anuarul - bcu clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/...б sofie şi 53 în ştiinţe. au...

A N U A R U L UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I. CLUJ

PE ANUL ŞCOLAR 1928—29

R E C T O R U L A N U L U I :

EMIL HAŢIEGANU

CLUJ TIPOGRAFIA NAŢIONALĂ S. A., STRADA REGINA MĂRIA NR. 36

1929.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

ANUARUL UNIVERSITĂŢII REGELE FERDINAND I. CLUJ

PE ANUL ŞCOLAR 1928—29 i

R E C T O R U L A N U L U I :

EMIL HATIEGANU 9

Biblioteca Universităţii Rs-sto F s r d i n a n d I.

din C L U J .

E X E M P L A R L : : G ; , L .

C L U J T I P O G R A F I A N A Ţ I O N A L Ă S . A „ S T R . R E G I N A M Ă R I A 3 6 .

1929


I. o

RECTORATUL


R A P O R T U L R E C T O R U L U I

I .

I n c u v â n t a r e a mea de deschidere din a n u l t recut de încheere e x p r i m a m o dor in ţă , ca t i ne r imea n o a s t r ă u n i v e r s i t a r ă , p o r n i n d pe calea cea a d e v ă r a t ă şi s i n g u r ă d u c ă t o a r e la scop: a p r o f u n d a rea în l inişte a şt i inţelor p e n t r u ca r i s'a dedicat , să închee a n u l 1928/29 de şcolar i ta te cu u n activ, ca re să le facă cinste lor, U n i vers i tă ţ i i noas t r e şi din care să t r a g ă foloase şi ţ a r a a căre i cetă ţen i , n u n u m a i cu d r ep tu r i , d a r şi cu da to r i i sunt , şi ei. P e n t r u m i n e ca Rector al ace lu iaş a n îmi f ixam de p r o g r a m : cu l t ivarea bune lor r e l a ţ i un i colegiale, s t â r p i r e a d in acţ iuni le un ive r s i t ă ţ i i a o r i că ro r veleităţi , ca re n ' a u ce c ă u t a în i n t e r io ru l acestei I n -s t i tu ţ iun i de î na l t ă cu l tu ră , cu u n cuvân t p ă s t r a r e a l iniştei f ă r ă de ca re n u se poate a t inge scopul, a s i g u r a r e a m u n c i i şi a p r o păş i r i i rodnice .

Gra ţ ie sp i r i tu lu i de perfectă a r m o n i e şi dor de m u n c ă i n tensivă a t u t u r o r factori lor componenţ i , a n u l care a t recu t peste noi pu tem s p u n e că a fost în genera l u n a n de l inişte şi m u n c ă rodn ică .

P ro feso r imea a desvoltat o act ivi ta te şt i inţif ică care a r pu tea face cinste or icăre i Univers i tă ţ i cu t recut m a i înde lunga t . F i e c a r e d in m e m br i i corpulu i profesora l a da t ceva ţ ă r i i d in sufletul său , fie pe cale şt i inţifică, fie pe cale de act ivi tate publ ică , încâ t

•Se poate s p u n e f ă r ă a ne m â n d r i , că f iecare d in noi d u p ă pu t e rile sale, a c ă u t a t să-ş i facă d a t o r i a că t re ţ a r ă .

T ine r imea s tud ioasă , deşi în m a r e a ei ma jo r i t a t e , pe l â n g ă toate a ju toare le p r imi t e dela Stat , a lup ta t şi î n acest a n cu m a r i mizer i i , totuşi în genera l ş i -a făcut da to r i a , în s â r g u i n ţ ă a p rog re sa t şi a înţeles no ta vremii , că s i ngu r omul bine p r e gă t i t poate lua lup ta vieţii cu şanse de reuş i tă . E de a juns să amin t e sc aci a tâ t că, în a n u l t recut a u fost l icenţiaţ i 169 c a n d ida ţ i , d in ca r i 10 în drept , 31 în fa rmac ie , 75 în litere şi filo-


б

sofie şi 53 în şt i inţe. Au fost p romova ţ i doctori 177 candidaţ i , , d in ca r i 102 în drept , 1 în drep t canonic , 14 în şt i inţele de s tat , 5 3 în medic ină , 2 în f a rmac ie , 2 în l i tere şi filosofie, 2 î n ş t i inţele n a t u r a l e şi 1 în chimie. 1)

/ S tuden ţ imea în a t i t ud inea ei ex t r a şco l a ră , cu ocazia s ă r bă tor i lo r na ţ iona le d in acest a n şcolar, s'a mani fes ta t î n m o d demn, i a r cu ocazia se rbăr i lo r jub i l a re dela Alba- Iu l ia , p r i n ed i t a rea u n u i A l m a n a c h de toa tă va loarea , p r e c u m şi p rezent a r e a lor în g r u p o rgan iza t şi d iscipl inat , a s t â rn i t a d m i r a ţ i a ţ ă i i i , ca re a fost p rezen tă la aceas tă î n ă l ţ ă t o a r e s ă r b ă t o a r e n a -

У ţ ională . P r i n s fa tur i pă r in teş t i , izvorâte d in t r 'o dragos te nep recu

peţită, a m cău ta t să conving t i ne r imea n o a s t r ă ca să l ă rgească tot m a i m u l t d r u m u l apuca t , î n r e g i m e n t â n d î n t r e a g a t i n e r i m e în r i t m u l ce d u p ă a t â t ea înce rcă r i se desemnează zi de zi tot m a i c lar pe or izontu l năzu in ţe lo r în spre m a i bine. Astfel m â n ă în m â n ă , vom pu tea cu o zi m a i î na in t e să a jungem la a r m o n i a şi l iniş tea t rebuinc ioase Muzelor .

I I .

T recând la detali i , Univers i t a tea n o a s t r ă a avu t la s fârş i tu l acesui a n şcolar î n corpu l profesora l 125 m e m b r i , d in t r e ca r i 78 profesor i t i tu lar i , 5 profesori agrega ţ i , 17 conferenţ ia r i , 20-' docenţi şi 5 lectori. Gu d u r e r e t rebue să a m i n t i m aci p ie rde rea colegului conferen ţ ia r dela Li tere G. G. Mateescu, fostul d i rector a l şcoalei r o m â n e din Roma , ca re a decedat la 8 I u n i e 1929. F ie- i ţ ă r â n a b inecuvân ta tă .

1. — Dl Teodor Naum profesor sup l in i to r la c a t ed ra de l imba şi lit. l a t ină , dela m o a r t e a r eg re ta tu lu i Bogrea , a fost n u m i t profesor t i tu la r la aceiaşi ca t ed ră p r i n I. D. R. No. 1193/1929, publ icat în M. Oficial No. 88 din 22 Apri l ie 1929.

2. — Dl Cnnst. Diculescu, a fost definit izat în postul de conferen ţ ia r pen t ru I s to r i a Universa lă . I. D. R. No. 2632/1928 ( ad re sa Min. In s t r . No. 142.287/1929.

3. — Dl Liviu Rusu, a fost î n s ă r c i n a t cu sup l in i r ea conferinţei de Psihologie şi Filosofie, c rea tă în 1928, ( ad r e sa Mi-nis t! I n s t r u c ţ i u n i i No. 25.948/929.

4. — Dl Const. Daicorici, a fost î n s ă r c i n a t cu supl in i rea conferinţei de Ant ichi tă ţ i şi Ep igra f ie în locul devenit vacan t

>) A se vedea în continuare statistica pe naţionalităţi şi tablourile nominale publicate în cap. Facultăţilor respective.


7

p r i n decedarea r eg re t a tu lu i G. G. Mateescu, ( ad re sa M. I n s t r . No. 87.477/929.

Distincţiuni, s 'au aco rda t u r m ă t o r i l o r dni profesor i :

Boi lă R o m u l şi E m i l H a ţ i e g a n u , „S t eaua R o m â n i e i " în g r a dul de M a r e Ofiţer.

Onisifor Ghibu şi Silviu Dragomi r , „ C o r o a n a R o m â n i e i " în g r a d u l de M a r e Ofiţer.

Gustav Kisch, Coroana de Ste jar a Ducelui de L u x e m b u r g . Const. Mar inescu , u n p r e m i u a c o r d a t de Academia de L i

tere d in Barce lona .

Consiliul Facultăţii de Litere a proclamat ca profesor de onoare al acelei Facultăţi pe dl Profesor N i c o l a e I o r g a dela Univ. din Bucureşti. Senatul Univ. a ratificat această alegere în şedinţa din 4 Martie 1929.

o

Personalul ştiinţific auxiliar. I n acest a n a fost u r m ă t o r u l : 43 şefi de l uc ră r i , 93 Asistenţi , 22 Asistenţ i onorifici , 102 P r e p a r a t o r i , 40 P r e p a r a t o r i onorif ici . I n total 300.

Misiuni:

a ) In ţară1'):

b) In străinătate:

Dl profesor V. Onişor a fost delegat de guve rnu l r o m â n ca exper t j u r id i c la Rappa l lo , în Comis ia î n s ă r c i n a t ă cu soluţ ion a r e a ches t iuni i op tan ţ i lo r u n g u r i .

Dl profesor I. Iac'bbovici a lua t p a r t e la Congresul de Chir u r g i e d in P a r i s , în cal i tate de m e m b r u a l Asociaţiei franceze în l u n a Octomvrie 1928, î m p r e u n ă cu dl. profesor Emi l Ţeposu, i a r la 19 Decemvrie 1928, dl. profesor Iacobovici a fost ales Sen a t o r al Univers i tă ţ i i .

Dl profesor I o a n I . M ţ e s c u a r ep rezen ta t F a c u l t a t e a de Medicină , la Congresul I n t e r n a ţ i o n a l de Fiziologie d in Boston.

Dl profesor Sexti l P u ş c a r i u a lua t pa r t e la Congresul Re vistelor de Filologie R o m a n i c ă d in P a r i s .

Dl profesor Gustav Kisch. a lua t pa r t e la Congresul In t e r na ţ i ona l de I s to r i a Religii lor ţ i nu t la L u n d (Sued ia ) .

') Sunt specificate în rapoartele Decanatelor publicate în continuare.


8

Dl prof. Cons tan t in Mar inescu , a lua t p a r t e la Congresul I s to r ic i lor d in Veneţia şi a fost delegat î n Comisia de p a r t i c i p a r e a R o m â n i e i la Expoz i ţ i a d in Barce lona .

Dl prof. E m i l P a n a i t e s c u , a lua t p a r t e la s e rba rea c e n t e n a r ă a I n s t i t u tu lu i de Arheologie din Ber l in , i a r d u p ă m o a r t e a r eg re t a tu lu i G. G. Mateescu a fost ales ca d i rec tor al şcoalei r o m â n e d in R o m a .

Dl prof. V lad imi r Ghidionescu, a lua t p a r t e la Congresul I n t e r n a ţ i o n a l de Pedagogie din Elsenor ( D a n e m a r c a ) .

Dni i prof. Teodor C a p i d a n şi Silviu D r a g o m i r a u lua t pa r t e la Congresul s lavişt i lor d in P r a g a .

Dl prof. Virgi l B ă r b a t a lua t p a r t e la congresul i n t e r n a ţ i o n a l de educa ţ i a adul ţ i lor ţ i nu t la Gambr idge (Angl ia) ')

Dl profesor I . Popescu-Voi teş t i , î m p r e u n ă cu dl. Petcovici profesor de Geologie la Unive r s i t a t ea d in Belgrad , însoţ i ţ i de dl. confe ren ţ i a r Lucovici, dela aceiaş i Univers i ta te , a u s tud ia t defileul D u n ă r e i î n t r e T u r n u - S e v e r i n şi Mi lanova ţ -Soin i ţa , în vederea r a c o r d ă r i i s tudi i lor geologice pe ambele m a l u r i .

Dl profesor I . Popescu-Voi teş t i , î m p r e u n ă cu dl L. Kober , profesor la Univers i t a tea d in Viena, a m a i făcut cerce tăr i în Munţ i i Apuseni , în vederea r a c o r d ă r i i tectonicei Apuseni lo r cu tectonica Carpa ţ i lo r .

Dl profesor P e t r e Sergescu a fost ales ca delegatul F a c u l tă ţ i i de Şti inţe la Congresul Matemat i c i an i lo r slavi de la V a r şovia, şi a lua t p a r t e la Congresul I n t e r n a ţ i o n a l a l M a t e m a t i cieni lor la Bolonia .

E x t e n s i u n e a Un ive r s i t a ră , Asociaţ ia profesori lor dela aceas tă Univers i ta te , a v â n d ca preşedinte pe dl profesor Virgil Bărbat, i a r ca secre tar genera l pe dl profesor Florian Ştefănescu-Goangă, a ţ inu t u n n u m ă r î n semna t de conferinţe în Cluj şi provincie . *)

Lucrări I n acest a n a a p ă r u t în e d i t u r a Univers i tă ţ i i al doilea fasci

col d in l u c r a r e a dlui profesor I . Grinţescu, î n t i t u l a t ă „Cur s de Bo tan i că Genera lă" , i a r în ed i tu ra „Cu l tu r a N a ţ i o n a l ă " a a p ă r u t l u c r a r e a dlui profesor 0 . Ghibu, î n t i t u l a t ă „Univers i ta tea Daciei S u p e r i o a r e " , e x t r a s ă d in monogra f i a Ardea lu lu i ce s'a t i pă r i t cu ocazia se rbăr i i p r i m u l u i deceniu dela desrobirea Ar dea lu lu i .

') A se vedea ultimul capitol al Anuarului.


9

In ce priveşte organizarea învăţământului în cu r su l acestui a n s'a o rgan iza t definitiv In s t i t u tu l de S tud i i Clasice, in i ţ i a t î n 1919 de r eg re t a tu l profesor Vasile P â r v a n . E l c u p r i n d e catedrele .şi s eminar i i l e de L. el ină, L. l a t ină , I s t o r i a Ant ică şi Arheologie, este condus de u n di rector ales pe t re i an i , î n p e r s o a n a dlui profesor E m i l P a n a i t e s c u şi este in s t a l a t în S t r a d a Genera l Ghe-r e sču No. 2. P e n t r u o r g a n i z a r e a defini t ivă a Muzeulu i de A r heologie ş' A r t ă s 'a in terveni t la Minis te ru l I n s t r u c ţ i u n i i să se ia m ă s u r i u rgen te p e n t r u l i ch idarea chest iuni i Muzeului N a t i o n a l a l Ardea lu lu i . I n cu r su l acestui a n s 'au cre ia t la î ' a c u l t a t e a n o a s t r ă de Medic ină o ca t ed ră de F iz io te rap ie şi balneologie şi o c a t e d ră de Semiologie medica lă .

Aici t rebuie să a m i n t i m , ca u n fapt i m p o r t a n t , a n u m e : I n vederea const rucţ i i lor , a m e n a j ă r i l o r şi r epa r a ţ i i l o r necesare I n s t i tu te lor acestei Univers i tă ţ i , guve rnu l ne -a aco rda t s u m a de

o

25,000.000 Lei, d in care s 'au începu t p â n ă a c u m u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i : Cons t ru i r ea u n u i nou Muzeu Botanic , cons t ru i r ea u n u i nou etaj la Bibliotecă, cons t ru i r ea u n e i a r i p i la I n s t i t u tu l de Ana tomie , c u m p ă r a r e a une i case p e n t r u In s t i t u tu l de Bac te r io logic, cons t ru i r ea une i cupole la Observa toru l Ast ronomic , cons t r u i r e a une i a r i p i la I n s t i t u tu l de Fiziologie, diferite r e p a r a ţ i i la P a l a t u l Univers i tă ţ i i şi la celelalte Ins t i tu te .

I n s t i t u tu l de Is tor ie N a ţ i o n a l ă a c u m p ă r a t u n local p r o p r i u în s t r a d a Nicolae I o r g a No. 11.

C ă m i n u l A v r a m l a n c u , gra ţ ie une i conducer i chibzuite, a rea l iza t economii d in care a c u m p ă r a t o m a r e c lădi re în S t r a d a Regală No. 29 sp re a amena j a un c ă m i n pen t ru asis tenţ i i şi p r e p a r a t o r i i Universi tăţ i i .

Relaţii externe Univers i ta tea noas t r ă , a avu t şi a n u l acesta ca şi in an i i

precedenţ i n u m e r o a s e r e l a ţ iun i cu s t r e ină ta tea . Ci tăm d in t re acestea u r m ă t o a r e l e :

Univers i t a tea d in Toulouse ne-a inv i ta t la serbăr i le celui •de a l VI I - lea cen tenar , la ca re a fost delegat din p a r t e a noas t r ă , colegul Rene J e a n n e l .

La F a c u l t a t e a de Şti inţe, a avut loc u n congres al M a t e m a ticienilor r o m â n i la ca re a u luat p a r t e şi u r m ă t o r i i s avan ţ i ^străini:


10

Dl Yito Yoltera, profesor la Univers i ta tea din Roma, care a. făcut două c o m u n i c ă r i :

1. — „ A s u p r a fenomenelor he red i t a r e în elast ici tate şi elec-t r o d i n a m i c ă " .

2. — „Teor ia m a t e m a t i c ă a lupte i p e n t r u v ia ţă" . Dl V. Sierpinski, profesor la Univers i t a tea d in Varşovia, ca re

în l u n a Maiu 1929 a ţ inu t u n c u r s complect a s u p r a „Teoriei A n -samble lo r" î n zece lecţ iuni .

Dl Paul Montei dela Sorbona , care a ţ inu t în luna Maiu u n cu r s din „Teoria, funcţiunilor '" în zece lecţiuni.

Dl Jean Perrin dela Sorbona , a ţ inut în 13 Iun ie , o confer inţă cu subiectul „Discont inu i ta tea ma te r i e i " , i a r în 14 I u n i e o a l tă confer in ţă cu subiectul „ I n t r o d u c e r e molecu la ră şi f luorescentă" .

F a c u l t a t e a de Medic ină şi F a r m a c i e a fost v iz i ta tă de dl Marcel Labbe, profesor la F a c u l t a t e a de Medic ină din P a r i s , ca re a ţ inu t în ziua de 1 Maiu o confer in ţă cu subiectul „ I n suficienţa hepa t i că" .

Dl Rene, Sand, medic belgian, a ţ i nu t o confer in ţă în 15 Mar t i e cu ti t lul „Medicina Socia lă" .

F a c u l t a t e a de Drep t a fost v iz i ta tă de dl H. Capitant, p ro fe sor la Facu l t a t ea de Drept d in P a r i s , ca re în z iua de 4 M a i u 1929 a ţ inu t o confer inţă despre „Proec tu l codului i n t e rna ţ i ona l al obl iga ţ iuni lor şi cont rac te lor" .

F a c u l t a t e a de Li tere a fost v iz i ta tă în acest a n de p a t r a s avan ţ i ca re au lua t contact cu profesori i şi s tudenţ i i noş t r i şi a u ţ inu t p e n t r u publ ic şi s tudenţ i conferinţele nota te m a i jos :

Dl Jean Ca part, profesor de Egiptologie la Univers i t a tea d in Liege, a vorbit despre civil izaţia eg ip teană şi ul t imele descoper i r i la mormin t e l e F a r a o n i l o r .

Dl H. Focillon, profesor de I s to r i a Artelor la Sorbona , a vorbit despre „Sp i r i t u l po r t r e tu lu i f rancez" .

Dl Charles Diehl, profesor de Bizant inologie la Sorbona , a vorbit despre „Gonstant inopolu l în v remea Comneni lor" .

Dl Jules Yendryes. profesor de linguis'tică la Sorbona , a ţ i nu t două conferinţe la Univers i t a te : 1. — Documente de l imbă celtică în r a p o r t cu l imba la t ină : 2. — Estet ica l imbajului , i a r la Muzeul Limbii R o m â n e a ţ inut o comunica re .

Donaţii. Marele f i l an t rop r o m â n Yirgil Cioflec şi-a e x p r i -


11

m a t do r in ţ a de a dona Univers i tă ţ i i o m a r e şi va lo roasă colecţie de t ab lour i de Grigorescu şi Luch ian , cum şi alte obiecte de a r t ă .

Această donaţ ie este în c u r s de t ra ta t ive .

I n acest a n şcolar Univers i ta tea n o a s t r ă a înscr i s u n n u m ă r de 3021 s tudenţ i , ad ică cu 280 m a i mul ţ i ca î n a n u l p recedent . Din t re aceşt ia , 1079 la Drept , 646 la Medicină, l ă 2 la F a r macie , 709 la Litere şi Filosofie, 455 la Ştiinţe.*)

P e n t r u p r egă t i r ea şt i inţif ică a acestui n u m ă r de 3021 s tu denţ i S t a tu l r o m â n a cheltui t în acest a n şcolar s u m a de 159,765.895 Lei. 0 s u m ă cons iderabi lă şi o jer t fă d in p a r t e a cetă ţeni lor ţă r i i , ca r i a ş teap tă o con t r ava loa re în b u n a p r egă t i r e a e lementelor intelectuale ale na ţ iun i i . /

I I I .

o Rector : E Haţieganu.

>) In paginile următoare se dau statistici detailate.


12

Senatul Universitar: Rector: E M I L H A Ţ I E G A N U Prorector: G. Bogdan -Du ică Ђесат: Victor Onişor

Goriolan Tă ta r i i Onisifor Ghibu I . Popescu-Voi teş t i

Prodecani: R o m u l Boilă I o a n Drăgo iu Teodor C a p i d a n Aure l Angelescu

Secretar general: Dr. Cons tan t in J u r c a n .

Personalul Rectoratului: Rectoi:

E M I L H A Ţ I E G A N U Prorector:

G. BOGDAN-DUICĂ Secretar general: Dr. Cons tan t in J u r c a n Secretar: I o a n A. Vătăşescu Impiegaţi: I r i n a R a n t a , I o a n Ruja , M ă r i a Trifu Custode: G a ş p a r Ki r sch Camerist: Iosif Kovâcs

Personalul Administraţiei: Administrator . , . Dr. Simion Nicoară. Contabit-şef . . . . Bela Dâvid. Casier Ioan Galoş. •Şefi de birou . . . . Ioan Moldovan, Ernest Geiger Secretar Andrei Secui. Ajutor Secretar . . . Elisabeta Erdosi . Impiegaţi Margareta Pramer , Olga Pop ,

Măria Garaţi . Intendent Vasile Ranta, Mecanic Leopold Steuermann. Portar Iosif Man. Oameni de serviciu . Iosif, Piroska, Audrei Cipcigan, Constant in

Hidişan, Dumitru Cucea, lulia Piroska, Măria Cipcigan, Ana Lorincz.


1 3

Comisia Căminurilor: Preşedinte: R o m u l Boi lă Membrii: P e t r e P o r u ţ i u , delegatul Facu l t ă ţ i i de Drept

Ti tu Vasi l iu, delegatul F a c u l t ă ţ i de Medic ină George Giuglea, delegatul Facu l t ă ţ i i de Li tere I o a n Grinţescu, delegatul Facu l t ă ţ i i de Şt i inţe F l o r i a n Ştefănescu-Goangă, dir . Găm. „A. I a n c u " A l e x a n d r u Borza , d i r . Găm. S tudente lor I o a n Niţescu, d i r . C ă m i n u l u i „V. B a b e ş " Nicolae D r ă g a n u , dir . Căm. „Casa î n v ă ţ ă t o r i l o r "

Secretar: Dr. Cons tan t in J u r c a n .

Comisia Bibliotecii: G. Bogdan-Duică , P ro rec to r , Preşedin te le Comisiei T r a i a đ P o p , delegatul Facu l t ă ţ i i de Drept Ti tu Vasi l iu, delegatul Facu l t ă ţ i i de Medic ină . Nicolae D r ă g a n u , delegatul F a c u l t ă ţ i i de Li tere E m i l Racovi ţă , delegatul Facu l t ă ţ i i de Şti inţe. E u g . Ba rbu l , d i rec toru l Bibliotecii Secretar: V. L u p a n , bibliotecar.


Total:

1 Ştiinţe

. . j

I Litere .

.

şi

I Farmacie

.

I Medicină

.

Drept

. .

Num

irea

facultăţii

3021

л. O i UI

-a o CD

o s c o C i

10791

Numărul studenţilor ordinari

2286 CD OS

321 CO o s

O i C i o s

1047

studenţi

După

După

-a o s c n

g t o

o s 0 0 QO

o s CD

QC o s

o s CO

studente

sex

1262

c o o s

OS

t-* c o o

CO

C i

o s O i gr. ort.

QC O i C i

o s . o o 88 o - 3

Ol

o s o< O i

gr. cat. a î i 8? Ol

C i C i

rom. cat. c

•a t*

CO M-O i

h-» O i

c u o s

t o o s

0П t o

reformaţi

reli

OS * o s

1—1 c o o *»•

c o evang.

gium

gium

o s o -Л O i o s 1— unitari n

t-* -O C i C i

CO o s

c o o o s , o s

CD *>-

izraeliţi c c - o o s

CD CD

t-* t o c o C i C i

o s o Vechiul Regat 2390

OS c o O '

rt^ - i c o

rt^ O i 0 0

1018

Transilv. şi celelalte părţi

t o o s ac c o 1 Bucovina

O i o s o s 1 1—'

Oi Basarabia O c o c o o s c o Cehoslovacia c

•o s» *>

ac CC c o t o Ungaria

c •o s»

C i 1 o s 1 i o s Austria 3

Ol 1 -a 1 - a Iugoslavia

а ş

- a c o c o Polonia (-»-n

c o 1 1 Franţa •% n

CE — 1 -] 1 Rusia

CD i i 1 0 0 1 Macedonia

OS 1 1 CO 1 Bulgaria

o s c o 1 1 Diferite

3021 СЛ СЛ

-.1 O CD

o s t o

C i

C i

1 1079

1

In total


15

S T A T I S T I C A Burselor de Stat *) acordate studenţilor acestei Universităţi

în anul şcolar 1928-29.

Burse în natură Burse n bani 1 Căm. casa învăţ.

ПЗ o

"*!/> Ii

£>

re c • - N

o o o 1— *- 8 • • 1 15 re re CO

're .§л - л

-ca c ce

1 a

LU

ii

Căm

inul

„A

vram

Căm

inul

„S

tude

n

Căm

inul

„S

alva

re

Căm

inul

Bur

sier

i St

atul

ui

Bur

sier

i

„Gh.

L

a;

Sem

i bur

fo

nd.

Gh

Burs

e le

i lu

a» -3 «0

ffl ~ To

t

Drept . . 50 — — 3 1 10 — ' 20 84

Medicină . 50 10 — 50 5 2 12 — 40 169

Litere . . 52 35 — — 5 — 1 20 40 153

Ştiinţe . . 50 0

15 — — 3 3 2 20 40 133

Total: 202 60 50 16 6 25 40 140 539

*) Numele bursierilor e publicat in tablouri pe Facultăţi .


