anul ix nr. 2 (16) - · pdf fileobligatorie a tehnicii de tancuri o colonel ion...

ANUL IX NR. 2 (16)

Managementul evenimentelor/incidentelor CBRNInstruirea şi educarea la începutul Mileniului III

Câmpulung

- 2008 -

Fondatã

la1

aprilie 1927 sub denumirea “A

N

TIG

AZ”

BAZA DEIN

TR

UI R

EP

EN

TRU

APĂRARENUCLEARĂ

,BIO

LOG

ICĂ

ŞI C

HIMICĂ

Inst

ruire

a şi educarea

-reperele performanŃe

i -

REVISTA DE SPECIALITATE PENTRU ARMAAPÃRARE NUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ

sub egidaSTATULUI MAJOR AL FORÞELOR TERESTRE

Fondatã la 1 aprilie 1927, sub denumirea ,,ANTIGAZ”- serie nouã - anul IX -

SUMARSUMAR

& & Mesajul Comandantului Bazei de InstrMesajul Comandantului Bazei de Instruiruireepentrpentru Apãraru Apãrare NBCe NBC

& & Evoluþii ºi tendinþe ale confrEvoluþii ºi tendinþe ale confruntãrii aruntãrii armatemateîn viitorîn viitor

& & Operaþii altele decât rãzboiul - VOperaþii altele decât rãzboiul - ViziuneaiziuneaONUONU

& & ApãrarApãrarea NBC Istorie, prea NBC Istorie, prezent ºi viitorezent ºi viitor

& & PrProtecþia Forþei componentã de bazã înotecþia Forþei componentã de bazã îndomeniul evaluãrii unitãþilor ºi subunitãþilordomeniul evaluãrii unitãþilor ºi subunitãþilordin Forþele Aeriene, destinate a pardin Forþele Aeriene, destinate a participa laticipa lamisiuni NAmisiuni NATOTO

& & PrProiectaroiectarea unui nou sistem de manageea unui nou sistem de manage--ment al asigurãrii calitãþii educaþiei ºiment al asigurãrii calitãþii educaþiei ºiinstrinstrucþiei în ªcoala de Aplicaþie pentrucþiei în ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþiu UnitãþiSprijin de Luptã “General ErSprijin de Luptã “General Eremia Grigoremia Grigorescu”escu”

& & PrProcesul de învãþãmânt din centrocesul de învãþãmânt din centrele deele deprpregãtiregãtire ale are ale armelormelor, pr, proces de foroces de formarmare pre proo--fesionalã a adulþilorfesionalã a adulþilor

& & TToþi liderii sunt Instroþi liderii sunt Instructori!uctori!

Revista APÃRAREA NBC apare semestrial, de regulã, în lunilemai ºi octombrie.

Încã nu existã posibilitatea legalã pentru efectuarea abona-mentelor, conform solicitãrilor cititorilor, la aceastã publicaþie dearmã. Baza de Instruire pentru Apãrare NBC va hotãrî numãrul deexemplare al fiecãrei apariþii ºi destinaþiile revistei. Autorii suntrugaþi sã trimitã articolul pe dischetã ºi un exemplar listat de manu-scris, rezumatul fiind scris cel puþin în limba românã, pe adresaredacþiei, cu fontul TIMES NEW ROMAN-14.

Articolele vor fi luate în considerare dacã vor fi primite la redacþiepânã la 1 martie, respectiv 1 august, anual.

Manuscrisul va fi pregãtit astfel: titlul lucrãrii, fãrã abrevieri;gradul, numele ºi prenumele autorului; funcþia ºi locul de muncã alautorului; adresa de corespondenþã.

Responsabilitatea completã a asumãrii ºtiinþifice a articolelor tri-mise redacþiei aparþine autorilor.;Informaþii se pot obþine la numerele de telefon:+0248/533.341- int.126,150, 104+fax: 0248/533.382+0751279105 (redactor-ºef)

BAZA DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

CONSILIUL EDITORIALCONSILIUL EDITORIAL

PREªEDINTE DE ONOAREGeneral de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU

PREªEDINTELocotenent colonel Ilie BÃLAN

MEMBRIColonel Tudorel RADU

Col. dr. ing. Vasile ªOMOGHIColonel (r) dr.ing.Ion SAVU

Colonel (r) prof. univ. dr. Ion MITULEÞUColonel prof. univ .dr. Benoni SFÂRLOG

Colonel (r) Ion BEREVOIANUColonel (r) Mihail GRIGORESCU

Locotenent-colonel Stelian RÃDULESCULocotenent-colonel Martin CATA

Locotenent-colonel Viorel BÃLÃCEANULocotenent-colonel Petre CODIN

Locotenent-colonel Gheorghe MITRICÃMaior Costel GUªTERIÞEAN

Maior Dumitru ION

** *

General de brigadã (r) ing. Dumitru PRUNACHEColonel (r) Dumitru GHIÞÃ

Colonel (r) Dumitru BRÂNZEIColonel (r) Aurel MIHÃIESCU

Locotenent-colonel (r) Romulus BARBU

Restructurare- Mesajul Comandantului Bazei de Instruire

pentru Apãrare NBC ,O Locotenent colonel Ilie BÃLAN ................................ pag.5

Artã militarã- Evoluþii ºi tendinþe ale confruntãrii armate înviitor -Studiu de caz: Afganistan O Locotenent colonel drd.Costel IONESCU...................- Operaþii altele decât rãzboiul - Viziunea ONUO Maior Costel GUªTERIÞEAN...................................

pag.9

pag.12

Riscuri ºi ameninþãri- Apãrare NBC Istorie, prezent ºi viitorO General de brigadã (r) dr. Nicolae POPESCU, Colonel(r) prof. Mihail GRIGORESCU.........................................- Protecþia împotriva factorilor CBRN, o cerinþã

obligatorie a tehnicii de tancuriO Colonel Ion CONSTANTIN.......................................- Pesticide oranofosforice ºi carbamice ce pot fi

folosite ca substanþe toxice de luptã (STL) de cãtreterorismul internaþional ºi posibilitãþile de obþinerea unora dintre acestea prin sisteme binare (prinreacþii rapide), direct în mijloacele de utilizareO Colonel (r) dr.ing.Nicolae LUÞÃ...............................- Protecþia Forþei componentã de bazã în domeniulevaluãrii unitãþilor ºi subunitãþilor din ForþeleAeriene, destinate a participa la misiuni NATOO Locotenent colonel Karol GREF.................................- Mãsuri de prevenire ºi protecþie în cazulproducerii unor anumite dezastreO Locotenet colonel Gheorghe MITRICÃ......................- Asigurarea protecþiei colective în condiþiileameninþãrii cu ADMCBRN/EADAO Cãpitan Ovidiu STÃNESCU.....................................- Aplicabilitatea glugii de protecþie împotrivaagenþilor toxici de luptã în acþiunile militareO Sublocotenent Mihai GRAUR...................................

pag.16

pag.30

pag.33

pag.42

pag.46

pag.52

pag.55

Educaþie ºi instrucþie- Proiectarea unui nou sistem de management alasigurãrii calitãþii educaþiei ºi instrucþiei în ªcoalade Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã“General Eremia Grigorescu”O Colonel prof. univ. dr. Mircea VLADU.....................- Procesul de învãþãmânt din centrele de pregãtireale armelor, proces de formare profesionalã aadulþilorO Colonel (r) Fãnel POPOIU, Maior ing. VasilePETCU..............................................................................- Programe de instrucþie individualã -Fundamentele formãrii specialistului militar înarma Apãrare NBCO Maior Dumitru ION, Sublocotenet Mihai GRAUR.............................................................................- Toþi liderii sunt instructori!O Plutonier Viorel PASCU...............................................

pag.58

pag.69

pag.72

pag.74

Memorialisticã- România ºi Pactul de la VarºoviaO Locotenent Valentin NICOLAE.................................... pag.79

2

CUPRINS

CUPRINS

COLEGIUL DE REDACÞIE

Redactor-ºefMaior Costel GUªTERIÞEAN

RedactorColonel (r)Mihai GRIGORESCU

Maior Ion DUMITRU

Tehnoredactare, procesare text ºi imagineP.c.c. Adriana DASCÃLU

Fotografie, procesare coperþiPlutonier Viorel PASCU

TraducereMaior Costel GUªTERIÞEAN

Corectare ºi difuzare revistãPlutonier adjutant Claudiu ªTEFAN

AdresaStr.Mãrãºti, nr.48, Câmpulung

I.S.S.N. - 1583-4654

Tiparul a fost executat laCENTRUL TEHNIC-EDITORIAL

AL ARMATEIC-da:

B:- BUCUREªTI -

3

TABLE OF CONTENTS

4

Restructuring

- Training Base for NBC Defence Commander'smessageO Lieutenant colonel Ilie BÃLAN .............................. pag.5

Art of War

- Evolutions and tendencies of armedconfrontations in the future - case study:Afganistan O Lieutenant colonel drd.Costel IONESCU..................- Operations other than war - UN's visionO Major Costel GUªTERIÞEAN...................................

pag.9

pag.12

Risks and Threats

- The NBC Defence History, present and futureO Brigadier General (r) Ph.D. Nicolae POPESCU, Col. (r) prof. Mihail GRIGORESCU.................................- Protection against CBRN factor, a mandatoryrequirement of armored vehiclesO Colonel Ion CONSTANTIN.......................................- Phosphoric compound and carbamates pesticideswhich can be used as Toxic Combat Substances byinternational terrors and obtaining possibilities ofsome of them using binary systems (quickchemical reactions), directly into employmentmeansO Colonel (r) dr.ing.Nicolae LUÞÃ...............................- Force Protection, basis component of evaluationdomain of Unit and subunits belonging to AirForces intended to participate to NATO's missionsO Lieutenant colonel Karol GREF...............................

pag.16

pag.30

pag.33

pag.42

Risks and Threats

- Warning and protection measures in some disasterproduction situationO Lieutenant colonel Gheorghe MITRICÃ..............................- Collective protection provision in WMDCBRN/ROTAthreats conditionsO Captain Ovidiu STÃNESCU.................................................- The applicability of protection hood against ToxicCombat Agents used in military actions

O 2nd Lieutenant Mihai GRAUR...........................................

pag.46

pag.52

pag.55

Education and Training

- Projection of a new management system of ensuring oftraining and education quality in Application School forCombat Support Units "Eremia Grigorescu"O Colonel prof. univ. Ph.D. Mircea VLADU............................- Educational process in Training Centers of branches,professional formation process of adultsO Colonel (r) Fãnel POPOIU, Major eng. Vasile PETCU...........- Individual Training Program - the basis of militaryspecialist formation in NBC Defence branch

O Major Dumitru ION, 2 nd Lieutenant Mihai GRAUR......................................................................................... - All leaders are instructors!

O Sergeant 1st Viorel PASCU.......................................................

pag.58

pag.69

pag.72

pag.74

Memoirs

- Romania and Varsovia AgreementO Lieutenant Valentin NICOLAE................................................ pag.79

În baza "Planului - cadrÎn baza "Planului - cadru pentru pentru continuaru continuarea prea procesuocesu--lui de rlui de restrestructuraructurare ºi modere ºi modernizarnizare a Are a Armatei României înmatei României înperioada 01.01 - 31.12.2008", aprperioada 01.01 - 31.12.2008", aprobat în ºedinþaobat în ºedinþaConsiliului SuprConsiliului Suprem de Apãrarem de Apãrare a Þãrii, cu Hotãrâre a Þãrii, cu Hotãrârea nrea nr..0165 din 18.12.2007, Centr0165 din 18.12.2007, Centrul de Prul de Pregãtiregãtire pentre pentru Apãraru ApãrareeNBC "Muscel" s-a transforNBC "Muscel" s-a transformat, cu Dispoziþia Statuluimat, cu Dispoziþia StatuluiMajor General nrMajor General nr. G.2/S/1306 din 31.07.2008, cu data de. G.2/S/1306 din 31.07.2008, cu data de01.09.2008, în Baza de Instr01.09.2008, în Baza de Instruiruire pentre pentru Apãraru Apãrare NBC,e NBC,suborsubordonatã Centrdonatã Centrului de Instrului de Instruiruire pentre pentru Geniu, EOD ºiu Geniu, EOD ºiApãrarApãrare NBC al ªcolii de Aplicaþie pentre NBC al ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijinu Unitãþi Sprijinde Luptã "General Erde Luptã "General Eremia Grigoremia Grigorescu". escu".

STRUCTURA BAZEI DE INSTRUIRE PENTRU APÃRARE NBC

APÃRAREA NBC 16/2008

RESTRUCTURARE

5

CUVÂNT ÎNAINTE

Locotenent colonel Ilie BÃLANComandantul Bazei de Instruire

pentru Apãrare NBC

CURRICULUM VITAEData ºi locul naºterii : 16.09.1963, localitatea Dragoeºti, jud. VâlceaStudii: ªcoala militarã de ofiþeri activi "Nicolae Bãlcescu", 1985; Academia de Înalte Studii Militare, 1993; Cursuri: Curs comandanþi companie, 1989; Responsabilitatea forþelor armate privind protecþia mediului 1997, Germania; Curs pregãtire psihopedagogicã ºi metodicã,1997, România; Sistemul manual ºi automat de avertizare ºi raportare N.B.C. 1998, Germania; Curs avansat de planificarea exerciþiilor de apãrare N.B.C. 1998,Germania; Cursul "Proceduri de comandã ºi de stat major, nivel Bg.-Forþe Terestre"- Centrul Regional de Pregãtire Marea Britanie-România, 1999; Curs ISOOC(International Staff Officers Orientation) 2001, Olanda; Curs E.S.S.O. (English Skills for Staff Officers) , 2001; Curs avansat de limba englezã, 2004; Curs AJOSOC 2004,Advanced Joint Operation Staff Officer Course; Curs "Combined Joint Operations Centre", 2006, Oberamergau, Germania; Curs "Joint Operations IntelligenceInformation System" JOIIS, 2007, Madrid, Spania; Curs Combat Rediness Evaluation (CREVAL), 2007, Madrid, Spania.Funcþii îndeplinite: 1985 - 1991, Comandant pluton cercetare chimicã la Compania 305 Protecþie Antichimicã;1991 - 1991, Comandant companie la Compania 305 Protecþie Antichimicã; 1993 - 1995, Lector la Catedra de pregãtire tehnicã de specialitate la Centrul de Perfecþionare a Cadrelor Trupelor Chimice; 1995 - 1997, Ofiþer 2 în Birou experimentãri la Centrul de Perfecþionare a Cadrelor Trupelor Chimice; 1997 - 1999, Instructor ºef Catedra de pregãtire tacticã ºi de stat major la ªcoala de Aplicaþie pentru Chimie Militarã;1999 - 2002, Instructor superior la Catedra de pregãtire tacticã ºi de stat major la ªcoala de Aplicaþie pentru Chimie Militarã;2002 - 2005, Comandant Batalion Instrucþie ºi Asigurare Învãþãmânt la ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC; 2005 - 2008, Ofiþer de stat major, operaþii terestre, G3 operaþii la Comanda Componentei Terestre CC-LAND HQ Madrid; 2008 - 2008, ªef Secþie Cercetare, Dezvoltare ºi Reglementãri în Armã la Centrul de Pregãtire pentru Apãrare NBC " Muscel " Începând cu 01.09.2008 îndeplineºte funcþia de comandant al Bazei de Instruire pentru Apãrare NBC.Misiuni: Ofiþer de stat major în KFOR, 2002; Ofiþer de stat major CC-LAND HQ Madrid, 2005 - 2008.

,,Structurã nou creatã în procesul derestructurare a învãþãmântului militar, Bazade Instruire pentru Apãrare NBC va rãmâne încontinuare o organizaþie complexã care pelângã misiunea de bazã, de formare, spe-cializare ºi dezvoltare profesionalã în armã apersonalului armatei va avea ºi responsabilitãþide gestionare a resurselor umane proprii, derezolvare a problemelor pe linie de operaþii ºiinstrucþie, logisticã ºi administrative.

Transformarea Centrului de Pregãtire înBazã de Instruire - fãrã a constitui doar oschimbare de denumire - asigurã în continuareîndeplinirea misiunilor ce revin acestei insti-tuþii în domeniul pregãtirii personaluluiarmatei, prin organizarea cursurilor pentruformarea cadrelor militare în activitate ºi înrezervã, a cursurilor de carierã ºi de nivel pen-tru ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi gradaþiprofesioniºti, a cursurilor pentru reconversiaprofesionalã a personalului militar profesiona-lizat, a altor cursuri. De asemenea, rãmân însarcina Bazei de Instruire examenele pentruobþinerea (menþinerea) titlului de specialist de

6


RESTRUCTURARE

New created structure during the reor-ganization process of military education, theTraining Base for NBC Defence will continue torepresent a complex organization witch willhave, beside its basic mission as training, spe-cializing and professional development of mili-tary personnel of Romanian Army, responsibi-lities of managing the own human resources,solving of operational, training, logistic andadministrative issues.

The transformation of Training Centerinto Training Base, without being a namechanging only, ensure missions accomplishmenton its responsibility referring to Army's person-nel training by organizing of courses for activeand reserve militaries, career and level coursesfor officers, WOffs, NCOs and enlisted person-nel, professional requalification course for mi-litary personnel, other courses. Will remainalso, on the Training Base tasks the examensfor obtaining/maintaining of NBC Defence spe-cialist title, elaboration of branch's rules andregulations, training and evaluation of NBCoperational structures in Training Range for

NBC Defence and special materials and equip-ment category testing/ratification.

Recently, the Training Base for NBCDefence actively supported two field exercises forCBRN World Magazine and DIM CBRN NATOWG organized in the Training Range. Thoseexercises have been proved the RomanianArmy's CBRN Capabilities with different struc-tures of National Defence System cooperatingtogether, positively appreciated by participants

Training Center's Reorganization intoTraining Base didn't avoid the NBC DefenceInspector's tasks and missions, those beingaccomplished through the Research andDevelopment Section until the new rules on thismatter will be elaborated.

Although, the NATO member countrystatus and radical changes occurred in the risk and threats nature faced by North Atlantic Coalition constitute the requirementsfor NBC Defence prioritization on high levelpositioning in Romanian Army concept, theresult requiring the same rules and standardson Coalition's demands base as well achieve-ment of interoperability through the trainingand education, the Training Base, through thecompetent personnel is trying to face the newchallenges generated by complexity of tasks andobjectives as a result of transformation/reorga-nization. Contrary to the fact that the changingcan be disturbing and annoying on its unpre-dictability, initial feelings being the tasks aredouble, we would draw the bow up to the ear toadapt the new created structure in order tomake the activities more efficient by adopting ofnew methods and high using of resources onown disposal.

On the new organizational framework,the management action must optimize all per-sonnel, oprational, training administrative andlogistic activities on resources basis in order toensure high professional qualification ofinstructors, developement of branch research,improvemenet of education and didactic techniques.

An important role come to instructorswich will take actions for maintaining, develop-ing and improving of education on Euro-

7


RESTRUCTURARE

clasã, elaborarea reglementãrilor specifice pelinie de armã, instruirea ºi evaluarea struc-turilor operaþionale de armã în poligonul depregãtire pentru apãrare NBC, testarea ºiomologarea unor categorii de echipamente ºimateriale de specialitate.

Recent Baza de Instruire pentru ApãrareNBC a sprijinit activ desfãºurarea, în Poligonulde Instrucþie al Armei, a douã exerciþii demon-strative, pentru Editorialul "CBRN World" ºiGrupul de lucru NATO pentru detecþie, identifi-care ºi monitorizare CBRN. Exerciþiile au vizatdemonstrarea capabilitãþilor CBRN ale ArmateiRomâne în cooperare cu alte structuri aleSistemului Naþional de Apãrare ºi au fost apre-ciate pozitiv de cãtre participanþi.

Transformarea Centrului de Pregãtire înBaza de Instruire pentru Apãrare NBC nu aeludat misiunile ºi sarcinile Inspectorului pen-tru armã, acestea fiind în continuare îndepli-nite prin structura secþiei de Cercetare,Dezvoltare ºi Reglementãri în Armã pânã laelaborarea de noi reglementãri pe aceastã linie.

Deºi statutul de þarã membrã NATO ºischimbãrile radicale survenite în naturariscurilor ºi ameninþãrilor cãrora trebuie sã lefacã faþã Alianþa Nord-Atlanticã constituiepremise care situeazã apãrarea NBC la rangulde prioritate pentru armata noastrã, avânddrept consecinþã imediatã necesitatea alinieriila standardele ºi cerinþele specifice Alianþei ºirealizarea interoperabilitãþii prin instruire ºipregãtire, Baza de Instruire, prin personalulcalificat încearcã sã facã faþã noilor provocãrigenerate de complexitatea sarcinilor ºi obiec-tivelor ca urmare a transformãrii/schimbãriisuferite. Contrar faptului cã schimbarea poatefi perturbatoare ºi supãrãtor de imprevizibilã,sentimentele iniþiale fiind acelea de dublare asarcinilor, va trebui sã depunem toate eforturilepentru a adapta structura astfel creatã pentrueficientizarea activitãþilor prin adoptarea unornoi metode de lucru ºi utilizarea la maxim aresurselor avute la dispoziþie.

În noul cadru de organizare, actul ma-nagerial în ansamblul sãu trebuie sã optimizezeactivitãþile de personal, operaþii, instrucþie,administrative, logistice funcþie de resursele

avute la dispoziþia bazei pentru asigurarearidicãrii calificãrii profesionale a instructorilor,favorizarea dezvoltãrii cercetãrii ºtiinþifice înarmã, perfecþionarea conþinutului învãþãmân-tului ºi a tehnicilor didactice.

Un rol important revine instructorilor,care vor acþiona pentru menþinerea, dezvoltareaºi perfecþionarea unui învãþãmânt de calitate,la nivelul standardelor euroatlantice, care sãasigure o înaltã ºi susþinutã profesionalizare acursanþilor impusã de schimbarea actualã.

Asigurarea supleþei actului pedagogic, cao condiþie de succes în dezvoltarea gândirii cre-ative în formarea ºi perfecþionarea deprinde-rilor cursanþilor, va constitui o constantã pen-tru creºterea eficienþei procesului didactic.

Este bine cunoscut faptul cã valoareaunei organizaþii este datã de valoarea fiecãruiindivid din cadrul acesteia. Succesul personal serepercuteazã asupra organizaþiei. Ingredientelesuccesului sunt: capacitatea înnãscutã, moti-vaþia profesionalã, antrenamentul, învãþareacontinuã ºi experienþa. Acþionând permanentpentru dezvoltarea acestor ingrediente succesulorganizaþiei este garantat, iar schimbarea va fimai uºor acceptatã ºi înþeleasã.

În noua mea calitate de comandant alBazei de Instruire pentru Apãrare NBC, voiacþiona pentru creºterea eficienþei tuturor acti-vitãþilor, bazându-mã pe experienþa propriedobânditã în cadrul unei importante compo-nente de comandã NATO, CC LAND Madrid, pecapacitatea, valoarea ºi dorinþa de afirmare apersonalului bazei, precum ºi pe logistica didac-ticã aflatã într-un permanent proces de mo-dernizare, în pas cu evoluþia cerinþelor instru-irii în domeniul Apãrãrii NBC.

Cunosc foarte bine capacitatea perso-nalului din bazã ºi sunt convins cã acesta vaacþiona în coordonatele acþiunii eficiente. Înfiecare dintre subordonaþi vãd: inteligenþã,integritate, energie, intuiþie, flexibilitate îngândire, capacitatea de a lucra în condiþii destres, de a face comentarii pertinente, de-aexprima lucrurile clar, de a lucra în echipã,curaj, rigoare analiticã, colegialitate ºi perse-verenþã.

8


RESTRUCTURARE

Atlantic standards base to ensure a high andconstant preparation of students tasked by thenew change. The versatility of educational actensured as a success condition for developing ofcreative mind, for training and improvement ofstudent’s skills, will constitute a constant foreducational process efficiency increase.

It is well known that the value of anorganization is given by each one’s values fromwhich it is consist of. The personal success isinfluencing the organization. The recipe for thesuccess is consisted of inherent capacity, profe-ssional motivation, training , continuously le-arning and experience. Acting permanently fordeveloping of those ingredients the success isgranted and the change will be accepted andunderstood much easier.

In my new position as Commander ofTraining Base for NBC Defence, I will act toincrease the efficiency of all activities on myprofessional experience basis accomplished dur-ing my tour of duty in NATO CC LAND HQMadrid and capacity, value and self assertiondesire of Base's personnel as well educationallogistic permanently modernizing, in the lightof NBC Defence domain training evolutiontasks.

I knowledge very well Base's personnelcapacity and I am confident that everybody willact in an efficiency action limits. In each one ofmy subordinates I can see intelligence, integrity,energy, intuition, malleability and open mind,working under stress conditions capacity, capa-bility of pertinent comments, crystal expresscapacity, team working, courage, analyticalstringency, tenacity skills and fellow-like atti-tude.

TTrãim într-o lume din ce în ce mai com-plexã, în care actorii globali sunt supuºiunor provocãri ce vin nu numai din

partea egalilor lor, ci ºi dinspre unele puteriregionale care încearcã sã-ºi creeze un statut supe-rior celui avut în prezent. Aceste sfidãri, se mani-festã în toate domeniile competiþiei globale: eco-nomic, politic informaþional ºi militar, în funcþie deposibilitãþile actorilor implicaþi, þelul lor supremfiind sporirea puterii ºi îmbunãtãþirea statutului înierarhia mondialã.

Toate acestea, coroborate cu accentuareadecalajului dintre nordul bogat ºi occidentalizat ºisudul sãrac ºi tradiþionalist, unde în unele cazuristructurile ºi mentalitãþile tribale prevaleazã asupracelor statale-naþionale, genereazã percepþii totaldiferite ºi chiar adevãrate fracturi la nivelul menta-litãþilor comune diferitelor tipuri de societãþi. În celemai multe cazuri, aici trebuie cãutate adevãratelecauze ale violenþei etnice ºi religioase din zilele noastre.

Deºi confruntarea armatã (rãzboiul) este dince în ce mai puþin popularã ºi se încearcã descura-jarea ei prin diverse cãi, metode, în opinia mea, nuexistã nici o ºansã ca ea sã fie exclusã din spectrulfenomenologiei sociale. De aceea, în viitor, ea vaîmbrãca forme extrem de diferite, de la cele care þinde acþiuni punctiforme, de impunere sau de descu-rajare, la acþiuni politice, economice, diplomatice,informaþionale ºi la cele care vizeazã spaþiul cosmic,clima, natura biologicã ºi psihologicã a fiinþeiumane.

Acutizarea, la nivel global, a contradicþiilorpolitice, sociale, interetnice ºi religioase, corupþia,imixtiunea din exterior în treburile unor state maislabe, conflictele locale ºi cele regionale, toate aces-tea au contribuit ºi contribuie pregnant la motivareaconfruntãrii armate, care permanent capãtã valenþenoi.

Ritmul transformãrilor capabilitãþilor militareeste prognozat a "creºte substanþial în urmãtorii douã-

zeci de ani".Capacitãþile high-tech aferente procesului de

targeting vor suferi o sporire a razei de acþiune, anivelului de sofisticare tehnologicã ºi a gamei între-

buinþãrii, paralel cu expansiunea utilizãrii tehnolo-giei, încã secrete pentru unele state.

Întrebuinþarea ultimelor tehnologii la nivelularmatelor avansate, din punct de vedere militar, atâtdin Uniunea Europeanã cât ºi din NATO, va avea carãspuns din partea adversarilor o componentãsimetricã prin producerea ºi întrebuinþarea aceloraºitehnologii ºi o componentã asimetricã bazatã pecapacitãþi ofensive sau defensive disruptive sau peutilizarea unor sisteme performante de protecþie aforþei la distanþe mari pe baza rachetelor balisticesau cu razã medie de acþiune.

Competiþia asimetricã poate da naºtere latactici, tehnici ºi proceduri de acþiune care se vorconcentra pe interzicerea accesului în zone sauregiuni, prin întrebuinþarea unor "mecanisme de

acces" care sã reprezinte factorul determinant înobþinerea dominaþiei ºi a controlului zonelor înteatrele de operaþii.

Forþele întrunite, cu structurã ºi dotarediferite pentru a face faþã unei game cât mai diver-sificate de conflicte armate trebuie sã fie caracteri-zate prin mobilitate, dinamism, modularitate, adap-tabilitate, rezistenþã operaþionalã, precizie, rapidi-tate, agilitate, flexibilitate fãrã precedent, posibilitãþinelimitate de coordonare ºi utilizare a sistemelor dearmament cu înalt grad de tehnologizare. De aseme-nea, acestea trebuie sã fie capabile sã desfãºoareoperaþii militare atât ziua, cât ºi noaptea, în oricecondiþii de teren, climã, anotimp ºi stare a vremii, sãaibã un puternic caracter expediþionar.

Noul profil al conflictelor militare, caracteri-zat printr-un trafic informaþional fãrã precedent,trebuie sã integreze armonios întregul sistem infor-maþional de comandã ºi control ºi de armament, lanivelul structurilor ce compun forþa, pentru ca aces-tea sã execute întreaga gamã de operaþii militare, înorice zonã ºi pe orice direcþie.

Operaþiile informaþionale pot dominafenomenul militar contemporan, ele putând penetratoate nivelurile operaþionale-strategic, operativ ºitactic.

Evoluþia acestor tehnologii specifice ereiinformaþionale, poate determina apariþia unor con-fruntãri majore în planul doctrinelor, conceptelor,


ARTÃ MILITARÃ

9

EVOLUÞII ªI TENDINÞE ALE CONFRUNTÃRII ARMATE ÎN VIITOR Studiu de caz: AFGANISTAN

Locotenent-colonel drd.Costel IONESCUComandantul Batalionul 33 Vânãtori de Munte ,,POSADA”

structurii, instruirii trupelor ºi fizionomiei acþiunilor,crescând cerinþele de standardizare ºi interoperabili-tate, precum ºi cele de realizare a unor aranjamentede comandã ºi control între forþele sau naþiunile participante.

Spaþiul de luptã al viitorului, extinde con-ceptul de conflict armat prin plusarea aspecteloroperaþionale, într-un context mai larg, care includeelemente de ordin politic, economic, social,demografic, juridic, normativ, tehnologic, dar ºi eco-logic.

Adversarii se vor baza pe evitarea angajãrii înoperaþii decisive ºi campanii prelungite, în scopulatingerii obiectivelor stabilite.

Confruntarea asimetricã este o realitateneechivocã a epocii moderne, a decalajelor tehno-logice uriaºe, a stãrii de haos generatã de bãtãliapentru resurse ºi pentru reconfigurarea centrelor deputere.

Evoluþia fenomenului militar este dominatã,atât de caracteristicile mediului de securitate, cât ºide nivelul de performanþã a tehnologiilor cu aplica-bilitate în domeniul militar, în acest sens, rolultehnologiei informaþiei pare sã deþinã un loc impor-tant.

Este din ce în ce mai evident cã, în viitoareleconflicte armate, principalele eforturi vor fi concen-trate pe coordonata verticalã sau pe cea aerospaþialã,acestea ne mai având doar un rol de sprijin, iaraccentul va fi pus pe distrugerea celor mai impor-tante capacitãþi militare ºi economice ale inamicului,precum ºi pe mijloacele de reacþie ale acestuia, pa-ralizându-i astfel potenþialul de ripostã.

În aceste condiþii, însãºi legile ºi principiileluptei armate capãtã un conþinut ºi înþelesuri noi,modalitãþi specifice de manifestare, iar studiereaatentã a acestora devine o condiþie sine-qua-nonpentru acþiunea conºtientã ºi eficientã în pregãtireaºi ducerea acþiunilor militare.

Este deja o certitudine faptul cã, vecheadefiniþie datã de Clausewitz rãzboiului, în sensul cãacesta este o continuare a politicii cu alte mijloace,anume cu mijloace violente, nu mai corespunde pedeplin realitãþilor societãþii omeneºti la începutulmileniului al treilea, întrucât acum situaþiile con-flictuale au crescut în complexitate prin îmbinareaelementelor politice, economice, tehnico-ºtiinþifice,demografice, culturale, ideologice.

Chiar dacã la originea rãzboiului, a evoluþieisale istorice, precum ºi a fiecãrei acþiuni militare seaflã legi ºi cauze sociale, fenomenul militar nu poatefi identificat cu cel politic ºi social, iar legile ºi

cauzele care se manifestã în acþiunea militarã nu sepot reduce la cele sociale ºi politice.

Una din direcþiile în care evolueazã operaþiaºi lupta modernã este aceea a stabilirii unor noicorelaþii în triada spaþiu-timp-luptã armatã.

Dacã în timpul Primului Rãzboi Mondial mi-lioane de soldaþi stãtuserã faþã în faþã, în fotificaþii,sãptãmâni sau chiar luni de zile, în prezent ºi cu atâtmai mult în viitor, cofruntarea are loc deopotrivã, înfaþã, în spate, la flancuri ºi în spaþiul aerian, ba chiarºi în cel cosmic.

În rãzboiul din Golful Persic, aliaþii au extinsconfruntarea pe toate dimensiunile: distanþã,adâncime, atitudine.

Câteva din "principiile rãzboiului vor fi influ-

enþate de evoluþia tehnologicã a începutului de mileniu",astfel :

Mconfruntarea forþelor ºi mijloacelor;Mprincipiul acþiunii ofensive;Mprincipiul economiei de forþe;Mprincipiul surprinderii.Consider cã, în definirea tipurilor de acþiuni

ale rãzboaielor viitoare, doi factori trebuie avuþi înatenþie:

- atunci când lupþi împotriva unor armatetehnologizate ºi manevriere, nu trebuie ca forþele sãfie concentrate pe poziþii statice defensive saudescoperite;

- tipul de rãzboi (acþiune militarã) al viitoru-lui, va fi dominat mult mai mult de lupte în mediulurban, cu acþiuni neregulate, într-un mediu acþio-nal ºi spaþiu de luptã supraaglomerat, cu diferiþi par-ticipanþi sau actori, trupe proprii, inamic (acþiunirivale, grupãri ostile sau neutre, reprezentanþi aiunor organizaþii).

Rãzboiul viitorului, pare sã se înscrie într-un spec-

tru foarte larg de acþiuni ºi reacþii, într-un spaþiu multi-

dimensional, pe care se definesc, între altele ºi urmãtoarele

tipuri de rãzboi :rrãzboi informaþional;

rrãzboi cibernetic;

rrãzboi psihologic;

rrãzboi mediatic;

rrãzboi economic;

rrãzboi cosmic;

rrãzboi cultural;

rrãzboi genetic;

rrãzboi geofizic;

rrãzboi purtat prin mijloace militare.Este posibil ca în viitor, confruntãrile armate

sã se bazeze pe strategii de descurajare ºi pe efortulcomunitãþii internaþionale de oprire a violenþelor ºi

10


ARTÃ MILITARÃ

folosire a dialogului, diplomaþiei ºi presiunilorpolitice, economice ºi militare, pentru rezolvareadiferendelor.

Ca ºi concluzie generalã, atâta timp cât decala-jele economice ºi tehnologice între þãri, entitãþi, con-tinente se menþin, ele genereazã la rândul lor mariconflicte de interese ºi apariþia unor noi tipuri dearme ºi tehnologii care, la rândul lor vor influenþa înmod hotãrâtor filozofia, strategia ºi tactica rãzboiu-lui.

Acþiunile desfãºurate de forþele armateromâneºti, în Teatrul de Operaþii din Afganistan, seîncadreazã în tipologia conflictelor asimetrice, careopun forþelor militare regulate grupãri teroriste.

Complexitatea acþiunilor, aria mare dedesfãºurare, mediul politico-economic fragil, instabilºi condiþiile dificile de mediu, solicitã forþelor dislo-cate flexibilitate în planificare, adaptabilitate în ex-ecuþie ºi capacitate de decizie ridicatã.

Mediul de securitate din Afganistan s-a deterio-rat constant, insurgenþii îmbunãtãþindu-ºi tactica,adoptând-o permanent la schimbãrile doctrinare alecoaliþiei.

Armata Naþionalã Afganã, deºi îºi mãreºte efec-tivele constant, rãmâne o armatã slab dotatã ºiinstruitã, fãrã perspectiva autosusþinerii în orizontulde timp apropiat. Mai mult, o parte a militarilorArmatei Naþionale Afgane, din cauza condiþiilor eco-nomice (salariu mic) dezerteazã vânzând informaþiipreþioase insurgenþilor despre T.T.P., folosite de mi-litarii coaliþiei.

Ultimele evoluþii din Teatrul de OperaþiiAfganistan, aratã neputinþa guvernului ºiautoritãþilor locale în gestionarea situaþiei de crizã,care persistã ºi aceasta datoritã corupþiei. Autoritateaguvernului central de la Kabul este destul de limi-tatã.

Mare parte din regiuni continuã sã fie controlatede ºefii regionali ai insurgenþilor care colaboreazãpermanent cu talibanii.

În opinia mea, consider cã, pentru ajutorareaAfganistantului, a autoritãþilor legal desemnate pen-tru etapa de reconstrucþie, este nevoie, în primulrând, de crearea unui climat de securitate internãadecvat ºi apoi de fonduri substanþiale din parteacomunitãþii internaþionale, dar care sã fie dirijateclar, pe obiective ºi programe de dezvoltare, în folo-sul socetãþii civile.

Este extrem de greu sã realizezi anumite obiec-tive economice sau care þin de reconstrucþia þãrii,fãrã sã înþelegi bine cultura, istoria ºi atitudinile po-pulaþiei civile, care încã mai este organizatã pe for-

maþiuni tribale. Este nevoie de experþi foarte binepregãtiþi care sunt în mãsurã sã vorbeascã princi-palele dialecte ale limbii afgane, pasthu ºi dari.

Pânã în acest moment, Forþele Coaliþiei nu ausuficienþa de forþe pentru a acoperi nevoile(taskurile) cerute, care sã asigure securitatea internãa fiecãrui cetãþean afgan.

Eforturile de instaurare a pãcii, reconstrucþie ºidemocratizare a þãrii nu au progresat semnificativ,Forþele Coaliþiei au o atitudine moderatã faþã deinsurgenþi, aceasta ºi datoritã neclaritãþilor ºi inde-ciziei autoritãþilor centrale ºi locale.

Într-un astfel de climat, insurgenþa talibanãpoate rãsturna echilibrul de forþe în favoarea lor,devenind progresiv mai puternicã, beneficiind din ceîn ce mai mult de sprijinul populaþiei civile, având cabalanþã o intervenþie masivã cu forþe ºi mijloace aleForþelor Coaliþiei, dar ºi expunerea la riscuri multmai mari.

Tendinþele în evoluþie a confruntãrii armate pre-faþeazã o perioadã lungã de acþiuni, probabil zeci deani, cu investiþii financiare uriaºe ºi posibil sacrificiiumane substanþiale.

În opinia mea, Afganistanul reprezintã încã omare necunoscutã în cercul de influenþe ale puterilor mondiale.

Omenirea este în continuã miºcare, apariþiaunor noi sfere de influenþã, lupta pentru resurse naturale ºi noi pieþe de desfacere creeazã instabili-tate ºi posibilã reorganizare - reorientare geopoliticã.

Apariþia centrelor de putere N.A.T.O., U.E., G.B.etc., interacþiunea dintre acestea poate aduce modi-ficãri relaþiilor internaþionale viitoare.

Terorismul, un flagel care se manifestã fãrãprecedent, are ºi el efecte multiple asupra securitãþiiinternaþionale. În evoluþia relaþiilor internaþionale,în acest moment ne aflãm într-o aºa numitã etapã derãzboi împotriva terorismului.

Afganistanul, este tocmai Teatrul de Operaþii încare Forþele Coaliþiei încearcã sã instaurezedemocraþia de drept prin distrugerea liderului unorgrupãri teroriste, grupãrile talibane care sunt unpericol real pentru securitatea acestui stat.

La grupãrile teroriste talibane se alãturã ºi celuleale organizaþiei teroriste Al-Qaeda care creeazã pa-nicã, nesiguranþã ºi pierderi majore în rândulForþelor Coaliþiei ºi a celor de securitate afgane.

Rãzboiul din Afganistan, un rãzboi de tip asi-metric (haotic) este un fenomen de duratã, perioadadupã sau post rãzboi dovedindu-se mult mai agre-sivã, cu pierderi umane ºi materiale destul de însemnate.

11


ARTÃ MILITARÃ

În ultimele6 decade,operaþ iu-

nile de menþinere apãcii sub egidaONU au evoluatîntr-un mediucomplex, global,

conducerea acestora având la bazã o serie deprincipii nescrise ºi experienþa a mii de oameni,bãrbaþi ºi femei, care au servit în cele aproxima-tiv 60 de operaþii lansate începând cu anul1948. Aceastã experienþã a fost concretizatãîntr-un document de referinþã pentru operaþiilede menþinere a pãcii "OPERAÞII DEMENÞINERE A PÃCII SUB EGIDA ONU -PRINCIPII ªI GHIDURI".

Operaþiile de menþinere a pãcii trebuieînþelese ca element al spectrului activitãþilorpentru pace ºi securitate. Acestea cuprind oserie de activitãþi conduse de ONU ºi alþi actoriinternaþionali în scopul menþinerii pãcii ºi secu-ritãþii mondiale în lume. Documentul amintitmai sus urmãreºte familiarizarea cititorilor/practicanþilor cu conexiunile ºi diferenþele dintre operaþiile de menþinere a pãcii, de pre-venire a conflictului, de realizare a pãcii, deimpunere a acesteia ºi de construire a pãcii.

Prin urmare, spectrul activitãþilor pentrupace ºi securitate cuprinde:

A Prevenirea conflictului - implicã apli-carea mãsurilor organizaþionale sau diplomaticeîn scopul menþinerii tensiunilor interne sauinterstate ºi împiedicãrii escaladãrii conflictu-lui. Ideal, ar trebui sã aibã la bazã un sistem deavertizare timpurie, un sistem de colectare ainformaþiilor necesare ºi un sistem analitic ri-guros al factorilor/actorilor ce coordoneazã/suntimplicaþi în conflict. Activitãþile de prevenire a

conflictului ar putea sã necesite utilizarea unuimediator ONU, desfãºurarea preventivã a forþeisau mãsuri de realizare a încrederii;

A Realizarea pãcii - include mãsuriadoptate pe timpul derulãrii unui conflict ºi deobicei implicã mãsuri diplomatice pentru aaduce pãrþile implicate la masa tratativelor învederea realizãrii unui acord. SecretarulGeneral al ONU poate implica, anterior uneicereri oficiale a Consiliului de Securitate sauAdunãrii Generale, din proprie iniþiativã, medi-atori care sã faciliteze rezolvarea conflictului pecale amiabilã. De asemenea, pot fi implicaþi mi-litarii forþelor de menþinere a pãcii, guvernele,grupurile de state din regiune, organizaþiileregionale sau statele membre ONU. Eforturilede menþinere a pãcii ar putea sã fie asumate deorganizaþii non guvernamentale sau neoficiale

(NGOs)1, sau de personalitãþi independente; A Menþinerea pãcii - este o tehnicã

destinatã pãstrãrii pãcii, fragilã dealtfel, înmomentul în care conflictul armat a încetat, înscopul asigurãrii asistenþei necesare implemen-tãrii acordurilor realizate de forþele demenþinere a pãcii. De-a lungul anilor, operaþiilede menþinere a pãcii au evoluat de la modelulmilitar iniþial de observare a schimbului defocuri ºi separare a forþelor dupã un conflictinterstatal, la un sistem complex ce cuprinde oserie de elemente militare, de poliþie ºi civile celucreazã împreunã, având acelaºi scop, de arealiza o bazã solidã pentru o pace durabilã;

A Impunerea pãcii - reprezintã apli-carea, cu autorizarea Consiliului de Securitate, aunui set de mãsuri coercitive inclusiv Forþaarmatã. Acest tip de acþiuni sunt autorizate pen-tru a restaura pacea ºi securitatea internaþionalãacolo unde Consiliul de Securitate a apreciatexistenþa unei ameninþãri la adresa pãcii sau a


ARTÃ MILITARÃ

12

OPERAÞII ALTELE DECÂT RÃZBOIUL - VIZIUNEA ONU -

Maior Costel GUªTERIÞEANBaza de Instruire pentru Apãrare NBC

1. NGOs - Non Guvernamental Organizations (Organizaþii nonguvernamentale)

unui act de agresiune. Consiliul de Securitatepoate utiliza, dacã este necesar, organizaþii ºiagenþii regionale pentru întãrirea acþiuniloraprobate;

A Construcþia pãcii - reprezintã apli-carea unui set de mãsuri destinate reduceriiriscului declanºãrii sau redeclanºãrii unui con-flict prin întãrirea capacitãþilor naþionale petoate nivelele pentru realizarea managementu-lui conflictului ºi pentru realizarea bazei pentruo pace durabilã ºi dezvoltare economicã.Construcþia pãcii este un proces complex, delungã duratã, desfãºurat în scopul creãriicondiþiilor necesare realizãrii condiþiilor pentruo pace durabilã. Mãsurile adoptate se adreseazãelementelor de bazã care influenþeazãfuncþionarea societãþii ºi statului, amplificãcapacitatea statului de a avea grijã în mod legi-tim ºi efectiv de funcþiile de bazã specifice.

Aceste operaþiuni pentru pace nu se potaplica în mod independent, orice misiune ONUcuprinde un spectru al acestora în diferite fazeale derulãrii acesteia. Este extrem de rar ca omisiune ONU sã adopte un singur tip de ope-raþiuni pe tot parcursul/evoluþia sa, indiferentdacã operaþiunile sunt conduse de cãtre ONUsau de cãtre alþi actori. Atâta timp cât misiunileONU de menþinere a pãcii sunt desfãºurate înscopul sprijinirii implementãrii acordurilor deîncetare a focului/pace, acestea sunt chematefrecvent sã joace un rol activ în procesul derealizare a pãcii ºi ulterior de construcþie a pãcii.

Pe timpul operaþiunilor de menþinere apãcii, elementele militare desfãºurate pot utilizaforþa la nivel tactic în scopul autoprotecþiei sau

apãrãrii mandatului, însã numai cu autorizaþiaConsiliului de Securitate, în special în situaþia încare Statul nu este capabil sã asigure securitateainternã ºi ordinea publicã prin pârghiile ºimetodele avute la dispoziþie. Utilizarea forþeieste un subiect extrem de sensibil, operaþiunilede menþinere a pãcii putând fi confundate cucele de impunere a pãcii. Deºi, pot fi confun-date, totuºi între ele existã o diferenþã majorã însensul în care în prima situaþie (operaþiuni demenþinere a pãcii) utilizarea forþei se desfãºoarãla nivel tactic ºi doar pentru protecþia propriesau apãrarea mandatului aprobat de Consiliulde Securitate ºi cu aprobarea mutualã aautoritãþilor þãrii gazdã/actorii principali impli-caþi în conflic, pe când în a doua situaþie (opera-þiuni de impunere a pãcii), forþa poate fi utiliza-tã la nivel strategic sau internaþional însã numaicu aprobarea Consiliului de Securitate.

De asemenea, trebuie înþeles cã toate aces-te tipuri de operaþiuni, prevenirea conflictului,realizarea pãcii, menþinerea pãcii ºi impunereapãcii arareori pot apãrea într-o ordine crono-logicã, aceasta fiind probabil ºi sursa eºecurilorînregistrate de-a lungul timpului, acþiunile deembargo de diferite tipuri, izolarea þãrii decomunitatea internaþionalã sau relaþiile eco-nomice internaþionale generând efecte contrarecelor aºteptate în detrimentul canalizãrii acti-vitãþilor cãtre cauzele care au generat conflictulîn vederea reducerii riscului de reapariþie aacestuia. Oricum, abilitatea comunitãþii inter-naþionale de a combina aceste activitãþi estelimitatã, aceasta rezultând în anumite cazuri înneconcordanþe majore, chiar critice a rãspunsu-lui internaþional la criza apãrutã ce ameninþãpacea ºi securitatea internaþionalã.

