ricu m a r f i , Ajunul este, prin e x c e le n ţă , . spaţiul colindelor, al a ce s to r splendide odrasle ale gen iu lu i nostru popular, transm ise, d e - a lu n g u l s e c o le lo r , d in g e n e ra ţie în g e n e ra ţ ie ş i m en ite să b in e v e s te a s c ă naşterea Domnului.

Colindele ne z id esc s i ne înnobileazăufmare din pagina 1

bucurie şi înălţare sufletească, prin ele se comemorează şi se trăiesc unele dintre cele . mai importante fapte din iconomia mîntuirii, taina cea mai presus de fire, a înomenirii lui Dumnezeu-Fiul ca să mîntuiască pe oameni: “ C ă la V itle e m M a r ia ,/ S ăv îrş in d că lă to ria / în tr -u n mic sălaş/ Lîng-acel oraş/ A născut pe Mesia/. Pe Fiul în al* Său num e/ T atăl L -a trimis în lume/ Să se nască/ Şi să crească/ Să ne mîntuiască”.(O ce veste minunată). •

Colindele răzbat peste veacuri ca să ne lumineze orizontul credinţei, să amintească urm aşilo r de b inecredincioşii moşi şi strămoşi, sâ călăuzească inimile şi să apropie ; sufletele oamenilor ca membri ai aceleiaşi. familii spirituale, Biserica lui' Hristos. în versurile lor, Pronia - adică Dumnezeu în acţiune asupra lumii - este de o luminoasă prezenţă şi de o bogăţie nebănuită. Hristos trăieşte mereu în actualitate. Naşterea Lui nu se pierde în negura vremii, ci trăieşte la n esfîrş it în am in tirea creştină. Ea se actualizează şi se reînnoieşte pe pămînt în fiecare an: “ C ă a s tă z i C u ra ta / P re a nevinovata/ F ecioara M aria/ N aşte pe M esia” (Steaua sus răsare).

Prin conţinutul lor, colindele româneşti

S ă n ia io ^U ţ& U cite !

exprimă'dogma creştină atît de curată şi proaspătă, încît pot fi considerate adevărate predici despre Mîntuitorul: “Astăzi S-a n ăscu t H ristos/ M esia, ch ip lum inos/ L ăudaţi şi cîntaţi/ Şi vă bucuraţi./ Vîntul bate, nu-L răzbate/ N eaua ninge, nu-L atinge/ Lăudaţi şi cîntaţi/ Şi vă bucuraţi” .

(Astăzi S-a născut Hristos). Deşi nu fac parte din cîntârile cultului, colindele sînt sfinte ca şi cîntările bisericeşti.

Valoarea colindelor noastre constă şi a rolul 'important jucat în apărarea credinţei ortodoxe, în vremurile cînd prozelitismul eterodox căuta să rupă unitatea noastră de cred in ţă pentru a încerca ap o i să dezm em breze şi un ita tea naţională . Colindele au fost mijloacele cele mai eficace pentru apărarea Ortodoxiei strămoşeşti. Ele au prezentat legăturile tradiţionale cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, de exemplu, în colindul care spune că “la poartă la Ţărigrad/ S-a născut Mare-Mpărat” etc.

Fie că zicem “în Bethleem colo j o s ” sau . “Sus la poarta ra iu lu i", co lindele

actualizează aceeaşi taină mai presus de mintea omenească, “taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută” a întrupării Fiului lui Dumnezeu în istorie; ele reprezintă a cincea Evanghelie care ne vesteşte răspicat că scopul venirii’Logosului divin pe arenă lumii a fost să întemeieze împărăţia iubirii, a păcii şi a înfrăţirii în inimile oamenilor şi astfel să-i facă fericiţi. “M ărire -n tru cele-nalte/ Toate steleie să salte/ în tru cei de sus m ărire/ La oameni bunăvoire/ Pe păm înt să fie pace/ Cu minunea ce se face” (Mărire-ntru cele-nalte).

Filiala judeţeană Cluj a Fundaţiei Protecţiei Sociale din România o organizat vineri la sediul de pe B-dul 21 Decembrie 108 o festivitate,’ mai mult decît reuşită, la care au fost invitate 150 de persoane din toate categoriile de vîrstă reprezentînd familii nevoiaşe din municipiul Cluj-Napoca (şomeri, familii cu mulţi copii, copii orfani, veterani de război, văduve etc.) cărora

JMoşul le-a pregătit' surprize plăcute în pragul Crăciunului; Prin grija preşedintelui fundaţiei, Nicolae Grosu, un număr de 33 de instituţii şi societăţi comerciale din municipiul Cluj-Napoca între care amintim Consiliul Judeţean,- Consiliul Municipal, S.C.-urile Argos, Euracapital, Unirea, Terapia, Metal, Megaram, Prodglob, Esopac, Venus,. Flacăra, Romsilva, Tricotaje

Someşul, RAJAC Cluj, RADP Cluj-Napoca şi multe altele, au donat peste 25 milioane de lei, bani cu care au fost procurate obiecte de îmbrăcăminte pentru tineri şi bătrîni, alimente, jucării şi diferite dulciuri oferite celor prezenţi. La'această sărbătoare de Crăciun au participat^ reprezentanţii bisericii, ai administraţiei publice judeţene şi ai partidului de guvernămînt

(PDSR). Dialogul purtat de Moş cu cei -mici a fost plăcut şi antrenant, copiii au cîntat colinzi, transformînd întîlnirea într-un spectacol spontan, obligîndu-l pe Moş Crăciun să le promită că în anul viitor îşi va lărgi tolba pentru- ■ a cinsti cum se cuvine cuminţenia şi respectul lor faţă de creştineasca sărbătoare a Naştera Domnului.

Dumitru VATAU

tiHMUUl

AA

Cu BOM-flRT, pentru un CBĂGIUM fericit!• Acţiunile 39 şi 40, finalizate cu succes •

La jubileu: acum 10 ani lua naştere în Germania, din iniţiativa familiei dr. M aria-Rodica şi a galcristului Hans- Joachim G R O V E , acţiunea particulară de ajutorare a României, cunoscută în am bele ţâri drept “ Ililfe fu r Rumănien” ; 10 ani de muncă, fără concedii, dar cu multe bucurii şi dureri, care se măsoară astăzi în 7 milioane DM şi o carte exemplară, la scrierea căreia am pus şi noi umărul: VERGESSENES LAND (Tara uitată), scrisă de Hans- Joachim GROVE şi Hans-Â. RICHTER.

i l

a ;

\KI_n

I 1 1 I Î

„ Â i i /L '2 X numărul 40:Am participat la marcarea

Violonista Luciana Duţă alături de o parte ’a ajutoarelor din transportul cu

? • ~ A

celor 10 ani - în care am îmbătrînit şi am întinerit, deopotrivă printr-o serie de concerte de mulţumire, dăruite firmelor şi diferitelor instituţii germane, organizaţii sau asociaţii culturale sau civice, spitale sau case de asigurări de sănătate, medici şi farmacişti, alţe persoane particulare din regiunea Hanovra Braunschweig - Peine,' de G aleriile de artă contem porană ROM-ART Braunschweig, în colaborare cu Asociaţia Culturală Vechelde şi ziarul “Adevărul de Cluj”. Şi am făcut-o la cel mai înalt nivel, graţie contribuţiei unor

“ artişti clujeni de marcă: artiştii;

lirici Elena Andrieş Moldovan,soprană, de la Academia de Muzică “Gh. Dima",- V iorel Săplăcan, tenor al Operei Române, şi Ovidiu Moldovan, maestru corepetitor al aceleiaşi instituţii, respectiv pictorul Ovidiu Avram. Ecourile prezenţei artistice clujene, reflectate în presa germană - “Braunschweiger Zeitung”, “Peiner Nachrichten” sau “Peiner Allgemeine" - sînt dintre cele mai favorabile. Mai ales gestul spontan al artiştilor clujeni, de a dona 150 DM în contul finanţării acţiunii umanitare cu numărul 40 a ROM-ART, de ajutorare a României, a fost primit cu mare simpatie în mediile germane. A fost avansată şi ideea organizării

la CIuj-Napoca, într-un viitor nu prea îndepărtat, a unui mare concert de binefacere, în vederea strîngerii de-fonduri pentru achiziţionarea unui aparat de care Clinica Pediatrie I are mare nevoie. Urmare a concertelor a fost un cîştig imediat de 850 DM, pe care galerisţul Hans-Joachim GROVE I-a şi investit în medicamente pentru clinica amintită. Alte donaţii aii contribuit la completarea celui de al 40-lea transport cu bomboabe şi ciocolată, dulciuri care vor bucura copii internaţi la Clinica de Pediatrie I, “Axente Iancu” chiar în Ajunul Crăciunului. Trebuie să maf spunem că, faţă de donatorii tradiţionali, de această dată s-au implicat şi familiile ■ Hancken din Peine, Stoter din Wendezelle, Servicul de ocrotire a copilului din Peine, Asociaţia S eniorilor din Vechelde, familiile dr. Blume, ale farmacistelor Annegret Wohlberg sau Sigrid Lange şi altele. De mare ajutor îp organizarea transportului cu numărul 40, dar şi a multor

altora, a fost violonista româncă Luciana Duţă, care activează în Orchestra Teatrului din. Braunschweig. Valoarea transporturilor 39 şi 40 - îri care

ise află două lămpi rpentru operaţii (în valoare de 60.000 DM), medicamente, aparatură, diversă,- aşternut. de pat, prosoape, îmbrăcăminte etc. - - se.ridică la circa 85.000 DM.

La încheierea mandatului său în fruntea reprezentanţei diplomatice a României în Germania, Ambasadorul Tudor

■ Dunca a trimis familiei GROVE , o scrisoare în care se spune, între altele: “îmi face o plăcere deosebită să vă transmit mulţumirile mele pentru întreaga dumneavoastră activitate desfăşurată îri folosul ţării mele. Acordăm o înaltă apreciere implicării dumneavoastră neobosite pe plan umanitar, în ajutoarea unor spitale din CIuj- Napoca şi, nu în ultimul rînd, pentru latura culturală a activităţii dumneavoastră, prin care iniţiativele şi proiectele pe care le-aţi pus în operă au contribuit la afirmarea internaţională-a unor valoroşi-artişti români. Toate acestea au fundarhentat mai buna înţelegere dintre popoarele noastre, contribuind la dezvoltarea legăturilor de prietenie între cele două ţări. Cu salutări amicale şi cele mai bune urări, Tudor Dunca”.

în continuarea acţiunii de duminicăj 24 decembrie, din Ajun de Crăciun, momentul culminant se va consuma miercuri, 27 decembrie, la Pediatrie I cînd bunurile, care reprezintă partea cea mai consistentă a celor două transporturi vor ajunge la cei care au cu adevărat nevoie de ele.

Michaela BOCU

DE CRĂCIUN şi fINUL NOU, la cumpănă de mileniu

S o c ie ta te a C u ltu ra l- Patrio tică “AVRAM IANCU” din România urează membrilor

şi simpatizanţilor, tuturor celor care au fost alături do noi cu gîndul sau cu fa p ta

“ SĂRBĂTORI FE R IC IT E ”, sănătate, bucurii, îm plinirea nădejdilor şi aspiraţiilor, izbînda trudei pentru binele familiei. .

în mod special, Societatea “AVRAM; IĂNCU” aduce calde mulţumiri oamenilor de suflet ai societăţii, celor care au con tribu it la re a liza rea numeroaselor acţiuni care ne-au înseninat sufletul, organizate în cursul anului 2000, sponsorilor noştri dragi care au ' făciit p o s ib ilă ' buna re u ş ită a Festivalului Interjudeţean de C olinde şi O b ice iu ri de Crăciun - COLIND IANCULUI (cea de-a V H -a ed iţie din 16-17 decembrie 2000), celor cărora le sînt scumpe valorile

"A D U C Ă ROM ÂN

spirituale ale moţilor, trecutul istoric şi tradiţiile poporului român, ale neamului românesc.

2001 - ÎN C E PU T DE SECOL Şi MILENIU, SÂ NE POVÂTUIASCÂ PE CĂILE BUNE ALE ÎNAINTAŞILOR N OŞTRI, SÂ PO PORULU I ÎN ŢELEPC IU N E, U N IR E, M UNCĂ SI T Ă R IE SPRE ÎMPLINIREA DESTINULUI.

LA MULŢI ANI!Preşedinte

Societatea "Avram Iancu' din România

Ing. Constantin SICOE secretar general

colonel (r) Vasile CRISTEA

& e C e r i ţ o t m u l t e a f e t o u y e C u . . . 7

O s e a r a d e m u r sConcertul găzduit de Casa de

cultură a studenţilor joi seara a încheiat practic un turneu de 24 de. zile, cel de la CIuj-Napoca fiind încununat cu cele mai multe aplauze. Meritate numai dacă ne gîndim la ineditul spectacolului în sine, lumea rock-ului şi lumea simfonicului (Bach, Beethoven, Albinoni, Ravel) găsindu-şi corespondenţe muzicale dintre cele mai fericite şi inspirate. Este idealul artistic spre care tind mulţi muzicieni, pe care îl ating puţini, care bine realizat jasă “urme”.afective deosebite, în care se fac remarcate elementele sonore create digital elementele optice, de mare impact în public şi, nu în ultimul rînd, interpretarea. Cristi Minculescu/voce, Doru Borobeică/chitară, Nelu

Dumitrescu/percuţie şi Valter Popa/ch, oferindu-ne un adevărat regal. Fie că a fost vorba despre piesele proprii - Noaptea, De vei pleca, Casino, Baby, Ultima toamnă, Mirage, Vis pierdut, Cine mă strigă în noapte, Floare de Iris, Să nu crezi nimic - fie de prelucrări clasice sau piese din repertoriul internaţional. în totul unitar se înscriu şi sofb-urile oferite de Roxana' Ciolac/vioară, Nelu Dumitrescu/percuţie, V a lte r . Popa respectiv Doru .Borobeică, toţi îndelung aplaudaţi. Şi mă gîndesc numai ce impact ar fi avut acest concert pe un stadion sau la Sala sporturilor,...

Cu Athenaeum sîntem într-adevăr în faţa celui mai însemnat eveniment al rock-ului românesc, merit incontestabil al

i l »

; ! r i r | f

producătorului, Mircea Buteanu, dimensiunea reală regăsind-o în şi al celor, de la IRIS, o ~ succesele repetate, comuniune artistică profitabilă, . Demostene ŞOFRON

"u^devăituU de C£uj" . vă uheafiă .

Qahbălohi ^ e /tic ite !igina 5

ACTUALITATEA CULTURALA

P f P i

“E sărbătoare la români”-Sub genericul de mai sus, copii de la Şcoală primară

particulară “Eugen Ionescu” din CIuj-Napoca au prezentat un foarte reuşit spetacol de Crăciun. Corala şcolii amintite,'dirijată de prof. Alexandru Suciu şi acompaniată la pian de lect. univ. Cornelia Cuteanu-Suciu, a interpretat un buchet de colinde din repertoriul românesc şi universal, din care nu au lipsit: “O, ce veste minunată”, “Steaua sus răsare”, “Trei păstori”, “Astăzi s-a născut Hristos”, “M oş Crăciun” , “Sus la Poarta Raiului” , “Domn, domn să-nălţăm”, “O brad frumos”, “Săltaţi cîm puri” şi multe , altele, dar şi “Pluguşorul” şi “Sorcova” ; copii frumoşi şi talentaţi, aşa cum sînt Irina, Andreea, Larisa"; Ştefania,. Marcel sau Beni, Iulia şi Alen, Oana şi Andra sau Ioana au recitat, au cîntat şi s-au bucurat împreună, alături de profesorii, părinţii şi bunicii lor, apropiata sărbătoare a Naşterii Pruncului sfînt oferind tuturor clipe de voie bună împărtăşită. Poezii şi colinde, urări de belşug din inimi de copil. La mulţi ani! - . ,

Darul colindătorilorAseară, în Sala de spectacole a Studioului Radio Cluj a

avut loc manifestarea intitulată D arul colindelor, la reuşita căreia şi-au dat concursul colindători români, armeni, germani, maghiari, ucraineni, evrei, francezi şi romi. Reuniunea celor de mai sus s-a bucurat de organizarea excelentă a Studioului, de Radio Cluj, Asociaţiei pentru D ialog Interetnic şi a Centrului Cultural Francez din CIuj-Napoca.

Expoziţie pe teme creştineApropierea Sfintelor Sărbători de Crăciun prilejuieşte şi în

municipiul Gherla organizarea unor interesante şi atractive manifestări cultural-artistice. La mijlocul acestei săptămîni în sala Francofonă a Muzeului de istorie a muncipiului de pe Someş s-a vernisat expoziţia elevilor din şcolile gherlene deschisă în preajma sărbătorilor de sfîrşit de ari. Tematica lucrărilor este pe măsura evenimentelor religioase sărbătorite în această perioadă. Sînt expuse peste o mie (!) de desene ale copiilor de la cele 2 şcoli generale şi 2 licee din localitate. Micii pictori sînt îndrumaţi de profesorii M ircea Pop şi T ibor Balogh (Liceul Teoretic “Ana Ipătescu”), M elinda Farkas (Şc. Gen. Nr. 1) şi R adu Popan (Şc. Gen. N r. 1), adevăraţi dascăli, care, iată, se prezintă la sfîrşit de an cu un “bilanţ” bogat al activităţii creatoare şi artistice a elevilor. Cele mai reuşite lucrări prezentate publicului g h erlean sînt cele referitoare la sărbătorile de iarnă. Expoziţia elevilor gherleni este deschisă pînă în 10 ianuarie 2001 în sala Francofonă din incintă Muzeului de pe strada Mihai Viteazul.

SZ. Cs.

Bucurie pentru toţi

Printr-un efort bugetar im portant şi unu l organizatoric deosebit, în care Primăria municipiului Dej a reuşit să implice numeroşi sponsori, au fost distribuite 1.500 de pachete tuturor copiilor din grădiniţele oraşului. D upâ ce M oşul a împărtâţit darurile, micuţilor prezenţi la festivitate, C asa M unicipală de C u ltu ră le-a oferit drept cadou spectacolul C a p ra cu trei iezi şi un lup nătăfle ţ în interpretarea “păpuşăreselor” Rodica Frenţiu, Doina Rus, Minerva Toma, M ihaela Rus şi Camelia Varga din cadrul formaţiei de teatru de păpuşi. V ocea lupului aparţine prof. Iosif Hosu, iar regia, spectacolului, realizat pe un text-de Ion Vlasiu, este semnată de E lena G ârda..

Şi pentru că sărbătoarea Crăciunului are m enirea de a aduce în sufletele oamenilor gîndurţ frumoase şi bucurii, timp de trei zile, dejenii vor avea parte în Piaţa U nirii de o serie de spectacole-concert. Astfel, vineri, C lubu l vedete lor, F lorin S ăsărm an şi C oru l Parohiei O rtodoxe I I vor susţine un concert de colinde, iar sîmbătă, ştafeta va fi preluată de C orul Bisericii B aptiste - Em anuel şi C oru l B isericii Penticostale. Marţi, 26 decembrie, spectacolul de colinde va fi susţinut de C o ru l B is e r ic i i G re c o -c a to lic e ş i C o r u l B ise r ic ii Nouapostolice. Atmosfera de lirism răspîndită de frumuseţea colindelor este completată de un uriaş brad, feeric luminat, de becurile colorate care înviorează oraşul, to tu l devenind mai fascinant serile şi avînd darul de a descreţi frunţile celor mai încruntaţi dejeni. Bucuria tuturor să fie si bucuria noastră1

M . VAIDA

R ubrică rea lizată de M . BO CU

F ta p m n g to W ş l I /M i® & C iie iu m

tvroLuni, 25 decembrie .

