REDACŢIUNEA ,AflmîHistraţiunea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30 .S crisori n e fra n ca te n u se p r i­

m esc.— M anuscripte n u se re trim it.

I N S E R A T E se primesc !a Admlntstraţiune In

Braşov şi la urm ătorele BIROUBÎ de ANUNŢURÎ :

In Viena la N. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Em eric Les- ner, H einrich Schalek. A. Op- pelik Na cht'. A nton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Gold- berger, E kstein B ernat, Iuliu Leopold (VII E rzsebet-ko ru t).

P R E Ţ U L I N S E R Ţ I U N I L O R : o se ria garm ond pe o col6nă 10 banî p en tru o pub licare. — P ublicări m ai dese după ta r i­fă şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o se riă 20 bani.

A N U L L X IV .

,g a z e t a " iese în Ш аге (Ц.ADoflamente pentru Austro-Ungaria:Pe un an 24 cor., pe ş0se luni

12 cor., pe tre i luni 6 cor. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.

Pentru M â n ia ş i străinătate:Pe un an 40 franci, pe ş6se Inni 20 fr., pe tre i luni 10 fr.

N-rii de Duminecă 8 franol. Se prenum eră la tó té ofî-

eiele poştale din in tru şi din afară şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru Braşo?Admmistraţiunea, Piaţa mate.

Térgul Inului Nr. 30, etagiu I .; Pe un an 20 cor., pe ş£se luni 10 cor., pe tre i luni 5 o or. Cu dusul in casă : Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 c„ p e tre i luni 3 coróne. — Un osemplar 10 bani. — Atât abonamentele c&t şi inserţiunile sunt a se p lăti înainte.

Nr. 13. Braşov, Joi 18 (31) Ianuarie. 1901.

La agitaţiunea Secuilor.Uişcarea, ce a pornit’o represen-

tanţa comitatului Treiscaune din Se­cuime în contra legei naţionalităţi­lor dela 1868, trage to t mai multe municipii predominate de m ajorităţi maghiare în cercul seu şi, după cum seim, din partea acestora s’au adresat dietei deja multe adrese, prin cari im- brăţişându-se propunerea secuescă, se cere revisuirea legei de naţiona­lităţi.

înainte cu câte-va c ile petiţiu- nea Secuilor din Treiscaune adre­sată dietei şi ministrului preşedinte în cestiunea amintită, s’a adus în discuţiune şi în representanţa comi­tatului Arad, unde, după cum am comunicat în numerul f6iei n6stre de eri, cu t6 tă oposiţiunea membri­lor români ai representanţei, s’a pri­mit cu majoritate propunerea co- misiunei permanente de a-se adresa dietei o petiţiune anal6gă celei se- cuesc! pentru revisuirea legei naţio­nalităţilor.

Cu ocasiunea discuţiunii amin­tite s’a întem plat ca din partea ro­mână se se c6ră, ca înainte de a-se desbate propunerea comisiunei per­manente, se se cetescă adresa co­mitatului Treiscaune. ,Ac6stă cerere firescă şi justă nu s’a încuviinţat fără ore-care piedecă, căci unul din membrii maghiari pretindea, că nu e de lipsă a-se cunosce adresa Se­cuilor, deore-ce comisia permanentă face o propunere a sa de sine stă- tătore.

Din incidentul acesta ne-am re­vocat în memoriă, că foile n6stre, pe cât seim noi, n ’au adus pănă as- tăcjî traducerea textului petiţiunii secuesci, despre care e vorba. De aceea ne-am decis se-o aducem noi astăcji, ca se o cun6scă şi publicul cetitor din cuvent în cuvent şi nu numai din estrasele de mai înainte.

Acesta ni-se pare, că este cu atât mai mult necesar, cu cât, cum vedem acuma, chiar şi în comitatele, în cari guvernul Szell a numit noi fişpani, se ia adi în serios de aceş­tia şi garda lor petiţiunea trasă de per şi în gradul cel mai mare ten- denţiosă a Secuilor din comitatul în­vecinat cu al Braşovului. Şi nu nu mai atât, ci fişpanii d-lui Szell cred momentul binevenit dea imita chiar tapta Secuilor si a-se alătura astfel cu trup şi suflet la agitaţiunea lor duşmană naţionalităţilor.

E tă în traducere român^scă tex­tul încâlcit al petiţiunii congregaţiei comitatului Treiscaune, datată dela 12 Octomvrie 1900 şi adresată dietei şi guvernului:

„Mult onorată Cameră a deputaţilor! Escelenţa Vostră, d-le niinistru-preşedmt reg. ung.I In sensul hotărîrei nostre, ce s’a adus sub Nr. protocolar 652 la desbaterea pro- punerei făcute de membrii congregaţiei Dr. Ştefan Bene şi soţi, relativ la desfiin­ţarea articulului de lege 44 din anul 1868 şi la crearea unei nouă legi, rugăm cu t6tă stima pe mult onorata Cameră a deputaţi­lor şi pe Excelenţa Sa d-1 ministru-preşe- dinfe reg. ung., pentru modificarea arf. de

lege 44 din anul 1868, în sensul „ca dife­ritelor naţionalităţi să le fiă permis a-se folosi de propria lor limbă maternă în co­municarea verbală cu autorităţile; dér că în tóté hârtiile, ce le ínaintézá autorităţi­lor, preoum şi diferitele autorităţi, otioii şi corporaţiuni oficiale în lucrările şi disposi- ţiunile lor oficiale, în tóté hărtiile, actele şi procesele verbale, ori de ce natură ar fi, să se potă folosi n^mai şi numai de limba oficială a statului*.

Mult onorată cameră a deputaţilor! Escelenţa Vóstrft d-le ministru-prsşedinte! Articulul de lege 44 din anul 1868 asupra egalei îndreptăţiri a naţionalităţilor enunţă, ce-i drept, că în Ungaria limba maghiară este limba statului, dór distinge limba ma­ternă, limba de afaceri şi protocolară la comune şi municipii şi concede şi între­buinţarea lor în oadrnl legilor.

Insă, durere, esperiăm, oă naţionali­tăţile şi autorităţile politice din comitatele naţionalităţilor, nu esecută legea şi oă pu- néndu-se sub sautul acestei legi leale, mai ales oraşele ou magistrat regulat şi comunele delătură adeseori folosirea limbei oficiale maghiare a statului chiar şi acolo, nnde §. 21 al legei preserió folosirea ei obli­gată.

Mai departe, pe când munioipiile na­ţionalităţilor, oraşele şi comunele voiesc să validiteze propria lor limbă deosebită pe lângă deplina ignorare şi totala respingere a limbei statului, se întâmplă, că pe pă­mântul maghiar al patriei nóstre maghiare limba oficială a autorităţilor şi a oficiilor nu numai că este o limbă deosebită aunsi naţionalităţi, ci că aceste naţionalităţi nu le dau nici Maghiarilor, cu cari locueso împreună, dreptul lor şi nu le dau resolu- ţiunile în limba maghiară oficială a statu­lui maghiar.

In dimineţa vieţei nóstre constituţio­nale, când au oreat articulul de lege 44 din 1868, corpurile nóstre legiuitóre de si­gur au fost îndemnate de consideraţiunea, că aplicându-se folosirea esclusivă a limbei maghiare oficiale a statului în comitatele şi oraşele locuite de naţionalităţi, s’ar putó ca individ! de alt-fel apţi să fiă eschişl dela serviciul public din causă, oă nu cunosceau limba maghiară.

Dór şi acest motiv admisibil a încetat de-a mai fi valabil: căci de 32 de ani le- gislaţiunea nostră jertfesce anual milióne pentru desvoltarea instrucţiunei nóstre pu­blice, instrucţiunea limbei maghiare s’a fă­cut obligátóre prin lege şi în şc01ele na­ţionalităţilor, ór d0că cu tóté acestea s’ar afla cetăţeni, cari şi faţă cu jertfele statu­lui maghiar au refusat de a-şî însuşi limba maghiară oficială a statului, atunci faţă cu ast-fel de cetăţeni nu se póte privi ca o despoiare de drept, d0oă ei, în urma esclu- 8ivei întrebuinţări a limbei maghiare ofi­ciale, se eliminâză din serviciul public prin propria lor greş0lă.