Operaþiunile de menþinere a pãcii repre-zintã elementul principal, practica acestor tipuride operaþiuni debutând în anul 1948 odatã cudesfãºurarea primilor observatori militari înEstul Mijlociu. Mai târziu, pe timpul RãzboiuluiRece, operaþiunile ONU s-au limitat lamenþinerea acordurilor de încetarea a foculuiîntre pãrþile beligerante ºi stabilizarea situaþieipe teren, astfel încât eforturile principale pentrurezolvarea conflictului pe cale amiabilã sã poatãfi dirijate cãtre nivelul politic. Cele mai multe

13


ARTÃ MILITARÃ

operaþiuni de menþinere a pãcii pe termen lungau adoptat acest model "tradiþional".

Sarcinile atribuite acestor operaþiuni"tradiþionale" de menþinere a pãcii de cãtreConsiliul de Securitate sunt în esenþã de tip mi-litar ºi se referã îndeobºte la urmãtoarele:

P Observarea, monitorizarea ºi raportareadatelor ºi informaþiilor colectate prin interme-diul posturilor de observare fixe, patrule,zboruri de recunoaºtere sau alte metode tehnicecu acordul pãrþilor implicate în conflict;

P Supervizarea încetãrii focului ºi acor-darea sprijinului pentru verificarea mecanis-melor, armamentelor ºi muniþiilor;

P Interpunerea ca un tampon între pãrþileimplicate în conflict ºi aplicarea mãsurilor derealizare ºi amplificare a confidenþei acestora înrolul ºi locul misiunii de menþinere a pãcii ºiintrinsec în necesitatea de pace ca ºi concept.

Prin monitorizarea ºi observarea pãrþiloraflate în conflict se urmãreºte respectarea decãtre acestea a acordurilor de încetare a focului,a zonei demilitarizate ºi, prin metodele deinvestigare a plângerilor sau violãrilor acor-durilor încheiate asigurã încrederea acestora cãnici o parte implicatã în conflict nu va câºtigavreun avantaj militar de pe urma încetãrii focu-lui.

Operaþiunile tradiþionale de menþinere apãcii nu joacã în mod normal un rol direct îneforturile politice de rezolvare a crizei/conflictu-lui, managementul acesteia fiind apanajul altoractori cum ar fi parteneri bilaterali ai pãrþilorimplicate în conflict, organizaþii regionale sau înultimã instanþã un trimis special al ONU, actoricare cautã soluþii pe termen lung de rezolvare aconflictului/crizei, soluþii care pot permiteretragerea forþelor de menþinere a pãcii dinteatru. Acesta reprezintã principalul motiv aloperaþiunilor/misiunilor de menþinere a pãciidesfãºurate pe termen lung.

Odatã cu terminarea Rãzboiului Rece, con-textul strategic de desfãºurare al operaþiunilorde menþinere a pãcii s-a schimbat în mod dra-

matic, iar Consiliul de Securitate a început sã seimplice mult mai activ pentru a promovarezoluþiile de pace în conflictele regionale. Loculconflictelor armate interstate a fost luat de con-flictele armate interne. Cele mai multe conflictede acest gen se întâlnesc la ora actualã în þãrilesãrace, unde capacitatea de conducere a statuluiºi a organismelor acestuia este slabã iar belige-ranþii pot sã fie motivaþi de câºtiguri economicesau mândria etnicã. Astfel, experienþa a arãtatcã cele mai multe rãzboaie civile au avut casursã reactualizarea unui conflict anterior, riscce este mare în primii 5 sau 10 ani de la ulti-mul conflict.

Transformarea mediului internaþional apermis apariþia unei noi generaþii de operaþii demenþinere a pãcii multidimensionale, operaþiidesfãºurate, de regulã, într-o perioadã pericu-loasã dupã starea de conflict intern, desfãºurarece poate angaja capabilitãþi mixte, militare, depoliþie sau civile pentru a sprijini imple-

mentarea unui acord de pace bine structurat2.De regulã, aceste operaþii trebuie sã facã faþãunui mediu de operare particular, cu provocãrimultiple, generate de capacitatea scãzutã a sta-tului de a asigura ordinea, liniºtea ºi securitateainternã, conflictele regionale încã active în anu-mite zone ale þãrii, o infrastructurã de bazã dis-trusã, emigrarea anumitor segmente ale popu-laþiei, divizarea acesteia dupã criterii etnice, reli-gioase sau regionale, abuzurile împotriva drep-turilor omului, provocãri ce complicã extrem demult eforturile de reconciliere naþionalã.

Operaþiile de menþinere a pãcii suntdesfãºurate ca parte a unui efort internaþionalextins pentru a ajuta þãrile care încearcã sã iasãdintr-o perioadã de conflict, pentru a realizatranziþia cãtre o pace susþinutã ºi viabilã. Aºacum se aratã ºi în figura de mai jos, eforturilesunt constituite din mai multe faze ºi ar puteaimplica o multitudine de actori cu mandate ºiarii de expertizã separate, dar în acelaºi timpsuprapuse pentru atingerea scopului propus.

14


ARTÃ MILITARÃ

2. În cele mai multe medii post-conflict, un acord de pace sau o înþelegere cum ar fi acordul de încetare a focului sau acordul de dezangajare a forþelor este ope-raþional ºi include asigurãri legate direct de operaþiile de menþinere a pãcii. Acordul de pace poate fi foarte detaliat, specificând fazele diferite ale procesului de paceºi aranjamentele specifice post-conflict sau ar putea fi mai puþin detaliat, acestea urmând sã fie specificate în cadrul viitoarelor negocieri. Semnatarii acordului depace au obligaþia de a accepta termenii de pace, în anumite situaþii, ONU sau statele membre cheie semnând aceste acorduri ca ºi garanþi ai pãcii.

În contextul extins al operaþiilor multidi-mensionale de menþinere a pãcii, acestea aurolul de a:

? Crea un mediu sigur ºi stabil în timp cese întãreºte abilitatea Statului de a asigura secu-ritatea internã în respectul legilor ºi drepturiloromului;

? Facilita procesul politic prin pro-movarea dialogului ºi reconcilierii între pãrþi, dea facilita ºi sprijini stabilirea instituþiilor de con-ducere/guvernare legitime ºi efective;

? Asigura cadrul necesar pentru toatestatele memebre ONU ºi alþi actori pentrudesfãºurarea activitãþilor la nivel naþional într-omanierã coerentã ºi uniformã.

În completarea acþiunilor de monitorizareºi observare a respectãrii acordului de încetare afocului de cãtre pãrþile beligerante, operaþiilemultidimensionale de menþinere a pãcii suntmandatate frecvent pentru asigurarea sprijinu-lui agenþiilor naþionale de impunere a legii,asigurarea securitãþii instalaþiilor ºi facilitãþilorcheie guvernamentale, porturilor ºi altor ele-mente vitale de infrastructurã, stabilireacondiþiilor sigure necesare afluirii libere a popu-laþiei, bunurilor alimentare ºi asistenþei uma-nitare cãtre zonele afectate de conflict, precumºi asistenþã umanitarã pentru victimele rezultateîn urma acþiunii minelor antipersonal plantatepe timpul conflictului.

În contrast cu operaþiile "tradiþionale" demenþinere a pãcii, operaþiile multidimensionalede menþinere a pãcii joacã un rol direct în efor-turile politice de rezolvare a conflictului ºi sunt

foarte des mandatate de cãtre Consiliul deSecuritate sã asigure intermediari sau/ºi pro-moveze dialogul ºi reconcilierea politicã.

Operaþiile multidimensionale de men-þinere a pãcii joacã de asemenea un rol critic,definitoriu în asigurarea cã activitãþileNaþiunilor Unite ºi al altor actori internaþionalise desfãºoarã ºi sunt canalizate/coordonate de oviziune strategicã comunã. OrganizaþiaNaþiunilor Unite are abilitatea unicã de adeclanºa un rãspuns real la crizele complexe ºi adezvoltat un concept al "misiunilor integrate"pentru a amplifica impactul general al sprijinu-lui acordat þãrilor ce intenþioneazã sã iasã dinconflict.

Operaþiile multidimensionale demenþinere a pãcii are o complexitate conceptu-alã ce va fi detaliatã în numerele urmãtoare alerevistei având în vedere cã aceastã doctrinã esteprima de acest fel de la lansarea primelor ope-raþii de menþinere a pãcii în anul 1948.

BIBLIOGRAFIE

Capstone Doctrine - United Nations Peacekeeping

Operations - Principles and Guidelines, 2008.

15


ARTÃ MILITARÃ

3.DDR- Demobilization, Disarmament and Regrouping (Demobilizare, Dezarmare ºi Regrupare).

“... Alianþa este din nou “ back in business” “... Pentru ca terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masã ºi aºa numitele “failed states” (state fali-

mentare) ne fac sã ne confruntãm cu provocãri pe care le putem domina numai prin cooperarea transatlanticã”Joap de Hoop Scheffer - secretarul general al NATO

În baza statutului de þarã membrã NATO ºi a cerinþelor impuse de schimbãrile radicale survenite în natura riscurilor cãroratrebuie sã le facã faþã Alianþa Nord-Atlanticã, de la bipolaritatea geopoliticã a lumii din perioada rãzboiului rece la ameninþãrileactuale multidimensionale ºi multidirecþionale, este determinantã o reevaluare corespunzãtoare a strategiei privind riscurileCBRN.

Forþele armate trebuie sã fie capabile, nu numai sã se apere împotriva atacurilor convenþionale, dar ºi sã fie eficiente îndesfãºurarea operaþiilor pe perioade prelungite într-un mediu NBC. Aceste ultime condiþii pot rezulta din întrebuinþarea agenþilorNBC, din emisiile altele decât atacul (EADA) ºi din ambele situaþii.

Pericolul nuclear, biologic ºi chimic în cadrul mediului de securitate global ºi relaþiile dintre principiile Protecþiei Forþelor ºiApãrarea NBC, impactul lor asupra capabilitãþii operaþionale a forþelor desfãºurate într-un teatru de rãzboi impun noi abordãriprivind Apãrarea NBC.

Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa - SHAPE apreciazã cã Apãrarea NBC este o prioritate de nivelînalt ºi în consecinþã, antrenamentul ºi pregãtirea forþelor Alianþei, în acest domeniu, sunt esenþiale; scopul pregãtirii poate fi o dez-voltare normalã a înþelegerii de cãtre comandanþi ºi statele lor majore a riscurilor generate de armele CBRN ºi mijloacele de între-buinþare a acestora.

Am prezentat aceste generalitãþi privind creºterea rolului apãrãrii NBC, fiind stãpâniþi de cele mai fireºti stãri sufleteºti, de sa-tisfacþii pentru ceea ce am înfãptuit de-a lungul carierei militare, dar ºi preocupaþi pentru menþinerea armei Apãrare NBC lanivelul capabilitãþilor necesare oferirii rãspunsurilor corespunzãtoare noilor provocãri ale riscurilor CBRN.

De aceea sugerãm ºi rãspunsuri adecvate la aceste riscuri printr-o reconsiderare ºi abordare înnoitoare, responsabilã ºi profe-sionistã a unor domenii referitoare la: proiectarea ºi aplicarea politicii de dezvoltare a armei Apãrare NBC; elaborarea actelor nor-mative necesare organizãrii, desfãºurãrii ºi evaluãrii instrucþiei; elaborarea ºi aplicarea concepþiei de înzestrare a categoriilor deforþe, cu echipamente ºi materiale NBC; participarea specialiºtilor NBC la activitatea Grupurilor de lucru NATO; participarea laelaborarea proiectelor “Documentului cu nevoile misiunii” ºi a proiectelor “Documentului cu cerinþele operaþionale”.

Alianþa Nord-Atlanticã pune un accent deosebit pe contracararea pericolelor CBRN atât în ceea ce priveºte posibilitãþile de între-buinþare a ADMCBRN, cât ºi efectele colaterale, cauzate de producerea evenimentelor EADA.

În acest context, existenþa ºi dezvoltarea structurilor de apãrare NBC în etapa actualã se impune ca o necesitate obiectivã ºiprioritarã.

Scopul fundamental al continuãrii transformãrii armatei îl constituie realizarea noilor capabilitãþi prin care România varãspunde provocãrilor actuale ºi viitoare din mediul de securitate.

Transformarea Armatei României, conform Strategiei de Transformare a Armatei, pentru perioada 2008-2015 (2025), are ca obiectiv general realizarea unei structuri moderne, complet profesionalizate, mobilã, eficientã, flexibilã,dislocabilã, sustenalibã, având capacitatea de a acþiona întrunit ºi a fi angajatã într-un larg spectru de misiuni.

În acest sens, considerãm înfiinþarea Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC, drept o soluþie pentrurezolvarea rezonabilã, eficientã a problemelor majore privind conducerea Apãrãrii NBC în Armata României.

Înfiinþarea ºi funcþionarea Centrului Naþional de Excelenþã pentru apãrare NBC, concepþie statuatã în documentele NATO1

este necesarã pentru furnizarea oportunitãþii de perfecþionare a pregãtirii comandanþilor, statelor majore ºi unitãþilor destinateNATO prin propunerile de forþe, pentru realizarea interoperabilitãþii, pentru testarea, dezvoltarea ºi validarea doctrinei, concep-þiilor, standardelor, tehnicilor, tacticilor, procedurilor ºi echipamentelor de apãrare NBC.

Misiunea de bazã a Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC va consta în realizarea unei strategii de dezvoltarea domeniului apãrare NBC ºi protecþiei mediului, în vederea eficientizãrii instruirii personalului, certificãri ºi evaluãrii acestuia,remodelãrii structurilor specifice, înzestrãrii cu echipamente ºi soluþionãrii obligaþiilor ºi angajamentelor ce revin Armatei Românieiîn domeniul apãrãrii NBC, în calitatea þãrii noastre de stat membru NATO.

16


RISCURI ªI AMENINÞÃRI

APÃRAREA NBC ISTORIE, PREZENT ªI VIITOR

General de brigadã (r) dr. Nicolae PopescuColonel (r) prof. Mihail Grigorescu

1. M.C. 324/1 (Final) Structura Militarã de Comandã NATO, 28. mai 2004; PO (2003) 97-AS1, Structura de comandã NATO, 24 iunie 2003; MCM-236-03,Concepþia Comitetului Militar pentru Centrele de Excelenþã, 4 decembrie 2003.

Aceastã structurã trebuie sã se impunã ca lider doctrinar pentru forþele noastre armate, întrucât Apãrarea NBC reprezintã oprioritate strategicã a Armatei României, în raport cu cerinþele ºi recomandãrile Alianþei. Propunem o variantã de organizare aCentrului.

O posibilitate realã de gestionare ºi management a structurilor de Apãrare NBC, în perspectiva anilor 2015, odatã cu finalizareaoperaþionalizãrii unitãþilor de Apãrare NBC destinate NATO, prin produsele principale ale transformãrii, poate fi constituirea uneibrigãzi de Apãrare NBC, cu cele trei batalioane de Apãrare NBC.

Concluzii

Proliferarea ADMCBRN este unanim recunoscutã ca o serioasã ameninþare în cadrul spectrului operaþional de laproiecþia/desfãºurarea forþelor pânã la aþiunile finale încheiate cu stabilizarea ºi încheierea pãcii.

Statutul României de membru al Alianþei Nord-Atlantice, ridicã la un înalt nivel de responsabilitate abordarea ameninþãrilorCBRN ºi a modalitãþilor de rãspuns la acestea.

Una dintre capabilitãþile pe care trebuie sã le dezvoltãm în viitor, este abilitatea de a proteja forþele împotiva efectelor într-buinþãrii ADMCBRN.

Planificarea ºi organizarea Apãrãrii NBC reprezintã o responsabilitate naþionalã ºi trebuie sã îndeplineascã cerinþele NATOprivind menþinerea libertãþii de acþiune politicã ºi militarã în condiþiile ameninþãrii sau folosirii armelor CBRN.

Astãzi, ca urmare a desfiinþãri Centrului de Pregãtire pentru Apãrare NBC ºi apariþiei unei structuri - Baza de Instruire pentru Apãrare NBC - având capabilitãþi insuficiente pentru îndeplinirea misiunilor/obiectivelor de bazã alearmei Apãrare NBC, considerãm cã înfiinþarea Centrului Naþional de Excelenþã pentru Apãrare NBC reprezintã o necesitate, cuposibilitãþi de realizare, în special ºi prin valorificarea infrastructurii, dotãrilor, logisticii instrucþiei existente în Poligonul ValeaPoienii ºi în Baza de Instruire pentru Apãrare NBC.

** *

Alãturãm acestor gânduri, o succintã sintezã a lucrãrii “Istoria Chimiei Militare Româneºti 1917-2005” spre folosinþã pentru o lecturã plãcutã ºi interesantã, în semn de preþuire ºi recunoºtinþã faþã de înaintaºii noºtri, pentru eforturile ºi sacrificiilepe care le-au fãcut de-a lungul timpului, pentru dezvoltarea armei chimie militarã (apãrare NBC). De asemenea, acest documentarconstituie un studiu privind istoria chimiei militare româneºti ºi a armei apãrare NBC de la începuturile acestora pânã în prezent,care va fi folosit de cãtre S.M.G. la editarea lucrãrii “Enciclopedia Armatei României”.

17



ÎnfiinþarÎnfiinþaree

P reocupãrile de înfiinþare în organicaarmatelor europene a unor structuri

speciale care sã studieze problemele rãzboiului chimic ºisã stabileascã mãsuri corespunzãtoare pentru instruirea ºiprotecþia trupelor în vederea ducerii acþiunilor militare încondiþii de contaminare chimicã au fost determinate demai mulþi factori. Unul dintre aceºti factori îl constituieconsecinþele întrebuinþãrii masive a gazelor de luptã înPrimul Rãzboi Mondial, soldat cu pierderi importante devieþi omeneºti în rândul taberelor beligerante, mai ales

pe Frontul de Vest1. În ciuda interdicþiilor stipulate îndocumentele sistemului de tratate Versailles, a continuatºi s-a extins procesul de fabricare pe întreg mapamondula substanþelor chimice de luptã. Un alt factor care adeterminat luarea mãsurilor amintite se referã la imper-fecþiunile principalei convenþii internaþionale în domeiularmelor chimice (Protocolul de la Geneva, 1925), careinterzicea numai întrebuinþarea gazelor toxice, nu ºi pro-ducerea ºi stocarea acestora, ceea ce permitea statelor sãfabrice ori sã achiziþioneze, arme chimice, la vedere saupe ascuns. În fine, nu puteau rãmâne fãrã urmãriprotestele existente în cercurile tot mai largi ale opinieipublice, care dupã încetarea ostilitãþilor aflase totuldespre ororile rãzboiului chimic ºi conºtientiza pericolulce îl reprezentau armele chimice, inclusiv pentru popu-laþia din spatele frontului, îndeosebi din aglomerãrileurbane.

Evident, întrebuinþarea gazelor de luptã a avutconsecinþe majore în planul organizãrii, instruirii ºiînzestrãrii armatelor, a înrâurit profund arta militarã subaspectul conceperii ºi ducerii acþiunilor militare. Într-oconferinþã þinutã în 1931, la Societatea de Chimie dinRomânia, dr. Costin D. Neniþescu, ilustreazã plastic acestlucru:

„Dupã descoperirea prafului de puºcã în secolul al XIII-lea, nici o altã invenþie nu a produs schimbãri atât de pro-funde în arta militarã ca întrebuinþarea mijloacelor chimice de

luptã în rãzboiul trecut2”Primele mãsuri de protecþie antichimicã în arma-

ta românã au fost aplicate în timpul Primului RãzboiMondial. Astfel, prin Ordinul Circular 12071/26octombrie 1917, semnat de generalul de corp de armatãadjutant Constantin Prezan, întreaga chestiune a apãrãriicontra gazelor a fost trecutã în seama Statului Major alServiciului Sanitar al Armatei de Operaþii, condus decolonelul Laurenþiu Bârzotescu. La Marele CartierGeneral a fost înfiinþat un BIROU DE APÃRARE CON-TRA GAZELOR, iar la armate, divizii ºi regimente au fostnumiþi ofiþeri însãrcinaþi cu mãsurile de apãrare contra

gazelor. Însã preocupãrile sistematice în armata românãpentru studierea problemelor rãzboiului chimic, care auavut drept urmare înfiinþarea unor structuri de chimiemilitarã, au început abia dupã terminarea rãzboiului.

În conformitate cu Decizia Ministerialã nr. 297/08.05.1923, publicatã în Monitorul oastei nr.28/1923, la15 mai 1923, a luat fiinþã COMITETUL CONSULTATIVPENTRU CHESTIUNILE TEHNICE PRIVITOARE LARÃZBOIUL CHIMIC, subordonat Direcþiei a XI-a TehnicãSuperioarã din Ministerul de Rãzboi. În documentulmenþionat, semnat de ministrul de rãzboi, generalul dedivizie Gheorghe D. Mãrdãrescu, se aratã:

„Având în vedere propunerile Marelui Stat Majorprin referatele nr.123/1923, nr. 1994/1922 ºi nr.135/1923 ale Direcþiei a XI-a Tehnicã Superioarã dinMinisterul de Rãzboi,

Decid:Art.1. - Toate chestiunile privitoare la pregãtirea

armatei pentru eventualitãþile rãzboiului chimic vor depinde deDirecþia a XI-a Tehnicã Superioarã din Ministerul de Rãzboi,care le va studia de acord cu Marele Stat Major, dupã ce va luaºi avizul Comitetului Consultativ arãtat la articolul 2.

Art.2. - La Direcþia a XI-a Tehnicã Superioarã vafuncþiona un COMITET CONSULTATIV pentru chestiuniletehnice privitoare la rãzboiul chimic, dupã cum urmeazã:

? directorul superior al Direcþiei a XI-a TehnicãSuperioarã, ca preºedinte;

? patru profesori universitari chimiºti;? ºeful laboratorului special al gazelor de luptã;? un chimist de la acel laborator, ca membri.Art.3. - Acest comitet se va întruni dupã necesitãþi la

Direcþia a XI-a Tehnicã Superioarã la cererea preºedintelui ºi-ºiva consemna încheierile prin procese-verbale.

Secretarul comitetului va fi numit de cãtre Direcþia a XI-a Tehnicã Superioarã, care va putea hotãrî ºi ºedinþelecomune cu comitetul tehnic al sãu…”

Comitetul Consultativ avea rolul de organ de con-sultanþã ºi de control ºtiinþific, activitatea acestuia cir-cumscriindu-se studiului aspectelor teoretice, ºtiinþifice,ale rãzboiului chimic ºi formulãrii propunerilor ce erauprezentate factorilor militari de decizie.

Dupã vizitele unor delegaþii române mixte (alcãtu-ite din militari ºi din civili savanþi chimiºti) în Polonia,Franþa ºi Anglia, în prima ºedinþa a ComitetuluiConsultativ (4 august 1923), s-a propus crearea în cadrulDirecþiei a XI-a Tehnice a unui organ special denumitSECÞIA IV GAZE DE LUPTÃ, care la 18 septembrie,acelaºi an, s-a ºi înfiinþat (Decizia Ministerialã nr.297/1923), avându-l ca ºef pe locotenent-colonelul George E.Popescu. Înfiinþarea acestei secþii a marcat începutul defacto al serviciului gazelor de luptã în armata noastrã.



18

1. În mesajul adresat seminarului naþional ,,Pregãtirea autoritãþilor publice în vederea aplicãrii Prevederilor Convenþiei privind interzicerea armelor chimice (CWC), din18 aprilie 1996, Bucureºti, ministrul apãrãrii naþionale al României prezintã urmãtoarele cifre: vãtãmaþi cu gaze toxice 1.300.000 oameni, dintre care 90.000 morþi.2. Revista ,,ANTIGAZ" nr.9-10/1931, Conferinþã þinutã de dr.Costin D.Neniþescu la Societatea de Chimie din România, 25 martie 1931, ,,Din problemele rãzboiuluichimic".

Istoria chimiei militarIstoria chimiei militare re româneºti ºi a aromâneºti ºi a armei Apãrarmei Apãrare NBC de la începuturile acestora pânã în pre NBC de la începuturile acestora pânã în prezentezent(sintezã) (sintezã)

Secþia IV Gaze de Luptã era compusã din treibirouri:

a) informaþii tehnice ºi secrete (misiuni, acþiunipropagandistice, cooperarea cu aliaþii);

b) atacul cu gaze;c) apãrarea contra gazelor.În subordinea secþiei intrau: Comitetul Consultativ,

Laboratorul de Cercetãri alServiciului Apãrãrii Contra Gazelor(S.A.C.G.), ªcoala de ApãrareContra Gazelor (A.C.G.), Atelierulde Reparat Mãºti (Contra Gazelor),Compania Depozit Materiale A.C.G.ºi muzeul (sala de specialitate, n.a.)privind rãzboiul cu gaze de luptã.

În toata perioada interbelicãaceste componente au fost dislocateîn Bucureºti, cazarma Sf. Gheorghe

(Malmaison ), Calea Plevnei nr.1.

Evoluþia ºi transformãrile efectuate în cadrularmei în perioada 1923-1941

a. Structuri de decizie1 ianuarie 1925. Prin Înalt Decret Regal a fost în-

fiinþat SERVICIUL APÃRÃRII CONTRA GAZELOR(S.A.C.G.), subordonat Direcþiei a XI-a Tehnicã dinMinisterul de Rãzboi. Considerat serviciu special ºi perma-nent, S.A.C.G. avea ca misiune principalã coordonarea ºicontrolul tuturor problemelor privind gazele de luptã lanivelul întregii armate române. În decret se stipuleazã cãacest serviciu se comportã ºi se administreazã ca un corp detrupã (regiment) ºi cã are ca eºalon superior Direcþia a XI-aTehnicã Superioarã din Ministerul de Rãzboi. S.A.C.G.cuprindea un organ central cu rol de concepþie, condu-cere ºi coordonare ºi trei organe de execuþie: Laboratorulde Cercetãri al S.A.C.G., Atelierul Central de Mãºti, cu ocompanie-depozit, ºi ªcoala A.C.G. În cadrul ªcolii A.C.G.funcþionau: un muzeu al armei, în care urma sã secolecþioneze toate materialele care aveau legãturã cugazele de luptã, ºi o companie A.C.G., destinatã a facedemonstraþiuni practice în teren, servind, totodatã, ca sâmbu-re pentru o eventualã organizare dezvoltatã a trupelor A.C.G.

1926. Prin rezoluþie ministerialã, începând cu anul1926, la fiecare comandament de corp de armatã ºiinspectorat de armã exista un inspector cu gazele (cãpi-tan); la fiecare comandament de divizie - un ofiþer spe-cialist cu gazele (locotenent); la fiecare regiment - unofiþer cu gazele; la fiecare batalion/divizion - un subofiþercu gazele. Aceºti ofiþeri ºi subofiþeri erau pregãtiþi la cur-sul de formaþiune al ªcolii A.C.G. din Bucureºti. Ei se sub-ordonau ºefilor statelor majore ale structurilor respectiveºi, lunar, înaintau pe cale ierarhicã o dare de seamã laS.A.C.G.

24 Iunie 1931. Prin ordinul ministrului armatei,S.A.C.G. ºi-a schimbat denumirea în DIRECÞIA SERVI-CIULUI CHIMIC MILITAR, subordonatã InspectoratuluiGeneral Tehnic al Armatei.

În 1931, Comitetul Consultativ pentru chestiuniletehnice privitoare la rãzboiul chimic ºi-a schimbat denu-mirea în COMITET TEHNIC CONSULTATIV PENTRUGAZELE DE LUPTÃ, subordonat Inspectoratului GeneralTehnic al Armatei. Noua structurã avea în compuneremai mulþi militari, experþi în problemele rãzboiului cugaze de luptã. De asemenea, în anul 1931, pe lângãfiecare inspectorat de armatã, comandament de corp dearmatã (V.M., Grn.), inspectorat de armã, inspectorattehnic, comandament teritorial ºi comandament dedivizie s-a înfiinþat un serviciu A.C.G.

8 iunie 1932. Prin Legea pentru modificarea orga-nizãrii ºi funcþionarii M.Ap.N., publicatã în MonitorulOficial nr.132/8 iunie 1932, s-a instituit denumirea deDIRECÞIE CHIMICÃ MILITARÃ, care ulterior a suferit oserie de metamorfozãri ºi resubordonãri. În 1938, aceastaa fost resubordonatã Inspectoratului General al Artileriei,în 1941, Direcþiei Superioare a Infanteriei, iar în 1943,Direcþiei Superioare a Artileriei.

În capitolul V, art.18 al Legii pentru modificareaorganizãrii ºi funcþionãrii M.Ap.N., Direcþiei ChimiceMilitare i s-au stabilit urmãtoarele atribuþiuni (misiuni):

P studierea ºi experimentarea mijloacelor deapãrare contra gazelor pentru armatã ºi populaþiunea civilã;

P studierea ºi formularea propunerilor privinddotarea armatei ºi populaþiei (civile) cu material chimic ºide protecþie contra gazelor;

P colaborarea cu autoritãþile civile pentrurealizarea protecþiei contra gazelor;

P urmãrirea progreselor tehnice (mondiale) îndomeniul gazelor de luptã, ºi al substanþelor fumigene ºiincendiare;

P întocmirea caietelor de sarcini pentru toatematerialele de protecþie, gazele de luptã ºi substanþelefumigene (ulterior, ºi pentru substanþele incendiare,n.a.);

P elaborarea regulamentelor, manualelor ºiinstrucþiunilor de specialitate privitoare la instrucþiaofiþerilor ºi a trupei;

P pregãtirea personalului specializat (ofiþeri ºigrade inferioare) necesar instrucþiei pentru timp de pace ºiîncadrãrii armatei la rãzboi;

P conducerea, îndrumarea ºi controlul învãþãmân-tului de specialitate (pe linia armei) în toate ºcolile mi-litare ale armelor ºi în Centrul de Instrucþie A.C.G.;

P supravegherea depozitãrii materialului chimic ºide protecþie contra gazelor;

P administrarea fondurilor alocate.În anii urmãtori, s-au mai adãugat ºi alte sarcini,

ca:P organizarea, înzestrarea ºi tactica subunitãþilor

de aruncãtoare de flãcãri;P fabricarea materialelor de protecþie contra

gazelor (mãºti contra gazelor, cãrbune activ ºi filtre anti-aerosoli) ºi a mijloacelor de detecþie a gazelor de luptã înþarã, din materie primã indigenã;

P studierea metodelor ºi procedeelor de deconta-minare chimicã (deziperitare) ºi altele.

19



b. Structuri de învãþãmânt1917. Instruirea personalului specializat în apli-

carea mãsurilor de apãrare contra gazelor în întreagaarmatã de operaþii - ofiþeri combatanþi, medici, farmaciºtiºi gradaþi - s-a fãcut, începând cu primãvara anului 1917,în centrul de instrucþie din Iaºi, care dispunea depoligonul pentru aplicaþii de la Copou ºi în centrul deinstrucþie al Armatei a II-a de la Bacãu.

20 noiembrie 1924. În localul destinat din cazarmaSf. Gheorghe (Malmaison), Bucureºti, Calea Plevnei, auînceput cursurile ªCOLII DE APÃRARE CONTRAGAZELOR pentru pregãtirea ofiþerilor ºi subofiþerilornecesari încadrãrii Serviciului Apãrãrii Contra Gazelor. Înîntreaga perioadã interbelicã, cât a funcþionat ªcoalaA.C.G. - independent sau în cadrul Centrului deInstrucþie A.C.G. (cu începere din anul 1933) - aceasta aorganizat ºi a desfãºurat învãþãmântul de specialitate - înprincipiu - prin urmãtoarele tipuri de cursuri:

! curs de informaþiune: pentru comandanþii cor-purilor de trupã ºi ºefii statelor majore ale comanda-mentelor de corp de armata ºi divizie, cu durata de 10zile;

! curs de formaþiune: pentru ofiþerii inspectori cugazele de la corpurile de armatã ºi ofiþerii specialiºti cu gazelede la divizii, cu durata de 20 de zile, precum ºi pentruofiþerii cu gazele de la regimente, cu durata de 45 de zile;

! curs de informaþiune pentru medicii militari(medici „g”), cu durata de 12 zile;

! curs de formaþiune pentru reangajaþi cu gazele,cu durata de 15 zile;

! curs de ofiþeri de rezervã chimiºti concentraþi, cudurata de 25 zile.

25 iunie 1927. Prin Decizia Ministerialã nr.575/25.06.1927 a fost înfiinþat la Cluj INSTITUTUL CHIMICMILITAR, care a început sã funcþioneze la 15 noiembrie1927; în 31 octombrie 1931, a fost mutat la Bucureºti înlocalul Direcþiei Chimice Militare. Institutul avea misi-unea sã pregãteascã viitorii ofiþeri ingineri chimiºti nece-sari încadrãrii funcþiilor importante din cadrul S.A.C.G. Afost desfiinþat în 1935.

7 mai 1931. La Bucureºti, cazarma Malmaison, afost înfiinþat CENTRUL DE INSTRUCÞIE A.C.G., recunos-cut ca atare prin Legea cadrelor ºi efectivelor armatei din09.05.1932, prin fuzionarea ªcolii A.C.G., Cp.A.C.G.,Cp.dpo.mat.A.C.G. ºi ªcolii de Ofiþeri Sanitari de Rezervã,Subofiþeri Sanitari ºi Droghiºti (farmaciºti ). Între 1936-1940 în cadrul C.I.A.C.G. funcþioneazã ªcoala deAplicaþie a Armei Chimice pentru formarea absolvenþilorInstitutului Chimic Militar (ord.nr.4545/ 24.05.1933 alM.ST.M.). Este desfiinþat la 22.01.1945 prin dispoziþiaComisiei Aliate de Control.

c. Structuri de cercetare ºtiinþificã31 octombrie 1924. La Bucureºti, în cazarma Sf.

Gheorghe (Malmaison), este pus în funcþiune LABORA-TORUL DE CERCETÃRI CHIMICE, cu aparaturã adusã dela Paris (conform raportului M.St.M. nr. 665 din 31octombrie 1924). Primul director, lt. col. farm. dr. ing.

Alexandru Ionescu-Matiu (specializat la Institutul PASTEUR, Paris), viitor profesor, general, unul din fonda-torii S.A.C.G. În perioada interbelicã în acest laborator aulucrat somitãþi ale chimiei româneºti, farmaciºti ºi medicicu doctorate obþinute la Paris ºi München, între care dr.Costin D. Neniþescu, viitorul academician, maiorul farm.dr. Constantin Harsovescu, generalul de brigadã dr.Dumitru Bardan ºi alþii.

1 octombrie1925. La Cluj, pe lângã laboratorulInstitutului de Chimie, se înfiinþeazã „SECÞIUNEA G”(secþia „GAZE”). Ulterior, asemenea structuri pentrustudiul gazelor toxice se vor înfiinþa ºi în cadrul altor cen-tre universitare (Bucureºti, Cernãuþi, Timiºoara, Iaºi). LaCluj, colectivul de cercetãtori, condus de prof. univ. dr.Dan Rãdulescu a avut contribuþii notabile la cercetarea îndomeniul chimiei militare.

1934. Denumirea principalei instituþii militare decercetãri chimice devine LABORATORUL DE STUDII ªIEXPERIENÞE AL ARMATEI.

Deceniul patru este perioada când studiile ºicercetãrile de laborator ale chimiºtilor militari români audobândit aplicabilitate practicã. Acum s-au înfiinþat fa-brici de materiale de protecþie contra gazelor, fabrici decãrbune activ ºi filtre antiaerosoli pentru mãºti, s-au fãcutadaptãri la o serie de mijloace ºi materiale din importpentru a li se spori fiabilitatea ºi performanþele, s-auexperimentat diferite tipuri de detectoare de gaze de con-cepþie româneascã originalã, s-a realizat pânza oleatãpentru costumele contra iperitei, s-au preparat imitatoride gaze toxice pentru instrucþia trupei, s-au îmbunãtãþitcomponentele mãºtilor. S-au fabricat lumânãri fumigeneºi toxice ºi altele. Totodatã, au continuat cercetãrile pen-tru: profilaxia bolilor provocate de diferiþi agenþi pato-geni, perfecþionarea metodelor ºi procedeelor de detecþieºi neutralizare a gazelor toxice, precum ºi a celor de stin-gere a incendiilor provocate de fosfor, de termit ºi de ali-ajul electron ºi altele

d. Structuri operaþionale. Unitãþi ºi sub-unitãþi chimice

1917. La regimente (similare) au fost înfiinþate ºiinstruite echipe speciale de apãrare contra gazelor asfixi-ante alcãtuite, la fiecare companie, baterie ºi escadron,din câte un ofiþer ºi un gradat sau soldat.

Februarie 1925. Prin ordinul M.St.M. nr. 682/1924 a fost constituitã compania de gaze (A.C.G.), com-pusã din patru plutoane, cu un efectiv de 104 oameni-trupã. Dislocare: Cazarma Sf.Gheorghe (Malmaison),Bucureºti.

1932. Prin Legea cadrelor ºi efectivelor armatei din1932, în cadrulC.I.A.C.G., s-aî n f i i n þ a tB a t a l i o n u lA.C.G. (dislo-cat în cazarmaSf. Gheorghe-

Malmaison), având pânã în 1941, urmãtoarea structurã

20



organizatoricã:P 2 Cp. A.C.G. fiecare din: 1 Pl. A.C.G.; 1 Pl.

Mortiere; 1 Pl. Ar.Flc.; 1 Pl. Mitraliere (structura com-paniei A.C.G. a fost variabilã, cuprinzând ºi 1 Pl. Fum);

P 1 Companie specialitãþi;P 1 Companie depozit.e. Structuri de logisticã1 ianuarie 1925. La înfiinþarea S.A.C.G., în 1925,

existau în Bucureºti, cazarma Malmaison:P 1 Companie depozit materiale A.C.G.;P Atelierul Central de Reparat Mãºti.7 mai 1931. Prin ordinul M.St.M. nr.1363/1930 au

fost înfiinþate ATELIERELE DE GRADUL II pentru CON-TROLAT ºi REPARAT MÃªTI la C.A. ºi inspectoratele dearme.

27 februarie 1936. Prin I.D: nr.286 din 27.02. 1936a fost înfiinþatã la Bucureºti pe locul fostei mori din Obor,Câmpul Moºilor, 19, FABRICA DE MATERIALE DE PRO-TECÞIE A.C.G., care în 1938 producea cea mai mare partedin necesarul de mãºti din armatã (apx.60%). Dupãrãzboi, în Str. Ziduri Moºi, nr. 23 (Piaþa Obor) a funcþio-nat Fabrica Chimicã nr. 10, unde se fabricau mãºti contragazelor.

Structurile de chimie militarã în timpul celui deAl Doilea Razboi Mondial

(1941 - 1945)

Organizarea trupelor chimice în anul intrãriiRomâniei în rãzboi alãturi de Germania a fost determi-natã de evoluþia fenomenului militar european, de exis-tenþa în arsenalele militare ale statelor europene aarmelor chimice ºi, ca urmare, de mãsurile luate în toatearmatele de intensificare a instrucþiei specifice acþiunilormilitare în condiþiile întrebuinþãrii acestor arme.

În ciuda faptului cã Protocolul de la Geneva inter-zicea numai întrebuinþarea gazelor de luptã în rãzboi, nuînsã producþia, achiziþia ºi stocarea lor, într-o serie destate din Europa, America de Nord ºi din Extremul Orients-au acumulat imense cantitãþi de arme chimice ºi, odatãcu posesia acestor mijloace de atac, au apãrut ºi concepþiide întrebuinþare a gazelor de luptã ºi de apãrare contragazelor.

ªi în Armata României se înfiinþaserã în deceniiletrei ºi patru, prin decrete regale ºi legi organice, structuride apãrare contra gazelor, se introdusese în programelede pregãtire pentru luptã instrucþia specificã ºi existaupreocupãri de teoretizare (doctrinarã) privind posibili-tatea ducerii acþiunilor militare în condiþiile întrebuinþãriide cãtre adversar a armelor chimice. DemersurileDirecþiei Chimice nu fuseserã însã susþinute prin bugetecorespunzãtoare nevoilor de instrucþie ºi de înzestrare cumijloace de atac chimic ºi de apãrare contra gazelor.Aceastã problemã s-a soluþionat în cantitãþile corespunzã-toare tipului de structuri ºi misiunilor ce aveau sã ledesfãºoare trupele chimice abia cãtre sfârºitul anului 1940ºi la începutul anului 1941, dar ºi pe parcurs, dupãintrarea României în rãzboi.

Conform I.D.R. nr. 2135/1940, la 25 iunie acest an,Direcþia A.C.G. a trecut de la starea de pace, la starea demobilizare.

Începând cu data de 24 februarie 1941, BatalionulA.C.G. al centrului de instrucþie s-a reorganizat, scoþândîn evidenþã ºi mai mult reprofilarea trupelor chimice, înfuncþie de posibilitatea întrebuinþãrii în rãzboi a gazelorde luptã. Compunerea Batalionului de Apãrare ContraGazelor era: o companie de aruncãtoare de flãcãri, o com-panie de fumizare, o companie de iperitare ºi o companiede deziperitare (decontaminare).

În timpul rãzboiului, în compunerea ServiciuluiA.C.G. existau, pe lângã ofiþeri ºi subofiþeri cu gazele deluptã:

P la armatã ºi corp de armatã: trei echipe A.C.G.mixte la detaºamentul trupei;

P la divizia de infanterie (Cv., V.M., Bl.): o echipãmixtã A.C.G.;

P la regimentul de infanterie (Cv., Art., Care deluptã): o echipã pentru dezinfectare (deziperitare) latrenul de luptã, ºase echipe de cercetaºi chimici la compa-nia de pionieri, douã trãsuri cu materiale A.C.G. la trenulde luptã;

P la fiecare batalion de infanterie (Dn., similare): oechipã de dezinfectare (deziperitare), o trãsurã cu mate-riale A.C.G.;

P la fiecare companie de infanterie (Bt.): o echipãde cercetaºi chimici ºi una din trei soldaþi servanþi pentrudezinfectare (deziperitare).

În preajma zilei de 22 iunie 1941, armata românãavea concentrate 27 batalioane de pionieri, fiecareincluzând o grupã de aruncãtoare de flacãri.

În acþiunile dintre Prut ºi Nistru, ºi ulterior înluptele pentru cucerirea Odessei, pionierii (în cadrul

cãrora acþionauºi servanþii laaruncãtoarele deflãcãri) au par-ticipat la acþiunide asalt pentrucucerirea punc-telor, zonelor

sau aliniamentelor fortificate, fiind consideraþi - potrivitdoctrinei de luptã germane - adevãraþi infanteriºti de elitã.În misiunile de asalt, pionierii ºi aruncãtoarele de flãcãriau fost întrebuinþate pentru constituirea grupelor de ºoc (deasalt), care acþionau numai la ordin, în funcþie de nevoi,în dispozitivul de luptã al infanteriei care sprijinea cu focautomat ºi de artilerie apropierea lor de cazematele ina-micului.

Subunitãþile de fumizare au acþionat, de aseme-nea, în Campania de Est pânã la cucerirea Odessei.Mascarea cu fum a dat rezultate mai bune pe timpul acþi-unilor de luptã în localitãþi ºi în raioane fortificate.Deplasarea grupurilor de asalt spre obiectivele de cucerit,printr-un teren frãmântat, cu obstacole naturale,cucerirea fiecãrei clãdiri, strãzi, a fiecãrui cvartal ºi chiar

21



trecerea unor cursuri de apã, au constituit situaþii în carepierderile în oameni au fost mai mici când s-a între-buinþat judicios fumul de mascare. Au fost astfel realizateîngreuierea executãrii focului ochit de inamic ºi, în multecazuri, surprinderea acestuia.

Caracteristicile materialului pentru fumizare nu aupermis însã mascarea eficientã a unor obiective de maridimensiuni, cu atât mai puþin a localitãþilor, pentruascunderea lor de inamicul aerian sau pentru inducereaîn eroare a acestuia.

Alte misiuni. Deºi în Al Doilea Rãzboi Mondialagenþii toxici de luptã nu au fost folosiþi în cursul cam-paniilor militare, în apropierea teatrelor de operaþii auexistat mijloace chimice de luptã, ceea ce a determinatDirecþia Chimicã ºi Centrul de Instrucþie A.C.G. sãpregãteascã ºi sã trimitã pe Frontul de Est aproximativ500 de echipe de cercetare chimicã ºi de dezinfectare.

În februarie 1942, din cadrul subunitãþilor chimice,au fost trimise pe front echipe formate din câte 60 de mi-litari fiecare, pentru deratizarea cu cloropicrinã adepozitelor de subzistenþã ale Armatei a 4-a românã de laGrigoriopol, Tiraspol ºi Cetatea Albã.

La data de 23.03.1943, s-au concentrat patru com-panii de deziperitare (decontaminare), care au fostincluse în Detaºamentul de intervenþie în caz de alarmã.

Din data de 20.09.1944, subunitãþile chimice, careau luptat pe Frontul Iaºi, Chiºinãu, au participat la luptecontra armatei germane, în cadrul operaþiei ARAD, dupãcare au rãmas în spatele frontului.

În continuare, pe frontul antihitlerist, în cadrulfiecãrei armate, a existat câte o companie chimicã, careînsã nu a îndeplinit misiuni specifice.

Evoluþia ºi transformãrile efectuate în cadrulchimiei militare în perioada 1945 - 1990

a. Structuri de decizie22 ianuarie 1945. În baza dispoziþiunilor Comisiei

Aliate de Control din România au fost desfiinþate ServiciulA.C.G.(Direcþia Chimicã), precum ºi Centrul de InstrucþieA.C.G.

15 septembrie 1948. Prin ordinul M.St.M.nr.48528/1974 a luat fiinþã DIRECÞIA APÃRÃRIIANTICHIMICE în cadrul Secretariatului General pentruÎnzestrarea ºi Administrarea Armatei.

25 ianuarie 1949. Prin ordinul ministrului apãrãriinaþionale nr.96/1949, s-a desfiinþat Secretariatul Generalpentru Înzestrarea ºi Administrarea Armatei, împreunãcu direcþiile sale, inclusiv Direcþia Ap.A.Ch. ºi a luat fiinþã„Spatele Armatei”, în a cãrui organicã a intrat ºi SECÞIACHIMICÃ.

4 iulie 1951. Prin ordinul ministrului forþelorarmate nr.00317319/1951 Direcþia Apãrãrii Antichimiceîºi schimbã denumirea în COMANDAMENTUL TRU-PELOR CHIMICE (C.T.Ch.).

Structura C.T.Ch. s-a dezvoltat, restructurat ºimodernizat continuu, sporindu-ºi aria de responsabilitateîn pas cu dezvoltarea ºi perfecþionarea ADMNBC, cu noile

misiuni de protecþie împotriva acestora, ridicând nivelulde pregãtire pentru luptã ºi de înzestrare al trupelor chi-mice corespunzãtor celui din armatele moderne.

La 23 ianuarie 1968, a fost numitîn funcþia de comandant al trupelorchimice locotenent - colonelul MihaiChiþac, înaintat colonel în acelaºi an;general maior în 1972; general loco-tenent în 1984; general de corp dearmatã în 1990. Sub comanda gene-ralului Chiþac, trupele chimice aucunoscut în anii '70 ºi '80 o amplã dez-voltare ºi modernizare sub raportul

structurilor de armã, al cercetãrii ºtiinþifico-aplicative ºi alînzestrãrii cu echipamente ºi materiale chimice.

b. Structuri de învãþãmânt3 iunie 1949. Prin ordinul nr. 45784 al M.St.M.,

Secþia a IV-a, din 3.06.1949, a fost înfiinþat în garnizoanaFãgãraº, CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL APÃRÃRIIANTICHIMICE, subordonat Direcþiei Apãrãrii Antichi-mice.

Într-un ordin al M.St.M., este menþionat cã la datade 13.05.1951 C.I.Ap.A.Ch. avea în subordine B.42Chimic. În cadrul centrului funcþionau: ªcoala de Ofiþeride Apãrare Antichimicã (din 26.01.1951), subordonatãnemijlocit Direcþiei Apãrãrii Antichimice; un curs de for-mare a ofiþerilor chimici; o ºcoalã de instrucþie chimicã cudouã cursuri (companii) de recalificare a sergenþilor ºisoldaþilor din rezervã, cu durata de 6 luni; o companie deasigurare învãþãmânt.