Oocenţ Doctor Licenţiaţi Felul titlului

1 co O)

*o ln Drept Facil tate

de drei

'j 1 1 In Ştiinţa de Stat

Facil tate

de drei 1

1 ] - 1 In Dreptul canonic » P>r 'I - Oi 1 In medicina

5-2.b 5 g-gii 1 to - 4 In Farmacie | 3 ~ р . £ » Р •

1 _ co Filosofie Facultatea d

e L

itere şi F

ilosofi*

•i *> 1 1 1 Filologia clasică F

acultatea d

e L

itere şi F

ilosofi*

•i *> 1 & Filologia modernă

Facultatea d

e L

itere şi F

ilosofi* O

1 — co to Istorie

Facultatea d

e L

itere şi F

ilosofi* ; 3 .—i... 1 Licenţă generală 1 l_ to Matematici ! а 1 to Ştiinţe Naturale •сл 8 1 1 Co Fizică — a E i

i 1 - СЛ Chimie 3 w a-

S 1 1 ~ Geografie ou naturale 3 w a-

S 1 1 Ol Geografie cu ietorie

« to § Total Români i i

1 Drept O a 7 1 _ 1 Ştiinţe de Stat ? n S

1 O) ! Medicină S»3a7 3 - a n Ş 1 1 55 Farmacie S»3a7 3 - a n Ş

1 1 — Româna B ф S»Q q § C mm

1 1 O l Franceză b * 7 ? £' 1 o 5 » <S 1 1 to Istoria universală л ЈГ 1 1 " to Matematici F

act tea Ştii 1 1 — Ştiinţe Naturale

Fact tea Ştii

1 I to Geografie cu naturale Л P i 1 1 Geografie cu istorie Л P i

1 s co

f-O Total Maghiari

1 1 Drept O a 7 1 _ i Ştiinţe Politice Г> n p

1 1 ~ Medicină 7« S a 7 3 —an o O i 1 — Farmacie

7« S a 7 3 —an o *mţ

~ 1 1 Engleză b §-*<2.о c nr-a7 2 1 1 to Franceză •*? ? 5 • o 1 1 1 to Matematici

•сл a 7 3. 1 1 — Geografie cu naturale r* n n 1 ч 1 Total Germani ! 1 1 In drept 1

1 Medicină „ а ч a » 1 1 Farmacie re f n —o « oa l 1 Fii. modernă(Franceza) Litere i == 1 1 "Geografie cu istorie ] Ştiinţe , 1 СЛ Total Israellţi 1 1 1 Geografia cu naturale

« a 7 1 1 1 ' — Chimie Г « n 1 1 1 to Total Ruşi

l — 1 In Drept J| CA jSŞ~ i - 1 1 In Medoină II

CA jSŞ~

1 Ni 1 Total Jugoslavi îl —• 1 1 1 In Medicina 1] » ca 1 1 Total Bulgari 11 2Ş.E. 1 1 *s> In Farmacie II 1 -1 1 to Total Armeni II

-J 8- Total general

a. n C s_ <* re cn № a f. St 3 o e


II.

FACULTATEA DE DREPT


A ) D e c a n a t u l 1 . Personalul Decanatului

Decan:

DR. VICTOR ONIŞOR

Prodecan:

Dr. Romul Boila

Secretar : Ferdinand Szathmary Reg. arcluvar: Simion Comanescu Dactilografă: Roza Zornik Laboranţ i : Ludovic Biro, Grigorie Cheţianu Pedel : George Suciu Curier : Mihail Pâzsi.


2. Personalul didactic

Profesori titulari : 1. Romul Boilă. Doctor în Ştiinţele juridice şi politice, fost

Advocat, fost membru al Consiliului dirigent din Ardeal şi Şefui departamentului Comunicaţiilor (2 Dec. 1918—5 Apr. 1920), în mai multe rânduri deputat şi Senator, actual senator şi Vicepreşedinte al Semitului, profesor de drept constituţional. Decan în anul 1923— 192-1. Prodecan în anul 1924/1925. Directorul Seminarului de drept constituţional. Decorat cu ordinul „Steaua României" în gradul de mare ofiţer.

2. Emil Haţk'gami. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat, Advocat, fost membru al Consiliului dirigent din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2 Dec. 1918—5 Apr. 1920) în mai multe rânduri deputat, actual deputat şi vicepreşedinte al Adunării deputaţilor. Profesor de procedura civila. Director al Seminarului de procedura civila. Decan în anul 1921/22 si 1927/28. Prodecan în anu' 1920/21 şi 1922/23. Rector în anul 1928/29. Decorat cu ordinul „Steaua României" în gradul de mare ofiţer. Suplineşte catedra de drept comercial român.

3. Cassiu Maniu. Doctor în ştiinţele juridice, fost Advocat. Profesor de politica. Suplineşte catedra de filozofia dreptului. Directorul Seminarului de politica şi filozofia dreptului.

4. Camil Negrea. Doctor în ştiinţele juridice, Advocat. Profesor de drept civil. Directorul Seminarului de drept civil. Prodecan în anul 1919/20 şi 1927/1928. Decan în anul 1920/21 şi 1926/27. Rector în anul 1924/25 Prorector în anul 1925/26. P r e şedintele Comisiei Câminurilor în anii 1925/26, 1926/27, 1927/1928.

5. Victor Onişor. Doctor în ştiinţele, juridice dela Univ. din Budapesta. Advocat. Profesor de drept administrativ şi financiar. Fost secretar general al Consiliului dirigent din Ardeal însărcinat cu conducerea departamentului afacerilor interne (4 Dec. 1918—5 Apr. 1920), fost deputat. Prodecan în anul 1921/22. Decan în anul 1922/23. Preşedintele comisiunei câminurilor în 1921/22. Directorul seminarului de drept administrativ şi financiar. Suplineşte catedra

2*


20

ele Istoria dreptului român. Vicepreşedintele secţiei juridice a Aso-ciaţiunei pt. literatura rom. şi cultura pop. rom. Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de comandor.

6. Petre Poruţiu. Doctor în ştiinţele juridice şi politice, dela Univ. din Budapesta. Advocat. Profesor de drept comercial. P ro decan în anul 1923/1924 şi 1925/1926. Decan în anul 1924/1925. Directorul Seminarului de drept comercial. Suplineşte catedra de drept bisericesc. Membru în consiliul de administraţie al Casei autonome a Monopolurilor Statului român, membru în consiliul de adm. al Băncei Naţionale a României. Decorat cu ordinul „Steaua României" în gradul de comandor.

7. Traian Pop. Doctor în ştiinţele juridice, Advocat. Profesor de drept penal. Directorul Seminarului de drept penal. Suplineşte catedra de procedura penală. Decan în anul 1925/26. Prodecan în anul 1926/27. Deputat de Târnava-mare . Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de ofiţer.

8. lorgu Radu. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din Berlin. Profesor de drept internaţional. Directorul Seminarului de drept internaţional. Suplineşte catedra de drept civil român.

9. loan C. Cătuneanu. Doctor în drept dela Universitatea din Berlin. Profesor de drept roman. Directorul Seminarului de drept roman.

10. Nicolac Ghiulea. Licenţiat în Ştiinţele Matematici. P ro fesor de politica socială. Directorul Seminarului de politică socială, deputat de Cluj, fost secretar general al Ministerului muncii.

11. George N. Leon. Doctor în economia politică dela Universitatea din Viena. Advocat. Profesor de finanţe şi statistică. Directorul Seminarului de finanţe şi statistică, fost deputat, fost s e cretar general al Ministerului de industrie şi comerţ.

12. Dimitrie B. lonescu. Doctor în ştiinţele economice, financiare şi politice dela Universitatea din Berlin. Profesor de economie politică. Directorul Seminarului de Economie politică. Decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de ofiţer.


o

N-rul studcnţiior ordinari

Studenţi

Studente

gr. ort.

gr. cat.

rom. cat.

refonnaţi

evang.

unitari

izraeliţi

"O

5" n

Vechiul Regat

Transilv. şi celelalte părţi

Bucovina

Basarabia

Cehoslovacia

Ungaria

Austria

Iugoslavia

Polonia

Franţa

Rusia

a c •o s* 3 93

-СЛ r+ П t n

Macedonia

Bulgaria

Diferite

In total

Absolvenţi j „ o j Чл s n

Licenţiaţi j 2. g j»

Doctori -

c a. 3

2.

• H

S* > a H

S > c

00


22

4. TABLOUL doctorilor promovaţi în anul şcolar 1928—29.

a) In Drept:

1. Traian Raţiu 37 . Pop Ioan 2. Jakab Ludovic 38. Popescu Vasile 3. Clonţa Eugen 39. Topărcean Ioan 4. Tăşiedanu Ştefan 40. Barbul Aurel 5. Andrae Adalgoth 4 1 . Mainu Nicolae 6. Kokenyesdy Vasile 42. Botta Gheorghe 7. Hubic Ilarie 43 . Boş Octavian 8. Tatulea Octavian 44. Poruţiu V. Laurenţiu 9. Bretan Lucian 45. Negoiţescu Ioan

10. Miuţ Corioian 46. Dinculescu Florian 11. Moldovan Iacob 47. Popu Octavian 12. Dr. Florian Petre 48 . Peris Capellaro Adalbert 13. Dr. Banuţiu P. Aurel 49. Muthu Emil 14. Oprea Gheorghe 50. Fărcăşan Alexandru 15. Krasznay Pavel 5 1 . Maior Emil 16. Dr. Kadar Francisc 52. Imperat Cornel 17. Grozescu Alexandru 53 . Fărcaşiu Victor 18. Fedorca Emil 54 Vasilescu N. Petre 19. Dersidan Ioan 55. Rus Augustin 20. Bătrân Ioan 56. Crainic Eufemia 2 1 . Popu Tiberiu 57. Pop Vaier 22. Iorgovan Sava 58. Budescu F. î. Petre 23 . Berariu Gheorghe 59. Demian Victor 24. Pentia Aurel 60. Borlan Petru 25. G'asner Isac 61 . Handrea O. Ioan 26. Precup Nicolae 62. Rauca Rauceanu Izidor 27. Kalas Ladislau 63. Cristea Ioan 28. Ispas Nicodin 64. Popovici Ştefan 29. Balogh Franc i s j 65. Rusu Zeno Iuliu 30. Mărgineanu . urel 66. Fedorca Ioan 31 . Bulgăr Cheorghe 67. Mera Anton 32. Boss Roland 68. Cionca T. Dimitrie 33 . Ieţa Ioan 69. Herţeg Alexandru 34. Welther Carol 70. Sângeorgianu A. Sofroniu 35. Şimon Gregoriu 71 . Codru Pavel

36. Gyenge Adalbert 72. Stoia Ioan


2 3

73. Ipsen Conrad 74. Speter Henric 89 75. Basarab loan Şerban 90. 76. Moldovan Pop Dionisiu 91. 77. Denes Ladislau 92 87. Dan Mihail 93. 79. Cosgarea Emil 94. 80. Feier T. Mircea. 95. 81 . Orbonaş Emil 96. 82. Haneş M. Tiberiu 97. 83. Nicoară Cornel 98, 84. Meseşian Carol 99. 85. Peptea Qheorghe 100. 86. Drincu Aurel 101. 87. Radu L. Victor 102

c b) In Ştiinţele 1. Silvăşan Vasile 8. 2. Maximilian Laurenţiu 3. Meţianu I. Eugeniu 4. Chişiu Gheorghe 5. Luputju loan 6. Patzko Elemer 7. Miclean Ilie

9. 10. 11. 12. 13. 14.

Popp V. Eugen . Ţuţea Petre . Baciu Ştefan . Poynar Coloman . Poschner Gustav , Nemegyei Vasile , Dirina Dimitrie

Bârna Vasile Miţiu Zacheiu Furdui Justin

. Giurasa Francisc Demian I. Aurel

, Şogan Ilarie . Palade N. Ionel . Barbu A. Eugen

Politice; Butoarca Alexandru Boş Octavian Ursu Nicolae Dinculescu Florian Munteanu Cornel Schopp Hermann Bălan Andrei

c) In Dreptul canonic : 1. Coman Gheorghe

5. Tabloul licenţiaţilor în drept din anul şcolar 1928,29.

1. Ciorman Gheorghe 6. Peterffy Eugen 2. Gordienco Eufrosina 7 3. Monţia Octavian 8 4. Nicola Victor 9

Rusu Simeon Şotropa Alexandru Teuţan Octavian

o. Oana Cornel 10. Toader Aurel

6. Tabloul bursierilor a) In natură :

1. Cerghizan loan an. I. 4. Muller Carol an. I. 2. Gr .ga rea Valeriu an. I. 5. Pestrea Nicolae an. I. 3. Costi George an. I. 6. Pop Cornel an. 1.


24

7. Suciu Viorel an. I. 8. Vasu Nicolae an. I. 9. Ticuşan Emil an. II.

10. Biriş Victor an. II. 11. Gavruţa Savu an. II. 12. Gruia Bazil an. II. 13. Masca Amos an. II. 14. Olteanu Alexandru an. II. 15. Pogăcean Iosif an. II. 16. Rebreanu Mircea an. II. 17. Suciu Silviu an. II. 18. Ţuţurea loan an. II. 19. Barbateiu Teodor an. III. 20. Ciolan I. Eugen an. III. 2 1 . Mesaroş Alexandru an. III. 22 . Moldovan Hariton an. III. 2 3 . Ciistea loan an. IV. 24. Anderco Artur an. III. 25 . Andrei Pompei an. II. 26. Brănduş Gheorghe an. III. 27 . Bretan Vasile an. IV. 28 . Chiorean Iosif an. III.

b) 1. Rădulescu Liviu 2 . Micu Liviu 3 . Trif George 4 . Pantea Eugen 5. Comanici Horaţiu 6. Rapeanu loan 7. Stoia loan 8. Păcurariu Enea Silviu 9. Stoia Constanţa

10. Magheţiu Viorica

29. Cioloca Emil an. III. 30. Cozman Gheorghe an. IV. 3 1 . Gomboş Liviu an. III. 32. Hălmăgeanu Petru an. IV. 33. Handa Octavian an. (I. 34. Ionascu Miron an. II. 35. Lupu Ştefan an. III. 36. Marina Mihail an. III. 37. Pecurariu E. Silviu an. II. 38. Moldovan Petru an. IV. 39. Morariu Z, Alex. an. II. 40. Popa F. Octavian an. IV. 4 1 . Seracin loan an. III. 42. Socaciu loan an. IV. 43 . Tămăşoiu Aurel an. III. 44. Toader Aurel an. IV. 45. Turcu Vasile an. IV. 46. Bocu Eugen an. III. 47. Hulea I. Liviu an. IV. 48. Jenea Ilie an. IV. 49. Mălaiu Octavian an. III. 50. Scridon Enea an. IV.

In bani:

11. Oana Serafim 12. Pop Victor 13. Platon I. Romul 14. Utja Emilia 15. Răchieriu Valeriu 16. Mihalyfalvy Nicolae 17. Fulicea Virgil 18. Hadnagy Carol 19. Guţiu Zenobia 20. Basarab Şerban loan


25

B ) Ac t i v i ta tea d i d a c t i c ă 1. D R E P T ROMAN.

Prof. t i t u l a r : Ioan C. Cătuneanu. 5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

S 'au ţ inu t c u r s u r i de I s to r ia d rep tu lu i r o m a n , drept p r iva t r o m a n şi p rocedu ră .

La s e m i n a r s 'au citit cu s tudenţ i i d in ..Iscoare de drept roman'' f r agmente d in Gaius , P o m p o n i u s , texte de const i tuţ i i imper ia le , de responsa p r u d e n t i u m şi senatuseonsul te .

2. I S T O R I A D R E P T U L U I ROMÂN.

Prof. supl . : Victor Onişor. 5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

S 'a t r a t a t m a t e r i a l u l în conformi ta te cu p r o g r a m u l d in luc r a r e a publ ica tă în ed i ţ iunea I I la 1925 — „Is to r ia d rep tu lu i r o m â n " . S'a făcut lec tură din Car t ea r o m â n e a s c ă de î nvă ţ ă tur i dela Prav i le le î m p ă r ă t e ş t i a lui Vasile L u p u d u p ă edi ţ iunea d in 1912. Legi vechi româneş t i şi isvoarele lor, voi. I . de S. G. Longinescu.

S 'au citit pă r ţ i alese din I s to r i a R o m â n i l o r în Dacia T r a -i a n ă voi. I - I I . de A. D. Xenopol şi din Geschichte der r u m â n i -schen Volkes de N. l o r g a .

3. D R E P T B I S E R I C E S C .

Prof. supl . : Petre Pom ţiu. 5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

.1. No ţ iunea şi l i t e r a tu ra d r ep tu lu i bisericesc. I s to r ia isvoa-relor p â n ă în veacul XV. R a p o r t u l d in t r e biserică şi s ta t : A) I m p e r i u l r o m a n - b i z a n t i n . Codex Theodos ianus lib. X V I , tit. I, I I , V, V I I , X, X I ; Codex J u s t i n i a n e u s Hb. I, tit. I — X I I I ; Nov. VI. B) I m p e r i u l Merovingi lor şi Oarol ingi lor . I m p e r i u l r o m a n -g e r m a n . L u p t a p e n t r u inves t i tu ră . B u l a , ,Unam s a n c t a m " . S a n c ţ i unea p r a g m a t i c ă de la Bourges . Dec la ra ţ ia c lerului gal ican, 1682. F e b r o n i a n i s m u l . Jozef in ismul . Concordatele . S e p a r a r e a b i serici i de stat . Biserici le româneş t i în cadre le s tatelor na ţ iona le şi sub domina ţ iun i l e s t r ă ine . Legea de o r g a n i z a r e a bisericii o r todoxe r o m â n e . Legea cultelor m i n o r i t a r e .


26

11. Exerci ţ i i pract ice şi s emina r i a l e . Cit irea ,şi i n t e r p r e t a rea textelor: Aioa^fj twv cwSsxa атсоатблшу (Doctrina duode-Cim apostolorum). Kavovs? eootArjcriacroxoî t iov ăyîwv droscrcoAtov. ( C a n o n s ecclesiatici ss. apos to lo rum) . F a x Wormatien.s is 1122. I n s t r u m e n t u m pac i s Oaesareo-Suecicum Osnaburg i s a 1(>48 e rec -tum. Gonventio inter f 'ium VI I et G u b e r n i u m Gal l i canum. Art ic-les o rgan iques de la Gonvention du 2(5 Messidor An. I X .

4. F I L O S O F I A D R E P T U L U I .

Prof. supL: Casai ti Mantii.

. 1 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Lecţiuni a s u p r a ma te r i i lo r a r ă t a t e în a n u a r u l a n u l u i şcol. H)2(î'27.

7). D R E P T CONSTITUŢIONAL.

Prof. t i t u l a r : Romul Boilă.

o ore pe s ă p t ă m â n ă .

S ta tu l şi Dreptu l . Oondiţ iuni le de ex is ten ţă ale S ta tu lu i î n genera l . S ta tu l ca ins t i tu ţ iune a ordinei în n a t u r ă . Originea i n -s t i tu ţ iune i de Stat . î n c e p u t u l şi s fârş i tu l Statelor concrete. Men i rea S ta tu lu i . S ta tu l în. compara ţ i e cu alte organ izaţ iuni . Oondiţ iunile fo rmăr i i şi a existentei S ta tu lu i . Conşt i in ţa de Stat . Con-d i ţ iunea m a t e r i a l ă a formăr i i şi exis tenţei Statelor . Organ i zaţ ia de Stat . S ta tu l mond ia l . Statele de azi. Asociaţiile de State . Drep tu l şi men i r ea Ini. Uni ta tea d rep tu lu i . Abandonarea diviziunii d rep tu lu i în d rep t public şi pr ivat .

Izvoare le în general . Izvoare le d r ep tu lu i pozitiv şi în special al d rep tu lu i const i tu ţ ional r o m â n . Legile în genera l . Legile S t a tu lu i R o m â n . Diviziunea lor. Const i tu ţ ia , cons t i tu ţ ional . Const i tu ţ ia în general . I s t o r i a cons t i tu ţ iona l i smulu i . Cons t i tuţ ia r o m â n ă . Repr iv i r e is torică. Const i tu ţ ia ac tua lă . Revizu i rea Consti tuţ iei . Compara ţ i e . Tra ta te le in te rna ţ iona le . Alte izvoare ale o rgan iza ţ ie i de Stat .

Ter i to r iu l S ta tu lu i . P r inc ip i i l e şi dispozi t iuni le Cons t i tuţiei pr iv i toare la ter i tor .

P o p u l a ţ i a S ta tu lu i . Dobândire;! .şi p ie rderea cetăţeniei r o m â n e .


27

Drep tur i l e" şi l ibertăţ i le cetăţeneşti t r a t a t e a m ă n u n ţ i t ş i c o m p a r a t .

„ F u n c ţ i u n e a de guve rna re . Rep rezen t an ţ a n a ţ i o n a l ă şi con-tu ţ i a R o m â n ă .

" F u n c ţ i u n e a de guve rna re . R e p r e z e n t a n ţ a n a ţ i o n a l ă şi cons t i tu i rea ei" .

Lucrări m seminar:

S ? au d iscu ta t ches t iuni p r iv i toa re la m a t e r i a d r ep tu lu i con s t i tu ţ ional . S 'au con t inua t conferinţele orale . A conferenţ ia t Dl George P a r e c z „Desfacerea căsă tor ie i în legislaţ ia r o m â n ă " .

6. D R E P T P E N A L .

Prof. t i t u l a r : Traian Pop. o

5 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Criminologie. I n t r o d u c e r e a sociologică. Societatea şi d rep tu l . Drep tu l pe

na l . C a r a c t e r u l sociologic a l d r ep tu lu i pena l . Ca rac t e ru l s ău ju r id ic . Ca rac t e ru l s ău au tonom. Cr imina lu l , c r i m a şi pedeapsa . Rela t iv i ta tea , evoluţia şi pe rpe tu i t a t ea cr imei . Rami i ' i ca ţ iunea d rep tu lu i penal . Şti inţele c r imina le . Categori i . Ant ropologia c r im ina l ă . Cr iminologia . Sociologia c r im ina l ă . Pol i t ica c r i m i na lă . Po l i ţ i a şt i inţifică. R a p o r t u r i l e d r ep tu lu i pena l cu alte-şt i inţe şi d r e p t u r i . Drep tu l de a pedepsi . F u n d a m e n t u l d r ep tu lu i de a pedepsi . Teorii . Concluziuni . Evoluţ ia d r ep tu lu i de a pe depsi. P e r i o a d e şi epoce. Şcoalele c r imina le . Şcoala an t ropo lo gică. Teorii le lui Lombroso. Şcoala psihologică. Şcoala pozi t ivis tă i t a l i ană . Şcoala sociologică f ranceză. Terza scuola. Şcoala social is tă . Teza a n a r c h i s t ă . Şcoala eclectică. Şcoala u m a n i s t ă . Neoclasicism şi Neo-pozit ivism. Curen tu l tehnico- jur id ic . Şcoala pena lă u n i t a r ă . Clas i f icaţ iunea inf rac tor i lor . Responsab i l i t a tea . Geneza c r imina l i t ă ţ i i . F a c t o r i ant ropologic i . E red i t a t ea . R a s a . Sexul . P ros t i t u ţ i a . E ta t ea . F a c t o r i i sociali . E d u c a ţ i u n e a . Rel igia . I n s t ruc ţ i a . Civilizaţie. Alcoolism. F a c t o r i i economici . F a c t o r i i fizici. Remedi i le c r imina l i t ă ţ i i . P ro f i l ax ie şi te rapie . Prevenţ iune-şi r ep re s iune .


28

DREPT PENAL.

Partea generală:

In t roduce re . Izvoare le d r e p t u l u i pena l . Legea pena lă . Cr i t ica , i n t e r p r e t a r e a şi ana log ia legei pena le . Ef icac i ta tea legei penale . Conflictul legilor pena le în t imp . Ef icac i ta tea legei pena le î n spa ţ iu . Ef icac i ta tea t e r i to r i a l ă şi ex t r a t e r i t o r i a l ă . Drep t pe n a l i n t e rna ţ i ona l . Ef icaci ta tea legei pena le a s u p r a persoane lor . I n f r a c ţ i u n e a ca fenomen ju r id ic . Diviz iunea in f rac ţ iun i lo r . E le mente le const i tut ive ale in f rac ţ iune i . Impu tab i l i t a t ea , cu lpabi l i ta te şi responsabi l i ta te . Cauzele ca re exclud imputab i l i t a t ea . Cauze fiziologice, psihologice şi patologice. Cauzele ca r e exclud cu lpab i l i t a tea . I g n o r a n ţ a şi e roa rea . Cons t rângerea . Cauzele j u st if icat ive. Legi t imă a p ă r a r e . S t a r e a de necesi tate . Acte o rdo na te , î ngădu i t e şi tolerate . Scuzele. C i rcumstan ţe le a g r a v a n t e şi a t e n u a n t e . Uni t a t ea şi p lu r a l i t a t ea de in f rac ţ iun i . Un i t a t ea n a t u r a l ă , legală şi j u d i c i a r ă . P l u r a l i t a t e a . Concurs s au cumul . Rec id ivă . Faze le in f rac ţ iune i . F a z a o ra to r ică . Actele p r e p a r a t o r i i . Ten ta t iva . C o n s u m a r e . I n f r ac to ru l . Ajutor un ic . P a r t i c i p a ţ i u n e pena lă . Goautora t . I n s t i ga re . Complici ta te .

7. P R O C E D U R A P E N A L Ă .

Prof. supl . : Traian Pop.


Obiectul, c a r ac t e ru l şi i m p o r t a n ţ a p rocedure i penale . Met o d a de t r a t a r e a mate r ie i . I s tor ic . I svoare le p rocedure i pena le . Ef icaci ta tea isvoarelor . R a p o r t u l d in t r e p r o c e d u r a pena lă şi •dreptul p e n a l m a t e r i a l . R a p o r t u l î n t r e p r o c e d u r a p e n a l ă şi acea civilă. Sistemele de p r o c e d u r ă pena lă . S i s temul acuza to r i a l . S i s temul inchiz i tor ia l . S is temul m ix t . Acţ iunea publ ică. Acţ iun e a civilă. P u n e r e a în mi şca re a ac ţ iune i publice. Cazur i le în c a r i Min is te ru l publ ic este da to r să p u n ă în mi şca re ac ţ iunea publ ică . Cazur i le în ca r i este împiedeca t să facă aceas ta .