Motivele nóstre espunându-le ast-fel pe scurt, ne rugăm cu deplin respect de mult onorata cameră a deputaţilor şi de Escelenţa 8a d-1 ministru-preşedinte reg. ung. pentru o schimbare a articulului de lege 44 din 1868 în direcţiunea, ca statu­lui maghiar să-i fiă asigurat, cu privire la limba sa şi la aşecjămintele sale, respectul datorit şi din partea naţionalităţilor.

Din textul confus de mai sus al petiţiunei secuesci, va putó înţelege fiă-cine, dâcă ’şi va da numai puţină

silinţă, că Secuii în realitate n ’au în vedere o schimbare a legei dela 1868, ci delăturarea deseverşită a tuturor disposiţiunilor ei, cari mai pot ave pretenţiunea a fi privite ca nisce CQnoesiunî cu totul minimale, făcute principiului de naţionalitate.

Şi omul lui Szell din fruntea comitatului Aradului n ’are altă tr6bă mai folositâre, decât a emula cu co­legul seu dela Sepsi-St.-Georgiu în a cere dietei şi guvernului se nimi- c6scă şi ultimul rest al disposiţiuni­lor legei de naţionalitate, cari n ’au fost încă delăturate prin legile şi ordonanţele mai noue.

Acesta este dreptatea şi echi­tatea sistemului Szell.

Călătoria lui Szell la Viena.Alaltăerl e’a reîntors ministru-preşedinte Ooloman Szell dela Viena la Budapesta. Scopul acestei călătorii a fost se-şî ia in- formaţiunl cu privire la aceea, dâoă „Reichs- rath“-ul va fi capabil de lucrare ori nu. Szell însă — după cum se anunţă — n’a căpătat informaţiunile dorite. Situaţia în Austria este atât de nesigură, încât nu se soie, ce va urma. Insu-şl cabinetul Koerber se clatină. Se фее, că Szell voia să-şi ia amintitele informaţiunl şi din causă, că timpul înaintând, vine [vremea de-a lua o decisiune definitivă cu privire la viit6rele alegeri dietale. Oum însă situaţia în Aus­tria nu e de loc limpezită, Szell va trebui să ţină încă în suspens decisiunea cu pri­vire la alegeri. Szell v* merge ârftşl la Viena pe la sfîrşitul săptămânei.

Dieta ungară a sfîrşit în şedinţa de eri desbaterea budgetului ministeriului de oomerciü. Ministru Hegedűs, luând cuvâutul ca să răspundă deputaţilor din oposiţiă, a folosit prilejul de-a reflecta şi la vorbirea, ce a ţinut’o cancelarul german Biilow în parlamentul din Berlin asupra urcării vă- murilor pe produsele din străinătate, pen- tru-ca ast-fel să îmbunătăţâscă réua situaţiă a agriculturei germane.

Hegedűs însă n’a luat posiţiă categorică în acésta cestiune, ci s’a mărginit a dice, că ori cât de puternic om ar fi oancelarul ger­man, totuşi cuvântul lui nu este încă un tarif şi o stipulaţiune. Guvernul unguresc— (Jise — nu scie încă cu ce fel de sistem vamal se póte apăra interesul Ungariei faţă cu acésta situaţiune. — Cu­vintele ministrului au oam nemulţumit pe cei din oposiţiă, fiind-oă ei se aşteptau, ca Hegedűs să iese cu colórea pe faţă şi să dea lămuriri asupra mijlócelor de apă­rare a intereselor comeroiale ungare.

Vineri se va începe, probabil, desba­terea budgetului ministeriului de agricultură.

Din Austria. Membrii clubului Po­lonilor s’au întrunit ieri la Cameră şi au ales de preşedinte erăşî pe cavalerul Ja worsJci. — Clubul. Cehilor încă a ţinut eri o şedinţă, âr după amiadi s’au întrunit marii proprietari conservativi cehi. — Ale­gerea preşedintelui „Reichsrath“-u!ui s’a amânat pe diua de 9 Februarie, pentru-oa pănă atunci să li-se ofere ocasiă şi timp partidelor de a-se înţelege. Se fac încercări, ca partida poporală catolică să seînvoescă la realegerea lui Dr. Furhs, însă partida esită şi pănă acum nu şî-a dat consimţă­

mântul. Pănă acum tôte cluburile şi-au re- servat mână liberă în acţiunea lor din ca­meră.

Manifestul Luegeriştilor. Din Vi­ena se anunţă, oă Clubul deputaţilor creştini sociali din „Reichsrathu s’a constituit în 241. c. Preşedinte a fost ales Dr. Lueger, sub­stituţi prinţul Lichtenstein şi Dr. Gesmann, După constituire s’a redactat un manifest, în care se declară, oă partidul creştin-social rămâne fidel programului său de pănă acum, care se resumă în următorele: Buni Ger­mani, buni Austriac!, buni creştini şi anti­semiţi. Cu privire la pactul cu Ungaria, în manifest se deolară, că partidul creştin-so- cial a fost cel dintáiü, care a deschis lupta în contra clicei jidano-maghiare şi a dat signalul: séu un pact just, séu nimica.

Ministeriul bulgar Petroff.

Vorbind despre noul minister bul­gar, care s’a format sub preşedinţa ge­neralului Petroff, fost ministru de interne, în urma crisei ministeriale causate de intrigile lui Ivancioff şi Tonceff, cari au eşit din minister, „P. Lloydu scrie între altele:

Mai mult decât aceste intrigi au oon- tribuit la crisa ministerială şi neputinţa fostului cabinet Ivancioff de-a aduce ces- tiunile pendente ale cjilei, cel puţin într’un văgaş normal. Conflictul cu România este încă şi ac}I neresolvat şi comercianţii bul­gari dela Dunăre se plâng, că nu s’a în­cheiat o nouă convenţiă comercială cu Ro­mânia. Bulgaria are lipsă neapărată de un împrumut de 100 milióne franci, dér Ivan- cioff n’a fost în stare în timpul din urmă să capete nici măcar o mică datoriă flo­tantă pentru acoperirea cheltuelilor cu­rente. Agiul aurului s’a urcat 1a 15°/0 şi convenţiunea comercială încheiată cu Tur­cia nu numai oă a adus un minus de 2 milióne la venitele vamale, dér a mai dat nascere şi unui conflict cu representantul Franciéi, care pretinde acum, ca scutirea de vamă, oe s’a dat unor articule turcesc!, să se dea şi importului frances. Tactica, pe care generalul Petroff a urmat’o faţă cu viitórele alegeri pentru Sobranie, n’a plăcut colegilor săi, deóre-ce ei atunci n’ar fi putut esecuta planurile lor şi intrigele lor personale. In fine n’au lipsit nici influenţe, cari au căutat a esploata înaintările în ar­mată dela anul nou, contra prinţului Fer- dinand şi contra ministrului de résboiü Pa- pnkov, şi aşa de fapt nu rămase alta, de- oât ca Ivancioff (fost ministru-preşedinte), Tonceff (fost ministru de esterne) şi Tito- roff (fost ministru de eomerciü) să iese din cabinet şi să fiă chemat un nou şef al lui.