26 ianuarie 1951. Cu ordinul M.St.M. nr.00316115 din 26.01.1951 s-a înfiinþat la Fãgãraº ªCOALADE OFIÞERI DE APÃRARE ANTICHIMICÃ, subordonatãDirecþiei Apãrãrii Antichimice, cu durata de 2 ani. Afuncþionat în cazarma C.I.Ap.A.Ch., în cadrul unei struc-turi de companie cu 4 plutoane (diviziuni pentru studii);ulterior a fost reorganizatã pe 2 plutoane.

4 iulie 1951. Din 4.07.1951, ºcoala îºi schimbã de-numirea în CENTRUL DE INSTRUCÞIE AL TRUPELORCHIMICE (C.I.Tr.Ch.). În 1953, aici începe sã funcþionezeCursul de perfecþionare ofiþeri chimici. În subordineaC.I.Tr.Ch. se aflau: ªcoala de Pregãtire a Ofiþerilor deRezervã Chimiºti; B.42 Chimic (Pl.Cc.Ch., Cp.Dgz. Arm.,Th. ºi Ech., Cp.Fum., Cp.Ar.Flc.); Cp.Ap.A.Ch. (pentruasigurare învãþãmânt).

3 august 1953. Prin ordinul nr. CL 007628/13.08.1953 al M.St.M., Centrul de Instrucþie al TrupelorChimice s-a desfiinþat, transformându-se în POLIGONULDE EXPERIENÞE AL TRUPELOR CHIMICE. Acesta afuncþionat în garnizoana Fãgãraº, pânã în 1957, când afost dislocat în garnizoana Câmpulung Muscel ºi dispus încazarma Valea Poienii. Cu ordinul nr. HH 00248 din28.08.1953, Comandamentul Trupelor Chimice a hotãrâtca sarcinile de perfecþionare a pregãtirii cadrelor active ºide rezervã, precum ºi a sergenþilor ºi instructorilor chi-mici de la ºcoala regimentarã sã treacã asupra Poligonuluide Experienþe al Trupelor Chimice. Structura poligonului

22



conþinea o secþie de studii ºi cercetãri de laborator, o secþiede experimentãri, un poligon logistic, o companie pentrupregãtirea instructorilor chimici.

În anul 1957, poligonul are în organicã o companiechimicã, compusã din: 1 pluton de cercetare chimicã, dezinfectare ºi prelucrare sanitarã, 1 pluton de degazare ºidezactivare armament, tehnicã de luptã ºi teren, 1 plutondegazare echipament ºi îmbrãcãminte

În 1969, poligonul a intrat în subordinea Centruluide Instrucþie al Trupelor Chimice.

În 1976, poligonul de experienþe ºi instrucþie a fostmodernizat ºi utilat la nivelul celor mai dotate poligoanede acest gen din armatele statelor participante la Tratatulde la Varºovia, ceea ce a permis instruirea în serii de câte15 zile, în fiecare ciclu de instrucþie, a tuturor U. ºi Sub.chimice din armata noastrã. Tot aici s-au desfãºuratnumeroase convocãri, aplicaþii ºi exerciþii demonstrativede mare anvergurã pe teme de protecþie antichimicã, spe-cializãri în exploatarea tehnicii chimice, expoziþii detehnicã ºi materiale chimice º.a.

În 1987, infrastructura poligonului a fost dez-voltatã, creându-se noi facilitãþi pentru asigurarea uneiinstruiri performante ºi pentru cercetarea ºtiinþifico-aplicativã.

28 septembrie 1953. La aceastã datã, ªcoala deOfiþeri de Apãrare A.Ch. s-a desfiinþat, transformându-seîn Secþia „Chimie” în cadrul ªcolii Militare Tehnice deArtilerie Sibiu (cazarma „CIBIN”). Cu aceastã datã,învãþãmântul de formare se desfãºoarã independent decel de specialitate ºi perfecþionare.

25 septembrie 1956. S-a înfiinþat la CâmpulungMuscel ªCOALA MILITARÃ DE OFIÞERI CHIMICI, undea funcþionat pânã la 30.09.1961. În paralel, tot laCâmpulung s-au desfãºurat „Cursul de perfecþionare a ofiþe-rilor chimici” ºi „ªcoala de sergenþi specialiºti din trupele chi-mice".

Începând cu 1961, formarea ofiþerilor de chimiemilitarã s-a realizat în cadrul ªCOLII MILITARE SU-PERIOARE DE OFIÞERI „NICOLAE BÃLCESCU”, Sibiu,cu durata de 4 ani.

La 1 noiembrie 1968, a devenit ªCOALAMILITARÃ DE OFIÞERI ACTIVI „NICOLAE BÃLCESCU”,cu durata de ºcolarizare de 3 ani; Catedra de chimie mili-tarã din cadrul ªcolii Militare de Ofiþeri Activi „NicolaeBãlcescu”, Sibiu, a condus activitatea de formare a viito-rilor ofiþeri de chimie militarã, pe structura unei companiide elevi, organizatã pe plutoane ºi pe ani. Promoþia

„1972” (51 ofiþeri) a fost una dintre cele mai numeroase.Cu anul ºcolar 1983-1984 ºi pânã în 1990, ºcoala a

pregãtit ºi ofiþeri-femei în arma Chimie.La 22 martie 1991, prin Hotãrâre de Guvern s-a

decis transformarea ºcolii în institut militar de învãþãmântsuperior - INSTITUTUL MILITAR DE INFANTERIE,GRÃNICERI ªI CHIMIE „NICOLAE BÃLCESCU”; la 15iulie 1995, prin Hotãrâre de Guvern, pe baza „Concepþieireformei învãþãmântului militar”, institutul a devenitACADEMIA TRUPELOR DE USCAT (din 01.08.2000 -ACADEMIA FORÞELOR TERESTRE, „NICOLAEBÃLCESCU”, A.F.T.).

Formarea ofiþerilor în A.F.T. a fost organizatã pe odurata de 4 ani, în douã cicluri distincte, astfel: în primiidoi ani toþi studenþii sã execute un program comun depregãtire ºtiinþificã ºi militarã, urmãrind ca al doilea ciclude pregãtire, cu durata de doi ani, sã fie consacrat însuºiriicunoºtinþelor de bazã specifice armei.

Dupã absolvirea A.F.T., ofiþerii urmau cursul debazã timp de 1 an, în vederea specializãrii în armã ºi for-mãrii pentru prima funcþie la ªCOALA DE APLICAÞIEPENTRU APÃRARE NBC, din garnizoana CâmpulungMuscel. Ulterior, pregãtirea ofiþerilor pentru arma Chimiemilitarã (Apãrare NBC) a cunoscut alte modificãri.

Din anii '60 pânã la sfârºitul anilor '90, tot la Sibiu,a funcþionat ºi ªCOALA MILITARÃ DE MAIªTRI MILI-TARI ªI SUBOFIÞERI, „GHEORGHE LAZÃR”, care a for-mat numeroase promoþii de cadre pentru arma chimicã.

1 iulie 1969. Conform ordinului ministruluiforþelor armate, transmis de M.St.M. cu nr. CL00620 din05.05.1969 ºi de C.T.Ch. cu nr. HH002120 din 20.06.1969pe data de 01.07.1969 s-a înfiinþat CENTRUL DEINSTRUCÞIE AL TRUPELOR CHIMICE (C.I.Tr.Ch.), cudislocarea în garnizoana Câmpulung Muscel.

Între 1969 ºi 1991, organizarea de principiu a C.I.Tr.Ch. a fost urmãtoarea: statul major cu comparti-mentele învãþãmânt, pregãtire pentru luptã ºi mobilizare;compartimentul studii ºi experimentãri; compartimentulservicii (logistic); compartimentul tehnic; birourile per-sonal ºi financiar; aparatul politic.

În centrul de instrucþie funcþionau urmãtoarelecursuri:

a) Ofiþeri: ºefi protecþie antichimicã de regiment;comandanþi companii chimice; cu atribuþii de gestiune; despecializare pe funcþii; formare ofiþeri de rezervã (M.t.r.);convocãri de ofiþeri de rezervã de pregãtire ºi informare aliderilor armei de la eºaloanele operative ºi direcþiile cen-trale ale ministerului;

b) Maiºtri militari ºi subofiþeri: de perfecþionare ºide specializare pe funcþii: de gestionari, de formare a sub-ofiþerilor de rezervã (M.t.r.); convocãri de maiºtri militariºi subofiþeri de rezervã concentraþi;

c) Gradaþi ºi soldaþi reparatori de materiale chi-mice la unitãþi; de gradaþi ºi soldaþi de rezervã concen-traþi.

În baza Decretului Prezidiului Marii AdunãriiNaþionale nr. 371 din 14.09.1949, se înfiinþeazã urmã-

23



toarele instituþii militare de învãþãmânt superior:Academia Militarã, Academia Militarã Politicã, AcademiaTehnicã Militarã, Academia Spatelui Armatei.

Începând cu cea de-a 63-a promoþie a AcademieiMilitare, a absolvit cursurile acestei instituþii ºi prima pro-moþie de ofiþeri de chimie militarã (1955 - 1958).

În perioada 1955 - 1996 au absolvit cursurileAcademiei Militare 26 de promoþii de ofiþeri, specialitateachimie militarã, cu un total de 164 absolvenþi.

În anul 1955, ia fiinþã CATEDRA DE CHIMIE încadrul Academiei Militare.

An de an, aceastã catedrã a contribuit la pregãtireaunui valoros corp de cadre care a îndeplinit funcþii impor-tante în Statul Major General, comandamente ºi în ma-rile unitãþi. Catedra îºi înceteazã activitatea în decembrie1993, în urma unor transformãri de fond din cadrul aca-demiei.

În anul 1991, Academia Militarã îºi schimbã denu-mirea în Academia de Înalte Studii Militare.

Odatã cu aceasta, au avut loc ºi profunde transfor-mãri în învãþãmântul militar superior, care vizau mo-dernizarea ºi adaptarea acestuia la noile caracteristici alefenomenului militar contemporan.

Din anul 1996, s-a trecut la pregãtirea ofiþerilor înprofil unic interarme ºi intercategorii de forþe armate. Înoctombrie 2006, Academia de Înalte Studii Militare a luatdenumirea de Universitatea Naþionalã de Apãrare „CarolI” ºi în acest context un numãr semnificativ de ofiþeri dinarma Apãrare NBC a urmat cursuri de pregãtire operativ-strategicã în cadrul acesteia.

Începând cu anul 1950, Academia Tehnicã Militarãavea în compunere opt facultãþi, inclusiv FACULTATEADE CHIMIE APLICATÃ.

Prin Decretului Prezidiului Marii AdunãriiNaþionale nr. 214 din 1306.1959, s-a hotãrât ca începândcu anul universitar 1959 - 1960 Academia MilitarãGeneralã sã înglobeze Academia Tehnicã Militarã, care setransformã în Facultatea Tehnicã Militarã.

În anul universitar 1964 - 1965, Facultatea TehnicãMilitarã îºi desfãºoarã activitatea prin 12 secþii, una dintreele fiind SECÞIA DE CHIMIE MILITARÃ.

În perioada 1964 - 1984, Secþia de Chimie Militarãa pregãtit opt promoþii de ofiþeri ingineri.

Între anii 1984 - 1991, pregãtirea în domeniu esteîntreruptã, pãstrarea personalului didactic ºi conservareabazei materiale de specialitate fiind cu greu menþinute laun nivel corespunzãtor.

Dupã anul 1990, are loc revirimentul pregãtiriiinginerilor de chimie militarã.

În perioada 1991 - 2000, au absolvit patru promoþiide ofiþeri.

Dupã încetarea existenþei ºcolilor militare de ofiþeride rezervã, în anul 1945, pregãtirea acestor cadre aîmbrãcat forme variate de-a lungul timpului.

Pânã în anul 1956, pregãtirea s-a fãcut în ºcolidivizionare, organizate în cadrul diviziilor sau în alteunitãþi stabilite de minister. Din anul 1956 ºi pânã în anul

1965, catedrele de pregãtire militarã de pe lângã institu-þiile de învãþãmânt superior civile au îndeplinit misiuneade formare a cadrelor militare de rezervã. Ciclul depregãtire se încheia cu o convocare ºi examenul deabsolvire, pentru studenþii chimiºti, în garnizoaneleCâmpulung ºi Huºi. Celor merituoºi li se acorda gradul desublocotenent în rezervã.

În perioada 1965 - 1972, au funcþionat ºcolile deofiþeri de rezervã.

ªcoala de Ofiþeri de Rezervã nr. 1 a funcþionat pânãîn 1977 în Bucureºti, iar dupã cutremurul din 4 martie,acel an, ºi-a continuat activitatea la Bacãu pânã în anul1987. ªcoala avea în compunere ºi UN BATALION DECHIMIE/TOPO-GEODEZIE ªI C.L., precum ºi CATEDRACHIMIE TOPO-GEODEZIE ªI C.L. Pregãtirea ofiþerilor derezervã în aceste ºcoli avea o duratã de opt luni (la unelespecialitãþi, inclusiv la chimie militarã 6 luni).

Începând cu anul 1973, potrivit Legii privind orga-nizarea apãrãrii naþionale, pregãtirea cadrelor de rezervãs-a realizat printr-un sistem continuu îmbunãtãþit, con-stând în efectuarea de cãtre absolvenþii de liceu (bãieþi)admiºi în instituþiile de învãþãmânt superior, înainte deînceperea cursurilor anului întâi, a serviciului militar cutermen redus de 9 luni. La absolvirea instituþiilor civile deînvãþãmânt superior, tinerii participau la o convocare lafinalul cãreia susþineau examenele pentru acordareagradului de ofiþer/subofiþer în rezervã. Aceastã formã depregãtire s-a desfãºurat în fiecare an în perioada 1973-1990 la Centrul de Instrucþie al Trupelor Chimice dinCâmpulung.

Pânã în anul 1990 studentele din anii I, II, III, de lafacultãþile cu profil de chimie, tehnologie chimicã etc. auefectuat: câte o zi de instrucþie sãptãmânal în cursulfiecãrui an de studii; o convocare de instruire dupã ter-minarea anului întâi ºi o convocare la sfârºitul anului III,încheiatã cu examenul de verificare a cunoºtinþelor/ abi-litãþilor. Acordarea gradului de ofiþer/subofiþer în rezervãse fãcea la terminarea studiilor universitare.

Pregãtirea rezerviºtilor s-a efectuat prin convocãricu sau fãrã scoaterea din producþie.

În prezent, învãþãmântul de formare ºi per-fecþionare a cadrelor în arma Apãrare NBC urmeazã ten-dinþa generalã a învãþãmântului militar românesc, per-fecþionându-se continuu, în pas cu evoluþia ºi transfor-mãrile profunde ce caracterizeazã fenomenul militar con-temporan, cu transformãrile structurale ºi misiunilearmatei ce decurg din obligaþiile ce revin statului românca membru NATO.

c. Structuri de cercetare ºtiinþificã1 aprilie 1951.Cu ordinul M.St.M. nr.00316/1951,

Direcþia Apãrãrii A.Ch. se separã de laborator, care setransformã în corp aparte sub denumirea de LABORA-TOR CHIMIC CENTRAL (din 1954-LABORATORUL 502CHIMIC CENTRAL, apoi din 1959, LABORATORUL 124CHIMIC). În 1952, Laboratorul avea un efectiv de 26 decercetãtori ºi personal auxiliar.

24



25 decembrie 1965. A luat fiinþã ATELIERUL 212REPARAÞII APARATURÃ DOZIMETRICÃ, în garnizoanaBucureºti, care conform ordinului M.St.M. nr. CL001456/18.11.1968 se transformã în LABORATORUL 212DOZIMETRIE MILITARÃ.

7 noiembrie 1966. Prin ordinul M.St.M. nr. CL001062/1966 Laboratorul 124 Chimic îºi schimbã denu-mirea în CENTRUL DE CERCETÃRI ªTIINÞIFICE DECHIMIE MILITARÃ (garnizoana Bucureºti, ªos. Olteniþei,cazarma 2400).

1968. Centrul era organizat pe trei sectoare: sec-torul de sinteze cu trei compartimente sinteze ºi unul debiochimie; sectorul de detecþie, degazare ºi protecþie cu douãcompartimente (pentru detecþie ºi degazare ºi pentrucercetare-dezvoltare mijloace de protecþie); sectorulproiectare prototipuri cu compartimentele proiectare ºi pro-totipuri. În afara acestor microstructuri, mai exista, inde-pendent, compartimentul analize fizico-chimice, care avearolul de deservire a celorlalte compartimente

Anii '70 au deschis calea realizãrii primei generaþiide tehnicã ºi materiale de chimie militarã prin efort pro-priu.

Caracteristicile de bazã ale primei generaþii deechipamente ºi materiale au constat în diversificarea aces-tora, montarea aparaturii de cercetare chimicã ºi de radi-aþie pe ºasiuri de M-461 ºi realizarea unor autospeciale dedecontaminare echipament, personal, tehnicã ºi teren peºasiuri de SR-132 ºi SR-114. Cãtre mijlocul anilor '70,Comandamentul Trupelor Chimice primea din economianaþionalã cantitãþi mari de tehnicã ºi materiale chimice,care erau distribuite marilor unitãþi ºi unitãþi.

1979. Instituþia de cercetare ºtiinþificã de chimiemilitarã era organizatãastfel: laboratorul dechimie generalã; labo-ratorul de detecþie,degazare, protecþie;laboratorul incendiare,fumigene; laboratorulautospeciale ºi ingine-rie tehnologicã; staþiatehnologicã pilot; ate-

lierul de modele experimentale ºi prototipuri; comparti-mentul de logisticã.

1981. Cele douã structuri de cercetare ºtiinþificã dechimie militarã (Centrul ºi Laboratorul 212) au fuzionatsub denumirea CENTRUL DE CERCETÃRI ªTIINÞIFICEDE CHIMIE MILITARÃ, actualmente CENTRUL DECERCETARE ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC ªIECOLOGIE (din 15.01.2000).

1987. Efectivul instituþiei totaliza 263 de persoane,dintre care 57 ofiþeri, 9 maiºtri militari, 10 subofiþeri, 148personal civil ºi 39 militari în termen.

Anii '80 au produs trecerea la a doua generaþie deechipamente ºi materiale de apãrare NBC, din producþiainternã, astfel cã o parte din aparatura de cercetare NBC

s-a montat pe TAB ºi ARO, iar cea de control NBC ºi dedecontaminare pe autoºasiu DAC, crescând astfel perfor-manþele tehnice de lucru ale acestora. Tot în anii '80 s-auperfecþionat armamentul incendiar ºi tehnica de mascarecu aerosoli. Astfel, a intrat în înzestrarea unitãþilor ºi sub-unitãþilor chimice o nouã generaþie de tehnicã ºi mate-riale specifice cu caracteristici superioare, compatibile cucele existente în armatele moderne. Într-un procent caredepãºea 95%, echipamentele ºi materialele chimice erauasigurate din industria naþionalã de apãrare. La sfârºitulacestei perioade , unitãþile ºi subunitãþile de apãrare NBCdispuneau de categorii de echipamente ºi materiale deapãrare NBC ce puteau fi întrebuinþate în bune condiþi-uni în lupta modernã: transportorul amfibiu blindat pen-tru cercetare NBC (TABNBC) ºi autospeciala de cercetareNBC md. '84 (ARC-84); aparate de control nuclear digiti-zate (RRM-80, RBCA, RBAC, AD-24 ºi altele); averti-zoare automate de STL (ASTN-2, ASTN-2M); autospe-ciale de decontaminare a tehnicii ºi terenului ADTT-4 peºasiu DAC; autospeciale de decontaminare a personalului(ADP-80 ºi ADP-90) pe ºasiu DAC; autospeciala pentrudecontaminarea echipamentului md. '91 (ADE-91);autospeciala de fumizare; autospeciala de calcul analitic;autostaþia pentru detectarea exploziilor nucleare (ADEN);masca contra gazelor md. '85 ºi md. '85F; completul deprotecþie pentru toate armele; pelerina de protecþie cu osingurã întrebuinþare, soluþii ºi substanþe eficiente pentrudecontaminarea forþelor ºi a echipamentelor.

d. Structuri operaþionale. Unitãþi ºi sub-

unitãþi chimice3

Unitãþi (batalioane) chimice înfiinþate (transfor-mate, dislocate, redislocate, resubordonate):

- 18 octombrie 1950: Conform ord. M.St.M.nr.123251/18.10.1950 s-a înfiinþat B.42 Chimic înFãgãraº, subordonat C.I.Ap.A.Ch;

- 15 octombrie 1953: B. 399 Chimic ºi-a mutat, laordin, reºedinþa din garnizoana SIGHIªOARA în garni-zoana FÃGÃRAª; la 7.10.1954, B.399 Ch. a fost redislo-cat din FÃGÃRAª în garnizoana VASLUI (unde mai existaºi B.976 Aruncãtoare Grele de Flãcãri); în octombrie1956, B.399 Ch. a fost redislocat în garnizoana HUªI,purtând urmãtoarele denumiri - 1959-1960, B.42 Cc.Ch.ºi Dgz.; 1960-1964, B.109 Pr.A.Ch.; 1965, B.202Pr.A.Ch.;1993, B.202 Pr.NBC; 15.01.2000, B.202 ApãrareNBC; de-a lungul existenþei sale a fost subordonat C.T.Ch.(din 1990, I.G.Pr.A.Ch.); ulterior, S.M.F.T.; C 4 A.T.;Divizia 4 Infanterie "GEMINA";

- 14 martie 1963: la începutul anilor '50, la Vaslui,a luat fiinþã Batalionul 976 Ar.Flc., ulterior B.27 Ar.Flc.;în 1962, s-a desfiinþat; la 14.03.1963, Batalionul 173Protecþie Antichimicã (Vaslui) subordonat Armatei a 2-a;la 15.08.1998, ca urmare a restructurãrii armatei, a fostdesfiinþat;

- 15 martie 1963: Batalionul 187 ProtecþieAntichimicã "CRIªUL", a fost înfiinþat pe baza ordinuluiM.St.M. nr.CL 0012/15.03.1963 în garnizoana VASLUI;

25



3. Pentru simplificare, vom urmãri evoluþia acestor structuri de la înfiinþare pânã în prezent.

începând cu 4 iunie 1963, a fost dislocat în garnizoanaORADEA; subordonat din 1980 Armatei a 4-a; în 1991,prin ordinul Ministrului Apãrãrii Naþionale, B.187Pr.A.Ch. a primit patronimul "CRIªUL"; în 1999, caurmare a restructurãrii armatei, a fost desfiinþat;

- 1 octombrie 1968: Batalionul 342 Aruncãtoare deFlãcãri, a fost înfiinþat, prin ordinul Ministrului ForþelorArmate nr.M-61, în garnizoana Unguriu, judeþul Buzãu;subordonat iniþial C.T.Ch.; începând cu 1 octombrie 1980,se transformã în B.342 Pr.A.Ch., în subordinea Armatei1-a; conform ordinului M.St.M. nr. CL 00350/27.04.1980, a luat fiinþã în garnizoana Unguriu Cp.401Mjl. Inc., subordonatã Armatei 1-a; în 1995, trece în sub-ordinea Armatei a 2-a; în 1996 B. 342, îºi schimbã denu-mirea în B.342 Pr. NBC; la 31.08.2001, ca urmare arestructurãrii armatei, B.342 Pr. NBC se desfiinþeazã;

- 1 septembrie 1976: Batalionul 49 ProtecþieAntichimicã a fost înfiinþat prin ord. M.St.M. nr. CL00716/11.06.1976, în garnizoana Piteºti; nucleul acestuibatalion a fost constituit din cadrul B.202 Pr.A.Ch.; iniþial,subordonat C.T.Ch.; începând cu 1980, B.49 Pr.A.Ch. atrecut în subordinea Armatei a 3-a; în 1995, a fost resub-ordonat Armatei 1-a; în 1996, ºi-a schimbat denumirea înB.49 Pr. NBC, iar la 15.01.2000 în B.49 Ap. NBC, fiindsubordonat C.1 A.T., ulterior Diviziei 1 Infanterie „DACICA”

- 15 septembrie 1978: Batalionul 72 Chimic, a fostînfiinþat prin ordin al ministrului apãrãrii naþionale,transmis de M.St.M. cu nr.P.R. 00692 din 28 august 1978;garnizoana de dislocare FÃGÃRAª; iniþial subordonatC.T.Ch.; între 1990-1993, subordonat I.G.Pr.A.Ch.; ulteri-or a fost subordonat S.M.F.T.; la 29.07.1995, B.72Ch. aprimit patronimul ,,NEGRU VODÃ", denumindu-seBatalionul 72 Aruncãtoare de Grenade Incendiare ºiFumizare ,,NEGRU VODÃ"; din 2000, resubordonat C.4A.T.; în 2002 s-a transformat în Batalionul 72 ApãrareNBC ,,NEGRU VODÃ"; la 1 ianuarie 2003, B.72 Ap. NBCa fost redislocat în garnizoana SIGHIªOARA

Subunitãþi chimiceDupã 1950 au fost înfiinþate:} la D.-1Cp.Pr.A.Ch.; la R.-1Pl.Cc.Ch.; la B.(simi-

lar)-1Gr.Cc.Ch.;} în structura armatelor de arme întrunite exista

câte o Cp.Ar.Flc. (Ar.Gr.Inc.); aceste companii erau dislo-cate în garnizoanele de reºedinþã ale B.Pr.A.Ch. aleArmatelor;

} prin ordinul M.St.M., CL 00980/1970 s-a înfiinþatCp.305Pr.A.Ch., subordonatã C.T.Ch., în garnizoanaCâmpulung Muscel. În anul 1994, a fost subordonatãC.2A. Craiova. Tot din acest an, la fiecare corp de armatãa fost înfiinþatã câte o Cp.Ap.NBC.

Subunitãþi de control nuclear ºi chimicÎncepând cu 15 martie 1978, s-au înfiinþat STA-

ÞIILE DE CALCUL ANALITIC la C.I.Tr.Ch., la B.202 Pr.A.Ch., precum ºi la Cdm.A., C.A.M. ºi C.M.M.; în organicaCp.Pr.A.Ch. s-au înfiinþat plutoane de determinare aparametrilor exploziilor nucleare (Pl.D.E.N.).

Unitãþi constituite la mobilizarea armateiLa sfârºitul anilor '70 ºi începutul anilor '80 în

compunerea de rãzboi a Armatei României au fost pre-vãzute douã regimente de Pr.A.Ch. Pe structurile debatalioane chimice existente puteau fi generate, prinmobilizare, noi unitãþi ºi subunitãþi chimice.

e. Structuri de logisticã4 octombrie 1958. Cu ordinul M.St.M. nr.CL

002486 din 04.10.1958, prin scindare, DEPOZITUL DEMATERIALE A.C.G. (înfiinþat prin ordinul ministruluiapãrãrii naþionale nr.1668 din 10.07.1943 în garnizoanaCâmpulung Muscel) a fost mutat în garnizoana Unguriu,judeþul Buzãu, iar ATELIERUL CENTRAL DE REPARATMATERIALE DE PROTECÞIE ANTICHIMICÃ a rãmas peloc în garnizoana Câmpulung cu statut aparte de unitatede reparaþii ºi producþie, subordonatã direct C.T.Ch. Pânãîn 1960, în componenþa atelierului s-a adãugat secþia deaprovizionare ºi depozitare, serviciul financiar ºi biroulcazarmare. La 01.01.1966 îºi schimbã denumirea în ATE-LIERUL 263 REPARAÞII MATERIALE CHIMICE. Cuordinul M.St.M. nr. CL 001234/20.10.1973, atelierul adevenit SECÞIA 263 REPARAÞII TEHNICÃ ªI MATERI-ALE DE CHIMIE MILITARÃ. Începând cu 15 octombrie2002, SECÞIA REPARAÞII ECHIPAMENTE ªI APARATU-RÃ NBC se subordoneazã Centrului 185 MentenanþãTehnicã Specialã, Târgoviºte.

În 2000, Depozitul 110 Materiale Chimice din gar-nizoana Unguriu, judeþul Buzãu, a luat denumirea deDEPOZITUL 110 TEHNICÃ, ECHIPAMENTE ªI MATERI-ALE DE APÃRARE NBC.

Evoluþia ºi transformãrile efectuate în cadrulchimiei militare (apãrãrii NBC)

în perioada 1990 - 2008

a. Structuri de decizie1 august 1990. Cu aceastã datã, Comandamentul

Trupelor Chimice se transformã în INSPECTORATULGENERAL AL PROTECÞIEI ANTICHIMICE, subordonatCOMANDAMENTULUI TRUPELOR DE USCAT.

1 decembrie 1993. În baza O.G. 19/21.07.1993 ºi aO.G. 24/30.08.1993, începând cu 1 decembrie 1993 a în-cetat funcþionarea INSPECTORATULUI GENERAL ALPROTECÞIEI ANTICHIMICE. Ulterior, la statele majoreale categoriilor de forþe se înfiinþeazã SECÞII DE PRO-TECÞIE NBC ªI A MEDIULUI.

15 ianuarie 2000. La statelemajore ale categoriilor de forþe ºi înCdm. M.U. ºi U. existã: compartimente(birouri) de apãrare NBC ºi ofiþeri NBCîn compartimentele informaþii, operaþiiºi logistice.

15 august 2002. Comandantulªcolii de Aplicaþie pentru Apãrare NBC(Gl. bg. dr. Nicolae Popescu) a devenit

Inspector pentru Apãrare NBC. Inspectorul pentruApãrare NBC are competenþe ºi responsabilitãþi pentru

26



proiectarea ºi aplicarea strategiilor de dezvoltare a armei,asigurarea managementului structurilor, elaborareaactelor normative specifice necesare conducerii instrucþieiºi învãþãmântului militar pe linie de armã (specialitate).De asemenea, participã la elaborarea ºi aplicarea con-cepþiei de înzestrare/dotare a forþelor cu echipamente ºimateriale de apãrare NBC.

Sub conducerea inspectorului pentru armã, au fostelaborate ºi aplicate planurile de relaþii militare inter-naþionale în baza cãrora s-au desfãºurat schimburi deexperienþã cu specialiºti din structurile similare alearmatelor Alianþei Nord-Atlantice. Aceste activitãþi auavut o importanþã deosebitã în realizarea nivelului deinteroperabilitate potrivit cerinþelor ºi standardelorNATO.

Specialiºtii NBC au participat la reuniuni saugrupuri de lucru - NATO LG-7, SIBCRA, NBCDefWG/JSSG/ NTG, º.a. S-au derulat fructuoase activitãþibilaterale privind protecþia mediului în activitãþile mi-litare.

1 august 2005. Comandantul Centrului dePregãtire pentru Apãrare NBC “MUSCEL” îndeplineºteºi funcþia de Inspector pentru Apãrare NBC.

b. Structuri de învãþãmânt15 august 1991. C.I.Tr.Ch. ºi-a schimbat denu-

mirea în CENTRUL DE PERFECÞIONARE A PREGÃTIRIICADRELOR DE CHIMIE MILITARÃ.

1 iunie 1997. Conform ordinului ministruluiapãrãrii naþionale nr. M-12/21.02.1997, începând cudata de 01.06.1997 s-a înfiinþat ªCOALA DE APLICAÞIEPENTRU CHIMIE MILITARÃ (dislocare în garnizoanaCâmpulung Muscel); în baza aceluiaºi ordin, de la01.06.1997 îºi înceteazã activitatea Centrul dePerfecþionare a Pregãtirii Cadrelor de Chimie Militarã.

15.01.2000. ªcoala a luat denumirea de ªCOALADE APLICAÞIE INTERFORÞE PENTRU APÃRARENUCLEARÃ, BIOLOGICÃ ªI CHIMICÃ, ulterior, dinaugust 2002, ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRUAPÃRARE NBC. Comandantul ºcolii este ºi Inspector pen-tru Apãrare NBC.

ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC a devenitunica structurã deînvãþãmânt subordo-natã Statului Major alForþelor Terestre, carea avut ca misiune debazã perfecþionareapregãtirii profesionale ºiformarea continuã a

personalului militar profesionalizat pentru arma ApãrareNBC, în raport cu nevoile stabilite prin Ghidul cariereimilitare aprobat prin hotãrâre guvernamentalã ºi prinpoliticile de management al resurselor umane.

Aceastã instituþie militarã de învãþãmânt avea înprincipiu urmãtoarea structurã organizatoricã: comparti-mentul învãþãmânt; secþia dezvoltare ºi reglementãri înarmã; statul major; compartimentul buget ºi contabilitate,batalionul instrucþie, poligonul de instrucþie NBC „ValeaPoienii”.

ªcoala de Aplicaþie pentru Apãrare NBC, potrivitmisiunii sale de bazã ºi la solicitarea eºaloanelor supe-rioare, organiza diferite programe de instruire în sistemulpregãtirii continue, care sã asigure:

a) specializarea iniþialã în armã ºi pregãtirea pentruprima funcþie a ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi subofiþe-rilor în activitate;

b) formarea subofiþerilor în activitate, pe filieraindirectã;

c) perfecþionarea pregãtirii ulterioare a ofiþerilor,maiºtrilor militari ºi subofiþerilor în activitate, prin cursuride carierã;

d) specializarea ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi sub-ofiþerilor în alte domenii militare (alte funcþii), prin cur-suri de nivel;

e) formarea ofiþerilor, maiºtrilor militari ºi sub-ofiþerilor în rezervã;

f)perfecþionarea pregãtirii gradaþilor profesioniºti;g) coordonarea instrucþiei centralizate a militarilor

în termen recruþi, desfãºuratã în baza de instrucþie aarmei;

h) cercetarea ºtiinþifico-aplicativã ºi elaborarea re-gulamentelor instrucþiunilor în domeniul apãrãrii NBC ºial protecþiei mediului;

i) protecþia ºi conservarea patrimoniului cultural ºiistoric al armei, (editarea revistei "APÃRAREA NBC",sala muzealã a armei, elaborarea monografiei chimieimilitare).

Pentru îndeplinirea acestor obiective, ªcoala deAplicaþie a organizat:

a) formarea ofiþerilor de apãrare NBC în vedereaîndeplinirii primei funcþii;

b) continuarea pregãtirii elevilor ºi cursanþilorînmatriculaþi în ºcoala Militarã de Maiºtri Militari ºiSubofiþeri a Forþelor Terestre, în vederea specializãrii lorîn armã ºi îndeplinirii atribuþiilor primei funcþii, precum

27



ºi evaluarea finalã a acestora, potrivit planurilor deînvãþãmânt;

c) cursuri de carierã ºi de nivel pentru ofiþeri,maiºtri militari ºi subofiþeri de apãrare NBC, indiferent defiliera de provenienþã a acestora;

d) cursuri pentru formarea cadrelor militare înactivitate, pe filiera indirectã;

e) cursuri pentru formarea cadrelor militare în re-zervã;

f) cursuri de perfecþionare a pregãtirii pentrugradaþii profesioniºti;

g) instruirea centralizatã a militarilor în termenpentru structurile de apãrare NBC;

h) examene pentru obþinerea/menþinerea titluluide specialist de clasã;

i) brevetarea unor specialiºti militari (servanþi laautospecialele chimice, reparatori materiale de protecþieNBC etc.);

j) elaborarea reglementãrilor specifice, pe linie dearmã ºi a celor privind pregãtirea de specialitate ce seorganizeazã ºi se desfãºoarã în comandamente ºi unitãþi;

k) formarea cadrelor militare cu atribuþii pe liniaprotecþiei mediului;

l) elaborarea politicilor de dezvoltare a armeiApãrare NBC.

ªcoala a asigurat pregãtirea efectivelor care au par-ticipat la desfãºurarea unor operaþii de stabilitate ºi sprijinîn Golful Persic, Somalia, Angola, Bosnia-Herþegovina,Kosovo, Afganistan.

15 mai 2000. La ºcoala de Aplicaþiepentru Apãrare NBC a apãrut primulnumãr al revistei de arma APÃRAREANBC (Redactor - ºef - colonel (r) prof.Mihail Grigorescu), succesoarea revistelorAntigaz (1927-1943) ºi BuletinulTrupelor Chimice (1953-1973).

15 mai 2005. Apare monografia armei ApãrareNBC "ISTORIA CHIMIEI MILITARE ROMÂNESTI, 1917-2005", nominalizatã la premiul "Locotenent-colonelMircea Tomescu" al revistei Gândirea MilitarãRomâneascã pentru anul 2005. Autori: Gl. de bg. dr.Nicolae Popescu ºi col. (r) prof. Mihail Grigorescu.

1 august 2005. Începând cu aceastã datã, ªcoala deAplicaþie pentru Apãrare NBC s-a transformat în

CENTRUL DE PREGÃTIRE PENTRU APÃRARE NBC, sub-ordonat ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin deLuptã, Sibiu.

În baza ordinului ministrului apãrãrii naþionalenr.124 din 28.07.2005, s-a acordat denumirea onorificã"MUSCEL" Centrului de Pregãtire pentru ApãrareNuclearã, Biologicã ºi Chimicã.

Structura centrului de pregãtire: Comandament;Compartiment Instrucþie ºi Educaþie; Secþia Cercetare,Dezvoltare ºi Reglementãri în Armã; Compania StatMajor ºi Deservire; Batalion Instrucþie ºi AsigurareÎnvãþãmânt; Anexe.

31 iulie 2008. Prin Dispoziþia SMG nr. G2/S/1306din 31 iulie 2008, Centrul de Pregãtire pentru ApãrareNBC se transformã în BAZA DE INSTRUIRE PENTRUAPÃRARE NBC, în compunerea Centrului de InstruireGeniu, EOD ºi Apãrare NBC, subordonat ªcolii deAplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã "GeneralEREMIA GRIGORESCU". Compunere: compartimentinstrucþie ºi educaþie; 3 companii de instrucþie; 1 com-panie stat major ºi deservire; secþia de cercetare, dez-voltare ºi reglementãri în armã; poligonul de instruireNBC Valea Poienii.

c. Cercetarea ºtiinþificã de apãrare NBCIntegrat în structura Agenþiei de Cercetare pentru

Tehnicã ºi Tehnologii Militare - subordonatãDepartamentului pentru Armamente - CENTRUL DECERCETARE ªTIINÞIFICÃ PENTRU APÃRARE NBC ªIECOLOGIE funcþioneazã ca un organ de consultanþã ºiexpertizã al M.Ap. în domeniul apãrãrii NBC, având casarcinã principalã cercetarea ºtiinþificã aplicativã pentrurealizarea de tehnologii ºi echipamente specifice utilizatede toate categoriile de forþe ale armatei ºi de structuri ceacþioneazã în domeniul siguranþei naþionale.

Instituþia este acreditatã de Organismul Militar deCertificare, Acreditare ºi Supraveghere privind acti-vitãþile de cercetare ºtiinþificã, proiectare, dezvoltare,microproducþie ºi repartiþie/etalonare de tehnicã ºi mate-riale de apãrare NBC, mijloace pirotehnice, incendiare,explozive, balistice ºi de mascare, cu destinaþie militarã ºicivilã.

d. Obiectivele cercetãrii ºtiinþifice pentruapãrare NBC ºi ecologie vizeazã urmãtoarele domenii:

a) sinteze ºi analize de agenþi chimici toxici în sco-puri permise de Convenþia pentru Interzicerea ArmelorChimice;

b) tehnologii, echipamente ºi materiale de decon-taminare radiologicã, biologicã ºi chimicã

c) detecþia chimicã, echipamente de control chi-mic;

d) protecþie nuclearã, biologicã, chimicã ºi radio-logicã;

e) dozimetrie militarã, echipamente de controlnuclear;

f)explozivi de mare putere, compoziþii ºi mijloacepirotehnice;

g) mijloace de luptã neletale ºi antitero;h) protecþie balisticã individualã;

28



i) bilanþuri ºi autorizãri de mediu;j) intervenþie în caz de urgenþe CBRN ºi ecologice,

emisii altele decât atacul.

Centrul desfãºoarã activitãþi de microproducþie,testare-evaluare ºi efectueazã analize fizico-chimice pen-tru materiale de resortul NBC.

e. Subunitãþi de apãrare NBC care au acþio-nat în teatre de operaþii

În perioada martie - noiembrie 2003, Compania383 Apãrare NBC a participat la operaþiunea IraqiFreedom. Compania a fost dislocatã la CAMP DOHA/ALKUWAIT, în subordinea Comandamentului ForþeiMultinaþionale Întrunite. Cp. 383 Ap. NBC a îndeplinit ogamã variatã de misiuni, atât de specialitate cât ºi misi-uni specifice operaþiunilor de sprijin ºi stabilitate.

Participarea Cp. 383 la operaþiunea "IraqiFreedom" a constituit o dovadã a capacitãþii de interope-rabilitate a subunitãþilor NBC, cât ºi o ilustrare a înaltuluiprofesionalism al specialiãtilor armei noastre - ApãrareNBC.

f. Subunitãþi de apãrare NBC din com-punerea Forþei de Rãspuns NATO (NRF)

Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au deter-minat la nivelul NATO o schimbare esenþialã a percepþieiprivind ameninãþrile ºi criteriile de extindere a Alianþei.

Toþi membrii NATO ºi-au asumat responsabilitãþilenecesare, îmbunãtãþirii capabilitãþilor inclusiv în dome-niul apãrãrii chimice, biologice, radiologice ºi nucleare -CBRN.

A fost înfiinþat BATALIONUL MULTINAÞIONALDE APÃRARE CBRN.

Misiunea batalionului constã în sprijinul comanda-mentelor ºi forþelor NATO pentru asigurarea libertãþii deacþiune a acestora în mediile cu riscuri CBRN.

Batalionul Multinaþional pentru Apãrare CBRNeste o componentã a Forþei de Rãspuns NATO (NRF),poate fi angajat în acþiuni la nivel strategic.

România participã cu un pluton de decontaminareRBC la structura acestui Batalion Multinaþional.

Începând cu 1 decembrie 2003, Batalionul 49Apãrare NBC "Argeº" a constituit plutonul de deconta-minare RBC pentru participare la Forþa de RãspunsNATO. Plutonul a participat, în fiecare an, la activitãþilede pregãtire ºi în special la exerciþiile de certificare multi-naþionalã în cadrul Forþei de Rãspuns NATO (NRF 3 -NRF 12).

BIBLIOGRAFIE

1. General de brigadã dr. Nicolae POPESCU, Col.prof. Mihail GRIGORESCU - Istoria chimiei militareromâneºti 1917-2005, Bucureºti, 2005.

2. Revista de Chimie Militarã nr. aniversar alA.C.Ch.M.R.R., Bucureºti 15 mai 2008.

29



ÎÎn cadrul NATO, apãrãrii CBRN i se acordão mare importanþã, acest domeniul consti-

tuind una din prioritãþile alianþei. Ea implicã ºi opregãtire continuã a personalului care lucreazã îndomeniu. A renunþa la aceasta din urmã, înseamnãa pierde pasul cu realitatea.

În funcþie de necesitãþile sistemului deapãrare ºi de tendinþele pe plan mondial de dez-voltare a echipamentelor de apãrare CBRN împotri-va ameninþãrilor ºi riscurilor de securitate, obiec-tivele se vor adapta cerinþelor viitorului.Preocuparea trebuie sã fie de a moderniza ceea ceexistã, de a asigura interoperabilitatea anumitorechipamente cu cele existente în armatele þãrilormembre NATO. O mare atenþie trebuie acordatãcomponentei biologice.

În vederea creºterii solvavibilitãþii pe câmpulde luptã a militarilor implementarea sistemelor deprotecþie a vieþii trebuie sã furnizeze mijloace pentrudetectarea ameninþãrilor CBRN ºi protejareaîmpotriva efectelor acestora.

Ca cerinþe de bazã aceste sisteme trebuie sãîndeplineascã urmãtoarele condiþii:

!detecþia agenþilor chimici;!detecþia radiaþiei electromagnetice;!protejarea automatã a echipajului ºi

avertizarea acestuia;!furnizarea de aer decontaminat perso-

nalului;!asigurarea îndeplinirii condiþiilor pentru

continuarea misiunii.Majoritatea sistemelor existente pe tehni-

ca de luptã realizeazã protecþia personalului prinurmãtoarele mãsuri de bazã:

avertizarea personalului asupra exis-tenþei factorilor nocivi;

crearea suprapresiunii în camera deluptã;

protejarea personalului prin îmbrãcareamijloacelor de protecþie.

Tancul este unul din mijloacele de luptã careare cea mai bunã protecþie împotriva factorilorADMCBRN. Acesta a suferit transformãri în decur-sul existenþei sale, menite sã asigure protecþia

echipajului ºi creºterea eficacitãþii sale.Tancul care ºi-a pus cel mai mult amprenta

asupra dezvoltãrii ulterioare privind protecþiaCBRN, este tancul T 64, de provenienþã sovieticã.Acesta a fost considerat rãspunsul Uniunii Sovieticela posibilele ameninþãri CBRN apãrute la finalulcelui de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Sistemele imple-mentate pe acest model de tanc, deºi o continuare acelor folosite pe mult mai cunoscutul tancT 54/55-100 reprezintã baza tuturor sistemelor deprotecþie CBRN existente pe tancurile moderne. El arezultat ca urmare a analizei asupra primului rãzboimondial, ºi anume a modului în care s-au folosit lascarã largã agenþii chimici ºi asupra celui de-AlDoilea Rãzboi Mondial, în care arma nuclearã areprezentat finalul acestuia ºi intrarea lumii în eranuclearã.

Tancul realizat sub conducerea luiAleksandr A. Morozov a inclus un sistem complexde protecþie CBRN compus din sistemul PAZ dedetecþie, sistemul de filtre NBC ºi sistemul desuprapresiune. Sistemele integrate pe acest tanc aufost dezvoltate pe toate modelele ulterioare, indife-rent de þara de origine.

Realizãrile româneºti în domeniu s-au fina-lizat în tancul românesc TR 85 M1.

Sistemul de protecþie antiatomicã ºiantichimicã de pe tancul românesc TR 85 M1 areurmãtoarele funcþii:

1de a sesiza apariþia radiaþiilor nucleareºi de a proteja echipajul ºi aparatura din interiorultancului împotriva efectelor exploziilor nucleare;

1de a sesiza apariþia radiaþiilor în timpultrecerii prin zone contaminate radioactiv ºi de a pro-teja echipajul;

1de a sesiza apariþia substanþelor neuro-paralitice în timpul trecerii prin zone contaminatechimic ºi de a proteja echipajul.

Este format dintr-o instalaþie de protecþieantiatomicã ºi o instalaþie de protecþie antichimicãcare au o parte dintre echipamente ºi instalaþiileelectrice comune, existând intercondiþionãri întreele în timpul funcþionãrii în caz de alarmã.



30

PROTECÞIA ÎMPOTRIVA FACTORILOR CBRNO CERINÞÃ OBLIGATORIE A TEHNICII DE TANCURI

Colonel dr. Ion CONSTANTINLocþiitorul comandantului ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi de Luptã “Mihai Viteazul”

Instalaþia de protecþie antiatomicã are urmã-toarele funcþii:

2de a sesiza apariþia radiaþiilor nucleare ºide a proteja echipajul ºi aparatura din interiorul tan-cului împotriva efectelor exploziilor nucleare;

2de a sesiza apariþia radiaþiilor în timpultrecerii prin zone contaminate radioactiv ºi de a pro-teja echipajul.

Elementele componente ale instalaþiei, co-respunzãtoare funcþiilor îndeplinite de sesizare ºi deprotecþie, sunt:

Felemente de sesizare, iniþiere, mãsurareºi comandã;

Felemente de etanºare permanentãîmpotriva undei de ºoc;

Fmecanisme de etanºare cu închidereautomatã - împotriva undei de ºoc;

Fplãcile blindate din oþel - împotriva radi-aþiilor penetrante;

Fplãcile antiradiante - împotriva radia-þiilor penetrante.

Elementele de sesizare, iniþiere, mãsurare ºicomandã amplasate în autoºasiu sunt:

Rblocul radiometric de protecþie BRP-1M;Rcutia releelor de comandã CRC-3;Rcutia de comandã electromotor CCE-3C;Rröentgenometrul de bord AD-3

(RH-226);Rcapsa pirotehnicã.

Blocul radiometric de protecþie BRP-1Masigurã declanºarea sistemului în cazul explozieinucleare, în cel puþin 3... 6 röentgen/secundã.