7.00 Biblia: Estera, regina Persiei (f/r); 8,30 Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 9,00 Universul credinţei; 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 Colinde cu Narcisa Suciu şi gropul Etno; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan... de Crăciun; 14,30 Să fii şi tu Moş Crăciun; 16,30 Ucenicul vrăjitor; 17,10 Crăciunul de Argint; 19,00 Concert Felicia Filip şi invitaţii ei; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,30 Ploaia de stele; 22,00 Reflecţii rutiere... cu Divertis; 22,30 Cenuşăreasa (f.muzical SUA 1997); 0,00 Jurnalul de noapte; 0,15 Pavarotti şi prietenii (concert). :

Marţi, 26 decembrie7.00 Ploaia de stele (r); 8,20 Zorro (s); 9,15

Woody, ciocănitoarea buclucaşă; 10,00 ZTna dinţişorilor (f.fant SUA 1997); 11,30 Tenorul Jose Carreras în România. Reportajul vizitei sale la Bucureşti; 12,30 Vreau să fiu din nou tînăr! (dramă SUA 1986); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 Antologie de Crăciun; 15,45 Marcel Pavel şi prietenii; 16,45 Operaţiunea .Elefantul* (co.SUA 1995); 18,30 Pasărea Colibri în recital; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,30 Ştirile de sîmbâtâ asta; 21,00 A doua zi de Crăciun (co.SUA 1997); 22,35 Jurnalul de noapte; 23,00 MTV Show - Premiile Bravo 2000..

tvroLuni, 25 decembrie

7,00 Familia Porter (s/r); 7,35 Piatra magică (s/r); 8,05 Sally, vrăjitoare (s); 8,35 Toţi, împreună;9,20 Trupa DP 2; 10,50 Ştiri; 11,00 NBA - Campionatul Nord American de Baschet; 13,00 NBA Action;' 13,30 Osia lumii (r); 14,00 Sally, vrăjitoarea (s); 14,45 Femeia ispititoare (s); 15,30 Veni, Video, Vid!; 15,45 Ştiri; 15,50 Jonathan Creek (s/r); 16,40 Serial de călătorii; 17,10 Expediţie în necunoscut; 17,40 Maisie Raine (s);18.30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Cinci pentru naţiune; 20,45 S Club 7 Miami (s); 21,10 Obsesia vitezei; 21,55 Spori plus; 22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Teatru TV; 0,30 TVM Mesager.

Marţi, 26 decembrie '7,00 Documentar; 7,35 S Club 7 Miami (s/r);

8.05 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Veni. Video, Vid (r); 9,35 Teatru TV (r); 11.25 Ştiri; 11,30 Obsesia vitezei (r); 12,15 Sport plus (r); 13,00 în numele sportului (r); 13,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00 Sally, vrăjitoarea (s/d.a.); 14,45 Femeia ispititoare (s);15.30 Veni, Video, Vid!; 15,45 Ştiri; 15,50 Tradiţii (r); 16,25 Călătorind prin ţară; 17,40 Familia şi legea (s); 18,30 Telejumal-TVR 2; 19,00 Cind pentru naţiune; 20,45 S Club 7 la Miami (s); 21,15 Pragul de sus; 22,30 Ştiri; 22,35 Ştiri bancare şi bursiere; 22,45 Film artistic; 23,45 TVM Mesager.

Luni, 25 decem brie Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4 minute): 5:30;

6:30; 7:30:8:30:9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12X0-17:00 Contact FM. 17X0-19.00 Muzica pe sufletul tău. Un program muzica! interactiv, In care fiecare are povestea lui. Realizator Andreea lonescu; 19X0-21:00 Seară de seară. 21:00-22:00 Ora de fotbal. Realizator Horea Ivanovid. Rezultate şi comentarii într-o emisiune cu invitaţi din tumea fotbalului; 22.00-23:00 O fată deşteaptă începe la timp - real izator Andreea lonescu.

Marţi, 26 decem brie Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox 4 minute): 5:30;

6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15X0; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10.00-12:00 Tovarăşii mei; 12X0-17X0 Contact FM. 17:00-19.00 Muzica pe sufletul tău. Un program muzical interactiv, în care fiecare are povestea lui. Realizator Andreea lonescu; 19:00-22:00 Seară de seară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţii, seară de seară la Cluj: 22:00-23:00 Fabrica de hlturf. Realizator Dominique lancu. Emisiune special consepută pentru toţi cei care vor din muzică ce e nou, ce e bun şi ce o să fie în top; 23:00-24:00 Teoria Iubirii - realizator DJ Armând; 24:00-03:00 Super 50 (reluare). . -

U N I P L U S R a d i o ALuni, 25 decem brie

Program Inform ativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23.00. 6,30-10X0 Uniplus de dimineaţa, 06,35,8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12 ,00 ,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct., şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Marţi, 26 decembrie Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8X0,11,00-

12.00.14.00.14,30; 18,0018,30; 21,0021,30,23,00. 6,30.10.00 t/nipfus de dimineaţa, 06,35,8X0 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,'9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9X0 Programul cinema. 9,55 Informaţi culturale. 10,00,1X00,.13.00.15.00.16.00.. 17,00 Ştiri naponate şi locale. 10,0014.00 Punct., şl de la Zece; 14,3018,00 Uniplus alternativ. 18,3021,(X) Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naponale21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Luni, 25 decembrie7.00 Luke cel norocos - Balada fraţilor Dalton

(d.a.); 7,40 Aventurile magice de Crăciun ale lui Dot şi Spot (d.a.); 8,00 ‘Neaţa; 12,00 Ştefan Hruşcâ în Concert de Crăciun; 12, Ş0 Trei tenori în . Concert de Crăciun: Luciano Pavarotti, Placido Domingo şi Jose Carreras lâ Viena;14.00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Nopţi albe îri Seattle (co.SUA 1993); 18,00 Vouă; 19,00 Observator; 19,45 Goldeneye (f. Anglia 1995);22.00 Ocolul televiziunilor în 80 de zîmbete (div.); 23,00 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea; 0,30 Vremea răfuielii (thriller SUA 1997).

Marţi, 26 decembrie7.00 Observator; 8,00 'Neaţa (mag. matinal);

12.00 Leru-i Ler; 12,30 Monica Anghel, corul de copii şi orchestra radio în concert; 14,00 Doar Pandora e de vină (div.); 16,00 Castele de gheaţă (dramă SUA 1978); 17,55 Vouă;18.00 O legendă vie. Concert dedicat actriţei Elizabeth Taylor; 19,00 Observator; 19,55 Vouă (div.); 20,00 Cele două feţe ale dragostei (co.SUA ’96); 22,00 Observator; 22,25 Vouă (div.); 22,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea;23,30 World Music Awards -2000 - Premiile Mileniului; 1,30 Castele de gheaţă (f/r); 3,30 Noaptea tîrziu (div./r); 4,30 Uraganul (s); 6,00 Apă liniştite (s).

Luni, 25 decembrie7.00 Reluări; 10,30 Mica Prinţesă (dramă

SUA 1939); 12,15 Concert de Crăciun la Viena;13,20 Un doctor de Crăciun (f/r); 15,00 Hucklebbery Finn; 15,30 Kenny Rogers în concert; 16,40 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s);20,00 Dragoste nebună (s); 21,00 Poveste de Crăciun; 22,00 Darul de Crăciun (dramă SUA 1986).

Marţi, 26 decembrie7.00 Reluări; 9,30 Fiorella (s/r); 10,20 Mica

fugară (f.romantic SUA 1936); 11,50 A fost odată un Hollywood (do); 14,00 Darul de Crăciun (f/r); 15,40 Concert Donna Summer;16,30 Miracolul iubirii (s); 17,30 Dragoste şi putere (s); 18,00 Fiorella (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s); 20,00. Dragoste nebună (s); 21,00 Luisa Fernanda (s); 22,00 Splendoare în iarbă (dramă SUA 1961).

( radio clujTLuni, 25 decembrie

6.00 Bună dimineaţa Iul Crăciun (Lucia Ţibre, Florin Pruteanu). 7,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi - "Sculaţi, sculaţi, boieri mari!" - în direct VIP-uri regionale; "Sus la munte, sus la brad" - program de colinde;8.00 - 10,00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 "Steaua-n cer, bradul în casă" - obiceiuri de Crăciun (Gelu Furdui); 10,30 "fată vin colindători" (Gelu Furdui); 11,00 Ecoul veşniciei (Vasile Luca); 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale; 14,00 Program muzical de Crăciun pe 95,6 MHz;16.00 Emisiunea în iimba maghiară. 18,00-19.00 Caruselul melodiilor. (Marius Merca);19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-22,00 Serata m uzica lă radio (Ciprian Rusu) "Nestematele iernii’ .- iama şi Crăciunul în muzica clasică.

Marţi, 26 decembrie6.00 Pune gazdă masă mare (Livia Inceu,

Radu Săplăcan) "Bucuriile copilăriei", "Din poezia de Crăciun a luniii", "Colinde şi colindători"; 7,00 Radiojurnal Bucureşti; 8,00 -10,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Divertisment (Florin Pruteanu); 11,00 Ecoul veşniciei (Melania Drăgan) - "Naşterea Universului şi renaşterea fiinţei - deschideri spirituale la sfîrşit de mileniu; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale (Sebastian Hetea); 14,00 Program muzical de Crăciun pe 95,6 MHz; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri; 18,05-18,30 De .vorbă cu... Moş Crăciun (Livia Inceu) - Emisiune pentru copii; 18,30 Colinde internaţionale - Marius Merca; 19,00 Radiojurnal Bucureşti; 19,30-22,00 Din grădina cu flori multe - Sergiu Vitafian Vaida.

16ţr y .j ' '

Luni, 25 decembrie7.00 Milagros (s/r); 8,00 Prima Mix; 15,00

Milagros (s); 15,55 Clip art; .16,00 Cinemagia (r); .16,30 România@!arge (r); 17,00 Detectivi de elită (s); 18,00 Focus; 19,00 Real TV ;19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 20,55 Ştiri pe scurt. Meteo; 21,00 Film serial; 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus - Primele ştiri ale nopţii; 22,30 Cronica cîrcotaşului; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r): 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

Marţi, 26 decembrie .7.00 Milagros (s/r); 8,00 Prima Mix; 15,00

Milagros (s); 15,55 Clip art; 16,00 Cronica cîrcotaşului (r); 17,00 Detectivi de elită (s);18.00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact;20.00 Hook (f.a. SUA ’91); 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30 Exotic; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

- ~ ^ ia b cLuni, 25 decembrie

7.00 Bună dimineaţa, România; 10,15 Forţa destinului (r); 11,00 Concert: San Remo ’97;12.00 Derrick (s); 13,00 Ora unu a venit (r);16.00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina;18.00 Dreptul la apărare; 18,50 Pronosport;19.00 Telejurnal; 19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 19,50 Cartea de citire; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 22,00 Ofsaid; 0,15 Concert; 1,00 Ora unu a venit (r); 1,05 Post Meridian (r); 2,15 Telejurnal; 2,45 Dreptul lâ apărare (r); 4,00 Daţi vina pe Corina (r).

Marţi, 26 decembrie7.00 Bună dimineaţa, România; 10,00

Vedete la taifas (r); 10,30 Cinetour (r); 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Ofsaid; 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Ofsaid (cont.); 14,15 Cutia muzicală (r); 14,45 Derrick (s); 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 24 din 24; 18,30 Documentar; 19,00 Telejurnal;19,30 Ţara noastră; 19,40 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 22,00 Măştile puterii;23.00 Dreptul la apărare; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00. Ora unu a venit (r);1,05 Post Meridian (r). .

-IASTRAL TV TTT"1—Luni, 25 decembrie

6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

Marţi, 26 decembrie6.00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale -

muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

RA D IO RSNAŞTcREA. 91,2 MHz FM

Luni, 25 decembrie6.00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-10,05

Buletin informativ, 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-12,00 Concert; 12,00-13,00 ‘ Tineri artişti ai Clujului (Florina Cafea); 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin (16,00 Scriitorii oraşului tău - Flavia Teoc Bochiş;17.00 Vocile Psalmistului-Elena Chircev); 18,00-18.30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r);18.35-19,00 Cîntări religioase; 19,00-20,30 Parohiile Clujului (Dinu Criste); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00 Dileme XXI (talk-show); 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6.00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

Marţi, 26 decembrie6.00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-10,05

Buletin informativ; 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10,40-11,00 Muzică, religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc-Bochiş); 11,30-12,30 Concert, 12,30-13.00 Restituiri (V. Tomoloagă; 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin; 18,00-18.30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r);18.35-19,00 Cîntări religioase; 19,00-20,30 Muzică şi simţire românească (V. Tomoioagă); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E. Magher); 21,00-23,00, Emisiuni socia le/ juridice/ de medicină; 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). *

Luni, 25 decembrie7.00 Bună dimineaţa!; 10,00 -Spurtky

Camping Adventures (d.a:); 10,30 Ţestoasele Ninja adolescente III (f. SUA 1993); 12,20 Crăciun la Willow Creek. (dramă SUA 1987);15,00 Concert; 18,50 Dăruieşti şi cîştigil; 19,00 Ştirile PRO TV; 20,00 Pro TV Special; 21,00 Miracolul din strada 34 (fantezie SUA ’94);22,55 Ştirile Pro ŢV; 23,00 VH-1 Divas 2000; 0,25 Ştirile Pro TV; 0,30 Turandot (f.muzical SUA 1987).

Marţi, 26 decembrie7.00 Bună dimineaţa!; 10,00 Spunky

Adventures (d.a.); 10,30 FemGulIy: The Lâst Râinforest (f.da. Australia/SUA 1992); 13,30 Ninsoare de Crăciun (dramă SUA ’86); 15,00 Nu-i spune mamei că boria a murit (co.SUA ’91); 17,00 Pro TV Special de Crăciun!; 18,50 Dăruieşti şi cîştigil; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Mrs.Doubtfire, tăticul nostru trăznit (co. SUA ’93); 22,00 Piedone la Hong Kong (cg.ltalia 75); 0,05 Ştirile Pjo TV.

. 0 ) ?Luni, 25 decembrie

06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC-6:00-6:30; Meteo-6:40; Informaţii utilitare- 6:50); 07:00 - 10:00 Primul salut - Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt; 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00- 13:00 Mesaj FM-Tudor Runcanu (10:00 Ştiri+ Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică) concursuri; 11:20 "Capra cu trei iezi" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul zilei" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 - 1 6 :0 0 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "Cetăţean de onoare’ -concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00, 15:00.Ştiri, 15:20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct- farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva,. 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 -18:30 Program informativ BBC, 18:40 Divertis Ra­dio Blitz); 19:00 Automania - emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri; Cuiul Iul Pepelea - jazz, ethno, rarităţi - Tudor Runcanu; 24:00,02:00,04:00 News Flash.

Marţi, 26 decembrie06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC - 6:00-6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50); 07:00 -10:00 Primul salut-Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt; 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea);10:00-13:00 Mesaj FM-T udor Runcanu (10:00 Ştiri+ Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri;11:20 "Capra cu trei iezi"- trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis RadioBlitz, 12:40 "Telefonul ziiei"- interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 - 16:00 Caleidoscop CD- cu Tiberiu Crişan (13:00'Ştiri + Meteo, "Cetăţean de onoare" - concurs pentru desemnarea celei mai... străziaoraşului, 14:00,15:00 Ştiri, 15:20 Ce mal crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct - farse + urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00-18:30Program informativBBC, 1 QAODiyertis Radio Blitz); 19:00 Automania - emisiune auto (ştiri,' interviuri, sporturi auto, istoric); 21.00-22:00 Ştiri; Retro Gold-oldies but goldies -Tiberiu Crişan; 24X0,02:00,. 04:00 News Flash.

L uni, 25 d e c e m b r ie ŞTIRI : 09.00, 10.00, 12.00,

15.00,16.00; BBC-06.00,11.00 ,14.00 ,18.00; 6.30-9.00 - SUPER MATINAL: Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40,7.20, 8.20), Punctul de vedere(7.45), Llniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier(8.55); 9.00-12X0-

Punctul de vedere(10 .15); -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 13.20 - Sfatul Bătrînilor-BBC; 17.00-18.00 - Show pe ei - Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - Power Play12.00-18 OO-CALEIDOSCOP fm: 20.00-SNrgia,24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu, 01-00-6-00 Unde Magice

M arţi, 26 d e c e m b r ie ŞTIRI : 09.00,10.00,12X0,15.00,16.00; BBC-06.00

, 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER MATMĂL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20,8.20), Puneţi de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rulier(8.55),

Punctul devedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45- Sport pe mapamond; 12 .00-18.00-CALEIPQSCQE-iM- 13.20 -Musca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi;22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.0CF6.00 Unde Magice

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; Su b r e d a c ţ ia D E J: luni, m iercuri, jo i 8-16,„ arti vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

âM) la mit oe mumia samrnrc a Naşterii Doipimi sa va âmtn siât jm si trie, .. . ;

' iar anul care vine sa fie cel m ohm din viola, , ;; .; IDmmmastri ^ :

S M â t o i i ^ e i L c l t e !

M aşina ta cslc asigurată p c anul 2001?D acâ nu, poţi sâ închei acum asigurarea obligatorie de răspundere c iv ilă auto (R .C .A .) la toate sed iile noastre, astfel: Prin unităţile din Cluj-Napoca:

Sediul Central: , • -• B -dul 21 D ecem brie nr. 90,Tel.: 4 3 1 .586 , 195.602', 4 3 9 .3 8 7 ,4 3 9 .3 7 6 ,4 3 9 .3 7 6

Agenţia AutosinCTon: ‘ Calea Turzii nr. 152, T el. 438 .366 :,y ■S tr .E m ile Z o la n r . 1, T el. 199.870 B -du l Eroilor nr. 3 4 , ap. 7, Tel, 190.455 ; ,Str. B ilaşcu nr. 109, T el. 193.902 '

. Agenţia CIF: A genţia A SIC O N :

Prin unităţile din judeţ: Agenţia Dej: Agenţia Turda: A genţia H ucdun:

Str. E. Teodoroîu nr. 8, T el. 216.929 ■'. Str. Libertăţii nr. 9 , T el. 316.369

Str. V lădeasa nr. 4 , tel. 251.968 G râbcştc-tc! D acă plăteşti integral prima dc asigurare R .C .A . pentru anul 2001 pînă la 31 .12 .2 000 , b eneficiezi de o

reducere dc 10%. , . \ ,A tenţie! A cccsînd pagina d c internet rvHTv.alIianztiriac.ro sau solicitînd telefonic, ai posibilitatea de a încheia asigurarea

obligatorie de răspundere c iv ilă auto la dom iciliu!Siguranţa ta este prioritatea noastră!Cu ocazia Sărbătorilor d e iarnă, societatea Allianz-Ţiriac Asigurări invită persoanele fiz ice să participe la o acţiune

prom oţională cu prem ii constînd în:- 4 autoturism e D acia SupcrNova- 5 televizoare color LG- 5 frigidere LG- 5 m aşini dc spălat LG- -J mocnii ui> opaiai j^vj

C om pletează chestionarul pus Ia d ispoziţie dc oricare din unităţile ş i reprezentanţii noştri şi v e i participa automat Ja tragerea la sorţi carc va avea loc în data d e 1 martie 2 0 01 . L ista cîştigâtorilor va fi publicată în ziarul "Adevărul" din dala de 6 martie 2001. '

ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI S.A.Sucursala Cluj, B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 90 Tel.: 064-195.602; 064-431.586; Fax: 064-196.342

! N A P O C A P R E S S !| . * n . W W T |

J a n g a je a z ă JI vînzători presă şi carte || J la tonete stradale. ej I Informaţii la tel. 0 6 4 -1 9 .6 8 .5 8 . I

*

str. Clinicilor nr. 10 Comision minim j

P-t a U nirii 4-5 Te l ./FAx : 064-430.423

R E C O N D I Ţ I O N A R I C A R T U Ş E IMPRIMANTE

I P P A D E V A R U L

"uAdevăbuH de C #uj"

vă u/teagă

Să/tbatofti peticitei

i i â î l î k '

S o c i e t a t e a ’d e A s i g u r a r e U N IT A S A ,; v ă o f e r ă o r e d u c e r e d e 1 9 % p e n t r u A s i g u r a r e a d e R ă s p u n d e r e . C i v i l ă A u t o O b l i g a t o r i e ( R C A ) î n c h e i a t ă l a s e d i i l e U n i t a p â n a l a 3 1 D e c e m b r i e , p e î n t r e g , a n u l 2 0 0 0 . S u p l i m e n t a r v e ţ i . p r i m i t a lo n u l a i3 0 % r e d u c e r e î n 26 d e c o m p l e x u r i h o t e l i e r e d i n ţ a r ă p e n t r u o r i c e t i p d e p o l i ţ ă î n c h e i a t ă . R C A s e p o a t e î n c h e i a a c u m ş i l a d o m i c i f l u . ;

U n i t a S . A . v ă u r e a z ă S ă r b ă t o r i F e r i c i t e ! ‘CLUJ-Str. Musicescn nr. 3 A , tel. 182 252 sat) 182 204; Agenţia Piaţa Unirii nr. 10, te l 199129; DEJ -Str. EcaterlnaTeodoroiu nr. 59, te l 211254; GHERLA- Str. Ştefan cel Mare nr. 37, tel. 243 629; HUEDIN-Str. Republiciinr._8.teL254348;TURDA-Str.Libertăţiinr.4ap.l,teL312451 - ;

UDER NATIONAL- PUTERE FINAN CIARA- STABILITATE- SIGURANŢA

•ASGURAKA ROMANEASCA

ASIROVIASIGURAREA ROMANEASCA S A Sucureala Judetuldi Cluj, vtr. C lin icilor 20- 22 Td:.195378,194184, Rk : 196571

S u c u r s a l a A S I R O M C l u j a n g a j e a z ă p r i n c o n c u r s i n s p e c t o r i î n c a d r a ţ i c u c a r t e d e m u n c ă l a s e r v i c i u l „ D a u n e ş i r e l a ţ i i c u p u b l i c u l " . C o n c u r s u l v a a v e a I o c l a s e d i u l s u c u r s a l e i d i n s t r a d a C l i n i c i l o r n r . 2 0 - 2 2 î n d a t a d e 8 . 0 1 . 2 0 0 1 , l a o r a 1 0 , 0 0 .