Fazele procedure i . Cercetare . Po l i ţ i a j u d i c i a r ă . Ofiţeri de Pol i ţ ie j u d i c i a r ă . U r m ă r i r e a . Min i s te ru l public . P r inc ip i i l e org a n i z ă r i i . F u n c ţ i u n e a . I n s t ruc ţ i a . J u d e c ă t o r u l de ins t ruc ţ ie . S i s t eme de ins t ruc ţ ie . In s t ruc ţ i e publ ică . In s t ruc ţ i e secretă , sc r i să s i necont rad ic tor ie . Ins t ruc ţ i e obl igatorie şi facul ta t ivă . Ordon a n ţ a defini t ivă. C a m e r a de p u n e r e sub acuza re . Organiza ţ ie ,


29

a t r i b u ţ i u n i şi deciziuni . J u d e c a t a . P r o b a ţ i u n e a . Căile de a t a c . Apelul . Recu r su l . Cauzele de nu l i t a te de fond şi de fo rmă. R e vizuire . Sechest ru . P r i n c i p i i f undamen ta l e de p r o c e d u r ă p e n a l ă . P r a c t i c ă j u d i c i a r ă . Cerce tare de dosare . As is ta re la desba ter i .

8. ECONOMIA POLITICĂ.

Prof. t i t u l a r : D. B. Ionescu.


• A) P a r t e a genera lă . Introducere. 1. Conceptele fundamen ta l e ale economiei politice, a) E c o

n o m i a ş i p r i n c i p i u l economic; b) E c o n o m i a n a ţ i o n a l ă ; c) T r e buinţele . S t a n d a r d u l vieţii; d) Cererea ; e) b u n u r i , cal i tăţ i le b u n u r i l o r ; f) Averea ; g) P r o d u c ţ i a şi c o n s u m a ţ i a ; h) P r o d u s , v e nit , cos tu r i ; i) P r o c u r a r e a b u n u r i l o r . Sch imbul şi c i r cu l a ţ i a . Valoarea . 2, Faze le de desvol tare ale economiei na ţ iona le .

Diferi te teori i . 1. F a z a de c ă u t a r e i nd iv idua l ă a h r a n e i ; 2. E c o n o m i a p o

poare lo r p r imi t ive ; 3 . Fazele de desvol tare ale popoare lo r c iv i l izate d i n E u r o p a , a) E c o n o m i a casn ică izola tă ; b) Economia* o răşenească ; c) Economie n a ţ i o n a l ă ; I . E c o n o m i a de s ta t î n chisă ; I I . E c o n o m i a capi ta l i s tă . 3 . Organ i za ţ i a economiei n a ţ ionale , a) P r inc ip i i l e de o rgan iza ţ i e ; b) Organ iza ţ i a economiei ac tua le . 4. Ş t i in ţa economiei politice, Metoda ei. 5. Desvo l t a rea idei lor şi s is temelor economice.

1. F u n d a m e n t e l e vieţii economice, a) N a t u r a şi economia^ b) P o p u l a ţ i a •— Mişcarea popula ţ ie i , legea lu i Ma l thus ; c) Tech-n i ca şi economia ; d) R a p o r t u r i l e sociale ale economiei : I . S t a t u l şi d r ep tu l ; I I . P r o p r i e t a t e a ; I I I . L iber ta tea pe r sona l ă ; IV. Dife-r e n ţ i a r e a m u n c i i şi a claselor sociale. F o r m a r e a p ro fes iun i lo r şi a claselor sociale. P ro fe s iun i şi clase sociale. V. In f luen ţa o r gan iza ţ ie i economice a s u p r a s t a tu lu i şi d r ep tu lu i ; e) Motivele a c ţ i un i i economice.

B) P a r t e a I I . Producţia. 1. M u n c a . P roduc t iv i t a t ea m u n c i i ; E fo r tu l î n m u n c ă ; E d u

ca ţ i a şi m u n c a ; Div iz iunea technică a m u n c i i ; Maş in i smu l . 2 . Cap i t a lu l . Cap i ta l p r iva t , cap i t a l na ţ i ona l . Cap i t a lu l f ix şi c a p i t a lu l c i r cu l an t ; F u n c ţ i a capi ta lu lu i ; ' P r o d u c e r e a şi a c u m u l a r e a • cap i t a lu lu i . 3 . O r g a n i z a r e a şi r eg l emen ta r ea p rOduc ţ iuneL


-30

S u p r a p r o d u c ţ i a şi debuşeuri le . 4. F o r m e l e de i n t r e p r i n d e r i şi asoc ia ţ ia p e n t r u producţ ie .

1. î n t r e p r i n d e r e a i nd iv idua l ă ; 2. Asociaţ ia de c a p i t a l u r i : •a) Societăţ i î n n u m e colectiv; b) Societate î n comand i t ă ; c) So cietate pe ac ţ iun i ; 3. Asociaţ ia coopera t ivă ; 4. Evolu ţ ia s is temelor de e x p l o a t a r e şi p roducţ ie .

1. î n t r e p r i n d e r i m a r i şi mici . — Legea concen t r ă r i i ; 2. Car a c t e r u l şi t end in ţa de evoluţie a p roduc ţ ie i agr icole ; 3. Evolu ţ ia s is temelor i ndus t r i a l e : Meseriile. I n d u s t r i a la domicil iu. M a r e a i n d u s t r i e ; 4. Cartele , s indica te , t r u s t u r i ; 5. î n t r e p r i n d e r i l e de s ta t şi mun ic ipa l e . Ci rcu la ţ ia .

1. T r a n s p o r t u l : a) Căi ferate şi sistemele de exp loa t a r e a lor; b) M a r n a comerc ia lă ; P o r t u r i ; Căile navigabi le n a t u r a l e şi c a n a l u r i l e ; c) C o m u n i c a r e a gând i r i i şi ş t i r i lor . 2. Comer ţ şi C o merc i an ţ i , a) Mar i le m a g a z i n e ; b) T â r g u r i şi bu r se ; c) M ă s u r i ş i g reu tă ţ i . 3 . Va loarea şi p r e tu r i , a) Va loarea de sch imb şi p r e ţul ; b) F o r m a r e a şi var ia ţ i i le p re ţu lu i . 4. Despre mone tă . a) Func ţ iun i l e monete i ; b) Teor ia can t i t a t i vă a monete i ; c) Chest iu n e a deprec ier i i monete i ; d) Condiţi i le une i b u n e monete ; e) Legea lui Grescham; f) Sistemele m o n e t a r e ; g) H â r t i a m o n e t ă şi va lu ta . In f l a ţ iune . Deflaţ iune. S tabi l izare . 5. Credi tul .

Creditul şi producţia.

6. Despre bănci , a) Depuner i l e ; b) Scontu l ; c) Cecul; d) E -m i s i u n e a biletelor de b a n c ă ; e) Bănc i le de emis iune . 7. Scr i sor i le de schimb. 8. Sch imbul i n t e r n a ţ i o n a l şi b a l a n ţ a comerc ia lă . D. Pol i t ica comercia lă . Teza protec ţ ionis tă ; Teza l iberschimbis tă ; Tra ta te le de comerţ .

Repartiţia veniturilor. Veniturile în general.

1. Sa l a ru l . Cont rac tu l de m u n c ă şi legislaţ ia m u n c i i ; Cont r ac tu l colectiv, s indicatele munc i to reş t i şi mij loacele de l up t ă a le munc i to r i lo r . 2. Veni tul d in posesiune. 3. C o n s u m a r e a şi folos i rea bunu r i l o r . Economis i re p l a samen t . 4. Crizele şi tu lbu-î ă r i l e vieţii economice.

9. D R E P T COMERCIAL ROMÂN. Prof. supl . E. Haţieganu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă . I s to r icu l cambiei . Gondi ţ iuni le esenţ iale ale cambiei . T r a n s -


31

m i s i u n e a cambiei . I n t e rven ţ iune . P l a t a . Acţ iuni cambia le . E x -cep ţ iun i cambiale .

10. D R E P T COMERCIAL LOCAL. Prof. t i t u l a r : Petre Poruţiu.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă . I . No ţ iunea d rep tu lu i comercia l . I s to r i a codificări lor co

merc ia le . E x p u n e r e a s is temat ică c o m p a r a t i v ă a d r ep tu lu i r o m â n şi local: Actele de comerţ . Comerc ian tu l . Registrele firme lo r comerciale . F i rme le comerciale . Registrele comerciale . P r o -cu r i ş t i şi m a n d a t a r i comercial i . P e r s o n a l u l a ju tă to r . Societăţi le comerc ia le î n genere. Societatea în n u m e colectiv: cons t i tu i rea e i ; r a p o r t u r i l e ju r id i ce d in t r e asocia ţ i ; r a p o r t u r i l e societăţi i faţă cu ter ţ i i ; d iso lvarea societăţi i şi r e t r a g e r e a asocia ţ i lor ; l i ch idar e a şi p r e sc r ip ţ i unea ac ţ iun i lo r împo t r iva asociaţ i lor . Societa-

o tea î n comand i t ă . Societatea pe ac ţ i un i : cons t i tu i rea ; r a p o r t u ri le ju r id ice ale ac ţ iona r i lo r ; a d u n a r e a gene ra lă ; consi l iul de a d m i n i s t r a ţ i e şi consil iul de censor i ; d iso lvarea ; , societăţile s t r ă i n e ; d ispozi ţ iuni penale . î nche ie rea şi execu ta rea actelor de comer ţ . C u m p ă r a r e a . Actele de comision, expediţ ie , t r a n s p o r t , •depozit (magaz ine genera le ) , a s i g u r a r e , e d i t u r ă şi mijlocire.

11. D R E P T CIVIL ROMÂN.

Prof. supl . Iorgu Radu.


C u r s u r i d in m a t e r i a p r e v ă z u t ă în p r o g r a m .

12. D R E P T CIVIL LOCAL.

Prof. t i t u l a r : Camil Negrea.

5 ore pe s ă p t ă m â n ă . I . Introducere. 1. Despre drep t în genera l . C u p r i n s u l n o r

m e l o r ( regule lor) ju r id ice . Drep t p r iva t şi d rep t public . 2. I s -voarele d r e p t u l u i civil. I n t e r p r e t a r e a şi m o d u l de ap l i ca re a lef i l o r civile. Cons idera ţ iun i le istorice. Analogia . P r inc ip i i l e de d r e p t n a t u r a l . Ant inomie . 3. F o r ţ a obl igatoare a legii. Efectele necunoaş te r i i legii. Efectele legilor cu p r iv i r e la t impu l ce c â r -m u e š c ; nere t roac t iv i ta tea legilor. Efectele legilor sub r a p o r t te r i t o r i a l ; d r ep t civil in ter local ( in te rp rov inc ia l ) . î n c e t a r e a eficac i t ă ţ i i legilor.


32

I I . Câteva capitole din teoria generală a dreptului civil. 1. D r e p t u r i subiective. D r e p t u r i de persona l i t a te . Clasif icarea d r e p tu r i lo r subiective. 2. Pe r soane le fireşti (fizice). Capac i t a t ea j u r i d i că şi capac i t a t ea de-a lucra . î n c e p u t u l persona l i tă ţ i i . N u mele; protecţ ia d r ep tu lu i a s u p r a n u m e l u i . C i rcumstan ţe le c a r i in f luenţează capac i t a t ea persoane lor . Domicil iul . î n c e t a r e a p e r sonal i tă ţ i i fizice. Comorienţ i . Absenţa . M ă s u r i provizor i i şi m ă s u r i definitive cu p r iv i r e la absenţă . Dec la ra ţ iunea absenţe i şi dec l a r a ţ i unea j u d i c i a r ă a decesului . Legea dela 12 Dec. 1923 p e n t r u cons t a t a r ea m o r ţ i i p r e s u m a t e a celor d i s p ă r u ţ i î n t i m p u l răsbo iu lu i . 3. Pe r soane le ju r id ice (mora le ) . No ţ iunea pe rs . j u -r id . Teorii . Clas i f ica ţ iunea pe r s . j u r id . Asoc ia ţ iun i şi f u n d a ţ i u n i . Legea persoane lor ju r id ice (1924). C rea ţ i unea pe r soane lo r j u r i dice. R a p o r t u r i l e de drep t , o r g a n i z a r e a şi m o d u l de func ţ i ona re a pers . j u r i d . î n c e t a r e a pers . j u r id . U n i u n i , federa ţ iun i .

I I I . Drepturile reale. I n t r o d u c e r e . E n u m e r a r e a legală a d r ep tu r i l o r rea le ; c r i t i ca ei. 1. Posesiunea. N o ţ i u n e a t r a d i ţ i o n a l a ; cr i t ica ei. Capac i t a t ea de-a poseda. L u c r u r i suscept ibi le de pdsesitrne. Acte m a t e r i a l e de d o b â n d i r e a posesiunei . D o b â n d i r ea poses iunei p r i n i n t e rve r t i r ea t i t lu lui . D o b â n d i r e a p r i n pe r soane i n t e r m e d i a r e . î n t i n d e r e a poses iunei şi m o m e n t u l d o -b â n d i r e i ei. Pose s iunea sub r a p o r t u l legali tăţ i i . Efectele j u r i dice ale posesiunei . î n c e t a r e a (p i e rde rea ) posesiunei . P r o t e c ţ i u -nea posesiunei . Legi t ima a p ă r a r e . Acţ iuni le posesor i i : a c ţ i u n e a în r e i n t e g r a r e şi a c ţ i u n e a p e n t r u t u l b u r a r e a pos. C u m u l u l p o -sesor iu lu i cu pet i tor iu l . R e c l a m a ţ i u n i î n r u d i t e cu ac ţ iuni le p o sesori i . 2. Teoria generală a regimului fonciar. I s to r ic . N o ţ i u n e ; funcţ iuni le cf. Obiectele cf. Sisteme* î n t o c m i r e a căr ţ i lo r fondu-a r e : l uc ră r i l e de local izare ; pub l i c a r ea pro t . fond. proced. de r e c t if icare. Local izare s u p l i m e n t a r ă ; că r ţ i f ondua re p ie rdu te , d i s t ruse etc. Ide i conducă toa r e (p r inc ip i i ) p e n t r u f u n c ţ i o n a r e a căr ţ i lo r f o n d u a r e : p r i n c i p i u l consensu lu i ; p r i n c i p i u l i n s c r i p ţ i u -nei , for ţa cons t i tu t ivă a inscr ip ţ ie i ; p r e s u m ţ i u n e a exac t i t ă ţ i i şi dep l ină tă ţ i i cf.; p r i n c i p i u l publ ic i tă ţ i i ; corectivele aces tu ia ; p r i n c i p u l special i tă ţ i i , neu t ra l i t ă ţ i i , legal i tăţ i i , oficiali tăţi i . A u to r i t ă ţ i ( i n s t an ţe ) fonduare , î n m a t e r i e g r a ţ i o a s ă şi l i t ig ioasă . I n sc r ip ţ i un i l e fondua re . Condi ţ iuni le m a t e r i a l e şi de f o r m ă ce ru t e p e n t r u inscr ip ţ i i le fond. R a n g u l insc r ip ţ iun i lo r . Efectele insc r ip ţ iun i lo r . Modif icarea , s t inge rea insc r ip ţ iun i lo r . Rect i f i că r i . „ P r e s c r i p ţ i u n e a t a b u l a r ă " . 3. Dreptul de proprietate. De-


33

i i n i ţ i u m legale şi doc t r ina re . Gondi ţ iuni le de dobând i r ea d r . de p ropr i e t a t e . Exe rc i ţ i u l d r ep tu lu i de p r o p r i e i ; r e s t r i c ţ i un i î n p r i v in ţ a actelor ma te r i a l e şi î n p r i v i n ţ a actelor ju r id ice , r e s t r i c ţ iun i de d rep t publ ic şi de d rep t p r iva t . D o b â n d i r e a d r e p t u l u i de p ropr i e t a t e . F o r m u l a „ t i t u lu s " şi „ m o d u s a q u i r e n d i " ; c r i t i ca ei. D o b â n d i r e a p rop r i e t ă ţ i i mob i l i a re : t r a d i ţ i u n e a ; d o b â n d i r e a p rop r i e t ă ţ i i dela n e p r o p r i e t a r ; acces iunea ( ad junc t iune , a m e stecare , speci f icare) ; u z u c a p i u n e a ; o c u p a t i u n e a : l u c r u r i p ă r ă site, vâna t , pescuit , l u c r u r i p ie rdu te , t ezaur . Dobând i r ea p r o pr ie tă ţ i i imobi l ia re . T r a n s f e r a r e p r i n regis t re le fonduare . Conflicte î n t r e ach iz i to ru l t a b u l a r şi cel e x t r a t a b u l a r . P r o p r i e t a t e dobând i t ă f ă r ă inscr ip ţ ie fond. Acces iune: n a t u r a l ă , a r t i f ic ia lă , m i x t ă . Uzucap iune . Ocupa t iune . E x p r o p r i a r e . Efectele d o b â n -di re i p ropr ie t . Acţ iuni le d e r i v â n d d in d r ep tu l de p ropr ie t . S t i n gerea d rep tu lu i de p ropr i e t a t e .

13. D R E P T A D M I N I S T R A T I V Ş I F I N A N C I A R .

Prof. t i t u l a r : Victor Onişor.


S'a t r a t a t m a t e r i a l u l î n conformi ta te cu p r o g r a m u l d in t r a t a t u l t i pă r i t la 1923 de „Drep t a d m i n i s t r a t i v r o m â n " şi le gile m a i noui , î n special : Legea d in 7 Feb r . 1929 cu toate anexe le ei r e la t ivă la s tab i l izarea m o n e t a r ă şi J u r i s p r u d e n ţ a contenciosu lu i a d m i n s t r a t i v d in u l t imi i a n i cu comen ta r i i .

14. P R O C E D U R A CIVILĂ.

Prof. t i t u l a r : E. Hatieganu.


Organ i za rea judecă to rească . Competen ta de a t r i b u ţ i u n i . Competenta te r i to r ia lă . N a t u r a j u r i d i că a procesulu i .

15. P O L I T I C A .

Prof. t i t u l a r : Cassiu Maniu.


I n a n u l şcolar 1928/1929 d in Pol i t ică s ' au ţ i n u t lee t iuni tot despre m a t e r i a l u l a r ă t a t î n A n u a r u l a n u l u i 1927/1928.

3


34

16. D R E P T I N T E R N A Ţ I O N A L .

Fj"of. t i t u l a r : Iorgu Radu.


C u r s u r i din m a t e r i a p r e v ă z u t ă în p r o g r a m .

17. F I N A N Ţ E S I STATISTICĂ.

Prof. t i t u l a r : Gh. Leon.

'Л 1 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Finanţe: Ce este ş t i in ţa f i nanc i a r ă . Ca rac t e ru l economiei f i n a n c i a r e şi l imitele act ivi tăţ i i f inanc ia re . C o m p a r a ţ i e î n t r e economia publ ică şi economia p r iva t ă . R a p o r t u l f inanţe lor cu alte şt i inţe. Metoda—Bugetu l , î n s e m n ă t a t e a lui. C a r a c t e r u l j u r i d i c al bugetu lu i . C a r a c t e r u l j u r id i c al bugetu lu i î n R o m â n i a . Drep tu l buge ta r în Anglia , F r a n ţ a şi Amer i ca — R o m â n i a . P r e p a r a r e a bugetu lu i . Drep tu l de in i ţ i a t ivă buge t a r ă . Exe rc i ţ i u şi ges t iune . Metodele de eva lua re buge t a r ă . Vota rea bugetu lu i . Comis iuni le bugetare . C o n t i n u a r e la votul bugetulu i , execu t a r ea buge tu lu i (Minis te ru l de F i n a n ţ e ) .

P l a t a chel t"el i lor şi serviciul veni tur i lor . Cont ro lu l chel-tuel i lor publice. Contro lu l contabi l i lor . Controlul o rdona to r i lo r . Ce este î m p r u m u t u l ? Alte ven i tu r i e x t r a o r d i n a r e decât î m p r u m u t u l . Ca rac t e ru l j u r id i c al î m p r u m u t u r i l o r . Clasif icarea î m p r u m u t u r i l o r . Cum se î m p r u m u t ă S ta tu l . Amor t i za rea . Convers iunea , î m p r u m u t u l forţat . B a n c r u t a de Stat . H â r t i a m o n e d ă şi m o n e d a de hâ r t i e .

Statistică: S ta t i s t ica genera lă .

•18. P O L I T I C Ă SOCIALĂ.

Prof. t i t u l a r : N. Ghiulea.


Asociaţia: Ideea asociaţ iei . Fenomene le asociaţ iei . F o r m e l e asocia ţ ie i . Solidarismul: Bazele n a t u r a l e . Bazele ştiinţifice. B a zele iu r id ice . So l ida r i t a t ea socială. N a t u r a so l idar i tă ţ i i sociale. F a c t o r i i so l idar i tă ţ i i sociale. Evoluţ ia so l idar i tă ţ i i sociale. F o r -


35

mele so l idar i tă ţ i i sociale. Mutualismul: Aju toru l rec iproc . Mu-tua l i t a tea l iberă. P r inc ip i i l e şi legile m u t u a l i t ă ţ i i l ibere. Orga n i za rea m u t u a l i t ă ţ i i l ibere. Reg imul legal al m u t u a l i t ă ţ i i l ibere în R o m â n i a . Legislaţ ia c o m p a r a t ă . As igură r i l e sociale. As igur ă r i l e munc i to reş t i . A s i g u r a r e a de boală . A s i g u r a r e a de acci dent . A s i g u r a r e a de inval id i ta te din boală şi bă t r âne ţ e . Asigur a r e a în l ipsă de lucru . Legile în funcţ iune pe t e r i ţo ru l R o m â nie i m a r i . Legislaţie c o m p a r a t ă . Sindicalismul: Originile s ind i ca l i smulu i . P r inc ip i i l e fundamenta le . I s tor icul s ind ica l i smulu i în diferi te ţ ă r i . Mişcarea s indica lă munc i to rească . Mişca rea s i n dicală p a t r o n a l ă . Drep tu l s indical . L iber ta tea de coaliţie şi de grevă. L iber ta tea asociaţ iei profesionale . Limitele ju r id ice şi sociale ale ac ţ iune i s indicale. Legislaţ ia r o m â n ă . Legislaţ ie comp a r a t ă . Cooperatismul: Idee ia cooperaţ iei . Scopul cooperaţ ie i . I s to r i cu l m i ş c ă r i i cooperat is te . P r inc ip i i l e fundamen ta l e ale coopera ţ i smulu i . Rezul ta te le mişcă r i i . Fo rme le cooperaţ iei . P r o blemele şi «dificultăţile coopera ţ i smulu i . I s tor icul r e g i m u l u i j u r id ic al cooperaţ ie i pe te r i tor iu l R o m â n i e i m a r i . S t u d i u l r eg i m u l u i j u r id i c ac tua l . Legislaţie c o m p a r a t ă .

B ) Ac t i v i ta tea şt i inţ i f ică 1. Prof. Romul Hoilă. A publ ica t î m p r e u n ă cu Profesor i i

Cons tan t in Stere, P a u l Negulescu, George A l e x i a n u un „Ante proiect de lege p e n t r u o rgan iza ţ i a admin i s t r a ţ i e i locale". A p u blicat confer in ţa ţ i nu t ă la Ins t i tu tu l de şti inţe admin i s t r a t i ve d in Bucureş t i la 27 F e b r u a r i e 1929 despre . .Organizaţ ia A d m i nis t ra ţ ie i locale" şi . .Problema a d m i n i s t r a t i v ă în R o m â n i a " , a p ă r u t ă în ediţia specială p e n t r u Român ia a revistei „Nene P r a g e r P r e s s e " d in 1928, în l imba g e r m a n ă . Л publ ica t o l u c r a r e des p r e „Consi l iul D i r igen t " în Car tea Uni r i i . A ţ inu t o confer in ţă la „Şcoala s u p e r o a i ă de Şti inţe de Sta t d in B u c u r e ş t i " la 2 M a r tie 1929 despre „Prob leme p r iv i toa re la teor ia S t a tu lu i " . A ţ inu t o confer in ţă în cadre le secţ iune! ju r id ice a „As t re i " la Cluj , la 20 Apri l ie 1929 despre „Prob leme de ale organizaţ ie i de S ta t " .

2. Prof. Camil Negrea a publ icat o l u c r a r e sub t i t lul : „Gesetzgebung u n d Rech t s sp rechung in R u m ă n i e n in den J a h r e n 1927—1928", — a p ă r u t ă în Zeitschrif t fiir aus lănd i sches u n d in te rna t iona les P r iva t r ech t , Ber l in 1929.

3*


36

3. Prof . Y. Onişor a ţ i nu t la secţia j u r i d i că a „As t re i " o-confe r in ţ ă cu t i t lul „Evo lu ţ iunea contenciosului a d m i n i s t r a t i v în S t a t u l r o m â n " în z iua de 9 F e b r . 1929.

4. Prof. Petre Poruţiu a ţ i nu t la secţia j u r i d i c ă a „As t r e i " o confer in ţă cu ti t lul „Stabilizare şi bilanţ", î n 23 Febr . 1929. A publ ica t în Revis ta j u r id i că d in Cluj s tud iu l : S tab i l i za re şi b i lanţ , Repercus iun i l e s tab i l izăr i i m o n e t a r e a s u p r a î n t r e p r i n der i lor economice pr iva te , t i p ă r i t şi î n b r o ş u r ă 164 pag. Cluj , 1929, Reg imu l b a n c a r r o m â n , Cluj, 1928, 53 pag .

Q ) Mis iuni le şi de legaţ i i le avu te d e p r o fesor i i facultăţ i i în t a ră şi s t ră inătate

1. Dl prof. V. Onişor a lua t p a r t e : a ) î n comis iunea de t r a n s fe ra re a d lu i profesor Dem. Negulescu dela F a c u l t a t e a de d r e p t d i n Bucureş t i dela c a t ed ra de p r o c e d u r ă civilă la cea de d r e p t i n t e r n a ţ i o n a l p r iva t , b) a fost delegat î n comis iunea e x a m e n u l u i de docenţă dela F a c u l t a t e a d in Bucureş t i î n specia l i ta tea „drept administrativ" ce ru t de dn i i I . V. Mealescu, I . V. G r u i a şi 1^ Vermeulen ; c) a l u a t p a r t e î n comis iunea de specialişt i p e n t r u r e c o m a n d a r e a dlui Gh. Z â n e ca profesor t i t u l a r la c a t e d r a de I s t o r i a doc t r ine lor economice dela F a c u l t a t e a d in I a ş i ; d ) a fost delegat în comis iunea e x a m e n u l u i de docenţă î n specia l i ta tea „Drep t a d m i n i s t r a t i v " dela F a c . d in Ce rnău ţ i ; e) în străinătate a l ua t p a r t e ca expe r t j u r i d i c în de lega ţ iunea g u v e r n u l u i r o m â n dela Rapa l lo , î n s ă r c i n a t ă cu so lu ţ iona rea ches t iunei op tan ţ i lo r u n g u r i .