Cutia releelor de comandã CRC-3 transmiteîn mod automat comanda la mecanismele ºi dispo-zitivele de închidere pentru etanºare, precum ºi laechipamentele de aspiraþie ºi evacuare a aerului dintanc.

Cutia de comandã a electromotorului CCE-3C, permite pornirea ºi oprirea manualã a ven-tilatorului din peretele despãrþitor la apãsarea pebutoanele corespunzãtoare de pe panoul ei.

Röentgenometrul de bord AD-3 (RH-226)mãsoarã nivelul de radiaþie existent în interiorultancului la un moment dat; pe unele tancuri apa-ratul AD-3 (RH-226) a fost înlocuit cu aparatul DET-2P.

Capsa pirotehnicã acþioneazã jaluzelele ven-tilatorului din peretele despãrþitor dintre comparti-mentul echipajului ºi camera energeticã.

Elementele de sesizare, iniþiere, mãsurare ºicomandã amplasate în turelã sunt:

PCCE-3T - asigurã pornirea ºi oprirea ma-

nualã a rotocompresorului;Pcapsa pirotehnicã pentru comanda

închiderii supapei gurii de aspiraþie a aerului decãtre rotocompresor;

Pdozimetrul portativ DET-2P, variantã laröentgenometrul de bord AD-3.

Elemente de etanºare permanentãamplasate în autoºasiu sunt la:

6 peretele despãrþitor dintre cameraagregatului energetic ºi compartimentul echipajuluipentru etanºarea locurilor de trecere a cablurilor ºitijelor de comandã;

6 oblonul mecanicului conductor;6 oblonul de salvare;6 locurile de ieºire prin cutia blindatã

pentru cabluri ºi conducte;6 capacele de acces la gurile de umplere

ºi golire a rezervoarelor din compartimentul echipa-jului;

6 aparatele de observare ale mecaniculuiconductor;

6 blocul supapelor de pe circuitul deaspiraþie ºi refulare a aerului analizat de ASTN-2M.

Elemente de etanºare permanentã amplasateîn turelã sunt la:

2 obloanele de acces în turelã ;2locurile de ieºire prin turela pentru

cabluri ºi conducte;2 aparatele de observare ºi ochire;2 blocul de detecþie al SAILR;2 antenele pentru staþiile radio;2 ambrazurile pentru tun ºi mitraliera

PKT;2 rulmentul turelei;2 geamurile de protecþie pentru aparatul

de ochire AOZTL-M ºi aparatele de observare petimp de zi ºi de noapte ale comandantului LPB-T ºiEC2-55R;

2 sonda meteo.Mecanismul de etanºare cu închidere

automatã amplasat în autoºasiu este format dinjaluzelele ventilatorului din peretele despãrþitor.

Mecanismele de etanºare cu închidereautomatã amplasate în turelã sunt:

3supapa gurii de aspiraþie a aerului decãtre rotocompresor;

3clapeta rotocompresorului pentruînchiderea aspiraþiei aerului direct din atmosferã ºideschiderea canalului de aspiraþie prin filtrul chimicFPT-100M;

31



3supapele ventilatoarelor de evacuare agazelor rezultate de la tragerile cu armamentul.

Plãcile antiradiante sunt realizate dintr-un material cu proprietãþi speciale de ate-nuare a radiaþiilor nucleare ºi sunt utilizate la:

m cãptuºirea interioarã a pereþilor lateraliºi plafonului compartimentului echipajului dinautoºasiu;

m cãptuºirea interioarã a pereþilor turelei;m construcþia obloanelor de acces în tanc.

În timpul funcþionãrii sistemului de protecþieantiatomicã, blocul radiometric de protecþie BRP-IMsesizeazã radiaþiile nucleare ºi prin închiderea unuicontact de releu din interiorul sãu transmite unsemnal de 24 Vcc, prin cutia CCE-3C, la cutia CRC-3, care la rândul ei transmite comenzi cãtreCCE-3C ºi CCE-3T; pe cutia CRC-3 se aprinde lampacare indicã mecanicului conductor apariþia radia-þiilor nucleare ºi comandã:

*capsa pirotehnicã pentru comandaînchiderii jaluzelelor ventilatorului din pereteledespãrþitor din autoºasiu;

*oprirea ventilatorului din pereteledespãrþitor;

*întreruperea alimentãrii avertizorului desubstanþe toxice neuroparalitice ASTN-2M din com-punerea instalaþiei de protecþie antichimicã;

*capsa pirotehnicã pentru comandaînchiderii supapei gurii de aspiraþie a aerului decãtre rotocompresor din turelã;

*electromagnetul clapetei rotocompre-sorului pentru închiderea aspiraþiei aerului directdin atmosferã ºi deschiderea canalului de aspiraþieprin filtrul chimic FPT-100M;

*electromagneþii pentru comanda supa-pelor ventilatoarelor de evacuare a gazelor rezultatede la tragerile cu armamentul, iar aceºtia comandãoprirea ventilatoarelor de evacuare a gazelor rezul-tate de la tragerile cu armamentul;

*oprirea rotocompresorului.Sistemul de filtroventilaþie este destinat

pentru crearea unei suprapresiuni în interiorulcamerelor de conducere ºi de luptã ºi filtrarea aeru-lui în zonele infectate radioactiv sau chimic.

Sistemul este compus din:2 supapa de admisie aer cu racord metalic;2 rotocompresor prevãzut cu supapa de

evacuare a prafului rezultat prin centrifugare;2 corp de distribuþie prevãzut cu o supapã

cu dublu rol de dirijare a aerului aspirat direct sauprin filtrul FPT-100M destinat reþinerii substanþelor

toxice ºi a prafului radioactiv;2 mecanismele de comandã a supapelor.

Dozimetrul portativ DET-2P este destinatmãsurãrii debitelor de dozã de radiaþii radioactive ºiefectuãrii unor calcule de tehnica securitãþii lucruluiîn zone contaminate radioactiv.

Instalaþia de protecþie antichimicã are rolulde a sesiza prezenþa substanþelor neuroparalitice ºide a proteja echipajul împotriva efectelor acestora.

Elementele instalaþiei, conform funcþiilorîndeplinite, sunt:

de sesizare ºi iniþiere;de comandã ºi semnalizare;de protecþie prin etanºare permanentã ºi

cu închidere automatã.Elementul de sesizare este avertizorul de

substanþe toxice de luptã neuroparalitice cu acþiunerapidã ASTN-2M .

Elementele de iniþiere a declanºãrii protecþieisunt comune cu cele de protecþie antiatomicã.

Elementele de comandã ºi semnalizare suntcomutatorul CONTROL/O/CUPLAT ºi lãmpileFUNCÞIONARE, PERICOL, AVARIE-ASTN de petabloul de bord.

Elementele de protecþie prin etanºare per-manentã ºi cu închidere automatã sunt aceleaºi ca lainstalaþia de protecþie antiatomicã.

Tancul românesc asigurã preveni-rea/descoperirea contaminãrii CBRN, protecþiaechipajului la efectele ADMCBRN, posibilitateadecontaminãrii cu uºurinþã a tehnicii.

Existenþa tehnicii blindate fãrã protecþiaCBRN , astãzi ar nega însãºi motivul existenþei aces-tor mijloace. Instrucþia CBRN este o cerinþã obliga-torie în procesul de instruire a foþelor.

Reducerea vulnerabilitãþii forþelor prinscoaterea lor de sub loviturile inamicului, limitareasau diminuarea efectelor atacului cu ADMCBRNconstituie cerinþele asigurãrii succesului pe timpulducerii operaþiilor militare.

Nu trebuie ignoratã posibilitatea de folosire atehnicii de tancuri pentru asigurarea intervenþiei încaz de dezastre nucleare sau chimice datoritã tocmaiacelor calitãþi care fac tancul de neînlocuit pe câm-pul de luptã: mobilitatea ºi protecþia personalului.

BIBLIOGRAFIE

- F.T./Tc.-2, Manualul pentru luptã al bata-lionului de tancuri;

- F.T./Tc.-7, Manualul de cunoaºtere ºimentenanþã al tancului mijlociu românesc T.R.-85M1.

32



Consideraþii generalePe plan mondial, în etapa actualã, lupta împotri-

va terorismului este o preocupare deosebit de importantãa tuturor statelor civilizate de pe Terra. Se apreciazã, pebaza informaþiilor pe care le deþin serviciile speciale aleSUA, ale statelor din Europa, din cadrul NATO etc., cãpopulaþia din orice þarã civilizatã poate sã constituieobiectivul atacurilor executate de cãtre terorismul inter-naþional, care a devenit capabil sã loveascã oriunde ºioricând pe planeta noastrã. Armele ºi mijloacele cu carebandele terorismului internaþional, ce au devenit adevãrate forþe ale rãului, la sfârºitul mileniului doi ºiînceputul mileniului trei, pot sã atace populaþiile dinlumea civilizatã, sã ucidã cele mai nevinovate fiinþeumane ºi sã distrugã valori fundamentale ale civilizaþiilorce s-au dezvoltat de-a lungul secolelor pe Terra, sunt celemai variate începând cu mijloacele de luptã con-venþionale ºi terminând cu armele de distrugere în masã:chimice, biologice, radioactive ºi nucleare (armeleCBRN).

Lipsa oricãrei raþiuni ºi oricãror scrupule de careau dat dovadã în ultimii ani bandele terorismului inter-naþional în ceea ce priveºte folosirea mijoacelor de luptãºi armamentelor, în scopul uciderii fiinþelor umane,începînd cu copii inocenþi ºi terminând cu bãtrânii bol-navi, impune, în mod imperativ, tuturor statelor civilizatesã conceapã ºi sã stabileascã mãsuri complexe de înaltãeficienþã cu ajutorul cãrora sã excludã orice posibilitate deefectuare a unor atacuri cu armele CBRN ºi, totodatã, dedecontaminare, chiar anulare a efectelor acestora, respec-tiv a urmãrilor când asemenea acte barbare au fostsãvârºite.

Dintre mijloacele ºi armamentele care pot fifolosite de bandele teroriste, utilizarea armelor de distru-gere în masã (chimice, biologice, radioactive ºi nucleare -

armele CBRN) ocupã primul loc în raport cu cele clasice,convenþionale. Într-un raport al CIA, se aprecia cã mem-brii reþelei Al Qaeda ºi ai grupãrilor care au legãturi cuaceastã organizaþie, sunt pregãtiþi sã utilizeze armelechimice, biologice ºi nucleare. Despre acest raport CIA, ainformat pe pagina electronicã a cotidianului WashingtonTimes. Raportul intitulat "Terorist CBRN. Materials andEffects" precizeazã cã islamiºtii extremiºti care au legãturi cu

Al Quaeda, dispun de o mare varietate de agenþi ºi mijloace

pentru declanºarea de atacuri chimice, biologice, radiologice sau

nucleare. Informaþia a fost difuzatã în România prin inter-mediul cotidianului "România liberã" din 04.06.2003.

Chiar cu ocazia Sumitului NATO ale cãrei lucrãris-au desfãºurat la Bucureºti, în perioada 2-4 aprilie 2008,participanþii au încadrat ameninþãrile terorismului inter-naþional, proliferarea armelor de distrugere în masã(CBRN) ºi posibilitãþile de utilizare a acestora de cãtregrupãrile teroriste, ca reprezentând pericolul numãrul1 pentru lumea contemporanã.

Serviciile de informaþii ale statelor din Europa,SUA, Japonia, China, Rusia etc. au difuzat denenumãrate ori ºtiri privind pregãtirile terorismului inter-naþional în vederea efectuãrii de atacuri cu arme chimiceasupra populaþiei civile, pentru contaminarea unor zoneimportante din punct de vedere economic, politic ºisocial, a clãdirilor în care îºi desfãºoarã activitãþile diferiteorganisme statale, asupra unor elemente importante dinsistemele de comunicaþii ºi a locurilor unde se înre-gistreazã o mare frecvenþã de personal: staþii de metrou ºide cãi ferate etc., în sãli de spectacol, stadioane etc. Faptulcã SUA, þãrile din Europa etc., considerã cã oricând tero-rismul internaþional poate sã efectueze atacuri cu STLeste confirmat ºi de exerciþiile ce se organizeazã în vede-rea pregãtirii populaþiei pentru a fi în mãsurã sã-ºi asigureprotecþia în cazul unor asemenea atacuri, sã fie pregãtitãpentru ca sã lichideze urmãrile unor astfel de acþiuni, sãacorde primul ajutor persoanelor intoxicate, sã efectuezeoperaþiunile de decontaminare a zonelor infectate, amijloacelor de transport, a staþiilor de metrou ºi de cãi ferate, a instituþiilor publice etc. Totodatã, autoritãþile dinAnglia, respectiv în Londra, au organizat ºi efectuat, demai multe ori, exerciþii în care au fost simulate atacurichimice în staþiile de metrou. Asemenea exerciþii au ca



33

PESTICIDE ORGANOFOSFORICE ªI CARBAMICEce pot fi folosite ca substanþe toxice de luptã (STL) de cãtre terorismul internaþional ºi posibilitãþile de obþinere a unora dintre acestea prin sisteme binare (prin reacþii rapide), direct în mijloacele de utilizare*

Colonel (r) dr.ing. Nicolae LUÞÃCSP 1 - ICECHIM Bucureºti

Departamentul pesticide, Biocide ºi Îngrãºãminte

TERORISMUL GLOBALIZAT ªI PREGÃTIREAACESTUIA PENTRU FOLOSIREA ARMELOR

DE DITRUGERE ÎN MASÃ (NBC) REPREZINTÃ UNUL DINTRE CELE MAI MARI PERICOLE

PENTRU LUMEA CONTEMPORANÃ

* Acest articol reprezintã continuarea articolului “Pesticidele folosite ca simulatori?!”, publicat în numãrul 15/2008 al acestei reviste.

obiective pregãtirea populaþiei în vederea continuãriiactivitãþilor economice, politice, sociale etc., în condiþiileefectuãrii de cãtre teroriºti a atacurilor cu substanþe toxice, pentru ca oamenii sã nu intre în panicã, sã fiepregãtiþi pentru efectuarea operaþiunilor de deconta-minare, prin care sã fie diminuate sau excluse urmãriledezastruoase ale unor asemenea acþiuni teroriste. Toateaceste activitãþi de pregãtire vor duce la dezvoltarea înrândurile populaþiei a unei încrederi, a unor convingeriferme în ceea ce priveºte posibilitãþile lor de a face faþã cusucces atacurilor teroriste cu arme chimice.

Armele chimice, importante mijloace de atac cestau cu prioritate în atenþia terorismului internaþional

Se acordã mare atenþie, de cãtre toate statele ci-vilizate, pregãtirii populaþiilor în ceea ce priveºte instru-irea din punct de vedere antichimic, deoarece specialiºtiiapreciazã cã dintre armele de distrugere în masã, armachimicã este cea mai facilã în privinþa realizãrii ºi uti-lizãrii, de cãtre terorismul internaþional. Arma chimicãpoate fi realizatã în condiþii de clandestinitate, chiar deþãri nedezvoltate din punct de vedere tehnologic ºi degrupãri teroriste.

Realizarea armelor nucleare impune o tehnologiecomplexã, instalaþii de înaltã tehnicitate, amplasate înconstrucþii industriale special concepute. De asemenea,realizarea armelor nucleare impune un personal de înaltãcalificare, cu multã experienþã, un numãr mare decercetãtori ºtiinþifici, specialiºti în acest domeniu.Totodatã, pregãtirile pentru realizarea tehnologiilor deproducere a armelor nucleare ºi a mijloacelor de folosirea acestora (proiectile, bombe de aviaþie, rachete etc.),zonele unde se produc aceste arme etc., pot fi uºordescoperite cu ajutorul sateliþilor. Statele dezvoltate dinpunct de vedere al tehnologiilor militare menþin subobservaþie permanentã orice zonã de pe Terra, unde s-arputea fabrica armamente nucleare.

Marea probabilitate în ceea ce priveºte efectuareade atacuri chimice de cãtre terorismul internaþional,rezultã din urmãtoarele considerente de ordin ºtiinþifico-tehnologic operativ tactic:

aintermediarii chimici folosiþi în proceseletehnologice de realizare a STL, se pot fabrica în cantitãþide mare tonaj în diferite ramuri ale industriei chimicecivile: în industria pesticidelor, în industriile de deter-genþi, medicamente etc.; mai mult, în industria pesticide-lor organofosforice se folosec ca intermediari de bazã pro-duse similare cu cele care constituie materii prime pentruobþinerea STL neuroparalitice; de fapt, acþiunea STL neuroparalitici, are la bazã un mecanism bio-chimic similar cu cel al pesticidelor organofosforice: inhibarea colinesterazelor care este mediatorul chimic din sistemulnervos neurovegetativ uman, ramura parasimpaticã;

aexistã posibilitãþi facile de a fi importaþi inter-mediarii de bazã necesari la fabricarea STL;

atehnologiile de fabricaþie a intermediarilorchimici necesari fabricãrii STL se pot realiza cu uºurinþãpe utilajele folosite în mod curent în industriile chimice;

aºi, un aspect foarte important, armele chimicese pot obþine în sistem binar (cei doi intermediari de bazãse pun în contact, numai înainte de efectuarea atacului cuSTL); prin sistemele binare, armele chimice se pot folosicu mijloace clasice de luptã: proiectile, bombe, racheteetc., dar ºi cu ajutorul unor mijloace improvizate; prin sis-temele binare se pot obþine, cu randamente mari, STLneuroparalitice de tip sarin, soman, Vx etc.

Prin folosirea STL, terorismul poate realiza obiec-tive deosebit de importante, ºi sã se creeze situaþii dificile,greu de rezolvat, astfel :

c nimicirea fiinþei vii, contaminarea pe diferiteperioade de timp, funcþie de scopurile urmãrite ºi naturaSTL utilizaþi a unor importante obiective economice,politice, sociale etc.;

c unul dintre principalele scopuri urmãrite deterorismul internaþional prin folosirea armelor chimice, îlconstituie producerea de panicã, de groazã în rândurilepopulaþiei, dezorganizarea activitãþilor economice,politice, sociale etc. ;

c operaþiunile de decontaminare a mijloacelor,obiectelor ºi terenurilor infestate, sunt activitãþi dificil derealizat ºi necesitã substanþe, mijloace ºi tehnologii speciale, personal cu pregãtire corespunzãtoare, cu experienþã etc.;

c protecþia populaþiei împotriva STL necesitãmijloace complexe: mascã contra gazelor, mijloace deprotecþie a pielei, truse individuale de decontaminare etc.

CONCLUZIEDin considerentele tehnico-ºtiinþifice operativ

tactice prezentate mai înainte în mod sintetic, rezultã, cuevidenã clarã, motivele pentru care terorismul inter-naþional are în vedere, folosirea cu prioritate a armelorchimice .

Proprietãþile fizico-chimice aleSTL neuroparalitici, marea lor toxicitatefaþã de subiecþii umani, posibilitãþile, re-lativ facile, de obþinere, în mod specialprin reacþii rapide de sintezã, direct înmijloacele de întrebuinþare în luptã, înmomentul ºi locul hotãrât (în sistemelebinare), existenþa intermediarilor chimici necesari în industriile de pesticideorganofosforice etc., vor determina întot-deauna terorismul internaþional sã aibã

în atenþie, cu prioritate, aceºti agenþi chimici de rãzboi.În perioada actulalã, în atenþia specialiºtilor, ca

STL neuroparalitici sunt: Tabunul, Sarinul, Somanul ºicele de tip "Vx".

În tabelul nr.1, se prezintã denumirile chimice,structurile moleculare ºi toxicitatea STL neuroparaliticimenþionaþi.

34



SUBSTANÞELE TOXICE DE LUPTÃ (STL) NEUROPARALITICE (ORGANOFOSFORICE),

SUNT CU PRIORITATE ÎN ATENÞIA TERORISMULUI INTERNAÞIONAL

Tabelul nr.1 Principalele STL neuroparalitici

(organofosforici) ce pot fi folosiþi de cãtre terorismul internaþio-

nal

Mecanismul biochimic de acþiune asuprasubiecþilor umani, a S.T.L. neuroparalitici

STL Np sunt compuºi organofosforici cu structurimoleculare asemãnãtoare cu cea a acetilcolinei, care estemediatorul chimic prin intermediul cãruia se transmiteimpulsul nervos de la un neuron la altul, la nivelulsinapselor, în sistemul nervos vegetativ, în special petraiectul parasimpatic.

În momentul apariþiei excitaþiei nervoase transmise de ordonator (creier) o cantitate de acetil-colinã difuzeazã prin membrana simpaticã, traverseazãspaþiul sinaptic ºi ajunge pe membrana postsinapticã, deunde moleculele mediatorului sunt recepþionate de colinoreceptori pe care se gãseºte o enzimã numitã colinesterazã. Enzima produce scindarea hidroliticã aacetilcolinei în acid acetic ºi colinã:

În acest fel, enzima este regeneratã, fiind disponi-bilã sã recepþioneze ºi , desigur, sã scindeze o nouã mole-culã de acetilcolinã ºi astfel sã asigure transmiterea impul-surilor nervoase. Activitatea enzimaticã a colinesterazeieste foarte ridicatã. O singurã moleculã de enzimã poatescinda hidrolitic într-un minut, aprox. 18.000.000 mole-cule de acetilcolinã. Aceastã capacitate ridicatã a colinesterazei de a scinda rapid moleculele de

acetilcolinã, asigurã transmiterea rapidã a excitaþiilor(fluxurilor) nervoase în sistemul neurovegetativ.Sistemul neurovegetativ cu ramurile sale simpatic ºiparasimpatic are multiple funcþiuni, atât senzoriale cât ºimotorii, având ca rol menþinerea în echilibru a tuturororganelor ºi proceselor vitale ( nutriþia, circulaþia, respi-raþia etc.).

Scindarea hidroliticã a acetilcolinei este un procesce se desfãºoarã în trei faze:

a)în prima fazã, molecula de acetilcolinã seaºeazã pe suprafaþa enzimei, formând un complex nestabil enzimã-substrat;

b) în faza a 2-a, colinesteraza este acetilatã peseama substratului, punând în libertate colina;

c) în faza a 3-a, enzima acetilatã se scindeazãhidrolitic prin formarea de acid acetic care participãregenerarea colineaterazei libere.

Schematic, procesul este prezentat prin urmã-toarele reacþii chimice (E-H=enzima liberã):

Reþinerea acetilcolinei de cãtre colinesterazã serealizeazã la nivelul celor doi centri activi, alcãtuiþi dinresturi de aminoacizi din structura enzimei. Centrul

esterazic ( E+) este format din electronii labili ai resturilorde histidinã, serinã ºi tirozinã (punþi de hidrogen,

35



PRINCIPALELE STL NEUROPARALITICE (ORGANOFOSFORICE) CE POT FI FOLOSITE

DE CÃTRE TERORISMUL INTERNALÞIONAL

deplasãri electromere etc.). Cel de-al doilea centru activ,denumit centru anionic, este format din restul acid ionizat al asparaginei. Distanþa dintre cei doi centri activide pe suprafaþa colinesterazei, corespunde exact distanþeidintre atomul de azot cuaternar ºi gruparea carboxilicãdin molecula de acetilcolinã (2,2Å). Cei doi centri activi aicolinesterazei, reprezintã o matrice pentru molecula deacetilcolinã.

Interacþiunea dintre molecula de acetilcolinã ºicentri activi ai colinesterazei se prezintã schematic.

Examinând structurile STL Np se va observa oasemãnare foarte avansatã a structurilor moleculare aleacestora cu structura molecularã a acetilcolinei. Se apre-ciazã cã asemãnarea dintre structurile moleculare respec-tive ajunge pânã la izosterie, astfel :

În cazul metil-fluorfosfonil colinelor ºi, în gene-ral în cazul STL Np de tip Vx, gradul de asemãnare cu ceaa mediatorului natural, acetilcolina, merge pânã laaproape la identitate. În cazul sarinului ºi somanului ºi încazul fosfonaþilor, în general, asemãnãrile structurilormoleculare se evidenþiazã, în special, dintre grupareaacetil ºi cea fosfonil:

Distanþele interatomice egale dintre atomii cen-trali de C ºi P faþã de atomii de O ºi cei de carbon din res-turile CH3, evidenþiazã faptul cã din punct de vedere

steric, grupãrile acetil ºi fosfonil sunt identice. De asemenea, un grad avansat de asemãnare se înregistreazãºi în cazurile distribuþiilor ºi efectelor electronice dincadrul moleculelor mediatorului chimic natural ºi al STLNp. Desigur datoritã acestor asemãnari structurale dintremoleculele STL Np ºi în general ale fosfonaþilor ºi fos-faþilor cu structuri similare, aceºti compuºi organofos-

forici vor participa în mod competitiv cu acetilcolina înprimele douã faze ale procesului de hidrolizã catalizatã decolinesterazã. În prima fazã molecula de STL Np se"aºterne" pe suprafaþa colinesterazei, formând un com-plex "enzimã-toxic". În a doua faza, are loc hidroliza enzimaticã a moleculei de STL Np (enzimoliza). Procesulare loc la nivelul legãturii chimice cu energia de legãturãcea mai micã, respectiv la nivelul legãturilor P-F. În urmaprocesului rezultã o enzimã fosforilatã ºi forma protonatãa radicalului fosfonat. Spre deosebire de procesul de aceti-lare ce are loc în cazul acetilcolinei, când complexul colinesterazã-mediator natural se scindeazã rapidrezultând enzima liberã, gata pentru a reacþiona cu onouã moleculã de acetilcolinã, complexul colinesterazã-STL-organofosforicã nu se scindeazã, enzima rãmânândblocatã. Reacþia enzimã-STL organofosforicã este consi-deratã din punct de vedere practic-ireversibilã.Schematic, procesul de fosforilare al colinesterazei (EH)de cãtre sarin, se poate prezenta prin urmãtoarele reacþiichimice:

În aceastã figurã este prezentatã, schematic, co-linesteraza fosforilatã în cazul sarinului (blocarea enzimeise realizeazã la nivelul centrului esterazic).

În cazul STL Np de tip Vx , ale cãror molecule auun grad mult mai mare de asemãnare cu acetilcolina, blo-carea enzimei se realizeazã ºi la nivelul centrului anionicastfel:

Ca o consecinþã a fosforilãrii ireversibile a coli-nesterazei, acetilcolina aflatã la nivelul sinapselor (pesuprafaþa colinoreceptorilor) nu mai poate fi hidrolizatãenzimatic ºi astfel, se acumuleazã în exces, menþinândnervul în stare excitatã, prelungind, în acest mod, excita-þiile în întregul sistem vegetativ. Ca urmare se producdereglãri foarte puternice în funcþionarea tuturororganelor comandate de sistemele simpatic ºi parasimpa-tic. Dereglãrile se manifestã printr-o excitare excesivã atuturor muºchilor ºi glandelor reglate de sistemul neuro-vegetativ. Excesul de acetilcolinã determinat de pãtrun-derea STL Np în organism genereazã trei tipuri de efecte

36



specifice: muscarinice, nicotimice ºi caracteristice sis-temului nervos central. Efectele muscarinice, similare cucele produse de muscarinã, se caracterizeazã prin înce-tinirea activitãþii cardiace, contractãrii muºchilor netezi aiochilor ºi muºchilor traiectului gastrointestinal, dilatareavaselor sangvine periferice, o secreþie abundentã a glan-delor salivare, bronhice, gastrice, sudoripare etc. Toateaceste efecte genereazã un tablou complex de simptomecare se concretizeazã în: miozã puternicã (contractareaexcesivã a pupilelor), hipersalivaþie bronhialã ºi nazalã,colici abdominale, greaþã ºi vãrsãturi, bradicardie (înce-tinirea bãtãiilor inimii), creºterea ºi apoi scãderea bruscãa tensiunii arteriale, transpiraþie abundentã. În cazurigrave apar fenomene de sufocaþie, anoxie, cianozã etc.

Efectele nicotinice, asemãnãtoare cu cele aleintoxicaþiilor cu nicotinã, se manifestã prin stare de aste-nie generalizatã, crampe ºi fibrilaþii musculare, contracþiiºi convulsii musculare, paralizii, care pot cuprindediafragmul ºi miocardul, muºchii respiratori etc.

Efectele toxice produse la nivelul sistemuluinevos central se caracterizezã prin urmãtoarele simptome specifice: hiperexcitabilitate urmatã de o staredepresivã; lipsã de coerenþã în vorbire, scãderea memo-riei, tulburãri de echilibru, instalarea unei stãri de comã,urmatã, dupã o scurtã perioadã, de convulsii generalizate.

Desigur, cele trei tipuri de efecte nu se manifestãizolat, ci se produc concomitent, amplificându-se reci-proc. În situaþia când în organism au pãtruns doze maride toxic, nu se va mai dezvoltã întregul tablou de simptome. Vor apãrea direct convulsiile, dupã care, deregulã, intervine rapid decesul.

Deoarece primele simptome apar numai la blo-carea a 80-85% din activitatea colinesterazicã iniþialã, trebuie ca acest stadiu de intoxicare sã se considere destulde grav ºi în consecinþã trebuie sã se treacã, de urgenþã, latratamentul corespunzãtor.

Decesul se produce la un grad de inhibare a coli-nesterazei de aproximativ 90-92%, deci limitele dintreintoxicaþiile uºoare, medii ºi grave sunt foarte apropiate.Apariþia primelor simptome de intoxicare cu STL Np trebuie sã fie consideratã ca o situaþie gravã. O caracteris-ticã importantã o constituie acþiunea lor printr-un efectcumulativ.

Expuneri scurte, la doze relativ mici, în modrepetat, chiar la intervale de câteva zile, vor duce lacreºterea gradului de inhibare a colinesterazei, astfel cã sepoate declanºa brusc simptomatologia unei intoxicaþiigrave, care poate sã se soldeze chiar cu efecte mortale.

Regenerarea colinesterazei inhibate începenumai dupã 24-48 de ore, dupã care, în continuare, se varegenera aproximativ 1% zilnic. Rezultã cã "vindecareabiologicã" a celui intoxicat dureazã 25-30 de zile, chiardacã vindecarea clinicã este completã (au dispãrut toatesimptomele specifice intoxicãrii).

S-a descris, în mod rezumativ, mecanismulbiochimic de acþiune al STL Np asupra organismuluiuman, simptomele caracteristice ale intoxicãrii cu aceste

substanþe, marea lor toxicitate faþã de subiecþii umanietc., pentru a se evidenþia unele dintre cele mai impor-tante motivaþii care pot sã fie avute în vedere de cãtreterorismul internaþional în selecþionarea ºi utilizarea unuiSTL în aceastã clasã chimicã.

Pesticide organofosforice ºi carbamice care pot fifolosite de terorismul internaþional ca agenþi chimici derãzboi

Pesticidele organofosforice ºi carbamice au camecanism biochimic de acþiune proprietatea lor de a inhi-ba (bloca) colinesterazele. Dintre acestea, o serie de insec-ticide au o toxicitate deosebitã, faþã de subiecþii umani,caracteristicã ce poate fi luatã în consideraþie de teroris-mul internaþional. Multe dintre insecticidele organofos-forice ºi carbamice au toxicitate comparabilã cu cea a STLNp. De fapt, din punct de vedere al structurilor molecu-lare ºi al mecanismului biochimic de acþiune, o serie deinsecticide organofosforice pot fi considerate agenþi toxicide luptã neuroparalitici cu toxicitate mai redusã.

Pesticide organofosforice ce pot fi folosite ca agenþi

chimici de luptã de terorismul internaþionalDintre insecticidele organofosforice ce pot fi

folosite ca agenþi chimici de rãzboi de cãtre terorismulinternaþional, se menþioneazã urmãtoarele:

a) Amitonul - respectiv O,O-dietil-S-(2-dietil-amino-tioetil) fosfat;

Se observã înaltul grad de similaritate între struc-tura molecularã a Amitonului ºi STL Np tip Vx; insecti-cidul se caracterizeazã printr-o toxicitate ridicatã; are dozaletalã medie DL50=1 mg/kg. masã vie; este un puternic

inhibitor de colinesteraze; se poate utiliza de terorismulinternaþional în scopul nimicirii fiinþei vii, contaminãriiobiectivelor de importanþã socialã, economicã, politicã.

b) Paraoxonul - respectiv O,O-dietil-O-(p-nitro-fenil) fosfat;

Are un grad ridicat de toxicitate, având DL50= 3mg./kg.

masã vie; se poate utiliza tot în scopurile menþionate laAmiton.

37



c) Forstenon - respectiv O,O-dietil-O-(2,2-diclor-1- -cloretoxi) vinilfosfat;

Are DL50=6,8 mg/kg. masã vie.

d) Pirofosfat de tetraetil - TEPP;

Are doza letalã medie DL50=1,1 mg/kg. masã vie.

e) Paration - respectiv O,O-dietil-O,-(2-etil-tioetil) tionfosfat;

Are doza letalã medie DL50=6,4 mg/kg. masã vie.

f) Siston - respectiv O,O-dietil-O-(2-etil-tioetil)tionfosfat;

Are doza letalã medie DL50=2,6mg/kg. masã vie.

g) Foratul - respectiv O,O-dietil-S-[(etiltio)metil] di-ditiofosfat;

Are doza letalã medie DL50=1,1-2,3 mg/kg. masã vie.

Din studiul dozelor letale ale insecticidelororganofosforice menþionate mai înainte, rezultã cã acestea se caracterizeazã printr-o toxicitate ridicatã; DL50sunt cuprinse între 1-6,4mg/kg. masã vie.

Toate insecticidele sunt puternic inhibitori decolinesteraze, având aceleaºi mecanisme biochimice deacþiune similare cu STL Np.

Aceste insecticide se pot folosi, cu rezultate sem-nificative, pentru nimicirea fiinþei vii ºi contaminareadiferitelor obiective importante din punct de vedere eco-nomic, social, politic etc., pentru a produce panicã ºidezordine în rândurile populaþiei, pentru contaminareaalimentelor etc.

Folosirea necontrolatã ºi de persoane nepregãtite,a acestor insecticide a produs de nenumãrate ori, în rân-durile beneficiarilor (agricultori, pomicultori, viticultorietc.), din SUA, Europa, Asia etc. accidente, concretizate înintoxicarea subiecþilor umani. Multe dintre accidentelerespective au avut un final tragic, letal.

Pesticide carbamice ce se pot folosi ca agenþi de

rãzboi de cãtre terorismul internaþionalDin clasa insecticidelor carbamice, terorismul

internaþional poate sã foloseascã ca agenþi toxici pentruefectuarea de atacuri chimice, urmãtoarele produse:

a) Carbofuranul (Furadan), respectiv 2,3-dihidro-2,2-dihidro-2,2-dimetil-7-benzofuranilmetil-carbamat;

Structura molecularã

Este un insecticid, fungicid ºi nematocid. Se ca-racterizeazã printr-o puternicã capacitate anticolineste-razicã. Are o mare toxicitate, DL50=4mg/kg. masã vie.

Solubilitatea în apã este de 320 mg/l-(20oC); areo bunã stabilitate în mediu acid ºi neutru.

Furadanul a dat numeroase accidente, multemortale, în rândurile utilizatorilor, care au manipulat înmod necorespunzãtor produsul.

Prezintã o mare toxicitate sub formã de aerosoli;doza letalã medie prin inhalarea aerosolilor: DL50 (4 ore),

la o concentraþie de 0,075 mg/l aer.b) Aldicarb-ul ( Temik), respectiv N- metil-car-

bamatul-2-metilproprionaldoxinei;

Insecticid de contact cu acþiune puternicã ºi spec-tru larg de acþiune. Are acþiune rapidã, de ºoc. Este ºi acaricid ºi nematocid.

Este foarte toxic, are DL50=0,9mg/kg. masã vie .

Se poate folosi pentru nimicirea fiinþei vii, prininspiraþie de aerosoli ºi contaminarea diferitelor obiecte.

Sinteza unor STL Np prin reacþii ultrarapide,chiar în mijloacele de utilizare (rachete, bombe, proiec-tile, mine etc.) înainte de întrebuinþare, constituie o facili-tate care amplificã foarte mult posibilitãþile de folosire aagenþilor chimici de rãzboi în viitoarele conflicte armate.

În principiu, în mijlocul de utilizare (rachete,bombe, proiectile, mine etc.) se introduc douã compo-

38



Obþinerea în sistem binar, prin reacþiiultrarapide, a unor pesticide organofosforice anti-

colinesterazice, care se pot folosi ca STL

nente (sistem binar), care se pun în contact-automatdupã ce mijlocul de luptã respectiv a pornit spre obiec-tivul inamic. Reacþia de sintezã se desfãºoarã pe traiecto-ria parcursã de mijlocul respectiv, astfel cã la atingereaobiectivului, când se produce explozia, sinteza STL Np.este definitivã. Exemplu, pentru obþinerea Sarinului, înmijlocul de utilizare (rachete, bombe, proiectile, mineetc.) se introduc douã componente de bazã: metilfos-fonildifluorura ºi alcoolul izopropilic. La lansarea mijlocu-lui de utilizare, cele douã componente sunt puse în con-tact ºi printr-o reacþie ultrarapidã se sintetizeazã Sarinul,respectiv metil-O-izopropil fluorfosfonatul:

Sistemul binar de obþinere a Sarinului prezintãimportante avantaje tehnico-economice ºi tactice, astfel:

1este exclusã din procesul tehnologic, fazafinalã de sintezã a STL Np, care prezintã mari dificultãþi deordin tehnico-economic;

1din reacþie rezultã un produs extrem de toxic,a cãrei manipulare este deosebit de dificilã;

1din reacþie rezultã o serie de produse secun-dare ce trebuie neutralizate, distruse;

1produsul final, toxicul trebuie purificat (de re-gulã prin distilare), depozitat în ambalaje ºi condiþii cores-punzãtoare;

1în ultimã fazã, toxicul este introdus înmijloacele de utilizare (rachete, bombe, proiectile, mineetc.) care la rândul lor necesitã condiþii speciale de depo-zitare, manipulare etc.

Mulþi specialiºti au apreciat cã în cazul ataculuicu Sarin efectuat de secta AUM în anul 1995 asupra cãlã-torilor din metroul din Tokyo, care s-a soldat cunumeroase victime, toxicul s-a obþinut în sistem binar.

Dintre pesticidele organofosforice anticolineste-razice cu mare toxicitate se pot obþine în sisteme binareDDVP-ul, Paraoxon-ul, Paration-ul.

O,O - DIMETIL- O - (2,2 DICLORVINIL) FOSFATUL (DDVP, DICHLORPHOS etc.)

Iniþial DDVP-ul (I) a fost sintetizat prin reacþia decondensare dintre trimetilfosfit (II) ºi cloral, respectiv tri-cloracetaldehidã (III):

Aceasta este, de fapt, reacþia care ar permiteobþinerea DDVP-ului în sistem binar. Reacþia decurgerapid ºi este puternic exotermã. Din reacþie rezultã DDVP-ul ºi clorura de metil, care este un gaz ce va pro-duce o suprapresiune puternicã, aducându-ºi astfel un

substanþial aport la producerea exploziei mijlocului încare a avut loc sinteza.

Elucidarea mecanismului de reacþie este atribuitlui Perkow. Totuºi specialiºtii iau în consideraþie maimulte variante în ceea ce priveºte mecanismul de reacþiedintre trimetilfosfit ºi cloral, astfel:

a) dupã Cramer, reacþia decurge prin ataculnucleofil al fosfitului la gruparea carbonil din structuracloralului;

În cationul A1 A2, stabilizat prin re-zonanþã, are loc atacul ionului de clor asupra grupãriimetoxi din structura A2, ºi în final se eliminã clorura demetil;

b) dupã B. Miller, atacul fosfitului se produceasupra unui atom de clor din structura molecularã a clo-ralului, astfel cã reacþia se va desfãºura dupã urmãtorulmecanism;

Din cauza dificultãþilor de ordin tehnologic înceea ce priveºte menþinerea sub control a reacþiei de con-densare dintre trimetilfosfit ºi cloral, pe plan mondial,DDVP-ul se obþine prin dehidroclorurarea cu ajutorulbazelor (NaOH) a Triclorfon-ului (IV) în mediu apos.Simultan cu reacþia de dehidroclorurare are loc ºi trans-poziþia fosfonat la fosfat:

39



DDVP-ul este un puternic inhibitor de colineste-raze ºi se foloseºte ca insecticid de respiraþie cu acþiune decontact ºi ingestie, în agriculturã, pomiculturã, sectoruligieno-sanitar etc. Este volatil ºi are acþiune de ºoc puter-nicã.

Doza letalã medie DL50=62 mg/kg. masã vie.

Concentraþia maximã admisã în atmosfera de lucru, estede 1 mg./m3. aer.

În spaþii ºi incinte închise, prin reacþia de conden-sare dintre trimetilfosfit ºi cloral, se pot obþine-cuuºurinþã-concentraþii letale pentru subiecþii umani deDDVP, în sisteme binare. Insecticidul se caracterizeazãprintr-o mare volatilitate: 56,5 mg./m3 aer la 100C ºi 145mg./m3 aer la 200C.

SINTEZA ÎN SISTEM BINAR A O,O- di- ETIL-O- (p-NITROFENIL) FOSFATULUI (PARAOXON), O,O-DIETIL- O- (p- NITOFENIL) TIONFOSFATULUI(PARATION), O,O-di- METIL-O- (p-NITROFENIL)TIONFOSFATULUI (METIL- PARATION) ETC.

Pe baza unor aprofundate studii teoretice ºicercetãri experimentale, se pot identifica numeroase posi-bilitãþi de sintezã în sisteme binare a unor pesticideorganofosforice anticolinesterazice, cu mare toxicitatepentru subiecþii umani. În continuare, se prezintã, numaispre exemplificare, posibilitãþile de obþinere în sistemebinare a Paraxon-ului (B), Paration-ului (B1) ºi Metil-Paration-ului (B2), pesticide cu structuri moleculareasemãnãtoare, derivate de la O,O-dialchilesterii aciduluifosforic ºi O,O-dialchilesterii acidului tionfosforic (B1 ºiB2). Sinteza se poate efectua conform urmãtoarei reacþiigenerale:

Pesticidele B, B1 ºi B2, sunt lichide uleioase, solu-bile în dizolvanþi organici uzuali (alcooli inferiori, hidro-carburi alifatice inferioare clorurate etc.), stabile în mediineutre etc. Aceste insecticide pot pãtrunde în organismelesubiecþilor umani pe cale aerogenã, gastrointestinalã ºi înspecial cutanatã. Insecticidele B, B1 ºi B2 sunt puternicinhibitori de colinesteraze, ceea ce are ca urmare odereglare a sistemului nervos parasimpatic cu graveefecte neuromusculare. Funcþie de dozele pãtrunse înorganism pot sã aparã efecte sistemice de intensitate variabilã cum ar fi: tulburãri digestive generale ºi vascu-lare, caracterizate prin crampe epigastrice sau abdomi-nale, greþuri etc. În cazuri grave se mai adaugã tulburãripulmonare ºi nervoase care pot duce la comã.

CONCLUZIE

Posibilitãþile de obþinere în sisteme binare a unorpesticide organofosforice anticolinesterazice cu mare toxicitate faþã de subiecþii umani, amplificã în mod sem-nificativ pericolul folosirii de cãtre terorismul internaþio-nal ca agenþi chimici de rãzboi a antidãunãtorilor dinaceastã clasã chimicã.

Din considerentele teoretice privind proprietãþilefizico-chimice, toxicitatea, a modului de utilizare etc., aSTL neuroparalitici ºi ale unor pesticide organofosforice ºicarbamice, rezultã urmãtoarele concluzii importante:

Pstructurile moleculare ale pesticidelororganofosforice ºi cele ale STL neuroparalitici sunt simi-lare, ceea ce determinã un mecanism biochimic identic înceea ce priveºte acþiunea lor asupra mamiferelor, deci ºi asubiecþilor umani, respectiv care au la bazã inhibiþia coli-nesterazelor, enzime, ce asigurã, în organismele biologicerespective scindarea hidroliticã a mediatorului chimic,acetilcolina, dupã îndeplinirea rolului sãu biologic;

Pacetilcolina este mediatorul chimic care asigurãîn organismul subiecþilor umani, transmiterea impul-surilor nervoase la nivelul neuronilor, din sistemul ner-vos neurovegetativ, ramura parasimpaticã; aceastãramurã nervoasã a neurovegetativului asigurã contracþiamusculaturii netede a sistemului digestiv, relaxeazã sfinc-terele, excitã secreþia glandelor, modereazã activitateacardiacã, contractã pupilele, reduce intesitatea schim-burilor nutritive ºi metabolismul bazal etc; totodatã, exce-sul de acetilcolinã declanºeazã perturbãri chiar înfuncþionarea sistemului nervos central, fapt ce face ca STLorganofosforici sã fie considerate toxice generale;

Pmecanismul biochimic de acþiune ale insecti-cidelor carbamice are la bazã tot acþiunea de inhibiþie acolinesterazelor, proprietate ce determinã o mare toxici-tate a unora dintre aceºti antidãunãtori;

Ppesticidele organofosforice ºi carbamice prezen-tate se pot procura, de cãtre terorismul internaþional caatare sau se pot fabrica din intermediari chimici cores-

40



Concluzii finaleConcluzii finale

punzãtori etc.Posibilitãþile de sintezã în sisteme binare, prin

reacþii rapide, a unor pesticide organofosforice cu marecapacitate anticolinesterazicã, amplificã în mod semni-ficativ pericolul folosirii acestei categorii de antidãunãtorica agenþi chimici de rãzboi de cãtre terorismul inter-naþional.

În final, din concluziile prezentate sintetic,rezultã, în mod evident, cã marea toxicitate asuprasubiecþilor umani, facilitatea procurãrii ºi fabricãrii, a

unora dintre pesticidele organofosforice ºi carbamice, facposibilã folosirea - cu un înalt grad de certitudine a aces-tora - de cãtre terorismul internaþional ca agenþi toxici deluptã, în cele mai variate scopuri: uciderea de fiinþeumane, contaminarea diferitelor obiective, respectiv staþiide metrou ºi cale feratã, locuri aglomerate din localitãþileurbane, clãdiri în care îºi desfãºoarã activitatea diferiteinstituþii publice ºi guvernamentale, spitale etc.