Condiţii 1 : ■ V- studii superioare tehnice, specialitatea (sub)inginer mecanic- activitate desfăşurată în domeniul reparaţiilpr auto de minim 3 ani consecutiv P a r t i c i p a n ţ i i l a c o n c u r s v o r d e p u n e l a s e c r e t a r i a t u l s u c u r s a l e i d i n C l u j - N a p o t

s t r a d a C l i n i c i l o r n r . 2 0 - 2 2 p î n ă l a d a t a d e 4 . 0 1 .2 0 0 1 u r m ă t o a r e l e a c te :- s c r i s o a r e d e in t e n ţ i e- C V î n s o ţ i t d e o c o p i e d u p ă a c t u l d e s tu d i i- r e c o m a n d a r e d e l a u l t i m u l l o c d e m u n c ă .Candidaţii desemnaţi pentru participarea la concurs vor f i contactaţi telefonic.

AG EN ŢIA D E PU B LIC ITA TEC E

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

. în presa locală şi centrală mai ?■w

simplun u s ep o a t e

adevărul de cîuj,s t r .N a p o c a n r .1 6 , te l/ fa x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

"uAdei/ă/tu£ d e Cfiuţ"

uău/ieagă QâJibătohi ţe/iicitel

c c / v . /| I 1 A l 1 ' Q 1 / 1 SU BRED ACŢIA

I J L L L ' L l C l L W s«

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D EJ: luni, m iercuri, joi 8 -16 ,

m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

îm b a tă - m a r ţ i , 2 3 -

ALIANŢAz i ic o o pi

Consiliul de Administraţie al\ Cooperativei de Credit "Alianţa"*

din Cluj-Napoca, cu ocazia sărbătorilor de "CRĂCIUN" şi "ANUL NOU 2001", felicită călduros salariaţii, pe toţi membrii asociaţi/ agenţii / j g g j t »

economicişiunităţilecolaboratoareşiurează ^ 2 ^ " » W

tuturor noi succese în activitatea viitoare şi

" L a m u l ţ i a n i ! "• • • • • • • • • • • • • • • • • • #. «r

P U B L IC ITA TE D E VANZARE S . C . A T . P R E S T I G I U S . A l i c h i d a t o r n u m i t d e

T r i b u n a l u l C l u j i n d o s a r n r . 3 0 1 4 / 1 9 9 9 / F , V I N D E P R I N L I C I T A Ţ I E P U B L I C A i n d a t a d e 1 2 .0 1 .2 0 0 1 o r a 0 9 : 0 0 l a s e d i u l l i c h i d a t o r u l u i d i n s t r . I .P . V o i t e s t i n r . 1 - 3 b l . D s c . 2 a p . 2 5 C l u j N a p o c a , A V E R E A d e b i t o a r e i S . C . C e r e a l c o m S . A . C l u j , c o m p u s a d in :

- t e r e n c u c o n s t r u c ţ i i s i a m e n a j e r i d i v e r s e ( d e p o z i t e ) s i t u a t i n s t r . T r a i a n V u i a n r . 2 3 8 , C l u j N a p o c a ;

B u n u r i l e c a r e f a c o b i e c t u l l i c i t a ţ i e i p o t f i v ă z u t e z i l n i c i n t r e o r e l e 9 - 1 5 l a a d r e s a m e n ţ i o n a t a . V a n z a r e a s e r e a l i z e a z a i n b l o c .

L i c i t a ţ i a s e r e a l i z e a z a p r i n p l i c i n c h i s s i g i l a t c a r e s e d e p u n e c o m i s i e i c u 3 0 m i n u t e i n a i n t e a o r e i d e i n c e p e r e I x a t a . .

D e t a l i i p r i v i n d b u n u r i l e s i m o d u l d e d e s f ă ş u r a r e a i c i t a t i e i s u n t c u p r i n s e i n c a i e t u l d e s a r c i n i c a r e p o a t e

f i a c h i z i t i o f t a t c o n t r a c o s t d e I a s e d i u l l i c h i d a t o r u l u i m e n ţ i o n a t m a i s u s . P e n t m r e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e v a p u t e t i a d r e s a l i c h i d a t o r u l u i l a t e l e f o n n r . 4 3 2 1 0 1 .

I n c a z d e n e a d j u d e c a r e , l i c i t a ţ i a s e v a r e p e t a in î e c a r e v i n e r i i n a c e l a ş i l o c s i l a a c e i a ş i o r a . (426379l)• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

jă £ ) SUCURSALAP E T R O M "PECO" CLUJ

a SNP "PETROM" SA BUCUREŞTIUREAZĂ tuturor CLIENŢILOR,

COLABORATORILOR şi ACŢIONARILOR, un

C R Ă C I U N F E R I C I T !

VL A M U L Ţ I A N I !

■ ,'L^v-z.S i

B an ca T ra n s ilv a n ia S .A .S u c u rs a la D ej

s t r . 1 M ai n r . 41 , te l.: 2 1 1 .4 0 9 , fax :4 3 3 .2 6 3 Organizează selecţie pentru ocuparea postului de:

r e f e r e n t c r e d i t e. Cerinţe: • - studii economice superioare;

- minim 2 ani vechime în domeniul creditării;- operare pe calculator.

Acte necesare: - cerere înscriere;- curriculum vitae;- copie după diploma de studii.

Depunerea actelor pînă în data de 29.12.2000.

S.C . C O L O N IA CLUJ-NAPOCA EN ER G IE S.R.L. B -dul 21 Decembrie 1989, n r. 79

angajează p rin concurs:- econom ist - condiţii:

- studii superioare economice; §- vechime: 5 ani în specialitate; 2- cu 1/2 normă;- cunoştinţe de limba engleză şi/sau limba germană.

Concursul vâ avea loc la sediul unităţii, în data de 10.01.2001,orele 8,00.

Dosarelepentru concurs se vor depimepînă la data de 08.01.2000. Informaţii suplimentare se pot obţine la telefonul 412.575.

R O M T E L E C O M S.A.-SOCIETATEA NAŢIONALA DE TELECOMUNICAŢII

DIRECŢIA DE TELECOMUNICAŢII CLUJ

C lu j-N a p o c a , str. Emile Z o la n r. 3 tel: 40/64-192281 fax: 40/64-192382

Cind aprindeţi o steluta in pomul de Crăciun,

S u n t e m a p r o a p e !

Cind puneţi cadourile pentru cei d ra g i,

S u n t e m l i n g ă v o i !

Cind uraţi, cu dragoste, LÂ MULŢI A N I !,

N o i v a p u r t a m m e s a j u l ! .

R O M T E L E C O M este a la tu ri de voi in aceste S ă rb ă to ri de ia rn a !

I

IIII

II

II

IIIIII

IIII

l a m u l l l a n l l

T O M B O L Ă R C A ?

Aţi văzut câte premii se acordă?V-aţi calculat şansele de a

ASTRA S.A. singura societate de asigurare din România cu CAPITAL MAJORITAR DE STAT acordă o reducere de 19 %

pentru clienţii care încheie asigurarea de răspundere civilă auto, pe întregul an 2001, la sediile noastre până la 31.12.2000.

Când în mizeria cotidiană nu vi se servesc decât iluzii,ASTRA vâ ajută sâ readuceţi zâmbetul pe chipul copiilor sau nepoţilor

Dumneavoastră, iar masă de sărbători va fi un pic mai bogată.

ATUNCI CÂND VI SE VÂND VISE, NOI VĂ OFERIM CERTITUDINEA!

Sucursala Cluj - str. Horea nr. 17, ap. 5; Ag. Cluj - str. Primăverii nr. 10, sc. 2, ap. 22, parter; Ag. Dej - Piaţa 16 Februarie

nr. 2, ap. 19, parter; Ag. Huedin - sfr. Vlădeasa ap. 5 9 /b / l ; Ag.Turda ■ str. libertăţii, bl. L40, sc. D, ap. 32, parter

I N F O C L I E N T :

IIIIIIIII

i j

H i

l ip i

f ljplf

m1 8

l i

P e n t r u a v â a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l A P E M A H U Lv ă p u t e ţ i a d re s a d ire c ţ ia re d a c ţia z ia r u lu i, s tr .N a p o c a n r .1 6 . ţ |0 © f l y j

ru rr-N A PO C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; ._______________ _ ___-CL tel/fax 19-73-04; ] V ] t ;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tei/fax 31-43-23; I - I I I 1 I \

' - L - l i I J . L Lm irfî vineri 8-11, tel/fax 21^60-75._____

J E P Â R Â Ţ I l i Z eno‘p ip itiiRA fotograficaJ R E IN H A R D T! ^ r M i n l i t u r r n r . 8, Cluj-N.Tbi. 092/460-169; 064/42-50-96

. Vînd garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, nefinisată, parter, preţ 150 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament ,1 cameră, pe Calea Dorobanţilor, finisat, etaj intermediar, preţ 189 milioane. Tel.

, 430.423. (Ag.i.) ■> • Vînd apartament 3 camere pe str.

Fabricii, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 270 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)* Vînd apartament 2 camere,

^ c o n fo r t, unic, pe s tr , Ciucaş,semifinisat, preţ 185 milioane. Tel. 50-28 int. 120. (1271531)

• Familie, tineri medici, căutăm de închiriat apartament 2 camere, de preferinţă central sau cît mai aproape de centru. Eventual oferim plata anticipat pe 6 luni. Tel. 093- 20-30-96. (1271524) ,

DIVERSE• Firmă de construcţii angajează

în condiţii deosebite de salarizare muncitori pentru montaj şi execuţie structuri în gips carton. Relaţii la tel. 44-04-44 între orele 10-17. ( I 195465)

• Cumpăr schelă metalică, tip S200 şi popi metalici. Tel. 44-04- 44 sau 094-59-29-73.' (1195466)

• Angajăm taximetrist cu atestat. Tel. 14-60-25, după masa. (1195484)

• SC Mafir SA angajează: strungari,^ frezori, borverkisti, instalatori, rectificatori, şoferi, sculeri, tîmplar. Informaţii la tel. 41-

• Autorizaţie fochist-meditez. Tel. 18-67-37. (1271521)

* Studentă orfană de ambi părinţi rog cine poate să mă ajute cu o sumă cît de mică pentru a-mi cumpăra o pereche de cizme. Cont ! Banca T r a n s i l v a n i a 2511000013835222. Vă mulţumesc. (1195284)

430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str.Haţeg, confort 1, nefinisat, etaj intermediar, preţ 250 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere,

. confort 1, etaj intermediar, pe str.Padin, nefinisat, preţ 260 milioane.Tel, 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, confort 1, finisat, etaj intermediar, pe str.Primăverii, preţ 160 milioane. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str.Tăşnad, confort 1, finisat, parter, preţ 190 .milioane. Tel: 430.423.(Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru sediu . Găsit getter Irlandez mascul, firmă, 30 mp, pe str. Horea, preţ Tel. 44-44-90,44-44-93. (1195547) ,120 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) . sârb Lucreţia recIamantă în• Dau în chirie apartament 1 dosarul nr 10524/2000 chem în cameră, pe C. D orobanţilor, judecată pîrîţii Weinrich Vilhelm şi mobilat, preţ 150 DM. Tel. Ileana cu domiciliul"

• Restaurantul "Club «U»" (str. Pavlov nr. 23) organizează Revelionul Mileniului. Taxa - 500.000 lei/persoană. Informaţii suplimentare Ia tel. 408.164. (4358436)

t i430.423.(Ag.i.)

ANIVERSĂRI, MULŢUMIRI

n • Mulţumim dom nului p rim a r Gheorghe Funar, Primăriei Cluj-Napoca care au aprobat şi lucrătorilor care au executat o lucrare deosebită - scările - care permit trecerea civilizată din zona Gheorgheni - case în cartierul M ărăşti. T u tu ro r Ie m ulţum inuşi Ie dorim Sărbători fericite şi La Mulţi Anii Cetăţenii cartierelor Gheorgheni şi Mărăşti - Calea Dorobanţilor. (1304983)

necunoscut pentru termenul din 5.01.2001 la Judecătoria Cluj- Napoca sala 128. (1304968)

PIERDERI• Pierdut autorizaţie nr.-28601 din

3.08.1999.0 declar nulă. (1195542) s -• SC Andarra Impex SRL pierdut ştampila. O declar nulă. (1195543)

DECESE COMEMORĂRI

VINZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd Dacia 1300 cu preţ redus negociabil. Tel. 15-77-97. (1195521)

• Vînd televizor color str. Teleorman B l.-6, ap. 8, Jacab. (1195541)

• Cumpăr cutie caroserie 15-20mc pentru Mercedes 308. Tel. 094- 59-62-66. (1304937) .

în c h ir ie r i

' Dau în chirie apartament 2 mere, str. C-tin Brâncuşi 167

Tel. 18-73-79. (1195525) ,

. Închiriem garaj cu încălzire pentru auto, cartierul Zorilor. Tel, 1243-32. (H95544)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a soţului, tatălui, socrului şi bunicului drag, MUREŞÂN IOAN fost inginer Ia I. C. C. F. Cluj-Napoca. înmormîntarea va avea Ioc sîm bătă, 23 decembrie 2000, la Cimitirul Central, ora 13. Ne rugăm Ia Dumnezeu să-l ocrotească şi să- i vegheze somnul etern. Soţia Magdalena, fiicele Corina şi M elinda, ginerii Dorin şi P e trică , nepoţelul A drian. (1195540)

• Cu durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate, după o grea suferin ţă , a dragului nostru soţ şi tată, DOBROTĂ PETRICĂ, în v îrs tă de 52 de ani. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă, 23 decembrie 2000, ora 13, în Cimitirul Mănăştur, Capela Veche. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (1195557) •

-• Cu durere şi regret ne despărţim de buna noastră colegă MARGARETA BACIU. Dumnezeu să o odihnească. Nu te - vom uita niciodată. Condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul M agazinului 016 Florina. (1304982)

-« Cu durere în suflet vă anunţăm încetarea din viaţă, în 21.12.2000, a celui care a fost bunic, tată şi soţ, ing. geolog POPOVICIU VALERIU VLADIMIR. Înmormîntarea a avut loc la Timişoara pe data de 22.12.2000. Familia îndurerată. (1271525)

• Nimic nu poate alina durerea sufletelor noastre la dispariţia prematură dintre noi a celei mai iubite soţii şi mame MARGARETA BACIU. Amintirea ei va rămîne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să primească şi să odihnească sufletul tău. Înmormîntarea are loc azi, 23.12.2000, ora 13, la C im itirul din M ănăştur, Capela Nouă. Soţul Florin, copiii Alin şi Adi. (1271533)

• Cu inimile îndurerate ne despărţim de iubita noastră cumnată şi m ătuşă MARGARETA BACIU. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Cumnatul Nelu cu familia. (1271534)

• Sîntem alături de dl. prof. dr. G avrilă M o rar de la Facultatea de A gricultură a USAMV Cluj-Napoca, în aceste momente grele, la trecerea în e ternitate a mam ei dragi. Colectivul ‘ C atedre i- II Agricultură. (1195536)

• Colectivul disciplinei de Fitotehnie de la USAMV Cluj- Napoca împărtăşeşte durerea colegului nostru , p ro f. dr. Gavrilă Morar, în momentele grele prilejuite de pierderea mamei dragi. (1195537)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegului prof. dr. Gavrilă Morar, Ia trecerea în veşnicie a mamei sale dragi. Familia Cernea. (1195538)

• Sîntem alături de colegul nostru, Agîrbiceanu Gheorghe, în marea durere pricinuită de decesul tatălui său. Fie-i ţărîna uşoară. Colectivul Biroulurde Pbliţie pen tru C entru l U niversitar Cluj-Napoca. (1195539)

• Sjncere condoleanţe colegului nostru Suciu Liviu pentru pierderea tatălui său, din partea colegilor de la SC Continental SA Cluj-Napoca. (1195546)

• Sîntem alături de colega noastră M arioara M orar în aceste clipe grele, pricinuite de trecerea în veşnicie a mamei- soacre. C om partim entul Secretariat al USAMV Cluj- Napoca. (1195548)

• Sîntem alături de familia prof. dr. Gavrilă M orar în aceste momente grele. Familia Viorel Florian. (1195551)

"(jAdevăitud d e C Puj"

i/ă u/ieagă. Să/ifaăfo/ti l&iicitd

• Consiliul Facultăţii de Agricultură, cadrele didactice, studenţii şi personalul auxiliar exprimă sincere condoleanţe colegului prof. dr. Gavrilă Morar şi familiei ia despărţirea de iubita sa mamă. (1195552)

* Sîntem alături de colega noastră P asto r M aria Ia trecerea în eternitate a tatălui drag. Colegeţe de la raionul confecţii fem ei- magazinul Central. (1195553)

• Sînt alături de prof. univ. dr. Gavril Moraru în durerea pricinuită de decesul scumpei sale mame. Rog pe bunul Dumnezeu s-o odihnească în linişte şi pace. Condoleanţe întregii familiil. Gl. bg. Liviu Galoş. (1195555)

• Sincere condoleanţe familiei Viorel Popoviciu şi întreaga noastră compasiune pentru durerea pricinuită de decesul tatălui drag. Familia Gorcea. (1195556)

• Condoleanţe familiei Viorel Popovici p en tru pierderea suferită ■ prin decesul tatălui d rag . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Cornel Ciubotaru. (1304969)

• Sîntem alături de d-nul lt. col. Dorel Gânscă şi familia acestuia în nem ărginita suferinţă pricinuită de trecerea în eternitate a iubitului său tată. Familia M aria şi Dănuţ Raţiu. (1304970)

• Un ultim omagiu celei ce a fost un om deosebit, o foarte bună colegă BACIU MARGARETA, ajutor şef la Magazinul alimentar Mercur. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegele de serviciu.(1304971)

• Sîntem alături de familia Baciu în aceste momente de grea încercare, pricinuite de pierderea fulgerătoare a soţiei şi mamei d rag i BACIU MARGARETA. Colegii de la SC A lim entara ŞAa şi SC Alimrom T rad ing SRL.(1304972)

• Sincere condoleanţe colegului şi prietenului nostru prof. dr. Gavril M orar pentru pierderea mamei dragi. Fam ilia Liviu M ărghitaş. (1304977)

• Colectivul SC Carboteeh SRL este alături de domnul Popoviciu Viorel în clipele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui său. Sincere condoleanţe. (1304978)

• Sîntem alături de domnul d irector general inginer Popoviciu Viorel în durerea p ric inu ită de trece rea în eternitate a tatălui său. Sincere condoleanţe. Colectivul B. M. E. d in SC C arbochim . (1304979)