2. Dl profesor P. Poruţiu a fost delegat î n comis iunea specia lă p e n t r u r e c o m a n d a r e a dlui confe ren ţ ia r I . N . F in ţ e scu ca profesor tit. la ca t ed ra de Drep t comerc ia l dela F a c u l t a t e a d in Bucu re ş t i şi în comis iunea ins t i tu i t ă p e n t r u codif icarea c red i tu lu i agr icol .

3. Dl profesor George N. Leon a fost delegat î n comis iunea de docenţă dela F a c u l t a t e a d in I a ş i d in specia l i ta tea : „Economie poli t ică şi legislaţie i n d u s t r i a l ă " a d lui Gh. Z â n e .

4. Dl profesor Dim. B. Ionescu a fost delegat î n comis ia de docenţă p e n t r u „Economia pol i t ică" dela F a c u l t a t e a de D r e p t d in Cernău ţ i .


37

D3 Oaspe ţ i străini ca r i a u vizitat facu l ta tea şi au ţ inut con fe r in ţe

Dl H. Căpitani, profesor la F a c u l t a t e a de Drep t d in P a r i s şi m e m b r u a l In s t i t u tu lu i , î n z iua de 4 Mai 1929 a vizi tat F a cul ta tea şi inst i tutele ei, ţ i n â n d la o r a 6 confer in ţa despre „ P r o iectul codulu i i n t e r a l i a t a l obl iga ţ iuni lor şi cont rac te lor" . Cu aceas tă ocaziune i s'a da t u n banche t d i s t insu lu i oaspete şi a fost condus în câteva sate r o m â n e ş t i d in î m p r e j u r i m e a Clujului , con-v ingându- se dl prof. C a p i t a n t despre v igoarea şi s ă n ă t a t e a s u fletească a ţ ă r a n u l u i r o m â n .


III.

FACULTATEA D E MEDICINA ŞI FARMACIE


A } D e c a n a t u l 1 . Personalul Decanatului

Decan :

DR. TĂTARU CORIOLAN.

Prodecan :

o Drăgoiu Ioan.

Secre tar : Ioan Dreghiciu. Secretar ajutor: Vasile Blotor. Archivar: Oliviu Tutelea. Dactilografă I : оШа Cosma. Dactilografă I I : Măria Tigăreanu. Copis tă : Elisabeta Varga. Pedel : Runcan Simion. Camer is t : David Ştefan. Curier: Chifor Timoftei.


2. Presonalul didactic.

1. Botez A. Mihail, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . P rofesor t i t u l a r al ca tedre i de patologie genera lă şi expe r imen ta l ă . Dir e c t o r a l I n s t i t u t u l u i de patologie genera lă şi expe r imen ta l ă . Di-s t inc ţ iun i : I n a n u l şcolar 1921 c u r s u r i de ig ienă şco lară p e n t r u revizor i i şcolar i d in Ardeal . Confer inţe publice. Decan al F a c u l tăţii de Medic ină şi F a r m a c i e d in Cluj în a n u l şcolar 1927/28.

2. Drăgoiu loan, P rofesor t i t u l a r al ca tedrei de istologie şi embriologie . Direc tor a l I n s t i t u t u l u i de Istologie şi Embriologie . P r o d e c a n a l Facu l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e din Cluj în a n u l ş co la r 1928/29.

3. Gane Titti, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Profesor t i t u l a r de cl inică infant i lă . Director al Clinicei infant i le .

4. Grigoriu Cristea, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Profesor t i t u l a r de clinică ginecologică şi obstetr icală . Director al Clinicei ginecologice şi obstetr icale.

5. Haţiegan Iuliu, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Profesor t i t u l a r de cl inică medica lă . Direc tor al Clinicei medicale . Decan a l F a c u l t ă ţ i i de Medic ină în a n u l şcolar 1919/20. Preşedin te le Consi l iu lui Clinicelor 1923/24. C o m a n d o r al „Coroane i Românie i" . Ofiţer al Ins t ruc ţ i e i F ranceze . Preşedin te le secţiunei med ica le şi biopolitice a Astrei .

6. lacobovici Iacob, doctor în medic ină şi ch i ru rg ie . P r o fesor t i t u l a r de clinică ch i ru rg ica lă . Director al Clinicei c h i r u r gicale . Membru în Consil iul S a n i t a r Super io r . Decan a l F a c u l tă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e din Cluj în a n u l şcolar 1922/23. P r e şed in t e a l Asocia ţ iunei genera le a medici lor din ţ a r ă . Medic colonel în rezervă. Dis t inc ţ iun i : „Bărbă ţ i e şi c r e d i n ţ ă " CI. I. Decre t Regal No. 385 d in 31 I a n u a r i e 1913, p e n t r u fapte de r ă z -boiu, în cal i ta te de şef al Mis iunei S a n i t a r e R o m â n e , t r i m i s ă în B u l g a r i a , 1 Octomvrie 1912 — Decemvrie 1912. Medal ia „Avântu l Ţ ă r i i " , cu Decretul No. 5305. „ S t e a u a R o m â n i e i " cu spade î n g r a d u l de ofiţer cu î n a l t u l Decret No. 2188 din I u n i e 1919.


41

„ S t e a u a R o m â n i e i " c n Spade în g r a d u l de ofiţer eu pangl ica de „ V i r t u t e a M i l i t a r ă " cu î n a l t u l Decret No. 2680 d in I u n i e 1919. „S t eaua R o m â n i e i " în ' g r a d u l de Comandor , Medal ia Victor ia a m a r e l u i r ă sbo iu cu No. 6577, a n u l 1924, I u n i e 20. Dis t inc ţ iuni s t r ă i n e : Mer i tu l civil în g r a d u l de ofiţer da t de Ţ a r u l B u l g a r i lor în 1913 Mar t ie . Medal ia d ' l ionneur des epidemies d a t ă de P re şed in t e l e Republicei franceze. Legion d 'honneur , a c o r d a t ă de Preşedin te le Republicei franceze în 1924.

7. Mickail Dumitru, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . P ro fe sor t i t u l a r de clinică oftalmologică. Director al Clinicei Oftal-mologice.

8. Minea loan, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Profesor t i t u l a r de cl inică neurologică . Director al Clinicei neurologice. Dec a n a l F a c u l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e în anu l şcolar 1920/21. Rector î n a n u l 1926/27.

9. Minevici Nicolae, doctor în medic ină şi ch i ru rg ie . P r o fesor t i t u l a r de med ic ină legală. Director al I n s t i t u tu lu i de Med ic ina legală. Subd i rec to ru l I n s t i t u t u l u i Medico-Legal B u c u reşt i . Medic legist şef a l servic iului An t ropomet r i e . P rofesor la şcoala de Şti inţe de Sta t şi şcoala de Poli ţ ie şti inţifică. Medal ia -de a u r la expozi ţ ia de H i g i e n a Socială d in Roma , p e n t r u noul procedeu de fotografierea cadavre lor . Mai mul te decoraţ i i .

10. Moldovan luliu, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . P r o fesor t i t u l a r al ca tedre i ele Ig i enă şi I g i e n ă Socială . Director al I n s t i t u t u l u i de Ig i enă şi Ig . Socială . Decan al F a c u l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e d in Cluj în a n u l şcolar 1924/25. P r o d e c a n a l Facu l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e d in Cluj în a n u l şcolar 1925/26. Sec re ta r Genera l şi Inspec tor Genera l S a n i t a r şi de Ocrot i re a l Ardea lu lu i . Mer i tu l S a n i t a r CI. I . „S t eaua R o m â n i e i " în gi 'adul de ofiţer.

11. Martinescu Gheoryhe, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Profesor t i t u l a r al ca tedre i de farmacologie . Director al I n s t i tu tu lu i de Fa rmaco log ie . In spec to r General S a n i t a r .

12. Negru Dimitrie, doctor în medic ină şi ch i ru rg ie . P r o fesor t i t u l a r al ca tedrei de radiologie. Director al In s t i t u tu lu i de radiologie . P r o d e c a n a l Facu l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e d i n Cluj în a n u l şcolar 1919/20. Decan al Facu l t ă ţ i i de Medic i n ă şi F a r m a c i e din Cluj în a n u l şcolar 1923/24.

13. Niţescu loan, doctor în medic ină şi ch i rurg ie . P rofesor


42

t i t u l a r al ca tedre i de Fiziologie. Director al In s t i t u tu lu i de F i ziologie. Decanul Facu l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e d in Cluj în a n u l şcolar 1925/26.

14. Pamfil P. Gheorghe, f a rmac i s t d ip lomat şi doctor î n şt i inţe fizice. P rofesor t i tu la r de chimie f a rmaceu t i că şi f a r m a cia galenică. Director al In s t i t u tu lu i f a rmaceu t i c şi F a r m a c i a Clinicelor. Direc tor al L a b o r a t o r u l u i de subsis tenţă al a r m a t e i 1914—1918. Asistent special în l abo ra to ru l de chimie fizică ş i technică la Univers i ta tea d in Genova 1911—1912 şi 191:5. F a r mac i s t Inspec to r al Eforiei Spi ta le lor d in Bucureş t i . F a r m a c i s t Lt. Colonel d in 1925 Octomvrie . Diferite î n s ă r c i n ă r i speciale d in p a r t e a Min i s t e ru lu i de Răsbo iu în decursu l an i lo r 1914—1918. I n T r a n s i l v a n i a în jghebarea diferi telor indus t r i i Ohimico-far -maceut ice , în Cluj şi T u r d a . Conferinţe publice popu la r e etc. Diferite medal i i şi decoraţ i i mi l i t a re . Membru în diferite so

c i e t ă ţ i ştiinţifice şi profesionale.

15. Papilian Victor, doctor în medic ină şi ch i ru rg ie , profesor t i tu la r a l catedrei de a n a t o m i e descr ip t ivă şi topograf ică . Di rec tor al I n s t i t u tu lu i de Ana tomie descr ip t ivă şi topograf ică.

16. Predescu-Rion Ioan, doctor în medic ină şi ch i ru rg i e . Profesor t i t u l a r de cl inică Oto-Rino- lar ingologică . Director al Clinicei o to-r ino- lar ingologice . Dis l inc ţ iun i : B ă s p l a t a munce i . Ofiţer a l o rd inu lu i Coroana Român ie i .

17. Urechia I. Constantin, doctor în medic ină şi ch i ru rg i e . Profesor t i t u l a r de cl inică ps ich ia t r ică . Director al Clinicei ps i -chia t r ice . Decan a l Facu l t ă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e din Cluj , în a n u l şcolar 1922/23. Director al sec ţ iune! Medico-Pedagogice de pe l ângă Clinica ps ich ia t r i că . M e m b r u a l Soc. de Neuro logie şi la vSoc. de h o p i t a u x de P a r i s . Membru d a n s le comite de Di-rect ion des „Archives i n t e rna t iona l e s de Neurologie ' ' . M e m b r u la Soc. de Biologie. Referent la Zeitschrif t fiir die ges. Neuro l ; u n d Ps ich ia t r i e . C o m a n d o r al Coroanei Român ie i .

18. Vasiliu Titu, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . P ro feso r t i t u l a r al ca tedrei de Ana tomie patologică. Director al I n s t i t u tu lu i de Ana tomie patologică. Dis t inc ţ iun i : Medic Lt. Colonel de rezervă . Medic căp i t an în c â m p . din 1916—1919. P reşed in te al Soc. Med. d in Cluj . M e m b r u al Soc. Biologice P a r i s — C l u j . P r e şedintele R. Ana tomie Cluj. Bă rbă ţ i e şi c r e d i n ţ ă . CI. I . Medal ia Regina El isabeta CI. I. tMer i tu l S a n i t a r ) . Medal ia D 'honneur


4 3

des Ep idemies , F r a n ţ a , Cavaler a l Stelei R o m â n i e i de răsboiu, . Oiiţer al „Coroane i R o m â n i e i " .

19. Tătaru Coriolan, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Р г б -fesor t i t u l a r de cl inica Dermato-vener ice . Director a i Clinicei D e r m a t o - \ enerice. M e m b r u în comis iunea Clinicelor. Vice-pre-şedinfe a l Soc. Şt i inţelor medicale . Direc toru l C ă m i n u l u i s tud. în medic ină . Director genera l al Soc. de sa lvare . P reşed in te le Comite tu lu i Regiona l Cluj, al Fed. de spor t din R o m â n i a . Decora t cu „Coroana R o m â n i e i " în g r a d de ofiţer. Decan al F a cul tă ţ i i de Medic ină şi F a r m a c i e din Cluj, în a n u l şcolar 1928/29.

20. Thonms Pier re, doctor în şt i inţe. Profesor an g a j a t cu cont rac t special p e n t r u ca tedra de chimie biologică. Director al Ins t i tu tu lu i de Chimie biologică.

21 . Guiart Jules, doctor în med ic ină şi şt i inţe. Profesor a n gaja t cu con t rac t special p e n t r u catedra- de I s to r i a medic ine i şi

o

F a r m a c i e . Director al I n s t i t u tu lu i de I s to r ia medic inei şi f a r macie i . Profesor t i t u l a r de Pa ras i to log ie şi I s to r i a n a t u r a l ă m e dica lă la Facu l t a t ea de Medic ină şi F a r m a c i e d in Lyon. Coresponden t na ţ i ona l a Ac. de Med. d in P a r i s , m e m b r u a l Academiei Lioneze. Sec re ta r General al Soc. de Zoologie f ranceză şi m e m b r u în alte societăţi s avan te franceze. Membru în comitetul de onoa re al Congresu lu i de I s to r i a Medicinei şi î n comitetul I n t e r n a ţ i o n a l de I s to r i a Medicinei . M e m b r u corespondent a l A-cademiei R o m â n e , al „Asoc ia ţ iun i i " . M e m b r u de onoare a l Soc. ş t i inţelor medicale d in Cluj . Membru a l Soc. de şt i inţe Cluj . Me-dic-Maior în a r m a t a f ranceză. Ofiţer a l Academiei . Cavaler a l Mer i tu lu i agricol . Ofiţer a l Stelei d 'Anjeuan . Ofiţer a l I n s t r u c ţ iun i i Publ ice . L a u r e a t al I n s t i t u tu lu i şi Acad. de Medic ină p a -r is iene. Cavaler a l Legiunei de onoa re (cu titlu m i l i t a r ) . Cor o a n a Român ie i , Mer i tu l S a n i t a r ( r o m â n ) .

22. Baroni Vitold, doctor în med ic ină şi ch i rurg ie , profesor ag rega t a l ca tedre i de bacteriologie. Director al I n s t i t u tu lu i de bacteriologie. Decorat cu „Vi r tu tea m i l i t a r ă de a u r " , . .Bărbăţ ie şi c r ed in ţ ă " , „Mer i tu l s a n i t a r " . C o m a n d o r al Coroane i Român ie i . „Medail le des ep idemies" .

23. Ţeposu Emil, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie , p ro fe so r ag rega t la ca ted ra de Clinica căi lor u r i n a r e . Moni tor a l clinicei Urologice Necker d in P a r i s .

24. Orient lalm. doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Doctor î n


4 4

fa rmac ie . Conferen ţ ia r definitiv de chimie toxicologică. Medic o răşănesc onorif ic Cluj . Decora ţ ia „Crucea Roşie A u s t r i a c ă şi 'Ge rmană" , Crucea „Mer i tu l S a n i t a r " CI. I . , P r e şed in t e de onoa re a „ F r ă ţ i i de Cruce, cercul 13, secţia ch imică C lu j " ; M e m b r u co; r esp . „Comis iunea Monumente lo r Is tor ice , secţia p e n t r u T r a n s i l v a n i a " ; M e m b r u la Soc. Francaise d 'h is to i re de l a medecine d in P a r i s şi Societe d 'His to i re de la P h a r m a c i e Toulouse; Re p rezen t an t p e n t r u R o m â n i a la Societa tea i n t e r n a ţ i o n a l ă Gesell-schaft fiir Geschichte der P h a r m a z i e .

25. Goia loan, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent. Conferen ţ ia r definitiv de clinică medica lă .

26. Negru Elena, doctor î n med ic ină şi ch i ru rg ie . Confer e n ţ i a r ă def. de : E x a m e n e de l abora to r apl icate la cl inica şi technica a l imenta ţ ie i infant i le .

27. Kernbach Mihail, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent , şef de l u c r ă r i definitiv a l ca tedre i de Ana tomie desc r ip t ivă şi topograf ică . Dis t inc ţ iun i : decora t cu Coroana R o m â n i e i î n g r a d u l de cavaler . Crucea de răsbo iu . meda l i a „Vic tor ia" . .Medic-Căpi tan activ.

28. Wonnesch Maximilian. doctor în fa rmacie , şef al F a r macie i Clinicelor.

29. Bărbulescu N. Conferen ţ ia r sup l in i to r la F iz ica genera lă . 30. Priscn Mir cea. Conferen ţ ia r sup l in i to r de Bo tan ică fa r

maceu t i că .

31 . Secăreanu Ştefan, doctor în chimie. Conferen ţ ia r sup l i n i to r de chimie ana l i t i că ca l i ta t ivă .

32. Mihailescu Savu, doctor î n medic ină şi ch i ru rg ie . Şef ч!е l u c r ă r i al Clinicei Ps îch ia t r i ce . Docent.

33. Bologa Valeriu, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent. Asistent al I n s t i t u tu lu i de I s to r i a Medicinei şi F a r m a c i e i .

34. Popovici Gheorghe, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent. Şef de l u c r ă r i a l I n s t i t u t u l u i de Fa rmaco log ie .

. 35. Zugravii Gheorghe, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent. Şef de l uc ră r i al Clinicei Infan t i le .

36. Alleman loan, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent, Şef de l u c r ă r i al Clinicei s tomatologice.

37. Konradi Daniel, doctor în medic ină şi ch i ru rg ie . Docent. Şef de l uc ră r i al Clinicei Dermato-Vener ice .


45

38. Zolog Mihail. doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent. Şef de l u c r ă r i al Clinicei I n s t i t u tu lu i de I g i e n ă şi I g i e n ă socială .

39. Slăvoacă Titu, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent. Şef de l u c r ă r i al I n s t i t u tu lu i de Ig ienă şi Ig ienă socială.

40. Yancea Petru, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent la Clinica Oftalmologică.

41 . Cimocu Yaleriu, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent la Clinica Dermato-Vener ică .

42. Yelluda Constantin, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docent la I n s t i t u tu l de Ana tomie descr ip t ivă .

43. lancu Axente, doctor în med ic ină şi ch i ru rg ie . Docen t la Clinica In fan t i l ă .

3. Tabloul personalului ştiinţific auxiliar. o

a) Şefi de lucrări:

1. Dr. Velluda Constantin 2. Dr. Popa Rubin 3. Dr. Wonesch Maxim 4. Dr. Popovici Gheorghe 5. Dr. Goina Teodor (farmacist) 6. Dr. Cosma Ioan 7. Dr. Crişan Cornel 8. Dr. Kernbach Mihail

9. Dr. Aleman Arsilia 10. Dr. Sibi Măria 11. Dr. Zolog Mihail 12. Dr. Mitrea Mihail 13. Dr. Konrady Daniel 14. Dr. Popovici Traian 15. Dr. Zugravu Gheorghe 16. Dr. Hăgănuti Marius 17. Dr. Dragomir Teofil 18. Dr. Chindler Iuliu 19. Dr. Mihailescu Savu 20. Dr. Aleman Ioan 2 1 . Dr. Ciocănelea Victor (farm.) 22. Druga Gheorghe

Inst. de Anat. Descriptivă Inst. de Anatomie Pat . Inst. Farmaceutic Inst. de Farmac. Farmacognozie

» » И

Inst. de Fiziologie Inst. de Ist. şi Embriologie Inst. de med. legală Inst. de Pat generală Inst. de Ch.imie biologică Inst. de Igienă CI. Chirurgicală CI. Dermato-venerică CI. Gynecologică şi Obst CI. Infantilă CI. Medicală CI. Neurologică CI. Oftalmologică CI. Psichiatrică CI. Stomatologică Farmacia Clinicilor,


46

b) Asistenţi:

1. Dr. Mitrea Constanţa 2. Drd. Daghie Vasile 3 . Dr. Vitalyos Andrei 4. Dr. Dobocan îoan 5. Farm. Moga Belba Irina 6 . „ Binder Elena 7. „ Martonfi Ladislau 8. „ Goina Măria 9. Dr. Benetato Grigore

10. Farm. Binder Elena 11. Drd. Caşu Savu 12. Drd Gundiseh Minai! 13. Dr. Berariu Dumitru 14. Dr. Mano Eugenia 15. Dr. Bărbulescu E. 16. Dr. Imaş Roza 17. Dr. Maftei Elena 18. Dr. Lazar isaicu 19. Dr. Turcii Titu 20. Dr. Muntean îoan 2 1 . Dr. Bologa Vaieriu 22. Dr. Fodor Marin 23 . Dr. Mureşan loan 24. Dr. Lupan Alexandru 25. Dr. Danicico loan 26. Dr. Cimoca Vaieriu 27. Dr. Şerban Gheorghe 28. Dr. Popu Leonida 29. Dr. Iubaş Cornel 30. Dr. Voicu loan 3 1 . Dr. Stăniloi Gheorghe 32. Dr. Telia Liviu 33 . Dr. Daniello Leon 34. Dr. Anca Emanoil 35. Dr. Haliţa Mircea 36. Dr. Gavrilă loan 37. Dr. Cadariu loan 38. Dr. Keusch, Mihail 39. Dr. Glăvan loan

Inst. de Anat. descriptivă

ttist. de Anatomie pat. » ii j *

Inst. Farmaceutic ii »

?? ii

Inst. de Farmacjgn . şi Farm. Inst. de Fiziologie

Inst. de Istologie şi embr. 11 v 11

Inst. de Medicină legală Inst. de Patologie generala

Inst. de Chimia biologică

Inst. de Igienă şi ig. soc.

Inst. de Radiologie Inst. de Istoria medicinei CI. chirurgicala

?'

CI. Dermato-venerică J»

ii

CI. Ginecologică şi obstr. »

C 1 . Infantilă CI. Infantilă CI. Medicală

»

CI. Medicală CI. neurologică

ii

CI. oftalmologică


4 0 . Dr. Vancea Petre 4 1 . Dr. Doctor Remus 4 2 . Dr. Bodea (oan 43 . Dr. Dragomir Leonida 4 4 . Dr. Băbuţiu Inocenţiu 45 . Farm. Nan Alexă 46. „ Nan Coleşiu Elena 47. „ Ciocănelea Dârlea Flora 4 8 . „ Beroniade Belba Măria

CI. oftalmologică CI. oto-rino4aring. CI. psichiatrică

CI. stomatologică Farmacia Clinicelor

c) Preparatori bugetari.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 2 1 . 22. 23 . 24. 25. 26. 27. 2 8 . 2 9 .

Jianu Măria Rusu Gabriel Reinhardt Petru Blându Vasile Dr. Dachnovici Valentina Dr. Stoica Victor Dr. Rusu Septimiu Dinescu Ioan Farm. Pildner Ernest

Moga Octavian „ Dornescu Măria

Dr. Benetato Măria Pramer Marta Mihalca Ioan Găină Iulian Cosma Amalia Zagonyi Irina Dr. Cotuţiu Coriolan Alexandrov Mihail Răduleţ Virgil Dr. Râmneanţu Petru Purge Gheorghe Georgescu Ioan Dr. Comşa Ovidiu Cantemir Eugen Dr. Graur Emil Dr. Gavrilescti Stelian Dr. Borza Zeno Dr. Onaca Nicolae

Inst. de anatomie descript.

Inst. de anatomie descrtpi.

Inst. de anatomie patologică

v

>y

Ji

Inst. farmaceutic »

Inst. de farmacologie şi farm. Inst. de fiziologie

„ de istologie şi embr.