Spune apoi numita fóiá, că chemarea generalului Petroff se esplică şi prin fap­tul, oă astăzi ar fi aprópe cu neputinţă de-a însărcina pe unul dintre membrii partidei bulgare cu oonducerea alegerilor, după-ce în Bulgaria sunt acuma 8—10 partide po­litice. Aşa esistă o partidă demooratică Caraveloff, una liberală Radoslafoff, una li­berală progresistă Zancoff, una liberală naţională Grecoff, una conservativă-naţio- nalistă Stoiloff, o partidă a curţii Petroff, şi chiar o ligă de ţărani agrară socialistă— şi acum, probabil, că şi miniştri Ivancioff şi Tonceff vor căuta să formeze o fracţiune nouă. La nouele alegeri, din 167 mandate nici una din aceste partide n’are prospecte

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. N r. 13.—1901.

de-a câştiga mai mult dela 12—1B man­date. In asemeni împrejurări este plansibil, că 8’a dat ministeriul de interne şi condu- oerea alegerilor în mâna unui general, care nu e pronunţat om de partid şi căruia, póte, îi ra succede să mai reducă numörul partidelor politice. Dór mult nu va ajuta nici acésta, căci răul zace mai adânc, el vine dela grandomania şi incapacitatea con­ducătorilor. Trebue sö vină erăşi un băr­bat cu mână tare şi cu mare autoritate, care ső p0tă forma o mare majoritate ca­pabilă de guvernare, dór acésta majoritate compactă, care pare a fi ţînta celor din Sofia, cu greu va succede.

Adversarii generalului Petroff spun, că el va procede milităresce şi va Hco- mandaw alegerile şi după aceea va cere Sobraniei revisuirea constituţiei. „P. Lloyd* e de părere, că puţin spirit militar n’ar strica, dór esperimentul cu revisuirea con­stituţiei ar fi periculos pentra Bulgaria.

Dér Bulgaria mai sufere ac|I şi de alte rele, de trista situaţiune financiară, de lipsa de măsuri neapărate economice şi comer­ciale politice. La acésta se mai adaug şi păcatele politicei esterióre ale Bulgariei.

„Conflictul cu România n’a fost o în­tâmplare, oi numai manifestarea firâscă a unei direcţiuni false, în care Bulgarii au ajuns prin şovinismul lor şi prin deplina necunóscere a propriei lor puteri, ca şi a situaţiunii internaţionale de deci de ani încoce44.

„Astădi în opininnea publică a Bul­gariei şi a Macedoniei este încă Sarafoff mai tare, decât Prinţul Ferdinand şi gene­ralul Petroff la ola'tă. Trebue să ajungă lucrurile încă şi mai rău, păuă-ce comite­tele macedonene vor ajunge să le crâscă cu totul peste cap Bulgarilor inşişl şi pănă ce vor ajunge să le urască pănă în suflet. Acésta însă recere timp şi dâcă ministeriul Petroff e privit, ca o înoereare spre în­dreptare. Acésta este nu pentru-că cine-va póte face minuni, ci pentru-că merită o privire simpatică, deóre-ce acest cabinet, ca mai ridicat peste partide, trebue să fiă cousiaerat ca un pas decisiv, pe cărarea unei întorceii sănătose44.

Din străinătate.Î n m o r m â n ta r e a R e g in e i V ic to r ia .

S’a stabilit definitiv, ca Vineri după amiadi la 3 ore să se înc0pă ceremonia funebră a înmormentărei Reginei Viotoria. Cosciugul Reginei va fi dus de soldaţii regimentului de gardă din castelul dela Osborn în Cowes, de unde pe yachtui „AlbertaM va fi trans­portat în Portsmouth. Drumul pe mare îl va străbate yachtui printr’un şir de 30 de vase de răsboiii, vasele din străinătate ocu­pând loc în rendül al doilea.

I m p é r a t u l W ilh e lm „c a m e r a d “ a l l u i R o b e r ts . Din incidentul numirii sale de mareşal al armatei englese, împă­ratul Wilhelm a adresat lordului Roberts o telegramă, în care, după-се spune, că Re­gele Eduard l’a numit mareşal al armatei, ф е е : „Când mă grăbesc aţi face cunoscut acâstă manifestare a iubirei faţă de mine şi a recunoscinţei regesc!, sufletul mi-se umple de bucuriă la gândul, că în armata viteză a Majestăţii Sale sunt şi eu acum cameradnl Vostru'1*.

M ocilarea l u i M ila n . Din Belgrad se telegrafâză, că cu tóté desminţirile, ce s’au dat soirilor oolportate despre exilarea ex-regelui Milan, mai mulţi membrii ai Scupştinei serbescî au rugat pe corespon­dentul oficiósei unguresol „М. T. I.K să constate, că din partea guvernului li-s’a adresat o provocare de felul acesta, însă ei au refusat’o categoric.

D i n C h in a . O telegeamă din Shan- ghai anunţă, că Rusia s’a învoit, ca Mand- euria să fiă retrocedată din nou Chinei, fără a pretinde vre o despăgubire.

R e g in a V ic to r ia ş i B u r i i . „No­vo je Vremjau primesce din Londra o tele­gramă după care puţin înainte de mórtea ei, Regina Victoria şî-a esprimat dorinţa de а-se pune capăt resboiul anglo-bur. Do­

rinţa acesta şl-a esprimat’o în presenţa îm­păratului Wilhelm, oare s’a declarat gata a lua asupră-şl rolul de mijlocitor între An- lia şi Buri.

Mişcarea naţionalistă flamandă.Seim, cât de mult şi energic a luptat

poporaţiunea flamandă din Belgia pentru a stórce egala îndreptăţire a limbai sale fla­mande cu cea francesă. Luptele şi stăruinţele Flamandesilor au fost încoronate de succes. Limba lor se bucură de egae drept urî şi ei acum voiesc să-i căştige preponderanţa unei limbe naţionale. Conducătorii mişcării naţionaliste au compus pentru lăţirea pro­pagandei îo favorul limbei flamande, dece porunci, cari ne dau o ic6nă despre aceea, cum un popor trebue să-şi preţuâscă limba şi să lupte pentru ea, décá vró să-i st0rcă respectul cuvenit şi să-şi împlinâscă dato­ria naţionalistă în adevăratul înţeles al cu­vântului.

Étá, cari sunt aceste c|.ece porunci:1) Gândiţi-vă, că în totă viaţa trebue

să daţi locul íntáiü. limbei vóstre flamande.2) Vorbiţi în limba flamandă acasă

ou familia v0stră şi ou amicii voştri, chiar si în presenţa unui Vallon (Frances bel­gian).

3) Faceţi, ca copiii voştri să fiă cres­cuţi în limba flamandă şi învăţaţi mai ales pe fiicele vóstre acéstá limbă.

4) Dócá voiţi să lucraţi înţelepţesce, atunci spre acest scop goniţi şi huiduiţi tóté pensionatele francese.

5) Pentru a combate influinţa străină, cumpăraţi numai cărţi şi gazete flamande.

6) Vorbiţi numai limba framandă cu funcţionarii, dór vorbiţi curat, ca să atra- geţl atenţiunea.

7) Scrieţi acelora, cari pricep limba flamandă, numai în acésta limbă, aşa şi că- tră autorităţi, chiar şi cătră cele mai înalte.

8) D0că comandaţi în scris marfă, faceţi-o în jim ba flamandă, căci speranţa de căştig deschide urechile.

9) Daţi mărfurilor vóstre numiri nu­mai flamande; prin aceste măsuri veţi în­tări vada nóstrá aici şi înafară.

10) Tóté inscripţiunile la prăvăliile şi galantarele vóstre, să le faceţi în limba fla­mandă.

Nioi nu este alt modru, ca un popor să facă a fi respectată limba sa naţională.

— 17 (30) Ianuarie.

Societate agrara. Dumineca trecută a fost prima adunare generală a societătei agrare a marilor proprietari, în salónele clubului seu (calea Victoriei 57) din Bucu- rescl. Au fost presenţi cei mai mulţi din­tre membrii fundatori ai societăţii. D-l pre­şedinte St. D. Grecianu, declarând deschisă şedinţa primei adunări generale, acordă cu­vântul d-lui S. Şomănescu, vice-preşedinte, iniţiatorul acestei societăţi. D-l St. D. Gre- cianu felicitând călduros pe d. S. Şomă­nescu, arată istoricul proprietăţei rurale din cele mai depărtate vremuri pănă în di- Jele nóstre. D-sa descrie cum în vremuri proprietatea rurală era în stăpânirea Voe- vodilor, a boeriior, cari luptau pentru apă­rarea scumpei lor ţări şi a moşnenilor, de care legile francese introduse la noi. nu menţionâză nimic. Arată cum sub domnia fanariotă Grecii au devenit proprietari ru­rali prin oăsătorii cu fete române, căutând apoi a specula sentimentele pióse ale ma­rilor boerl şi a e Voevodilor, spre a dona proprietate rurală Bisericilor închinate Se întră apoi în ordinea de di, modificarea oâtorv» srticule din statute. După propu­nerea făcută de mai mu ţi dintre membrii se numesce o comisiune care studiind amă­nunţit tóté proiectele da legi privitóre la imposite, să-şi depună apoi raportul seu. Şedinţa se ridică la órele 7, urmézá un lunch oferit de d-l preşedinte St. D. Gre- ceanu.