• Sîntem a lă tu ri de dl. Popovici Viorel în clipele grele pricinuite de pierderea tatălui său. Colaboratorii de la SC Carboetalon. (1304980)

■ ■ ■

• Colectivul Facultăţii de Psihologie sînt alături de colega lor Livia Dobrotă în momentele grele p ric inu ite de decesul tatălui. Sincere condoleanţe. (1304981)

• Sîntem alături de dir. gen. Popoviciu Viorel la greaua încercare p ric inu ită de p ierderea ta tă lu i drag. Consiliul de* Administraţie al SC Carbochim SA. (1271526)

• Ne exprimăm întreaga noastră compasiune colegului nostru d ir . gen. Popoviciu Viorel şi sîntem alături de el în aceste clipe grele pricinuite de decesul ta tă lu i. D irectorii executivi SC. Carbochim SA.(1271527)

• Sîntem alături de domnul director general ing. Popoviciu Viorel în aceste clipe grele p ric inu ite de trecerea în e tern ita te a ta tă lu i drag. Condoleanţe familiei greu încercate. Biroul Administrativ dc Ia SC Carbochim SA.(1271528)

• Sîntem alături de dir. gen. Popoviciu Viorel în durerea pricinuită de încetarea din viaţă a tatălui drag. Familiile Berciu Mihai, Deak Francisk, Bărăian Vasile. (1271529)

• Sîntem alături de dir. gen. Popoviciu Viorel în durerea pricinuită de încetarea din viaţă a tatălui drag. Familiile Pura şi Bălan. (1271530)

• Sincere condoleanţe şi întreaga no a ş tr i compasiune familiei Baciu, în marea durere p ric in u ită ' de m oartea fulgerătoare a fostei noastre colege ■ MARGARETA. Colectivul M agazinului “Sirena”. (1271532)

• Omagiez memoria mamei mele d rag i CÂMPAN IULIANA, la 17 ani de la dureroasa despărţire . Cu aleasă p re ţu ire şi adîncă recunoştin ţă , d r. Florica Magdalena. (1195456)

• O um bră de tristeţe ne străbate sufletul la sărbătorirea Simţului Crăciun din ultimii 20 de ani, de cînd draga noastră, FODOREAN VICTORIA, din Feiurdeni, a trecut în lumea veşniciei. O pioasă aducere aminte şi pentru dragul nostru FODOREAN VICTOR, din aceeaşi localitate, de la a cărui deces se îm plinesc 13 ani. Dumnezeu să-i odihneacă. Familia. (1195533)

• La 24 decem brie se împlinesc 10 ani de lacrimi şi dor de cînd a plecat pe drumul fără întoarcere fiu şi tatăl drag, MIHALCEA DUMITRU. Te- am iubit şi te vom iubi mereu. Dormi în pace, suflet blînd. M am a, ta ta şi C ristina. (1195535)

• Se îm plinesc 4 ani de d u re re şi tr is te ţe de la d isp a riţia p rem a tu ră a iubitului nostru fiu, soţ, tată, fra te şi cum nat TECAR ADRIAN RADU. Lacrim i şi flori îţi presărăm pe mormînt în amintire eternă. Dumnezeu să te od ihnească în pace. Familia. (1304975) "

• Azi, 23 decembrie 2000 se împlinesc trei ani de la tragica moarte a celei care a fost fiica, sora şi nepoata noastră ANA SEM ENESCU, căsătorită TAŞCĂ. S-a stins nedrept, Ia doar 25 de ani, împreună cu copilul său, căruia n-a apucat să-i dea viaţă. Dumnezeu să le odihnească sufletelenevinovate! Parastasul, marţi, 26 decem brie, ora 10, Ia B iserica ' G reco-C atolică “Coborîrea Spiritului Sfînt”, cartierul M ănăştur. Familia. (1195545)

• în A junul N aşterii Domnului Isus acum zece ani, bunul Dumnezeu la chemat acolo sus pe DINU CIMPONERIU de unde noi ştim că ne veghează cu înţelepciune şi blîndeţe. Ne rugăm ca odihna lui să fie binccuvîntată. Mama şi soţia. (1304945)

Şase săptămîni de cînd doar o imagine nestinsă, lacrimi şi dor, un vis perm anent şi- o aştep tare , înlocuiesc chipul nobil şi zîmbetul cald a celei dispărută în eternitate HETEA SILVIA din Mihai Viteazu. îndurerata iubire împreună cu florile recunoştinţei să-i mîngîie superbul suflet plin de harul bunătăţii şi blîndeţii, a cărei lum ină va veghea asupra no astră . Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia. (1304976)

• Pios omagiu închin la 12 ani de la trecerea în nefiinţă a celui care a fost M IH A I M ERCA. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia. (1271486)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi la m area du rere prilejuită de trece rea în e te rn ita te a d rag u lu i nostru BERAR ŞTEFAN. Familia. (1195549)

* C alde m ulţum iri com andan tu lu i S pitalu lu i Militar Cluj colonel dr. Florin G avrilaş p e n tru sp rijin u l - constan t aco rd a t şi de asemenea colectivului Secţiei dc Cardiologie condus de maior dr. M ihai Florea, doctorului V alen tin Ploae pen tru eforturile şi devotamentul cu care l-au îngrijit pe cel care a fost BERA R ŞTEFAN, pensionar M. Ap. N. Familia. (1195550)

• Profunde regrete pentru moartea prem atură a fostului nostru coleg MUREŞAN IOAN. Sînt alături de familia îndoliată colegii de la ICCF Cluj. (B.)

• S incere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei M orar Ia despărţirea de cea care a fost soţie, mamă şi b u n ică M ÂRIOARA MORAR. Familia Sucală loan şi Felicia. (D.)

ADEVĂRULde Cluj

U n c o t i d i a n

c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e

d u m n e a v o a s t r ă !

RccTacţia SPO R T, Tel:: 1 9 J 1 . 1 7 * f f i

D o u ă c ă r ţ i

d e s p r e f o t b a lIn v rem e ce ap ro ap e to ţi

conducătorii cluburilor de fotbal se s tră d u ie sc să fa c ă d oar comerţ - să cum pere jucători şi arbitri şi să v îndă ju că to ri - înjurîndu-se şi suspectîndu-se între ei, există şi o excepţie fericită. E vorba de Constantin Anghelache,“ vicele” Rapidului, dar, mai întîi şi m ai demult, iubitor şi pricepător cu har şi cinste al fotbalului. El ne-a dat în această toam nă două cărţi: “In im p e r iu l fo tb a lu lu i” şi “ U ltim a b ă tă lie a seco lu lu i XX, E u ro 2000” , am bele la Editura E conom ică, C olecţia Divertis.

Constantin Anghelache a trăit ani buni în A nglia şi a putut cunoaşte fotbalul la el acasă, l-a descoperit ca un degustător ra f in a t 'ş i cunoscător, nu din. tr ib u n e sa ii z ia re , c i d in in te rio ru l lu i, d e sc ifr în d u -i reso rtu rile in tim e nebănuite . Aşa se explică faptul că după ce face o radiografie captivantă a fotbalului englez, părin tele celui m ondial, creionează cu ta len t su rp rin z ă to r şi fine ţe p o rtre te le f iz ice , m o ra le şi sportive ale unor mari jucători şi a n tre n o ri , u n ii d in tre ei fiindu-i, o vreme, prieteni. între aceştia B ill S h ak ley , B rian C louch, P e te r T ay lo r, T erry V enables, Tony B urton sau B obby R obson . A u to ru l ne oferă şi un capitol al disputelor rom âno-engleze de-a lungul timpului. Ne mai spune de ce cîntă publicul englez, despre

, recorduri şi recordmeni, fotbalul ca industrie, evoluţia acestei industrii!

In cea de a d o u a c a rte , “ U ltim a b ă tă lie a seco lu lu i XX” , e vorba de turneul final al C am pionatulu i E uropean , desfăşurat în vară, în Belgia şi Olanda. Prezent acolo, omul de fo tbal nu d o a r p r iv e ş te şi sporovăieşte ca orice drucher, ci în ţe le g e şi d e sc o p e ră d im ensiun ile acestu i turneu. Mâi mult: simte datoria să se mărturisească, sâ încredinţeze paginii de hîrtie, deci celor de azi şi de m îin e , p o v e s te a fasc inan tă a aceste i b ă tă lii. Retrăim alături de Anghelache, cu nostalgie şi emoţie, dar şi cu oarecari revelaţii, ceea ce a fost, ceea ce am văzut pe m icile ec ran e , c a b o ie r i i , sp re deosebire de alte d ă ţi, cînd umblam prin păduri şi pe la v e c in i .^ C um şi n o i am p a rtic ip a t la reg a l, au to ru l descrie cu lux de am ănunte evoluţia tricolorilor, cu plusurile şi_ minusurile ei. Ce ne spune fo tb a lu l? “ F o tb a lu l e s te o nebunie frum oasă şi fă ră ea g reu s - a r p u te a t r ă i . E l depinde de sistem ul economic a l f ie c ă re i ţ ă r i , d a r şi de talentul şi in tu iţia ju că to rilo r; în a ce s te c o n d iţii fo tb a lu l poate m erg e c h ia r în a in tea condiţiilor econom ice” . Cum este la n o i, am ad ău g a cu amărăciune.

S-a încheiat marea bătălie şi ultima a secolului şi mileniului. Speranţele - multe - puţine - cîte ne-au mai rămas se îndreaptă spre noul secol şi mileniu. Iar

.. cu ele ne însoţesc două cărţi,- ce ţin acum de istorie şi de sufletul generos al autorului.

Viorel CACOVEANU

L a G o t e b o r g , M o ş C r ă c i u n a a d u s " f i ( I R MM

i n c a s a f a m i l i a l R u s u fD espre m aestrul emerit al performanţa lui Isabelle Rusu,

sportului C laudiu Rusu (205 fiica lui Claudiu, care este nouas e le c ţi i î n : rep rezen ta tiv a campioană a Suediei la înot

- României), pentru care a înscris a rtis tic ! A m pu s . m îna pe194 de goluri), stabilit cu mulţi telefon, l-am felicitat şi amani în u rm ă în S ued ia , :1a- purtat acest scurt dialog: Goteborg, am avut prilejul şi - M aestre-, m ai ţii m in teplăcerea să scriem de multe ori ‘ vechiul p roverb românesc .cu în z ia ru l n o s tru , faim osul aşchia .care nu sa re departepoloist; actualm ente un jurist de trunchi? Bravo, eşti fericit? de . Fenum e, reuşind - Mă mai întrebi, sîntem că performanţe de excepţie şi în toţii în extaz... ţara care l-a adoptat, dar unde - P en tru clu jen ii care nun-a uitat, de cîte ori a avut te -a u u i t a t , p o v es te ş te -n e

m .....

‘S i i r

F — 'S. ‘ .-J l V' -— .Şj. ' -'V . 'F F ; - Ţ -* - - - * •

S & z z î i .« s t. w * j .

- * * v *

ocazia, sâ precizeze câ este un . clujean get-beget, origine cu care se mîndreşte, iar noi, la rîndul nostru, ne mîndrim. Dar prezentele rînduri, în care el nu mai este personajul principal, mi-au fost sugerate de colega

isprava deosebită a Isabellei.- F in a la C am pionate lo r

Naţionale ale Suediei la juniori m ari a fo s t g ăzd u ită de Jonkoping, unde o coincidenţă, eu am ajuns pentru prima oară în Suedia, pe atunci, în august

- A flu că a d ev en it cam pioană a Suediei la două probe. C um a fost?

- Incredibil de greu şi de frumos, concurenţa, fiind una extraordinară. A cîştigat două medalii de aur, la-individual şi cu echipa din Goteborg. La înotul artistic şi sincron, fiind vorba de dublu şi de echipe, la care, sincer să fiu, nu mă pricep cine ştie ce, se notează multe elemente de fineţe, deci nu ştii pînă în ultimul moment cum stai. Emoţiile pentm noi au fost extraordinare şi cu atît mai ? _ mari cu cît ea a fost penalizată pentm depăşirea cu 8 sutimi de secundă, ceeâ ce doar arbitrii au ses iza t, a duratei e x e rc iţiu lu i. Şi chiar şi penalizată a cîştigat, aşa că

a lă tu r i de ţin e p e n tr u p erfo rm an ţa rem arcab ilă â iui Isabelle, care, iată, calcă pe urm ele celebrului ei ta tă .Felicitări!

' . * * * - . ; .

Ind ic înd locul - unde s-au desfăşurat în trecerile ce au marcat succesul despre care am vorbit, interlocutorul meu mi-a trezit nostalgia acelor ani, drept pentm care am parcurs fişele în care am m arcat com petiţia. Pentru amatorii sportului cu mingea pe apă cred.că prezintă interes să amintesc că la C.E. de la Jonkoping (14-21 august 1977), R om ânia ş-a c la sa t â 7-a din 15 participante (pe podium : 1. U ngaria , 2. Iugoslavia, 3. Italia), dar mai ales clasamentul golgeterilor, ce include numai nume celebre, printre care şi pe al lui Claudiu Rusu. Dar iată cum se prezenta acesta: 1. Gianni De Magistris (Italia) 20 de goluri, 2. Roland Freund (R.F.G.), Tamaş Farago (U ngaria) 12,4. Juan Jane (Spania) 11,5 Claudiu Rusu (R om ânia), G yorgy H orkay

noastră N uşa Demian, aflată în S ued ia pen tru a -ş i petrece sărbătorile de iarnă, care ştiind de vechea prietenie ce mă leagă de Claudiu Rusu, mi-.a trimis un e-mail, cu comentarii din p resa suedeză. despre

1977, fiind gazda Campionate­lo r E u ro p en e , la care -am *- în care succesul ei este asociat participat cu echipa României, - cu ale mele, amîndoi elita şi Acum, împreună cu soţia-mea modele în domeniul nataţiei. Britt şi fiul nostru Erik, ce mai, - Ţ ucule, lum ea po loului toată familia, am susţinut-o şi c lu jean c a re nu te-a u ita t am tremurat pentru ea. sîntem convinşi că se bucură

bucuria a fost şi m at mare.Ceea ce spuneai tu, şi presa de (U ngaria) 10,7. Juan Sans aici a sesizat, apărînd articole (S pan ia ), R atko R udic

(Iugoslav ia), Â leksand r K abanov (U .R .S .S .), Jo rge Carmoria (Spania), Ilie Slăvei (România) 9.

Mircea Ion RADU

23 decem brie• Acum trei decenii, în

1970, în Ajunul Crăciunului s-a făcut a n a liz a selecţionatei de fotbal a României în acel an. D upă cum remarcau specialiştii, “tricolorii” care au ajuns* la C.M. din Mexic (după o pauză de 32 ani) au avut o comportare demnă în teribila grupă de la G uadalajara. Echipa s-a clasat pe: locul trei în grupă, după Brazilia (cîştigătoarea ulterioară a titlului) şi - A n g lia (deţinătoarea titlului înainte ; de turneul final), dar înaintea Cehoslovaciei, echipa şi-a vîndut scump pielea, cedînd la limită în faţa jucătorilor lui Zagalo şi ai lui Alfred Ramsey.

24 decem brie• A fost dat publicităţii ş i

bilanţul selecţionatei d e fotbal de acum 30 de an i, după sezonul '70. Iată p e scurt acest bilanţ: 10 jocuri, 2 v ictorii (2-1 c u Cehoslovacia şi 3-0 c u Finlanda), 4 meciuri egale (0-0 cu Iugoslavia şi cu Ţ a ra G alilor, 1-1 cu Peru ş i R.F.G.) şi 4 meciuri pierdute (dar cu adversari redutabili:

10-2 cu Franţa, 0-1 cu Anglia, 2-3 cu Brazilia şi 0-2 c u Olanda). Golaveraj: 9-11.

25 decem brie• Tot legat d e

evenimentele de acum 30 d e ani, din 1970: iată ech ipa ideală a anului (în paranteze - numărul jocurilor susţinute în echipa naţională în acel an): R ăducanU (7 ). - S ă tm ărean u I . (1 0 ), Lupescu (10), Cornel D inu (10), Mocanu (9) - Ionel Dumitru (9), N um veiller VI (10) - Neagu (9), Dobrin (7), D em broszky (6 ) , Dumitrache (9), Lucescu (7). D intre cei în ş ira ţi, Em erich D em broszky a fost . declarat, la C.M. ’70, cel .mai bun ju că to r d in formaţia României.

26 decem brie• Acum 40 de an i,

campioana olimpică Iolanda Balaş a fost decla rată sportiva nr. I a României (ca şi în anul precedent, de altfel). , ,

LASZL6 Fr.

Fotbaliştii OLIMPIEI Gherla în vacantăDupă turneul în sală de la Cîmpia Turzii,

componenţii divizionarei “C” OLIMPIA Gherla au intrat, în sfîrşit, în vacanţă. Care, însă, va fi de scurtă durată (poate cea mai scurtă din ultimii 20 de ani!). A ntrenorul M ihai Pop “sună” adunarea pe 10 ianuarie, cînd fotbaliştii de pe Someş vor fi prezenţi din nou pe stadionul din parcul municipiului. După două săptămîni de

readaptare la efort, se va pleca pentru 10 zile în staţiunea Vatra D om ei, tradiţionalul loc de cantonament al galben-albaştrilor.

De noutăţi nici vorbă. Dar, mai mult ca sigur, mulţi jucători tineri vor fi promovaţi în lotul mare.

SZ. Cs.

Profesionalism^lalGherlâ

Primii zece sportivi ai Clubului VOINŢA” pe anul

1. M ihai Băguţiu - haltere 2 : Adrian Roman - lupte libere3. Armis Frătean - haltere4. Imre Şandor - triatlon V5. Răzvan Soporan - ciclism

Kupa Gero Zoltan - box .: 6. D anie) Varga. -. lupte libere- *

T. Sergiu Cristea - arte. marţiale8. Gabriela Mureşan - ciclism

Manuel Cîmpean - haltere9. Cosmin Cîmpean - haltere . .10. Eniko Iakab - ciclism

Ciprian Prodan - haltere

Rar avem „ocazia să consemnăm eforturile

♦organizatorice ( ale unor împătimiţi ai sportului. Mai ales în provincie toată lumea dă vina

' pe... lipsa banilor. Zilele trecute,- la Gherla, am văzut cu ochii, noştri cum se pot scoate bani chiar şi dintr-o fîntînă seacă...- Este vorba de organizarea unui turneu de lupte libere cu participarea unui număr de... 150 (!) de copii. Gazdele - secţia Gherla a CSS “Viitorul” Cluj- Napoca, au fost la înălţime din toate punctele -de vedere, Condiţii de concurs, arbitraj şi premiere la nivelul cerinţelor : actuale. Au participat şi luptători reprezentînd CSS Zalău, alături de micii luptători de la CSM, Tehnofrig şi CSS “Viitorul" Cluj- Napoca. Trei sponsori au

contribuit la buna desfăşurare a concursului: Primăria, SC “Somvetra” • ş i , SC “Tehnomedica” SRL, ultima firmă fiind mereu alături de sportivii gherleni. Iar “creierul” acestei competiţii, nimeni altul decît antrenorul secţiei Gherla a CSS “Viitorul”, poate fi satisfăcut: şi ediţia 2000 a turneului de lupte libere s-a bucurat de succes!

Nu aşterneam pe hîrtie aceste rînduri dacă nu constatam la faţa

: locului eforturile organizatorice ale gazdelor. Adevăraţi oamenide sport, dar Şi buni profesionişti ^

— • ■ dintre(să nu uităm că unul antrenorului gherlean Valentin Sătmărean, luptătorul Paul Rus, este vicecampion naţional peacest an la cădeţi!).