Inst. de Medicină legală Inst. de Patologie generală

Institutul de Igienă

Inst. de radiologie

CI. Chirurgicală


48

30. Dr. Jianu Ştefan 3 1 . Dr. Mărginean Valeriu 32. Dr. Mureşan Emil 33 . Dr. Bona Traian 34. Dr. Hoffmann Richard 35 . Dr. Cirlea Petru 36. Dr. Lenghel Nicolae 37. Dr. Forna Emil 38. Dr. Tănăsescu Horaţiu 39. Dr. Bulgaru Măria 40 . Dr. Sireteanu Mircea 4 1 . Dr. Mociany Juliana 42 . Dr. Popovici Ioan 4 3 . Dr. Spârchez Tiberiu 44. Dr. Manta Cornel 45 . Dr. Caba, Emil 46. Dr. Păcurariu Ovidiu 47 . Dr. Berariu Constantin 48 . Dr . Sireteanu Modest 49 . Dr. Moga Aurel 50. Dr. Vior Victor 5 1 . Prach Vilhelm 52. Dr. Boşica Ioan 53 . Dr. Bendescu Traian 54. Dr. Săbădeanu Vasile 55 . Dr. Lupuţiu Ioan 56. Dr. Săbău Ioan 57. Dr. Varga Vasile 58. Dr. Groza Ioan 59. Dr. Iliescu Alexandru 60. Dr. Mohora Alma 6 1 . Dr. Ghidrai Liviu 62. Latiu Emil 63 . Farm. Russu Aurel 64. „ Sverşina losif 65. „ Spârchez Veturia

CI. Chirurghicală yy

УУ

M

CI. Dermato-venerică »

УЈ

УУ

CI. Gynecologică-obst

Clinica Infantilă

Clinica Medicală

»

y>

УУ

УУ

УУ yy

CI. Neurologică

CI. Oftalmologică yy УУ

CI. Ofo-rino-laring. Tf

CI. Psichiatrică yy

CI. Stomatologică yy

Farmacia Clinicilor yy

yy

УУ

d) Preparatori ajutori:

1. Mischinger Victor Farmacia Clinicilor 2. lonescu Elena „


49

3. Ciocănelea Victoria 4. Buzescu Aurelia 5. Bocoşiu Otilia 6. Vlad Mariana

4. Tabloul candidaţilor promovaţi doctori în acest an şcolar.

a) In Medicină:

1. Muhlbacher Frideric 27. Kerekes Rozalia 2. Căluşeriu loan 28. Goldstein Ghitiel 3. Demeter Eugen 29. Weisz Iosif 4. Stoica Victor 30. Bosica loan 5. Mozeş Aurelia 3 1 . Mateescu Gh. Felicia 6. Ghizdavu Iosif 32. Măgureanu Gheorghe 7. Bugăescu Xenia 33 . Mara Teodor 8. Totoianu Ioachim 34. Albon Tiberiu 9. Benetato Grigore 35 . Noveanu Vasile

10. Malevanaia Măria 36. Russu I. Gabriel 11. Grozăvescu loan 37. Moldovan Corneliu 12. Paradi Coloman 38. Birar Elena 13. Toth Antoniu 39. Cristian Alexandru 14. Dragoş Victor 40. Prack Wilhelm 15. Dragoş-Roşca Lidia 4 1 . Radu loan 16. Simon Leopold 42. Mureşan Silviu 17. Ulimann Charlotte 43 . C ia raaeva Zdrava 18. Săbădean Vasile 44. Căprioara Dumitru 19. Benetato-Modva! Măria 45 . Bălănescu Ecaterina 20. Nică Fane 46. Walter Leo 2 1 . Szabo Elisabeta 47. Mihalescu Ortansa 22. Popescu M. Măria 48 . Borca Octavian 23 . Gavrilescu C. Stel'an 49. Prodan loan 24. Săvoiu Aurora 50. Baclajanschi Alexă 25. Boer Tagan Iosif 5 1 . Ciuruga Eugen 26. Popescu Elena 52. Daniel Ilie

53. Chirilă-Rivalet Ana

b) In Farmacie:

] . F. Goina Teodor 2. Ciocănelea Victor

Farmacia Clinicilor

»

w

A


5 0

5. Tabloul farmaciştilor licenţiaţi în acest an şcolar.

1. Mumuianu Marcela 16. Csejka losif 2 . Pildner Steinburg Ernest 17. Laszlo Eugen 3. Iambor Flora 18. Roxin Ioan 4 . Russu Aurel 19. Veress Zoltah 5. Ferentz Vilma 20. Wagner Malvina 6. Csonalossy Adalbert 2 1 . Swerşina losif 7. Nits Iuliu 22 . Şimon Măria 8. Nits lulia 23 . Szab6 Coloman 9. Paradi Francisc 24. Szakmâry losif

10. Stăuble Gheorghe 25 . Kalman Ecaterina 11. Schutz Măria 26. Tătar Sigismund 12. Simtion Rhea Silvia 17. GyOrfi Ludovic 13. Blaşco Beatrix 28. Szabo Vincenţiu 14. Hejja Alexandru 29. Kraiger Ştefan 15. Buzescu Aurelia 30. Feuerstein Borişca

31 . Petrovici Traian BCU Cluj / Central University Library Cluj

O i OS l £ CC O i

Nrul studenţilor

OS 0 0

CO CO

co oo

Studenţi

După sex

OS 0 0

CO CO

co oo Studente

După sex

» 2 <=> C i

oit. rom. 1 O O Bl gr. cat.

iup

ă r

elig

iun

e

#>. OJ CU C i

*>. >— os

rom. cat.

iup

ă r

elig

iun

e

#>. OJ CU C i

*>. >— os reformaţi

iup

ă r

elig

iun

e

,', .- I - 1

•• № . . Q evang.

iup

ă r

elig

iun

e

rf^v co-:.. unitari

iup

ă r

elig

iun

e

ГО OS

O os izraeliţi

iup

ă r

elig

iun

e ч 1 U mohamed.

iup

ă r

elig

iun

e

Vechiul Regat

— ^ 1 0 0

Transilva ia şi celelalte părţi D

up

ă

na

şt

er

e

Bucovina

Du

pă

n

aş

te

re

1 s Basarabia

Du

pă

n

aş

te

re

os i - 1 Cehoslovacia

Du

pă

n

aş

te

re

os i - 1

Ungaria

Du

pă

n

aş

te

re

! 1 Austria

Du

pă

n

aş

te

re

! ^ Iugoslavia

Du

pă

n

aş

te

re

- - Polonia

Du

pă

n

aş

te

re

1 ~ Franţa

Du

pă

n

aş

te

re 1 Rusia

Du

pă

n

aş

te

re

1 oo Macedonia

Du

pă

n

aş

te

re

1 co Bulgaria

Du

pă

n

aş

te

re

° OS Români

După naţionalitate

Unguri După naţionalitate

CO O Germani


to co o co Evrei


I ^ Turci


CD

co Absolvenţi Declaraţi

tn cursul

anului

os 1 Licenţiaţi

Declaraţi tn

cursul anului

io os Doctori

Declaraţi tn

cursul anului


52

8. Tabloul nominal al bursierilor.

1. Bucur Coriolan 2. Constantinescu M. 3. Mihalca Virgil 4. Neamţu Ilie 5. Olariu Enea 6. Lobonţ Nicolae 7. Dan Ioan 8. Frăţilă Ioan 9. Gârbea Ştefan

10. Ionescu V. Dorin 11. Mureşan Augustin 12. Muşoiu Vasile 13. Modran Liviu 14. Puţoiu Ioan 15. Preotesoiu Ştefan 16. Vlăduţiu Ştefan 17. Bălaşiu Teodor 18. Coja Nicolae 19. Comşa Nicolae 20. Crăciun Alexandru 2 1 . Cristea Vasile 22. Cârstocea Ioan 2 3 . Dicu Ioan 24. Lăzărescu Alexandru 25 . Mateescu Vasile

a) In natură: Studenţi :

26. Molnar Nicolae 27. Nemeş Ioan 28. Oprişiu Cornel 29. Pană Dumitru 30. Popa Augustin 3 1 . Prăgoiu Ioan 32. Puica Romul 33 . Stupariu Ioachim 34. Cadariu Gheorghe 35. Morariu Eugen 36. Nana Aurel 37. Negrea Ioan 38. Oltean Ilie 39. Petrean Emil 4Q. Cosma Alexandru 4 1 . Dragomir Nicolae 42. Grădină Constantin 43 . Jeney Carol 44. Moga Ioan 45 . Pascu Dumitru 46. Perhaiţa Ioan 47. Stupariu Liviu 48. Todoruţiu Ioan 49 . Cătăniciu Gheorghe 50. Jurca David

Studente : 1. Crişan Măria 6. Popescu Teodora 2. Hălmăgean Stela 7. Rusu Lavinia 3 . Moga Ruxandra 8. Sperlea Ecaterina 4. Mânecuţa Eugenia 9. Sumea Măria 5. Marcu Viorica 10. Tămaş Alexandrina

b) In bani (â 600 lei lunar.)

Studenţi : 1. Goanţă Ioan 3. Mircea Virgil 2. Henter Coloman 4. Paradi Francisc


5. Popa Dumitru 2 1 . Popovici Gheorghe

6. Popluca Mircea 22. P o p a Emanoil

7. Pop Tiberiu 23 . Morariu Olimpiu

8. Roşianu loan 24. Vasculescu Traian

9. Costache C-tin 25 . Bulbuca Iosif

10. Colum Theobald 26. Costea Vasile

11. Coman Onoriu 27. Popescu Anton

12. Fleacă I ie 28. Stanciu Virgil

13. Avram loan 29. Szabo Zoltan

14. Canciovici Dumitru 30. Szasz Tiberiu

15. Ghitta Andrei 3 1 . Tiniş Aurel

16. Mihalca Vasile 32. Russu Viorel

17. Bratiloveanu C-tin 33 . Căbuz Gheorghe

18. Păcescu Nicolae 34."Marcu Vincenţiu 19. P runeş loan 35. Zakariaş Ştefan 20. Pacu Eugen

Studente : 1. Băncilă Eugenia 4. Grosu Măria 2. Balinth N. Paraschiva 5. Spârchez Veturia 3 . Bălănescu Alexandrina


ЕГ) Ac t i v i ta tea d i d a c t i c ă (învăţământul medical)

1. CLINICA CHIRURGICALĂ.

Director: Profesor Dr. Incoborici.

Anul şcolar încheiat la 30 Iun i e 1921) s'a desvoltat în con-d i ţ iun i bune . î n v ă ţ ă m â n t u l ch i ru rg ica l s'a p reda t sub t re i t i p u r i deosebite.

1. P e n t r u începă to r i s'a făcut u n curs de no ţ iun i e lement a r e a s u p r a m odu lu i cum t rebue îngr i j i ţ i bolnavii . Acest c u r s a fost foarte redus , deoarece s tagiul pen t ru s tudenţ i i d in a n u l doi s 'a f ixat p r e a t â rz iu .

2. P e n t r u s tudenţ i i d in anu l trei s'a făcut u n cu r s şi luc r ă r i pract ice de semiologie. In cursu l a n u l u i şi la s fârş i tu l său, s 'a făcut u n e x a m e n de semiologie. La aceste colocvii a u r ă s p u n s bine cam 25%. d in t re aud ien ţ i .

3. P e n t r u s tudenţ i i d in a n u l al pa t ru lea şi al cincilea a m făcut cu r su l de clinică ch i ru rg i ca l ă . Acest cu r s se face în conformi ta te cu p r o g r a m u l , câte trei ore pe s ă p t ă m â n ă . Din t re a-ceste sun t două ore de cu r s u r m a t e de demons t ra ţ i i ope ra to r i i şi o o ră de cu r s teoretic. La cursu l teoretic din acest a n a m făcut s tud iu l afecţ iuni lor ch i ru rg ica le ale duodenu lu i .

I n a f a r ă de aceste cu r su r i şi l uc ră r i , r egu l amen tu l prevede s tagiul , p e n t r u ca s tudenţ i i să poată u r m a zilnic sp i ta lu l şi să a ibă u n contact cât m a i int im cu bolnavii . Vom observa însă că nici în cl inica m e a şi nici la alte clinici, s tagiul n u dă nici u n rezul ta t . Major i ta tea s tudenţ i lor nu vin la s tagiu şi ch i a r a tunc i când vin, n u fac decât act de prezenţă sau s tau pas ivi şi f ă r ă nici o in i ţ ia t ivă .

Ceeace se petrece este firesc. I m e n s a ma jo r i t a t e a popula ţ ie i un ive r s i t a r e ac tua le n u este m â n a t ă de setea de cunoşt in ţe . Toate încercăr i le car i se fac de-a în lesni c ă p ă t a r e a cunoşt inţelor , sun t p l iv i t e ca cons t r ânge r i car i t rebuesc e ludate .


55

Cei ma i mu l ţ i se mu l ţumesc să asiste pas ivi la c u r s u r i ; i a r cei m a i b u n i fac cel m u l t s fo r ţa rea de a-şi l ua note. In i ţ i a t ive cu l tu ra le , dor in ţ i de a-şi a p r o p i a cunoşt in ţe î n a f a r ă de p r e vederile r e g u l a m e n t a r e , l ipsesc cu totul .

N e n u m ă r a t e l e privi legi i date sub diferite forme, a u a t ro f ia t cele m a i bune in ten ţ iun i .

Bursele , eăminur i l e , a ju toa re sub toate formele, to le ran ţe .scandaloase, a u d i s t rus orice impuls , orice sp i r i t de d emn i t a t e şi î nă l ţ a r e .

Cerş i rea h r a n e i , locuinţei şi notei s 'au t r a n s f o r m a t î n a d e v ă r a t e d r e p t u r i câşt igate . Se î n t â m p l ă şi în lumea u n i v e r s i t a r ă , ca şi în î n t r e a g a biologie, pr ivi legiul cu cât este m a i m a r e cu a t â t pa r az i t e ază m a i repede pe individ.

Rezultatele examene lo r d in acest an , a u dovedit g reşa la ca re se face de-a susţ ine ar t i f ic ial o categorie de indivizi i n a p ţ i pen t ru c u l t u r a u n i v e r s i t a r ă . Şi n u n u m a i a tâ t , d a r de a s t r i ca şi pe cei Jrani î n contact cu m a s s a m a r e a celor r ă i .

Şi cu toate aceste condi ţ iun i defavorabile , r ă m â n totuşi , u n procent de 1 5 — 2 0 % ca r i î nva ţ ă p e n t r u plăcerea de-a se i n s t r u i şi ca r i ne recompensează p e n t r u toa tă os teneala depusă .

Şi a n u l acesta, ca şi în cei precedenţ i , a m avu t ocazia să văd câteva elemente bune în prezent şi p r o m i ţ ă t o a r e p e n t r u v i i tor. L i m i t a r e a n u m ă r u l u i s tudenţ i lor va decongest iona faculta tea n o a s t r ă şi o va scăpa de ba las tu l inu t i l ca re o pa ra l i zează .

Cursurile de clinică chirurgicală făcute în anul 1928 29.

Lecţiunile făcute în cu r su l a n u l u i 1928/29.

1. Menta l i t a tea ştienţifică. 2. Ulcer doudena l c u r s şi opera ţ ie . 3. Embr io log ia duodenu lu i . 4. T r a t a m e n t u l ch i ru r . a tuberc . pu lm. cu r s şi op. 5. Li t iază r e n a l ă b i la tera lă , Prof. Teposu. 6. A n a t o m i a duodenulu i , cu r s . 7. Ulcerul micei cu rbu r i , c u r s şi op . 8. Tumor i l e test iculului , cu r s şi op. 9. R a p o r t u r i l e duodenu lu i , cu r s . 10. E x a m e n e demons t ra t ive . 11. E x a m e n e demont ra t ive . 12. Poşetele duodenale . Ci rcu la ţ ia duod., cu r s . 13. H e r n i a i n gh ina l ă la femee, cu r s şi op. 14. P seuda r t roză , c u r s şi op. 15. F is tu lă bronş ică , cu r s şi op. 16. Fiziologia duodenu lu i , c u r s . 17. F r a c t u r a claviculei, cu r s şi op. 18. Epi te l iomul rec tu lu i , c u r s şi op. 19. F r a c t u r a h u m e r u s u l u i , cu r s şi op. 20. Hemoroiz i , cu r s . 21 . Stenozele duodenale , cu r s . 22. B r e n ă j u l suboccipi tal , c u r s şi op. 23. Diverticuli duodenal i , cu r s . 24. Guşa p a r e n c h i m a t o a s ă ,


56

cu r s . 25. Leziunile t r a u m a t i c e ale duodenu lu i . 26. Apendic i ta c ronică , cu r s şi op. 27. Fistulele duodenale , cu r s . 28. Anoma l i a duodenu lu i . 29. Ulcerele acute şi specifice ale duodenu lu i . 30. S impa tec tomia pe r i a r t e r i a l ă , cu r s . 31 . Etiologia ulcer, duodena l , cu r s . 32. Coxo tuberculozele, cu r s . 33 . A n a t o m i a patologică a ulcer , duod., cu r s . 34. Epi te l iomul papi le i lui Veter, cu r s şi op. 35. P a t o g e n i a ulcerelor duodenale , cu r s . 36. Cancer al capulu i p a n c r e a s u l u i , cu r s şi op. 37. S imptomele ulcer, duodena l (Dur e r e a ) , cu r s . 38. Splenectomia , c u r s şi op. 39. S imptomele ulcer , duodena l , cu r s . 40. Epi te l iom stomach. , c u r s şi op. 41 . Compl i caţiile ulcer, duodena l , cu r s şi op. 42. S a r c o m u l m e m b r u l u i inf., c u r s şi op. 43. P r o n o s t i c u l şi d iagnost icul ulcer, duod., cu r s . 44. Op. Albee p. m o r b u l Pot t , c u r s şi op. 45. Diagnost icul dif. ulcer , duod. , curs . 46. Indicaţ i i le operaţ iei şi ulcer, duod., cu r s . 47. Ep i t e l iomul mamele i , cu r s şi op. 48. Opera ţ iun i le în ulcer, duod., cu r s . 49. Canceru l corpu lu i t i roid, c u r s şi op. 50. Ulcerul duoden a l per fora t , cu r s . 51 . T u m o a r e cerebra lă , c u r s şi op. 52. T u m o rile duodenu lu i . 53. Deontologia medica lă , s e m n a r e a indexelor .

Programul cursului de Propedeutica Chirurgicală pe anul 1928—29 făcut de dl Dr Mitrea.

1. Curs in t roduc t iv a s u p r a i m p o r t a n ţ e i propedeut ice i chi ru rg ica le .

2. E d u c a ţ i a ch i ru rg ica lă . 3. Bo lnavu l şi î ng r i j i r ea lu i ; c amera bo lnavulu i : pa tu l bol

navu lu i şi î m b r ă c ă m i n t e a bolnavulu i .

4. H r a n a bo lnavulu i ; r eg imur i l e a l imen ta re . 5. A d m i n i s t r a r e a medicamente lo r şi execu ta rea diferi telor

procedee te rapeut ice (medicamente le revulsive s au de r ivan te ; î n t r e b u i n ţ a r e a m u s t a r u l u i ca tap lasmelor , t inc ture i de iod. ventuze; ventuzele lui B ie r ) .

6. I m p o r t a n ţ a pu lsu lu i , diferitele var ie tă ţ i de puls şi obs e r v a r e a pu lsu lu i .

7. Tens iunea a r t e r i a l ă .

8. T r a n s p o r t a r e a bolnavulu i , p r i m i r e a bo lnavu lu i în spi ta l ; izolarea bolnavului la domici l iul său , îngr i j i r ea zilnică a bolnavu lu i .

9. I n f i r m i e r a , ( p r e g ă t i r e a şi rolul in f i rmiere i ; obl igaţ iuni le inf i rmiere i faţă de medicul c u r a n t ; obl igaţ iuni le in f i rmiere i faţă


57

d e a n t u r a j u l bo lnavu lu i ; obl iga ţ iunea inf i rmiere i faţă de ea î n s ă ş i ) .

10. î n s e m n ă t a t e a observăre i bolnavului . 11. T e m p e r a t u r a co rpu lu i şi m ă s u r a r e a ei. 12. R e s p i r a ţ i a şi r e s p i r a ţ i a ar t i f ic ia lă . 13. F u n c ţ i o n a r e a tubu lu i digestiv. 14. Băi igienice; spă l a r ea ochilor, s p ă l a r e a urechi lor — fo

sele nasa le , a gure i , s p ă l a r e a s tomaculu i , spă l a r ea vag inu lu i , spă l a tu r i l e rectale şi vezicale.

15. H i d r o t e r a p i a : frigul şi c ă l d u r a ca agent t e rapeu t ic ( p u n g a de gheaţă , pansamen te l e umede reci, r ă c i r e a beu tu r i lo r şi a l imente lor , curen ţ i i r ec i ) ; ca tap lasmele , băile de abu r i , a e r u l cald, termofor .

16. I n s t rumen te l e ch i ru rg ica le ; i n s t r u m e n t a r e a şi i n s t r u m e n t a r u l .

17. Infecţ ia şi combaterea ei; an t i seps ia şi asepsia . 18. S te r i l i za rea mâ in i lo r , a c â m p u l u i ope ra to r şi a plăgi lor . 19. S ter i l izarea ru fă r ie i , m a t e r i a l u l u i de p a n s a t şi p ă s t r a

r e a lor; a p a r a t e l e de s ter i l izare . 20. S te r i l i za rea a p a r a t e l o r şi i n s t rumen te lo r ch i ru rg ica le

şi p ă s t r a r e a lor, s te r i l izarea şi p ă s t r a r e a m a t e r i a l u l u i de l iga-t u r ă şi s u t u r ă , s te r i l izarea şi p ă s t r a r e a l ichidelor.

21 . Hemos taza , s u t u r a . 22. Anestezia (Anestezie docală. rachianes tez ie , narcozele

în gene ra l ) . 23. Evoluţ ia , semnele şi accidentele narcozei , accidentele

postanastezice . 24. Narcot icele şi a d m i n i s t r a r e a lor (c lore t i lu l -Kelenul :

c lo roformul şi e te ru l ) . 25. Opera ţ ia , p regă t i rea sălei de opera ţ ie ; p regă t i r ea bol

n a v u l u i p e n t r u opera ţ ie ; p r e g ă t i r e a c h i r u r g u l u i şi a s i s t en tu lu i : pregăt i rea , şi rolul i n s t r u m e n t a r e i : p r egă t i r ea i n s t rumen te lo r şi a m a t e r i a l u l u i .

26. î n g r i j i r e a bo lnavu lu i ( în t i m p u l operaţ ie i şi d u p ă oper a ţ i e ) accidentele pos topera tor i i .

27. Mate r ia lu l , de p a n s a t ; formele şi ap l i ca rea p a n s a m e n telor; f ixa rea pansamen te lo r , b a n d a j .

28. Noţ iun i de p rac t i că ch i ru rg i ca l ă : e x a m i n a r e a bo lnav u l u i ( a n a m n e z ă , e x a m e n u l obiectiv şi e x a m e n u l de l abo ra to r ) .

29. Redac t a r ea foaiei de observaţie.


58

30. No ţ iun i e lementare despre plăgi ; semnele clinice ale p lăgi lor ; (semne funcţ ionale şi semne fizice).

31 . Diversele forme de p lăg i şi t r a t a m e n t u l lor în l ini i gene ra le (plăgile în ţepate , plăgile contuze, plăgile muşca te şi p l ă gile p r i n a r m ă de foc).

32. T r a t a m e n t u l genera l al plăgi lor (plăgi aseptice, p lăgi infectate) .

33. Gomplicaţ iuni le p lăgi lor (compl ica ţ iuni le funcţ ionale , eompl iea ţ iuni le septice) .

34. Infeeţ iuni le în genera l (abces, flegmon, septicemie, b a c -ter iemie, septico-piemie, t ox inemie ) : t r a t a m e n t u l infecţ iuni lor .

35. Er iz ipe lu l şi t r a t a m e n t u l lui. 3(1 G a n g r e n a gazoasă . 37. Cărbunele ( A n t r a x ) . 38. Tetanosul . 39. Pu t rez ic iunea de spi ta l . 40. T r a t a m e n t u l f rac tur i lo r în genera l , îngr i j i r ea u n u i f rac

t u r a t ( îngr i j i r ea din p r i m u l moment , îngr i j i r i le din cu r su l t r a t a m e n t u l u i ) .

41 . Mijloacele provizori i de imobil izare . 42. Mijloacele de f ixa re , apa ra t e l e gh ipsa te ; (confecţ ionarea

banda je lo r ghipsa te , confecţ ionarea a p a r a t e l o r gh ipsa te m a i imp o r t a n t e ) .

43. T r a t a m e n t u l f rac tu r i lo r p r in a p a r a t e de extensie ( in -d ica ţ iun i , con t r a - ind i ca ţ i un i , avanta je le şi inconvenientele t r a t a m e n t u l u i p r i n extensie c o n t i n u ă ) .

44. T r a t a m e n t u l f rac tu r i lo r d u p ă Luca Championn i e r e . 45. Masa ju l în genera l (ac ţ iunea locală, ac ţ iunea genera lă

a masa ju lu i , ind ica ţ iun i le şi con t ra - ind ica ţ iun i l e m a s a j u l u i ) . 46. Technica genera lă a masa ju lu i . 47. Technica specială a masa ju lu i d u p ă reg iun i . 48. Opera ţ iun i de mică ch i ru rg i e : ( ins t rumente le u t i l iza te '

p e n t r u acest scop, p r e g ă t i r e a locală) . 49. Inciz iuni le . 50. Funcţi i le ( toracenteza , pa raeen t eza ) . 51. Injecţi i le. 52. F lebotomia . 53. Trans fuz ia de sânge (indicaţi i le , cont ra indica ţ i i l e t r a n s

fuziei, technica t ransfuz ie i ) . 54. Vacc inarea J e n e r i a n ă .


55. L iga tu ra cordonu lu i ombilical . 56. Gauter izăr i le . 57. T r a t a m e n t u l s incopelor . 58. T r a t a m e n t u l asfixi i lor . 59. T r a t a m e n t u l u rgen t al in toxicaţ i i lor . (50. E x a m e n de labora tor , i m p o r t a n ţ a acestor examene . 61 . E x a m e n u l u r ine i ( recol ta rea ma te r i a lu lu i , componen

tele n o r m a l e ale u r ine i , e x a m e n u l fizic al u r ine i . 62. E x a m e n u l chimic a l u r ine i ( a l b u m i n ă . z ahă r , p u r o i ) . (53. P u n e r e a în evidenţă a acetonei ( reacţ ia lui Lega l ) ; pu

nerea în evidenţă a pigmenţ i lor bil iari ( reac ţ ia lui Gmelin, r e acţ ia lui Ros in ) .

(54. E x a m e n u l microscopic .şi bacteriologic al u r ine i ( p r e pa ra t e de o r ien ta re , coloraţ ia G r a m şi coloraţ ia d u p ă Ziehl -Neelsen); despre baci lul Koch în u r i n ă , inocu la rea u r ine i la cobai.

(io. E x a m i n a r e a m a t e r i a l u l u i obţ inut p r i n puncţ ie (locul puncţ ie i , puncţ i i le a r t icu la ţ i i lo r , punc ţ iunea cavi tâţei p leurale , punc ţ iunea cavi tă ţe i abdomina l e ) .

(56. E x a m i n a r e a l ichidului ce fa lorach id ian ( r eac ţ iunea lui Nonne-Appel t , reac ţ ia P a n d y ) .

(57. E x a m e n u l sânge lu i ( de t e rmina rea t i m p u l u i de s â n g e r a r e , d e t e r m i n a r e a t impu lu i de coagu la re metoda Schultz , i m p o r t a n ţ a leucocitozei şi n u m e r o t a r e a leucocitelor) .

2. CLINIAC MEDICALĂ.

Director : Prof. Dr. I. Haţiegonu.

1. Cursul de clinică medicală. P r o g r a m : A p a r a t u l digestiv, ficat.

1. Cu r s de in t roducere . S impateze in te r - şi parad iges t ive . 2. Lecţiune despre const ipaţ ie în l egă tu ră cu p rezen tă r i de

cazu r i (cons t ipa ţ ia totală cu coli tă; dischezie) . 3. Lecţ iune cl inică: etiologia, patogenia , d iagnost icul con-

st ipaţ i i lor . P r e z e n t a r e a unu i caz de c. spast ică . 4. Pol ic l in ică : 1) P e r i t o n i t ă bac i l a r ă formă t u m o r a l ă ; 2)

P a n c r e a t i t ă c ronică cu diabet (Lues ) : 3) T u m o r ă a b d o m i n a l ă m a l i g n ă ( S a r c o m ) .

5. Factor i i de t e rminan ţ i ai consumaţiei . S imptomato log ia const ipaţ iei s tângi .


60

6. Gonst ipa ţ ia d r e a p t ă : etiologic şi s imptomatologie . 7. Pol ic l in ică : l ) Leucemie mieloidă cronică ; 2) Ar t e r i t ă

ob l i t e ran tă ( B u r g e r M.) ; 3) Bronşectazie . 8. T r a t a m e n t u l discheziei şi a l const ipaţ ie i a tone. 9. T r a t a m e n t u l const ipaţ ie i ( c o n t i n u a r e ) . P r e z e n t ă r i de

bolnavi (2 cazu r i de cancer r ec ta l ) . 10. Diagnost icul cance ru lu i rec tu lu i . P r e z e n t a r e de bolnav:

s tenoză a in tes t inu lu i subţ i re , pe r i ton i tă bac i l a ră , te tanie . 11 . Goni. Dr. Goia: S imptomele genera le ale canceru lu i in

tes t inal . 12. Cance ru l in tes t ina l : Fo rme le clinice d u p ă localizare. 13. P r e z e n t ă r i de c a z u r i : 1) Tetanos , 2) Gast ro-enteroptoze . 14. S imptomato log ia cance ru lu i rec ta l : P r e z e n t ă r i de bol

n a v i : 1) Discbezie; evacua rea pe cale mecan ică a ma te r i i lo r fecale . 2) Stenoză in tes t ina lă ; epiploi tă pos topera tor ie . 3) C a n cer p r imi t iv a l căi lor b i l iare .