Imormentarea principelui Gr. M. Sturdza se face adl, Miercnri, în Bucu- rescî. Fiind-eă defunctul fusese de nenumă- rate-ori decorat şi în acelaşi timp avea tit­lul de general, în care calitate a comandat la Sevastopol, s’au luat măsuri de a i-se face

cuvenitele onoruri militare. La înmormen- mentare biroul Camerei va fi reprezentat prin d-nii deputaţi Dr. Şabner-Tuduri, Drossu, Calimachi, Creţeaou şi Delavranoea. D-l Delavraccea va rosti un discura. „Eve­nimentul44 află, că în testamentul său defunc­tul a lăsat palatul princiar dela Şoseua Jianu micului Prinoipe Carol.

Mica Principesă Klisabeta a Româ­niei a îuceput să ia lecţiuni !n limba ro­mână. Aceste lecţiuni i-se predau de d-ra Măria Spiro-Paul, profes6ră la asilul „Elena D6mna“.

Dispariţia organului „pactiştilor44 bucovineni. Se anunţă, că organul aşa nu­miţilor „pactiştl44 bucovineni, „Timpul44 din Cernăuţi, a încetat de a mai apare, nefiind sprijinit din partea Românilor.

Arestarea unei nihiliste. „Eveni­mentul* din Iaşiă află, că autorităţile rusescl au arestat în Unghenii-Ruşi, pe tinăra so­cialistă revoluţionară M. Petrovna MarinJca, urmărită de autorităţile rusescl. Scopul ti­nerei revoluţionare era de a trece în Ro­mânia, de unde spera să se refugieze ne­observată de autorităţile române, prin pun­ctul Iţcani în oraşul Berna din Elveţia. Ea e sora cunoscutului revoluţionar FedorMa- rinka, care actualmente trftesce refugiat tot în oralul Berna. Soţul ei a murit spânzurat în Caucasia, în urma descoperirei ameste­cului său într’un complot urzit în potriva unui înalt funcţionar rus. Domna Petrowna Marinka era urmărită de autorităţile din Kiew, de unde ar fi dispărut cu un paşa­port străin în prediua arestărilor, ce s’au operat acum câte-va dile, printre studenţii acelei Universităţi. De asemenea se 4 'cei că tatăl domnei, un vechili criminal politic, s’ar fi aflând şi el tot în Elveţia. Ea e o fe- meiă slabă, de o statură înaltă, cu o figură palidă încununată de un păr blond şi lu­minată de albastrul luminos al unor ochi vioi de o inteligenţă strefulgerătore. Purtao îmbrăcăminte fdrte simplă, âr în bandu­lieră purta o geantă de piele negră. — Pe cap avea o palăriă mole băeţescă. Ea vor- bia limba francesă destul de binişor. La perchisiţiunea, ce i-s’a făcut, s’a găsit asu­pra sa, asouns într’o oută a rochiei, un sti­let virît într’o tecă de piele roşie. Submâ- nerul stiletului, pe lamă, erau gravate două iniţiale şi un cap de mort, încununate de 2 pumnale.

Petru masa studenţilor din Bradau mai contribuit la colecta întreprinsă de d-l Simion Bule, preot în Somoskesz : 1) Simeon Bule preot rom. ort. 3 cor. 2) Ni- coră Suciu epit. 60 fii; 3) Mihaiâ. Leucuţa înv. 60 fii. 4) Ioan Brânduşă jude com. 1 cor, 5) B. Suhaida not. 2 cor. 6) George Herdeleu percep. 40 fii. 7) Ioan Cosma adj. not. 8) Simion Frenţiu econ. 9) Teodor Frenţiu. 10) Ioan Popa jur. com. 11) Ioan Sas a Tomi, 12) Petru Sas a Tomi, 13) Ioan Ghibu pres. com. par. câte 40 fii. 14) Petru Brânduşe a Ghichi; 15) Simion Tar- cea 16) Vasile Buhaitt econ. 17) Flore Flonta, 18 Torna Sas micu, 19) Mihaiu Sorob, 20) Teodor Marginean jur. comun, 21) Mihaiu Ardelean jur. com, 22) Petru Ardelean jur. com. 23) Teodor Sas lui Flore 24) Simion Ciorei, 25) Ioan Ardelean câte20 fii. 26) Vasile Stegerean, gendarm 36 fii. 27) Ambrosiu Raţ'u 24 fii. 28) Lazăr Cohn 60 fii. Pentru interesul, ce-1 portă şi sprijinul moral material, ce a oferit, pri- mescă mărinimosul st. d. preot Simion Bulcu, dimpreună cu cei ce i-au ascultat glasul îngeresc, cea mai s'mţită mulţămită în numele tinerimei din Zarand şi jur. Tot ademenea mulţămită binevoiâscă a primi şi d. A. Caciuci din Al-Csill, care ca rescum- părare a felicitărilor/de anul nou n’a în- târdiat a trimite pentru „masa studenţilor44 suma de 3 corone. In numele tinerimei din Zarand şi ju r: Vasile Boneu, profesor.

Ţarul în Petersburg. Din Peters- burg se anunţă, că Ţarul şi Ţarina au so­sit Duminecă acolo. Des de dimineţă ora­şul era tot în piciore. Casele erau decorate cu covore, ghirlande şi embleme, avend în mijloc iniţialele împăratului. Dinaintea gâ- rei Nicolaj s’a ridicat o p6rtă de triumf şi

tot acolo un frumos cort, în care aşteptau sosirea păreehii imperiale, văduva împără- tâsă, principele moştenitor ou jtoţi marii duci şi soţiile lor, apoi ministrul de interne guvernorul şi prefectul capitalei. După-ce sosi, Ţarul plecă între ovaţiunile însufleţite ale publicului la catedrala Casan, unde îl întâmpină şi felicită metropolitul. Intrarea în palatul de iarnă a fost însoţită de su­netul clopotelor dela tote bisericile. Sera oraşul fu strălucit iluminat.

Vifor de zăpadă cu fulger. DinCarlsbad se t elegratâză, că la începutul săp- tămâuei un mare vifor eu zapadă a bân­tuit asupra oraşului şi ţinutului şi că în mai multe locuri a fulgerat şi trăsnit. — Din Leoben se vestesce, că un orcan mare a fost alaltăerl aoolo. Orcanul a desooperit oase.

Noul palat al poştelor în Bucu- resci. De Luni poşta, telegraful şi mesa­geriile din Bucuresci s’au mutat în noul şi luxuriosul palat al poştelor.

Espulsărî. Ieri, scrie „A. N.“ au fost espulsaţî prin diferite puncte ale ţerei o mulţime de Bulgari şi alţi streini ^aflaţi în ţeră ou paşaportele în neregulă. Parte din aceşti streini sunt Unguri, veniţi în ţeră prin Predeal.

Mişcarea studenţilor în Rusia Ca-usa mişc&rei studenţesc! din Rusia se atri- bue, cum se scrie din Petersburg, escluderei deia curbul de universitate a studenţilor lipsiţi de mijl6ce şi cari deci nu pot plăti taxele. Mai înainte banii necesari acestor studenţi se strîngeau în casele studenţilor înfiinţat^ cu aprobarea corpului profesoral al diferitelor universităţi. Neorânduelile stu­denţesc! din 1899 a avut de urmare des­fiinţarea acelor case. Escluderea nurnăro^i- lor studenţi săraol au dat nascere la de- monstraţiuni şi acestea la anchete. Anche­tele au descoporit, că mai toţi studenţii ce­tesc cărţi „oprite.u NumăroşI studenţi ares­taţi la Kiev au fost puşi repede în liber­tate. Studenţii ruşi din Kiev şi Petersburg— cu cunoscutul lor spirit de solidaritate— au adresat apeluri cătră toţi colegii lor dela oelel’alte universităţi, apeluri prin care cer un repede ajutor peutru studenţii să­raci.