T K rSZEKELY Csaba

1 Aici ar putea fireclama dumneavoastră

r < f .E e t & e f m i S f f f M O y D ^

T e fc 1 9 J H L 2 7 ’ ^

T r a n s f e r ă r i c o n t r o v e r s a t e î n s p o r t u l r e g eria M ihaela Ivan

Anul 2000 a reprezentat pentru

Statutul Jucătorului le-a ridicat dreptul rapidiştilor de a mai transfera fotbalişti pînâ cînd nu-şi vor achita datoria faţă

impresarul Sică Puşcoci a obţinut de . semnat. Din fericire pentru jucător, la coreeni suma de 700.000 de dolari. Steaua a revenit la “gînduri bune” şi, Puşcoci, a oferit clubului Oţelul suma după prim a etapă de cam pionat, a

nimeni nu ajungea la nici un rezultat, iar cel care pierdea cel mai mult era jucătorul care nu evolua, ambele părţiX A 1 «r 1 . A » p . ^ " V v v ‘ M -V I V I I V W IU U U 1 U I ,V / y U iU i D U l l ia U U JJC V p i l l l W V i u j / U U V W M U IJ / 1 U U U » , U JU V U V V I

, fotbalul romanesc un an a e s race ae X EK Lluj. La începutul lunii pe care a solicitat-o, 150.000 de dolari, renunţat Ia contract, Mutică căpătînd au-convenit să negocieze şi au.ajunsdin punct de vedere al deciziilor luate septembrie, vestea că Rapidul a trimis iar diferenţa de 550.000 de dolari a drept de joc pentru Rapid. , la o înţelegere. Astfel, după aproapepentru m ult do rita c u ră ţire a bann spre Cluj l-a făcut pe preşedintele . încasat-o el. Ca să rămînem îri sfera replicilor două luni, Bălaii s-a p rezen tat la -competiţiei in te rn e . Se p are câ CFR-ului, Mircea Bălaj,_ sâ declare: C onsiderînd ; câ în ' cazu l xelebre, nu se poate să nu-1 pomenim an trenam en te le fo rm aţie i S teaua,:preşedintele FRF, M ircea Sandu, a ‘ Am fost anunţat că banii se află în transfemrilor lui Dulca şi Arhire au pe fotbalistul Daniel Bălan (Foresta cerîndurşi scuze de la suporteri.. .

circuitul bancar şi sper să îi fost comise numeroase nereguli, în Suceava), care, atunci cînd a fost Ca un adevărat Hatagian al lumii primim cît mai curînd, pentru urma cărora au fost dezavantajate din întrebat dacă a semnat sau nu pentru jucătorilor, Dănuţ Lupu a încercat anulcâ altfel sucombăm”, afirmaţie „ punct de vedere financiar cluburile Steaua Bucureşti, a oferit cel mai acesta să doboare recordul privindcare reflectă situaţia disperată Rapid Bucureşti şi Oţelul Galaţi, dar su rp rin ză to r răspuns y .în care se zbătea gruparea şi FRF, Mircea Sandu, a declarat c ă .' p o s ib il: '. “Nu ş tiu ,clujeană. Intîmplător sau nu, va solicita Parchetului sâ intervină în. întrebaţi-1 pe dom nul jr ţ

rezolvarea axestor transferuri.Ilegalităţile din cazul transferului lui

Ilie Dumitrescu la Tottenham Hotspur au fost descoperite în urma unui

, , , w gucaioruiui, connacnn care era contro l al M in isteru lu i A părării '*■ ' j l trecută suma de 600.000 de Naţionale, efectuat la sfîrşitul anului* , , -1 dolari. A început o nouă odisee 1996 la Clubul Sportiv al Armatei

după întoarcerea lui Dulca în ţară, CFR Cluj a solicitat federaţiei coreene o copie după contractu l de tran sfe r al jucătorului, contract în care era

B e c a li” . Faţă d c f - poblema lui Mutică, cea > a lui Bălan a fost mult

înţeles că nu se mai poate continua cu partide le stra teg ice , care în cam pionatu l trecu t au a tin s cote în g rijo ră to a re şi, îm preună cu preşedinţii de .cluburi, a votat pentru micşorarea numărului de echipe din prim a .divizie şi mărirea numărului formaţiilor care retrogradează.-în noua formulă de organizare, a fost inclus şi baremul de puncte pentru ultimele clasate, pentru a le împiedica pe acestea să “aranjeze” meciuri. A urmat, spre sfîrşitul anului, reforma din arbitraj, începută cu mărirea haremurilor arbitrilor şi continuată cu numirea lui Adrian Porumboiu

• în fruntea unei Comisii Centrale a Arbitrilor, organism autonom, care nu depinde financiar de Federaţia R om ână de F o tb a l şi de L iga Profesionistă de Fotbal.

— A rămas totuşi un domeniu în care hu s-a intervenit, încă, dar în care num eroasele ilegalităţi scoase la iveală în ultima vreme demonstrează nevo ia urgentă a adoptării unor m ăsu ri. C ris tian D ulca, I lie D um îtrescu, Iulian Arhire, Dorel Mutică, Daniel Bălan şi Dănuţ Lupu sînt numai cîteva nume de jucători ale căror transferuri ridică mari sem ne d e în treb a re la ad resa onestităţii cluburilor şi a impresarilor şi atrag atenţia asupra uşurinţei cu care sînt manipulaţi fotbaliştii şi a p erm isiv ită ţii uneori prea m ari a regulamentului.

C azu rile C ris tian D ulca şi Ilie Dumitrescu au pus pe tapet o problemă des întîlnită în fotbalul românesc: cînd un ju c ă to r care evo luează în campionatul intern se transferă la o echipă din srăinătate, de multe ori se întîm plă ca gruparea din România să declare în acte o sumă mai mică decît cea plătită de clubul străin. Aşa a făcut S te a u a în cazu l p lecă rii lu i Ilie Dumitrescu la W est Ham United şi tot aşa a procedat şi Rapid cu ocazia tran sfe ru lu i lui C ristian D ulca la form aţia coreeană Poohang Steelers. în cel de-al doilea caz, adevărul a ieşit la iveală anul acesta, datorită insistenţei clubului CFR Cluj care avea de încasat 35 la sută din suma de transfer iar d iferen ţa dintre 35 de procente’ din 1 2 0 -0A°„ sau 35 de p rocen te din 600.000 este semnificativă. Povestea

'e s te lufigă ?* a început cu neachitareaj g c ă tre g ruparea fe rov ia ră âp ro c e n tu lu i de 35 la sută din cei 120-000 de dolari către CFR Cluj. A stfel, în august 1999, Comisia pentru

ş | a clujenilor pe la comisiile | federaţiei, în căutarea dreptăţii.:

în final, C om isia pentru Statutul Jucătorului a obligat, clubul R apid să plătească clujenilor 35 la sută din cei 600.000 de d o la ri, plus, dobîndă. Invocînd unele dispoziţii cuprinse în hotărîrea referitoare- la suspendarea preşedintelui clubuîui Rapid

(fără să se specifice numele acestuia) sau incorectitud in i în calcu larea dobînzii, giuleştenii au făcut apel. Acţiunea lor a fost respinsă, dar mai ex is tă po sib ilita tea ad resării la Comitetul Executiv al FRF, la care rap id iştii pot apela. O declaraţie surprinzătoare a făcut vicepreşedintele, rapidist, Constantin Anghelache, care

mai complexă. Ca un ad ev ă ra t om al erei postmodeme, confuz, cu conştiinţa fragmentată şi cu o identitate alocată a rb itra r , Bălan nu a

Steaua. Atunci s-â găsit şi un contract de tran sfe r al ju că to ru lu i Ilie D um itrescu la clubul T ottenham - p u tu t p reciza dacă a Hotspur, nedatat şi neînregistrăt, în sem n a t sau nu cuevidenţa clubului din anul 1994, cînd S teaua . A ntrenoruls-a încheiat, şi care avea înscrisă, de . Victor Piţurcă a declarat tmînă, ca valoare suma de 2,5 milioane “pe cuvînt de onoare” că |de dolari în loc de 4,3 milioane de do lari, c ît e ra valoarea rea lă a. transferului lui Dumitrescu. Pe 11 decem brie , fo s tu l com andant al Clubului Sportiv Steaua Bucureşti, generalul de brigadă în rezervă Comei Oţelea, a fost trimis în judecată de către magistraţii Secţiei Parchetelor

â spus că în nici una dintre şedinţele com isie i nu s-a pus p rob lem a vinovaţilor în acest caz, ci numai a banilor care revin clujenilor.

Oricum, mai sînt cîteva lucruri de pus la punct în cazul acestui transfer. Se pare că gruparea rapidistă a cerut în schimbul lui Dulca suma de 120.000 de dolari, care a fost trecu tă în con trac tu l depus la F R F , dar impresarul care s-a ocupat de acest transfer, Sică Puşcoci, a obţinut de la coreeni 600.000 de dolari. Dacă Rapid ar putea demonstra că a primit numai120.000 de dolari din transferai lui Dulca, vina ar fi a impresarului. Dar, în tim pul litig iu lu i cu C FR Cluj,, gruparea giuleşteană a adus documente prin care a demonstrat că 450.000 de dolari au intrat în contul său, restul de150.000 fiind depuşi în tr-un con t. personal care se pare că aparţine lui Puşcoci.

Aceeaşi problemă se regăseşte şi în . cazul transferului jucătorului gălăţean

Iulian Arhire tot la formaţia coreeană Poohang Steelers. Clubul gălăţean a cerut pe Arhire 150.000 de dolari, dar

Militare, sub acuzaţia că a prejudiciat clubul cu 1,8 milioane de dolari.

Aceste cazuri reprezintă numai două din tre .m ultele transferuri făcute în străinătate care au ridicat şi mai ridică

problem e, suspiciuni planînd şi asupra plecării lui Ionel Ganea la VfB Sttutgart sau a lui Adrian Mutu Ia Intemazionale Milano, Nu sînt singurele şi probabil nu o să fie nici ultimele dacă nu vor fi luate măsuri,în acest sens.

La transferurile jucătorilor în ţară apar altfel de probleme.Una dintre ele ar fi semnarea de către fo tbalişti a unor contracte în alb, pe care cei care le deţin le pot scoate la iveală în orice moment. Aşa s-a în tîm p la t cu jucătorul formaţiei FC Braşov, Daniel Isă ilă , ca re , în timp ce intenţiona să se transfere la R ap id B u cu reşti, a fost legitimat, fără ştirea sa ,' la echipa Tractorul Braşov. Pînă e la urmă, directorul executiv al | clubului Tractorul Braşov,Paul Enache, cel care a depus contractul la FRF, a renunţat şi a spus că jucătorul aparţine

clubului FC Braşov. Cu puţine emoţii, Isăilă a reuşit să ajungă la Rapid, dar cu puţin ghinion ar fi putut să-l întîlnească pe teren pe Caşolţan şi nu pe M ichel Owen.

O altă greşeală pe care o fac jucătorii români este să semneze pentru două echipe, un exemplu în acest sens fiind rapidistul Dorel Mutică. După ce Steaua a anunţat că jucătorul a semnat pentru ei,Rapid a depus la LPF un nou contract cu M utică (cel vechi expira la fina lu l sezonului). Ip iţia l, S teaua a spus câ nu renunţă la contractul cu jucătorul respectiv, caz în care Mutică se făcea vinovat de dublă semnătură şi risca o suspendare pentru o perioadă de 12 etape. La cei 27 de ani ai săi, o pauză de aproape un tur de campionat ar fi cîntărit foarte greu în cariera sa. întrebat cum de a semnat totuşi pentru două formaţii, Mutică nu a putut răspunde decît că nu a fost destul de lucid în momentul în care a

Bălan a semnat pentru | Steaua, în caz co n tra r '' f i in d ' dispus să părăsească- lum ea fotbalului. Impresarul jucătorului, loan Becali, a jucat la fel de tare şi l-a angajat pe ayocatulD oru V io re l U rsu pentru înaintarea unei acţiuni penale care sâ dem onstreze că sem n ă tu ra de pe exem plare le contractului de transfer nu aparţin fotbalistului. Acţiunea penală a fost înaintată ca gest de neîncredere Ia adresa cejor două expertize grafologice e fec tu a te Ia cererea L PF , care am îndouă au re lev a t fap tu l că semnătura este a lui Bălan. Pentru câ

lj t ~ l't '

N /numărul echipelor la care a evoluat. O dată cu p leca rea “ p ă rin te lu i” său Mircea Lucescu de la Rapid, Lupu a părăsit şi el fo rm aţia g iuleşteană, îndreptîndu-şi paşii spre clubul la care s-a lansat, Dinamo B ucureştiv Cum Cornel Dinu nu este M ircea Lucescu şi cum cei doi nu s-au sim patizat

niciodată, după numai patru etape,• ' ' conducerea grupării dinamoviste

i-a reziliat contractul jucătorului. C ornel Dinu ; Lupu nu a p riv it înapoi şi s-a

înţeles ‘cu fostu l p reşedinte al V. clubului Dinamo, Petre Buduru,

‘ ac tua l d ire c to r ex ecu tiv la gruparea Astra Ploieşti, pentru un contract pe un an. Nu a rezistat

, . ■' mai m u lt de o săp tăm în ă la' Ploieşti, timp în care nu a jucat în I nici un meci oficial, după care a $ plecat în Israel. N ici acolo nu a

stat mult, revenind în ţară. A reuşit să în ch e ie un co n tra c t cu divizionara B Laminorul Roman. C um o b lig a ţi ile sa le fa ţă de formaţia divizionară B par a nu fi foarte solicitante, în timpul liber, Lupu m ai. evoluează şi în echipa naţională de fotbal a ziariştilor. Cum acesta este abia turul ediţiei de campionat, Lupu mai are destul timp să mai facă cîte un sejur şi pe la alte echipe pentru a testa piaţa, nu din alte motive.

Dacă ar fi să privim partea plină a p a h a ru lu i în do m en iu l

i j j j transferurilor de jucători, am putea 2M fj f e r jc iţ i Că e x is tă n iş te

reg u lam en te , că m a jo rita te a ju c ă to r i lo r au im p re sa r i, câ înţelegerile se încheie în mai multe exemplare, etc. însă,- dacă vrem să progresăm, nu putem trece cu v ed e re a n e re g u li le d e . la tra n s fe ru r ile ro m â n ilo r înstrăinătate, de la sem narea în alb

c o n tra c te lo r (c a re nu este pedepsită în nici un fel deoarece n u e p re v ă z u tă c a f i in d o ilegalitate) sau uşurinţa cu care un contract poate fi desfăcut, acesi lucru perm iţînrî unui jucăto r s: încheie contracte cu trei echipe dii ţa ră şi una d in s tră in ă ta te p< parcursul unei-jum ătăţi de an.

Aici•ar putea fi reclam a dum neavoastră

H r o u r ,i

^ c tc tv io z c tm i ( ^ tă c itM

de acum 50 de eutiD e fa p t acum 50 de ani nu a fo s t voie să sărbătoreşti

C răciunul S fin te le Sărbători ale naşterii D om nulu i Isus au fo s t denum ite Sărbători de iarnă. Transfer de num e şi in privin ţa lu i M oş Crăciun, devenit M oş Gerilă...

A tu n c i, în decem brie 1950, aveam doar tre i lu n i şi jum ă ta te de c înd eram gazetar cu carte de m uncă după o ucenicie de corespondent voluntar. E ram gazetar sportiv şi C răciunul de acum 50 de ani a însem nat o dublă bucurie:

prim a că am consem nat în toamna anulu i revenirea echipei “U” (denum ită a tunc i Ştiinţa) în înalta societate a Diviziei “A ” (în acel an cam pionatul s-a desfăşurat prim ăvara turul, toam na returul); bucuria promovării a fo s t dublată de fap tu l că am fo s t im plicat direct în campania de prom ovare în anii 1949 ş i o p a r te din 1950fă c în d parte din conducerea c lu b u lu i

A cum , după 5 0 de ani, m i-e dat să asist la m om ente de cum pănă în privin ţa viitorului echipei “U ”. S ă dea Cel de Sus ca aceste m om en te de cumpănă să se spulbere în cele patru vînturi, pacea să se aştearnă p e drum ul succesului, iar la anul, în zilele C răciunului din 2001, să sărbătorim ■cu bucurie încheierea stagiunii autum nale a ediţiei 2001 - 2002 cu “U” p e p r im u l loc în “B ” ş i ca principală favorită în bătălia pen tru prom ovarea în “A ”!

V ic to r M O R E A

DiviziâfBideifdtbâlS ta g iu n e a a u tu m n a lă

sub re fle c to ru l a n a lize it • î n o b i e c t i v S e r i a I ( e p i s o d u l 2 ) • ' v

6. Aro C îm pulung M uscel. La capăt de toamnă, muscelenii se află la conducerea plutonului doi, adunînd 25 de puncte din 7 victorii şi 4 egaluri (6 au fost înfringerile). Atacul a marcat 23 de goluri (locul 5-6 la eficacitate), iar apărarea a primit 21 (locul 12 în ierarhia defensivelor). Diferenţa de golaveraj (+2) şi “adevărul” (+1) încheie bilanţul unei echipe de m ijlocul clasamentului, avansată pe treptele primei treimi a ierarhiei toamnei,

7. C allatis M angalia. Caz tipic dc echipă ce luptă să stea cît mai departe de “zona cu cîntec” a clasamentului, reuşita ei în toamnă însemnînd 24 puncte adunate din 6 victorii şi 6 egaluri (locul doi la capitolul “rem ize”), 5 fiind înfringerile. Atac m odest. cu 18 goluri marcate (locul 8 în clasamentul eficacităţii) şi o defensivă modestă care a primit 19 goluri (locul 8-11 în ierarhia apărărilor), diferenţă golaveraj “-1” şi “adevăr” “-3”, completează bilanţul. • •

8-12. D ip lom atic F o cşan i, F u lgeru l B ra g a d iru , M eta lu l Plopcni, T rac to ru l B raşov şi F.C. O neşti - toate cu cîte 23 de. puncte. Trupa din Focşani a început vijelios anunţîndu-seca una din marile favorite, dar s-a sufocat pe parcurs, din bilanţul toamnei fiind de reţinut cea mai bună apărare în serie, cu numai 10 goluri primite (atacul în schimb s-a bîlbîit, nereuşind să înscrie decît 17 goluri, locul 13 în clasamentul eficacităţii). Nou-promovata, echipa din Bragadiru, a stabilit un adevărat record prin numărul de 8 “remize’ (loCul întîi în serie la acest capitol, dar cu efect asupra, “adevărului”, ajuns la “-4”). Echipa din Plopeni a încheiat toamna cu diferenţa de golaveraj zero (17 goluri marcate, tot atîtea primite). Tractoriştii de sub Tîm pa puteau mai m ult dar .de vină au fost startul greoi şi evoluţia sub posibilităţi în prima jum ătate a turului. De reţinut -1 la “adevăr” . In sfîrşit, ex-divizionara “A”, echipa

r

1 l| ! 1 , J WJjMJL V|

’ -s ă i? i

f 'V .

V v ,

f u i *, î * } 11 ţ. î \D e p a r t a m e n t u l S P 0 R T , a d i c ă * A

■ V i c t o r l U o r e a . G o d in S a m o i l ă . j

D e m o s t e n e Ş o f r o n , ÎE f ih a i I ţ o s s u Q ^

C r is t i a n B a r a - r e d a c t o r i ş i H u s a

| D e m i a n , n i i r c e a î o n R a d u , D o r i n

P f t l m ă ş a n . C r i s t i a n F o c ş a n u , R a d u ^ 3

^ C . H u n t e a n u , P e t r e R a g y , C o r i o l a n

tt J u g a , F r a n c i s c L â s z l o , R l i n B o ţ i o c ; ^

jp S z e h e l y C s a b a - c o l a b o r a t o r i ; i i

u r e a z a u n

-s ,

H

r l

*> î \ . , ,

t u t u r o r c i t i t o r i l o r z i a r u l u i

“R d e v ă r u l d e C lu j ”. t u l

i—__ 3

din Oneşti, a început ediţia la modul dezastruos, reuşind apoi, pe parcurs, să “dreagă busuiocul” şi să încheie întrecerea deasupra liniei de dem arcaţie ă locurilor retrogradante. Dacă atacul

-oneştenilor şi-a făcut datoria înscriind 22 de goluri (locul 7 în ierarhia eficacităţii), marea pacoste a fost defensiva care a încasat 29 de goluri (locul 16 în clasamentul apărărilor).

13 - 16. M etrom Braşov 20, Apemin B orsec .19, C im entul Fieni 18 şi Juven tu s Bucureşti 16 puncte. Patru echipe aflate momentan în zona'retrogradantă şi care mai speră la salvare, la unele “schimburi de locuri” cu formaţii situate peste “linia de : demarcaţie”.