15. Gas t ro-en te rop toză : concepţia ac tua lă , s imptomato logia . 16. Gas t ro-en te rop toză : etiologie, patogenie , t r a t a m e n t . P r e

zen tă r i de bolnavi : s i n d r o m u l diareei (2 c a z u r i ) : 1) Diaree ga -s t rogenă . 2) Ba l a n t i d i ază .

17. S i n d r o m u l d iareei . 18. S i n d r o m u l diareei ( c o n t i n u a r e ) . P r ezen t ă r i de bolnavi :

Mega-s igmă, aerofagie blocată. 19. S i n d r o m u l d iaree i ( s fâ rş i t ) . 20. Pol ic l in ică : 1) E n d o c a r d i t ă lentă ( s ind rom h e m o r a g i -

p e r ) . 2) Ente roco l i t ă c ron ică -Lambl iază . 3) P roc t i t ă pol ipoasă . 21 . Colite. Enterocol i te : etiologie, patogenie, clasif icări . 22. Colite. Enterocol i te ( c o n t i n u a r e ) : formele clinice. 23. Conf. Goia. Pol ic l in ică : 1) Ulcer pe c u r b u r a mică . 2)

Ulcer duodenal . 24. Golite, enterocoli te ( c o n t i n u a r e ) : colitele grave. 25. Colita m u c o m e m b r a n o a s ă . 20. Pol ic l in ică : 1) T u m o r ă med ias t ina l ă . 2) Tbc in tes t ina lă .

3) Hepa t i t ă , angiocol i tă ( ic ter ) . 27. Dl conf. Goia: Ulcerul gas t r ic şi duodena l . P r e z e n t ă r i

de 2 cazu r i de ulcer duodena l . 28. Dl conf. Goia: Ulcerul gas t r ic . 29. Pol ic l in ică : 1) Diaree gas t rogenă . 2) Ic ter toxiinfecţios

la u n sifilitic. 30. T r a t a m e n t u l colitelor.


61

31 . Tuberculoza in tes t ina lă . 32. Pol ic l in ică : 1) E r i t e m exuda t iv mul t i fo rm. 2) H e p a t i t ă

şi pneumon ie . 3) Anevr i sm al aor te i (pe c rosă şi descenden tă ) . 33 . Tuberculoza in tes t ina lă (s fârş i t ) . P r e z e n t a r e de bolnavi :

Entero-col i tă . 34. P r e z e n t a r e de bolnavi : 1) Stenoză pe p o r ţ i u n e a I I duo

denală . 2) Mesenter i tă , epiploi tă . 35. Pol ic l in ică : 1) Nefroză. 2) Anevr i sm al crosei aor te i . 36. S i n d r o m u l mesentero-epip lo ic : s imptomatologie . 37. I d e m : etiologie, patogen ie. P r e z e n t a r e a u n u i caz de i c t e r

g rav ( in toxicaţ ie Pbosfor '?) . 38. Pol ic l in ică : 1) cancer al c apu lu i panc reasu lu i . 2) Me-

zenter i tă , epiploi tă . 39. S i n d r o m u l mezentero-epiplocol ic : leziuni a n a t o m o - p a -

tologice; t r a t a m e n t . 40. Dolîcocolon în l egă tu ră cu p rezen ta rea u n u i caz. 41 . Pol ic l in ică : Ulcero-cancer . 2) Per ico l i t ă adhes ivă . 42. P r e z e n t a r e a u n u i caz de fistulă h e p a t o - p u l m o n a r ă (Chist

h ida t i c s u p u r a t hep . 43. Conf. Goia: Ulcerul jus tap i lo r ic . 44. Pol ic l in ică : 1) Un caz de in toxica ţ ie cu P l u m b . 2) F i s t u l ă

p l e u r o - p u l m o u a r ă . 3) Gas t ro -en te ranas tomoză , F i s t u l ă gas t ro -colică. 4) Boa lă m i t r a l ă ; insuf ic ienţă c i rcu la tor ie şi icter. 5 ) Scleroză r e n a l ă - H e m a t u r i e .

45. Dr. Gavr i l ă : Un caz de diabet z a h a r a t g rav . 46. Cance ru l hepa t i c : forme ana tomice . P r e z e n t ă r i de ca

zu r i : 1) cancer hepa t ic s ecunda r . 2) Ic te r mecan ic ( m a l i g n ) ? 47. Canceru l hepa t ic ( c o n t i n u a r e ) : Simptomatologie-evoluţ ie ,

forme cl inice-diagnost ic diferenţ ia l . 48. Cance ru l căi lor b i l iare ex t rahepa t i ce . P r e z e n t a r e a u n u i

caz de hepa t i t ă lentă . 49. Despre etiologia şi pa togen ia hepat i te i lente. P r e z e n t a r e

de caz: Chist h ida t ic mu l t i p lu : ficat, sp l ină , per i toneu. 50. H e p a t i t ă len tă : S imptomatologie , evoluţie, p rognos t ic şi

t r a t a m e n t . 51 . P r e z e n t a r e a u n u i caz de men ing i t ă ce rebrosp ina lă -ep i -

demică. Chis tul h ida t ic localizat în cavi ta tea a b d o m i n a l ă : s imp to mato log ia şi evoluţia ch is tu lu i hepat ic .

52. Chis tul h ida t ic al f ica tului : p e r i o a d a compl ica ţ iun i lor , d iagnost ic , p rognos t ic şi t r a t a m e n t .


62

53. Policl inică: 1) Un caz de polipoză rec tos igmoid iană 2) cancer pi loric. 3) Anevr i sm al aor te i cu pa r a l i z i a n . r ecuren t . 4) Anevr i sm al aortei cu t u m o r ă l a r i n g e a n ă . 5) Mieloză subleu-ceur ică subacu tă .

54. S ind romul ic te ru lu i : I c t e ru l hemolitic, icterul mecan ic . P r e z e n t a r e a u n u i bolnav cu icter c a t a r a l .

55. S i n d r o m u l i c te ru lu i : i c te ru l hepa toce lu la r ( ca t a r a l , tox i -infecţie, febră ga lbenă ) . P r e z e n t a r e de bo lnav : Ic ter mecan ic (Tum o r ă panc rea t i c ă cu s i n d r o m pancrea to - so la r? Litiază b i l i a ră cu pa nc re a t i t ă c ron ică? ) .

56. Conf. Goia: Ulcerul duodena l .

57. Spirochetoza ic te ro-hemoragică . Hepatonefr i te .

58. Pol ic l in ică : 1) Li t iază b i l i a ră veziculară . 2) Li t iază b i l i a r ă (duotu l cist ic) . 3 ) Uouă cazur i cu l i t iază bi l iară , cholecis-t i tă şi hepa t i t ă .

59. Etiologia şi pa togen ia l i thiazei bi l iare . 60. Pol ic l in ică : 1) C i r rhoză hepa t ică d u p ă o colecistită t i -

fică. 2) Hepa t i t ă . Boală m i t r a l ă . S t a r e pos tg r ipa lă . 3 ) C i r rhoză hepa t ică d u p ă colecistită. 4) Boală m i t r a l ă . C i r rhoză hepa t ică .

61 . S imptomato log ia cl inică a l i thiazei bi l iare.

62. L i th iaza b i l i a r ă : compl ica ţ iuni le .

63. T r a t a m e n t u l medica l a l l i thiazei bi l iare .

64. T r a t a m e n t u l ch i ru rg i ca l a l l i thiazei bi l iare. Angiocoli-tele.

65. Cholescistitele.

P a r a l e l cu î n v ă ţ ă m â n t u l teoretic s tudenţ i i a n u l u i IV-Y au u r m a t Stagiul de spital d u p ă normele p revăzu te în r egu l amen tu l Facu l tă ţe i .

2. Semeinlogia medicală.

1)1 conferen ţ ia r Goia a ţ inu t c u r s u r i de serneiologie med i cală , t r a t â n d toate capitolele semeiologiei.

S tudenţ i i a n u l u i I I I a u u r m a t s tagiul de spi tal , făcând lu c ră r i l e pract ice necesare la pa tu l bolnavului .

ACTIVITATEA DISPENSARULUI STUDENŢESC.

N-rul total al consultaţiilor „ „ „ cazurilor

531 491


63

Din aceştia din u r m ă : Cazuri negative 365 Cazuri cu leziuni fibr. discrete inactive 89 Cazuri cu leziuni discrete active 14 Ftizii 17 Tuberculoze generalizate 1 Supuraţii pulmonare 2 Peritonite bacilare 3

Suma cazurilor: 491

Internaţi în sanatorul Clinicei Medicale :

Ftizii 17 Tuberculoze general zate 1 Leziuni discrete active , 5 Supuraţii pulmonare 2 Peritonite bacilare 3

To ta l : 28

Sucombaţ i : în ftizie 1 Tuberculoză generalizată 1 Supuraţie pulmonară 1

Tota l : 3

3, CLINICA PSICHIATRICĂ.

Direc tor : Prof. Dr. C. I. Ureche.

1. Local izăr i cerebrale , c i toarchi tectonie . 2. Te tanus . 3. P o l icl inic: P leurez ie şi t u r b u r ă r i psichice. Atrofii m u s c u l a r e în u r m a r e u m a t i s m u l u i . 4. Basedow. 5. Cre t in i smul , guşa . 6. Mi-xedemul şi h ipo t i ro id i smul benign. 7. Mias tenie bulbospinală . 8. Gorea. 9. Et iologia psichozelor. 10 Semiologia. 11. Semiologia. 12. Semiologia. 13. Hipofiza şi s i n d r o m u l in fund ibu la r . 14. E p i -fiza. 15. Melancolia . 16. Man ia . 17. Psichoze periodice. 18. P s i -choze uremice . 19. Tumor i cerebrale . 20. T u m o r i cerebrale . 21 . Demen ţă precoce. 22. Demenţă precoce. 23. Demenţă precoce. 24. Demenţă precoce. 25. Sifilisul cerebra l . 26. Sifilisul cerebral . 27. P a r a l i z i a genera lă . 28. P a r a l i z i a genera lă . 29. S i n d r o m şi ps i choze neu ro -anemice . 30. Encefal i tă le targică . 31 . Encefal i tă let a rg ică . 32. Psichozele senile. 33. Pol ic l in ic : cazu r i medico-le-gale şi accidente de m u n c a .


64

4. CLINICA NEUROLOGICA.

Director : Prof. Dr. 1. Mima.

S 'au ţ inu t în total 43 iecţ iuni de clinică (2 s ă p t ă m â n a l ) c u d e m o n s t r a ţ i u n i de bolnavi , d e m o n s t r a ţ i u n i ana tomo-pa to log ice şi p roec ţ iun i , cu subiectele u r m ă t o a r e :

Diagnost icul neurologic şi observa ţ iunea neurologică . Antecedentele e red i t a re şi colaterale ale bo lnavulu i . Rolu l

eredi tă ţ i i î n patologia nervoasă . Et iologia gene ra l ă a neuropa t i i lo r . Antecedentele persona le şi i s tor icul boalei. S tud iu l s tă re i prezente şi t echnica e x a m e n u l u i obiectiv. S t a

rea, s ta t ică. S t a ţ i unea vert icală. Musul şi semni f ica ţ iunea semiologică.

E x a m e n u l mot i l i tă ţ i i : m i ş c ă r i active, pas ive , au toma te , a so ciate, i nvo lun ta re .

E x a m e n u l sensibi l i tăţ i i şi a l reflexelor şi semnif ica ţ ia lor semiologică. I m p o r t a n ţ a e x a m e n u l u i genera l a l bo lnavulu i .

Un caz de emiplegie p u e r p e r a l ă în faza inc ip ientă . Emip leg ia recen tă cu s ta re comatoasă . Discuţ ia s imptomelor . Un caz de emiplegie cu atrofie m u s c u l a r ă . P a to g en i a a t r o

fiei m u s c u l a r e la emiplegici . Emiplegie veche cu c o n t r a c t u r ă . Emiplegie cor t ica lă cu s in

d r o m sensit iv cort ical . Emipleg ia a l t e rnă . Emip leg ia in fan t i l ă . Emipleg i i t recă toare . Etiologia şi a n a t o m i a patologică a

emiplegiei . T r a t a m e n t u l genera l al s i nd romulu i . Scleroza în plăci. P r e z i n t a r e a a cinci c a z u r i diferite. Un

caz inc ip ient cu t r e m u r ă t u r ă un i l a t e r a l ă . Diagnost icul pozitiv şi d i ferenţ ia l a l sclerozei în plăci . Scleroze combinate . Un caz de or ig ine t r a u m a t i c ă ( ? ) . Et iologia, a n a t o m i a patologică şi t r a t a m e n t u l sclerozei în

plăci şi al sclerozelor m e d u l a r e progres ive în genera l . Un caz de pa rap leg ie sifilitică cu începu t b rusc . Un caz de pa rap leg ie sifilit ică t ip P]rb. A n a t o m i a patologică şi t r a t a m e n t u l parap leg ie i sifilitice. Compres iunea m ă d u v e i : d iagnos t icul pozitiv. Un caz opera t de compres iunea m ă d u v e i : Diagnost icul topo

graf ic a l compres iune i . T r a t a m e n t u l compres iun i lo r m e d u l a r e . P a r a l i z i a facială, per i fer ică . Un caz de a t ax i e tabet ică. Caz de a t ax i e tabet ică la tentă . T u r b u r ă r i l e de sensibi l i ta te

în. tabes; pa togenia a tax ie i .


©5

5

Tabes inc ip ient cu atrofie optică. Oftalmoplegia tabet ică. Evoluţ ia , formele clinice, d iagnost icul , a n a t o m i a pa to logică

si t r a t a m e n t u l tabesului . Caz de coree acu tă . Pa togen ie şi t r a t a m e n t . U n caz de s i r ingomiel ie lordot ică. T r a t a m e n t u l p r i n r a

dioterapie . D o u ă cazur i de afazie, motr ice şi sensor ia lă . Pa togen ia , a n a t o m i a patologică şi t r a t a m e n t u l afaziei. Gaz de para l i z ie r a d i a l ă t r a u m a t i c ă ( f r ac tu ra u m e r u l u i ) ;

Un caz de s i n d r o m cerebelos; s imptomato log ia cerebeloasă. Două cazu r i de miopa t ie . P a t o g f a f i a miopat i i lo r . Po l inevr i t a . Un caz de or ig ine gas t ro - in tes t ina lă . Două ca

zu r i de pol inevr i ta s a t u r n i n ă . Un caz de nevra lg ie esenţ ia lă a t r igemenu lu i . Diagnost ic

şi t r a t a m e n t . Trei cazu r i de scleroză l a t e ra l ă amiotrof ică , u n u l bu lba r ,

a l tu l cervical , a l tu l cervico-dorso- lombar . A n a t o m i a patologică, d iagnos t icu l şi t r a t a m e n t u l sclerozei

la te ra le amiotrofice. P a r k i n s o n i s m u l postencefali t ic. Un caz de a t ac isteric. P a t o g r a f i a şi pa togen ia isteriei . N e u r a s t e n i a . Diagnost ic diferenţ ia l şi t r a t a m e n t .

5. CLINICA GYNECOLOGICĂ ŞI OBSTETRICALĂ.

Director : Prof. Dr. Grigoriu Cristea.

I n cu r su l aces tu i a n şcolar, conform r e g u l a m e n t u l u i în v i goare al Facu l t ă ţ i i de Medicină, cu r su r i l e obişnui te p e n t r u s tu denţ i n u s 'au făcut.

S 'au ţ i nu t î n să c u r s u r i p e n t r u medici i s t ag ia r i , c u r s u r i l e r eg l emen ta re p e n t r u suror i le de Ocrotire, p r ecum şi la Şcoala de moaşe a t a ş a t ă Clinicei.

6. CLINICA' INFANTILĂ.

Direc tor : Prof. Dr. Titu Gane.

I n acest a n şcolar s 'au ţ inu t conform p r o g r a m u l u i de către" profesoi cu r su r i cu s tudenţ i i d in a n u l a l V-lea, t re i ore pe s ă p t ă m â n ă , M a r ţ i şi S â m b ă t a de la 10 J / 2 —12.

I n a f a r ă de c u r s u l P ro fesoru lu i s 'au m a i făcut u r m ă t o a r e l e c u r s u r i : D o a m n a confe ren ţ ia ră Dr. E. Negru a ţ inu t u n c u r s


66

d e s p r e Al imenta ţ ia copi lului şi e x a m e n e de l abora to r în m e d i c ina infant i lă , Viner i de la 4—5 p . m .

Dl Docent Dr. G. Z u g r a v u , a ţ inut u n cu r s liber cu s tudenţ i i a n u l u i al V-lea, despre Semeiot ica şi Te rapeu t i ca infant i lă , în sem e s t r u l de i a r n ă . (1928—29) .

Dl Docent Dr. Axente l a n c u , a ţ i nu t u n c u r s liber cu s tuden ţ i i aceluiaş a n în semes t ru l de v a r ă (1929), despre Clinica şi t e r apeu t i ca distrofi i lor p r ime i copi lăr i i , cu demons t r a ţ i un i prac t ice . *

Clinica infant i lă a colaborat î n acest a n la cu r su l de spec ia l i za re pen t ru medic i i şcolar i , ins t i tu i t de F a c u l t a t e a de Medic i n ă din Cluj . fac ţ iuni le p e n t r u acest scop în n u m ă r de 12 a u fost făcute de profesor , cu concursu l Dnei Dr. R. Neg ru şi a domni lo r Docenţi Z u g r a v u şi Axente l a n c u . P a r a l e l cu acest c u r s s 'au făcut d e m o n s t r a t u l u i clinice şi de l abora to r în t impu l s t ag iu lu i u r m a t de medic i i şcolar i .

I n a f a r ă de aceste c u r s u r i ce şi î n a n i i precedenţ i s 'au ţ inu t c u r s u r i p e n t r u in f i rmie re de copii şi cu r su r i l e pen t ru in f i rmie rele v iz i ta toare (stagiu de p rac t i că şi lecţ iuni teoret ice) . Lec-t iun i l e teoretice d in P u e r i c u l t u r a şi P e d i a t r i e p e n t r u elevele in f i rmiere v iz i ta toare ( suror i de ocro t i re ) a u fost făcute de că t re profesor de la 1 Octomvrie p â n ă la 15 Iun i e .

I n lunile Octomvrie, Noemvr ie şi Decemvrie a u u r m a t acest c u r s şi s tagiu , elevele d in u l t imu l a n a l „Şeoalei de E d u c a t o a r e şi P u e r i c u l t u r a " d i n Bucureş t i .

(•ursul Profesorului.

Acest c u r s început la 3 Noemvr ie 1928 p â n ă la 31 Mai 1929 ş i a c u p r i n s 45 lecţiuni de o o r ă şi j u m ă t a t e f iecare,

1. I n t r o d u c e r e în s tud iu l P e d i a t r i e i şi P u e r i c u l t u r e i . Med i c i n a prevent ivă în copi lăr ie . Concepţ ia m o d e r n ă a s u p r a d r e p t u r i l o r copilului .

2. Mor ta l i t a tea in fan t i lă şi lup ta con t r a ei. Cele trei epoce a l e copilăr iei .

3 .Caracterele speciale ale boalelor în cele t re i pe r ioade ale «opi lă r ie i .

4. Fiziologia şi a n a t o m i a a p a r a t u l u i r e s p i r a t o r şi t ubu lu i digest iv în diferitele per ioade ale copi lăr ie i .

5. C o n t i n u a r e : o rgane le excre tor i i , geni tale . Piele. T e m p e r a t u r ă . Creş tere p o n d e r a l ă şi s t a t u r a l ă .


67

6. C o n t i n u a r e : Dent i ţ iune . Schelet. Sis tem nervos . Mersu l . Educa ţ i a copi lului .

7. Semeiot ică ( cu r s ţ inu t de Dr. Z u g r a v u ) . 8. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Atrofie infant i lă . Dia teza e x s u d a -

.tivă etc, Boalele infecţioase în genera l . 9. P r e z e n t ă r i de cazu r i cl inice: Sifilis e red i t a r , Pemf igus i n -

iecţios, t u m o r ă r e n a l ă etc. C o n t i n u a r e : boalele infecţioase, î n special febrele e rupt ive .

10. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice cu p r e z e n t ă r i de bolnavi : Pol iomiel i ta , Tuberculoza c u t a n a t ă şi gang l iona ră . Boalele infecţioase: var io la .

11. Demons t ra ţ iun i clinice cu p r e z e n t ă r i de bo lnavi : b r o n -chopneumonie , Scabies şi eczema, m o r b u l lui Po t t lombar . Cont i n u a r e la boalele infecţioase: vaccina şi vacc ina re an t ivar io l icâ .

12. Demons t r a ţ i un i clinice cu p rezen tă r i de bolnavi : sifilis v r e d i t a r precoce, r ach i t i sm, c ran io tabes sifilitic (d iscuţ ie) , p l eu ro -per i ton i tă tubercu loasă (cu trei c a z u r i ) .

13. D e m o n s t r a ţ i u n i cl inice: m a l a r i a , sifilis e red i ta r . V a r i -•cela (cu p rezen t ă r i de bo lnav i ) .

14. Demons t r a ţ i un i cl inice: P leurez ie p u r u l e n t ă . Coxi tă tbc. "Tra tamentu l şi d iagnos t icu l p leuro-per i ton i te lor tuberculoase .

15. D e m o n s t r a ţ i u n i cl inice: encefalite, pleurezi i pu ru l en t e l a diferite vârs te (3 c a z u r i ) . P a t o g e n i a şi Et iologia b r o n c h o p n e u -moniei .

16. D e m o n s t r a ţ i u n i de semeiologie. 17. Demons t ra ţ iun i clinice: Idrocefal ie , sifilis e r e d i t a r t a r

div etc. F o r m e l e clinice, ana tomice şi s imptomele b ro n ch o p n eu -moniei .

18. P r e z e n t ă r i de bolnavi : un caz de epend imi tă ven t r icul a ră . Diagnost icul , pronost icul şi t r a t a m e n t u l b ronchopneumonie i ,

19. Demons t r a ţ i un i clinice de semeiotică (Docent Dr. Z u g r a v u ) .

20. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Varicelă , Rach i t i sm, Distrofic. Ep idemio log ia şi Et iologia Gripei .

21 . Demons t r a ţ i un i clinice: Ghoree S y d e n h a m , Rach i t i sm. Fo rme le clinice, ana tomice şi d iagnos t icu l gr ipe i î n copi lăr ie .

22. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: m e n i n g i t ă meningococică . Complicaţ i i le , pronost icul , p rof i lax ia şi t r a t a m e n t u l gr ipei .

2 3 . D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: P iode rmie cu septicemie. Asis to-


6 8

lie cu m a l a d i e m i t r a l ă . Mening i ta meningococică (Diagnostic-, t r a t a m e n t ) .

24. Pol iomiel i ta (cu p rezen t ă r i de bo lnav i ) . 25. Pol iomiel i ta ( u r m a r e ) . 26. Diateza exsuda t ivă (cu p r e z e n t ă r i de bo lnav i ) . 27. Etiologia şi P a t o g e n i a R a c h i t i s m u l u i (cu d e m o n s t r a ţ i u n i

cl inice) . 28. Rach i t i smu l ( c o n t i n u a r e ) . 29. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: u n caz de tuberculoză g e n e r a

l izată g ranu l i că . S c a r l a t i n a (Etiologie, S imp tome) . 30. S c a r l a t i n a ( c o n t i n u a r e ) cu p r e z e n t ă r i de bolnavi . 31 . Tuşea convuls ivă (cu p rezen tă r i de bo lnav i ) . 32. Te rapeu t i ca in fan t i l ă (Dr. Z u g r a v u ) . 33. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: Ghoree, M a l a d i a lui Hut ine l ,

E r i t e m nodos . P n e u m o n i e . Tuberculoza in fan t i l ă ( f recvenţă) . 34. Tuberculoza copi lului ( c o n t i n u a r e ) : Căile de infecţ iune. 35. Tuberculoza copi lului ( c o n t i n u a r e ) : s tadi i le ana tomice

şi clinice, afectul p r i m a r . Adenopa t i a t r acheo-bronch ică . 36. Tuberculoza copi lului ( c o n t i n u a r e ) : forme clinice în I - a

copi lă r ie , I I - a . ş i I I I - a copi lăr ie , (p rezen ta re a 10 bo lnav i ) . 37. Tuberculoza copi lu lu i ( c o n t i n u a r e ) : Diagnos t icu l şi

P ronos t i cu l . 38. D e m o n s t r a ţ i u n i cl inice: p r e z e n t a r e a m a i m u l t o r c a z u r i

de e r i tem nodos. Tuberculoza copi lului ( c o n t i n u a r e ) : t r a t a m e n tul prevent iv şi cura t iv . Vacc inul B . C. G.

39. D e m o n s t r a ţ i u n i clinice: co rna j r e s p i r a t o r p r i n adeno i -dită, scrofuloză. Scrofuloza (concepţ ia a c t u a l ă ) .

40. T u r b u r ă r i l e digestive în p r i m a copi lăr ie . (Etiologie şi P a t o g e n i e ) .

4 1 . T u r b u r ă r i l e digestive ( c o n t i n u a r e ) : Semeiot ică genera lă , Clasif icare.

42. Dispepsii le şi Gast ro-enter i te le . 43 . Atrofiile infant i le . 44. T u r b u r ă r i l e digestive la copii a l imenta ţ i n a t u r a l . T u r

b u r ă r i l e digestive în a I l - a copi lăr ie . 45. T r a t a m e n t u l t u r b u r ă r i l o r digestive.

Celelalte cursuri:

1°. C u r s u l dne i conferen ţ ia re Dr . E. N e g r u a c u p r i n s 23 lecţ iuni a s u p r a a l imenta ţ ie i copi lului şi a n u m e :


69

Scopu l a l imen ta ţ i une i î n r a p o r t cu necesităţ i le o r g a n i s m u lui , a t â t necesităţ i le creşterei cât şi cele calorice, n o ţ i u n i genera l e despre a l imenta ţ ie . Laptele , colostru, compozi ţ ia ch imică , p ropr ie tă ţ i l e vitale ale laptelui , v i taminele , enzimele, va loa rea energet ică . Contro lu l lapte lui . A n a t o m i a şi fiziologia a p a r a t u l u i digestiv la copil, digest ia laptelui . A l ă p t a r e a n a t u r a l ă , c o n t r a -ind ica ţ iumle . A lăp t a r ea cu doică. A l imen ta rea m i x t ă . A l ă p t a r e a ar t i f ic ia lă . S te r i l izarea lapte lui . Technica a l imenta ţ ie i ar t i f iciale . I n s t r u m e n t a r u l . Lapte conservat , inconveniente . S i s temul de a l imenta ţ i e a l lui P i rque t , technica .