Reuniunea română de cântări din Şomcuta-mare va da o petreoere cu dans şi cântări la 3 Februarie 1901 în şcola con­fesională gr. cat. din Şomcuta, în favorul şc61ei, Renniunei de cântări şi a coriştilor. Preşul de întrare 1 coronă pentru personă începutul la 6 ore sera. La 12 ore din n6pte cină comună. Patronii petreoerei: Ioan Serbu, Nicolau Nilvan, Dr. Victor Marc, Teodor Blaga. Preşedinţi onorari: Eliă Pop, Ioan Butean a lui Ioan, Ioan Bu- tean a Melinti preşedinte, Vas. Buutean a Alexi v.-preşedinte, Telente Butean contro­lor, Stef. Muntean secretar, Ioan Mic a lui Vas cassar.

Griuseppe Yerdi.Cine nu a cunosont şi admirat fru-

mosele opere musicale ale marelui compo­zitor italian Gius^ppe Verdi? El a fost cu­noscut mai aşa de bine şi în străinătate ca în patria sa.

Pierderea lui a pus în doliu pe Ita- lieul şi e simţită de totă lumea cultă. Etă câte-va date din viaţa celebrului compositor:

Verdi s’a născut la Roncole, lângă Palermo, în cUu1* de 9 Octomvrie 1813 Era fiul unui birtaş sărac şi primele cunoscinţe le căpătă dela umilul organist din locali­tate, care îl înv?ţâ armonia şi contra-punc- tul.

Ajutat de o personă influentă, se duse în 1833 la Milano, unde luâ lecţiuni cu ma­rele măesiru Lavigna, din teatrnl dela Scala. Pe scena acestui teatru îsă represintâ el în 1839 prima lui operă: Oberto conte de San Bonifazio, care obţinu un mare succes. Na- buchodonosor, jucat în 1842 tot la Scai, avu un adevărat, triumf, tînerul comDOsitor fu pus printre cei mai mari maeştrii ai Italiei.

Rând pe rând compuse şi represintâI Lombardi la Milan (1843), Em<ini ia Viena (1844), Due Foscari la Roma (1844), Giova- nna d ’Arco la Milan (1845), A h ira în teatru

Nr. 13.—1901. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 6.

San-Carlo la Neapole (1845), şi Atilla la Veneţia (1846), care reuşi complet la tea­trul Fenice. In lnna Martie 1847 dădu în teatrul dela Pergola diu Florenţa opera lui Macbeth, care obţinu nn succes uriaş. Se produse un entusiasm ne mai văcjut. Verdi fű ohemat, mai mult de 30 de ori la fie-care din primele trei representaţii, fu acoperit cu flori, i-se oferi o coronă de lauri lucrată în aur.

Dădu la lumină mai târdiu 1 Masnadieri apoi 11 Gorsaro, pe care îl scrise în mij- looul agitaţiilor din 1848.

Tóté opurile acestea însă purtau mai mult timbrul vechei şcole. „In ppooa acósta— scrie un mare critic — influenţa litera- turei streine şi a teoriilor nouă asupra ar­tei, împinsese pe compositorii Italiei să caute expresiunea violentă a patimilor şi să părăsâscă zugrăvirea sentimentelor plă­cute şi delicate, pentru a aşterne în culori vii sbuoinmurile dureróse ale sufletului. Spirit serios, înzestrat c’o imaginaţiune bo­gată, Verdi deveni şeful nouei şcole; mu- sica Ini e accentuată şi dramatică; prin vi- górea, energia, verva, o óre-care aspvime, prin puternioe eteote de sonoritate îşî cu­ceri el o imensă popularitate în ţâra lui, în ţâra acesta, în oare păna acum nimeni nu reuşise decât prin suavitatea şi belşugul şi bogăţia melodiilor.®

De aceea şi operile, cari fură compune mai târdiu sub înrîurirea aoestui curent nou, fură acelea, cari îl clădiră gloria: № - goletfo, al cărui sabieot e luat după „La Rai s’amuse44 alui Victor Hugo şi oare se represiută la Veneţia în 1851; apoi 11 Tro- vatore, capo-d’opera lui, care se juca la Roma în timpul carnavalului din 1853 şi al cărui admirabil Misemre deveni la epoca hcésta ca puternicul ecou al «uferinţelor Italiei apăsate; apoi Traviata, al cărei su­biect e luat după Dama cu camelii alui Ale­xandru Dumas. Urmă după aceea un şir de alte opere,printre cari Ballo in maschera şi Forza del destino, care se dădu mai întâiü la Peteraburg, apoi la Madrid. Acostă operă, împreună cu Trovatore sunt acelea, cari l’au f&cut mai mult, popular şi cari arată în gradul cel mai înalt calitatea lui dominantă, măreţia şi energia sentimentului dramatic.

In 1871, după cererea vice-regelui Egiptului, sorise opera A ida , caro se repre- sintă în anul următor la Ca ir. Patru ani mai târcliu opera acést'a fú reDresentată cu un triumf oolosal pe soena Teatrului I ta ­lian din Paris; Verdi însu’şi dirija orhestra la aoestă representaţie.

In sfârşit, una dintre operile lui din urmă şi dintre cele mai bune şi care «’a dat şi la noi cu un deosebit succes, e „Ot- hebu. Trebue să mai amintim, oă cruda bolă. l’a surprins lucrând la un Requiem, despre a cărui frumseţe se povestiau mi­nuni.

Verdi e numărat astildl printre cei mai mari compositoti ai Italiei moderne. El a îulocuit musioa dulce, amorosă, lîn- cedă, alui Bellini, Rossini eto, printr'o mu- sică bărbătescă, pliuă de vigóre şi de mă- reţiă. Printr’acésta a corespuns dorinţei şi ;aspiraţiunilor de libertate ale ţărei lui, ceea- ce ia creat o popularita* e imensă. Musica lui r^presintă geniul-naţional al Italiei. De aceea dela 1849 încoce, în timpul c^- lor din urmă 4©ce ani ai jugului austriac strigătul de raliare al patrioţilor italieni de- ve o i s e : „ Eviva Verdi ! “

El n’a fost numai un mare artist, un möestru al musicei, ci şi un om politic, un mare natriot. In 1.859 fu a'es membru al Adnnărei Naţionale şi fu unul dintre de­putaţii, caii se duseră să presinte regelui Tctor Emauueil resuliatul scrutinului po filiaţiei. Iu 1861 deveni membru în Ca­mera deputaţilor. Luâ parte activă la lu­crările ac* stei Camere. Cu tóté că — după vorba unui amic al său — el, celebrul com- positor, ar fi dat bucuros tóté operile lui, c» să facă un singur discurs... pe care însă nu l’a făcut nuî-odată,

V^rdi fu dintr'aceia, ale căror merite an fost răsplătite dela început. Pe lângă alte distincţiuni şi onoruri, în 1875 fú nu­mit comandor al Legiunei de Onóre din Francia. In 1881 în foaierul teatral dela Scala se puse statua lui Verdi. La Genua. in 17 Noemvrie 1889, cu ooasiunea jubi leului de cinci rjeci de ani a activităţii lui lousicale, se făcură serbări strălucite. Mu­nicipalitatea orgauisá un eortegiü măreţ, cu un oar triumfal. In acelaşi timp se în- angurâ un nou institut de musică, „Giu- •seppe Verdi“. O medaliă de aur şi o adresă elogiosă fură înmânate din partea Clubu­lui musical m«relui eompositor, care a ri­dicat aşa de sus gloria' Italiei, patria poe- ■siei, picturei şi a musicei, atât de gloriosă deja prin atâţia fii iluştri....