Mai avantajate sînt Metrom şi Apemin, cu minusuri la “adevăr” mai rezonabile “-7”, respectiv “-5’ . în plus Metrom are golaveraj zero (18 goluri marcate şi tot 18 primite). Cimentul şi Juventus au încheiat toamna cu “-9”, respectiv “-8” la “adevăr” şi terenul pierdut va fi greu de recuperat în primăvară.

17 -1 8 . Precizia Săcele 10 şi Poli Iaşi 8 puncte. “încheietoarele de pluton” ale seriei, aflate cu cîte un picior în “C”, ambele cu minusuri dezastruoase la “adevăr”: “-14” Precizia şi “-19” Poli. Surprinde mult lamentabila rostogolire a ieşenilor pe toboganul mediocrităţii (şi aşa cum Clujul a ajuns cu “U” - formaţia cea mai reprezentativă şi de tradiţie între echipele studenţeşti a ajuns în “C” şi acum se zbate din greu ca să revină în “B” - în toamna viitoare şi dulcele tîrg al laşilor nu va mai avea reprezentantă îri “B” , fiind greu de crezut câ “-19” la “adevăr” poate fi convertit în salvarea de la retrogradarea în “C”.

V ic to r E. R O M A N

Cîmpia TurziiIsi onorează

)

valorileDuminică, 24 decembrie,

începînd cu ora 10,00, o dată cu desch iderea o fic ia lă a “ O răşelu lu i co p iilo r” d in M unicipiul C îm pia T urzii, Consiliul local împreună cu Radio Uniplus vor demara o ac ţiu n e cu ltu ra l-sp o rtiv ă menită să îi recompenseze pe cei mai valoroşi sportivi din Cîmpia Turzii.

La iniţiativa preşedintelui Cornel Popovici şi a celor p a tru m em bri d in cad ru l comisiei nr. 3 de cultură şi sport din cadrul Consiliului local, s-a'reuşit acum, îri prag de sfîrşit de mileniu, trecerea efectivă de la faza de proiect la cea practică a unei activităţi neglijată de o bună bucată de timp. Din amalgamul de valori născute, crescute şi formate pe aceste meleaguri, duminică

.v o r fi în p rfm -p lanu l autorităţilor locale din Cîmpia Turzii sportivi de toate vîrstele

,sau oameni de cultură precum:

Ştefan- U ngureanu (campion judeţean la tenis de cîmp - categoria 13-14 ani); Andreea S âsâeac (com ponen tă a divizionarei “A ” de şah - Potaissa Turda); G heorghe Negrea (campion naţional de popice - proba individuală); T u d o r V asin ca - A n d re i Balogh (ocupanţi ai locului IV la Campionatul N aţional de popice - proba de dublu); F o tb a l: M a r in c a ş P a u l (grupa de v îrs tă 1 9 8 2 ), Andrei Petru Pintilie (grupa 1984), A d r ia n M ih a i Drăghici (grupa-1986), lo a n Fetiţa (grupa 1987), R a re ş Bogdan Şagău (grupa 1988) şi A d rian lo a n S o p o ra n (grupa 1989). ’

T itlu l de cel . m ai b u n antrenor îi va fi atribuit lui Dionisie Crăciun, cel ca re timp de peste 40 de ani ş-a pus în slujba “sportului rege” ca modelator de talente, el fiind în acest an recompensat şi cu distincţia de antrenor emerit. Comisia Municipală de Fotbal Cîmpia T urzii'va intra şi ea în vizorul organiza­torilo r p rin cel ce deţine funcţia de v icep reşed in te ,' Alexandru Mari.

A lin B O T IO C

f t C R O N I C Â 1

R I N G U L U I

Cupa de Iarnă la box

Clubul sportiv “V o in ţa” a organizat zilele trecute o gală de casă dotată cu Cupa de lam ă rezervată cadeţilor şi juniorilor, precum şi o întîlnire de fete.

Au avut loc un num ăr de şapte în tîln ir i în care p ro tagon iştii au fo s t num ai pugilişti de la secţia de box a C lubulu i sp o rtiv “V o in ţa ” . C onducerea c lu b u lu i, p rin p reşed in te le a c e s tu ia , dl G heorghe C ăpraru , a o fe rit frumoase premii şi diplome.

Dar iată şi întîlnirile disputate în sala de box a clubului: C a t 38 kg , Ş im on C ris tia n - Marinca Sergiu; C a t. 40 kg, Drînda Sergiu - Chiorean Alin;

C at. 51 kg, Groza Dan - Costea Radu; C at. 54 kg, Pod Gligor - S ixai A n d re i; C a t . 57 kg, O lteanu T udor - R us Dorel; C a t. 60 kg, G roza M ihai - Marinca Ovidiu; C at. 63,5 k g ,. Puşcaş Mihai - Rusu Dorin. ,

La fete s-au întîlnit în cadrai categoriei 48 kg (semimuscă), Raţ Adriana şi Mureşan Ada am bele de la “V o in ţa”. Meciurile disputate au fost fără decizie deoarece,- după cum am spune, au fost în “familie”. ■

A n tren o rii B an Sever,. D um itru N eg rea şi Ion C hendreanu s-au declarat; mulţumiţi de stagiul de pregătire al e lev ilo r lo r. L a buna

. d esfăşu rare a în tîln ir ilo r- a -contribuit şi arbitrul Coriolan

Iuga. U rm ează o pauză b in em erita tă de c irc a trei săptămîni, după care activitatea secţie i va fi re lu a tă pe 10 ianuarie_2001. .

Reporter

“ C u ltiv a rea trupulu i, sufletului şi minţii, a acestor trei unităţi, în mod armonios, asigură cea mai ideală formare a omului”.

***

“Condamn sportul care n u urmăreşte deţinerea puterii de muncă şi a bunătăţii sufleteşti, ci recordul şi exhibiţiile în stilul circurilor şi varietăţilor”.

*’** ’“ Izvoru l n eseca t al

frumuseţii este sănătatea, iarsănătatea se conservă numai,prin educaţie fizică”.

* * *

“în afară de educaţia fizică în masă, natural că trebuie să se dea dezvoltarea cuvenită sp o rtu rilo r, ia r p e n tru , asigurarea continu ităţii în această ramură importantă a educaţiei fiz ice , cluburile universitare sînt o condiţie esenţială”. • „ -

*** ,

“Educaţia fizică inspirată de un ideal, de o concepţie de v ia ţă , d isp u n în d de o conducere entuziastă şi bine pregătită, poate să dea cele -mai frum oase rezu lta te educative în mijlocul lumii satelor”.

***

“Prin educaţia fizică se

valorizează sursa inepuizabilă a .energiei naţionale în serviciu l;patriei şi naţiunii, se creeazăcetăţeni de acţiune, cu voinţă şica rac te r, om ul ceru t devremurile noi”.

***“Studenţii care se pregătesc

Constatăm că nu totdeauna şi nu în tot locul evoluează pe dramul cel adevărat. Acolo unde totul Se bazează pe record, pe victorii cu orice preţ, pe spectacol şi pe cîştig bănesc, sportul pierde com ponenta sa cea m ai educativă. în acest caz din

I U L I U H A Ţ I E G A N U D E S P R E E D U C A Ţ I E

F I Z I C Ă S I S P O l t T ( V )pentru a deveni conducători şi educatori nu pot absenta de pe arenele sportive. A înnobila su fle tu l şi fizicul, este un serviciu adus neamului”.

“Educaţia fizică .urmăreştem ai ales va lo ri b io log ice.Idealul pe care îl ţinteşte, esteomul sănătos la trup, la minteşi la suflet, capabil de muncă şide luptă”. .

*** .

“E ducaţia fizică în zilele no astre se p rezin tă ca o m anifestare culturală. D acă privim acest curent de cultură fizică în exteriorizările sale

factor constructiv sportul setransformă în factor distructiv” .

***

“Educaţia fizică fiind o trăire integrală psihofizică, permite ca omul să se elibereze din lumea sa, adeseori mecanizată şi să v ină în contact cu m arile izvoare miraculoase ale naturii: soare, aer, apă. Astfel , i- se dă omului ocazia să se relaxeze, iar prin aceasta să se restaureze, să se recreeze”.

***

“Educaţia fizică, şcoală a~. săn ă tă ţii, va da roade , cu deosebire dacă va fi înţeleasă în sens colectiv”. -

“Dramul spre stadion trece prin cab ine tu l m ed icu lu i Medicina sportivă este clinica omului sănătos”.

Aşadar acum mai bine de şase-şap te decen ii, Iu liu Haţieganu avea num eroase idei de , o mare actualitate char şi azi - în dom eniul educaţiei fizice şi sportului. El are o concep ţie avansată privind rolul educaţiei fizice în şcoli, facultăţi, în lumea satelor. Apreciază sportul de perform anţă, dar -îi

• condamnă părţile negative. Pune mare preţ pe medicina sportivă con tribu ind aplicarea ei - pentru prima dată la noi în ţară - la cluburile sportive universitare. Acestea au fost motivele care iri-au

, determinat să reiau cîteva din ideile lui Iuliu Haţieganu - ilustru medip şi profesor, dar şi promotor şi susţinător al educaţiei fizice - cu speranţa că nu este totul pierdut şi-că educaţia fizică îşi va redobîndt statutul pe care îl merită şi câ orele de educaţie fizică din şcoli şi facultăţi - ore ae sănătate - vor fi din nou preţu ite . P en tru viitorul psihobiologic al acestui neam.

D o rin A L M A Ş A N

!j polar SUA = 25.792 Iei 1 Marcă germ ană = 12.176 Iei

I mi 1 EURO = 23.814 lei^

l g AUR = 227.168 lei:

h r m n 'Pi

i'■««a

înfr-o economie de piaţă Ia început de drum , relaxarea fiscală poate fi tram bulina spre un mecanism de ale căru i roade vor beneficia, mai devreme sau mai tîrziu atît oamenii de afaceri, cît şi populaţia. ’

Relaxarea fiscală aplicată la 1 ianuarie 2000 în România a găsit o economie săracă şi dom inată încă de s truc tu ri care lucrează în pierdere, ceea ce face ca efectele acesteia să se vadă mult mai tîrziu . Riscul ca această decizie a autorităţilor române să răm înă fără rezultate creşte, se pare , pe zi ce trece, in condiţiile in care ritmul restructurării şi p rivatizării au încetinit foarte mult. Proverbul “Toate la timpul lor” aplicat unei economii în tranziţie a r spune că sprijinul autorităţilor în dezvoltarea acesteia trebuie sâ vină exact atunci cînd piaţa o cere, şi nu mai tîrziu, pentru că sărăcia şi economia subterană nu fac altceva decît să se accentueze într-o perioadă de aşteptare şi speranţă; care s-a dovedit a fi, la noi, de zece ani.

Un an de relaxare fiscalăDupă un an de anulare a tuturor facilităţilor

fiscale acordate sau care urmau a fi acordate unor investitori români sau străini, Guvernul decide sâ treacă la o reform ă a sistem ului fiscal, aplicabilă chiar de la 1 ianuarie 2000. Programul prevede reducerea impozitului pe profit de la 38% la 25%, o singură valoare pentru taxa pe valoarea adăugată - de 19%, apariţia termenului de venituri neimpozabile, precum şi reducerea cu 20% a accizelor. De asemenea, investiţiile efective beneficiază de un credit fiscal de 10% în primul an după realizarea acestora, iar impozitul pe profit pentru exporturile încasate în conturile de la băncile din România va fi de cinci la sută.

Programul de relansare fiscală a avut ca principal obiectiv uniformizarea regimului taxelor şi impozitelor şi crearea unei stabilităţi în sectorul legislaţiei privind societăţile comerciale. Pentru că nu au mulţumit pe toată lumea, lucru care era de altfel de aşteptat, noile acte normative au fost_ criticate şi, ca urmare, au fost modificate acolo unde într-adevâr se impunea acest lucru. Astfel, a fost necesară o precizare la Ordonanţa privind impozitul pe profit în cazul societăţilor care lucrează în zone defavorizate sau libere, precum

şi în cazul notarilor care au fost eronat introduşi ca plătitori de TVA. în acelaşi timp, noua legislaţie fiscală "prevedea anularea, atît la

, capitolul profit, cît şi la cei de TVA, a tuturor facilităţilor şi prevederilor anterioare legate de im pozitu l pe p ro fit şi de TVA acordate investitorilor români, şi străini.

Ceea ce se impunea de-a lungul acestui an a fost accentuarea reformelor structurale şi mai ales privatizarea a cît mai multe instituţii de stat, lucru care ar fi completat relaxarea fiscală şi ar fi creat premisele unei derulări cît mai uşoare a maşinăriei economice. Nu a fost aşa şi, ca urmare, abia se pot întrezări efectele şchimbării fiscale de la începuturanului 2000.

Pro şi contra, bines i rau ...

La scurt timp după lansare, programul fiscal a avut parte atît de atacuri, dar şi de declaraţii de sprijin din partea mediului social şi de afaceri din România. Nemulţumiri au venit din partea societăţilor din turism şi a transportatorilor rutieri, care au contestat cota unică de TVA, a firmelor, producătoare de alimente care au avut parte de o

majorare a TVA de, la 11% la 19% sau de anularea scutirilor, dar şi a confederaţiilor sindicale, care au contestat noile acte normative, chiar dacă accentul solicitărilor acestora a fost pus mai mult pe creşterea nivelului de trai.

Cabinetul de la. B ucureşti a p rim it însă declaraţii de sprijin din partea Comisiei Europene, a guvernelor străine, precum şi din partea firmelor de consultanţă străine aflate în România. Poate cel mai mulţumitor sprijin a fost cel din partea organizaţiilor financiare internaţionale - FonduL Monetar Internaţional şi Banca Mondială - care au reamintit că investitorii străini preferă un regim fiscal stabil şi uniform în locul unor facilităţi fiscale întîmplătoare şi preferenţiale. Ţrebuie, totuşi amintit că în toate afirmaţiile de sprijin ex is ta şi p rec iza rea că p riv a tiza rea şi restructurarea trebuie să. continue.

Realitatea economică românească era, însă, la momentul introducerii acestor reglementări mult mai săracă în fonduri, mai copleşită de tendinţa firmelor de a nu acoperi plăţile datorate bugetului, sătulă chiar de promisiuni şi de desele schimbări legislative: în ideea de a sprijini reforma fiscală, Guvernul a decis să reducă numărul de fonduri speciale, finalita tea fiind însă negativă în condiţiile în care anul electoral şi-a spus cuvîntul. Nu s-a reuşit să se reducă decît un singur fond special şi anume cel al agricultorilor, format din contribuţia angajaţilor din industria alimentară.

principal, facilităţii acordate de Guvern. In acelaşi sens, în privinţa m enţinerii politicii fiscale, precizarea va consta în faptul că o economie are nevoie de o perioadă destul de lungă de relaxare fiscală pentru ca reducerile acordate să se adreseze unui plus real de producţie, şi nu unui minus sau zero de cantitate. Mai mult, reducerea impoziţului pe profit s-a reflectat în bugetul de stat după zece luni de la aplicare, printr-o creştere â veniturilor la acest capitol de 17,2% comparativ cu perioada ianuarie-octombrie 1999. ’

Relaxare fisca lă şi... încă ceva ,

în acest ritm, Iară susţinerea privatizării şi a restructu rării în trep rin d erilo r ca re m erg în pierdere, este greu de anticipat o evoluţie pozitivă a e fec te lo r re lax ă rii fisc a le în R om ânia. Fiscalitatea este o rotiţă ’care singură nu poate face ca întreaga maşinărie economică să meargă âtît de bine încît să şi producă. Ca urmare, pentru a fi o trambulină spre eficieritizare, relaxarea . f isc a lă are nevo ie de m ăsu ri de sp rijin : re s tru c tu ra re şi co n tin u ita te . A cce le ra rea restructurării şi a privatizării este o decizie a autorităţilor române care nu mai poate întîrzia, pentru că este lesne de observat că s-ar pierde şi puţinele lucruri bune realizate în ultima perioadă şi anume o creştere" economică, o îmbunătăţire a

M erită poa te am in tite unele dec iz ii a le exporturilor şi o uşoară majorare a colectărilorA. K i m a f u r A Ir» n f i î n n l o o o n c a A r m A m i n p n i r A l O Y O m

au torită ţilo r rom âne în acest sens, precum facilităţile fiscale pentru societăţile care se vor privatiza, dar şi faptul că întreprinderile mici şi mijlocii au obţinut scutirea de la plata taxelor vam ale pentru im porturile de echipam ente necesare producţiei.

bugetare. în privinţa şanselor m enţineni relaxării. fiscale, acestea se întrezăresc a fi posibile. O dată pentru că strategia economică a României pe termen mediu prevede că România va urina o politică fiscală care va contribui la stimularea econom isirii şi a investiţiilo r - obiectivele

în final, efectele pozitive ale acestei politici ' Pn orxtare fund controlul deficitului bugetar şi s-au simtit în creşterea exporturilor şi menţinerea consolidarea reformei sistemului de impozite - şi pe parcursul întregului an a legislaţiei fiscale, m al doilea nnd pentru ca Romania este in Europa Totuşi, structura exporturilor mi s-a schimbat fundamental, creşterea datorîndu-se astfel, în

şi nu poate uita acest lucru.d e Laura R Ă D U L E S C U

Agresarea organelor da control pe calea ferată a luat amploare

urmare din pagina 1

Numai intervenţia* >Poliţiei i-a scăpat

în ziua de 24 noiembrie organele de control CF au

^ efectuat o serie de verificări, împreună cu Poliţia TF Cluj, pe linia Rebrişoara - NăsăUd - Livezile, unde s-au depistat călătorind ilegal un nurhăr de 254 persoane. Cuantumul amenzilor aplicate s-a ridicat la 3,7 milioane lei. O acţiune asemănătoare a fost organizată şi în ziua de 25 noiembrie, pe linia Zalău - Sărmăşag -. Marghita, unde 175 de călători,

ce nu deţineau legitimaţii de călătorie au fost amendaţi cu suma totală de 2,9 milioane lei.

Surse din cadrul societăţii de Scurt Parcurs ne-au informat bă în staţia Abrami inspectorii CF au fost agresaţi de un grup de 25 de rromi ce călătoreau ilegal. Am fost nevoiţi să facem apel la Poliţia din Marghita atît pentru a ne apăra, cît şi pentru a ne putea îndeplini atribuţiile de serviciu”, a declarat conducerea societăţii. Persoanele în cauză au fost amendate contravenţional cu sume cuprinse între 500 mii lei şi 2 milioane.

■în luna decembrie, numărul controalelor efectuâte a fost de

37. Cei peste 1.500 de călători găsiţi în neregulă au fost amendaţi contravenţional cu suma totală de 26 milioane lei. în opinia inspectorilor CF perioada decembrie - ianuarie reprezintă „un pol" al călătoriilor frauduloase. De altfel, Între. 23 decembrie Ş'3 ianuarie 2001, organele de control, împreună cu Poliţia TF vor intensifica acţiunile de verificare a gradului de (i)legalitate pe trenurile de persoane.

Personal de tren destituit

Nici personalul angajat nu a scăpat de sancţiuni. Controalele asupra celor 82 de garnituri de tren verificate în lunile noiembrie şi decembrie au atras desfacerea contractului de muncă a unui şef de tren, pentru tolerarea călătoriei fără legitimaţie a unui grup de călători, precum şi pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.

De asemenea, 4 controlori de tren au fost sancţionaţi 'cu retrogradarea din funcţie, deoarece au dovedit inconsecvenţă şi lipsă de eficienţă în realizarea atribuţiilor de serviciu. Pentru diverse alte forme de abateri de la normele de serviciu un număr de încă 7 salariaţi au suportat diminuarea retribuţiei pe o perioadă de 1 - 3 luni. ’

în vederea înscrierii îiC E C C A U - F I L I A L A C L U J

’îî “TABLOUL CORPULUI” pe anul 2001, toti stagiarii care au. r . . . ’ 1 . . ® . . . .abso lv it examenul de aptitudini din -»nnn " ■

leg ii pînă la 10.01.2001. 25' 26 no,em bne 2000> *?»