41



BIBLIOGRAFIE

1.Compton James A.F. "Military chemical and biological agents; chemical and toxicological properties" Caldwell, N.J.,Telford Press, 1987, 458 p.;2.***, "Potential military Chemical/Biological Agents and Compounds", Departament of Army, Washington D.C., 1990;3.Croaddy, Eric. "Chemical and bilogical warfare: a comprehensive survey for the concerned citizen", New York,Springer-Verlag, 2002, 306 p.;4.Ganea I., general maior, ing., doctor docent în ºtiinþe, "Substanþe toxice de luptã", Academia militarã, Bucureºti, 1971;5."Substanþe chimice de luptã - C12", Editura Ministerul Forþelor Armate, Bucureºti, 1971;6.G. Schrader "Die Entwicklung neurer Insektizide auf Grundlage organisicher Fluor and Phosphoric Verbindungen",Verlag Chemie Weinhein, ed.a 2-a, 1952;7.Academician Prof. Univ. Dr. (medic), General maior (r), Voicu Victor, Olinescu R., Dr."Mecanisme enzimatice în far-macodinamie" , Ed. ªtinþificã ºi Enciclopedicã, Bucureºti,1977;8.Prof. Dr. Dc.Ing. Margareta Avram, "ANTIDÃUNÃTORI", Editura Academiei Române, Bucureºti 1974;9.Baicu Tudorel, dr.docent "Îndrumãtor pentru folosirea pesticidelor", Ed.Ceres, Bucureºti 1979;

10.x x x The PESTICIDE MANUAL , Tenth Edition, 1994; A WORLD COMPENDIUM, Incorporating The AgrochemicalHandbook, Editor:Clive Tomlin;

11.x x x CODEXUL Produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în ROMÂNIA ; Bucureºti 1999 ºi 2004;

12.x x x CODEXUL Produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în ROMÂNIA ; Bucureºti 2004;

13.x x x Index Phytosanitaire, ACTA, 1992, Ed.Association Agricole, Paris; 14.Samsurin A.A., Krimer N.Z. "Fizicokhimieskie sovistva pestiºdov", Moskva Izd . "Himia",1976;15.*** Organische Phosphorverbindungen, Thieme G. Stuttgard, 196316.*** Huben-Hegel, Methoden der Organische Chemie, Band XII/1; Band XIII/8;17.Eichler W., "Handbuch der Insektizidkunde VEB Verlag, Volk und Gesundheit, Berlin 1965;18.O' Brien R.D., "Insecticide, Action and Metabolism", Academic Press, New York, Londra, 1967;19.Badea F. " Mecanisme de reacþie în chimia organicã", Ed. ªtiinþificã, Bucureºti, 1972;20.Cramer F., Angew.Chem., 72,236 (1960);21.Miller B., J.Org.Chem., 28,345 (1962);22.Kosolapoff G.M., Maier I., "Organic Phosphorous Compounds", vol 2, Division of John Wiley NY, 1972;23.Kosolapoff G.M., "Organic Phosphorous Compounds", vol 6, cap.15 "Organic Derivatives (Esters and OrganicAnhidro Acids) of Phosphoric and Polyphosphoric Acids)"; Wiley - Interscience a Division of John Wiley et Sons, Inc.New York, London, Sydnei, Toronto, 1973;24.Marrs, Timothy C., "Chemical warfare agents: toxicology and treatment", Chichester, New York, Wiley, 1996, 243 p.;25.Sanders Franke s.a "Aspect of the Chemistry and Toxic Action of Organic Compound Containing Phosphorus andFluorine" Cambridge Univ. Press, 195726.Sun, Yin, and Kwork Y. Ong. "Detection tehnologies for chemical warfare agents and toxic vapors", Boca Raton, CRC.Press, 2005, 272 p.;27.Oberbeutnant Ing. Chem. Siegfried Franke ºi colab. "LEHRBUCH DER MILITARCHEMIE" Band 1,2, DeutscherMilitar-Verlag, Berlin, 1969;28.Dr. ing.CP I Nicolae Luþã, "Intermediari chimici folosiþi în tehnologiile de fabricaþie a pesticidelor organofosforice,materii prime pentru obþinerea de cãtre terorismul internaþional a substanþelor toxice de luptã (STL) neuroparalitice detip Soman, Satin, Vx etc.”, conferinþã prezentatã în plen, în cadrul Conferinþei aniversare, a ,,10 ani de la introducereaîn vigoare a Convenþiei internaþionale privind interzicerea armelor chimice”, Academia Românã, iunie-2007;Organizatori Ministerul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretului, Agenþia Naþionalã de Control a Exporturilor din cadrulMinisterului Afacerilor Externe, Guvernul ROMÂNIEI.

CONCEPTUL NATO FORCE PROTECTION -

protecþia forþelor de supravieþuire pentru

îndeplinirea misiunii (STO)

"Dacã nu poþi lovi ºoimul în zbor atunci,atacã-i cuibul ºi omoarã-i puii"

Doctrina pentru Operaþii a Forþelor Aeriene arealizat armonizarea între prevederile AN-1Regulamentul General al Acþiunilor Militare ºi con-ceptul NATO Survive to Operate (STO) ca prim paspentru implementarea AD 80-25 Bi-SC ForceProtection Directive (în dezvoltare în cadrulAlianþei).

PROTECÞIA FORÞELOR (Force Protection/FP) cuprinde toate mãsurile organizate ºi desfãºuratepentru minimizarea vulnerabilitãþii personalului,facilitãþilor, echipamentelor ºi operaþiilor, faþã deorice ameninþare ºi în orice situaþie, ca ºi asigurarealibertãþii de acþiune ºi eficienþã în operaþii pentruforþele proprii.

Conceptul FP acoperã o gamã largã de acti-vitãþi de securitate, apãrare ºi protecþie. Pe timp depace, mãsurile specifice sunt limitate la securitateaprotectivã ºi serviciile de urgenþã, respectiv poliþiamilitarã, stingerea incendiilor, descarcerare ºi me-dical. Cu toate acestea, în situaþii de crizã sau rãzboifuncþie de amploarea ameninþãrilor elementele FP sedezvoltã.

Elementele componente ale conceptului FP sepot structura în patru mari domenii: securitate pro-tectivã, apãrarea activã, apãrarea pasivã ºi recupe-rare.

Securitatea protectivã este definitã ca sis-temul de mãsuri defensive instituite ºi menþinute latoate nivelele de comandã, cu scopul de a obþine ºimenþine securitatea. Securitatea, în concordanþã cuconceptele NATO, se referã la protecþia fizicã, a per-sonalului, a facilitãþilor, operaþionalã ºi INFOSEC.Câteva programe de securitate interacþioneazã cu alteprograme cum ar fi stingerea incendiilor, protecþiamediului, circulaþia personalului ºi a vehiculelor etc.Siguranþa ºi securitatea rãmân responsabilitãþi atâtindividuale cât ºi colective pentru întreg spectrul deameninþãri.

Apãrarea activã este definitã ca fiind sistemulde mãsuri defensive instituite ºi menþinute la toatenivelele de comandã, pentru a împiedica, preveni,zãdãrnici sau reduce eficienþa atacurilor terestre,aeriene, subacvatice sau cu rachete. Elementele debazã ale apãrãrii active sunt apãrarea terestrã ºiapãrarea aerianã.

Prin apãrarea terestrã se doreºte con-tracararea atacurilor teroriste ºi convenþionale(inclusiv Forþele Speciale) printr-o apãrare stratifi-catã care cuprinde: controlul intrãrii, apãrarea peobiectiv a mijloacelor vitale, patrularea în interiorulºi în afara bazei ºi dominarea spaþiului vital -refuzând astfel, inamicului libertatea de miºcarenecesarã pentru a acþiona cu succes. Apãrarea te-restrã include protecþia împotriva atacului nemijlo-cit (ex. atacul direct cu armamentul de infanterie,grenade sau mijloace explozive improvizate) ºi ata-cului în afara limitelor bãtãii mijloacelor de apãrareproprii (STAND-OFF), necesitând, astfel, extindereaîn afara perimetrului bazei aeriene, într-o zonã încare pot fi organizate atacuri. Aceastã zonã este con-sideratã Zona de Apãrare la sol.

Prin apãrarea aerianã se doreºte con-tracararea atacurilor aeriene ºi a celor cu rachete(muniþii). Se realizeazã pentru suprafeþe întinse cuaviaþia sau rachetele sol-aer, sau punctual (nemijlo-cit) cu sisteme de apãrare aerianã cu baza la sol(Ground Based Air Defence/GBAD) cu razã scurtã deacþiune (SHORAD).

Pentru centrele operaþionale ºi elementele dedispozitiv de luptã al Forþelor Aeriene se folosesc de



42

PROTECÞIA FORÞEI - COMPONENTÃ DE BAZÃ ÎN DOMENIULEVALUÃRII UNITÃÞILOR ªI SUBUNITÃÞILOR DIN FORÞELE AERIENE

DESTINATE A PARTICIPA LA MISIUNI NATO

Locotenent colonel Karol GREFStatul Major al Forþelor Aeriene

regulã structuri integrate SHORAD/VSHORAD.Apãrarea activã include ºi acþiuni de ofensivã

de înlãturare/reducere a ameninþãrilor, pentru pre-venirea, împiedicarea, reducerea sau, dacã este posi-bil, neutralizarea acestora.

Este necesarã existenþa unui sistem decomandã-control în timp real cu un flux infor-maþional adecvat.

Apãrarea pasivã cuprinde mãsurile necesarepentru a reduce la minimum efectele atacurilorinamice clasice (aeriene ºi/sau terestre) sau cumijloace NBC. Apãrarea pasivã include apãrarea fi-zicã ºi protejarea personalului ºi echipamentelor debazã, precum ºi toate aspectele Apãrãrii NBC.Componentele apãrãrii pasive includ facilitãþilecheie, mãsurile de protecþie fizicã (cum sunt folosireasacilor cu nisip ºi lucrãrile de fortificaþii), asigurareade adãposturi pentru mijloacele principale, camu-flarea, mãsuri de mascare ºi dispersare (CCD) ºi deapãrare NBC. În toate situaþiile forþele trebuie sã fiecapabile sã acþioneze la capacitatea maximã ºi încondiþii/medii NBC ºi ale producerii evenimentelorEmisii Altele Decât Atacul (EADA).

Este foarte importantã existenþa echipa-mentelor/structurilor de comandã-control specificeApãrãrii NBC. Aceasta presupune existenþa unui sub-centru de colectare a datelor NBC-SCC careacþioneazã în cadrul FPSU ºi poate asigura operativi-tatea în medii NBC.

Recuperarea cuprinde mãsurile necesare pen-tru refacerea unei unitãþi în urma efectelor unui atacinamic. Principalele funcþii sunt: cercetarea dupã atac(NBC ºi EOR); controlul (distrugerea) muniþiilorneexpolodate (EOD); repararea distrugerilor de peaerodromuri (ADR); stingerea incendiilor ºi primulajutor acordat rãniþilor.

Cercetarea dupã atac (PAR) cuprinde: cer-cetarea CBRN (NBCR); detectarea muniþiei neexplo-date (EOR) ºi cercetarea de aerodrom pentru înlãtu-rarea avariilor (ADRR).

Controlul (distrugerea) muniþiilor neexplo-date EOD include descoperirea, identificarea, evalu-area în teren, asigurarea securitãþii, recuperarea ºidezamorsarea finalã a muniþiei neexplodate (UXO).

Înlãturarea distrugerilor de pe aerodromuriADR cuprinde mãsurile necesare pentru refacereacapabilitãþilor operaþionale de asigurare a zborului depe aerodrom, inclusiv repararea suprafeþelor de ope-rare a aeronavelor (RAOS) ºi restaurarea serviciilor ºifacilitãþilor esenþiale (RESF).

Cu toate cã, în general, capabilitãþile de recu-perare se asigurã centralizat (HNS, naþional sauregional) fiecare infrastructurã (bazã aerianã, uni-

tate) trebuie sã aibã mijloacele minime necesare.Existenþa unui specialist (consilier al comandantuluipe probleme de EOD), a unei echipe de recunoaºtere(iniþialã) ºi a unei echipe de recunoaºtere a dispo-zitivelor explozive EOR, cu responsabilitãþi specificear putea concura la realizarea unor mãsuri de recupe-rare rapide ºi efective.

La stabilirea necesarului de elemente carac-teristice FP ºi configurarea acestora este necesar sã seaibã în vedere: nivelul de protecþie necesar; manage-mentul riscului; multiplicarea forþelor (elemente si-milare din cadrul mai multor naþiuni); prioritãþile;comanda-controlul acþiunilor specifice ºi standar-dizarea.

Pentru a garanta implementarea mãsurilorcerute de componentele FP ºi pentru a permitecomandanþilor susþinerea ºi executarea operaþiiloraeriene se impune existenþa unei unitãþi pentru pro-tecþia forþei (FPSU). Comandantul FPSU va întocmi ºiactualiza permanent planurile de protecþie a unitãþiiîmpotriva oricãrei ameninþãri.

Dupã transformarea conceptualã este nece-sarã realizarea transformãrii structurale, realizareaelementelor de comandã-control ºi instruirea perso-nalului implicat.

Pentru implementarea conceptului FP consi-derãm utilã prioritizarea acþiunilor astfel:

rasigurarea echipamentelor individuale(protecþie ºi decontaminare RBC, armament, cascakevlar, alte materiale);

rpregãtirea întregului personal, indiferent degrad ºi funcþie, în concordanþã cu cerinþele specificeinstruirii individuale în domeniul FP (IndividualCommon Core Skills/ICCS) - instruirea individualã;

rînzestrarea modulelor FP cu echipamentemajore performante/interoperabile (achiziþii/dotare,capacitate de autosusþinere, aerodislocabilitate);

rcrearea modulelor specializate ºi instruireade specialitate a personalului - instruirea de speciali-tate;

rinstruirea colectivã a personalului prin par-ticiparea la exerciþii, cu sau fãrã dislocare;

rimplementarea ºi aplicarea procedurilor deevaluare specifice.

Instruirea individualã/ICCS se referã la instru-irea întregului personal, atât militari cât ºi civili, înurmãtoarele domenii: protecþie ºi autoapãrare; pro-tecþie individualã NBC; acordarea primului ajutor;stingerea incendiilor ºi descarcerare; folosirea arma-mentului individual din dotare.

Instruirea colectivã se referã la închegarea acþiunilor individuale ºi a celor colective (specializatesau nespecializate) în cadrul unor acþiuni întrunite

43



ºi/sau multinaþionale.În concordanþã cu planurile actuale privind

restructurarea Forþelor Aeriene, experienþa acumu-latã de ofiþerii din SMFA pe timpul exerciþiilor ºiactivitãþilor de documentare internã ºi externã pen-tru realizarea cerinþelor specifice FP ºi angajamenteleîn cadrul Alianþei, pentru transformarea structuralãsunt de analizat urmãtoarele variante:

þrealizarea unei structuri specializate FP, încadrul unei unitãþi deja existente care sã poatã asigu-ra activitãþile specifice, la nevoie, atât pe teritoriulnaþional cât ºi în teatre de operaþii din afara acestuia,pentru forþele proprii sau ale Alianþei;

þrealizarea de module specifice FP dispersatela nivelul elementelor luptãtoare din cadrul ForþelorAeriene ºi includerea acestora în structuri de tip taskforce pentru realizarea cerinþelor specifice FP;

þrealizarea elementelor caracteristice FP launitãþile sub comandã/la dispoziþia NATO;

þrealizarea la nivelul fiecãrei entitãþi (unitateluptãtoare sau administrativã) a tuturor elementelorcaracteristice FP;

þstabilirea unui ofiþer din cadrul birouluioperaþii al fiecãrei unitãþi luptãtoare care sã îndepli-neascã atribuþii specifice pe linia protecþiei forþei ºicare în situaþii de crizã sau rãzboi poate îndeplinifuncþia de comandant al FPSU.

O variantã privind compunerea unei struc-turi/structurilor de protecþia forþei în cadrul ForþelorAeriene ar putea fi urmãtoarea:

F1-2 companii de infanterie;F1divizion GBAD(SHORAD/VSHORAD;F1 companie Ap. NBC;F1formaþiune de luptã împotriva incendiilor;F1 batalion geniu (EOR, EOD, ADR).Indiferent de varianta de realizare a ele-

mentelor caracteristice PF pentru IPF, DF ºi a celor-lalte structuri naþionale considerãm utilã revedereamodului de conducere a acþiunilor specifice FP ºirealizarea unor structuri C2 dedicate, dimensionatefuncþie de forþele ºi mijloacele la dispoziþie, inclusivrealizarea unei structuri de coordonare a instruirii(individuale ºi colective) ºi întrebuinþãrii în cadrulSMFA. Responsabilitatea coordonãrii instrucþiei despecialitate va reveni în continuare structurilor dejaexistente.

Resursele Protecþiei Forþei Apãrare NBCTrebuie aplicate urmãtoarele principii:xUnde sunt disponibile resurse suficiente

pentru unitate, pentru a preveni ameninþarea pre-meditatã.

xDacã toate resursele cerute nu au fostdisponibile la unitate, unde planurile ºi procedurilenaþionale disponibile pentru asigurarea lor în timpulcrizei conflictului la rãzboi?

Echipamente individuale de protecþie (IPE)CBRN. A evalua echipamentele individuale de pro-tecþie adecvate ºi disponibile (AFS vol III, 6-23a).

Note adiþionale:xExistã echipament individual de protecþie

CBRN disponibil pentru tot personalul desemnat:Fmascã contra gazelor plus douã cutii

cartuºe filtrante;Fdouã seturi echipamente CBRN (costum,

glugã, mãnuºi, ciorapi) pentru fiecare persoanã (a seinclude ºi echipajul);

Fdispozitive de autoinjectare cu atropinã (înconcordanþã cu politica naþionalã în domeniu);

Fmedicamente profilactice pentru agenþiineuro-paralitici (în concordanþã cu politica naþio-nalã în domeniu);

Ftrusã de decontaminare RBC individualã;Fmonitor de confirmare a agenþilor chimici

lichizi, periculoºi (în concordanþã cu politica naþio-nalã în domeniu);

Fdozimetru individual (în concordanþã cupolitica naþionalã în domeniu).

xAu fost adecvate în unitate costumele deinstrucþie ºi costumele de operaþii disponibile pentruexerciþii ºi instrucþie?

Echipamentul specialistului - evalua secven-þa ºi disponibilitatea echipamentului ºi materialelorspecialistului CBRN (AFS - vol III, pag. 6-21, 6-23b)

Note adiþionale:

xExistã urmãtorul echipament CBRN specialdisponibil în concordanþã cu STANAG 2352:

Fcostume impermeabile, pelerinã de pro-tecþie, mãnuºi ºi ciorapi de protecþie pentru perso-nalul de decontaminare al unitãþii;

Fdozimetru ºi debitmetru tactice aºa cumeste indicat de rolul "Misiunea ºi metoda operaþiilorºi dispersia unitãþii"?;

Fsunt suficiente cititoare/încãrcãtoare dedozimetre - aºa cum este cerut a fi prevãzut cunevoile unitãþii ºi politica naþionalã de întrebuinþarea dozimetrelor;

Fsunt truse de confirmare a vaporilor chi-mici sau detectori chimici ficºi aºa cum este indicat decãtre organizarea unitãþii;

Fare naþiunea gazdã-forþa de protecþie can-titãþi suficiente inclusiv pentru unitãþile dislocabilematerial de protecþie impermeabil pentru stocuri ºiechipamente (întrebuinþarea cãreia vor fi afectate cucontaminare cu lichid); întrebuinþarea materialului

44



nonabsorbant special ca material rezistent, împotrivaagenþilor chimici (CARM), deºi recomandarea nueste obligatorie;

Fcerinþele ulterioare includ RADIAC,echipament de calibrare, baterii etc.;

Faparaturã de decontaminare (unul devehicul ºi alt echipament esenþial);

Fstaþii de decontaminare - nu sunt necesareîn interiorul zonei TAOR tactice de responsabilitate,dar disponibile,

Fsubstanþele de decontaminare suficientepentru nevoile unitãþii se aflã disponibile facilitãþi dedecontaminare adecvate pentru fiecare adãpost;

FSe aflã stocuri suficiente ale semnelor deavertizare NATO pentru toate unitãþile.

xSe aflã semnale de alarmare CBRN auto-mate, întrebuinþate pentru detecþia rapidã ºi timpuriea pericolului radiologic sau cu agenþi chimici ºi bio-logici. Dacã asemenea semnale de alarmare de lucrunu au fost întrebuinþate, sunt ele disponibile?;

xExistã disponibil sistemul de avertizare,raportare ºi marcare CBRN computerizat? Aredisponibile informaþiile în interiorul unitãþii forma-þiilor disponibile? Se aflã naþiunea gazdã - forþa deprotecþie un sistem de marcare CBRN care nu poatefi asigurat, asigurã forþa disponibilã, capabilitatea saproprie. (în concordanþã cu cerinþele naþionale);

xSunt potrivite trusele radiologice pentrusupravieþuirea la LLR (Nivele scãzute de radiaþii).

NotãNotã: Orice capabilitate de detecþie a substanþei toxiceindustriale sau de întrebuinþare a identificãrii ºi probelor deagenþi chimici la nivel de unitate, trebuie sã conducã la un grad

mai mare.

Performanþele Protecþiei Forþei Apãrare NBCA evalua nivelul de competenþã CBRN indi-

vidualã. Tot personalul unitãþii trebuie sã îndepli-neascã sarcinile operaþionale în medii de protecþieCBRN individualã.

Note adiþionale:

xConsiderarea este datã de urmãtoarele arti-cole:

Faria condiþiilor climatice semnificative saurezervãri naþionale ce restricþioneazã întrebuinþareaîntregului echipament de protecþie individualãCBRN;

Fprocentajul personalului unitãþii echipat ºicare poartã echipament de protecþie individualãCBRN;

Farticolele echipamentului de protecþie indi-vidualã CBRN, nepurtat de cãtre personalul unitãþiicare este parte a întregului echipament de protecþieindividual CBRN;

Ftimpul petrecut în echipamentul de pro-tecþie individual CBRN (cea mai lungã perioadã ºitimpul total de purtare).

xAre personalul unitãþii mãºtile contragazelor disponibile imediat pentru a contracara efec-tul substanþelor toxice industriale în timp de pace,agenþilor de hãrþuire ºi a fumului toxic de pe câmpulde luptã?.

xAu fost luate mãsuri corective potrivite ºipersonalul este conºtient de simptomele intoxicãriicu substanþe chimice?.

xIniþiat, personalul alarme ºi rapoarte aleincidentelor în mod efectivã.

xAr putea personalul (pentru agenþi chi-mici) sã-ºi potriveascã masca ºi s-o testeze în 9secunde ºi ajustarea completã în urmãtoarele 6secunde?.

xAr putea persoanele (pentru agenþiinucleari) sã ia mãsurile de precauþie proprii împotri-va efectelor termice, emisiunii de luminã ºi efectelorradioactive în ordine corectã a prioritãþii?.

xÎndeplineºte personalul:Fprimul ajutor ºi autoajutorul medical?;Fexecutã personalul exerciþii de înlocuire a

cartuºului filtrant?;Fexecutã personalul decontaminarea mãºtii

contra gazelor?;Fexecutã decontaminarea persoanelor, a

EPICBRN?;Frecunosc atacurile nucleare, biologice sau

chimice?;Fcunosc efectele expunerii la atacurile

ADMNBC?;Frecunosc ºi detecteazã contaminarea chi-

micã ºi executã decontaminarea imediatã a perso-nalului, îmbrãcãmintei, echipamentelor, armelor ºipunctelor de lucru?;

Fºtiu sã întrebuinþeze dozimetre individualeºi tactice?;

Fºtiu ºi înþeleg principiile controlului laexpunere ºi COLPRO?;

Fînþeleg nevoia pentru îndeplinirea la stan-darde ridicate a igienei pentru a evita rãspândireacontaminãrii cu agenþi biologici?.

BIBILIOGRAFIE

1. Doctrina pentru Operaþii a Forþelor Aeriene2. AN-1 Regulamentul General al Acþiunilor

Militare 3. Conceptul NATO Survive to Operate (STO)4. AD 80-25 Bi-SC Force Protection Directive

(în dezvoltare în cadrul Alianþei).

45



În funcþie de natura, amploarea ºi locul

producerii dezastrelor, acþiunile de inter-venþie se organizeazã pentru urmãtoarele tipuri derisc:

Faccidente nucleare ºi/sau urgenþe radio-logice;

Faccidente chimice ºi explozii cu impli-caþii în afara amplasamentului, precum ºi incendiide mari proporþii, exceptând pe cele de la fondulforestier;

Faccidente majore la utilaje ºi instalaþiitehnologice periculoase;

Finundaþii de mari proporþii produse dincauza unor avarii sau accidente la construcþiihidrotehnice;

Ffenomene meteorologice periculoase ºiinundaþii;

Fcutremure;Falunecãri ºi prãbuºiri de teren;Faccidente biologice, epidemii ºi epizootii;Faccidente în subteran;Favarii la conducte magistrale;Faccidente majore pe cãile de transport;Fcãderi de obiecte cosmice;Faccidente majore ºi avarii la reþele ºi

instalaþii de telecomunicaþii;Fpoluãri majore ale factorilor de mediu cu

hidrocarburi sau alte substanþe, ale cursurilor de apã interioarã ºi poluãri marine în zona costierã.

Adeseori activitãþile sociale ºi economice aleunor grupuri umane pot fi tulburate de efecteletragice ale unor fenomene naturale. În plus, uneleactivitãþi umane scãpate de sub control pot aveaurmãri dezastruoase asupra unor colectivitãþi deoameni.

Se pot produce, în acest fel, dereglãri distruc-tive ºi brutale ale unui sistem, a unei anumite situ-aþii prestabilite. Apãrute de regulã, în mod brusc,prin surprindere, aceste pot fi urmate de creareaunui numãr mare de victime omeneºti.

Asemenea evenimente care se abat, la anu-mite intervale de timp, asupra unor zone diferite depe glob ºi care pot surprinde mari colectivitãþi de

oameni sau animale cu urmãri grave, sunt conside-rate dezastre.

Pe lângã volumul mare de victime, pierderi ºidistrugeri, dezastrele produc grave tulburãri aleactivitãþilor economice ºi sociale, a cãror desfãºurareeste dezorganizatã pentru perioade mari de timp,având ca principale urmãri întârzieri în realizareascopurilor propuse cu toate consecinþele ce decurgdin acestea (lipsa unor bunuri materiale de primãnecesitate; greutãþi în asigurarea spaþiilor de locuit;stabilirea stãrii morale a colectivitãþilor lovite de si-nistru etc.).

În þara noastrã îºi pot manifesta acþiunea dis-tructivã mai multe tipuri de calamitãþi, astfel:cutremurele de pãmânt, alunecãrile de teren, inundaþiile,

secetele, furtunile, înzãpezirile ºi altele.

Cutremurele de pãmânt

Se considerã cã acestea deþin un loc aparte încadrul dezastrelor, datoritã urmãrilor deosebit degrave.

În þara noastrã, cutremurele de pãmânt suntaproape în totalitate de naturã tectonicã, avându-ºioriginea, mai ales, în zona Vrancei (cutremure inter-mediare) ºi în zonele subcarpatice, mai puþin înpãrþile de nord-vest ºi vest ale þãrii (cutremure desuprafaþã).

Acestea pot avea urmãri dezastruoase prin:c apariþia incendiilor, un important factor

de agravare a urmãrilor seismului;c declanºarea unor alunecãri sau surpãri de

teren, a unor avalanºe;c blocarea cursurilor unor ape curgãtoare

urmatã de formarea unor lacuri de acumulare per-manente sau temporare cu consecinþele de rigoare;

c formarea unor valuri marine care potacþiona distructiv în zonele de coastã ºi în porturi;

c producerea unor efecte psihice ce pot aveaurmãri grave în comportarea indivizilor sau agrupurilor umane (stres, panicã);

c posibilitatea apariþiei unor epidemii sauîmbolnãviri ca urmare a degradãrii calitãþii factorilorde mediu ºi condiþiilor de igienã individualã ºi colec-tivã.



46

MÃSURI DE PREVENIRE ªI PROTECÞIE ÎN CAZUL PRODUCERII DEZASTRELOR

Locotenent colonel Gheorghe MITRICÃBaza de Instruire pentru Apãrare NBC

Un rol important în realizarea protecþiei îirevine instruirii oamenilor, mai ales cu scopul de aasigura cunoaºterea modului de realizare a uneiprotecþii posibile cât ºi pentru însuºirea regulilor decomportare pe timpul cutremurului, în perioadeleurmãtoare acestuia.

Întrucât miºcarea seismicã este un eveni-ment imprevizibil, apãrut, de regulã, prin sur-prindere, este necesar sã cunoaºtem bine modul ºilocurile care pot asigura protecþie în toate împre-jurãrile: acasã, la serviciu, în locurile publice, înmijloace de transport, etc. aceasta, cu atât mai multcu cât timpul la dispoziþie pentru realizarea uneioarecare protecþii este foarte scurt, uneori chiar maipuþin de un minut.

În caz de cutremure de pãmânt, protecþia s-ar putea realiza astfel:

r în locuinþe se vor alege pentru adãpostirelocurile a cãror rezistenþã este mai mare; lângãstâlpii de rezistenþã, în spaþiul uºilor, la colþurileinterioare ale încãperilor; se va evita staþionarealângã mobilier înalt, modular;

r la serviciu ºi în localuri publice (magazine,sãli de spectacole, restaurante, etc.) se aleg locurisimilare pentru adãpostire; în aceste localuri, ca ºi înlocuinþe, deplasarea cãtre locul stabilit sau pentrupãrãsirea încãperii se vor realiza numai dacã condi-þiile permit (parter, mai multe uºi de evacuare, par-curs accesibil fãrã obstacole, distanþe foarte mici);

r pe timpul cutremurului mijloacele detransport de orice tip se opresc; dacã este posibil,oprirea se realizeazã în partea centralã a arterei decirculaþiei sau cea care se considerã a fi mai puþinexpusã dãrâmãturilor; nu se va pãrãsi mijlocul detransport;

r cei prinºi sub dãrâmãturi sau în incinte(încãperi, sãli) blocate vor aºtepta în liniºte, cu rãb-dare intervenþia din exterior; nu se recomandã a seîncerca deblocarea din interior decât dacã în urmaunei analize ferme se stabileºte cã nu existã pericolulmiºcãrii dãrâmãturilor ºi aºa într-un echilibru pre-car; la anumite intervale de timp, cu un obiect tarese lovesc pereþii locului de adãpostire sau de subdãrâmãturi, þevile de apã sau de gaze; în acest fel, seasigurã semnalele necesare aparaturii de detecþie ºilocalizare a supravieþuitorilor;

r dacã spaþiul în care s-a realizat adãpostireanu a suferit avarii grave, atunci acesta se poatepãrãsi având grijã a se întrerupe funcþionarea insta-laþiilor electrice, de alimentare cu gaze ºi apã;

r este bine de reþinut locul în care sepãstreazã de regulã, obiecte de îmbrãcãminte,

pãturi, medicamente ºi alte lucruri necesare a filuate la pãrãsirea locuinþei, mai ales în anotimpurilerãcoroase ºi reci;

r un factor important de luat în consideraþieîn desfãºurarea tuturor acþiunilor îl constituie cal-mul ºi grija de a-l transmite ºi celor din jur; calmulºi cuvintele de încurajare diminueazã starea de stresºi contribuie la prevenirea panicii;

r ca sinistraþi, este necesar a respecta custricteþe dispoziþiile ºi regulile stabilite; se va acordao mare atenþie asigurãrii unor condiþii minime deigienã personalã ºi colectivã, pentru a împiedica înacest fel apariþia unor îmbolnãviri în masã;

r în locuinþa avariatã grav se intrã numai cuaprobarea organelor de protecþie civilã; se scot anu-mite materiale sau obiecte strict necesare în aceleaºicondiþii;

r nu trebuie însã sã pãstrãm grija bunurilordin locuinþa avariatã sau distrusã; ele vor fi pãstratede cãtre organe ale jandarmeriei, poliþiei, protecþieicivile ºi se vor restitui pe mãsura recuperãrii lor.

Alunecãri ºi prãbuºiri de teren

Alunecãrile de teren nu produc pierderi ºidistrugeri aºa de mari ca alte calamitãþi. Ele sunttotuºi periculoase putând conduce la distrugereaunor construcþii prin deplasarea straturilor de rocisau prin acoperire, pot bara cursul unor ape curgã-toare creând lacuri de acumulare temporare saupermanente, consecinþe ce urmeazã apariþiei acesto-ra sau pot produce chiar distrugerea unor baraje,prin formarea unui val puternic la pãtrunderea înlac, în mod brusc a unui volum mare de roci.

Alunecãrile de teren în þara noastrã suntdestul de rãspândite.

Mãsurile planificate pentru prevenire, pro-tecþie ºi intervenþie în cazul acestei categorii decalamitate sunt similare celor aplicate în caz decutremur. O particularitate o constituie faptul cãevenimentul, cu rare excepþii, nu se desfãºoarã chiarprin surprindere. Alunecãrile de teren se potdesfãºura cu vitezã foarte variatã, între 3m./s. ºi0,6m./an.

Poate fi presupusã deplasarea unor straturide roci, în zonele de risc, creându-se în acest felposibilitatea realizãrii mãsurilor de protecþie. Deci,un rol însemnat revine acþiunilor de observare acondiþiilor de favorizare a alunecãrii de teren ºi alar-marea/avertizarea populaþiei în timp util realizãriiprotecþiei.

Pentru prevenirea urmãrilor dezastruoaseale alunecãrilor de teren, organele de specialitate,

47



supunând unui control permanent acestefenomene, au ajuns la urmãtoarele concluzii:

P alunecãrile de teren pot fi preîntâmpinatedacã sunt fãcute din timp investigaþiile necesare sta-bilirii condiþiilor de apariþie ºi dezvoltare a lor;

P se pot preîntâmpina aceste evenimente,dacã se aplicã procedee adecvate de þinere sub con-trol;

P este necesar a se evita amplasarea unorobiective industriale sau a altor construcþii în zoneleîn care asigurarea stabilitãþii straturilor nu se poaterealiza sau este foarte costisitoare;

P este posibilã protecþia dacã se preconizeazão planificare din timp, mãsuri corespunzãtoare ºi serealizeazã o informare curentã a populaþiei din zonade risc.

În general, în acþiunile de intervenþie, înafara unor cazuri particulare, se va urmãri recupe-rarea bunurilor materiale ºi refacerea avariilor.

Salvarea supravieþuitorilor din clãdirileacoperite se realizeazã în condiþii similare acþiunilorpreconizate intervenþiei în cazul cutremurelor depãmânt.

Fenomene meteorologice periculoase ºi inundaþii

Pot fi definite ca acoperiri cu apã, prin revãr-sare, a unor întinse suprafeþe de teren. Acestea ca ºicelelalte tipuri de calamitãþi se pot datora atât unorfenomene naturale cât ºi unor activitãþi umane(inundaþii accidentale).

Cele mai frecvente inundaþii, sunt însã celedatorate revãrsãrii apelor curgãtoare sau formãriiunor torente, ca urmare a unor ploi abundente, delungã duratã, topirii rapide a straturilor de zãpadã,blocãrii cursurilor de apã de cãtre îngheþuri saucreãrii unor baraje prin alunecãri de teren.

Ploile torenþiale ºi topirea zãpezilor creeazãcondiþii pentru creºterea nivelului apelor curgãtoareºi revãrsãrii acestora peste albie, acestea potcuprinde suprafeþe întinse de teren. Acest fenomenconduce la crearea unui front de apã -"undã de

viiturã"- a cãrui amploare depinde de cantitatea ºidurata precipitaþiilor, precum ºi de distribuþia aces-tora în cadrul unui bazin hidrografic. Undele deviiturã pot transfera cantitãþi foarte mari de apã, decâteva sute de ori mai mult decât în mod obiºnuit.

Împotriva inundaþiilor, indiferent de cauzalor este posibil sã se asigure mãsuri de prevenire ºiprotecþie, astfel încât sã se diminueze sau sã se eli-mine acþiunea lor distructivã.

Mãsurile de prevenire a apariþiei inundaþiilorsau de diminuare-eliminare a acþiunilor distructive:

? Realizarea unor mãsuri/acþiuni destinate sãasigure reþinerea ºi întârzierea scurgerii apelor de pe ver-

sanþi, din afluenþii mai mici ai bazinelor de recepþie sau

din torente, ce s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente

sau prin topirea zãpezilor; acestea se pot realiza prin:

P acþiuni de împãdurire sau reîmpãdurirea versanþilor;

P crearea unor tipuri de înveliºuri vege-tale care sã favorizeze infiltraþia ºi sã reducã scur-gerea apelor pe versanþi;

P construirea unor baraje de retenþie lacapãtul vãilor, în acest fel realizându-se scurgereadebitelor suplimentare de apã pe râul principal înperioade mai mari de timp.

? Modificarea cursului inferior al râurilor, rea-lizabilã prin:

P construirea unor diguri de-a lungulalbiei râurilor, pe ambele maluri; astfel, se împiedicãinundarea albiei luncii învecinate prin revãrsareaapelor râului; forma ºi dimensiunile acestor diguritrebuie sã reziste la presiunea apei ºi la acþiunea deeroziune; trebuie sã fie suficient de înalte pentru aopri ºi cele mai mari viituri;

P scurtarea cursurilor râurilor prinsecþionarea buclelor mari (meandrelor), construindo serie de canale care sã asigure o scurgere directã aapelor; aceastã acþiune are ca efect mãrirea pantei ºiimplicit a vitezei de curgere a apei;

P realizarea unor bazine temporare peunele porþiuni de luncã pentru a reþine apa revãr-satã; se reduce în acest fel vârful viiturilor.

? Zonarea luncilor inundabile în vederea asi-gurãrii desfãºurãrii unor activitãþi umane în aceste zone

sub un control strict; se stabilesc, în acest sens, amenajãrile

permise, astfel încât sã se asigure dezvoltarea optimã,

raþionalã a luncii în condiþiile reducerii pagubelor; se

creeazã astfel:

P zona de interdicþie, în care se interziceorice construcþie în zona canalului de inundaþie; înaceastã zonã este admis numai pãºunatul;

P zona de restricþie, în care inundaþiile nusunt frecvente; în aceastã zonã sunt admise uneleconstrucþii cu respectarea unor criterii de proiectare;

P zona de avertizare, situatã în afaranivelului de inundaþie; sunt permise construcþiisemnalându-se pericolul de inundaþie.

? Aplicarea unor mãsuri de proiectare, care per-mit clãdirilor ºi altor construcþii civile ori industriale sã

reziste la creºterea nivelului apelor, a vitezei de deplasare a

acestora; mãsurile se referã la umpluturi, piloni, materiale

rezistente la apã, palplanºe, încãperi de refugiu.

48



? Alte tipuri de mãsuri:P organizarea, încadrarea ºi dotarea

formaþiilor de protecþie civilã în aceste zone, astfelîncât acestea sã poatã participa la asigurareamãsurilor de protecþie ºi intervenþie;

P stabilirea locurilor ºi condiþiilor în careurmeazã a se desfãºura acþiunile de evacuare tempo-rarã din zonele inundabile;

P asigurarea înºtiinþãrii ºi alarmãrii desprepericolul inundaþiilor;

P organizarea ºi desfãºurarea acþiunilor de salvare;

P asigurarea asistenþei medicale ºi apli-carea mãsurilor de evitare a unor epidemii;

P asigurarea condiþiilor necesare pentrusinistraþi: cazare, alimente, asistenþã medicalã.

Cãderi de obiecte cosmice

Conform legii atracþiei universaledescoperite de Newton, obiectele cosmice suntatrase de pãmânt atunci când intrã în câmpul gravi-taþional al acestuia. La intrarea în atmosfera terestrã,datoritã vitezelor mari ºi frecãrii cu aerul, acesteobiecte cosmice iau foc ºi pot exploda în atmosferãsau la impactul cu Pãmântul. Unele obiecte cosmicemai mari ºi mai dense, pot produce la locul deimpact cratere uriaºe în scoarþa terestrã, funcþie demãrimea lor, viteza cu care se lovesc de pãmânt ºiunghiul sub care are loc impactul.

Dezastrele produse de impact sunt deosebitde complexe ºi greu de clasificat, întrucât efecteleproduse sunt multiple ºi de obicei complementare.

Totuºi, aceste dezastre se pot împãrþii astfel:a) dupã locul producerii impactului:- dezastre în zonele nelocuite sau foarte puþin

locuite (oceane sau mãri, deºerturi, pãduri, munþietc.);

- dezastre în zone locuite sau urbane (marileoraºe, obiective industriale, centrale nuclearo-elec-trice, baze militare etc.);

b) dupã mãrimea efectelor produse decãderea obiectului cosmic:

- dezastre locale;- dezastre zonale;- dezastre teritoriale;- dezastre continentale;- dezastre globale.Cãderea unor obiecte cosmice în zonele

nelocuite sau foarte puþin locuite poate provoca:4 incendii de mari proporþii, cutremure de

pãmânt sau activarea unor vulcani stinºi urmate deeliberarea în atmosferã a unor imense cantitãþi depraf ºi cenuºã sub forma unor nori denºi ce pot opripãtrunderea luminii solare pe perioade lungi detimp;

4 inundaþii puternice datoritã produceriiunor tsunami (acestea au loc ca urmare a cãderiiobiectelor cosmice în ocean sau mare, sau poate fiurmarea unor puternice cutremure de pãmânt sauruperii unor falii), prin ruperea barajelor unor acu-mulãri hidrotehnice sau opturarea unor cursuri deape;

4 iradieri de mare intensitate sau infestarecu agenþi patogeni necunoscuþi pe Pãmânt, dacãaceste obiecte conþin material nuclear sau biologicnecunoscut (în cazul sateliþilor sau laboratoarelorspaþiale acestea sunt considerate surse de risc majorpentru cã executã ºi misiuni de cercetare în dome-niul bacteriologic, biologic, nuclear, militar, etc.).

Cãderea unor obiecte cosmice în zonelelocuite sau urbane poate provoca, pe lângã dezas-trele prezentate mai sus ºi altele datorate urba-nizãrii, creºterii excesive ºi aglomerãrii populaþiei,industrializãrii, cum ar fi:

r accidente chimice, dacã obiectele cosmice,în cãderea lor, lovesc obiectivele industriale caredeþin cantitãþi importante de substanþe chimice pe-riculoase sau accidente nucleare în cazul lovirii unorcentrale nuclearo-electrice sau baze militare caredeþin armament nuclear;

r explozii urmate de incendii de mari pro-porþii, dacã aceste obiecte lovesc intreprinderi deprelucrare a þiþeiului sau gazului metan, rezer-voarele acestora sau câmpurile de sonde.

Este lesne de înþeles cã pierderile cele maimari de vieþi omeneºti ºi valori materiale sunt înre-gistrate în aceastã a doua situaþie.

Fãrã a prezenta apocaliptic situaþia, cãdereaunui obiect cosmic de dimensiuni mari sau foartemari având un diametru de peste 3 km poate provo-ca dezastre cu urmãri deosebit de grave.

Accidente nucleare ºi/sau urgenþe radiologice

Radiaþiile sunt frecvente în naturã sau pot fiproduse în mod artificial fãrã a fi diferite nici ca tipnici ca efect. Iradierea naturalã a organismuluiuman se datoreazã radiaþiilor ionizante existente înmediul înconjurãtor (radiaþiile cosmice, radioactivi-tatea solului, a alimentelor etc.), la acestea,adãugându-se folosirea radiaþiilor în investigaþiile ºitratamentele medicale, iradierea datoratã experi-mentelor nucleare în atmosferã ºi industria energe-

49



ticã nuclearã. Ponderea cea mai importantã îniradierea organismului uman o are iradierea natu-ralã circa 66 %, urmatã de iradierea medicalã 23 %ºi cu valori apropiate iradierea profesionalã ºi ceasuplimentarã.

Accidentul nuclear este evenimentul careafecteazã instalaþia nuclearã ºi provoacã iradiereasau contaminarea populaþiei ºi mediului înconjurã-tor peste limitele maxime admise.

Instalaþiile ºi activitãþile care sunt luate înconsiderare ca sursã de risc, sunt:

a reactoarele nuclearo-energetice ºi de cer-cetare;

a instalaþiile din ciclul de producere a com-bustibilului nucleare;

a instalaþiile de tratare a deºeurilor radioac-tive;

a transportul ºi depozitarea combustibililornucleari sau a deºeurilor radioactive;

a producerea, utilizarea, depozitarea, sto-carea ºi transportul radioizotopilor folosiþi în agricul-turã, industrie, medicinã, precum ºi în scopuriºtiinþifice ºi de cercetare;

a utilizarea radioizitopilor pentru produ-cerea de energie folositã de obiectele spaþiale.

Centralele nuclearo-electrice având în struc-turã reactoarele nucleare de putere (500-1.000MW)constituie pericolele cele mai grave pentru conta-minarea mediului înconjurãtor ºi iradierea popu-laþiei, în astfel de situaþii, aºa cum au demonstrataccidentele nucleare de la Centrul Militar de pro-ducere a plutoniului Windscale (Marea Britanie-1957), C.N.E. Three Miles Island (S.U.A.-1979) ºi înmod deosebit C.N.E. Cernobîl (U.R.S.S.-1986).

Emisiile radioactive în atmosferã prezintãpentru om risc de iradiere prin:

r expunere externã la radiaþiile emise decomponenþii norului radioactiv, de materialeledepuse pe sol ºi pe corp;

r expunere internã la radiaþii prin inhalareasubstanþelor radioactive din aer;

r expunere internã prin consumul în timpal alimentelor ºi apei contaminate radioactiv.

Prin proiectare, construcþie ºi modul deexploatare, probabilitatea unui accident la instalaþi-ile nucleare antrenând riscuri radiologice în jurulamplasamentului, este foarte scãzut. Totuºi, nici unobiectiv nuclear nu este autorizat sã funcþioneze decãtre organele de reglementare naþionalã, potrivitcadrului legal în România, fãrã existenþa unui plande urgenþã coerent ºi cu toate facilitãþile necesarepentru accident nuclear. Acest plan se verificã prin

exerciþii practice pânã la intrarea în funcþiune aobiectivului.

În afara planului propriu de intervenþie (peamplasament) ºi alte instituþii întocmesc planuri deprotecþie ºi intervenþie la nivelul judeþului,cuprinzând ºi responsabilitãþile ce revin primarilorpentru protecþia cetãþenilor din zonele de risc.

Zonele de risc se stabilesc cu ajutorul unor programe de calcul pe baza termenului de radionu-clizi existent la un moment dat în miezul reactoru-lui, a intervalului de evacuare ºi a condiþiilor meteocele mai nefavorabile.

Planul de protecþie ºi intervenþie alautoritãþilor publice cuprinde în principal:

a zonele de risc stabilite în jurul obiectivu-lui nuclear;

a responsabilitãþile autoritãþii publice;a fluxul informaþional;a mãsurile de protecþie;a forþele proprii cu care se intervine;a conducerea activitãþilor ºi nivelul de

decizie pentru punerea în aplicare a planului;a forþele care pot veni în sprijin;a modul de cooperare.O realã importanþã în diminuarea urmãrilor

ºi luarea celor mai eficiente ºi oportune mãsuri deprotecþie o are realizarea unor interfeþe corecte întreplanul propriu de urgenþã de amplasament ºi cel deprotecþie ºi intervenþie al autoritãþii publice, asigu-rarea unei informãri rapide despre situaþia creatã,evaluarea evenimentelor care se pot aºtepta în con-tinuare ºi contramãsurile necesare.

Principalele mãsuri de protecþie ºi inter-venþie care se planificã în caz de accident nuclearsunt:

þ supravegherea ºi controlul activitãþiimediului înconjurãtor prin reþeaua MinisteruluiMediului ºi formaþiunii de protecþie civilã;

þ înºtiinþarea ºi alarmarea populaþiei desprepericolul contaminãrii radioactive folosindmijloacele existente ale Ministerului Comunicaþiilor,staþii naþionale ºi locale de radio ºi televiziune ºisirenele electrice dispuse în zonã;

þ cercetarea de radiaþie, aerianã ºi terestrã,cu participarea mijloacelor din structura armatei ºiprotecþiei civile;

þ protecþia populaþiei prin adãpostire în sub-soluri, încãperi amenajate împotriva contaminãrii ºiprin folosirea mijloacelor de protecþie individualãspeciale ºi simple;

þ protecþia colectivitãþilor de animale,surselor de apã, produselor agroalimentare ºi altor

50



bunuri materiale care se realizeazã prin planuri pro-prii ale primãriilor, societãþilor comerciale din agri-culturã, comerþ, industrie alimentarã;

þ evacuarea populaþiei din zona în caredoza de iradiere estimatã depãºeºte în caz de acci-dent nuclear 5 mSv/an, stabilindu-se prin plan se-parat, de cãtre organele de protecþie civilã, loca-litãþile de primire ºi mijloacele de transport;

þ controlul dozimetric ºi radiologic executatprin echipe de control dozimetric ale protecþieicivile, ale unitãþilor militare din zonã, precum ºi aleorganelor sanitare;

þ luarea mãsurilor de profilaxie ºi de acor-dare a asistenþei medicale de urgenþã, având învedere administrarea iodurii de potasiu ºi trans-portul iradiaþilor, prin dispensare medicale, unitãþilespitaliceºti ale Ministerului Sãnãtãþii ºi aleMinisterului Apãrãrii;

þ decontaminarea radioactivã a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale, clãdirilor, cãilor deacces ºi a mijloacelor de transport, pe urgenþe îndiferite faze ale accidentului nuclear, folosind forþeale armatei ºi protecþiei civile;

þ fixarea contaminãrii radioactive a terenu-lui, colectarea, transportul ºi depozitarea concen-tratelor radioactive solide ºi lichide;

þ impunerea unor mãsuri restrictive privindconsumul apei, alimentelor ºi desfãºurarea acti-vitãþilor economico-sociale, cu avizul organelor sa-nitare;

þ luarea mãsurilor de ordine, pazã ºi îndru-mare a circulaþiei realizate de subunitãþi de poliþie ºijandarmi, precum ºi subunitãþi de poliþie militarã;

þ instruirea populaþiei privind mãsurile deprotecþie ºi regulile de comportare în situaþia conta-minãrii radioactive.