O are de sem n.Cu ocasiunea petrecerei sodalilor ro­

mâni a societăţii „Lumina“ din Bra?or, au binevoit a saprasolvi următorii :

Dómnele : Blebea 10 cor., Steriu 2 cor., d-nii Tache Stănescu 4 cor., Arseniu Vlaicu 4 cor., Ioan I. Ciurcu 3 cor. 80 b., G. Chelariu 3 cor., Iosif Maximilian, paroch2 cor., Petru Nemeş 2 cor., Dr. Sterie Stinghe 1 cor. 80 b., Făjjărăşanu 2 cor., Florea Pernea 3eor., Andreitt Lupan 1 oor., G. Şerb an 1 cor., N. N., N. N., N. N., şi Elena Arefta câte 80 bani. Ştefan Fur­nică, G. Urzica, R. Mailat, V. Bărber, G. Costantin, Paraschiva Căpăţină şi I. Că- păţină oâte 40 bani. Suma Cor. 45.60.

Venitul curat a fost de Cor. 138.86. Aducem pe acéstá oale sinoerile nós-

tre mulţămite marinimoşilor donatori, pre­cum şi On. publio român pentru presenta- rea în număr atât de mare la producţiune, prin ceea-ce se sprijinesce în măsură f’órte mare scopurile societăţii.

B ra ş o v , In 4/17 Ianuarie 1901.Comitetul societăţii:

Arseniu Vlaicu, Georghe Saftu,preşedinte. cassar.

Lupta pentru traiü

la Polul antarctic.A doua conferinţă ţinută de d-nul Dr. Emil

Racoviţă la Ateneu.

(Urmare.)

Aşa-dâr, straturile superfioiale ale O- ceanului antarctic sunt locuite; straturile imediat inferióre sunt de ademenea, însă numai de animale, căci vegetalele nu pot suporta lipsa luminei. Aceste din urmă stra­turi sunt deci necontenit străbătute de ca­davre, de plante şi animale, morte de bă­trâneţe séu rănite de mórte în lupta pen­tru traiü. Este deol o cădere necontenită, o plóie constantă de materii organice, cari cad tn abisul mărei.

Să vedem acuma, unde ajung şi ce devin aceste rămăşiţe. Ca sö răspundem însă la aceste întrebări, trebue să examinăm fundul mărei, abisul, şi să studi&m caracte­rele acestui mediu particular.

Un prim caracter este lipsa de miş­care, căci valurile nu se simt, decât abia câţiva metri dedesubtul suprafeţei, ér cu­rentele marine abia la vre-o câte-va c|pcimi de metri. In adâncimile mari nu se produc, decât dislocări de apă extrem de încet. In adâncimi nu sunt curente. Pe banchisă lu­mina domnesce numai o parte a anului, ér sórele lucesce din când în când. In adân­cime este vecinic întuneric. Lumina sórelui e oprită de straturile apei; la 200 de me­tri nu mai e suficientă pentru viaţa plan­telor, ér la 400 de metri nu mai impresio- nâză placa fotografică.

In adenciml temperatura nu variézá .nici odată; vecinio acelaşi frig, oscilând în jurul lui 0°. Pe banchisă, razele sórelui tot mai împrăscie din câud în oând ceţa. Acolo e veciuică. Ast fel partea abisului este imo­bilitate*, obscuritatea complectă, frigul in­variabil şi câţa eternă. E mediul cel mai gróznic de monstru ce-şi póte închipui cine va.

Cu tóté asfea, şi mediul acesta e locuit.

Aci sunt crinii de mare, ophiurele, ur- sinii, vermti d* mare, pantopozii, gorgonele şi a tele încă, mari şi nuci, de tóté formele imaginabile. Mai tóté aceste animale sunt fosforescente, sunt fabricante ale unei lu­mini dulci şi palide. Ele profită de plóia de cadavre, ce le cade dela suprafaţă spre fundul abisului.

Ideia, ce trebue să ne facem despre mările antarctice se póte resuma ast-fel: la suprafaţă o vastă şi grasă livadă în care pasc nenumărate erbivore vânate de legiuni de carnivore feroce. Din acéstá livadă, cade mereu spre fund o plóie de rămăşiţe or­ganice, ér pe a cest fund se desfăşoră un parter de guri mici nesâţi0se, caii le înghit.

Mai este un mic crustaceu, care sé- mănă ca formă cu racul, îusă mult mai mio, şi care intră în genul Euphasia. Crus- taceul acesta e forte abundent sub ban­chisă, unde servesoe de hrană uriaşilor lumei antarctice, paserilor, focelor, ceta- ceelor.

înainte de-a vorbi de paseri, e bine să se scie, c^ nu esistă specii de paseri bi­polare; cu alte cuvinte nu esistă nici o specie de pasăre, care să se găsăscă şi la polul nord şi la polul sud.

Cel mai credincios tovarăş înaripat al Belgicei a fost Pescarul (Pagodroma). Este 0 pasăre cât să póte de graţiosă, cu penele

măt,âs6se şi albe, mai albe ca zăpada. Se hrăneece cu animale mioi de mare. Face escursiuni lungi pe banohisă şi nimic nu e mai plăcut ca eboral lui.

Mai bine însă e eă nu faci cunoscinţft prea intimă cu el, căci vei avă amare de- silus’i. Glasul Ini e neplăcut şi are obiceiul de-a vărsa orl-când; oând vrei să-l рппф, Iţi aruncă peste obraz conţinutul guşei lui, uleion şi de on miroi nesuferit. E nn mij­loc de apărare.

O altă pasăre, care-i aărnănă este, pesca- rul-antarctic. (Thalassoeca antarctica). Acesta a visitat mai rar vasul Belgica\ *ste alb, cu pete negre în dos, pe aripi şi pe cap. Sboră repede şi graţios.

Pescarul prea mare (Ossifraga yigantea) este o pasăre hid6să şi re*pingăt6re. De mărimea gâscii, ёг bârbătuşii sunt mult mai înalţi. Dintr’acestea unele sunt albe, altele de-o col6re închisă, un ameateo de cafeniu, alb şi cenuşiu. Cioc f6rte mare şi piciore largi. Aoesta pe banchisă j6că rolul uliului. Se hrănesce mai mult din cadavre; când zăresce câte unul, se repede ca fulgerul asupra lui şi mănâncă pănă nu mai p6te sbura. Să nu credeţi, că atunci ar fi mo­mentul potrivit, ^ba să-l prinzi. Are şi el fa­cultatea de a se salva. îşi expuls^ză într’o clipă oonţinutul tubului digestiv, care răs- pândeece un miros infect.

Goelandul brun (Megalistris antarctica) de mărimea unei raţe, cu penele închise, ciocul puternic şi negru. Pioi6rele ’i sunt negre şi căptuşite; unghiile ’i amintesc pe ale vulturului. Este o pasăre de pradă, însă nu despreţuesce cadavrele de foce şi de alte animale.

Mai interesantă decât t6te însă este ordinea de pasări numită Impennes.

Ceea-ce e mai isbitor la ele, este po- siţiunea lor verticală; în privinţa acesta ele sămănă cu omul. Un al doilea caracter, care le dă un aspect ciudat, este enorma desvoltare a corpului în raport cu aripile, cari sunt f6rte mici.

Păsările acestea nu pot sbura, sunt însă nisce înotători iscusiţi în lumea înari­pată. Acpştia sunt Pinguinii.

Aatădl se cunosc 17 specii de pinguini, împărţiţi în ş£se genuri. Suntem însă de­parte de a-i fi cunoscut pe toţi.