A lte inform aţii la sediul CECCAR Filiala Cluj şi telefon 064-43.03.73.

i v o r întocmi dosarul potrivit

Ministrul de Externe, Petre Roman, a semnat, vineri, în numele Guvernului României, memorandumurile de finanţare prin.care UE'alocă României, în cadrul programului ISPA, aproximativ 430 de milioane de euro, fonduri nerambursabile destinate derulării a cinci proiecte de mediu şi transporturi. Primul dintre documente se referă la programul pentru managementul apelor uzate în Piatra.Neamţ, Din costul total de 13,8 milioane euro, finanţarea prin ISPA este de 10,3 milioane euro. Termenul de finalizare a lucrărilor este 31 decembrie 2005. Un alt program are ca obiectiv reabilitarea tra tă rii" apelor uzate şi a sistemului de canalizare în Constanţa. Prin memorandum, UE acordă 72,4 milioane euro din costul total al

proiectului, care este de 96,5 milioane euro. Proiectul va fi terminat pînă la, cel tîrziu, 31 decembrie 2007. Pentru reabilitarea stecţiunii de cale ferată Băneasa-Feteşti, pe linia Bucureşti-Constanţa, UE alocă, prin ISPA, 231,7 milioane euro, costul total fiind de 308,9 milioane euro. Ca dată de finalizare a fost fixată 31 decembrie 2006. Un al patrulea memorandum semnat vineri vizează lărgirea la patru benzi de circulaţie' a DN Bucureşti-Giurgiu. Finanţarea ISPA se ridică la 43,4 milioane euro, dintr-un total al programului de 57,9 milioane euro. Proiectul trebuie terminat pînă la 31 decembrie 2004.

Ultimul dintrememorandumurile semnate are ca obiectiv construirea

autostrăzii Bucureşti-Cemavodă, secţiunjle 4 şi 5, cu o finanţare ISPA de 71,7 milioane euro, dintr-un necesar de 95,6 milioane euro. Data de finalizare a lucrărilor este 31 decembrie 2005. Memorandumurile au fost semnate, anterior, la Bruxelles, de reprezentanţii Comisiei Europene. Documentele intră în vigoare imediat, iar fondurile intră în contul României începînd cu data semnării.

Prin aprobarea a încă trei proiecte de mediu, în luna octombrie. România a absorbit întreaga sumă alocată în anul 2000 prin programul ISPA. Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare ISPA a fost lansat în anul 2000, pentru a sprijini infrastructura de mediu şi transporturi din ţările candidate la integrarea în UE.

Banca Transilvania S.A.S U C U R S A L A _C LU <J-N APO C A- s t r . D o r o b a n ţ i l o r n r . 3 S U C U R S A L A D E J - s t r . 1 M a i n r . 4 1 • . ' ' T ;S U C U R S A L A T U R D A - P - ta R o m a n a n r . l S X -X

Miitumeste tuturor clienţilor, acţionarilor si Silcelorlalţi parteneri de afecerf pentru ^colaborarea cfinacestan, dorindu-le

saitoatori Fericitesi

LaMutâArtil ilsfeffiiOţîis v

S e rv ic ii d e c a lita te la p re tu r i c o m p e titiv e /

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRUPROTECŢIA CONSUMATORULUI-431.367.

"JkdevăkuQ. de C£uj" i / â u f tc a g â ,

Sătibătotii fie/iicitel

e v ă ru l d e C I îs m b a tă -m a r t i, 2 3 -2

V ra c /ă ( M m u MEJ^T ' Veşti bune pc meleag: bem pen tru că sîntem păcătoşi, d a r ne bucurăm că S-a născut X -~,m încăm p en tru ca pîntecul să simtă plăcerile adevărate şi, una peste alta, în n im icn ic ia s | ^ .-n o a s tră -n e . sim ţim ..ca n iş teZ ei. Adică, m ari, graşi şi înm iresm aţi de-, toate ••cele,s-«-->";':* £ «

t - Şi pen tru ca susu r de colind să vestească zile şi mai îm belşugate, rogu-Te să p r im e ş t i^ şi gînd de cozonaci, şi beteală de ţuică m ărgelată, şi ghirlande de vinuri alese. ^TŢ^-Bucate cu cheltuială ce dezm eardă a rg in tu l dimineţii, în această iarnă ce c ă lă to re ş te ^

^ \ p e şale răpuse şi la clinchet de răchie neviclenită un

‘ 7 ' I; ~ \ - i / < 1 * *' Crăciun fericit! i

MOS CRĂCIUN A SOSIT LA GRĂDINIŢA NR. * *

O O“Anul acesta Moş Crăciun pare mai tînăr. Săniuţa lui z b o a r a .

Nu mai aşteaptă zăpada. Are multă treabă. La Grădiniţa N r . 6 6 din Cluj-Nâpoca toţi copiii aşteaptă cu nerăbdare sosirea lu i M o Ş Crăciun”...

Apoi... “Cîtă bucurie!!! Se pare că anul acesta Moşul este m u l t . mai darnic decît în ceilalţi ani!” .

Cuvinte izvorîte din inimă. De fapt, cuvinte de m u l ţu m ir e adresate de colectivul G rădiniţei Nr. 66 M isiunii C r e ş t i n e AWANA, reprezentată de dl loan Vereş (pastorul Bisericii “H a r u l Creştin”), pentru contribuţia substanţială adusă grădiniţei. F i i n d c ă la Grădiniţa Nr. 66, Moş Crăciun a sosit! :

J h î a v o a r e o . . . d e f a v o r i z a ţ i l o rOriginea cuvîntului “Crăciun” a rămas pînă în zilele de

astăzi un m otiv de discuţii pentru etimologi. Provine, se pare, dintr-un fond mitic extrem de vechi care, pentru români este singurul care desemnează naşterea lui Hristos. P o tr iv i t iu i A le x a n d e r R ein h ard t, C răc iu n e s te o sem idivinitate arhaică legată, mai probabil, de un cult al străm oşilor peste a cărui semnificaţie s-a suprapus, odată cu creştinarea rom ânilor, ziua Naşterii Domnului. Vechi legende susţin această alternativă. Astfel, se spune că Moş Crăciun era un cioban hain la suflet, care atunci cînd Fecioara M aria l-a rugat să o îngăduie sâ nască în s tau lu l; lui, acesta a refuzat-o. Nevasta Crăciunului, o femeie miloasă şi cu credinţă o primeşte pe Maica Domnului, în taină şi totodată îl moşeşte pe Pruncul Isus. Aflînd de toate acestea M oş C răciun se înfurie a tît de tare pe neascultâtoarea lui nevastă îneît îi taie mîinile. Prin marea ei îndurare şi milă, Fecioara Maria i le aşază imediat la loc. Vâzînd această minune Crăciun, de bucurie că femeia lui a scăpat de o pedeapsă nemeritată, s-a apucat să joace în jurului unui foc din lemn de brad pe care l-a aprins în curtea casei. Dezmeticit de miracolul care s-a petrecut, Moş Crăciun oferă ofrande Fecioarei. Aşa ajunge din Moşul rău, unu} bun, iar schimbarea lui s-a păstrat pînă în zilele 1 n o a s tre p rin o b ic e iu l d a ru rilo r d in z iu ă N a ş te r ii Mintuitorului care semnifică dorinţa de schimbare în bine a fiecărui creştin.

O altă legendă spune că Fecioara Maria, în căutarea locului-pentru N aştere, a cerut sprijinul copacilor din pădure. Fagul s-a eschivat spunîndu-i că frunzele lui nu-i vor folosi la ascunziş. Stejarul, la rindu-i a refuzat-o politicos temîndu-se să nu fie tăiat prea curînd. Frasinul s-a ascuns după paltin şi, singurul copac căruia Maica Domnului mai putea sâ i se adreseze a rămas bradul. Rugat cu pioşenie pentru adăpost, acesta şi-a lăsat cetina cît mai jos cu putinţă pentru ca Naşterea sâ fie ocrotită cît mai bine cu putinţă. Recunoscătoare, Maria a hărăzit ca bradul sâ rămînă veşnic verde, iar creştinătatea sâ sărbătorească de fiecare dată Naşterea lui Hristos alături de un brad

iodobit.

Secretariatul de Stat pentm P ersoane cu H andicap a cheltuit, în acest an, în ju r de 50 de miliarde de lei pentm p rogram e de pro tec ţie a persoanelor cu handicap, însă interesul faţă de recuperarea lor este destul de scăzut, în multe cazuri persoana cu deficienţe reprezentînd o sursă de venit pentm familia din care provine.

.S S P R acoperă lunar, pentm fiecare familie în care există o persoană cu handicap, plata ajutomlui social - 400.000 de lei, precum şi a gratuităţilor la transportul urban şi intemban, telefon, televizor şi radio. Suma aferentă acestor cheltuieli se ridică pînâ la 1,7 milioane de lei lunar (în funcţie de gradul de han d icap ) şi nu este im pozabilă. Surse din cadm l SSPH susţin că deşi nu este o sumă prea mare, sînt sute de oam en i de o am en i care au

venitu ri cu m ult sub acest plafon şi care renunţă la telefon, radio şi televizor pentm că nu le pot plăti. în acest context în care , d rep tu rile băneşti şi fac ilită ţile se raportează la gravitatea handicapului, rareori fam iliile Sînt in teresa te de recuperarea fizică şi mentală a persoanei cu deficienţe, care este a s tfe l mai u şo r de manipulat.

în m om entul de fa ţă , în ev iden ţe le Inspecto ra tu lu i T erito ria l de S tat pen tru Persoanele cu Handicap Cluj figurează 7.000 de persoane cu deficienţe, dintre care 3.500 beneficiază de ajutoare speciale- lunar, 1.400 primesc alocaţie dublă, iar restul, drepturi băneşti şi facilităţi. Cheltuielile lunare a le IST PPH pentru aceste persoane se rid ică la aproximativ 3 miliarde de lei.

Secretariatu l lucrează; în

prezent, cu aproximativ 30 de organizaţii neguvem am entale care derulează m ai m ulte programe destinate persoanelor cu handicap şi care v izează in form area, in s tru irea recuperarea şi apărarea drepturilor acestei categorii. O p arte din fondurile necesare acestor programe provine de la SSPH, care a alocat anul acesta 50 de miliarde de lei acestor proiecte, alta din bugetele locale ori din surse externe. Aceleaşi su rse d in SSPH afirm ă că num ăru l p rog ram elo r de recuperare este prea m ic rap o rta t la n ecesită ţi, fiind necesară o mai mare implicare d in partea o rg an iza ţiilo r neguvemamentale şi asociaţiilor persoanelor cu handicap, care cunosc cel mai bine problemele sp ec ific e fiecăru i tip de deficienţă. Cazuri speciale se în reg istrează şi în sistem ul

i . .

protecţiei copilului, unde, d i n cauza sărăciei, multe f a m i l i i trăiesc din alocaţia copiilor o r i îi trimit la cerşit şi forat. P en tru a veni în ajutoml copiilor sărac i, dar a preveni situaţiile în c a re aceştia devin surse de v en it, , rep rezen tan ţii A g e n ţie i N aţionale pen tru P ro te c ţ ia Drepturilor Copilului au d e c is ' ca familiile sâ nu p rim e a sc ă bani, ci sprijin material c o n s tîn d în obiecte ori plata f a c tu r i lo r restante. A ceste m ăsuri s î n t cuprinse într-un program d e in teres na ţio n a l, d e s t i n a t prevenirii abandonului fa m il ia l şi finanţat din bugetul d e s t a t .

, Pentm a elimina abuzurile -la adresa persoanelor cu h a n d ic a p şi a copiilor, ANPDC şi S S P H au promis câ vor aduce o s e n e de îm bunătăţiri p r e v e d e r i lo r leg isla tive, u rm înd s a colaboreze în acest sen s c u Ministerul Justiţiei.

C o n c u r s u l “ P r o d v i n a l c o ”

d e l a s f î r s i t u l m i l e n i u l u i .

V ineri, la o ra 10.00, red ac to ru l ş e f Ilie C ĂLIA N. a în m în a t d a ru ri de... C răc iun . D in m area u m ă de ^ ^p artic ip an ţi la concurs , de S fin te le S ărbători au cîştigat “b u te lcu ţe” c u bău tu ri fine date de firm a “ P ro d v in a lco ” , M ircea G eo rg e N eag o ş asistent m ed ica l, C lin ic a g ineco log ie “ S tanca” (prem iu l I), lo an U ţâ, e co n o m ist la R .A .P .P .S . C luj şi... A lexandra O n aca (p rem iu l III). Pe c a re , desigur, îl aşteptăm în u rm ăto are le z ile la redacţie . C eila lţi s-au prezen tat şi, ia tă , au o “ lico a re” nouă d e Sărbători.

w

l, ’[ 0 C A M G O LU ŢĂ Şl F A R D A T Ă ,

f I V Â N Z Ă T O A R E A - 1 R A F I N A T Ă : v

J DOAR S Ă - I CER I ,C Ă DANSA-NDATĂ

f f ÎT ! O F E R Ă M / m F / J TOATĂ- 'i p

: a

- -

L * : 4

• k J&. -.fit 11 itiOak

George Mircea Neagoş prim ind premiul I Prodvinalco.

i * i f l l I B l

D -na K erekes Maria din Turda, cea p e care soarta a desemnat-o să vă aducă un strop de fericire, la sfîrşit de mileniu.

TffmiiMhiM ....loan UŢĂ şi redactorul ş e f a l ziarului nostru, dl Ilie Călian.

L a C ă ş e iu ,

S - a a p r i n s T o r ţa ” d e C ră c iu n’ Vorba unui mucalit, în această săptămînă mare a Crăciunului,

Căşeiu şi-a trăit bucuria... secolului. Puternica şi frumoasa aşezare de lîngă Dej, ce a jinduit multe decenii în a-şi apropia gazul metan a trăit împlinirea evenimentului acum la sorocul mileniului. Timp de doi ani, SC SINAICOMIMPEX SRL Iclod a lucrat fără intermitenţă pentm a realiza această mare investiţie ce a depăşit, la preţurile actuale, suma de 10 miliarde lei. Au fost întinse şi montate conducte pe o lungime de 26 km, realizate branşamente la 450 gospodării, îneît la ora recepţiei consumate în acest ajun de Crăciun, lucrările fizice, inclusiv la staţia de reglare şi măsurare, au fost făcute sută la sută şi plătite confoim contractului. De fapt, perfecta colaborare, dintre realizator şi beneficiar, au făcut posibilă evitarea scadenţelor şi înscrierea lucrării în graficele stabilite. Câşeienii au trăit alaltăieri .

din plin acest eveniment mult aşteptat, adunîndu-se cu mic, cu tnare în curtea bisericii ortodoxe unde a fost aprinsă “torţa” cu gaz a Crăciunului. La acest important eveniment au participat reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, ai societăţilor comerciale ce au sprijinit direct sau indirect această realizare, nelipsind managerul SC SINAI, Vasile Pogăcean, care timp de doi ani şi-a stabilit domiciliul flotant a Căşeiu. Inginerul Gavril Rus, diriginte de şantier şi primarul corm® Silviu Boldor au apreciat unanim marea reuşită ă acestei investiţii Ţ schimbă modul de viaţă şi confort a peste două mii de locuitori a r acestui sat de pe malul Someşului, ce au contribuit cu trei miliarde de lei la această investiţie. Marea bucurie o vor trăi în anul vllt? ţ S1 locuitorii satelor componente Coplean şi Rugăşeşti, unde investiţiile sînt promovate în procent de 80% la această dată. - ,

r Tfrgde suflet pentru Asociaţia de sănătate şi speranţă

Şcoala generală nr. 3 din Cluj- Napoca a organizat, cu ocazia, sărbătorilor de iarnă, un tîrg de suflet, prin care elevii fiecărei clase au scos la vînzare, o serie de lucruri personale, pentru colegii lor din scoală. Banii, astfel obţinuţi, au fost folQsiţi pentru achiziţionarea unor alimente pentru bătrînii de la căminul Asociaţia de sănătate şi speranţă din Cluj-Napoca. Activitatea a fost, coordonată de. d-na învăţătoare Simona Belean. ■

• Cadouri de Crăciun din partea Primăriei •

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, Primăria din Cluj-Napoca a dezvoltat ■ o serie de activităţi. Astfel, s-a lucrat pentru punerea în funcţiune a iluminatului public ornamental. Au fost împodobiţi 20 de brazi în zona centrală şi în parcurile de cartier. în sistemul de iluminat public s-au înlocuit circa 600 de surse şi accesorii. De asemenea, Primăria a alocat suma de 100 de milioane în

i vederea organizării, în colaborarea cu Expo Transilvania, a unui „Orăşel al.Copiilor", care va funcţiona pînă la începutul lunii ianuarie 2001. Au fost împărţite 4.126 de pachete, fiecare în valoare de 70.000. Pe plan cultural, s-au alocat 20 milioane de lei pentru festivalul „Vis de iarnă”, organizat în perioada sărbătorilor la Palatul Copiilor..

• De Crăciun •Jandarmii din Cluj-Napoca au

donat 15 milioane pentru Căminul Azil de bătrîni şi pentru Centrul de Plasament „Sfîntul Nicolae“-Cîmpia Turzii. -

t f t L E P E ' A N U LBerbec (21 martie - 19 aprilie)

Pentru nativii acestei zodii, anul 2001 va fi unul prosper dip punct de vedere al banilor. Profitaţi din plin de manevre şi speculaţii financiare şi aveţi toate şansele să fiţi învingători. Sfatul astrologului pentru

întreg anul 2001 este să mizaţi din plin pe “altceva decît instinctele dumnevoastră, cum ar fi investigaţii şi strategii serioase. în dragoste, berbecii sînt înclinaţi, în 2001, să confunde pofta de dragoste cu dragostea adevărată. Se prevăd despărţiri pentru cuplurile cu vechime, toamna 2001 fiind perioada unor hotărîri majore în viaţa voastră personală. Mulţi berbeci vor gusta din plin din plăcerea adulterului, fără a se implica serios în mici aventuri. Cariera berbecilor cu ambiţie va merge spre succes. Veţi munci mult,

,jJar şi cîştigul va fi pe măsură. în privinţa sănătăţii, trăsătura generală este că berbecilor -• le pasă cum se simt şi cum arată şi vor face toate eforturile să fie în cea mai bună formă. Lunile cfele mai critice pentru nativii din berbec sînt noiembrie şi decembrie 2001. Zile norocoase în 2001: 13 ianuarie, 2 martie, 19 . aprilie, 4 iulie, 29 septembrie.

“ Taur (20 aprilie -1 EL mai)Motto-ul taurilor pentru

anul 2001 este ""încet şi sigur”, iar ca sfat general taurii trebuie să lupte cu apatia şi să caute cu orice preţ dragostea. Vestea bună este că taurii vor descoperi că au prieteni adevăraţi,

’ oameni care îi răsfaţă cu afecţiune şi atenţie. Taurii trebuie să fie atenţi în anul viitor să nu cheltuie prea mult, luxulnefiind cea mai bună variantă la conturile “subţiri” pe care le posedă, în domeniul sănătăţii, taurii trebuie să caute echilibrul, evitînd excesele alimentare, mai ales.

Este benefic să scăpaţi de sedentarismul vostru proverbial. Zile norocoase în 2001: 5 februarie, 11 aprilie, 20 mai, 1 august, 8 septembrie, 12noiembrie. ...........

Gemeni (20 mai - 20 iunie)Anul 2001 va fi plin de

dragoste pentru nativii acestei zodii. Cu singurul amendament că prea multă exaltare de moment este o tactică greşită. Temperaţi-vă instinctul şi nu fiţi , prea îngăduitori cu excesele de orice fel. Veţi demara cîteva

proiecte de afaceri care nu se vor finaliza decît la sfîrşitul anului. Asociaţi-vă cu persoane din zodia Peştilor, Leu şi parteneriatul va fi de succes.' Scăpaţi cumva de stresul şi agitaţia voastră permanentă şi protejăţi-'vâ sistemul imunitar, care ar putea fi deranjat de ritmul vostnj frenetic de viaţă. Zile norocoase: 14 februarie, 2 martie, 15 august, 4 noiembrie. • .