Mãsurile cuprinse în plan trebuie sã benefi-cieze de tot suportul material ºi tehnic de realizare,fiecare din organele responsabile pentrutranspunerea în practicã având obligaþia sã-ºiîntocmeascã procedurile specifice ºi sã le verificeprin exerciþii.

Deci cea mai mare parte a scenariilor de acci-dent nuclear întrevãd o evoluþie relativ lentã, fazainiþialã necesitã decizii rapide atât din partea obiec-tivului nuclear, cât ºi din partea autoritãþilor publice,pentru evaluarea datelor, studierea incidenþei contramãsurilor ºi practicarea informãrii obiective a pu-blicului.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr.481/2004 privind Protecþia Civilã;2. Legea nr.15/2005 privind Sistemul Naþional de

Management al Situaþilor de Urgenþã;3. Hotãrârea nr.1222/2005 privind stabilirea

principiilor evacuãrii în situaþii de conflict armat;4. Hotãrârea nr.1492/2004 privind principiile de

organizare, funcþionarea ºi atribuþiile serviciilor deurgenþã profesioniste;

5. Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naþional de Management alSituaþilor de Urgenþã.

51



În condiþiile existenþei riscurilor ºiameninþãrilor chimice, biologice, radiolo-gice ºi nucleare comandanþii trebuie sã

planifice ºi sã asigure implementarea mãsurilor deprotecþie CBRN colective ºi individuale, dar înacelaºi timp trebuie sã menþinã capacitatea de luptãa unitãþii.

Protecþia colectivã CBRN se defineºte ca fiindprotecþia furnizatã unui grup de indivizi încondiþii/medii CBRN ºi care permite scãdereanivelurilor de protecþie individualã CBRN.

Scopul protecþiei colective CBRN este de a per-mite continuarea performanþelor individuale ºioperaþionale în prezenþa pericolelor CBRN; poate fiutilizatã, pentru a asigura odihna ºi recuperarea per-sonalului, fiind un mijloc pentru contracarareaefectelor psihologice ºi fiziologice ce rezultã dinîntrebuinþarea pe o perioadã extinsã a echipa-mentelor de protecþie individualã CBRN.

Protecþia colectivã nu înlocuieºte protecþiaindividualã ci doar permite comandantului sãreducã nivelurile de protecþie individualã cât timpexistã condiþii/medii CBRN.

Tipuri de echipamente destinate protecþieicolective CBRN

Echipamentele destinate protecþiei colective(adãposturile) pot fi clasificate în:

#fixe - ca un sistem integral de facilitãþistaþionare; echipamentele pot fi întãrite, semiîn-tãrite sau neîntãrite;

#mobile - protecþia colectivã cu echipa-mente mobile se defineºte ca un sistem integral defacilitãþi de protecþie colectivã a Forþelor Terestre;

#transportabile - un sistem de adãposturisingulare de protecþie colectivã capabil sã fiedesfãºurat într-o zonã de operaþii.

Echipamentele destinate protecþiei colectiveasigurã o protecþie adecvatã împotriva pericolelorgenerate de agenþii chimici ºi cei biologici; ele suntcapabile, în funcþie de model ºi de plasament, sãreziste mai mult sau mai puþin la acþiunea distruc-tivã exterioarã a ADMCBRN.

Sistemele de protecþie colectivã CBRN ar trebuisã îndeplineascã urmãtoarele cerinþe de capabilitateoperaþionale:

Arealizare modularã;

Aposibilitãþi de mentenanþã pe câmpul deluptã;

Adecontaminabil;Aasigurarea etanºeitãþii împotriva sub-

stanþelor toxice în stare lichidã ºi sub formã de par-ticule/aerosoli;

Aasigurarea comunicaþiilor cu exteriorul;Asisteme de iluminare corespunzãtoare;Aasigurarea condiþiilor sanitare corespunzã-

toare;Ainstalare în timp scurt;Aposibilitãþi de determinare ºi filtrare a

microorganismelor;Aposibilitãþi de monitorizare a parametrilor

sistemelor esenþiale pentru personalul din interior;Astabilitate ºi asigurarea protecþiei împotriva

efectelor exploziei nucleare;Aposibilitate de transport (transportabile).Componentele speciale ale echipamentelor

destinate protecþiei colective CBRN.Sistemul de protecþie este o componentã

esenþialã a echipamentelor destinate protecþieicolective, deoarece permite militarilor sã acþionezenormal în condiþii/medii CBRN.

Existã patru tipuri de sisteme de protecþie:Psisteme de filtro-ventilaþie;Psisteme care realizeazã suprapresiuni;Psisteme hibride;Psisteme totale.

Sistemele de filtro-ventilaþie asigurã aer filtratîn incinta echipamentelor de protecþie individualãCBRN, tehnicii de luptã ºi a echipamentelor desti-nate protecþiei colective.

Aerul este aspirat printr-un sistem de filtre carereþin particulele radioactive, agenþii chimici sauagenþii biologici ºi este introdus sub presiune în in-cinta echipamentului pe care este montat sistemulde filtro-ventilaþie.

Sistemele care realizeazã suprapresiuni asigurãprotecþia prin împiedicarea intrãrii aerului contami-nat CBRN în echipamentul (adãpostul) pe care suntmontate acestea.

Sistemele hibride realizeazã protecþia perso-nalului din tehnica de luptã, mijloace de transportsau adãposturi.

Sistemul combinã caracteristicile sistemelor


RISCURI ªI AMENIÞÃRI

52

ASIGURAREA PROTECÞIEI COLECTIVEÎN CONDIÞIILE AMENINÞÃRII CU ADMCBRN/EADA

Cãpitan Ovidiu STÃNESCUBaza de Instruire pentru Apãrare NBC

descrise anterior astfel:a) în cazul în care ieºirile din adãposturi,

tehnica de luptã sau mijloacele de transport suntînchise, se pot folosi împreunã sau separat facilitãþilede protecþie ale celor douã sisteme descrise;

b) dacã ieºirile sunt deschise, sistemul carerealizeazã suprapresiuni ajutã la limitarea pãtrun-derii în interior a agenþilor chimici, biologici sau aparticulelor radioactive.

Sistemul total este un sistem hibrid dotat supli-mentar cu elemente tehnice de monitorizare amediului ambiant care asigurã automat climatizareainteriorului echipamentelor de protecþie colectivã înscopul reducerii stresului termic.

Pe lângã sistemele descrise , adãposturile pot fidotate cu :

- sisteme de climatizare:- sistemul de avertizare;- intrãrile protejate;- camera de decontaminare.

Sistemul de climatizare are rolul de a reducestresul termic pentru militarii care opereazã încondiþii extrem de calde sau umede, ºi poate fiacþionat manual.

Sistemul de avertizare are rolul de a alarma ºiavertiza pe ocupanþii adãposturilor de protecþiecolectivã despre pericolele CBRN externe.

Echipamentele ºi materialele destinate con-trolului CBRN, alarmãrii ºi avertizãrii forþelor dindotarea unitãþilor pot fi utilizate pentru alarmarea ºiavertizarea ocupanþilor echipamentelor de protecþiecolectivã; în cazul în care echipamentele de protecþiecolectivã sunt amplasate în afara razei de alarmare ºide avertizare a echipamentelor externe, personaluldin interiorul acestora va executa obligatoriu moni-torizarea internã ºi externã CBRN.

Intrãrile protejate au rolul de a asigura unspaþiu necontaminat între mediul contaminat CBRNºi intrarea propriu-zisã în adãpost; în acest spaþiumilitarii dezbracã echipamentele de protecþie indi-vidualã CBRN ºi executã operaþiunile de deconta-minare RBC înainte de a intra în adãpostul propriu-zis.

În cazul echipamentelor de protecþie colectivãcare nu sunt dotate cu sisteme ce realizeazãsuprapresiuni în interiorul acestora, intrarea nuasigurã o bunã protecþie a militarilor deoarecedeschiderea uºii adãpostului permite realizarea con-taminãrii interiorului acestuia ceea ce impune camilitarii sã adopte un nivel de protecþie individualãadecvat pânã când interiorul este decontaminat.

Camera de decontaminare reprezintã o

încãpere separatã de incinta delimitatã de intrareaprotejatã, diferenþa dintre aceste douã incinte fiindaceea cã împiedicã eventuala contaminare a inte-riorului adãposturilor la intrarea/ieºirea militarilor.

Camera de decontaminare este presurizatã,contaminarea fiind eliminatã prin circulaþia forþatã aaerului filtrat din incinta adãpostului prin camera dedecontaminare spre exterior; din punct de vedereconstructiv, adãposturile de protecþie colectivã potavea una sau douã camere de decontaminare.

Pentru comunicarea cu unitãþile învecinatecare se aflã la distanþe mai mari personalul din adã-posturi folosesc sisteme radio; o mare atenþie se vaacorda locului de amplasare al antenei care trebuiesã îndeplineascã simultan douã condiþii: distanþãsuficient de mare faþã de locul unde se gãseºte adã-postul ºi o bunã camuflare.

Echipamentele de protecþie colectivã vor fidotate dupã caz cu surse de curent electric (curentelectric de la reþele de curent continuu, generatoarede curent, acumulatori etc.); obligatorie este asigu-rarea cu energie electricã a sistemelor de filtrare aaerului, sistemelor de transmisiuni, iluminarea in-terioarã ºi alte accesorii impuse de realitatea con-cretã.

Personalul care deserveºte echipamentele deprotecþie colectivã are urmãtoarele obligaþii sã:

!verifice ºi sã întreþinã sistemele de filtro-ventilaþie ºi de suprapresurizare din dotarea echipa-mentelor;

!verifice ºi sã întreþinã sistemele de comuni-caþii, de iluminare, de alimentare cu apã ºi celelalteunitãþi;

!realizeze asigurarea echipamentelor deprotecþie colectivã cu tehnicã, materiale, hranã etc.;

!cunoascã procedurile de intrare/ieºireîn/din adãpost care se executã înaintea, pe timpul ºidupã un atac CBRN.

Procedurile de intrare/ieºire în/din sistemelede protecþie colectivã.

Intrarea ºi ieºirea sunt proceduri de trecere dela protecþia individualã la cea colectivã ºi invers.

La intrarea în echipamentele de protecþiecolectivã, cu sau fãrã asistenþã din partea unui colegsau a responsabilului adãpostului, militarul executãurmãtoarele activitãþi:

$decontaminarea imediatã ºi operaþionalã aarmamentului, completului de protecþie, echipa-mentelor ºi materialelor aflate asupra sa;

$lasã casca, echipamentele ºi materialeleaflate asupra sa în lateralele intrãrii protejate, înrecipiente special pregãtite;

53



$în spaþiul dintre intrarea protejatã ºi ca-mera de decontaminare, executã decontaminareaoperaþionalã, a armamentului ºi echipamentului deprotecþie individualã;

$aºeazã armamentul ºi echipamentul înspaþiile special amenajate în acest sens;

$intrã în camera de decontaminare undedupã dezbrãcarea hainelor ºi depozitarea acestora însaci special destinaþi, executã decontaminarea totalãa corpului;

$se îmbracã sumar;$intrã în adãpost dupã ce în prealabil a fost

supus controlului dozimetric sau chimic în funcþiede tipul contaminãrii.

La ieºirea din adãpost, militarul va executaurmãtoarele activitãþi:

a) verificã toate echipamentele ºi mate-rialele pe care le va lua asupra sa;

b) îmbracã completul de protecþie, puneechipamentele pe el ºi masca contra gazelor în po-ziþie de aºteptare ºi verificã sã nu fie nici un militarîn camera de decontaminare;

c) intrã în camera de decontaminare ºi îºipune masca în poziþie de luptã;

d) pãrãseºte adãpostul.Logistica echipamentelor de protecþie colectivãLa nivelul unitãþilor, în funcþie de structurã,

activitãþile de mentenanþã se limiteazã de regulã la:a) verificarea ºi/sau înlocuirea subansam-

blelor majore ale principalelor componente din sis-temele de protecþie colectivã;

b) asigurarea cu piese de schimb, accesorii ºimateriale consumabile.

Filtrele speciale ale sistemului de filtro-venti-laþie sunt principalele elemente care necesitã veri-ficãri ºi schimbãri periodice; perioada de folosire aunui filtru scade, fiind influenþatã de urmãtorii fac-tori:

Pdurata exploatãrii în atmosferã curatã/contaminatã;

Pumezeala atmosfericã (scade capacitateafiltrului de a reþine agenþii chimici);

Pmãrimea ºi designul sistemului de filtro-ventilaþie;

Pcaracteristicile tehnice din fabricaþie. Pentru a se cunoaºte cu exactitate când tre-

buie înlocuit un filtru, responsabilul adãpostului tre-buie sã þinã un "Jurnal al operãrii unitãþii de filtru".

Filtrele nu decontamineazã sau neutralizeazãcontaminarea CBRN, ci doar o colecteazã ºi oînmagazineazã în straturile filtrante ºi adsorbante.

Înlocuirea filtrelor contaminate cere multã

grijã din partea personalului tehnic pentru cã aces-tea sunt surse potenþiale de contaminare.

Dupã dezasamblarea filtrelor speciale din com-punerea sistemelor de filtro-ventilaþie cât ºi acartuºelor filtrante ale mãºtilor contra gazelor, con-taminate cu agenþi chimici, substanþe toxice indus-triale, agenþi biologici de luptã, toxine industrialesau cu particule radioactive, se distrug, având învedere urmãtoarele particularitãþi:

a) arderea nu distruge contaminarearadioactivã, fapt pentru care militarii trebuie sãîngroape filtrele contaminate cu particule radioac-tive; adâncimea la care se îngroapã depinde de va-loarea debitului dozei absorbite determinatã cuaparatura de control nuclear;

b) filtrele contaminate cu agenþi chimici,substanþe chimice toxice industriale, agenþi biologicivii sau cu toxine se vor îngropa sau se vor arde dupãce în prealabil au fost stropite cu combustibil, într-ogroapã special amenajatã; din filtrele contaminatecu agenþi chimici sau biologici pot rezulta în urmaarderii vapori periculoºi, ceea ce impune folosireaechipamentelor de protecþie individualã pe timpulacestor operaþiuni;

c) dupã arderea filtrelor sau cartuºelor fil-trante în gropi special amenajate, acestea se voracoperi cu pãmânt;

d) se vor marca locurile unde au fostîngropate filtrele cu semne de marcare a tipului decontaminare respectiv.

În concluzie, buna întreþinere ºi utilizareacorespunzãtoare a sistemelor de protecþie colectivãvor avea ca rezultat asigurarea protecþiei personalu-lui în medii contaminate CBRN menþinând acestuiacapacitatea de luptã.

BIBLIOGRAFIE

1. F.T.-1, Doctrina operaþiilor Forþelor Terestre,Bucureºti, ediþie 2004.

2. SMG/CBRN-1 Doctrina Apãrãrii CBRN în ArmataRomâniei, Bucureºti, ediþia 2008.

3. F.T./CBRN-6 Manualul Protecþiei CBRN.

54



Generalitãþi

Tipurile de conflicts-au schimbat.Dacã înainte

atacurile cu agenþichimici aveau la bazãagenþii toxici vezicanþi(iperita), actualmente

grupãrile teroriste din Irak folosesc cisterne cu clor.Astfel, nu doar agentul s-a modificat, ci ºi naturaameninþãrii. Înainte, chiar dacã informaþiile speci-fice erau limitate, acestea te avertizau totuºi desprezonele unde ar putea fi ameninþãri cu agenþi chi-mici ºi biologici ºi ce nivel de protecþie individualã sãfoloseºti, serviciul de informaþii putând identificaaceste tipuri de ameninþãri. În prezent însã, chiardacã acesta a cunoscut o dezvoltare semnificativã,din cauza acþiunilor teroriste ce nu mai pot fi pre-vãzute, informaþiile specifice asupra posibileloratacuri sunt insuficiente pentru a putea stabili natu-ra ameninþãrii ºi tipul agentului toxic folosit.

Oricare ar fiimaginea generalãasupra serviciului deinformaþii, în cazulIrakului, cel mai bineam putea sã o definimca fiind "confuzã";aceasta se întâmplãdeoarece grupurile de

insurgenþi nu au un lider comun care sã-i ghideze,celulele teroriste folosind, de obicei, orice au laîndemânã pentru a ataca forþele coaliþiei sau pe celenaþionale.

Din pãcate, aceasta este o tendinþã care pro-babil va deveni predominantã în conflictele viitoare- dacã azi vorbim de un atac cu clor, mâine putemvorbi de un atac cu salmonella.

Soluþii la problemele actualeAceste soluþii nu au nimic în comun cu

capacitatea mãºtii contra gazelor; echipamentele deprotecþie de genul GSR (General Service Respirator)ale britanicilor ºi JSGPM (Joint Service General

Purpose Mask) ºi M53 ale americanilor au fãcut sãcreascã factorul de protecþie, dar, din cauza mãrimiilor, spaþiul disponibil în raniþã s-a micºorat. În acestmoment, se pune problema de a alege între a luamasca contra gazelor în momentul plecãrii în misi-une - pe care probabil nu o va folosi - sau a lua înraniþã muniþie ºi alimente în plus. Pânã acum,pierderile în rândul militarilor rezultate în urmaatacurilor cu clor au fost minime, dar acest lucru s-adatorat faptului cã militarii nu au fost þinte directe,ci doar victime colaterale.

Existã totuºi, un echipa-ment care ar putea asigura pro-tecþie, de greutate potrivitã ºi demãrimea unui plic ºi care ar puteaînlocui în anumite acþiuni mi-litare masca contra gazelor: gluga

de protecþie. Acest tip de echipa-ment ar putea fi folosit rapid ºi arputea asigura un nivel corespun-

zãtor de protecþie individualã împotriva agenþilortoxici de luptã. El oferã o protecþie mai micã decât omascã contra gazelor, dar datoritã spaþiului mareasigurat de glugã este mult mai confortabil de purtatºi asigurã o vizibilitate crescutã.

În aceste condiþii, se pune întrebarea dacãacest tip de echipament ar fi adecvat mediului mili-tar. În unele privinþe, gluga de protecþie ridicã maipuþine probleme decât o mascã contra gazelor;mãrimea este universalã, iar sistemul de închidereeste foarte flexibil. Ea poate, totuºi, sã se abureascãmai repede decât masca contra gazelor, astfel cã, înciuda faptului cã are un câmp vizual mai larg (deobicei fiind confecþionatã din poliuretan ºi un stratde poliamidã), poate asigura o vizibilitate mai micã.

De asemenea, existã îngrijo-rare în ceea ce priveºte faptul cã sis-temul de închidere de la gât nu arputea rezista presiunii interne dinmascã provocate de expiraþia foarteputernicã a unui individ. Existã oanumitã reticenþã colectivã în legã-turã cu acest lucru, ºi anume, cât deputernic trebuie sã expiri?; dar pro-



55

APLICABILITATEA GLUGII DE PROTECÞIE ÎMPOTRIVA AGENÞILORTOXICI DE LUPTÃ ÎN ACÞIUNILE MILITARE

Sublocotenent Mihai GRAUR

Batalionul 49 Apãrare NBC

Gluga de protecþie EH20

dusele au fãcut faþã testelor. O altã problemã estecea legatã de cãldurã; gluga este, de la sine înþeles,flexibilã, ceea ce permite plierea sa sub forma unuipacheþel; când este supusã unei temperaturi foarteridicate, îmbinãrile pot deveni fie inflexibile, fie sepot lipi de alte pãrþi ale mãºtii. Temperaturile dedepozitare din Irak s-ar dovedi o provocare pentruunele glugi, în funcþie de materialul din care suntconfecþionate; dacã masca pentru supravieþuirea înmedii contaminate cu agenþi chimici se poate utiliza

în condiþii de pânã la 490C, gluga de protecþie detipul VRU+, de exemplu, poate rezista la tempera-turi extrem de ridicate (de aproximativ 1000 degrade Celsius, timp de 5 secunde).

În ceea ce priveºte dorinþa militarilor sau aarmatei de a le folosi, existã foarte puþine indicii.SUA a lansat pe piaþã un anumit tip de glugã de pro-tecþie, JSCESM, pentru operaþii speciale ºi ForþeleAeriene, însã, forþele speciale au fost reticente înfolosirea acesteia tocmai din cauza problemei deaburire a ecranului de protecþie ºi a dificultãþii de a-ºi vedea armele. Deºi Ministerul Apãrãrii dinMarea Britanie a arãtat, aparent, interes faþã deaceste tipuri de echipament pentru anumite specia-litãþi militare, cum ar fi poliþia militarã, sunt maipuþin utilizabile.

Este potrivit deci acest tip de echipament ca EPI?

S-ar putea argumenta cã da, iar NATO sestrãduieºte sã creeze un costum uºor de purtat, aºacum au canadienii costumul de protecþie împotrivaagenþilor chimici ºi biologici. Acesta asigurã un nivel de protecþie în þinuta obiºnuitã de campanie, permiþându-le indivizilor sã pãrãseascã teatrul de operaþii ºi sã caute protecþie suplimentarã.

20 minute de protecþie

Existã însã o preocupare înprivinþa nivelului de protecþie carenu are de-a face cu specificaþiiletehnice, ci cu concepþia operaþiilor.Deºi nu este nimic greºit în a teasigura cã indivizii sunt protejaþi,folosirea glugilor de protecþie arimpune o schimbare a doctrinei.

Înainte, masca contra gazelor era consideratã ca oparte a corpului, ea fiind purtatã pentru executarea tuturor sarcinilor militare. Glugile, pe de altã parte,nu pot avea aceeaºi întrebuinþare. Având doar 20 deminute de protecþie în aer contaminat, trebuie luatãrapid decizia dacã personalul va sta în mediul con-taminat ºi dacã da, ce va face în acest timp.

Comandanþii trebuie, deci, sã înþeleagã cã nu auaceeaºi capacitate de luptã când trupele sunt înzes-trate cu glugã, ca atunci când militarii poartã omascã contra gazelor. De asemenea, trupele trebuieinstruite sã nu intre în panicã în eventualitatea con-taminãrii aerului cu agenþi toxici de luptã; în cazulmãºtii contra gazelor, dacã aceasta era pusã corectînsemna cã erai în siguranþã ºi puteai sã îþiîndeplineºti sarcinile; acest lucru nu s-ar puteaîntâmpla în cazul glugilor de protecþie. "A fugi ºi a teascunde pentru a fi în siguranþã" nu reprezintã,totuºi, un concept familiar majoritãþii armatelor.Unii sunt împotriva acestui tip de echipament tocmai din aceste motive doctrinare.

Deci, când ºi de ce am purta o glugã de protecþie? Protecþia limitatã pe care þi-o oferã acest tip

de echipament trebuie folositã în extremis pentru apãrãsi zona contaminatã ºi nu a-þi desfãºura acti-vitãþi în cadrul acesteia. Aceastã glugã de protecþienu trebuie consideratã ca fiind o variantã de mascãuºoarã de protecþie, deoarece nu acesta este scopulpentru care a fost creatã - nu poate fi privitã ca "omicã mascã"; dacã urmeazã sã intri într-un mediucontaminat, ai nevoie de o mascã de gaze.

Ca ºi în cazul multor echipa-mente noi, dificultatea accep-tãrii acestora constã în modifi-carea concepþiei operaþiilor - tre-buie sã existe ceva care sã regle-menteze unde ºi când poate fifolositã aceastã glugã de pro-

tecþie; modificarea doctrinei ar putea sã influenþezeputernic orice îmbunãtãþire a factorului de protecþie.Concepþia operaþiilor trebuie sã aibã aplicabilitatemare, astfel încât, sã se asigure cã glugile de pro-tecþie pot fi, totuºi, utilizate în teatre de operaþie sauatunci când existã posibilitatea întrebuinþãrii semi-haotice a agenþilor toxici chimici de luptã. Acestechipament poate fi folosit în mediile închise în carenu ar fi necesarã purtarea/utilizarea unei mãºti con-tra gazelor, sau ar putea fi pãstrat pe bancheta dinspate a vehiculelor sau în cadrul comandamentelor.Ideea folosirii glugii de protecþie (pro)vine din faptulcã, deºi recunoaºtem cã existã undeva o ameninþare,nu vrem sã ne implicãm. Cei din industrie nu suntinteresaþi de scenariile tactice, ei oferind soluþii doarpentru cerinþele tehnice. Momentan aceste glugi deprotecþie sunt folosite doar în sectorul civil.

Gluga de protecþie EH20 reprezintã un nouconcept pentru protecþia împotriva agenþilor CBRN.Specifice la acest tip de echipament sunt simplitateaºi dimensiunile foarte mici.

56



Gluga de protecþie JSCESM

Caracteristicile glugii de protecþie EH20 sunt:

FGlugã transparentã pentru iden-tificarea rapidã ºi uºurinþa comunicãrii;

FAsigurã protecþia împotrivaeliberãrii unui numãr mare de agenþitoxici de luptã CBRN aeropurtaþi;

FMãrimea este universalã;FDatoritã dimensiunilor sale mici poate fi pur-

tatã la centurã;FPoate fi folositã de cei care poarã ochelari;FAre o valabilitate de 10 ani de la data fabri-

caþiei (în cazul în care nu este desfãcutã);FAre un factor de protecþie ridicat.FEste de unicã folosinþã.

Date tehnice pentru gluga de protecþie EH20:

Factorul de protecþie: Vizibilitate - mai mare de 200 gradeCircumferinþa glugii la baza gâtului - 33-50 cmGreutate - 400 g

Rezistenþa la respiraþie:

La inhalare (95 l/min aer)-mai puþin de 5 mbariLa expirare (160 l/min aer)-mai puþin de 2 mbariPosibilitatea inhalãrii de CO2 -mai micã de 0,7%

Timpul de îmbrãcare (cu antrenament): mai puþinde 30 s

Performanþe împotriva agenþilor toxici de luptã:Sarin (GB) - mai mare de 60 minSoman (GD)- mai mare de 40 minIperitã (HD) - mai mare de 30 min

Performanþa filtrului:Puterea de pãtrundere a particulelor de agenþi

toxici - mai micã de 0,05%Protecþia împotriva vaporilor de agenþi

toxici de luptã:Ciclohexan - mai mare de 24 minCianurã de hidrogen - mai mare de 40 minClor cian - mai mare de 150 minFosgen - mai mare de 200 minHidrogen sulfurat - mai mare de 300 min

Dimensiuni (LxlxÎ): 150 x 100 x 65 mm

Transparenþa glugii

Conceputã din poliuretan deînaltã puritate, gluga de protecþieEH20 nu numai cã oferã un spectru devizibilitate mare ºi clar ci asigurã pro-tecþie împotriva posibilelor ameninþãri

cu agenþi toxici.

Filtre absorbante de mici dimensiuni

Filtrele absorbante demici dimensiuni asiurã un nivelde protecþie corespunzãtorNPICBRN-3. Stratul dublu al fil-trului asigurã o respirare uºoarã a aerului ºi prote-jeazã împotriva reinhalãrii agenþilor contaminanþi.

Sistem de închidere elastic (la baza

gâtului)

Sistemul de închidere la bazagâtului are o elasticitate mare, fiinduºor de îmbrãcat; este confecþionatdin poliizopropilenã ºi asigurã o pro-tecþie de cel puþin 20 de minute

împotriva agenþilor toxici de luptã.

Protejarea nasului

Sistemul intern de circulaþie aaerului are la bazã o cupã de pro-tecþie a nasului din silicon, specialconceputã pentru a reduce rein-halarea bioxidului de carbon ºiaburirea vizorului. Materialul din silicon permitecupei de protecþie a nasului sã fie extrem de flexibilãºi confortabilã.

Repede ºi uºor de folosit

Simplu ºi uºor de îmbrãcatîn mai puþin de 30 secunde nefiind nevoie de o ajustare ulterioarã, deoarece are la bazãprincipiul "o mãrime se potriveºte

tuturor". Gluga de protecþie EH20 nu are un "look"ameninþãtor ºi îþi oferã posibilitatea de a comunicafoarte uºor.

Modul de purtare

Gluga de protecþie EH20 estesigilatã în vid într-un sãculeþ imper-meabil ºi este garantatã (dacã nu estedesfãcutã) pentru 10 ani. Fiind foartemicã ca dimensiuni ea poate fi purtatãla centurã.

BIBLIOGRAFIE:

rRevista CBRN Wold, Summer 2007rwww. avon-protection.comrwww.avon-rubber.comrwww.indes-group.com

57



Conceptul de calitate

CCalitatea, ca ºi entropia, este un con-cept universal pe care îl folosim în

mod curent, dar pe care îl definim cu dificultateºi imprecizie datoritã dinamicii sale semantice.Într-un sens mai larg, calitatea este un atributintrinsec al oricãrui obiect material sau imate-rial care reflectã gradul de adecvare în raport cuorizontul de aºteptare al beneficiarului. În general, cu cât calitatea unui obiect este maibunã, cu atât:

$ Indicatorii de performanþã sunt maibuni;

$ Indicatorii de risc demonstreazã o siguranþã operaþionalã mai bunã;

$ Creºte gradul de încredere al bene-ficiarului;

$ Creºte gradul de satisfacþie al bene-ficiarului.

La început, calitatea era privitã ca ceva cepoate fi încorporat într-un produs ºi constatatprin inspectare. Apoi, calitatea a fost conside-ratã ca fiind ceva tehnic, ceva ce poate fi contro-lat. Deºi acest mod de abordare a consacrat asi-gurarea calitãþii de-a lungul timpului, el s-ali-mitat numai la acele elemente care vizau produsul ca rezultat al fabricaþiei.

E.W. Deming ºi J.M. Juran, au dat o nouãinterpretare calitãþii, evidenþiind fundamenteleconceptului care poate fi privit, în egalã mãsurã,ºi în afara liniei de fabricaþie. În opinia lui J. Juran calitatea unui produs sau serviciuînseamnã "aptitudinea acestuia de a fi utilizat".P.B. Crosby defineºte calitatea drept "conformi-tate cu cerinþele".

O interpretare asemãnãtoare este datã ºide International Standards Organization (ISO caredefineºte calitatea ca fiind "totalitatea caracte-risticilor unei entitãþi (produs, activitate, procesorganizaþie etc.), care îi conferã acesteia capaci-tatea de a satisface necesitãþile exprese sauimplicite".

Calitatea reprezintã aºadar un atributintrinsec al oricãrui obiect material sau imate-rial care reflectã gradul de adecvare la cerinþelespecificate sau implicite ale beneficiarului. Oastfel de interpretare necesitã însã o concretizare în funcþie de particularitãþiledomeniului ºi de caracteristicile fiecãrui processau serviciu.

Elaborat pentru a defini termenii ºi conceptele de calitate în domeniul industrial deproduse de bunuri ºi servicii, standardul SR ISO8402/1995 "Managementul calitãþii ºi asigurarea calitãþii - Vocabular", se utilizeazã înprezent în domenii mult mai largi inclusiv cuunele adaptãri ºi în domeniul educaþiei.Conform acestui standard, calitatea estedefinitã ca fiind "ansamblul caracteristicilor unei

entitãþi, care îi conferã aptitudinea de a satisface

nevoile exprimate sau implicite".Standardul SR ISO 9000/2000 defineºte

calitatea ca fiind "gradul în care un set de

caracteristici inerente îndeplinesc cerinþele".Se specificã faptul cã în general, calitatea

se poate folosi alãturi de adjective ca "slabã","bunã", "excelentã", iar "inerent" înseamnã cãexistã în ceva, în special ca o caracteristicã per-manentã. Calitatea existã deci numai în relaþiecu nevoile clientului.


EDUCAÞIE ªI INSTRUCÞIE

58

PROIECTAREA UNUI NOU SISTEM DE MANAGEMENT AL ASIGURÃRII CALITÃÞII EDUCAÞIEI ªI INSTRUCÞIEI

ÎN ªCOALA DE APLICAÞIE PENTRU UNITÃÞI SPRIJIN DE LUPTÃ ,,GENERAL EREMIA GRIGORESCU”

Colonel prof. univ. dr. Mircea VLADUComandantul ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã

,,General Eremia Grigorescu” ºi Inspector al Forþelor pentru Sprijin Luptã

Calitatea în educaþie

Calitatea "nu este niciodatã un accident:ea este întotdeauna rezultatul efortuluiinteligent", susþinea John Ruskin.Primordialitatea programãrii în asigurarea calitãii reconfirmã raþionamentul lui HermesMercurius Trismegistus: "Ceea ce este semãnatnu încolþeºte întotdeauna, dar ceea ce încolþeºtea fost întotdeauna semãnat". Rezultã din celeexpuse anterior cã, în învãþãmânt, pentru aculege roadele unei activitãþi de calitate, trebuiegenerat viitorul, utilizând instrumentarulprezentului, în baza experienþei trecutului.

Declaraþia de la Bologna din 1999privind definirea "Spaþiului European alînvãþãmântului Superior" a inclus printre obiec-tive ºi "promovarea cooperãrii europene în asigurarea calitãþii unei viziuni legate de ideeade a dezvolta criterii ºi metodologii compara-bile". Ulterior, Comunicatul conferinþeiminiºtrilor responsabili cu învãþãmântulsuperior, Berlin, 2003, consemneazã:"Calitatea învãþãmântului superior s-a dovedit afi elementul central în formarea unui SpaþiuEuropean al învãþãmântului Superior. Miniºtriis-au angajat sã sprijine dezvoltarea în continuare a asigurãrii calitãþii la nivel insti-tuþional, naþional ºi european. Ei au subliniatnecesitatea dezvoltãrii unor criterii ºimetodologii armonizate pentru asigurarea calitãþii. [...] Din acest motiv, ei au ajuns la unacord comun cã, pânã în 2005, sistemul naþio-nal de asigurare a calitãþii trebuie sã includã:

¢ definirea responsabilitãþilor orga-nismelor ºi instituþiilor implicate;

¢ evaluarea programelor sau insti-tuþiilor, inclusiv evaluãrile interne, evaluãrileexterne, participarea studenþilor ºi publicarearezultatelor;

¢ un sistem de acreditare, certificaresau proceduri comparabile;

¢ participare, cooperare ºi operareîn reþele la nivel internaþional."

Tema asigurãrii calitãþii în învãþãmân-tul superior a fost ºi pe agenda instituþiilorUniunii Europene. În 1998 s-a elaborat un act,care nu este obligatoriu ca forþã juridicã, dar

definitoriu ºi relevant pentru stabilirea unordirecþii pentru statele membre. Astfel, a fostemisã o Recomandare a Consiliului din 24 septembrie 1998 în privinþa cooperãriieuropene pentru asigurarea calitãþii înînvãþãmântul superior. Consiliul recomandãstatelor membre:

@ Sã sprijine ºi, acolo unde estenecesar, sã stabileascã sisteme de asigurarea calitãþii;

@ Sã îºi bazeze sistemul de asigurarea calitãþii pe urmãtoarele caracteristici:

Fautonomie ºi/sau independenþã;Fadaptarea procedurilor ºi

metodelor de asigurare a calitãþii spre profilulºi obiectivele instituþiilor de învãþãmânt;

@ Implicarea diferiþilor factori intere-saþi în acord cu scopul asigurãrii calitãþii;

@ Publicarea rezultatelor asigurãriicalitãþii într-o formã convenabilã fiecãrui statmembru.

Calitatea unei instituþii de învãþãmânt(calitatea organizaþionalã) este determinatã de ca-

litate proceselor ºi de calitatea serviciilor educaþionale

oferite (figura 1).

Fig. 1. Calitatea unei instituþii de învãþãmânt

Realizarea acestor obiective se asigurãprin procesul didactic, activitatea educaþionalã,cercetarea ºtiinþificã ºi o serie de alte serviciispecifice instituþiilor de învãþãmânt. Calitateaîntregului proces depinde de calitatea fiecãreiadintre cele trei componente (figura 2).

59



Calitatea celor trei componente ale ser-viciilor educaþionale depinde de caracteristicilecalitative ale acestora, fiind determinatã, în modesenþial de competenþa managerialã a perso-nalului de conducere de la nivelul instituþiilorde învãþãmânt sau a unitãþilor componente.

Importanþa calitãþii în învãþãmântulmilitar românesc

Este unanim recunoscutã importanþaînvãþãmântului în starea viitoare a unei naþiuni.Prin extensie învãþãmântul militar este de mareînsemnãtate pentru starea actualã ºi viitoare aarmatei ºi instituþiilor acesteia. Instituþiile deînvãþãmânt militar sunt principalele genera-toare a nucleelor de difuziune educaþionalã ºiculturalã de organizaþie. Formatorii la toatenivelele, de la liceal la cel postuniversitar,majoritatea politicienilor, conducãtorii institu-þiilor militare, ai organizaþiilor ºi proceselor dinmediul militar au primit amprenta relevantã aºcolii în pregãtirea lor profesionalã ºi în for-marea lor ca intelectuali ºi lideri ai armatei

acestei þãri. Învãþãmântul militar este cel carecreeazã acum specialiºtii care vor conduce într-un viitor apropiat instituþiile apãrãrii, mi-litare ºi politice integrate în NATO.

Noþiuni fundamentaleÎn esenþã, asigurarea calitãþii este un mod

de abordare a activitãþilor într-o organizaþie caresã se asigure cã:

R misiunea organizaþiei ºi obiectivelesunt clar definite ºi cunoscute de toþi;

R sistemele prin care activitatea va firealizatã asigurã verificarea ºi comunicarea latoatã lumea;

R identificarea responsabilului acti-vitãþilor ºi a ceea ce el a fãcut;

R organizaþia a definit corect ºi docu-mentat conceptul de calitate;

R existã sisteme de verificare care sãasigure cã orice este fãcut respectã planul;

R atunci când lucrurile merg necorespunzãtor oferã posibilitatea luãriimãsurilor corective.

60



Fig. 2 . Calitatea serviciilor unei instituþii de învãþãmânt

OPORTUNITATEA ªI IMPORTANÞAASIGURÃRII CALITÃÞII ÎN EDUCAÞIE ªI

INSTRUCÞIE

CONCEPTE ÎN ÎNVÃÞÃMÂNTUL MILI-TAR PENTRU FORMAREA, SPECIALIZAREA ªI

DEZVOLTAREA PROFESIONALÃ

Asigurarea Calitãþii Educaþiei este realizatãprintr-un ansamblu de acþiuni de dezvoltare acapacitãþii de elaborare, planificare ºi imple-mentare de programe de studiu, prin care seformeazã încrederea beneficiarilor cã organiza-þia furnizoare de educaþie îndeplineºte stan-dardele de calitate. Asigurarea calitãþii exprimãcapacitatea unei organizaþii furnizoare de a oferiprograme de educaþie, în conformitate cu stan-dardele anunþate. Aceasta este astfel promovatãîncât sã conducã la îmbunãtãþirea continuã acalitãþii educaþiei.

Entitatea reprezintã ceea ce poate fidescris ºi luat în considerare în mod individual.Poate fi consideratã ca ºi entitate o activitate, unproces, un produs, o organizaþie, un sistem, o per-soanã sau orice combinaþie a acestora.

Procesul reprezintã un ansamblu deresurse ºi activitãþi interdependente care trans-formã datele de intrare în date de ieºire,resursele referindu-se la personal, finanþe, faci-litãþi, echipamente, tehnici ºi metode. Procesespecifice învãþãmântului sunt: învãþarea, cer-cetarea, perfecþionarea, finanþarea, dotarea cumateriale ºi echipamente, documentare, etc.

Procedura reprezintã modul specificat deefectuare a unei activitãþi; procedura este docu-mentatã (scrisã) ºi conþine de regulã scopurile ºidomeniile de aplicare ale unei activitãþi, ceea cetrebuie fãcut ºi de cãtre cine; când, unde ºi cumtrebuie efectuatã activitatea; ce materiale,echipamente ºi documente trebuie utilizate,cum trebuie controlatã ºi înregistratã activi-tatea.

Produs reprezintã rezultatul activitãþilorsau proceselor. În general produsul poate fimaterial sau imaterial (de exemplu cunoºtinþesau deprinderi) sau o combinaþie a acestora.

Organizaþie furnizoare de educaþie, instituþiede învãþãmânt, o organizaþie nonguvernamen-talã sau o societate comercialã, care potrivitstatutului sau normelor de organizare ºifuncþionare, desfãºoarã activitãþi ori programelegale autorizate de formare iniþialã sau continuã.

Structura organizatoricã cuprinde respon-sabilitãþi, autoritãþi ºi relaþii dispuse într-oschemã, prin care organizaþia îºi exercitã

funcþiile.Clientul este destinatarul unui produs

furnizat de furnizor. Într-un situaþie contractu-alã clientul este denumit cumpãrãtor. Încondiþiile unui învãþãmânt militar gratuit, clientul principal este Ministerul Apãrãrii.

Furnizorul este o organizaþie carefurnizeazã un produs clientului.

Calitate reprezintã un ansamblu de carac-teristici ale unei entitãþi, care îi conferã acesteiaaptitudinea de a satisface necesitãþi exprimate ºiimplicite.

Condiþii referitoare la calitate reprezintãexprimarea necesitãþilor sau transpunerea aces-tora într-un ansamblu de condiþii exprimate ca-litativ sau cantitativ referitoare la caracteristicileunei entitãþi, în scopul de a permite realizarea ºiexaminarea acesteia.

Conformitate reprezintã satisfacereacondiþiilor specificate, iar neconformitatea repre-zintã nesatisfacerea unei/unor condiþii specifi-cate.

Verificarea reprezintã confirmarea prinexaminare ºi furnizare de dovezi obiective afaptului cã au fost satisfãcute condiþiile specifi-cate. Verificarea se referã ºi la procesul de examinare a rezultatului unei activitãþi date înscopul de a determina conformitatea cu condiþiile exprimate prin acea activitate.Corespunzãtor pentru învãþãmântul militar ve-rificarea poate constitui procesul de examinareal nivelului de cunoºtinþe la o anumitã dis-ciplinã de studiu a unui student.

Inspecþie reprezintã activitatea demãsurare, examinare, verificare a unei caracte-ristici ale unei entitãþi ºi compararea rezul-tatelor cu condiþiile specificate în scopul de astabili dacã este realizatã conformitatea pentrufiecare caracteristicã.

Cu alte cuvinte inspecþia reprezintã deter-minarea unei caracteristici de exemplu de cali-tate ºi compararea acesteia cu o valoare prescrisã.

Totalitatea metodelor ºi instrumentelor,grupate într-un sistem coerent, utilizate pentrumenþinerea ºi ridicarea calitãþii educaþiei oferitede cãtre instituþia de învãþãmânt constituie sistemul de management al calitãþii.

61



Principii ale managementului calitãþiieducaþiei

Managementul calitãþii în educaþie con-stituie responsabilitatea tuturor nivelurilor demanagement, însã trebuie condus de manage-mentul de la nivelul cel mai înalt, în cazul insti-tuþiei de învãþãmânt militar comandantul aces-teia.

Managementul calitãþii descrie o selecþiede principii, modele ºi tehnici de planificare,control, audit ºi analizã .

Pentru asigurarea unei abordãri unitare acalitãþii este importantã formularea unor prin-cipii de bazã, care sã fie luate în considerare înelaborarea politicii calitãþii.

Au fost identificate 8 principii ale ma-nagementului calitãþii:

- Formulare cãtre client;- Leadership;- Implicarea angajaþilor;- Abordarea bazatã pe proces;- Abordarea sistemicã a managementului;- Îmbunãtãþirea continuã;- Luarea deciziilor pe baza faptelor;- Relaþie reciproc avantajoase cu furni-

zorii.Aceste principii reprezintã "filozofia"

îmbunãtãþirii continue. Suportul practic pentrua realiza acest lucru trebuie sã provinã din existenþa unui sistem care prin cerinþele salespecifice sã permitã punerea în practicã a aces-tor principii.

Sistemul de management al calitãþii îninstituþii militare de învãþãmânt

Orice produs este rezultatul unor acti-vitãþi, efectuate în cadrul unor procese tehno-logice ºi administrative specifice organizaþieifurnizoare. În consecinþã, calitatea produseloreste determinatã de calitatea tuturor proceselordin care acestea provin.

Dacã procesul transformã anumite ma-teriale, materii prime, componente, informaþiietc. în diferite piese prelucrate, subansambluri ºiansambluri, documente, produse-program(software) etc., avem de a face cu un procestehnologic de exemplu: prelucrãri mecanice,asamblare, transportare, montare, instalare,

proiectare, elaborare software sau documente.Dacã procesul transformã anumite infor-

maþii în alte informaþii (indiferent de suportullor: hârtie, dischete etc.) - având, de regulã,rolul auxiliar de a asista ºi facilita unul sau maimulte procese tehnologice - este vorba de pro-ces administrativ, de exemplu: elaborare decizii,informare, contabilizare etc.

Pentru ca o organizaþie sã aibã succeseste necesar ca ea sã fie condusã într-o manierãsistematicã ºi transparentã. Succesul ar putearezulta din implementarea ºi menþinerea unuisistem de management proiectat pentru aîmbunãtãþi continuu performanþa organizaþieiprin luarea în considerare a nevoilor benefici-arilor.

Cercetarea ºtiinþificã aplicativã înarmatã

Documentele NATO acordã o importanþãcrucialã învãþãmântului în vederea realizãriiinteroperabilitãþii în domenii conceptuale cheie,de procedurã, de doctrinã ºi de limbã. Astfel,este necesar ca educaþia militarã sã urmãreascãformarea luptãtorilor în mãsurã sã îndepli-neascã misiunile Alianþei ca rãspuns concret ºicorect la deschiderile politicii NATO, conformcãreia statele membre sunt încurajate sã uti-lizeze un sistem comun de pregãtire, pentruasigurarea unei abordãri comune ºi pentrurealizarea interoperabilitãþii la cel mai înaltnivel. Integrarea cercetãrii ºtiinþifice aplicativeîn asigurarea calitãþii procesului de învãþãmântreprezintã, sub aspect dihotomic, o necesitate ºio garanþie privind dezvoltarea ºi modernizareasistemului de instruire.

Reforma învãþãmântului, impusã în modobiectiv de necesitãþile modernizãrii acestuia ºirealizãrii unui nou model al ofiþerului, nu arputea avea fundament raþional, teoretic ºi prac-tic fãrã asigurarea aportului indispensabil alcercetãrii ºtiinþifice.

Cercetarea ºtiinþificã aplicativã în ForþeleTerestre constituie parte integrantã a cercetãrii

62



CERCETAREA ªTIINÞIFICÃAPLICATIVÃ DE ASIGURARE A CALITÃÞII

PROCESULUI DE ÎNVÃÞÃMÂNT

ºtiinþifice în Armata României ºi are la bazã:aactele normative elaborate la nivel

naþional, care reglementeazã activitatea îndomeniul cercetãrii ºtiinþifice ºi tehnologice;

aactele normative specifice care regle-menteazã activitatea de cercetare ºtiinþificã îndomeniul apãrãrii naþionale;

aordinele ºi dispoziþiile ªefuluiStatului Major al Forþelor Terestre;

anecesitãþile impuse de continuareaprocesului de transformare ºi modernizare aForþelor Terestre.

Cercetarea ºtiinþificã aplicativã în ForþeleTerestre se desfãºoarã cu prioritate în domeniileoperativ ºi tactic, instruire, tehnic ºi administra-tiv.

Scopul activitãþii de cercetare ºtiinþificãaplicativã, ca factor fundamental al realizãriicapacitãþii operaþionale a Forþelor Terestre,transformãrii ºi modernizãrii structurilor deforþe ºi regulilor de angajare a acestora în ope-raþii, îl constituie gãsirea celor mai adecvaterãspunsuri la noile cerinþe militare ºi socialepuse în faþa acestei categorii de forþe, de lastructurare, organizare, dotare, rol ºimisiuni/sarcini, la formare, perfecþionarea ºievaluarea instruirii personalului, a tuturorforþelor din subordine.

Cercetarea ºtiinþificã aplicativã este onecesitate a fundamentãrii ºi perfecþionãrii pro-cesului de transformare ºi modernizare a struc-turilor de forþe, învãþãmânt ºi instruire ºi ooportunitate constantã pentru punerea în valoare a capacitãþii creative a factorului umandin compunere.