Pinguinului lui Forster, descoperit de naturalistul Forster îmbarcat dimpreună ou marele navigator Cook în timpul espediţiei celebre din 1777, En^lesii i-au dat numele de emperor pengum, adecă pinguin imperial şi merită acest nume. E un uria? al lumei pâsăresci, căci talia lui trece peste un me­tru 'şi d_ece centimetri, ёг greutatea lui ajunge pănă la 40 de kilograme. Capul îi e negru, ăr în dos portă o frumosă haină închisă cu pete albastre, pe când pieptul şi pântecele ’i sunt acoperite cu un frumos plastron »lb mătăsos. La gât, în dr6pta şi în stânga, are câte o frnm6să pată porto­calie, după care urmeză umerii negrii. Cio- oul negru, lung, împestriţat la rădăcină cu pete roşii şi albastre.

Pasărea acesta e forte grasă, ёг miş­cările ei sunt îueete şi grave. Când o ză­resc! stând pe marginea unei crăpături, cu capul îndesat printre umeri, privind măies- tos din când în când împrejur, îţi dă es- presia cea mai perfectă a liniştei şi mul- ţumirei. N’are duşmani şi duce o viaţă de rentier, Când ’i e fome, se scob6ră pănă la apă, se afundă pănă la băncile pline de Euphasia şi repede îşi umple stomacul cu acestă hrană suculentă. Atunci se urcă ărăşi pe banchisă si se îndreptă legănându-se la un bun adăpost contra vântului. Bmo îm­brăcat în blana lui, stă seu se întinde ca un tembel pe zăpadă, aşteptând să-ţi facă digestia ca să reîncâpă pescuitul.

Se înţelege, oă presenţa n6stră nu-1 deranja câtuşi de puţin; ne privea grav şi nepăsător, oum ne apropiam de el. Numai când îl apucam de gât, se cam schimbau lucrurile. Indignat vroia să ne lovâsoă cu ciocul; şi numei când vedea, că afacerea e gravă, a'uuci se încerca să fugă. Abia îl putea stăpâni un om şi tot se alegea cu o muiţime de venătăi şi de umflături.

(Va urma.)

L ite ra tu ră .A apărut Nr. 26 din „ N o u a R e v i s tă

Motnănă pentru politică, literatură, sciinţă şi artă“ cu următorul sumar: Cronica poli­tică şi economică: Paul Grecianu: Proiectul de reformă generală a contribuţiunilor di­recte; C. R. Motru: Socialiştii şi partidul liberal. — Istorie: N. Iorga : Studiile d-lui Şăineanu despre influenţele orientale eser- citate asupra nostră ; Dr. Em, Grigorovitza: Restul de Goţi şi Români şi Crimea. — Literatură şi artă: H. Sanielevici: Manase (dramă de Ronetti Roman); Artur S tavri: In larg (poesie); Ioan Pop-Reteganul: Pri-

beagul (nuvelă); loan Dafin: Nôpte de Maiü (poesie); Kean: Salon carré (Gioconda). — Filologie : D. Dan : Hailerui Dômne (studiu linguistio; Note şi discuţiunî : A. Macedonsky : In cestiunea fonetismului; Zamfir C. Ar­bore : Piatra porţii Cetăţii Albe. — M iş­carea literară şi ştiinţifică: Stefan Orăşanu : Din istoria României contimporane de N. Iorga; 0. Alimănişteanu: Cestiunea conce- dării terenurilor petrolifere.

NECROLOG. Subscrişii cu inimă frântă de durere aducem la cunoscinţa tuturor, că bunul şi preaiubitul tată, moş şi socru Ioan Pap, membru fundator al Asociaţiu- nei culturale române şi al fondului de tea­tru, proprietar, după un morb repentin, în etate de 7tf ani, şl-a dat nobilul său suflet în mânile Creatorului în 27 1. o. Osămin- tele pămentescl ale scumpului defunct se vor astruca spre vecînioă odihnă Miercuri în 30 Ianuarie la 10 óre a. m. în cimiterul greoo-catolic din Domnin.

Fie-i ţărîna uş0ră şi memoria bine­cuvântată !

Domniny la 27 Ianuarie st. n. 1901.Luisa Pap măritată Cocian, fică; Fló­

rian Cocian, ginere; Maria, Corneliu şi Fló­rian, nepoţi.

SC1K1 ULTIME.Londră, 29 Ianuarie. Regina Vic­

toria a dispus în testamentul seu, ca înmormântarea ei se aibă caracter curat militar.

Berlin, 29 Ianuarie. După scirî private din Londra, Regele Eduard VII îşi va inaugura domnia prin un mesagiu de tron. Prin cercurile gu­vernamentale se vorbesce, că Regele va cere se se ridice lista civilă dela380,000 la 800,000 funţî sterlingi.

Londra, 29 Ianuarie. Agenţia „Reuter“ primesce din Peking soirea, caH sulsenji şi Cihsiu, membri ai Ciung* li-jamenului, cunoscuţi ca mari ad­versari ai streinilor, au fost arestaţi şi pănă la aducerea sentinţei închişi în cartierul japones.

Petersburg, 29 Ianuarie. M areşa­lul Gurko a murit.

Paris, 29 Ianuarie. Camera a adoptat o moţiune, esprimând regre­tele Franciei pentru mortea lui Verdi şi asociându-se la doliul naţional al Italiei.

Milano, 29 Ianuarie. Municipali­tatea a hotărît se dea un loc pen­tru înmormântarea lui Verdi în ci­mitirul oraşului printre 6menii iluştri.

D I V E R S E .JPu n d e le ш а г f i e r b in ţ i ş i m a i

r e c i a le p ă m â n tu lu i . Cel mai fierbinte punct al planetei nóstre este o făşiă de păment din Egipet, situată între prima şi a doua cascadă a Nilului. Pe cât îşî aduc aminte indigenii, acolo n’a plouat nici-odată. Monumentele architeotonice ale vechilor Egipteni stau în acest loo fără plóie, atât de uscate, încât par’că acum ar fi eşit ie de sub mâna măâstră a sculptorului. СЛ mai rece şi friguros punct a’ pămentului este oraşul Verhojansk, situat în Siberia orientală, în valea Jan, cu apró pe 200 lo­cuitori. Frigul cel mai mare ce s’a simţit pănă acum aici, a fost în Ianuarie 1886 de 66.5 grade Celsius. Pe lângă tot frigul aspru însă, aerul este apó pe fără escepţiune liniştit, orisontul e pururea senin şi efec­tul radelor solare e aşa de mare, încât^adeseorl de pe coperişele caselor picură apa, ba se întâmplă chiar ca ómenilor să le fie ca!d. Clima e forte uscată, ceva de tot favorabil sănătăţii omului, aşa că în timpul din urmă medicii ruşi îşî trimit pe pacienţii lor în Siberia, în loc să-i trimită la Riviera, séu în Egipet. Aşa se vede dér, că Siberia oea atât de ínfiorátóre, va servi pe viitor la probleme mult mai frumóse şi binefăcătore de cât esiliului.

Proprietar: D r . A u r e l W u v e ş ia m i■Redactor responsabil: T r u ia n If. Pop.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 13.— 1900.

Abonamentela

„Gazeta Transilvaniei44

se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat séu lunare.

pe anul comun 190fl,se póte procnrá dela Tipografia A Mureşianu

«lin Braşov.„Călindarul Plugarului* întră în anul

al IX-lea, cuprindénd: In partea calendaris­tică: Cronologia anului 1901, Regentul anu­lui ; Sărbătorile şi alte dile schimbătore; Calculul sărbătorilor mai mari; Posturile etc. Urmeză partea strict calendaristică: cele 12 luni ale anului cu sfaturi pentru plugari şi semnele de timp după calenda­rul de 100 de ani.

Urmeză Genealogia domnitorilor; Ta­bele telegramelor şi poştale; Competinţe de timbru şi tax e ; Scala timbrelor; apoi Térgurile din Ardeal, Bănat şi Ţera ungu- róscá după datele oficióse îndreptate şi pu­blicate de ministrul de comerciü.

In partea literară se găsesc bucăţi alese: Cântec (poesiă de G. Coşbuc); Osta­şilor Români (P. Dulfu)!; Dorobanţul (Gr. Coşbuc); Crainicul primăverei (Sân-Petrea- nul); Testamentul lui Moş-Cârlig, schiţă de I. C. Panţu; o frumosă Poveste de pe vre­mea când Mântuitorul Christos umbla pe păment; Cuvinte înţelepte ş. a.