Rac (21 iunie - 21 iulie)Tendinţa generală a racilor I

pentru anul viitor este privitul înapoi, în trecut, tactică fără prea mare eficienţă deoarece situaţiile de vjaţă pot fi identice, dar rezolvarea lor trebuie privită din alt unghi. Ascultaţi cu mare atenţie sfatul astrologului: învăţă din greşeli şi mergi mai departe. Femeile rac vor spune, în 2001, adio unui bărbat care s-a jucat mulf prea mult cu~ sentimentele lor. Bărbaţii raci vor avea unele deziluzii în legătură cu persoana iubită. Munca intensă şi succesul din carieră şi bani se potrivesc cu lumea nativilor raci, care este structurată după numărul banilor. Antrenaţi-vă pentru marea lovitură din mai 2001, cînd un asociat vă aruncă mingea pe care doriţi să o prindeţi. Renunţaţi la stilul de viaţă domestic şi ieşiţi în lume! Cu sănătatea nu se anunţă probleme,, poate doar kilograme în plus... Zile norocoase în 2001: 2 ianuarie, 28 februarie, 12 mai, 1 iunie, 11 august, 31 octombrie.

Leu (22 iulie 22 august) în 2001, Leii au toate

şansele să-şi atingă scopurile, dar ca să obţină tot ce-şi doresc şj ce consideră că merită, ei trebuie, să muncească mai mult. Pentru ca totul să iasă cum aţi vrea, organizaţi-vă acţiunile cu mult

timp înainte. Vă aşteaptă vîrful piramidei. în privinţa vieţii amoroase, ar putea interveni unele confuzii pe măsură ce analizaţi legăturile existente şi le anticipaţi pe cele viitoare. Nu daţi vrabia din mînă pentru cioara de pe gard. în luna mai, abordaţi o chestiune personală la rece. îr» legătură

* cu viaţa socială şi carieră - aveţi grijă la Investiţii ’ hazardate, iar la capitolul bani, gîndiţi-vă la depozite sigure şi investiţii irnobiliare. Singurele probleme de sănătate care pot să apară sînt oboseala'şi pierderea în greutate. N-ar fi rău ca

; din acest an să începeţi să vă ocupaţi serios şi sportiv de fizicul vostru. Zile norocoase: 13 februarie, 1 martie, 6 mai, 11 iunie, 30 noiembrie, 15 decembrie.' Fecioară (23 august - 21 septembrie)

Planeta Pluto reînvie în anul 2001 un vis demult abandonat.Indiferent ce doriţi să faceţi, nu lăsaţi pe nimeni să vă convingă de contrariu. Ca sfat astrologie pentru întreg anul, concen- traţi-vă atenţia şi inteligenţa pe propria persoană; nu pe cei din jur. Apoi, mai trebuie să învăţaţi să vă ţineţi în frîu spiritul critic,

vmai ales cînd doriţi să cuceriţi. în primăvara 2001, unele fecioare vor face nuntă. Este anul cînd aveţi toate şansele să întîlniţi şi să păstraţi partenerul ideal. In carieră şi domeniul financiar, sînteţi pe drumul bun. Nu lăsaţi partenerii de serviciu să se laude cu rezultatele voastre. în sănătate, mari probleme nu se întrevăd, atenţie doar la anemii! Zile norocoase: 30 ianuarie, 27 februarie, 22 aprilie, 16 iunie, 1 august, 13 noiembrie.

Joi, 21 decembrie, a avut loc extragerea cîştigătorului concursu lu i organizat de “A devăru l de C lu j” în co labo rare cu artişti şi formaţii de muzică din Cluj-

Napoca. Cel care a ales din urnă ' cîştigătoarea premiul 1 a ieşit num ele c itito rilo r n o ş tri D orela Botez, str. A rieşuluic îş tig ă to ri a fost a v o ca tu l. Marius Miron, aflat întîrriplător la ghişeele dd mică publicitate a le z ia ru lu i nostru. A stfel,

i. I»® . i ,*>

!” ‘î .: . T ' ^ * . ,Mk i s g g*: : • |

Vinul e un capriciu, a p a o eroare, laptele o necuviinţă. ’ . . . :

,T Tot mai ieftin e birtul decît farmacia.

■ • A dam a fost un ipocrit. N -a ştiut să

c - , « fWlăra CntnWn'i ~ • ; * l k ia irunza am puaoarea nvei raca. .•I*e u*as< v *îa. v>e şi licoarea stoarsă

sj 'u n ica 'o ază şi iscat-vf 1;-?‘ Păcatul ciorchini. De aceea a şi-fost alungat$1 . "a- ° . W a , De aceea vmul e dulce ca şi femeia, te

De la frunza din pudoarea Evei cică.

pentru nebăutorii de apă. tulbură şi uneori te scoate din minţi. -

nr.33, care a primit două CD- uri şi două casete - “Absent” de Adrian Berinde, Semnal M, Nightlosers şi Pasărea Colibri, loan Bruchental, domiciliat pe strada I.L. Caragiale nr. 68, a cîştigat premiul doi, constînd în CD şi casete cu artişti clujeni, iar locul trei a fost cîştigat de Bianca Bălaş, din Turda, strada Teilor nr.4. Posesorii acestor premii muzicale au fost prezenţi vineri, în redacţie, premiile fiind înmînate de Cristian Bara, redactor şef-adjunct al ziarului "Adevărul de Cluj". Le urăm lor şi tuturor cititorilor care au p a rtic ip a t la acest concurs Sărbători Fericite şi La Mulţi ani!

Dorela 3o*.ez, cîştigătoarea premiului I, îmDreună cu Cristian Bara, redactor şef- adjunct, cel care î-a

V înmînat premiul. • ■' ■'

i W ' l l I g 's S iS s li

din rai.

Presa israeliană a relatat, vineri, despre înregistrarea unor progrese senoase în negocierile de la Washington cu palestinienii, ca urmare a ceea ce a prezentat concesii tăcute de israelieni, relatează AFP. -

V Avocatul lui Jean-Christophe Mitterrand, fiul f o » preşedinte francez Franşois Mitterrrand, a anunţat că a . | aţ

vineri, o cerere de repunere în libertate a clientului său, joi, la Paris şi închis într-o afacere de spălare de bani f î ' / , r \ f =P

de arme între Franţa si Africa, relatează “

P re m ie ru l desem nat Adrian ta s ta s e a trim is lid e rilo r P t , PD şi

tex tu l d e c la ra ţie i com une de susţinere a C ab inetu lu i sau• i • ■■

, urmare diri pagina 1

am plifica rea p rocesu lu i p r iv a tiz ă r ii în condiţii de transparenţă şi legalitate.

3. C on jugarea efo rtu rilo r pentru promovarea interesului naţional, menţinerea opţiunilor fu ndam en ta le de p o litică externă, accelerarea procesului de in teg ra re europeană şi euroatlantică.

- M en ţinerea constantă a R om ânie i în re la ţiile cu U niunea E uropeană, B anca M ondială şi Fondul Monetar Internaţional.-

4. C ooperarea în vederea consolidării statului de drept,

pe rfec ţio n ă rii sistem ulu i dem ocratic prin adap tarea cadru lu i constitu ţional şi legislativ la stadiul- actual de

^structurare a socie tă ţii româneşth .

4.1. Revizuirea Constituţiei României privind diferenţierea atribuţiilor celor două camere ale Parlamentului:

• Senatul ar reprezenta politic ju d e ţe le (com unităţile administrative locale) şi va avea atribuţii de politică externă. Va decide în legătură cu legile p riv ind adm in istra ţia com u n ită ţilo r locale, ca şi asupra acordurilor, tratatelor internaţionale sau legilor cu

A n g a ja ţ i i s o c ie t ă ţ i i T in a r o m C lu j a u d e c la n ş a t o g re v ă s p o n ta n ă

Angajaţii societăţii Tinarom din Cluj au declanşat, vineri, o grevă spontană şi şi-au depus demisiile în bloc, în semn de protest faţă de decizia conducerii de a amina, pînă în luna ianuarie, plata salariilor pentru luna noiembrie. Muncitorii spun că Invocînd dificultăţile financiare cu care se confruntă,

conducerea societăţii afirmă că este imposibil să achite obligaţiile băneşti mai devreme de 15 ianuarie 2001, prioritară fiind efectuarea unor plăţi importante către principalii furnizori. Revoltaţi, muncitorii şi-au depus demisiile la secretariatul societăţii, acestea fiind aprobate de conducerea firmei. Fiecare

angajat a primit preaviz de desfacere a contractului de muncă. Societatea Tinarom SA are peste 160 de angajaţi şi este profilată pe articole de tîmplărie, întreaga producţie fiind destinată exclusiv exportului. Potrivit conducerii societăţii, numai în acest an cifra de afaceri a depăşit* 10 miliarde de lei, însă, în ultimele luni, societatea a înregistrat restanţe mari la plata salariilor către angajaţi.

implicaţie în politica externă a României.

• Camera Deputaţilor ar avea votul; decisiv în toate celelalte situaţii de legiferare.

• Stabilirea unui domeniu de reglem entare al G uvernului, prin decrete cu putere de lege.; • Reglementarea “situaţiilor

. excepţionale” în care Guvernul po a te em ite o rdonan ţe de urgenţă şi intrarea lor în vigoare num ai după ap robarea Parlamentului.,

• R estrîngerea im u n ită ţii parlamentare numai cu privire la exprimarea opiniilor politice.

•„ In troducerea v o tu lu i uninominal pentm Senat.

4 .2 . R ev izu irea L eg ilo r politice:

• Revizuirea Legii partidelor po litice , pentru restrîngerea numărului de partide.

• R ev izu irea L eg ilo r electorale atît pentm alegerea autorităţilor publice locale, cît şi pentm alegerea Parlamentului

şi Preşedin telu i, în ridicării eficienţei . i n s t i t u t 11 statului şi ale a d m in is t r a ^ ie i publice locale. . - - ,

• Continuarea p rocesu l e reformă în justiţie. _

5. Sprijinirea d e m e r s u lu i . întărire a autorităţii i n s t i t u ţ i * * ^ sta tu lu i; p e r f e c ţ i o n a - * '6 * sistem ulu i de c o o t r C | democratic al acestuia, r e d a r e a

încrederii în sistemul j u s t i ţ i e i şi în mecanismele de i m p u n e r e a legii, a o rd in ii p u b l i c e siguranţei cetăţeanului.

6. Susţinerea m ăsurilo r c e vor fi luate, potrivit p r o g r a m u lu i - de guvernare, pentru r e a l i z a r e a ţ programului special d e s t i n a t j trecerii perioadei de ia r n ă î n L condiţii corespunzătoare. ,^ ţ ||

7. A p licarea p r i n c i p i u l u i ţg consultării între f o r m a ţ i u n i l e ; politice democratice în v e d e r e a • ' fundamentării deciziilor m a j o r e .. de politică internă şi e x t e r n ă a României.”

Com unicatRegia Autonomă de

Termofîcare Cluj-Napoca aduce la cunoştinţa tuturor beneficiarilor serviciilor de livrare a apei calde din municipiul Cluj-Napoca (consumatori casnici) suplimentarea programului de distribuire a apei calde menajere pe perioada Sărbătorilor de iarnă. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor în această perioadă, FtAT Cluj-Napoca va distribui apa caldă menajeră după cum urmează:

• în perioadele 26-29 decembrie 2000 şi respectiv 2-7 ianuarie 2001 (inclusiv), programul de distribuire a apei calde menajere se va prelungi cu o oră, astfel incit apa caldă va fi distribuită între orele 5,00 - 24,00.

• în perioadele 23-25 decembrie 2000 şi respectiv 30 decembrie 2000 - 1 ianuarie 2001 (indusiv), distribuirea apei calde se va face în regim non-stop (24 de ore din 24).

Începînd cu data de luni, 8 ianuarie 2001, programul de distribuire a apei calde menajere va reveni la normal, respectiv între orele4.30 - 23,00 în zilele de luni-vineri, şi între orele5.30 - 23,00 sîmbătâ şi duminica.

Conducerea şi perso­nalul RAT Cluj-Napoca urează tuturor colabora­torilor şi dienţilor unităţii un Crăciun fericit şi un călduros 'La mulţi ani!’ .

B o c a d a t s t a r t u l I a i n i ţ i a t i v e/

l e g i s l a t i v eD eputatul PD Em il Boc a

decla ra t v ineri că , în urma iniţiativei sale, a fost aprobată în fiin ţarea unei no i com isii p erm an en te a C am erei Deputaţilor, care se va ocupa cu reglementarea activităţii în teh n o lo g ia in fo rm a ţie i şi a comunicării. Boc consideră că

- Fot6.' L PETCU

este necesară adoptarea de acte normative în acest domeniu. în ceea ce p riv eş te rev izu irea Constituţiei, Emil Boc afirmă câ va fi înfiinţată, pentru un an, o comisie care va fi condusă de consilierul prezidenţial Mihai Constantinescu.

Membru în comisia juridică, Emil Boc spune că nu va acorda av izu l p e n tru în v es tirea viitorului ministru al Justiţiei, dacă acesta nu va avea prevăzut în programul său revizuirea legii ca re in s ti tu ie n eces ita tea num irii, de către m inistru, a judecătorilor. De asemenea, Boc afirmă că nu este de acord cu p ro p u n e re a ca im un ita tea parlamentară să fie ridicată cu două treimi din voturi, fapt care a r duce la îng reunarea procedurii.

A. M.

P rin p rogram u l d e g u v ern a re , F U S ! u r m ă r e ş t e s ă a s ig u r e a n g a ja ţilo r d in e c o n o m ie u n s a l a r i u

c a r e s ă Ee p erm ită s ă d u c ă u n trai d e c e n tPrincipalul obiectiv al guvernării PDSR în

privinţa salariilor este asigurarea unui salariu care să permită cel puţin un nivel de trai decent, se arată în cadrul programului de guvernare depus de PDSR, vineri, la Parlament. Potrivit aceluiaşi document, Guvernul consideră că prin politica veniturilor salariale munca trebuie să redevină o valoare socială. Un astfel de obiectiv nu poate fi realizat în situaţia în care, deseori, un salariat cîştigă la fel de puţin cît un şomer sau un alt asistat social. Creşterea veniturilor angajaţilor trebuie sâ fie o urmare a creşterii productivităţii muncii, obţinută prin decizii manageriale şi organizatorice corecte, nu prin limitarea costurilor salariale. Pentru aceasta, vor fi utilizate “pîrghiile pe care un sistem concurenţial le permite".

Guvernul PDSR va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referinţă în întregul sistem salarial, pentru a motiva munca. Se are în vedere o creştere treptată a salariului minim, astfel încît acesta să fie, în 2004, cu cel puţin 50 la sută mai mare decît la sfîrşitul anului 2000. Potrivit autorilor programului de guvernare, valoarea salariului minim pe economie şi creşterea lui pe etape vor fi raportate la valoarea coşului zilnic, urmînd să fie consultate sindicatele

— I ■ ■. I U— 1.11.11 mamrm

şi patronatelor. în paralel, vor fi luate m ă su ri d « reducere a costurilor unui loc de muncă, în s c o p d diminuării volumului muncii la negru. Drept u r m a r e , va apărea o diferenţă semnificativă între v e n i t u r i le unui salariat şi cele ale unui şomer, fapt c a r e v a genera o atitudine activă pe piaţa m u n cii. Jn sistemul bugetar, Guvernul va iniţia o re ie ra rh îz a re a salariilor în raport cu importanţa dom eniului ş i de performanţa serviciilor prestate. ’

Măsura menţionată va fi negocia tă c u partenerii sociali, pentru evitarea unor “m o d if ic ă r i conjuncturale, de multe ori subiective” ale v a lo r i lo r de referinţă sectoriale sau ale coeficienţilor d e ierarhizare. '

în cadrul societăţilor comerciale de s ta t, a l regiilor autonome şi al companiilor n a ţ io n a le , programul de guvernare presupune re sp ec tarea legislaţiei privind remunerarea în concordanţă c u obligaţiile asumate prin contractul de administrare, j cu eficienţa activităţii şi cu plata obligaţiilor fa tă * de bugetul de stat. în ceea ce priveşte p o lit ic a generală de încurajare a accesului t in e r i lo r absolvenţi din instituţiile de învăţămînt s u p e rio r, se va urmări ca aceştia să fie scutiţi de la p la t a impozitului pe salariul primit în primii doi ani d e la angajare.

â p tâ ţi-1 p® lud lin i

Sabău - acţionar principal al F.C. "U" SA

- : Vineri .seara,. Consiliul; Director al F .C .;. "U" â hotărît înfiinţarea F.C. "U"- S.Â. ăl cărui acţionar principal (51% din acţiuni) este Ioan Ovidiu Sabău. Vom reveni cu amănunte.

Andrei Lazăr este un copil de trei an i şi jum ătate , cu ochi căprui şi limpezi. D in privirea lui castanie, cu greu s-ar putea _ desluşi motivul pentru care viaţa i-a dat un trist “cadou” în urmă cu ap ro ap e un an de zile , îm bolnăvindu-1 de leucemie. Andrei nu înţelege prea bine ce i se întîmplă, fiindcă, şi cu asta trebuie să fim de acord, pentru el s în t m ult mai im portante cîntecele şi poeziile pe care le îngînă în tim p ce butonează computerul. Părinţii respiră în sch im b în 'f ie ca re m om ent spaima că l-ar putea pierde.

Timp de zece luni a făcut. un. tratament dificil cu citostatice la Institutul Oncologic din Cluj- N apoca, sub supravegherea

m ed icu lu i p r im a r Ş tefania N eam ţu , şe fa sec ţie i de Oncopediatrie. în urma acestui tratam ent, m edicu l curant a consta ta t că boa la cedează, Andrei aflîndu-se acum în faza de rem isie , ad ică dispariţia temporară a celulei canceroase din măduvă. Spusele medicilor sînt dătătoare de speranţă, dar . fiindcă boa la poa te oricînd recidiva, speranţa s-ar putea stinge din ochii căprui ai lui Andrei.

T im p de tre i an i, puştiul treb u ie să co n tin u e acasă chimioterapia ca tratament de întreţinere, necesar consolidării remisiei. Pentru stabilirea cu precizie* a formei de leucemie de care su fe ră A ndrei sîn t

necesare investigaţii complexe de labo ra to r, - posibile doar într-un institut de specialitate, din P aris . Numai pe baza acestor analize se poate elabora tratamentul cu cele mai mari şanse de reuşită. Intrînd astfel în baza internaţională de date a copiilor leucemici, Andrei are şansa unei intervenţii medicale

. eficace (este vorba de transplant de m ăduvă), în cazul unei

. agravări rapide a bolii.U rm ăto rii tre i ani de

tratament sînt decisivi pentru viaţa lui Andrei! .

Părinţii lui Andrei, amîndoi dascăli, s-âu decis cu greu . să recurgă la ajutorul mass-media, - fiindcă, spun ei, “nu vrem ca toată această tevatură să pară o milogeală”. Pentru a valorifica şansele de viaţă ale lui Andrei e nevoie de aproximativ 20.000

U SD, sumă care ar acoperi cheltuielile pentru spitalizare în Franţa, analizele de laborator, achiziţionarea medicamentelor p rescrise de laboratorul din P a ris , precum şi p en tru asigurarea unei sume necesare în cazu l unei in te rv en ţii medicale în condiţii extreme.

în speranţa că apelul nostru va avea ecou în su fle te le dumneavoastră, vă rugăm din inimă să sprijiniţi financiar efortul acestor părinţi de a-şi salva copilul.

Vă m ulţum im ! Părinţii lui Andrei

C o n tu l b a n c a r : L azăr Lucian Ovidiu, deschis la BRD - Groupe Societe Generale

în valută-251100296717745 în lei - 251100996717745

îR en tru :re la ţiiîS u p lim en tare^ te l? ,093 ,-37 .47 .06

prin S.C. nr. 128 /1991 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);V A LE R CHIOREANU (redactor şef adjunct); C R ISTIAN BARA (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail:adevq@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail; reclama_adevcj@mail.dntq.ro

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU;: SOCIAL-: CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07: ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 -CODINSAMOILÂ: PUBLICITATE:TEL./FAX:19.73.04-RÂUL

S ecre tar de redacţie: H orea PETRUŞ

- publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73 07 r LIVIA POP;

Tei/rax: subredacţia turda: tel/fax: 31.43.23 \ U19.74.18; SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75 *;: : : / :

TIPARUL EXECUTAT LA