Cerinþele cercetãrii ºtiinþifice aplicativeîn Forþele Terestre sunt:

Ccrearea unui cadru unitar de formula-re, gestionare, diseminare ºi exploatare a rezul-tatelor cercetãrii ºtiin?ifice aplicative în concor-danþã cu necesitãþile de dezvoltare/per-fecþionare permanentã a structurilor de forþe, înraport cu evoluþia fenomenului militar contem-poran;

Casigurarea resurselor necesare,folosirea lor eficientã, realizarea ºi menþinereaunui raport optim între rezultatele obþinute ºicosturile activitãþii;

C constituirea sa într-un instrument efi-cient pentru asigurarea calitãþii procesului deinstruire ºi operaþionalizare;

Cperfectibilitatea, prin folosirea ex-perienþei pozitive, a lecþiilor învãþate rezultateîn urma acþiunilor desfãºurate în diverse teatrede operaþii;

C asigurarea caracterului de noutate ºivalorificãrii în activitãþile desfãºurate;

C scurtarea ciclului de realizare a proce-sului propriu-zis ºi introducerii rezultatelor saleîn cadrul operaþionalizãrii ºi instruirii forþelor.

GeneralitãþiÎn conformitate cu standardul SR-EN-

ISO 9001-2000, documentaþia sistemului demanagement al calitãþii trebuie sã includã:

4 declaraþii documentate ale politiciireferitoare la calitate ºi ale obiectivelor calitãþii;

4 un manual al calitãþii;4 proceduri documentate cerute în

acest Standard Internaþional;4 documente necesare organizaþiei

pentru a se asigura de eficacitatea planificãrii,operãrii ºi controlului proceselor sale;

4 înregistrãri.Prin procedura documentatã se înþelege

cã procedura este stabilitã, documentatã(scrisã), implementatã ºi menþinutã. De aseme-nea, documentaþia poate fi în orice formã sau peorice mediu suport.

Amploarea documentaþiei sistemului demanagement al calitãþii poate sã difere de la oorganizaþie la alta în funcþie de:

6 mãrimea organizaþiei ºi tipul acti-vitãþilor;

6 complexitatea proceselor ºi interacþi-unea acestora;

6 competenþa personalului.Managementul trebuie sã defineascã

documentaþia necesarã pentru stabilirea, imple-mentarea ºi menþinerea sistemului de manage-ment al calitãþii ºi pentru a sprijini o desfãºurareeficientã ºi eficace a proceselor organizaþiei.

63



DOCUMENTE ALE SISTEMULUI DEMANAGEMENT AL CALITÃÞII

Funcþiile ºi valoarea documentelor pentru asigurarea calitãþii. Manualul calitãþii

Este clar cã ataºamentul pentru calitateaproceselor care se desfãºoarã într-o organizaþietrebuie exprimate prin declaraþii documentateale politicii referitoare la calitate ºi ale obiec-tivelor calitãþii. Acestea trebuie sã fie semnatede conducãtorul organizaþiei.

Manualul calitãþii este documentul carerãspunde tuturor pãrþilor interesate asuprapoliticii privind calitatea instituþiei, obiectiveloracesteia, a modului cum structura acesteia ºiatribuþiile funcþionale ale membrilor ei rãspundobiectivelor de calitate. Este angajamentulexprimat scris cã organizaþia funcþioneazã con-form principiilor asigurãrii calitãþii, acestea suntimplementate ºi cunoscute de toþi membrii sãi.

Vom prezenta în continuare un plan decuprins pentru un manual al calitãþii pentru oinstituþie militarã de învãþãmânt:

0.1 Copertã (Date de identificare în acordcu formatul aprobat pentru documentele insti-tuþiei de învãþãmânt, Standardul referenþial,Echipa de întocmire, Lista de distribuþie,Condiþii de utilizare ºi multiplicare)

0.2 Cuprins

Cap.1.Prezentarea instituþiei militare de

învãþãmânt (Date generale: denumire, formãjuridicã, adresã sediu, tel.-fax, e-mail, sit web;

Date privind scopul: obiectivele instituþieimilitare de învãþãmânt (predare, învãþare ºicercetare), specializãrile ºi ciclurile de studii;

Date privind locaþia: schemele de dis-punere a principalelor localuri ale instituþiei deînvãþãmânt;

Date privind beneficiarii ºi celelalte pãrþi

interesate: subordonare, numãr de cursanþi,organizaþii profesionale, personalul, organizaþiide angajatori, organisme finanþatoare, orga-nisme de reglementare ºi control, parteneriinterni ºi internaþionali, descrierea sumarã arelaþiei cu aceºtia;

Date privind organizarea internã: organigra-ma funcþionalã cu descrierea funcþiilor sau tri-miteri la fiºele posturilor; Misiunea, Valorile ºiPrincipiile care stau la baza funcþionãrii insti-tuþiei).

Cap.2. Declaraþia ºefului (comandantului)

instituþiei militare de învãþãmânt privind politica ºi

obiectivele generale acesteia în domeniul calitãþii

(Axele politicii calitãþii ºi obiectivele principale).Cap.3. Introducere (Scop, Domeniu de

aplicare, Documente de referinþã, Definiþii,abrevieri ºi simboluri, Descrierea administrãriiManualului calitãþii).

Cap.4. Sistemul de management al calitãþii

asigurat

Cap.5. Responsabilitatea managementului

Cap.6. Managementul resurselor

Cap.7. Procesele de realizare a produselor

Cap.8. Mãsurare, analizã ºi îmbunãtãþire

Anexe (posibile): Lista procedurilor sis-temului calitãþii, lista documentelor care descriuprocesele relevante ale instituþiei, lista înre-gistrãrilor calitãþii, lista formularelor cu circu-laþie aprobatã etc.

Manualul calitãþii are ca anexe lista cuprocedurile sistemului calitãþii. Aceasta seîntocmeºte identificând principalele procese dincadrul instituþiei care adaugã valoare ,,produsu-lui" numit educaþie, precum ºi principalii factoriinterni ºi externi cu influenþã în calitatea proce-selor de asigurare a calitãþii.

Se pot deosebi proceduri de sistem, proce-

duri de operare ºi instrucþiuni de lucru. Diferenþaesenþialã dintre ele este lãrgimea domeniului încare se aplicã. Procedurile de sistem privesc tot sis-temul în ansamblu ºi au un grad de aplicabili-tate global. Dintre acestea putem enumera:Procedura de control al documentelor,Procedura de control a înregistrãrilor, Controlulºi tratarea produsului neconform, Modul detratare a reclamaþiilor clientului etc.

Procedurile de operare au o arie deresponsabilitate mai micã; ele privesc un seg-ment, o zonã a procesului de obþinere a pro-dusului. Ca exemplu poate fi: Procedura deîntocmire, avizare ºi aprobare a Planului curepartiþia temelor ºi ºedinþelor pe luni,Procedura de completare a registrului de activi-tate al Consiliului de învãþãmânt etc.

64



Fig. 3 Dezvoltarea documentaþiei calitãþii

ArgumentSchimbãrile actuale de politicã edu-

caþionalã au impus ºi o altã perspectivã asupraactului de predare-învãþare-evaluare. NoulCurriculum naþional este conceput în acord cuo nouã filozofie didacticã. Atât didactica gene-ralã, cât ºi didacticile speciale se configureazãdupã principii ce favorizeazã personalizareapredãrii ºi formarea autonomiei educatului.

Luând în considerare necesitatea dez-voltãrii unei culturi instituþionale a calitãþii edu-caþiei ºi protecþia beneficiarului de educaþie,precum ºi de intrarea României în rândul þãriloreuropene care dispun de un mecanism regle-mentat de asigurarea calitãþii educaþiei,Guvernul României a emis Ordonanþa deUrgenþã nr. 75 din 12.07.2005 (aprobatã prin

Legea nr. 87 din 10.04.2006) privind asigurareacalitãþii educaþiei, care se aplicã tuturor organi-zaþiilor furnizoare de educaþie începând cu anulºcolar (universitar) 2006-2007.

ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijinde Luptã "General Eremia Grigorescu" ºi cen-trele de pregãtire subordonate se edificã perma-nent asupra a ceea ce trebuie fãcut pentru caprocesul instructiv - educativ sã fie adecvat lasolicitãrile beneficiarilor ºi schimbãrilor surve-nite în armatã din punct de vedere al orga-nizãrii, doctrinei ºi acþiunii în contextulgeopolitic actual.

Particularitatea învãþãmântului dincadrul ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijinde Luptã rezidã din faptul cã aceasta este overigã intermediarã dar definitorie pentru for-marea ºi specializarea în armã atât a ofiþerilorcât ºi a maiºtrilor militari ºi subofiþerilor dar ºi asoldaþilor ºi gradaþilor voluntari.

Declaraþia comandantului ºcolii rezumãclar ataºamentul referitor la sistemul de asigu-rare a calitãþii ºi la ideea de calitate a educaþiei.

Abordând configurarea sistemului demanagement al calitãþii, din perspectiva ma-nagementului general, ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã "General EremiaGrigorescu" ºi-a orientat activitatea spre:

a o mai bunã organizare a muncii (ooptimizare a proceselor/activitãþilor instituþiei);

a o creºtere a gradului de implicare ºiresponsabilizare a personalului în ceea cepriveºte calitatea serviciilor educaþionale;

a creºterea capacitãþii conducerii insti-tuþiei de a þine mai bine sub control activitãþile/procesele acesteia.

Pentru realizarea misiunii ºi obiectivelorasumate, conducerea ºcolii abordeazã sistemicmanagementul asigurãrii calitãþii educaþiei,considerând ºcoala ca un sistem compus dincomandament, centre de pregãtire, catedre,batalioane de instrucþie, birouri ºi structurianexe care asigurã o serie de servicii suport deinstruire.

Noþiunile referitoare la conformitate ºineconformitate se rezumã la susþinerea unuiexamen de absolvire de cãtre cursanþi sau a verificãrilor ºi examinãrilor curente.

65



PARTICULARITÃÞI ALE SISTEMULUI DEMANAGEMENT AL ASIGURÃRII CALITÃÞII

ÎNVÃÞÃMÂNTULUI ÎN ªCOALA DE APLICAÞIEPENTRU UNITÃÞI SPRIJIN DE LUPTÃ

"GENERAL EREMIA GRIGORESCU"

Capacitatea examinatorilor de transfor-ma competenþele cursanþilor în note, acurateþeaºi exhaustivitatea grilei de examinare poate sãdea mãsura conformitãþii cursanþilor.

Proceduri ºi instrucþiuni de lucru

Dupã identificarea proceselor ºi a modu-lui în care factorii interni ºi externi pot influenþasistemul de management al calitãþii, seîntocmesc procedurile necesare .

Modalitãþi de implementare a sistemuluide management al asigurãrii calitãþiiînvãþãmântului

Managerii din diverse organizaþiirecunosc în general nevoia pentru schimbare,ca o modalitate de a face faþã presiunilor com-petitive, dar mulþi nu înþeleg cum ar trebuiimplementatã schimbarea.

În organizaþiile mari, în care manage-mentul calitãþii a fost utilizat pentru a realiza cusucces schimbãri, managementul general nu s-afocalizat pe structuri ºi sisteme formale, ci s-aucreat echipe de management al proceselor pen-tru a rezolva probleme reale ale organizaþiei.Cheia cãtre succes este de a integra angajaþii,rolurile ºi responsabilitãþile acestora din cadrulorganizaþiei, în cadrul unei structuri de procese.

Ceea ce se impune este o recunoaºtere a

faptului cã comportamentul angajaþilor estedeterminat în mare mãsurã de rolul pe careaceºtia trebuie sã ºi-l asume.

Organizarea procesului de evaluare ºimonitorizare a calitãþii la nivelul ºcolii ºi aCentrelor de Pregãtire se realizeazã prin comisiile numite special în acest scop.

De la cel mai înalt nivel al managemen-tului trebuie ca fiecare compartiment sã seghideze în desfãºurarea proceselor dupã ciclulPDCA (Plan-Do-Check-Action), în traducere(Planificã - Executã - Verificã - Acþioneazã), darcare are ca explicitare figura nr. 5.

Fig. 5 Ciclu PDCA

Dacã fiecare dintre verigile sistemului demanagement al calitãþii se ghideazã dupã

66



Fig. 4 Instruirea ca proces

aceastã schemã ºi elaboreazã proceduri într-oformã general recunoscutã, atunci monito-rizarea proceselor ºi analiza managementului sepoate executa cu rezultate foarte bune.

Toate compartimentele trebuie sã identi-fice ºi sã recunoascã influenþa ºi propriul rol înprocesele de management al calitãþii ºi sã-ºi ela-boreze proceduri care sã poatã fi aprobate,urmate, monitorizate ºi îmbunãtãþite în urmaunor analize a managementului pertinente ºicomplete.

Acest proces de elaborare ºi imple-mentare a procedurilor sistemului de manage-ment al calitãþii trebuie sã aibã un singur scop:asigurarea unei educaþii de calitate pentru toþicursanþii, recunoscutã de toate structurile bene-ficiare care sã se poatã integra în sistemul devalori naþional ºi european.

CONCLUZII

1. Asigurarea calitãþii în ªcoala deAplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã"General Eremia Grigorescu" ºi centrele depregãtire din compunere ºi subordine (Centrulde Pregãtire pentru Artilerie Terestrã "IoanVodã", Centrul de Pregãtire pentru ArtilerieAntiaerianã "General Gheorghe Popescu",Centrul de Pregãtire pentru Comunicaþii ºiInformaticã "Decebal", Centrul de Pregãtirepentru Geniu "Panait Donici" ºi Centrul dePregãtire pentru Apãrare NBC "Muscel") este opreocupare permanentã, fapt atestat ºi denivelul 1 de apreciere în cadrul procesului deanalizã a structurilor militare;

2. Tema de cercetare propusã demon-streazã încã o datã cã îmbunãtãþirea manage-mentului calitãþii în învãþãmântul militar dinarmele de sprijin luptã, pentru a obþine rezul-tate maxime cu alocaþiile bugetare planificate,porneºte de la înþelegerea conceptelor pe care leincumbã asigurarea calitãþii ºi continuã cu pro-cesele specifice de planificare, organizare, coor-donare, evaluare ºi control a activitãþilor deînvãþãmânt ºi instrucþie;

3. Formularea cerinþelor de calitateexprimate prin modelul absolventului trebuiepermanent revizuitã ºi actualizatã prin impli-carea crescutã a unitãþilor beneficiare ºi

eventual prin dezbateri largi la nivelul catego-riilor de forþe;

4. Evaluarea procesului de învãþãmântde cãtre pãrþile interesate trebuie sã conducã laconcluzii practice atât în ceea ce priveºte ce-rinþele specificate prin modelul absolventuluidar sã formuleze ºi alte cerinþe, cum ar fi:îmbunãtãþirea bazei de învãþãmânt ºi logisticãdidacticã, perfecþionarea continuã a instructo-rilor militari prin cursuri psihopedagogice ºi despecializare pe tehnici noi, actualizarea perma-nentã a ofertei educaþionale în funcþie de ce-rinþele unitãþilor militare beneficiare etc.;

5. Autoevaluarea activitãþii deînvãþãmânt din ªcoala de Aplicaþie pentruUnitãþi Sprijin de Luptã "General EremiaGrigorescu" dupã standarde generale, standardede referinþã ºi indicatori de performanþã elabo-raþi de cãtre ARACIP (Agenþia Românã deAsigurare a Calitãþii în ÎnvãþãmântulPreuniversitar) se poate executa cu adaptãri,dar asimilarea învãþãmântului de formare, spe-cializare ºi dezvoltare în armele de sprijin luptãcu învãþãmântul preuniversitar, considerãm a fio eroare. ªcolile de aplicaþie sunt instituþii mi-litare de învãþãmânt care funcþioneazã în bazaordinului ministrului apãrãrii ºi pregãtesc per-sonal care îºi desfãºoarã activitatea în acest mi-nister. Cunoºtinþele, priceperile ºi deprinderiledobândite pe timpul cursurilor de cãtre cadrelemilitare ºi soldaþii ºi gradaþii voluntari, le permitacestora sã îndeplineascã atribuþiile funcþionalespecifice posturilor pe care sun încadraþi. Pentruunele din specialitãþi, aceste cursuri îºi gãsescaplicabilitate foarte micã sau chiar deloc, însocietatea civilã (exemplu: artileria terestrã,artileria antiaerianã, infanteria etc.) motiv pentru care apreciem cã nu este necesarã acre-ditarea conform cerinþelor actelor normativespecifice învãþãmântului preuniversitar ºi universitar;

6. Cercetarea ºtiinþificã aplicativã în armãtrebuie sã fie permanent cu un pas în faþaînvãþãmântului ºi instrucþiei dar în acelaºi timpsã fie permanent implicatã în acestea, atât înceea ce priveºte procesul de formulare a cerinþelor cât ºi a prelucrãrii datelor statisticerezultate din procesul educaþional. De rezul-

67



tatele cercetãrii ºtiinþifice trebuie sã beneficiezeîn primul rând cei ce elaboreazã manuale, do-cumentele cu nevoile ºi cerinþele operaþionalepentru tehnica nou intratã în dotare;

7. Procedurile de elaborare a tematiciicercetãrii ºtiinþifice aplicative ºi de monitorizarea punerii în practicã a rezultatelor acesteia trebuie coroborate la toate nivelurile pentru caeficienþa eforturilor personalului implicat ºi aresurselor alocate sã fie maximã;

8. Pentru ca sistemul de asigurare a ca-litãþii în educaþie ºi instrucþie din ªcoala deAplicaþie pentru Unitãþi Sprijin de Luptã"General Eremia Grigorescu" sã funcþioneze cueficienþã maximã trebuie ca acesteia sã i seacorde o mai mare autonomie (în selecþiaresurselor umane proprii, în organizarea ºidesfãºurarea unor activitãþi specifice, în dotareºi înzestrare) autonomie specificã instituþiilor deînvãþãmânt.

BIBLIOGRAFIE

1) BRÃTIANU C., RINDERU P., OPREANC. Politica de asigurare a calitãþii în sistemuluniversitar, Editura Ars Docendi, Bucureºti,1999.

2) CHELCEA S., Iniþiere în cercetareasociologicã, Editura SNCPA 2004;CHIRIÞÃ M.

3) CÎRNEANU N., CÎRSTESCU M, ªcoalaluptãtorilor, Dezvoltarea curriculumului edu-caþional, Editura Universitãþii din Piteºti, 2007.

4) DRÃGAN I., NICOLA I.- Cercetareapsihopedagogicã, Editura Tipomur 1993, Tg. Mureº.

5) MUSTER D., Metodologia cercetãriiîn educaþie ºi învãþãmânt, Editura Litera,Bucureºti 1985.

6) OPREAN C, Managementul calitãþii,Editura Universitãþii "Lucian Blaga", Sibiu,2004.

7) POPESCU S, BRÃTIANU C, ATANA-SIU G, RUSU C, OPREAN C, CURAJ A,BUZÃRNESCU ªt., Ghidul calitãþii înînvãþãmântul superior, Editura Universitãþii dinBucureºti, 2004.

8) STANCIU S , Cercetarea în pedagogie,Editura pedagogicã, Bucureºti 1996.

9) SPÃTARU L. ºi CÃDARIU L,Introducere în cercetarea educaþionalã. Teorie,metodologie, management educaþional eco-nomic, Bucureºti 2003.

10) ***SMFT-10/30.01.2006-Instrucþiuniprivind cercetarea ºtiin?ificã aplicativã înForþele Terestre, Bucureºti, 2006.

11) *** SR_EN_ISO 9001, Sisteme demanagement al calitãþii. Cerinþe.

12) ***Ordonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 75/2005 privind asigurarea ca-litãþii educaþiei.

13) *** Legea nr. 87 din 10 aprilie 2006pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 75/2005 privind asigurarea ca-litãþii educaþiei.

14) http://aracip.edu.ro.15) ) http://aracis.edu.ro.16) http://unibuc.ro.17) http://usamvcluj.ro.18) http://unitbv.ro.19) http://pub.ro.

68



OOpþiunea pentru o societate bazatã pecunoaºtere necesitã investiþii în dez-voltarea resurselor umane pentru a

încuraja angajaþii sã dobândeascã noi compe-tenþe ºi sã accepte mobilitatea ocupaþionalã. Înacelaºi timp, este important sã se promovezecalitatea atunci când se fac angajãri ºi sã se dez-volte strategii de învãþare ºi de formare profe-sionalã pe tot parcursul vieþii, în beneficiul câtmai multor oameni.

Investirea în dezvoltarea resurselorumane ºi valorificarea superioarã a acestoracontribuie la asigurarea competitivitãþii, la ridi-carea calitãþii locurilor de muncã ºi la evitareapierderii locurilor de muncã. Într-o societate,locul fiecãrui individ va fi determinat de capaci-tatea sa de a învãþa ºi de a stãpâni cunoºtinþelefundamentale. "Relaþiile de învãþare" vor devenidominante în structura viitoarei societãþi.

În conformitate cu art. 1, pct.2 dinOrdonanþa Guvernului nr. 129 / 2000 -Privind Formarea Profesionalã a Adulþilor,republicatã cu modificãrile ulterioare, societãþilecomerciale, companiile ºi societãþile naþionale,regiile autonome ºi alte unitãþi aflate sub autori-tatea administraþiei publice centrale sau locale,unitãþile ºi instituþiile finanþate din fonduribugetare ºi extrabugetare, vor lua toate mãsurilesã asigure condiþii salariaþilor pentru a avea accesla formare profesionalã. Astfel, formarea profe-sionalã a adulþilor are ca principale obiective:

a. actualizarea cunoºtinþelor ºi per-fecþionarea pregãtirii profesionale în ocu-paþia de bazã, precum ºi în ocupaþii înru-dite;

b. schimbarea calificãrii, determinatã derestructurarea economicã, de mobilitatea socialãsau de modificãri ale capacitãþii de muncã;

c. însuºirea unor cunoºtinþe avansate,metode ºi procedee moderne necesare pen-tru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

O caracteristicã a formãrii profesionale aadulþilor este cã ea se bazeazã pe nivelul decunoºtinþe ºi competenþe dobândite anterior,în cadrul sistemului de învãþãmânt. Specificulacestui tip de formare nu permite echivalareanivelului de studii cu cel obþinut în sistemuleducaþional ºi în consecinþã nu permite intrareaîntr-un nivel educaþional superior celui avut laînceperea cursurilor de formare profesionalã aadulþilor.

Raportându-ne la cele prezentate sepoate concluziona fãrã echivoc cã procesuleducaþional din centrele de pregãtire alearmelor din cadrul Ministerului Apãrãrii seintegreazã totalmente, din punct de vedereal misiunii ºi obiectivelor, formãrii profe-sionale a adulþilor ºi nu învãþãmântuluipreuniversitar.

Având în vedere preocupãrile actualeprivind dezvoltarea curriculumului educaþionaldin ºcolile de aplicaþie ale Ministerului Apãrãrii,considerãm cã întreg procesul educaþional, deaici, trebuie proiectat ºi organizat în concordanþãcu reglementãrile privind formarea profesionalãcontinuã a adulþilor. Formarea profesionalã con-tinuã este ulterioarã formãrii iniþiale ºi asigurãadulþilor fie dezvoltarea competenþelor profe-sionale deja dobândite, fie dobândirea de noicompetenþe. Ca atare în continuare ne pro-punem sã sintetizãm care sunt principalele etapece trebuie parcurse pentru fundamentarea pro-cesului educaþional din centrele de pregãtire alearmelor.

O primã etapã în proiectarea programelorde formare profesionalã o reprezintã elaborareastandardelelor ocupaþionale (echivalentulmodelului absolventului) acestea fiind docu-mentele care precizeazã unitãþile de com-petenþã ºi nivelul calitativ asociat rezul-tatelor activitãþilor cuprinse într-o ocu-paþie.



69

PROCESUL DE ÎNVÃÞÃMÂNT DIN CENTRELE DE PREGÃTIRE ALE ARMELOR,

PROCES DE FORMARE PROFESIONALÃ A ADULÞILOR

Colonel (r)Fãnel POPOIUMaior ing.Vasile PETCU

Pentru elaborarea standardelor ocu-paþionale trebuie parcurse urmãtoarele etape:

a. analiza ocupaþionalã;b. elaborarea ºi revizuirea standardelor

ocupaþionale ºi calificãrilor asociate;c. verificarea ºi validarea standardelor

ocupaþionale ºi calificãrilor asociate.

Analiza ocupaþionalã urmãreºte identifi-carea cerinþelor ocupaþionale în vederea definiriicompetenþelor necesare practicãrii unei funcþii(ocupaþii).

Existã mai multe metode de analizã ocu-paþionalã utilizate în mod curent. Unele se con-centreazã pe definirea funcþiilor majore aleunei ocupaþii iar altele pun accent pe identifi-carea deprinderilor ºi a altor informaþii nece-sare pentru elaborarea programelor de formare(curriculum).

Metoda de analizã ocupaþionalã se sta-bileºte în funcþie de scopul urmãrit. Datele rezul-tate în urma unei analize ocupaþionale pot fi uti-lizate pentru:

a. identificarea deprinderilor necesarepracticãrii unei ocupaþii;

b. elaborarea fiºelor de post;c. evaluarea relevanþei programelor de

formare profesionalã;d. crearea de instrumente pentru o

selecþie adecvatã a personalului;e. evaluarea personalului;f. elaborarea de standarde ocupaþionale

ºi calificãri asociate.Deci analiza ocupaþionalã identificã

toate responsabilitãþile importante speci-fice unei arii ocupaþionale, utilizânddiferite metode de colectare a datelor, învederea definirii competenþelor necesarepentru îndeplinirea acestora.

Cele mai des utilizate metode de analizãocupaþionalã sunt: analiza funcþionalã ºiDACUM.

Analiza funcþionalã identificã activitãþilede muncã, independent de metodele utilizatepentru îndeplinirea acestora. În loc sã descrie îndetaliu paºii procesului de muncã, aceastã ana-lizã se focalizeazã pe responsabilitãþile impor-tante ºi rezultatele acestora.

DACUM (o prescurtare pentru dez-voltarea unui curriculum) reprezintã o metodãde analizã sistematicã a unui loc de muncã careidentificã toate sarcinile specifice necesare rea-lizãrii cu succes a responsabilitãþilor principale.DACUM nu este o metodã care urmãreºtedefinirea de competenþe profesionale, fiindfocalizatã în primul rând pe dezvolarea pro-gramelor de formare.

Procesul de analizã ocupaþionalã pre-supune definirea ºi descrierea urmãtoarelor ele-mente principale:

a. identificarea funcþiilor majore;b. identificarea activitãþilor specifice ºi a

rezultatelor acestora;c. identificarea etaloanelor calitative

(clar, concis ºi la obiect, mãsurabil, realizabil);d. identificarea nivelului de responsabi-

litate.

Standardele ocupaþionale sunt docu-mente care specificã ceea ce o persoanã trebuiesã cunoascã ºi sã fie capabilã sã facã, pentru a ficonsideratã competentã la locul de muncã.

Aceste documente sunt denumite :a. Standarde deoarece definesc un reper

de ordin calitativ general acceptat, care ia în con-siderare toate cerinþele obligatorii specifice locu-lui de muncã.

b. Ocupaþionale deoarece descriurolurile ºi activitãþile specifice unei ocupaþii.

Deci standardele ocupaþionale suntdocumente care precizeazã unitãþile decompetenþã ºi nivelul calitativ asociatrezultatelor activitãþilor specifice unei ocu-paþii.

Standardul ocupaþional conþine unnumãr de unitãþi de competenþã care acoperãtoate activitãþile importante dintr-o ocupaþie.Standardul defineºte competenþele necesarepentru a rãspunde cu succes cerinþelor pieþeimuncii. Unitatea de competenþã defineºte oactivitate importantã, specificã unei ocupaþii sauarii ocupaþionale, care conduce la un rezultatconcret ce poate fi evaluat ºi certificat. Unitatea

70



ANALIZA OCUPAÞIONALÃ

ELABORAREA ªI REVIZUIREASTANDARDELOR OCUPAÞIONALE ªI A CALIFICÃRILOR ASOCIATE

este formatã dintr-un grup de elemente de com-petenþã.

Standardele ocupaþionale odatã elaboratedevin o sursã de informare valoroasã pentru elaborarea programelor de formare pro-fesionalã. Un standard ocupaþional furnizeazãdate care pot fi folosite în trei mari domenii aleformãrii:

a. determinarea obiectivelor de referinþã;b. elaborarea conþinutului programului

de formare profesionalã;c. stabilirea criteriilor ºi metodelor de

evaluare a competenþei.Astfel, pentru stabilirea obiectivelor de

referinþã ºi elaborarea unui program de formarepe baza standardului ocupaþional sunt evidenþi-ate ºase etape ce trebuie parcurse:

1. stabilirea obiectivului general, progra-mului de formare;

2. identificarea obiectivelor de referinþã;3. elaborarea conþinutului programului

de formare;4. pregãtirea activitãþilor de învãþare;5. alegerea modalitãþilor de formare;6. elaborarea ofertei de formare.Ansamblul acestor etape poate fi consi-

derat strategia de formare profesionalã pecare un furnizor de formare profesionalã (cen-trele de pregãtire ale armelor) o poate elaborapentru a acoperi nevoile specifice în domeniulformãrii profesionale.

Analizând procesul de formare profesio-nalã continuã a adulþilor, reglementat denormele naþionale în vigoare, constatãm cã înmare parte etape structurale ale acestuia suntparcurse ºi în cadrul proceselor educaþionale dincadrul centrelor de pregãtire ale armelor ºi caatare pentru creºterea eficienþei ºi a rezultateloreste necesarã luarea în considerare a reco-mandãrilor Consiliul Naþional de FormareProfesionalã a Adulþilor privind asigurarea ca-litãþii formãrii profesionale a adulþilor înRomânia.

Recomandãri privind proiectarea unuiprogram de formare profesionalã a adulþilor

Pentru proiectarea unui program deformare profesionalã este necesarã redactareaunei documentaþii clare, care sã permitã oimplementare eficientã a programului de for-

mare profesionalã. În cadrul acestei documen-taþii trebuie sã se precizeze ce se va învãþa lalocul de muncã ºi ce se va învãþa în cadrul sis-temului formal, de instruire în ºcoalã. Sistemulde evaluare a formãrii profesionale va trebui sãutilizeze nivelurile de competenþã stabilite înurma analizei ocupaþionale, pentru a se realiza oechivalenþã între cerinþele locului de muncã ºicele ale sistemului educaþional.

Recomandãri privind rolul ºi responsabi-litãþile furnizorilor de formare profesionalã

Trecerea de la modelul de formare bazat pe

transferarea informaþiilor ºi cunoºtinþelor de la profe-

sor la cursant, la cel bazat pe dezvoltarea compe-

tenþelor, ceea ce presupune schimbarea statutu-lui cursantului, de la o dependenþã pasivã, lao participare activã.

Renunþarea la metodele tradiþionale, va-loroase pentru vechiul model, ºi dezvoltarea ºi uti-

lizarea unor metode noi de formare profesionalã co-respunzãtoare noilor cerinþe (presupunândconþinuturi, metode de predare ºi materialedidactice noi).

Motivarea personalului didactic de calitate

pentru a rãmâne în sistemul de formare profe-sionalã ºi de a nu fi tentaþi sã caute un alt loc demuncã.

Pregãtirea continuã a personalului implicat

în formarea profesionalã pentru a-ºi asuma corectrolul încredinþat, pe baza unui parteneriat întreguvern, patronate ºi furnizorii de formare profe-sionalã, care sã stabileascã un sistem de asigu-rare a calitãþii formãrii formatorilor.

Flexibilizarea modalitãþilor de participare la

formarea profesionalã continuã, prin orare flexi-bile ºi introducerea învãþãmântului la distanþã.

Adaptarea metodelor de predare/învãþare la specificul adulþilor ºi considerareaacestora ca o resursã importantã în procesul deinstruire.

BIBLIOGRAFIE1. Ramona PALOª, Educaþia adulþilor - baze teoretice ºi

repere practice, Editura Polirom, Iaºi 2007;2. Ordonanþa Guvernului nr.129/2000 - privind formarea

profesionalã a adulþilor, repiblicatã cu modificãrile ulterioare;3. C.N.F.P.A., Ghid de utilizare a standardelor ocu-

paþionale/de pregãtire profesionalã în elaborarea programelor depregãtire profesionalã, Bucureºti 2004;

4. HOTÃRÂRE Nr. 875 din 28 iulie 2005 privind aprobareaStrategiei pe termen scurt ºi mediu pentru formare profesionalã continuã, 2005 - 2010.

71



În contextul proliferãrii ºi diseminãrii

necontrolate a tehnologiilor ºi mate-rialelor nucleare, a mijloacelor de dis-

trugere în masã CBRN, a existenþei obiectivelorindustriale cu risc nuclear, biologic ºi chimic de peteritoriul naþional ºi din proximitatea acestuia, aexpansiunii reþelelor ºi activitãþilor teroriste ºideteriorãrii mediului ambiant, instrucþia pentruapãrare CBRN, ca element de pregãtire pentrumisiune apare ca o necesitate, structurile impli-cate în pachetul de forþe destinate NATO trebuindsã-ºi însuºeascã capabilitãþi de acþiune încondiþii/medii CBRN, care sã le asiguresupravieþuirea ºi îndeplinirea sarcinilor în celemai bune condiþii.

Procesul de modernizare ºi operaþio-nalizare a structurilor de forþe din Forþele Terestreconduce la necesitatea unor specialiºti binepregãtiþi pentru a acþiona în condiþii/medii CBRN.În contextul formãrii personalului din armaapãrare NBC, pentru fundamentarea modului deinstruire a viitorilor specialiºti din arma sus menþionatã, au fost elaborate Programele deinstrucþie individualã (P.I.I.) pentru arma apãrareNBC.

Colectivele de elaborare au desfãºurat unvolum mare de lucru în ceea ce priveºte, într-oprimã etapã, identificarea ºi studierea surselor deinformare naþionale ºi internaþionale. Datoritãvolumului extraordinar de muncã al colectivelorde elaborare au putut lua naºtere aceste programede instrucþie, cu un profund caracter aplicativ,care reuºesc prin forma ºi conþinutul lor sã-ºiatingã obiectivele.

Colectivele de elaborare au desfãºuratsecvenþial urmãtoarele activitãþi:

¢ Identificarea surselor de informarenecesare pentru elaborarea PII;

¢ Studierea surselor de informarenaþionale necesare pentru elaborarea ASIE;

¢ Studierea surselor de informare avute ladispoziþie, specifice armatelor altor state membreNATO, cu care Armata României desfãºoarã misi-

uni comune în teatre de operaþii;¢ Pregãtirea ASIE corespunzând fiecãrei

cerinþe a instrucþiei individuale:- identificarea cerinþelor;- revederea specificaþiilor privind per-

formanþele fiecãrei cerinþe;- stabilirea codului ASIE;- redactarea ASIE.

¢ Pregãtirea proiectului PII:- alocarea codului de identificare al PII;- scrierea capitolelor;- asamblarea proiectului;- trimiterea exemplarului pilot la struc-

turile implicate pentru verificare ºi validare;- trimiterea la tipãrire.

Pornind de la formarea modelului luptã-torului s-au redactat cerinþele instrucþiei indivi-duale, care reprezintã totalitatea cunoºtinþelor,deprinderilor pe care trebuie sã le dobândeascã unindivid pentru a îndeplini în totalitate obiectiveleunei discipline de instrucþie. Lista generalã a ce-rinþelor instrucþiei individuale conþine lista ce-rinþelor individuale de bazã ºi lista cerinþelor indi-viduale de specialitate.

Pentru formarea modelului specialistuluimilitar în arma Apãrare NBC s-au elaborat ce-rinþele instrucþiei individuale de specialitate, carereprezintã totalitatea cunoºtinþelor/deprinderilorpe care trebuie sã le dobândeascã un individ pen-tru a îndeplini obiectivele disciplinei de instrucþie.Cerinþele instrucþiei individuale de specialitate auca scop însuºirea cunoºtinþelor de bazã, for-marea/dezvoltarea deprinderilor de acþiune pen-tru îndeplinirea unor misiuni, individual ºi/sau înechipã.

Instrucþia individualã de specialitate esteactivitatea prin care se formeazã ºi se dezvoltãcapacitatea militarilor de a fi specialiºti, avândcunoºtinþele, trãsãturile psiho-morale ºi fizice,precum ºi deprinderile individuale, necesareîndeplinirii sarcinilor/misiunilor.

Instrucþia individualã de specialitate are ca



72

PROGRAMELE DE INSTRUCÞIE INDIVIDUALÃ FUNDAMENTUL FORMÃRII SPECIALISTULUI MILITAR

ÎN ARMA APÃRARE NBC

Maior Dumitru ION - Baza de Instruire pentru Apãrare NBCSublocotenent Mihai GRAUR - Batalionul 49 Apãrare NBC

scop formarea specialiºtilor pentru îndeplinireacerinþelor specifice primei funcþii pe care aceºtiavor fi încadraþi.

Principalele obiective ale instrucþiei indi-viduale de specialitate sunt:

O cunoaºterea domeniului profesional;O formarea ºi dezvoltarea profesionalã a

specialistului; O dezvoltarea capacitãþii fizice, psiho-

morale ºi cognitive a individului, conform specifi-cului activitãþii în domeniul apãrãrii CBRN;

O creºterea încrederii în forþele proprii ºiformarea spiritului de autodisciplinã, precum ºi aabilitãþilor necesare lucrului în echipã.

Instrucþia individualã de specialitate a sol-daþilor voluntari are ca obiective specifice:

P însuºirea cunoºtinþelor de bazã de spe-cialitate;

P formarea deprinderilor de bazã de spe-cialitate;

P dezvoltarea rezistenþei fizice ºi psiho-morale;

P dezvoltarea deprinderilor de acþiunepentru îndeplinirea, individual ºi/sau în echipã, aunor misiuni.

Prin tematica abordatã, acestea sunt înconcordanþã cu programele de profesionalizare ºiinstruire din Forþele Terestre asigurând compati-bilitatea cu tehnicile ºi procedurile de operareNATO.

Aceste Programe de Instrucþie Individualã/PII sunt un ghid care aratã specialistului CBRNcum sã se instruiascã pentru cunoaºterea, ope-rarea ºi întreþinerea echipamentelor ºi tehniciimilitare de apãrare CBRN. Ele sunt totodatã unghid care aratã instructorului cum sã evaluezemodul de cunoaºtere ºi operare a echipamentelorºi tehnicii militare de apãrare CBRN de cãtre spe-cialistul CBRN.

Acestea reprezintã un produs de standar-dizare a instrucþiei individuale de specialitate,constituind un instrument de lucru care permiteconcentrarea resurselor umane ºi materiale înfuncþie de prioritãþile stabilite, precum ºi planifi-carea instrucþiei într-o manierã integratoare. Elese adreseazã instructorilor ºi sunt concepute pen-tru a înlesni organizarea, desfãºurarea ºi evalu-area instrucþiei. Programele conþin activitãþile deinstrucþie pe care trebuie sã le execute specialistuldin arma Apãrare NBC (cercetaº CBRN, deconta-

minator RBC sau servant pe autospeciala defumizare) pentru realizarea capacitãþii ope-raþionale necesare îndeplinirii misiunilor speci-fice.

Instrucþia trebuie sã fie executatã pentruformarea ºi perfecþionarea acelor deprinderi caresunt de cea mai mare importanþã pentruîndeplinirea misiunilor specifice.

Programele de Instrucþie Individualã/PIIsunt structurate pe 5 capitole, astfel:

- Capitolul I, Informaþii specifice privindinstrucþia individualã - în care se aratã care esteorganizarea PII ºi se dau explicaþiile necesareprivind utilizarea sa în planificarea, desfãºurarea ºievaluarea eficientã a instrucþiei;

- Capitolul II, Cerinþele instrucþiei indivi-duale - în care este prezentatã relaþia dintre listacu cerinþele instrucþiei individuale specifice disci-plinei de instrucþie ºi activitãþile standard deinstrucþie ºi evaluare;

- Capitolul III, Activitãþi standard deinstrucþie ºi evaluare - care descriu cum trebuieîndeplinitã o cerinþã de instrucþie individualã, înce condiþii ºi la ce standarde de performanþã;

- Capitolul IV, Evaluarea instrucþiei -informaþii privind modul de evaluare a instrucþieiindividuale cu ajutorul activitãþilor standard deinstrucþie ºi evaluare/ASIE;

- Capitolul V, Dispoziþii finale - prezintãunele precizãri privind aplicarea PII-ului;

- Anexe. Aceste programe de instrucþie individualã

sunt extrem de utile ºi necesare ca bibliografie ºistudiu pentru tot personalul Ministerului Apãrãriicare prin natura funcþiei sau atribuþiilorfuncþionale sunt obligaþi sã cunoascã tehnica ºiechipamentele de apãrare NBC, ºi ne referim înprimul rând la militarii instruiþi în a doua specia-litate din echipele de cercetare CBRN/deconta-minare ale subunitãþilor de arme.

BIBLIOGARAFIE

1. A.N.S. - 1 Regulamentul privind elaborareaactelor normative specifice, doctrinelor ºi manualelormilitare în Ministerul Apãrãrii.

2. SMG-75 din 27.07.2007 - Ordinul ªefuluiSMG pentru aprobarea ,,Ghidului elaborãriiProgramelor de Instrucþie Individualã".

3. Lista cerinþelor instrucþiei individuale de spe-cialitate - apãrare CBRN.

73



*În Dispoziþia privind instruirea forþelor seprevede ca "Obiectivele ºi conþinutul instruirii, latoate eºaloanele, vor fi elaborate în funcþie de listacu cerinþele esenþiale ale misiunilor (LCEM) ºinivelul de instruire al fiecãrei structuri.

Ce este LCEM ?Este o cerinþã esenþialã a misiunii ºi reprezintã,

de fapt, sarcina colectivã a unei structuri ce trebuiesã îndeplineascã o porþiune corespunzãtoare dinmisiunea primitã. Structurile Forþelor Terestre nupot îndeplini, cu maximum de profesionalism, toatecerinþele posibile de instruire. De aceea, comandan-tul structurii trebuie sã identifice acele cerinþeesenþiale pentru a îndeplini misiunile menþionate înplanurile de operaþii/ordinele de acþiune de rãzboi.LCEM pentru luptã identificã acele cerinþe esenþialepentru îndeplinirea misiunii de luptã a structurii(unitãþii) pe timp de rãzboi ºi furnizeazã baza pla-nului de instruire al acesteia.

În procesul de elaborare a LCEM se reducenumãrul sarcinilor de instruire a structurii ºi se con-centreazã efortul subordonaþilor asupra celor maiimportante sarcini colective cerute de îndeplinireamisiunii unitãþii. Procesul de elaborare a LCEM estecatalizatorul ce menþine instruirea orientatã spreîndeplinirea misiunilor de rãzboi.

Aplicarea listei are ca rezultat:A concentrarea efor-

turilor de instruire a unitãþiiasupra cerinþelor esenþiale;A asigurarea unui

cadru profesional de discuþiiºi de ridicare a nivelului depregãtire a comandanþilor

de la toate nivelurile în ceea ce priveºte concordanþaîntre misiune ºi instruire;

A angajarea comandanþilor subordonaþi înrealizarea planurilor de instruire ale structurii.

Lista se întocmeºte pe baza misiunilor ce revinstructurii din planurile de operaþii/ordinele de acþiune, de mobilizare/completare sau de inter-venþie, în funcþie de mediul operaþional ºi de cea aeºalonului superior. În Forþele Terestre, lista seaprobã de cãtre comandantul/ºeful eºalonului ime-diat superior. Lista structurilor din forþele dislocabilese avizeazã de cãtre comandantul eºalonului ime-diat superior ºi se aprobã ºi de cãtre comandantulComandamentului Forþelor Terestre. Dupã apro-bare, acestea sunt valabile pânã la modificarea misi-unilor structurii respective sau la apariþia unorcondiþionãri majore de naturã financiarã, materialãsau umanã, ce schimbã datele iniþiale.

Care sunt sursele de informaþii necesareelaborãrii LCEM?

În primul rând, planurile de operaþii/ordinele deacþiune. Misiunile ºi informaþiile menþionate înacestea sunt elemente cheie pentru determinareasarcinilor esenþiale de instruire.

Misiunile principale ale Forþelor Terestre, pecare le gãsim enumerate în Dispoziþia privind instru-irea Forþelor Terestre, sunt participarea la: P acþiuni militare pentru apãrarea þãrii, a spa-

þiului integrat al Alianþei ºi pentru promovareaintereselor României ºi ale aliaþilor, privind pacea ºistabilitatea regionalã; P asigurarea securitãþii României, pe timp de

pace; P promovarea stabilitãþii regionale ºi globale,

prin alte mijloace decât lupta armatã;P sprijinirea instituþiilor statului ºi a

autoritãþilor locale, în caz de urgenþe civile.Alte surse sunt legate de mediul operaþional, de

misiunile ordonate, altele decât cele stabilite în pla-nurile operaþionale curente. Aceste misiuni acoperãîntreg spectrul de operaþii, de la operaþii de luptãmajore la asigurarea asistenþei umanitare sau altemisiuni de stabilitate sau sprijin. În structuri simi-



74

TOÞI LIDERII SUNT INSTRUCTORI !

Numai cerinþele esenþiale!

Plutonier Viorel PASCUBaza de Instruire pentru Apãrare NBC

lare, lista poate varia semnificativ datoritã unor mi-siuni diferite sau locaþii geografice diferite. De exem-plu, proiectarea unei structuri de forþe poate identi-fica dislocarea strategicã drept o cerinþã criticã, întimp ce o structurã de forþe înaintatã poate identifi-ca dislocarea tacticã (ce cuprinde gruparea într-unraion ºi executarea marºului) drept cerinþã criticã.

Elementele geografice pot, de asemenea, sãinfluenþeze cerinþele esenþiale ale misiunii, cum ar fidesfãºurarea operaþiilor într-un mediu tropical,extrem de rece sau deºert.

Care este rolul comandantului în acest proces?Comandantul analizeazã enunþul misiunii ºi cele-

lalte surse primare de informaþii ºi identificã toatecerinþele misiunii. Apoi, extrage cerinþele esenþialepentru îndeplinirea misiunii.

Aceste cerinþeesenþiale devinsarcinile de instru-ire de bazã alestructurii. Pentrufiecare dintre aces-tea, comandanþiivor trebui sã sta-

bileascã sarcini de instruire colective ºi individuale,astfel încât subordonaþii lor sã le poatã îndeplini cusucces. Misiunile ordonate pot acoperi întregul spec-tru de operaþii, de la operaþii de luptã majore, laacordarea asistenþei umanitare sau alte tipuri deoperaþiuni de sprijin sau stabilitate. Folosind LCEMde luptã ca o bazã de plecare, comandanþii careprimesc astfel de misiuni executã analiza, identificãcerinþele ºi evalueazã nivelul de instruire pentrumisiunea ordonatã.

Analiza misiunii noi poate schimba LCEM debazã a unitãþii, prioritãþile de instruire ºi strategia deatingere a nivelului de instruire necesar. În cazurileunde cerinþele misiunii implicã reguli ºi procedurinoi, non-standard, comandanþii stabilesc cerinþele,condiþiile ºi standardele utilizând ordinul de misi-une/acþiune, dispoziþia eºalonului superior, lecþiileînvãþate din misiuni similare ºi, nu în ultimul rând,judecata profesionalã. Dacã timpul permite, înaintede dislocare, unitãþile trebuie sã execute antrena-ment în condiþiile misiunii cu toþi participanþii.Pregãtirea pentru luptã direcþioneazã planificarea,pregãtirea, execuþia ºi evaluarea instruirii fiecãreistructuri pentru a se asigura cã membrii sãi se vorinstrui aºa cum luptã.

Subordonaþii sunt implicaþi în elaborarea listei?În primul rând, ei sunt aceia care o îndeplinesc.

O datã aprobatã, lista rãmâne stabilã ºi valabilã pentru toþi subordonaþii. Comandantul structuriieste responsabil pentru elaborarea unei strategii deinstruire colectivã ºi individualã care va asiguraîndeplinirea cu profesionalism a cerinþelor esenþialeale misiunii. Acesta implicã subordonaþii în elabo-rarea listei pentru a crea o echipã coezivã ce îºidirecþioneazã eforturile asupra pregãtirii pentruluptã.