In partea economică: Lucrarea pămân­tului; Crescerea vitelor; Hrana vitelor; Grijile de avut la hrănirea vitelor; Hrana ţăranului şi crescerea caprelor; Puterea de nutrire a pómelor.

"Economia casnică: Prăsirea curcilor; Clocirea şi crescerea puilor de găină; Con­servarea ouélor. Urmózá felurite poveţe tot din sfera economiei casnice.

In finé o interesantă istorisire despre Ciudăţeniile trăsnetului.

De astă-dată „Călindarul Plugaruluiu cuprinde ilustraţiunile : edificiul gimnasiului român din Braşov şi sala festivă a acestui gimnasiu.

Călindarul costă 25 cruceri séu 50 de bani esemplarul, (-|- 5 bani porto postai.) Venţjetorilor se dă rabat cuvenit.

C u rsu l la b u r sa din H iena.Din 29 Ianuarie, n. 1901.

Renta ung. de aur 4 % .....................117.05Rönta de corone ung. 4°/0. . • • 92.95 Impr. căii. fer. ung. în aur 4l/2% • 120.80

Impr. căii. fer. ung. înargint. 4V2% 100.50Oblig. căii. fer. ung. de ost I. emis. 119.— Bonuri rurale ungare 4% . . . . 91 50 Bonuri rurale croate-slavone . . . 92.75Impr. ung. cu p r e m i i .................... 165.50Losurl pentru reg. Tisei şi Seghedin . 140.—Renta de argint austr........................ 98.30Renta de hârtie austr.........................98.20Renta de aur austr..............................117.50Losurl din 1860................................... .137.—Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 17 02Acţii de-ale Băncei ung. de credit. 668.Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 661.-NapoleondorI........................................ 19.14Mărci imperiale germane . . . 117.61London vista.................................... 240.6772Paris v is ta ........................................ ......95.75Rente de corone austr. 4% • • • 98.30 Note i t a l i e n e .....................................90.40

C u rsu l p ie ţe i B r a şo v .Din 30 Ianuarie. 1901.

Bancnota rom. Cump. 18.72 Vend.Argint român. Cump. 18.60 Vend.Napoleond’orl. Cump. 19.1Q Vend.Galbeni Cump. 11.26 Vend.Ruble RusescI Cump. 23.— Vend.Mărci germane Cump. 18.50 Vend.Lire turcescl Cump. 21.50 Vend. Scris. fonc. Albina 5°/0 100.— Vând. 101.-

CMef-Offlce 4B, B r iito n -M , Lonflon, s i .

DIGESTIV _a farmacistului A . T liferry’s

P rav universal englesesc pentru mis­tuire, se recomandă ca remediu la ori şi ce suferinţe de stomao. Escită ape­titul şi ajută mistuirea. Fiă-care cutiă trebue să fiă provădută cu subscrierea producentului. O cutie trimite franco

după primirea preţului de 3 C0r6ne

AşotMer A. TMerry’s B alsi-F aM ,în Pregrada bei Rohitsch-Sauerbrunn.

A N D N C I U R I(inserţiuni şi reclame)

su n t a s e a d r e s a s u b s c r is e i id m in is tr a i iu n i . In c a ş u l pu­b lic ă r ii unui a n u n ciu m ai m u ll de o d a tă s e f a c e s c ă d e m e n f s s a r e c r e s c e cu c â t p u b lic a r e a s e f a c e m ai de m u lie -o r î .

Administr. »Gazetei Trans.u

Ghete şi G aloşi buni şi ieftinirecomandă spre cumperare cu prsţuri fârte moderate

U d e î r i c ă . l ţ a . i ^ C L ă j r L t eal m aestru lu i pantofar

FRIDERIC BAHMtLLER,Brasov şi F i l i a l a s

Strada Văm ii nr. 9 7 .Magazinul principal:

Strada JPorţi nr. fl5.^ a / b r i c a t e p r o p r i i , Iulczio. "b cizi s i s o l id . ,

íasóne moderne, tot soiul de g l i e t e de dans, de ia r n a , etc., din causa lip­sei de loc în magazin, le vând mai ieftin, decât orî care concurenţă.

Ghete de iarnă bine căptuşite de tot soiul pentru domni, dame, şi copii solid lucrate, ştiflete gata séu după măsură. — Tot-felul de încălţăminte se pregătesc şi cu talpă „Asbestw.

Ü S T I i s a a l â t i î ' s i ' s i ® " H SN u m ai s u n t : bătături, pictore asudate, înscorţoşare, unflăturî, dege

râturi, fierbinţală la tălpT,după o scurtă folosire (a ghetelor cu talpa higienică a Drului HÖgyes „Asbestu uşurâză mersul (umbletul). — Preţul unei p ă r e c h i d u p le Cor. $ .4 © bani, s im p le Cor. 1 . 2 0 b. — însemnătatea acestor tălpi „As b est* apare mai evident din aceea, că armata ces. şi reg. şi honvedimea reg. ung. a comandat 22.500 părechi, cari deja său liferat.

Trimite contra ramburs, séu franco, asemnânduse preţul înainteRepresentantul fabricei mărfurilor „Asbestu:

Frideric Bahmiiller,măestru-pantofar,

Braşov, magazin principal:8—B0(i229) S tr a d a P o r ţi n r. 15. FiliaBa S tr . V ăm ii.

6*0X X X X X 500/:_________

v y y y y y M y y; *

x:xxxxx$*ă

Fondată 1867. I Fondată 1867.

Eredi! L. HELMBOLD

J f l f l i ls £!> Ui? y

B r a s o v ,S t r a . d . a , 2 v £ i l i a , i l ~ \X 7~ e i s s nr 24, (caşa p ro p rie ).

Deposit mare: 1%

\

Deposit mare:de eiasornice elveţiane

a a ? ş l a ? g i i 4,M e t a l ) N i c k e l .

Articole de tacâmuri de argint.A T E L I E R d e R E P A R A T U R I .

ie i k f a®?®, obiecte de w ,In ele de logodnă

In diferite mărimi, greutate şi formef i n r a . c r a / t e .

r * n m r \ â r e i o b i e c t e - v e c î x i d . e a i a r ,

a r g r i l l t ş i p e t r i s c u m p e . v

x ^ x x x x x x x x ^ ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; o o q o o q o o c n %

Czuba-Durozier & Cit.DISTILLERIE FRANÇAISE. PR0M0NT0B.

MureşianuB r a ş o v , T e r g u l l in u lu i H r . 8 0 .

Acest stabiliment este prove^ut cu cele mai bune mijloee tehnice şi fiind bine asortat cu tot felul de caractere de litere din cele mai moderne este pus în posiţiune de a pute esecuta ori-ce comande cu promptitudine şi acurateţa, precum:

REGISTRE şi IMPRIMATEpentru tote speciile de serviciuri

B I L ^ Î T Ţ T J S Î .

Comptw% Adrese, Circulare7 Scrisori.

(9otl'VC'Z'ke-1 în le la m â z im e a •

IMPRIMATE ARTISTICEÎN AUR, ARGINT ŞI COLORI.

C Ă R Ţ Î D E S C I I N Ţ l ,LITERATURĂ ŞI DIDACTICE

S T A T U T E .

FOI PERIODICE.BILETE DE VISITA

DIFERITE FORMATE.

PROGRAME "ELEGANTE.BILETE DE LOGODNA ŞI DE HiINTi

DUPĂ DORINŢĂ ŞI ÎN COLORI.

A♦♦!*4*i

;

IN D U S T R IA L E , de H 0 T E L U R Ï şi R E ST A U R A N TE .

PRETM-CÜEEOTE ŞI DIVERSE BILETE DE INMORMÉNTARI.

se primesc în biuroulAmJHTŢVKI.

Comandele eventuale tipografiei, Braşov Tergul Inului N1*. 30, eta­ju l I, cătră stradă. — Preţurile moderate. — Co­mandele din afară rugăm a le adresa la

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşov.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.