No ţ iun i genera le despre a l i m e n t a r e a copi lului bolnav. Dieta id r ică , b a b e u r r e , laptele a lbuminos , supele fă inoase, supele m a l -tozate. Apoi : i m p o r t a n ţ a e x a m e n u l u i microscopic al u r ine i . Re ac ţ ia Griess în d iagnos t icu l cisto-pieli telor la copii. Modul de i n t e r p r e t a r e al reac ţ iune i W a s s e r m a n n la copii. Reacţ iuni le de p rec ip i t a re . Toate lecţiuniie a u fost însoţi te de d e m o n s t r a ţ i u n i .

2°. Cu r su l d lui Docent Dr . G. Z u g r a v u despre Semeiologie şi Te rapeu t i că in fan t i lă a fost ţ i nu t în 15 lecţiuni şi a n u m e : E -x a m e n u l clinic a l copi lului de p r i m a vârs tă , a n a m n e z ă în deta l iu , s t a tus p r a e s e n s : inspecţ ie genera lă , creştere, forme ex te r i oa r e , schelet, etc.

E x a m e n u l căi lor r e sp i r a to r i i , seineiologia a p a r a t u l u i r e s p i r a to r . I n i m a , e x a m e n clinic, radiologie şi card iograf ic , p r e s iunea a r t e r i a l ă . Tubul digestiv şi abdomenu l . E x a m e n u l d igestiv al copi lului de p r i m a vâ r s t ă . Goprologie infant i lă . S i s temul nervos şi organele de simţ. A p a r a t u l u r i n a r . E x a m e n u l gure i , gâ tu lu i . E x a m e n e compl imen ta r e şi de labora tor , i n t e r p r e t a r e a lor.

Te rapeu t i ca infant i lă , p r inc ip i i generale , pozologie. Căile de a d m i n i s t r a r e a medicamente lor , combaterea p r inc ipa le lo r s i m p -tome la copii. P y r e t o t e r a p i a . Combate rea febrei, ipotermiei , de-perdi ţ ie i de lichid, d iaree i , colicelor, spas t ic i tă ţe i gas t r ice şi i n tes t inale etc. Narcot ice , tonice, pu rga t ive . Se ro te rap ia , opo te ra -pia , f iz ioterapia .

Te rapeu t i ca prevent ivă . Lecţiuniie a u fost însoţi te de dem o n s t r a ţ i u n i .

3°. Cu r su l d lui Docent Dr. A. I a n c u s'a ţ i nu t î n 9 lecţ iuni şi a n u m e : Mor ta l i ta tea copii lor şi t u r b u r ă r i l e digestive, da te s tat is t ice. Eutrof ie , distrofie, atrofie. Dtstrofiile în genera l . Di -strofiile a l imen ta re , demons t r a ţ i un i clinice şi grafice ( 1e Milch-


70

hăhrschaden şi MehlnăhrsdtodtSi, etc. Distrof iile' infecţioase:: gr ipa le , sifilitice, tuberculoase . Distrofiile const i tu ţ ionale . P r i n cipii genera le de dietetică şi t r a t a m e n t u l distrofii lor. Distrofiile-şi t u r b u r ă r i l e digestive acute .

Lucrări practice.

I n a f a r ă de c u r s u r i s 'au făcut d e m o n s t r a ţ i u n i clinice şi de-l abo ra to r cu medic i i şcolari , s tudenţi i d i n a n u l al V-lea şi IV-lea s t ag i a r i sub conducerea profesorulu i , a dnei conf. Dr. E. N e g r u şi a d lu i Docent Dr. Gh. Z u g r a v u , a ju ta ţ i de pe r sona lu l Clinicei.

Cum a m accen tua t şi în an i i t recuţ i a r fi de dor i t să se dea o m a i m a r e ex tens iune s tag iu lu i şi p regă t i r e i clinice a s t uden ţilor, azi insuf ic ientă . La examenele de doctorat şi la c o n c u r s u r i se ev idenţază l ipsa une i p r e g ă t i r i î ndes tu lă toa re a elevilor şcoalei' noas t r e medicale în acest domeniu clinic p rop r iu zis.

Lipsurile Clinicei infantile.

Repet în fiecare a n m a r i l e l ipsur i ce avem, deşi f ă ră r e zultat . S t a r e a a c t u a l ă a acestei Clinici în con t r a s t cu celelalte-ins t i tu ţ i i şi clinici ale Univers i tă ţ i i d in Cluj n u m a i poate d ă i nui , a t â t p e n t r u interesele î n v ă ţ ă m â n t u l u i , cât şi p e n t r u a s i s ten ţa medica lă a copiilor. î n c ă din anu l 1920, Sena tu l u n i v e r s i tar , în u r m a cererei Facu l t ă ţ i i de Medicină , a decis ca una-d in pr imele l u c r ă r i de real iza t , d in complexul de c lădi r i neces a r e Univers i tă ţ i i clujene, este Clinica infantilă. Cu toate cereri le repeta te ce a m făcut, p â n ă a c u m n u s'a î n f ăp tu i t n imic . Dimpot r ivă , noile c r ea ţ iun i de ca tedre ale Facu l t ă ţ i i m ă r i n d n e cesităţile, î ng r e u i a z ă r ea l i za rea p r o g r a m u l u i f ixat î n 1920 de-Univers i ta te .

Actua la c lădi re veche, n e î n c ă p ă t o a r e , u m e d ă şi f ă r ă l u m i n ă , (cu toate r epa ra ţ i i l e ce i se fac) n u n u m a i că n u corespunde cer in ţe lor igienei infant i le , d a r este uneo r i ch ia r u n pericol pen t r u bolnavii ce vin să-ş i caute în ea s ănă t a t ea . N u avem posibi l i ta tea izolări i r a ţ iona le a copiilor, nici a c a r a n t i n ă r e i cazur i lor la i n t r a r e , n u avem ve rande , cubaj s au vent i la re suficientă , n u ex is tă în fine anexele necesare u n u i serviciu sp i ta l i cesc modern . Ne lipsesc ins ta la ţ iuni le de încălz i re cen t ra lă , de t e rapeut ică m o d e r n ă (Rontgen, d ia te rmie , mecano- t e rap ie , etc.) lipsesc de asemenea locuinţe potr ivi te pen t ru persona l . Clinica infant i lă este apoi in t e r io r i za t ă ca pe r sona l aux i l i a r , neavând '


71

i n f i rmie re -că lugăr i ţ e ca celelalte clinici un ive r s i t a r e clujene, ci in f i rmiere r ă u plăt i te (800 lei l u n a r ! ) r e c ru t a t e cu m a r i dificul tă ţ i î n cele m a i grele condi ţ iun i .

Cum am arătat în atâtea rânduri verbal şi prin memorii: ameliorarea acestei stări şi executarea programului din 1920, este credem prima datorie a Facilităţii de Medicină din Cluj.

7. C L I N I C A D E R M A T O - V E N E R I C Ă .

Director : Prof. Dr. Coriolan Tătaru.

In ce priveşte p a r t e a d idact ică , cu r su r i l e şi luc ră r i l e p r a c tice s 'au des făşura t în condi ţ iun i bune conform p r o g r a m u l u i deja publicat în a n u a r e l e an t e r ioa re .

P e r s o n a l u l d idact ic a desvoltat o act ivi ta te rodn ică , d â n d publici tăţ i i o serie de l u c r ă r i va loroase , a făcut o serie de com u n i c ă r i l a c societatea Şti inţelor medicale în l egă tu ră cu cazurile observate î n clinică.

I n decursu l a n u l u i as is tentu l Dr . Valer iu Gini oca a t recu t e x a m e n u l de docenţă şi a fost conf i rma t în aceas ta cal i ta te .

I n ce priveşte p a r t e a b u g e t a r ă ; cl inica n ' a p u t u t obţine nici o î m b u n ă t ă ţ i r e . Buge tu l clinicei ab i a este suficient p e n t r u a c o p e r i r e a cheltuelilor, ce le r e c l a m ă biblioteca şi ap rov i z iona rea clinicei cu a p a r a t e l e şi i n s t rumen te le necesare .

8. C L I N I C A OFTALMOLOGICĂ.

Director : Prof. Dr. D. Michail.

Cursu l de oftalmologie la F a c u l t a t e a de Medic ină d in Cluj este u r m a t de s tudenţ i i d in u l t imu l a n de s tudi i . I n a n u l 1928— 29 au u r m a t acest c u r s 65 s tudenţ i .

Cursu l teoretic şi cl inica s 'au p reda t în zilele de M i e r c u r i dela 4—5 şi J o i dela 3—4.

Lucră r i l e prac t ice de oftalmologie s 'au executa t Viner i d u p ă a m i a z ă î n t r e orele 2—4.

8 'a p reda t î n total u n n u m ă r de 69 lecţ iuni teoretice şi de clinică oftalmologică şi s 'au executa t lecţiuni de p rac t i că t e r a peut ică medica lă şi ch i ru rg i ca l ă oftalmologică,

Lecţ iunile de teorie şi clinică oftalmologică p reda te a u a v u t u r m ă t o a r e l e subiecte:

a) A n a t o m i a şi fiziologia ochiului . b) Afecţiunile pleoapelor, orbitei şi a p a r a t u l u i l ac r imal .


72

c) Conjunct iva şi afecţiunile sale. d) Cornea şi afecţ iunile corneene , e) I r i su l , co rpu l c i l ia r şi patologia lor. f) Cr i s t a l inu l şi patologia sa . g) Glaucomul şi s tă r i le g laucomatoase . h) Ref rac ţ ia şi pa tologia sa. i) Afecţiuni oculare în l egă tu r ă cu boalele generale . O pa r t e d in aceste capitole de patologie o c u l a r ă a u fost p r e

da te d in î n s ă r c i n a r e a d i rec to ru lu i clinicei de că t re dl Docent Dr. P . Vancea .

Lecţ iuni le pract ice de Viner i d u p ă a m i a z ă a u fost executa te sub conducerea dlor Chindler , Glăvan şi S ă b ă d e a n u , a s i s ten ţ i a i clinicei şi sub cont ro lu l d i r ec to ru lu i şi docentu lu i clinicei.

I n aceste lecţ iuni s 'au s tud ia t chest iuni le u r m ă t o a r e , de or d i n cu totul p r ac t i c :

1. D e m o n s t r a ţ i u n i de a n a t o m i e macroscop ică a ochiului pe ochi de a n i m a l e şi pe ochi enucleaţ i de om.

2. Demons t r a ţ i un i de a n a t o m i e microscopică a ochiu lu i de om.

3. Technica e x a m e n u l u i ocular . 4. D e m o n s t r a ţ i u n i de a p a r a t e si i n s t r u m e n t e ch i ru rg ica le

oftalmologice. 5. Technica a d m i n i s t r ă r i i med icamente lo r oculare . 6. Operaţ i i le oculare de u r g e n ţ ă : Enuc lea ţ i a globului ocular ,

a cope r i r ea conjunct ivală , ex t r ac ţ i a de corp i s t r ă in i , etc. 7. Mici opera ţ i i oftalmologice: Rac la ju l conjunctivei , de-

v i a r ea p te r ig ionulu i , epi laţ ia , etc, 8. Operaţ i i m a r i de oftalmologie: Ca ta rac t a , Glaucomul , r e -

zecţia s taf i lomului , etc. La sfârş i tu l f iecărui semes t ru s 'au făcut coloquii cu s tu

denţi i a s u p r a mater i i lo r t r a t a t e în acel semest ru şi la ca re a-p r o a p e toti s tudenţ i i a u r ă s p u n s mu l ţumi to r .

9. CLINICA OTO-RINO-LARINGOLOGICĂ

Director: Prof. Dr. Predescu-Rion.

Cursur i ţinute pentru studenţi în 45 lecţii. 1. Lecţia de deschidere, generalităţi în O. R. L. 2. Anatomia urechii externe. 3 . Anatomia urechii medii. 4 . Anatomia urechii medii (continuare).


73

5. Anatomia urechii interne. 6. Nervul cochlear şi vestibular. 7. Fiziologia audiţiunii. 8. Fiziologia audiţiunii (continuare). 9. Labirintul.

10. Labirintul (continuare). 11. Acumetria. — Probele audiţiunii. 12. Acumetria. — Probele aud. (cont.) Radiografia mastoidei. 13. Patologia urechii externe traumatisme malformatiuni exos -

tose. 14. Dermatopatiile urechii. 15. Otita externă difuză. Furunculul în O. R. L. 16. Corpi străini în conductul auditiv ex t : tumori, sifilis, oto-

micoze.

17. Afecţiunile timpanului. Otita acută catarală. 18. Ofita acută supurată. Complicatiuni. 19. Otita acută supurată. Complicatiuni (continuare). 20. Otita cr. supurată. 2 1 . Trat. otitelor acute. 22. Sifilisul, Tuberculoza şi tumorile urechii. 23 . Surditatea propriu z isă : Timpanoscleroza. 24. Surditatea propriu z i să : Otospongioza. 25. Surditatea propriu z i să : Labirintoscleroza, -ototrofoneuroza. 26. Trat . surdităţii. 27 . Surditatea familiară şi controlaterală. 28. Audimutitatea. Surdimutitatea. Surditatea psihică şi verbală. 29. Igiena urechii. 30. Anatomia nasului. 3 1 . Anatomia nasului (cont.). Semiologia generală obstruc-

ţiuni. 32. Malformaţiunile nasului ; Sinechii, Deviaţia septului, Simp

tom, şi trat. 33 . Dermatozele nasului, Rinita acută.

34. Inervaţia nasului — sensitivă, neuro-vegetativâ. Nervul olfactiv — origini.

35. Arterele, venele, limfaticele nasului. Sistemul venos al boitei faringiene.

36. Disosmiile, Epistaxis. 37. Fiziologia nasului. Sindromul obstrucţiei nasale.


74

38. Rinita acută şi cron. Rinita hipertrof. Polipi nasali. — T r a -ament . Lupus şi sifil. nas .

39. Abces lateral al gâtului. Pansament mastoidian. Demonstraţii . 40. Sinusita frontală ac. şi cronică. Sinusita maxilară ac. şi cronică. Tratamentul lor medical şi

chirurgical. 4 1 . Sinusita etmoidală ac. şi cr. Sinusita sfenoidală ac. şi cr. tratam. 42. Tumorile nasului şi a sinusurilor. Tratamentul lor. 43 . Vegetaţii adenoide. 44. Vegetaţii adenoide (cont.). 45 . Rezumat general. Concluziuni asupra celor tratate în cursu

anulu' .

10. CLINICA STOMATOLOGICA Suplinitor: Prof. Dr. I. Predescu-Rion.

Activitatea didactică a Clinice Stomatologice pe anul şcolar 1928/29 cuprinde cursul de stomatologie 2 ore la săptămână, care a fost urmat de studenţii în medicină din anul IV, în număr de 76.

Cursurile teoretice au fost ţinute de Docent Dr. Aleman, iar în demonstratjunile practice a fost ajutat de Asistent Dr. Babuţiu Inocenţiu. Preparatorii Dr. Mohora Alma Popovici şi Dr. Liviu Gidrai.

I. Lecţia de introducere a cursurilor Stomatologice: „Relaţiu-nea Stomatologiei cu celelalte specialităţi ale medicinei" este s u s ţinută de Prof. Dr. Predescu-Rion.

II. Docent Dr. Aleman a făcut cursuri conform programului din următoarele capitole :

A) Istoricul Stomatologiei. B) Anatomia şi istologia gurei.

a) Anatomia macroscopică şi microscopică a organelor b u cale.

b) Embriologia lor.

C) Patologia buco-dentară.

a) Caria dentară şi tratamentul ei. b) Complicaţiunile cariei dentare. c) Anomalii dentare. d) Gingivite şi stomatite. e) Chiste şi tumori.


75

D) Chirurgia dentară şi maxilo-facială.

a) Anestezia şi extraciţunile dentare. b) Fracturile maxilarelor. c) Rezecţiile de maxilar. d) Apiectemii. e) Implantaţii dentare. f) Tratamentul chirurgical al pioreei alveolare etc. etc.

E) Ortodenţia. a) Noţiuni generale de ortodenţie. b) Redresări forţate şi lente. c) Diferite aparate întrebuinţate în prognatism şi re t ro-

gnatism. % » F) Radiografia dentară.

a) Importanţa radiografiei dentare. b) Diagnostic şi technica radiologică.

G) Proteza buco-dentară. a) Despre mulaje. b) Generalităţi de proteze în metal şi cauciuc. c) Despre proteze parţiale şi totale în rezecţii. d) Despre proteze amovibile şi inamovibile. e) Obturatoarele în protetică.

Lucrările practice cu studenţii anului IV s'au făcut în serii de câte 10 după împărţirea dela Decanat. Au executat fiecare injec-ţiuni anestezice locale şi regionale, extracţiuni dentare şi t ra tamentul cariilor pe piese zise fantome.

Pe lângă Clinica Stomatologică exista şi un curs de specializare pentru doctorii în medicină. In anul 1928/29 au urmat acest curs 31 de doctori din toate părţile ţării, Clinica noastră fiind singura din ţară.

Doctorii în medicină înscrişi pentru anul de specializare de 12 luni u rmează :

In primele trei luni la ambulanţa clinicei unde execută a n e s tezii, extracţiuni şi tratamentul cariilor pe piese zise fantom, expe rimentând toate substanţele cari se folosesc în obturaţiile curente.

La terminarea acestui timp trec un colocviu de anatomia organelor cavităţii bucale, în urma căruia trec la tratamentul conservativ şi la lucrările de proteze amovibile şi inamovibile şi amovo-inamovibile, ajutând pe rând pe asistenţi în diferite operaţiuni de chirurgie maxilo-facială.

In ultimele trei luni pe lângă tratamentul conservativ ce-1


76

execută pacienţilor repartizaţi, medicii: stagiari mai urmează technica de proteza buco-dentară şi ortodentia.

La terminarea stagiului de 1 an medicii stagiari se prezintă în faţa unei comisiuni de profesori-delegaţi ai Decanatului pentru a trece examenul de specia itate. In urma acestui examen Decanatul eliberează o diplomă care dă dreptul la libera practică a s tomatologiei în ţară, în conformitate cu dispoziţiunile legii Mârzescu din 1923.

11. CLINICA BOALELOR CĂILOR URINARE.

Director : Prof. Agr. Dr. Emil Ţeposu.

Cu începerea anului şcolar 1928—29 s'a inaugurat la Fa cultatea de medicină din Cluj, în cadrele catedrei nou înfiinţate, învăţământul chirurgical al afecţiunilor Căilor Urinare.

In lipsa unui local propriu, acest învăţământ s'a ţinut, graţie deosebitei bunăvoinţe a Dlui Prof. Iacobovici, în localul Clinicei chirurgicale.

In conformitate cu regulamentul Facultăţii noastre de Medicină, cursul de Clinica boalelor Căilor Urinare s'a predat s tudenţilor anului V în două ore pe săptămână.

Una din lecţiunile teoretice a fost rezervată expunerii afecţiunilor mai importante din pathologia rinichiului, ureterului, vezicei, prostatei, e t c , iar cea de-a doua lecţiune a constat în demost ra-ţiuni policlinice şi operatorii.

In cursul acestui an s'au ţinut în total 47 lecţiuni clinice, cari au avut următoarele subiecte :

1. Progresele Urologiei. Lecţiune inaugurală, ţinută la 9 N o -embrie 1928.

2. Tuberculoza renală. Forme clinice şi tratament. 3. Litiaza renală. Pathogenie, simptomatologie şi tratament. 4. Tumorile rinichiului cu demonstraţii clinice. 5. Rinichiul mobil. Pathogenie şi tratament. Şedinţă operatoare. 6. Hidronefroza, cu demonstraţiuni da pyelograme. 7. Traumatismele rinichiului. Şedinţă operatoare. 8. Pyonefroza. Diagnostic şi tratament. 9. Anomaliile rinichiului şi ureterului. Demonstraţii de cazuri.

10. Maladiile chistice ale rinichiului. Diagnostic diferenţial (Dr. M. Mitrea).

11. Sifilisul renal. 12. Nefritele din punct de vedere al intervenţiei chirurgicale.


7 7

13. Flegmonul perinefritic. 14. Despre hematurii. Simptomatologie şi tratament. 15. Pyelografia şi pyeloscopia. Demonstraţie practică. 16. Calculoza ureterală. Simptomatologie şi t ratament. 17. Stricturile ureterului. Pathogenie şi t ratament. 18. Uretero şi nephrolisa, pentru stricturi ureterale. Şedinţă

operatoare. 19. Explorarea funcţiunii renale. Noţiuni generale de fiziolo

gie renală. 20. Substanţele colorante, în determinarea activităţii renale. 2 1 . Importanţa azotemiei în urologie. 22. Constanta Ambard în chirurgia urinară. 23 . Cystoscopia. Indicaţii, contra-indicaţii. Lectiune practică. 24. Hipertrofia de prostată. Pathogenie, simptomatologie şi

itratament. 25 . Indicaţiile şi contra-indicaţiile prostatectomiei. 26. Technica prostatectomiei. Şedinţă operatoare. 27. Abcesul prostatic. Simptomatologie şi tratament. Şedinţă

operatoare. 28. Cancerul prostatei. Diagnostic diferenţial. 29. Cistitele. Pathogenie, simptomatologie şi tratament. 30. Calculoza vesicală. Simptomatologie şi tratament. Şedinţă

operatoare. 3 1 . Papilomul vesicei. Şedinţă operatoare. 32. Malformaţiile vesicei. Demonstraţii radiografice. 33 . Retenţiile de urină şi tratamentul îor. 34. Refluxul vesico-renal. Demonstraţiii pye ografice. 35. Stricturile ureterale. Pathogenie şi diagnostic. 36. Mijloacele de tratament în stricturile uretrale. Şedinţă

practică.

37. Uretroscopia anterioară. Şedinţă practică. 38. Leziunile coliculului seminal. Simptomatologie şi tratament. 39. Uretroscopia posterioară. Şedinţă practică. 40. Inflamatiile prostatei . Prezentări de cazuri. 41 Sonda â demeure. Avantajele şi desavantajele ei. Tech-

Inica aplicării. 42. Fistulele vesicale. Diagnostic şi tratament. Prezentări de

cazuri. 43 . Complicaţiile chirurgicale ale infecţiei blenoragice. 44. Hipospadiasâ. Demo'istr . clinică.


33

45. Epispadiasa. Şedinţă operatoare. 46. Extrofia vesicei. Casuistică. 47. Baciloza genitală, cu demonstraţie opera toare : epidi-

dimectomia. In afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au

făcut şi stagiu clinic cu demonstraţiuni la patul bolnavului, şi au luat parte activă la exploraţiuhile noastre endoscopice şi radio-grafice.

12. INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINEI ŞI FARMACIEI ŞI DE FOLKLOR MEDICAL.

Director: Prof. Dr. Jules Guiart.

Cursul de Istoria Medianei. (2 ore pe săptămână, semestrul de vară 1929. Obligatoriu pentru studenţii în Medicină anul V.)

Profesorul titular Dl Dr. Jules Guiart fiind în concsdiu, cursul a fost ţinut din încredinţarea Facultăţii de Medicină de Dr. Valeriu L, Bologa, docent de Istoria Medicinei. S a u ţinut 21 de lecţii. Afară de studenţii în Medicină înscrişi cursul a fost frecventat de 19 studenţi dela Facultatea de Litere şi 6 studenţi dela Facultatea de Ştiinţe. Cursul a tratat d e s p r e : „începuturile Medicinei în cadrul civilizaţiilor primitive şi antice". Materialii' s'a împărţit în următoarele capitole.

1. Rostul şi necesitatea Istoriei Medicinei. învăţământul me-dico-istoric la Universităţi.

2. începuturile Medicinei ştiinţifice româneşti. 3. Filogenia omului. Omul terţiar. Paleoliticul. Mezoliticul şi

neoliticul. Paleopatologia. Metodele de cunoaştere ale medicinei primitive. Paleopatologia umană. Medicul şi medicina în legende şi în monumentele linguistice. Terapeutica primitivă. Teoria boale i : preanimism şi animism. Semiologia şi chirurgia primitivilor. Medicina internă la popoarele sălbatice. T a g m a medicală la primitivi.

4. Medicina populară românească. Elementul real terapeutic în medicina populară românească.

5. Trecerea dela medic na populară la medicina ştiinţifică : medicina Aztecilor, medicina Inka.

6. începuturile medicinei ştiinţifice: China. Civilizaţia mezopotamică. Medicina babilono-asiriană. Vechiul Egipt. Dela preistorie la epoca arhaică. Isvoarele isto

riei egiptene. Scurtă schiţare a istoriei Egiptului. Civilizaţia egip-


79

îeană. Viaţa în vechiul Egipt. Cuitul morţilor. Originile medicinei egiptene. Şcoalele templelor. Preoţii medici. Zeii în raport cu medicina. Inbălsămarea şi anatomia. Chirurgia, Obstetrica, Ginecologia, Oftalmologia, Paleopatologia şi Paleoparasitologia. Materia medică, terapeutică şi magia. Medicina legală şi higiena. Medicina egipteană t-a bază a medicinei antice.

. 7. Recapitulare: Evoluţia medicinei primitive spre medicina ştiinţifică; istoria civilizaţiei şi isloria medicinei.

S 'au făcut demonstraţii în Muzeul de Istoria Medicinei, Muzeul de antichităţi, Muzeul preistoric, Muzeul etnografic al Ardealului şi în Muzeul etnografic maghiar.

Institutul a fost frecventat de o seamă de colaboratori externi. In anul 1929 s'au lucrat la institut două teze de doctorat, care ca şi lucrările personalului ştiinţific şi ale colaboratorilor institutului au fest menţionate de critica de specialitate din ţară şi străinătate.

Biblioteca s'a îmbogăţit în cursul anului şcolar cu 485 volume şi s tampe noi. Biblioteca a fost consultată de 67 persoane din afară de institut care au împrumutat 216 opere.

Despre institut şi activitatea sa au publicat : Prof. H. E. Si-gerist (Leipzig) în „Kyklos" Jahrbuch des Instituts ftir Geschichte der Medizin an der Universităt Leipzig, voi I, 1928. şi în „Medical, Life" (New-York) Nr. 100, 1929 şi Prof. Aldo Mieii în „Ar-cheion" (Roma) 1928. Tot în „Archeion" 1928 a apărut un raport detaliat asupra institutului de Dr. V. Bologa.

In 1928—29, din lipsă de fonduri nu s'a putut publica nimic în „Biblioteca medico-istorică", deşi manuscrisele a două lucrări de specialitate aşteaptă de mai bine de un an să fie date la tipar.