Participarea subor-donaþilor asigurã oînþelegere comunã a ce-rinþelor de instruire alestructurii, astfel încâtLCEM este acceptatã ºisprijinitã de comunacord de toþi membrii.

Comandanþii de subunitãþi pot astfel aplica,experienþa acumulatã, pe timpul elaborãrii LCEMeºalonului superior la elaborarea propriei Liste.

Ei înþelegând mai bine sarcinile colective deinstruire ºi astfel putând integra sarcinile individualeîn cadrul acestora.

Dupã ce comandantul stabileºte sarcinile deinstruire esenþiale colective, comandanþii de sub-unitãþi elaboreazã o listã cu sarcinile individualepentru fiecare cerinþã esenþialã a misiunii. Dupãanaliza ºi aprobarea LCEM pentru structura subor-donatã, comandantul care aprobã lista selecþioneazãdin aceasta cerinþa de bazã. Aceasta este atât deimportantã, încât îndeplinirea ei va determinaîndeplinirea cu succes a unei cerinþe esenþiale a mi-siunii eºalonului superior.

PLANIFICAREA INSTRUIRII

Este evident ca orice activitate, pentru a aveasorþi de reuºitã, trebuie sã aibã o proiecþie petermene mai scurte sau mai lungi.

Aºa se întâmplãºi în instruireaforþelor?

Da! Instruirea seplanificã de fiecarestructurã militarã,pentru a deveni aptãsã-ºi îndeplineascã misiunile stabilite prin planul deoperaþii/ordinele de acþiune. Planificarea este oextensie a concepþiei de pregãtire pentru luptã careleagã LCEM cu pregãtirea, executarea ºi evaluarea

75



instrucþiei. Este un proces relativ centralizat, carepermite interconectarea instrucþiei pe baza listei latoate eºaloanele structurii. Aceasta asigurã coor-donarea continuã atât pe termen lung cât ºi pe ter-men scurt, iar în cele din urmã duce la executareainstrucþiei.

Evaluarea comandantului asigurã principaladirecþie a procesului de planificare. Aceºtia comparãnivelul actual cu nivelul vizat al pregãtirii pentruluptã. Comandanþii determinã nivelul actual alpregãtirii pentru luptã prin toate modalitãþile avutela dispoziþie. În orice caz, fiecare metodã de evaluarese aplicã numai unei porþiuni a evaluãrii totale aorganizaþiei la un anumit moment. De aceea, ei tre-buie sã foloseascã toate datele rezultate din evalu-are, pentru a menþine un control continuu asupracapacitãþii organizaþiei de a îndeplini sarcinileesenþiale ale fiecãrei misiuni.

Capacitatea de control este influenþatã, pe lângãevaluãrile trecute, de caracteristicile activitãþilorviitoare. De exemplu, restructurarea planificatã lanivelul personalului sau introducerea în dotare denoi echipamente vor afecta capacitatea de control acomandantului pentru perioada urmãtoare.Comandantul actualizeazã modalitãþile de controlale instruirii la începutul fiecãrei etape (pe termenlung sau scurt) sau dupã fiecare activitate principalãexecutatã. Folosind experienþa acumulatã ºicunoºtinþele principalilor subordonaþi, comandantulpoate determina nivelul actual al instruirii pentruluptã al structurii. Cu toate cã va lua în considerareevaluãrile puse la dispoziþie de subordonaþi, numaicomandantul poate stabili nivelul pregãtirii pentruluptã a unitãþii. Planurile de instruire corect elabo-rate vor putea menþine o concentrare consistentãasupra luptei/misiunii.

Ce rol are instruirea prin simulare?Comandanþii folosesc o

combinaþie de instruirerealã, prin simulare ºi con-structivã pentru a atinge ºimenþine nivelul de pregãtireal unitãþii ºi statului major alacesteia. Scopul principal

este acela de a îndeplini cerinþele standardelor ºimenþinerea stãrii de operativitate. Astfel, unitãþilede nivel batalion vor atinge nivelul de performanþãºi vor dezvolta deprinderile luptãtorului, îndeosebiprin instruire realã.

În general, comandanþii la nivel batalion ºi maijos planificã ºi executã simulãri pe baza standardelor

instrucþiei prin simulare ºi constructive, astfel: ! pregãtirea realã în poligonul de armã; ! repetarea instruirii pentru îndeplinirea sar-

cinilor de luptã ale unitãþii, grupei ºi echipei;! reinstruirea în ceea ce priveºte sarcinile de

luptã ale unitãþii, grupei de sprijin, sarcinile criticeale echipei ºi echipajului, sarcinile de leader ºi indi-viduale ale militarului.

Comandanþii de batalioane planificã instruireaprin simulare pentru liderii de la eºaloanele mici laun nivel care sã permitã dezvoltarea: componenþeitactice, încrederea în forþele proprii ºi eficienþa învederea îndeplinirii obiectivelor din LCEM sau mi-siunilor colective importante. Similar, aceºtia vorproceda la fel ºi cu subofiþeri care îndeplinesc funcþiipe linie de comandã sau luptãtori, cu scopul de aridica nivelul pregãtirii subunitãþilor de valoare micã(nivel grupã ºi echipã).

Instruirea prin simulare ºi constructivã nu potînlocui, în totalitate, instruirea realã. Pot totuºi sãsuplimenteze, sã îmbunãtãþeascã ºi sã completezeinstruirea realã pentru menþinerea nivelului de per-formanþã. Când planificã instruirea, comandantultrebuie sã determine combinaþia care întruneºte ce-rinþele de instruire ºi obiectivele unitãþii. Astfel, sepoate menþiona cã unitãþile pot folosi simultan douãsau toate modalitãþile de instruire.

Cum se planificã instruirea instructorilor?Instruirea instructorilor este un pas important al

planificãrii ºi pregãtirii pentru luptã. Comandanþii,instructorii ºi evaluatorii implicaþi în oricare dinactivitãþile de instruire trebuie sã cunoascã, înþe-leagã ºi sã aibã competenþa necesarã îndepliniriiunei anumite sarcini, sã fie pregãtiþi conform stan-dardului, dacã activitatea de instruire trebuie sã aibãloc la un anumit standard.

În plus, faþã deinstruirea coman-danþilor, trebuieidentificatã ºi plani-ficatã instruireaspecificã a struc-turilor. Toþi coman-danþii sunt instruc-tori dar nu toþi instructorii sunt ºi comandanþi. Unspecialist sau un expert pe un domeniu poate finumit sã conducã pregãtirea pentru o anumitã pro-blemã de instruire individualã sau colectivã. Estenecesar în acest caz, sã se aloce suficient timp aces-tora pentru a pregãti instruirea specificã.

76



Comandanþii instructorilor, instructorii ºi evalu-atorii se instruiesc înainte de activitãþile programate.Comandanþii trebuie sã planifice ºi sã asigureresursele (inclusiv cele de timp) necesare instruiriiinstructorilor. Comandantul care organizeazãinstruirea stabileºte propriile politici pentru a reduceposibilitatea de a efectua schimbãri ale programuluide instruire.

Procesul de instruire poate începe din momen-tul în care programele de instruire sunt finalizate ºiaprobate. Responsabilitatea de comandã la nivel debatalion este stabilitã astfel: * comandantul companiei elaboreazã un

proiect al programului de instruire; * comandantul de batalion aprobã ºi semneazã

acest program ºi asigurã totodatã ºi sprijinul admi-nistrativ necesar.

Totodatã, comandantul asigurã feedbakul nece-sar subordonaþilor privind calitatea programelor deinstruire ºi participã la cât mai multe sesiuni deinstruire pentru a fi în mãsurã sã îndeplineascã mi-siunile specifice la standardele cerute.

EXECUÞIA INSTRUIRII

Care sunt componentele instruirii în ForþeleTerestre?

Instruirea, nu numai în Forþele Terestre,cuprinde:

_ instruirea comandamentelor;_ instruirea forþelor. La baza planificãrii ºi desfãºurãrii instruirii

trebuie sã stea principiul "instruieºte-te aºa cumlupþi".

Instruirea comandamentelor cuprinde toateactivitãþile planificate, organizate ºi desfãºurate într-o concepþie unitarã, la nivelul fiecãrei structurimilitare, prin care se realizeazã unitatea de gândireºi acþiune ºi antrenarea acestora pentru rezolvareasituaþiilor ce pot sã aparã pe timpul acþiunilor realeºi eficientizarea actului de conducere a forþelor.Scopul acesteia constã în realizarea unei capacitãþide acþiune compatibilã cu cea a armatelor statelormembre NATO. Se executã diferenþiat pe categoriide personal, în baza planurilor proprii ale fiecãreistructuri.

Instruirea coman-damentelor are douãcomponente: instruireateoretico-militarã ºiinstruirea practic-aplicativã.

Instruirea teoretico-militarã se executã pe bazade programe de pregãtire individualã ºi colectivã,aprobate de comandanþii/ºefii nemijlociþi. Progra-mul de pregãtire individualã stabileºte tematicastudiului individual, conþinutul acestuia ºi repartiþiape zile ºi ore pentru tot anul de instruire. Instruireamilitarã generalã ºi de specialitate individualã seexecutã de cãtre întregul personal al comandamen-tului, individual ºi pe grupe de pregãtire, potrivitspecificului armei fiecãrei structuri. Fiecare ofiþer,subofiþer, maistru militar ºi personal contractual civilrãspunde pentru realizarea nivelului de pregãtirestabilit.

Formele instruirii teoretico-militare sunt: infor-mãri; consultaþii; seminarii; convocãri; conferinþe;simpozioane; instructaje; comunicãri ºtiinþifice;prezentarea ordinelor/dispoziþiilor; studii de statmajor; elaborarea ºi publicarea de materiale îndomeniul ºtiinþei ºi artei militare; prezentarea delecþii învãþate, studiul individual.

Ofiþerii de la comanda plutoanelor/similare,companiilor/similare, maiºtrii militari ºi subofiþeriidin cadrul subunitãþilor participã la instruirea teoretico-militarã în sistem centralizat, împreunã cucomanda batalionului. Comandanþii de plutoane/similare ºi cadrele din compunerea acestora executãºedinþele de tragere ºi de educaþie fizicã militarãodatã cu structurile din care fac parte, iar coman-danþii de companii/similare împreunã cu cei dincomanda batalionului.

Instruirea forþelor se executãîn scopul pregãtirii teoretice ºipractice, la nivel performant, a per-sonalului militar pentru îndepli-nirea atribuþiilor funcþionale ºi amisiunilor specifice unitãþilor ºiformaþiunilor din com-punerea Forþelor Teres-tre, în condiþiile impusede rãzboiul modern,potrivit locului, roluluipe care acestea îl au încadrul structurii operaþionale a forþelor pe timp depace, în situaþii de crizã ºi la rãzboi.

Instruirea forþelor are caracter predominantpractic-aplicativ, se planificã, organizeazã ºidesfãºoarã având la bazã publicaþiile doctrinare ºiprocedurile standard de operare, prevederile regula-mentelor militare, manualelor pentru luptã,instrucþiunilor de specialitate, normelor de înzes-trare ºi consum potrivit actelor normative învigoare, precum ºi tematica prevãzutã în programele

77



de instruire pentru luptã ale fiecãrei arme/specialitãþi militare din compunerea ForþelorTerestre.

Aceastã formã de instruire trebuie sã genera-lizeze experienþa pozitivã acumulatã în cadrul exer-ciþiilor de instruire în comun cu subunitãþi similaredin armatele altor state membre ale NATO, sau petimpul misiunilor internaþionale, în diferite teatre deoperaþii ºi prin participarea personalului la activitãþiîn cadrul unor comandamente multinaþionale.

Instruirea forþelor cuprinde: instruirea indivi-dualã ºi instruirea colectivã.

Cum se executã instruirea colectivã?Instruirea colectivã se realizeazã, în principal,

prin rezolvarea unor activitãþi standard de instruireºi prin exerciþii tactice începând cu eºalonul cel maimic, grupa/echipa, ºi cu situaþiile cele mai simple ºicontinuã cu eºaloanele superioare ºi situaþii din ce înce mai complexe.

Din punct de vedere al com-plexitãþii, instruirea colectivãcuprinde: * instrucþia armei/specia-

litãþii, care asigurã instruirea îndomeniu ºi este specificã niveluluisubunitate (grupã/pluton/com-panie - similare);

* instruirea interarme, se executã în perioadainstruirii colective, de la structuri de tip batalion(similarele acestuia) în sus, care asigurã instruireasubunitãþilor ºi unitãþilor de diferite arme/specia-litãþi (infanterie, tancuri, vânãtori de munte,paraºutiºti, apãrare NBC etc.) ºi integrarea acþiuniiacestora cu a celor primite ca întãrire sau în sprijin,pentru îndeplinirea unor misiuni în comun, folosindla maxim capacitãþile proprii fiecãrei componenteintegrate.

Dupã acest crochiu teoretic privind execuþiainstruirii, totuºi, cum se desfãºoarã aceasta?Fãrã a minimaliza importanþa celorlalte compo-

nente ale procesului de execuþie, desfãºurareainstruirii este elementul de bazã. Acesta are, în con-tinuare, un caracter practic-aplicativ, bazat pe stan-darde ºi se caracterizã mai pregnant prin evoluþie dela "simplu la complex".

O astfel de evoluþie este sugestiv exprimatã demetafora folositã în literatura de specialitate ameri-canã "târâº - marº - alergare". Prin urmare, condiþiilede execuþie a instruirii au o constantã creºtere deritm, complexitate ºi dificultate, beneficiind ºi de un

aport substanþial al resurselor tehnico-materiale.Desfãºurarea instruirii este ca-

racterizatã de: A realism (desfãºurare con-

form realitãþii câmpului de luptã); A siguranþã (lipsa riscurilor); * structurã corespunzãtoare;* precizie; * eficienþã.

Întreaga instruire trebuie apreciatã pentru amãsura nivelurile de performanþã conform stan-dardelor stabilite. Aprecierea generalã a instruirii nueste un test, nu este utilizatã pentru a descoperimotive de a pedepsi liderii ºi soldaþii - gradaþii vo-luntari, ci pentru a determina eficienþa planuluigeneral de instrucþie. Aceasta produce soldaþi -gradaþi, lideri ºi unitãþi disciplinate.

Instruirea fãrã o apreciere corectã, bazatã perealitate, este o pierdere de timp ºi de resurse.

* **

Capacitatea deosebitã a instruirii este "piatra deîncercare" a pregãtirii în vederea îndeplinirii uneimisiuni de luptã. Numai atunci putem afirma cã:Toþi liderii sunt instructori!

BIBLIOGRAFIE1. Dispoziþia privind instruirea Forþelor Terestre2. S.M.G./I.F.-7.5, Concepþia instrucþiei soldaþilor ºi

gradaþilor voluntari, nr. S.M.G.-21 din 26.02.2007;3. Ordinul privind instrucþia si exerciþiile în Forþele Terestre

în perioada 2007-2010,nr. S.M.F.T.-43/15.09.2006;4. Normele privind instrucþia in Forþele Terestre, nr.

S.M.F.T.-44/15.09.2006;5. Modelul luptãtorului.

78



INTRODUCERE

În acest articol, voi încerca sã creionez ima-ginea României începând de la Al DoileaRãzboi mondial pânã în 1989, anul re-

voluþiei populare împotriva regimului comunist ºirolul þãrii ca parte a Tratatului de la Varºovia, altfelspus ca parte integrantã a sistemul de protecþie so-vietic în centrul ºi de estul Europei.

O caracteristicã importantã a Rãzboiului Rece afost faptul cã Tratatul de la Varºovia pe o parte ºiNATO pe de altã parte au fost douã blocuri militarecu posibilitãþi nucleare care au fãcut ca diferenþelepolitice sã nu degenereze întrun conflict fierbinte.

HEGEMONIA DE PACE

În timp ce pentru toate puterile minore dinlume, hegemonia de pace a constituit existenþa lorcurentã, pentru România de atunci, a fost o pre-mierã istoricã. De exemplu, în America de Sud,echilibrul de putere a existat numai aproape undeceniu, dupã proclamarea independenþei acelorstate. Dupã aceea, rapid, o hegemonie de pace aStatelor Unite a fost instalatã pentru ºapte decenii peambele continente americane, cu sprijinul de floteimilitare britanice.

Pentru o perioadã de timp scurtã, în timpulrãzboiul civil american între 1861-1865, aceastãdominaþie a fost opritã de intervenþia francezã înMexic. Dar îndatã ce afacerile interne au fost rezol-vate, dominaþia Statelor Unite a fost reinstalatã cuuºurinþã, iar expulzarea Spaniei din Cuba în 1898 afost pasul final.

Elementul esenþial, prezent în toate aceste relaþiide tip politic, este limitarea acþiunilor externe aleunui stat. Opþiunile sale politice principale serestrâng doar la statele aflate sub dominarea puteriiprincipale ºi mai ales cu statul dominant. Acest statva controla adesea relaþiile diplomatice ale naþiu-nilor care încearcã sã scape de cercul sãu de influ-enþã, uneori cu forþa militarã (vedeþi cazul Ungariei-1956).

Statul conducãtor va controla de asemeneadeciziile puterilor minore în ceea ce priveºte tipul ºiposibilitãþile organizaþiilor ºi structurilor lor militare.În esenþã, anumite misiuni specifice vor fi stabilitepentru armatele fiecãrei þãri aflate sub influenþa lui

pentru a apãra interesul general.O altã tendinþã în exercitarea puterii de

guvernare, constã în modificarea structurii politice ºieconomice a statelor subordonate, în special la acelestate cu viziuni revoluþionare clare. Pe plan istoric,existã trei revoluþii interne semnificative luate înconsiderare pe scena internaþionalã: Revoluþia

francezã, Revoluþia comunistã ºi Revoluþia Naþional-

Socialistã. Toate au creat hegemonii subsistemicecare s-au bazat pe filozofii ce proclamau faptul cãmodelele lor politice ºi economice sunt cele maibune, cele mai justificate, ºi cel mai de dorit a fiadoptate.

CARACTERISTICILE HEGEMONIEI SOVIETICE

Dominaþia sovieticã peste þãrile europene cen-trale ºi de est, în special peste România, a avut ca-racteristici speciale. Spre deosebire de Polonia sauCzechoslovacia, România ºi Ungaria au fost consi-derate înfrânte militar de cãtre armata rusã potrivitcapitulãrii politice din Convenþia de armistiþiu de la13 septembrie 1944. În consecinþã, aceste state vorsuferi regimul unei ocupaþii militare, relativ lungã,de 14 ani (de la 1944 pânã la 1958), pânã cândforþele sovietice vor pãrãsi în întregime România. Iarîn momentul pãrãsirii þãrii, sarcina lor generalã eradeja îndeplinitã: România era sub control sovietic.

Primul lucru pe care l-au dorit a fost controlulinstrumentului militar. Imediat dupã înfrângereaultimei rezistenþe a armatei germane, în septembrie1944, Statul Major General înceteazã sã mai exercitecomanda forþelor. Pentru ultimele luni de rãzboi,pânã în 1945, aceastã instituþie a jucat numai un rollogistic. Toate forþele române ce luptau împotrivaarmatelor germane au fost subordonate armateisovietice.

Dupã controlul forþelor militare, factorul politica fost urmãtorul vizat. Conducerea politicã românãa fost schimbatã în trei faze. Mai întâi la 6 Martie1945 când partidul de comunist a fost declarat ca celmai semnificativ partid în Parlament, apoi toamnalui 1945, dupã tratativele miniºtrilor de externe aleprincipalelor puteri mondiale ºi în cele din urmã în30 Decembrie 1947 când monarhia a fost alungatãde la putere. În toate aceste manevre politice, un roldecisiv a fost jucat de ataºatul special al lui Josef


MEMORIALISTICÃ

79

ROMÂNIA ªI PACTUL DE LA VARªOVIA

Locotenent Valentin NICOLAEBatalionul 49 Apãrare NBC

Stalin, al doilea ministru al afacerile externe, AndreiIanuarevici Vasinski. Dar sovieticii au fost departe dea fi satisfãcuþi cu aceste schimbãri. Doar impunereaunui partid comunist nu era suficient. Trebuiau sãfie siguri cã vor câºtiga de asemenea lupta înãuntrulpartidului comunist, aºa cã alegerea secretaruluigeneral al partidului, Gheorghiu Dej, a fost maidegrabã menþionatã de cãtre Kremlin. Acesta a fostînceputul regimului Stalinist în România, în careorganismul militar nu a fost decât un instrumentfolosit de factorul politic.

Dupã ce au reuºit controlul politic ºi militar alþãrii, dominaþia economicã a devenit o necesitate.Pentru a îndeplini acest scop, ei au creat "unitãþieconomice". Sarcina acestora era de a lega producþiade marfã ºi exporturile cu Uniunea Sovieticã, dar înrealitate nu erau decât instrumente de exploatare anoului stat satelit.

La baza controlului sovietic stãteau infiltrãrile depersoane înãuntru instituþiilor de protecþie naþio-nalã: armata ºi securitatea. Ultima a constituit timpde câteva decenii un organism intern represiv(poliþie politicã). Controlul acestor instituþii s-a fãcutprin douã cãi principale: prin numirea unei mulþi-mi de consilieri sovietici la toate nivele mai mari deregiment (în armatã) sau birouri (în securitate), ºi oaltã cale educând un numãr semnificativ de ofiþeride armatã ºi de servicii secrete în centrele similaresovietice.

ASPECTE GENERALE PRIVIND ROMÂNIA ªI PACTUL DE LA VARªOVIA

Tratatul din capitala polonezã a fost în mod ofi-cial creat încã de la început ca un instrument deapãrare ºi protecþie a imperiul socialist faþã de oposibilã agresiune din partea alianþei imperialiste ºia "instrumentului sãu militar diabolic", reputaþieataºatã NATO, acþiunile care au devenit mai multdecât suspicioase dupã reînarmarea GermanieiFederale, în 1954 - 1955.

Întrun fel, Tratatul de la Varºovia a a avut oare-cum o structurã democraticã, foarte asemãnãtoarecu NATO. Însãrcinat cu comanda a fost ComitetulPolitic Consultativ, compus din ºefii statelor princi-pale. Oricum, la ºedinþele obiþnuite au participatnumai prim-miniºtrii, miniºtrii afacerilor externe,secretarii generali ai partidelor comuniste, ªefulForþelor Armate Întrunite ºi ªeful Marelui StatMajor (dupã 1980, miniºtrii apãrãrii au fost deasemenea invitaþi sã participe). Organismul militarde execuþie era Comitetul Ministerelor Apãrãrii(creat în 1969) ºi Comandamentul Forþelor Armate

Întrunite (organism fãrã nici un aspect democraticdeoarece în aceastã organizaþie toþi ºefii erau numaigeneralii sau mareºalii sovietici). În concluzie, sco-pul creerii acestui tratat a fost pe de o partemenþinerea regimurilor comuniste ºi pe de altã partefurnizarea unei apãrãri comune, astfel cã lideriicomuniºti români au acþionat în consecinþã.

Strategic, este uºor de realizat faptul cã toatepreocupãrile se legau de miºcãrile adversarului celmai apropiat. Singura excepþia a constituit-o "pro-blema navalã" care a devenit dupã 1970 o problemãstrict operaþionalã americano-sovieticã. Dar intere-sul principal a fost planificarea posibilelor operaþiiaeriane ºi terestre pe continentul central european.Acesta a fost ºi motivul principal care a determinatURSS sã-ºi manifeste interesul pentru aliaþii est-europeni cu posibilitãþi militare corespunzãtoareîntr-un posibil rãzboi cu vestul. În 1955 analiºtii mi-litari vestici aveau deja o imagine despre cum ararãta un atac sovietic în Europa: operaþii ofensive înadâncime împotriva grupului Armatelor NordiceNATO susþinute cu forþele staþionare din Germaniade Est ºi o ofensivã secundarã împotriva grupuluiArmatelor Centrale NATO susþinutã de asemeneacu alte forþe din Germania de Est ºi Czechoslovacia.

Aceste ipoteze sunt susþinute în special dacãsocotim informaþiile noi oferite de "Planul deAcþiune al Armatei Populare Cehoslovace în situaþiede rãzboi", teorie care acum justificã clar temerilecele mai rele ale Vestului în ceea ce priveºte un atacdecisiv în Europa Centralã, condus cu armenucleare ºi convenþionale.

De-a lungul întregii existenþe sovietice, toatãlumea era convinsã cã un atac convenþional înEuropa va fi îndatã urmat de folosirea tacticiinucleare ºi a armelor strategice. În 1960 planifica-torii militari NATO credeau cã primul asalt sovieticar putea fi oprit cu primele unitãþi de linie, dar acesttip de efort ar fi diminuat posibilitãþile de apãrarevestice într-o aºa mãsurã încât al doilea atac strate-gic ar fi fost fatidic fãrã folosirea masivã a armelornucleare. Principalul manual doctrinal sovietic scrisde mareºalul Sokolovski (fost Comandant alArmatei ºi în ultima vreme Comandant al ForþelorArmate Sovietice din Germania de Est) a exprimatclar faptul cã un rãzboi pur convenþional va duce laun conflict general cu deflagraþii nucleare, perspec-tivã suficientã pentru a justifica îngrijorãrile Vestuluiîn ceea ce priveºte statele probabile pentru a fi impli-cate într-un conflict european: Germania de est,Ungaria, Czechoslovakia (cel puþin pânã în 1968) ºiPolonia (în special pentru sprijinul logistic). Pe teri-toriul Germaniei de Est a fost postat Grupul

80


MEMORIALISTICÃ

Armatelor Sovietice de Nord ºi în Czechoslovacia,Grupul Armatelor Sovietice Centrale. Acestea erauforþele sovietice de efort principal în caz de nevoie.În Ungaria a fost postat Grupul Armatelor Sovieticede Sud, gata sã dezvolte operaþii ofensive spre parteanordicã a Italiei. Pe pe de altã parte, restul mem-brilor Pactului, România ºi Bulgaria, nu nu a avut osemnificaþie militarã directã, decât protejarea flan-cului sudic al forþelor tratatului, deoarece Bulgariaera vecinã cu douã state membre NATO. Aºa cã înacest context, înconjuratã de state "socialiste ºi pri-etene" în anii 1947-1948, România s-a situat într-opoziþie relativ favorabilã ºi sigurã în timpulRãzboiului Rece, cu douã sau trei posibile excepþii:1948, când România condamnã cu toatã convin-gerea separarea între Stalin ºi Tito, 1968 cândRomânia a apãrat Czechoslovacia dupã invazia rusãºi în 1989 în timpul ºi dupã ce a avut loc revoluþiaanticomunistã românã. În concluzie, se pare cã pânãîn 1955, România a a avut un rol secundar militar,bazat pe menþinerea comunicãrii între URSS ºiarmatele din Austria ºi Ungaria. Din punct de vederestrategic, este clar cã România era aliatul cu cele maimici posibilitãþi militare dintre membrii Pactului dela Varºovia.

PERSPECTIVE STRATEGICE

Concepþia strategica politico-militarã afirmã îngeneral importanþa poziþiei geografice a statului închestiune, a capacitãþilor sale militare în termeni deunitãþi active ori de primã categorie, a cheltuielilormilitare, a relaþiilor cu aliaþii sãi, cu posibilii inamiciºi a relaþiilor ierarhice în subsistemul sãu de relaþiiinternaþionale. Dintr-o astfel de perspectivã,împartãºitã de cãtre analiºtii politici ºi militari occi-dentali în perioada Razboiului Rece, Romania fi-gureazã ca fiind un aliat destul de nesemnificativ alsovieticilor.

Prestigioasa publicaþie a Institutului pentruStudii Strategice - The Military Balance - prezintãmodestia forþelor armate române ce au rãmas limi-tate chiar ºi dupã invazia Cehoslovaciei. Ar trebui sãprivim aceastã desfãºurare de forþe drept o dez-voltare semnificativã a capacitãþilor existente lasfârºitul celui de-al doilea razboi mondial.

Forþele române au început sã adopte organi-gramele, gradele, manualele tactice ºi metodele deinstruire sovietice imediat dupã sfârºitul razboiului,din motive politice acoperite de realitate, în definitivArmata Roºie înfrânsese aproape singurã forþelecontinentale ale Germaniei naziste. Romania adoptãregiunile militare ca formã de organizare teritorialã

a armatei (eºalonul armatã se va reînfiinþa de-abiaîn 1960), sistemul de propagandã politicã ºi locþi-itorul politic al comandantului unitãþii, toate ten-dinþe instituþionale sovietice. Diviziile, corpurile dearmatã ºi regiunile militare au adoptat schemele deorganizare sovietice. Chiar dacã ulterior ºi-au schim-bat numele, devenind mari unitãþi de tancuri ºi demecanizate, cele doua divizii de voluntari romaniformate pe teritoriul Uniunii Sovietice în timpulrazboiului, "Tudor Vladimirescu-Debretin" ºi "Horia,Cloºca ºi Criºan", au dus o acþiune de pionierat înacest domeniu. O analizã a biografiilor tuturorºefilor de stat major ai armatei române, din 1951pânã chiar în 1989, aratã cã aceºtia au activat în/sauchiar au comandat aceste divizii sau urmaºele lor.

De-a lungul celor douã decade ce au urmatinvaziei Cehoslovaciei, deºi o modernizare normalaa echipamentelor era în desfãºurare, însã într-unritm lent, forþele armate române nu au crescut sem-nificativ. În vara lui 1988, secretarul general alPartidului Comunist Român stabilea structuraforþelor armate române la 18 mari unitãþi, din care14 divizii. Dotarea militarã completã, niciodatã atin-sã, ar fi presupus existenþa a 450 de avioane, 380 deelicoptere, 85 de instalaþii de rachete tactice, 4.500de tancuri, 6.500 de instalaþii de artilerie ºi racheteantitanc, 5.500 de maºini de luptã ale infanteriei etc.Astfel, nu este o surprizã sã observãm cã analiºtiioccidentali, în general, nu luau în considerarecapacitãþile militare româneºti. Într-adevãr, dacã amcompara datele de mai sus cu celelalte forþe alePactului de la Varºovia, rezultatul ar fi descurajant.În acelaºi an, 1988, numai Uniunea Sovieticã aveadesfãºurate în Europa de Est circa 30 de divizii deprimã mânã, tancuri ºi infanterie mecanizatã,susþinute de încã 20 staþionate pe teritoriul URSS,cât ºi 10 brigãzi aeropurtate ºi Armata a 40-a com-plet mobilizatã în Afganistan. Chiar ºi ceilalþi mem-bri ai Pactului de la Varºovia puteau desfãºura încãdin 1969 mai mult de 50 de divizii de tancuri ºi deinfanterie mecanizatã. S-ar putea argumenta pebunã dreptate cã, deºi numãrul diviziilor de primãcategorie ale armatei române nu este foarte impre-sionant, mãcar acestea erau echipate cu unul dintrecele mai grele ºi mai puternice tancuri din cadrulPactului de la Varºovia, M-77 (o versiune modificatãa tancului sovietic T-55). În replicã, însã, se poatespune cã numarul acestor tancuri era foarte mic, înjur de 200, ºi cã efectivele unei divizii de tancuri încãse bazau pe modelele depaºite T-34 ºi pe T-54. Maimult, implicarea tot mai mare a Armatei în cadrulactivitãþilor economice, în special în construcþii ºiagriculturã, va diminua ºi mai puternic posibilitatea

81


MEMORIALISTICÃ

de a avea o forþã armatã bine pregatitã. Cei maimulþi dintre ºoferii din cadrul armatei române erauconsideraþi calificaþi dupã numai 100 km de ºofat,atât din cauza lipsei de combustibil ce a apãrut înurma crizelor petrolului, cât ºi din cauza ca aceºtiatrebuie introduºi rapid în cadrul activitãþilor eco-nomice. Degradarea nu putea sã scape oficialilorromâni ºi comandanþilor militari. În vara lui 1989erau sesizate lui Nicolae Ceauºescu scãdereapregãtirii de lupta la tragerile cu armament de petanc sau cu armamentul de infanterie, abateri gravedisciplinare ale trupelor de grãniceri (chiar trecerifrauduloase ale frontierei de cãtre comandanþiipichetelor de grãniceri), insuficienta pregãtire acadrelor aviaþiei, acte de indisciplinã în activitãþilede securizare a armamentului ºi muniþiilor de arti-lerie. Doar în trupele de securitate erau raportaterezultate ceva mai încurajatoare. În aceste condiþii,reducerile de pânã la 50% propuse în cadrulnegocierilor de la Viena din 1989, privind redu-cerea forþelor convenþionale în Europa, puneauprobleme ºi mai serioase forþelor armate române, ºiaºa slãbite de nivelul redus al pregãtirii, moralului ºidotãrii cu armament.

Cheltuielile militare au fost sensibil reduse înanii ºapte-zeci, atât luate separat, cât ºi comparatecu cheltuielile guvernamentale sau cu produsulnaþional brut. Chiar dacã cheltuielile militare aleanilor optzeci par a reprezenta o parte mai mare dincheltuielile guvernamentale, acest fapt se datoreazãreducerilor bugetare în cazul altor sectoare aleeconomiei. Se estimeazã cã aceste cheltuieli militarese ridicau la nivelul de 5,7-6% din PNB în perioada1975-1985. În termeni de performanþã militarã, careeste în general corelatã cu capacitatea de a susþineforþe pe câmpul de luptã, România se plasa, alãturide Ungaria, la periferia Pactului de la Varºovia.

Perceperea României din punct de vedere strate-gic ca fiind unul dintre actorii militari de micãimportanþã în cadrul de ansamblu al confruntãriiEst-Vest apare astfel a fi în întregime justificatã.Analiºtii militari români nu au contrazis cu adevarataceastã poziþie. Deºi aceºtia au susþinut întotdeauna,aºa cum încã o fac ºi azi, demodatul punct de vederegeopolitic conform cãruia poziþia geograficã aRomâniei este una de o importanþã particularã, nuau considerat-o ca fiind un actor militar puternic înEuropa Centralã ºi de Est. România era destul depuþin capabilã sã poarte un rãzboi în conformitatecu cãile pe care doctrina oficialã sovieticã le consi-dera ca descriind rãzboiul viitorului: incluzând marilovituri nucleare, atât tactice cât ºi strategice, ºiimplicând un mare numãr de avioane ºi de tancuri.

Eforturile de apãrare în faþa unui atac al fortelorNATO împotriva teritoriului României impuneauclar ajutorul forþelor Tratatului de la Varºovia ºi înspecial al celor sovietice, în ambele ipoteze princi-pale de rãzboi: cea a atacului unor forþe americane ºigermane dinspre Ungaria ºi cea a atacului unorarmate turceºti, greceºti ºi americane care ar fi forþatDunãrea ºi ar fi debarcat în Dobrogea. Generaliiromâni au susþinut în general cã o strategie defen-sivã care sã implice un înalt grad de cooperare întreforþele militare regulate ºi organizaþiile paramilitare,precum gãrzile patriotice ºi formaþiunile militare aletineretului, ar fi cea mai indicata cale de a apãraþara. Doctrina "rãzboiului intregului popor" a domi-nat planurile strategice româneºti de la adoptarea, în1972, a Legii Apãrãrii Naþionale. Acest fapt aratã înmod clar cã decidenþii români erau destul deconºtienþi de posibilitatile lor de a susþine un rãzboiofensiv împotriva forþelor NATO, preferând astfel ostrategie defensivã, îndreptatã împotriva agresiu-nilor venind atât din partea NATO, cât ºi din cea aPactului de la Varºovia.

RELANSAREA POLITICII EXTERNEROMÂNEªTI

Schimbarea rapidã din domeniul politiciiexterne a Bucureºtiului apare dupã 1962-1964 curetragerea forþelor sovietice din România în 1958.Unele surse române ºi occidentale pretind cã acestlucru s-a petrecut la îndemn sovietic, axat pe ideeade a demonstra cã sistemele comuniste potsupravieþui ºi fãrã a fi susþinute de o prezenþã mili-tarã ruseascã, ori mãcar cã acest lucru este posibilîntr-o þarã care aprobã pe deplin politicile ºi princi-piile sovietice.

Începuturi timide de relansare a politicii externeromâneºti au fost fãcute încã din ultimii ani aiprezenþei trupelor sovietice pe teritoriul þãrii.Primele critici mai aspre la adresa Uniunii Sovieticeapar însã dupã ce trupele acesteia nu mai exercitauun control atât de strâns asupra liderilor de laBucureºti. Astfel, primele divergenþe majore, per-petuate ani buni în relaþiile sovieto-române, au fostlegate de propunerea specializãrii economiilorþãrilor membre CAER, României ºi Bulgarieirevenindu-le roluri predominant agricole, lucrutotalmente incompatibil cu politica de industri-alizare a þãrii, al cãrei al doilea val fusese iniþiat în1956. În 1960, deºi timid, primele critici ale ten-dinþelor de specializare ies la suprafaþã. O datã cutrecerea anilor, poziþiile devin mai dure, uneori denerecunoscut pentru un fost aliat intim al Uniunii

82


MEMORIALISTICÃ

Sovietice. În 1963, pe fond-ul debuºãrii pe scenadeschisã a conflictului sovieto-chinez, nemulþumi-rile Bucureºtiului faþã de instrumentele de controlpe care sovieticii le foloseau direct pe teritoriul RPRies la ivealã, chiar dacã iniþial doar în cadre foarteoficiale. Astfel, liderul comuniºtilor români criticã,cu o virulenþã de neînchipuit în urmã cu câþiva ani,prezenþa consilierilor sovietici, acuzându-i voalat despionaj. Aproape imediat apare în dezbaterileinterne ºi chestiunea conflictului chinezo-sovietic,cu o abordare surprinzãtoare a liderilor de laBucureºti, care nu mai luau de la sine înþeleasã opoziþie pro-sovieticã.

DECLARATIA DIN APRILIE '64

Declaraþia era afirmarea unui mod complet nouîn care li-derii români întelegeau sã-ºi reprezinterelaþiile internaþionale. Pentru ei "partidele comu-niste ºi muncitoreºti din þãrile socialiste au aºezat labaza acestor relaþii principiile independenþei ºisuveranitãþii naþionale, egalitãþii în drepturi, avanta-jului reciproc, întrajutorãrii tovãrãºeºti, neames-tecului în treburile interne, respectãrii integritãþiiteritoriale, principiile internaþio-nalismului socia-list". Prioritarã în Declaraþie rãmâne însa poziþia saeconomicã. În acest sens putem mai degraba vorbide o tentativã de autonomizare economicã aRomâniei în interiorul subsistemului coordonat deUniunea Sovieticã. Astfel, Bucureºtiul afirmã rãspi-cat cã ideea organului unic de planificare, comunpentru toate þãrile din CAER, comportã implicaþiieconomice ºi politice dintre cele mai serioase.Conducerea planificatã a economiei naþionale eraunul din atributele fundamentale, esenþiale ºiinalienabile ale suveranitãþii statului socialist, iarplanul de stat este unic ºi indivizibil, din el nu se potextrage parþi sau secþiuni care sã fie transferate înafara statului. Conducerea economiei naþionale înansamblu nu este posibilã dacã problemele condu-cerii unor ramuri sau intreprinderi sunt scoase dincompetenþa partidului ºi guvernului þãrii respectiveºi trecute unor organe extrastatale. Teza dupã careacest act de contestare, fie ºi teoreticã, a hegemonieisovietice este inspirat de adoptarea unei liniinaþionale de cãtre comuniºti este necontestatã pânãîn prezent. ªi dupã schimbarea conducerii de laBucureºti, în urma decesului lui Gheorghiu-Dej înmartie 1965, poziþia româneascã a rãmas pe liniaDeclaraþiei. Nicolae Ceauºescu, tânãrul prim-secre-tar român, admitea cã pot sã aparã deosebiri de ve-deri ºi de interpretare cu privire la problemelemiºcãrii revoluþionare internaþionale sau la pro-

blemele dezvoltãrii sociale contemporane. Cheiaacestor probleme trebuia sã fie gasitã în dezbateriprincipiale, bazate pe respectarea normelor de bazãale raporturilor dintre popoare, a principiilor inde-pendenþei, egalitãþii în drepturi ºi neamestecului întreburile interne ale altor popoare. Astfel, româniitrebuie sã se bazeze pe sistemul de securitate alPactului de la Varºovia oricând ar apãrea ameninþãrivenite dinspre Vest ºi sã se distanþeze de Pact oricândasemenea ameninþãri nu existã. Dupã 1964 ºi în aniiurmãtori, România a început a fi tot mai mult pri-vitã ca fiind un fel de nouã Iugoslavie. Atitudineatitoistã pãrea sã aibã originea mai întâi în politicilelui Gheorghiu-Dej, ce au dominat în mod indis-cutabil primii ºapte sau opt ani ai guvernariiCeauºescu. Aceastã stare de fapt putea aduceRomâniei recunoaºterea internaþionalã a regimului,foarte necesarul capital strãin, dar ºi, de ce nu, faimapentru noul sãu lider.

CONDAMNAREA INVADÃRII CEHOSLOVA-CIEI ªI "RÃZBOIUL ÎNTREGULUI POPOR"

Opoziþia româneascã la anumite tendinþe deintegrare din ce în ce mai strânsã a forþelor armateromâneºti în interiorul Tratatului a început sã fieexprimatã dupã 1965 din ce în ce mai des. Actulcentral al opoziþiei româneºti la acþiunile hege-monului subsistemic rãmâne condamnareainvadãrii Cehoslovaciei, act ce pãrea sã înaspreascãradical relaþiile cu vecinul de la Rasarit. Intr-adevar,în urma mult aclamatului discurs din 21 august1968, România a pãrut, pentru câþiva ani, a se aflape o traiectorie ce conducea cãtre conflictul cuURSS. Afirmând cu fermitate cã "intrarea trupelor acinci þãri socialiste în Cehoslovacia este o maregreºeala ºi un mare pericol asupra pãcii în Europa ºiasupra convingerilor socialiste în lume", NicolaeCeauºescu întelegea sã se situeze mai degrabã pepoziþiile Vestului decât sã adere la acþiunile aliaþilorsãi. În acelaºi discurs, el lanseazã bazele unei noidoctrine militare care va ajunge mai târziu sãdomine politica de apãrare româneascã, aceea a"rãzboiului întregului popor". Aceeaºi tendinþã sepoate spune cã a continuat, de-a lungul întregiiperioade de regim comunist în România. Întradevãr,pânã în anii '80, inclusiv un numãr însemnat deanaliºti occidentali subliniau rolul pe care l-a avutRomânia în dinamizarea relaþiilor Est-Vest. Aceºtiasubliniau în general conflictele permanente exis-tente între conducerea de partid de la Bucureºti ºicorespondenta sa de la Moscova, atât în cadrulPactului de la Varºovia, cât ºi în cadrul CAER, consi-

83


MEMORIALISTICÃ

derându-le ca fiind dovezi ale autonomiei Românieiîn inter-iorul blocului estic. Toate luãrile de poziþiedin documentele oficiale ºi propagandistice, inclusivdin manualele influente în pregãtirea diplomaþilorromâni din ultimele douã decenii ale socialismuluiconcurau în a acredita imaginea unei þãri indepen-dente, a cãrei politicã externã se întemeiazã pe con-siderentele realiste ale interesului naþional, peapãrarea suveranitãþii naþionale ºi a integritãþii teri-toriale a statului. Politica de pace ºi de angajamentinternaþional pe care liderii români ai perioadeipretindeau cã o duc capãtã proporþii continentale ºiistorice în literatura propagandisticã a vremii. Astfel,unii autori români au mers pânã la a susþine cãActul Final de la Helsinki îºi are ori-ginea în concep-tul de edificare a unui sistem de securitate ºi coope-rare în Europa edificat de Nicolae Ceauºescu în1970.

Foºti lideri români, analiºtii ºi istoricii contem-porani tind sã considere cã poziþia României în in-teriorul blocului estic de dupã 1964-1968 a fost unade profundã autonomie ºi opoziþie faþã de UniuneaSovieticã. Aceastã abordare pune un accent puternicpe legatura între politica externã de dupã 1964-'68ºi puternicele sentimente antisovietice ce au avutdrept puncte maxime anul 1940 ºi perioada de dupãînfrângerea din 1944. Sunt explorate în multelucrãri diferenþele ce au apãrut înãuntrul Pactului dela Varºovia pânã la sfârºitul perioadei comuniste.

Când nu se scursese încã un an de la invadareaCehoslovaciei, conducerea de la Bucureºti declarãdeja tranºant cã: "Þara noastrã va dezvolta ºi înviitor colaborarea cu armatele þãrilor membre aleTratatului de la Varºovia, cu armatele celorlalte þãrisocialiste, fiind gata sã-ºi îndeplineascã oricând obli-gaþiile în cadrul unui atac imperialist". Afirmaþia eracu atât mai tranºantã, cu cât în martie 1969, decifoarte devreme dupã discursul din 1968, o delegaþieromânã condusã de Nicolae Ceauºescu participã laBudapesta la reuniunea Tratatului de la Varºovia, încare s-au adus cele mai însemnate modificari orga-nizaþionale din istoria de pânã atunci a Pactului,fireºte þinând seama de sensibilitãþile partenerilorminori ai URSS.

Însã, odatã cu trecerea anilor '80, perspectiveleoccidentale pãreau a-ºi modifica opiniile vizând po-ziþia diplomaticã a României comuniste. Dupã efor-tul militar american de la începutul decadei, forþelesovietice ºi aliatele lor din Europa Centrala pãreau afi din ce în ce mai depãºite, o ofensivã a acestora încâmpiile germane fiind improbabilã sau uºor dereþinut de forþele armate ale NATO. Regimul comu-nist de la Bucureºti a început a fi perceput tot mai

mult nu ca un potenþial disident în interiorul blocu-lui, ci mai degrabã ca un guvernãmânt brutal, carenu se conforma cerinþelor Acordului de la Helsinki.Mai mult, la sfârºitul decadei apãrea din ce în ce maievident cã regimul de la Bucureºti devenea tot maidependent, în privinþa politicilor sale economice, delivrãrile sovietice de petrol ºi de piaþa oferitã deCAER. Astfel, orice opoziþie faþã de reformele dinUniunea Sovietica ori din celelalte state ale Pactuluide la Varºovia ar fi putut atrage dupã sine unrãspuns economic ce ar fi avut un efect mult maidevastator asupra economiei socialiste a Românieidecât o invazie de tipul celei din 1968. Acum estebine cunoscut faptul cã, în cadrul ultimei întâlniri cuMihail Gorbaciov, dictatorul român era mult maiaxat pe discursul economic legat de livrãrile de gazenaturale ºi de petrol decât pe promovarea "doctrineiBrejnev" împotriva schimbãrilor democratice dinEuropa de Est. În viziunea occidentalã nu pãrea sãmai conteze nici faptul cã deja de aproape douãdecenii România susþinea consecvent cã cel mai bunlucru pentru securitatea internaþionala ar fi lichi-darea simultana a blocurilor militare, NATO ºiTratatul de la Varºovia. La sfârºitul anilor 1980, per-spectivele occidentale deveniserã deja categorice:România era un stat izolat în interiorul bloculuisovietic, cu o politicã externã ce se îndrepta din ce înce mai mult spre regimuri totalitare islamice caresusþineau terorismul internaþional ºi cu o politicãinternã care încãlca toate prevederile interne ºiexterne (semnate de liderii de la Bucureºti) legate derespectarea drepturilor omului. Pare destul de sigura afirma cã perspectivele occidentale erau mult maipuþin entuziaste în privinþa rolului României înPactul de la Varºovia decât erau în anii ºaizeci ºiºaptezeci ºi sensibil mai puþin entuziaste decât celemai multe surse româneºti pânã în acest moment.

BIBLIOGRAFIE

1. Calafeteanu Ion - Diplomaþia româneascã înSud-Est-ul Europei, Ed. Politicã, Bucureºti, 1980.

2. Ceachir Nicolae -Marile puteri ºi România,Ed. Albatros, Bucureºti,1996.

3. Paul Niculescu Mizil - O istorie trãitã - Ed.Enciclopedicã, Bucureºti, 1997.

4. Constantin Mostofoi - Consideraþii cu privirela strategia militarã a României în perioada postbe-licã, Ed. Nummus, Bucureºti, 1999.

84


MEMORIALISTICÃ

anul ix nr. 2 (16) - · pdf fileobligatorie a tehnicii de tancuri o colonel ion...

Documents