Directorul institutului Dl Prof. Jules Guiart a fost ales în 1929 vice-preşedinte al „Societăţii Lineene" d inLyon şi preşedinte al secţiei de antropologie a aceleeaşi societăţi, iar asistentul V. Bologa a fost cooptat în comitetul revistei internaţionale de Istoria ştiinţelor „Archeion" (Roma). Archiva biografică a medicilor ro mâni a fost îmbogăţită cu peste 300 dosare noi, cea fotografică cu aprox. 600 plăci şi diapozitive.

Pentru muzeu s'au achiziţionat 61 obiecte noi, mai ales privitoare la medicina în Dacia Traiană şi medicina populară.

In general institutul se desvoltă repede şi bine, deşi mijloacele bugetare devin tot mai insuficiente. Se resimte mai ales lipsa unui fond de publicaţii. Localul devine tot mai neîncăpător. Prin aglomerarea materialului care nu poate fi clasat cum se cade se


80

stânjeneşte tot mai mult activitatea ştiinţifică şi didactică raţională. Aşa de pildă cităm o singură anomalie destul de e locventă : trei sferturi din biblioteca institutului este aşezată în dulapuri închise, pe culoarele Facultăţii de Medicină. Cât de anevoioasă devine astfel consultarea bibliotecii, îşi poate închipui oricine.

De asemenea se resimte tot mai mult necesitatea înmulţirii personalului bugetar. In 1929 s'a creiat un post de asistent ono rific şi unul de preparator onorific care au fost ocupate de dl Dr Alex. Lenghel şi dra Julieta Niţulescu. Or, dela un personal ono rific nu se poate nici odată cere acea cantitate de muncă, care se poate pretinde dela un personal bugetar.

13. INSTITUTUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ. Director : Prof. Dr. Titu Vasiliu.

Institutul a desfăşurat în acest an aceaş activitate îndreptată în trei direcţiuni: învăţământul practic şi teoretic al Anat. Patolog. ; serviciul de prosectură al clinicilor şi cercetări ştiinţifice în domeniul Anat. Patologice.

Prin aplicarea noului regulament de studii programul de studi al Anat. Patologice se face în trei semestre, astfel că, în institut a trebuit să se facă cursuri şi lucrări practice cu anul III-lea şi al IV-lea al Facult. de Medicină (anul al III-!ea semestrul de v a r ă ; anul al IV-lea ambele semestre.).

In acelaş timp s'a făcut şi un curs de parazitologie — în semestrul de vară — cu studenţii anului I de farmacie. Metoda da studii a fost acea expusă în „Anuarul Universităţii" din anul p re cedent 1927—28 tinzând la scopul ca studenţii să lucreze ei înşişi în orele de lucrări practice, cât şi la cele teoretice. S'a cerut s tudenţilor ca să prepare cursurile anticipat şi au fost chiar constrânşi la aceasta prin repetate chestionări în cursul anului.

Am încercat ca să facem materia înţeleasă prin demonstraţi] şi explicarea materiilor făcute de profesor, studenţii neavând un substrat de noţiuni indispensabil pentru urmărirea şi reţinerea unui curs.

In modul acesta, am încercat să facem ca studenţii să posede materia în timpul anului, evitând ca studentul să pregătească e x a menele prin citirea cursului înaintea examenului.

întocmai ca şi la curs s'a lucrat în directa legătură şi sub conducerea profesorului, la lucrările practice, studenţii au lucrat sub conducerea personalului ajutător, repartizaţi fiind în grupe la fiecare din asistenţii Institutului.


81

Şeful de lucrări Dr. Popa Rubin, a condus lucrările de h is to-logie patologică.

In ceia ce priveşte serviciul de prosectură, s'a făcut în cursul acestui an şcolar în Institut un număr de 300 autopsii şi s 'au examinat peste 600 biopsii.

Activitatea ştiinţifică*) a constat în rezolvarea diferitelor ches-iuni de patologie a cazurilor autopsiate şi a biopsiilor dintre cari

cele mai interesante au fost date publicităţii sau comunicate la d i versele societăţi ştiinţifice medicale din Cluj.

Majoritatea acestor comunicări au fost făcute la „Reuniunea Anatomică" societate creiată înainte cu 10 ani de titularul catedrei, în s t rânsă legătură cu catedra, cu clinicele, un loc de întâlnire a medicilor din toate Institutele facultăţii.

Reuniunea a ţinut în cursul acestui an 9 şedinţe, făcându-se aproape 50 comunicări din partea personalului medical al Institutelor şi Clinicelor.

Programul lecţiunilor făcute.

Prof. Titu Vasiliu: 55 cursuri teoretice; 40 anat. Patologică; 5 parazitologie; 10 Lecţiuni de demonstraţiuni de piese.

Curs introductiv în studiul medicinei: Prof. Babeş. Viaţa şi operele lui.

Turburări de nutriţie (de metabolism). Turb . degenerative, r e gresive. Necroză. Gangrena. Infarcte anemice. Cariorexis şi cario-lisis. Raynaud. Decubite. Boala perforantă. Anevrismul inimei. O s -teopatii de inaniţie. Pedatrofie.

Degenerescentă albuminoasă, halină, vacuolară. Degenerescentă amiloidă. Steatoză, diabet zaharat. Scorbut şi Boala lui Moller Barbow, Lithopedion, Rachitism

şi Osteomalacie Miozită, osificantă. Oştită fibroasă. Ocronoză. Hemocromatoză. Pigmenţi. Silicoza, antracoza, calicoza, s ide-

roza, argiroză. Dindromele glandelor cu secreţia internă. Hipofiza glandulară şi nervoasă. Tiroida, pancreas, paratiroidă,

ovar, testicul. Sistemul cromafin. Mixedem, cretinism, guşă ende mică. Boala lui Basedow.

Capsula suprarenală. Timusul. Acromegalia. Splachnomegalia. Boala lui Adison. Distrofia adiposogenitală, diabet insipid.

Hemoragii, hiperemii. Tromboză, embolii, anemie locală (ischemie) infarct anemic şi infarct hemoragie. Edem. Sindrom hemo-ragipar.

*) Ă se vedea şi cele publicate Ia cap. „Activitatea ştiinţifică". 6


82

Morfologia trombului, mecanismul trombozei. Tromboza venei porte şi a venelor mezeraice. Circulaţia colaterală Baumgarten. E m bolie pulmonară, grăsoasă, celulară, tumorală, calcară.

Procese inflamatorii şi infecţioase: Ce este inflamaţia ? Con cepţia clasică, concepţiile actuale. Inflamaţii exudat ive : Seroase, fibrinoase, pseudomembranoase, purulente, crustoase, abcese, membrane piogene.

Bacteriemie, septicemie, fagocitoză. Inflamaţia şi infecţiunea. Felul de rsacţiune a organismului: alergie, anergie, normergie. M e ningite purulente. Inflamaţia seroaselor. Gonorea, uretrita, cistita, pielita, adenita, salpingita, peritonita, artrita. Oftalmia. Cărbunele, pustula malignă. Febra tifoidă. Paratifus, colera, oedsm malign. Infecţia tuberculoasă. Histopatologia tuberculozei.

Tuberculoza generalizată. Enterobaciloza la copii. T u berculoza organelor. Meningita, tuberculoasă. Tbc . miliară. Tifoba-ciloza. Boala lui Pott, caria osoasă. Tbc . renală, vezicei, prostatei. T b c . seroaselor. Clasificarea proceselor tuberculoase. Fenomenele d e alergie şi imunitate în tuberculoză. Tbc . pulmonară, cronică. Clasificarea lui Aschoff şi L Bernard. Granulomatoza malignă (Lim-fogranuloamtoza).

Lepra. Rinosclerom, tetanos, angina Babeş-Vincenti. Noma, sifilis.

Sifilisul organelor, sifilis primar, secundar, terţiar, qua-ternar şi quintar. Şancrul primitiv. Septicemie limfatică. Imunitatea şi alergia în sifilisul primar, secundar şi terţiar. Sifilisul here-. ditar, concepţional şi preconcepţional. Legele lui Colle şi Profeta Sifilisul pielei în cele 3 stadii. Sifilisul visceral.

Scarlatina. Spirocheta ictero-hemoragică. Boala lui Weil. Pojarul, actinomicoza, periarterita nodoasă. Tifosul exan te -matic. Poliomielita acută (Heyne Medin). Encefalita epidemică. Turbarea .

Malar ia : comatoasă şi hemoglobinurică. Tratamentul. P r o filaxia individuală şi generală.

Endocardita. Endocardita micotică şi simplă. Patogeneza. N o dului lui Aschoff. Tabes dorsalis, macro şi microscopia. Leziuni trofice musculare, oase, articulaţii. Atrofia optică. Fracturi Os teoporoza. Artropatie tabetică. Paralizia generală. Hidrocefalie. Sirin-gomielia.

Glomerulonefrita acută, subacută şi cronică. Clasificarea leziunilor renale Anatomo-clinice a Nefro-patiilor cronice


83

(Boala lui Bright) Volard şi Fahr. Clasificarea Anat. Patologică alui Aschoff. Nefropatii cronice.

Intoxicaţiuni cu Oxid de cărbune. Clorat de Potasiu. Acid cianhidric şi cianură de Potasiu. Acid sulfuric, azotic, sublimat corosiv. Formol, a : id acetic. Gaze axfixiante: Fosgenul, iperita. Intoxicaţii cu plumb, cu arsen, fosfor, cloroform, secară cornută.

Depunerea pigmenţilor : Hemos 'der ina şi hematoidina. M e -lanoză, argiroză, calic 3ză, sideroză, diabet bronzat. Corpi străini în esofage. Vez'ca urinară, organele genitale femeeşti, inimă, pericard. Vindecarea rănilor, regenerarea glandelor, ţesut grăsos , muşchi, piele, nervi. Transp lan ta re , inplantaţie, explantaţie.

Boale şi sindrome anemice, cauzele generale. Sindrome anemice secundare.

Modificări în forma şi poziţia organelor. Hipertrofie, hi-perplazie. Dilatarea org. cavitare. Enfizem, diverticuli. Hidronefroză. Hernii. Anevfisme.

Leziuni orif ciale. Anatomia Patologică a insuficienţelor valvulare. Arterio-scleroza, aterom, aterioscleroză. Hipertrofia inimei şi arteriosderoză. Boala lui Ayerza. Reumatism cronic. Spondilita deformantă. Cirozele ficatului. Sclerozele renale.

Tumori. Blastome. Metaplazie, prozoplazie. Clasificarea (umorilor. Hamartome şi Coristome. 1. Tumori ale ţesutului conjuctiv, reticulo-endotelial, muscular, vascular şi nervos. 2. T u mori epiteliale. 3. Tumori mixte. Tumori ale ţesutului trof'e. Diferitele tumori ale diferitelor organe. Descrierea embrio'ogică a ţesutului nervos. Clasificarea tumori or nervoase. Tumorile glandei pineale, plexului coroid, cancer papilar, T. hipoîizeî, T. meningeale. Simpatomie.

Demonstraţie de patologie clinică (macroscopică) în sala de autopsie.

Bronchopneumonie, poliomielită acută, Cancer renal cu metastaze în diferite organe. Avort septic. Tumoră hipofizară. Epite-iom al capului pancreasului. Boală mitrală. Ulcer duodenal . Per i -cardită fibrinoasă (inimă viloasă). Pneumonie în faza de hepat'zaţie cenuşie. Tbc. pulmonară, ciroza h'pertrofică. Limfogranulomatoză. Cancer stomacal cu metastaze retroperitoneale. Aortită. Cancer al capului pancreasului cu metastază în ficat. Hipertrofie cardiacă. En-docardită a valvulei mitrale şi aortice. Miocardită. Tbc . ganglio-nară, stomacală şi intestinală.

Parazitologia: Curs introductiv. Importanţa parazitologiei 6 »


84

pentru medicii practicieni şi farmacişti. Ce este un pa raz i t ? Scurt istoric.

Clasificarea parazitologiei în Helmintologie, Micologie, P r o -tistologie, Entomologie, Bacteriologie. Gradul parazitismului. Co-mensualism, mutualism, parazitism nociv. Paraziţi vegetali şi ani mali. Protozoarele. Clasificarea veche şi clasificarea nouă.

Flagelate (Mastighofore) Binucleate. Plasmodide: P las-modiu vivax, malarie, praecox. Malaria, paludism, transmiterea malariei în cele 3 tipuri de paraziţi. Diagnosticul celor 3 forme de malarie. Anatomie Patologică. Tratament . Profilaxie.

Tripanosoma Gambiense, rhodesiensis, Brucei. Boala somnului, febra gambiensică. Kala Azar. Schizotripanum Crusi. Babezio-zele. Lamblia intestinalis. Trichoans vaginalis şi intestinalis.

Şeful de lucrări Dr. Popa Rubin 29 cursuri teoretice, 21 de Anat. Patologică, 5 de parazitologie şi 3 demonstraţii de piese, t ra tân-

-du-se în mod succint leziunile de apa ra t e : 1—2, Patologia aparatului respirator. 3—5. Patologia aparatului circulator. 6—8. Patologia specială a aparatului digestiv.

9—10. Patologia ficatului. 11. Patologia aparatului urinar. 12—16. Patologia organelor genitale fumeeşti. 17—18. Patologia organelor genitale bărbăteşti. 19—21. Hematologie: Proprietăţi chimice şi fizice ale sânge

lui. Vâscozitatea sângelui. Hemoliza. Rezistenţa globulară. Spectroscopia sângelui, determinarea hemoglobinei.

Geneza elementelor sanghine. Perioada prehepatică, hepatose-lenică şi mădulară. Unicism şi dualism.

Modificările patologice ale proprietăţilor chimice şi fizice ale sângelui.

22—26. Parazitologie: Clasificarea cestozilor. Morfologia. Biologia. Importanţa lor în patologia umană. Taenia solium, medio-canelata. Dibotriocefalus latus. Tenii în stadiu larvar la om. Taenia solium, cisticercoza porc ină ; taenia saginată, cisticercoza bovină. Cisticercoza umană. Echinococoza umană. Taenia echinococus. P r o filaxia. Tratamentul medical.

Botriocephalide: Botriocephalus latus. Anemia pernicioasă. Diagnosticul. Tratamentul .

Ar t ropode : Clasificare. Importanţa lor în parazitologie şi M e dicina legală. Demodex folliculorum. Sarcoptes scabiei. Ixodide. Orni-todorus moubata. Insecte (hexapode) . Clasificare. Acanthia lectu-laria. Ap te re : Pediculus capitis. Tratamentul .


85

27—29. Demonstraţii de piese macroscopice hipertrozia de cord. Endocardită. Stenoză tricuspidală, tromboza auriculară dreaptă. P n e u monie. Tbc . pulmonară, limfogranulomatoză, emfizem pulmonar. Tbc. pulmonară (Primar afect al lui Ranke) şi ganglionară gene ralizată.

Asistent Dr Andrei Vitalyos: 3 lecpuni de parazitologie: Ară-, tând d e s p r e : Clasa nematelminţilor, ordinul nematozilor, familia ascarizilor: Ascaris lumbricoides, oxiuris vermicularis, familia s t ron-giloizilor. Enstrongylus gigas, anchilostoma duodenală. Familia tri-chotrachelizilor: trichocefalus trichiurus: trichicefaloza. Trichina spiralis. Caracterizarea familiei filarizilor. Filaria medinensis. Filaria Bankrofti. Gnatostomidele, Angiostomidele. Strongidoides intestinalis. Gordiacee. Acantocefalii. Gigantorynchus moniliformis. Anelidele, Hirudinele, Hirudo medicinalis.

o Programul lucrărilor practice.

Lucră r i l e a u fost făcute d u p ă indicaţ i i le t i t u l a ru lu i ca tedre i sub conducerea şefului de l u c r ă r i Dr. JR. P o p a , de că t re î n t r e g pe r sona lu l şti inţific a l I n s t i t u t u l u i : Asistenţi Dr . Vitalyos A. şi Dr . Dobocan I. P r e p a r a t o r i : Dachnovic i V., Stoica V., R u s u S., Dinescu I . Anul III Medicină: a făcut s tagiu a ş a că fiecare s tu dent a pet recut cel pu ţ in o l u n ă de zile toa tă î na in t ea de m a s ă în Ins t i tu t , l u â n d p a r t e la toate lucră r i l e de l abora tor . S tudenţ i i ş i -au însuş i t în acest s t ag iu :

1. Technica autopsiei cu r e d a c t a r e a procesului verbal , cercetăr i le compl imen ta r e la un e x a m e n necropsie .

2. Technica microscopică: P r e g ă t i r e a secţ iuni lor microscopice, recol tarea , f ixarea , expedierea m a t e r i a l u l u i . Au făcut secţ iun i Ja ghea ţă , la p a r a f i n ă şi celoidină şi u r m ă t o a r e l e colora-t i u n i : Sabrazes , Hematox i l in -eoz ină , Van-Gieson, Scha r l ach , May-Cr i inva ld , Giemsa, Colora ţ ia G r a m şi Ziel-Nielsen.

3. In te rpre ta rea , m a c r o şi microscopică a leziuni lor e lement a r e din Anat . P a t . şi a au tops i i lo r făcute de s tudenţ i . L a s fâ r şi tul s tag iu lu i s tudenţ i i au fost coloquaţ i a s u p r a acestei ma te r i i .

Anul IV Medicină: In a f a r ă de s tag iu l de sp i ta l pe ca re l ' au t ăcu t în semest ru l de va ră a a n u l u i I I I conform p r o g r a m u l u i de m a i sus . au făcut în a n u l IV l u c r ă r i pract ice de m a c r o şi microscopie. Studenţ i i au fost î m p ă r ţ i ţ i p e n t r u acest scop în d o u ă serii u r m â n d ca fiecare serie să facă s ă p t ă m â n a l 1 lu-


86

c r a r e de macroscopie de 2 V 8 o r e şi u n a de microscopie de aeeaş d u r a t ă .

La lucrările de macroscopie s 'au făcut sub conducerea a s i s tenţ i lor au tops i i cu toate cercetăr i le complemen ta re şi s 'au dem o n s t r a t toate piesele d in colecţia Ins t i tu tu lu i (peste. 6000) a şa că s tudenţ i i a u văzut , pu tem spune , ma jo r i t a t ea absolu tă a lez iuni lor d in patologie.

La lucrările de microscopie s 'au s tud ia t secţ iuni histologice g r u p a t e pe o rgane , r e p r e z e n t â n d toate leziunile ma i i m p o r t a n t e şi carac ter i s t ice f iecărui o rgan . Un n u m ă r de peste 100 secţ iuni histologice, inclusiv sângele, a u fost s tud ia te şi i n t e rp re t a t e de s tuden ţ i sub conducerea imed ia t ă a pe r sona lu lu i ştiinţific. S'a cerut ca s tudenţ i i se prezinte caiete de desen şi să deseneze-aceste leziuni .

Anul I Farmacie a făcut l u c r ă r i pract ice de paraz i to logie sub conducerea dlor Asistenţi : Dr . A. Vitalyoş şi Dr. I . Dobocan. a ju t a ţ i de dl p r e p a r a t o r Dr. V. Stoica. P r o g r a m u l luc ră r i l o r e u r m ă t o r u l :

1. Coccidium cunnicu l i . Technica sângelui . Tabloul s a n g h i n n o r m a l . P l a s m o d i u m vivax.

2. Sp i roche ta bucal is . T r e p o n e m a pa l idum. T r i p a n o s o m a . Infuzor i i .

3. P la toz i i : Taen ia sol ium. Taen ia mediocane la ta , Taen ia echinococus şi Dibot r icephalus la tus .

4. Trematoz i i : D i s tomum hepa t i cum. Vermii . Nematozi i . Ascar i s lumbricoides . Ox iu r i s ve rmicu la r i s .

5. Tr ichocepha lus d i spa r , t r i ch ina sp i ra l i s famil ia h i r u -dineelor , h i r u d o medic ina l i s .

6. Ar t ropode le : Ginex lec tu la r ius . Ixodes r i c inus . P u l e x . i r i t an s . Ped icu lus capi t is . Ped icu lus vest iment is .

14. I N S T I T U T U L DE A N A T O M I E D E S C R I P T I V Ă ŞI TOPOGRAFICĂ.

Director : Prof. Dr. Victor Papilian.

I n cu r su l a n u l u i 1928—1929, ca şi în ceilalţi an i , ana to m i a descr ip t ivă şi topograf ică a fost p reda tă a t â t s tudenţ i lor a n u l u i I, cât şi celor a i a n u l u i I I .

I n a n u l I s'a p r e d a t : Osteologia, Art rologia , Miologia, An--giologia, Sis temul nervos perifer ic şi Centra l .


87

I n a n u l I I s"a p reda t ; Splanchnologie , Organele .simţurilor, Ana tomie topograf ică şi no ţ iun i de Morfogeneză.

Cur su r i l e a u fost făcute de t i t u l a ru l catedrei , a ju t a t de dl .Docent Vel luda .

Dl Docent Velluda a p r e d a t Ana tomia topografică.

Io . I N S T I T U T U L D E M E D I C I N Ă LEGALĂ.

Director : Prof. Dr. Nicolae Minovici.

Activi tatea d idact ică s 'a des făşu ra t în conformi ta te cu p r o g r a m u l ana l i t ic . S 'au făcut c u r s u r i teoretice şi l u c r ă r i p rac t ice .

Cur su l conform o r a r i u l u i s'a ex t ins a s u p r a capitolelor u r m ă t o a r e :

Mater ia medic inei legale. Iden t i t a tea , Probele s tabi l i re i ident i tăţ i i . I den t i t a t ea pe viu, pe mor t , schelet. Eta tea , sexul , t ipu l etnic. Semne profesionale . P a r t i c u l a r i t ă ţ i de n a t u r ă a n a t o m i c ă , fiziologică, patologică. P o r t r e t u l vorbit . Ta tua ju l , cicatricele. F o tografia j u d i c i a r ă . Dactiloscopia. Fete şi u r m e . E x a m e n u l m e -dico-legal a l cadavre lor . Moar t ea şi semnele ei. R id ica rea ca dav ru lu i . Autops ia medico-legală . R e d a c t a r e a r a p o r t u l u i medico-legal. Agonia , m o a r t e a a p a r e n t ă . Moar tea subi tă . Asfixiile m e canice. S inuc iderea . Omuciderea . Accidentul . .Semnele vitale a le r ăn i lo r .

Lucrările practice. S tudenţ i i s 'au î m p ă r ţ i t în p a t r u ser i i , a 20 pe o serie. S 'au făcut l uc ră r i a s u p r a :

I etate sex pa r t i cu l a r i t ă ţ i de n a t u r ă patologică

,, . .,' •• • i \ ident i ta tea absolută E x a m e n u l m i p r e s i u m l o r digitale , .. ~

I ident i ta tea re la t iva . . . [ d e sânge

E x a m e n u l petelor < . I de s p e r m a

1 technica autops ie i e x a m i n a r e a organe lor r e d a c t a r e a r apo r tu lu i medico legal.

Hi. I N S T I T U T U L DE C H I M I E BIOLOGICĂ.

Director : Prof. Dr. Pierre Thomas.

1. Programul analitic al cursurilor făcute. S'a făcut cu r su l complect de Chimie biologică şi lucrările?

pract ice respective pent ru s tudenţ i i în Medicină d in a n u l I I I .


88

S'a făcut deasemenea u n semes t ru , c u r s şi l u c r ă r i prac t ice de Chimie a l i m e n t a r ă p e n t r u s tudenţ i i în F a r m a c i e d in a n u l I i i .

P r o g r a m u l u r m a t e absolut ident ic cu acel a l a n u l u i p r e cedent.

Teze pregătite în laborator.

Acţ iunea dozelor mic i de F lo r i z ină a s u p r a e l imină r i i azotu lu i (teză su s ţ i nu t ă de D r a Ma levana i a M ă r i a în z iua de 17 I a n u a r i e 1929 la F a c u l t a t e a de Medic ină d in Cluj .

17. BIOLOGIE G E N E R A L Ă .

Cur s p reda t de Prof. Dr. Rene Jeannel în 20 lecţ iuni .

Istoricul transformismului.

1. Originele ideei de Evoluţ ie : L a m a r k , Et . Geoffroy-Saint H i l a i r e . 2. D a r w i n şi D a r w i n i s m u l . 3. T r a n s f o r m i s m u l d u p ă D a r w i n . N e o d a r w i n i s m u l , N e o l a m a r k i s m u l şi Muta t i on i smu l . 4. N e o l a m a r k i s m u l .

Factorii evoluţiei.

5. Var ia ţ i a , (>. Fac to r i i p r i m a r i ai evoluţiei. A l imen ta rea . Sa l in i t a t ea . 7. Fac to r i i p r i m a r i : l umina şi viaţa . 8. Fac to r i i p r i m a r i : l u m i n a şi coloraţii le. Homocr imi i le . Coloraţi i le b ă t ă t o a r e ia ochi şi mimet i smul . 9. F a c t o r i i p r i m a r i : Via ţa î n î n t u n e r i c . Cavernicolele, Abissalele, Pa raz i ţ i i in te rn i . 10. Fac to r i i p r i m a r i : t e m p e r a t u r a , (Acţ iunea t empera tu r i i a s u p r a fenomenelor vitale, a c ţ i u n e a t e m p e r a t u r i i a s u p r a v ie ţu i toare lor ) . 11. Fac to r i i p r i m a r i : umid i t a t ea . î n t i n d e r e a hab i t a tu lu i . Grav i ta tea şi geotro-pismul . P re s iun i l e mecanice . Goaptăr i le . 12. E red i t a t ea c a r a c terelor dobândi te . 13. Fac to r i i s e c u n d a r i : Selecţia ar t i f ic ia lă . Selecţia n a t u r a l ă . Selecţia sexua lă . 14. Fac tor i i s e c u n d a r i : Segrega ţ i a s au Amix ia . (Segrega ţ ia geografică, segrega ţ ia ethologică, segregaţ ia fiziologică, segregaţ ia mecanică . Nefecund i t a t ea ) . 15. Orthogenezele.

Ereditatea.

16. Modal i tă ţ i le eredi tă ţ i i . 17. Legile h ib r idă r i i . (Ered i t a tea m e n d a l i a n ă ) . 18. Teor ia c romosomică . 19. Sexu l : De t e rmina rea sexulu i . E r e d i t a t e a legată de sex. 20. Pa thenogeneza n a t u r a l ă .şi e x p e r i m e n t a l ă .


89

18. I N S T I T U T U L DE F I Z I O L O G I E .

Director : Prof. Dr. loan Nifescu.

I . Cursul de Fiziologie umană. Studenţii în medicină din unul II şi III. I n a n u j şcolar 1928/29 s 'au ţ inu t u r m ă t o a r e l e preleger i demons t r a ţ i i şi l u c r ă r i p rac t ice :

a) 49 lecţiuni a 1 Vg o ră , total 73 V 2 ore. No ţ iun i i n t roduc tive. General i tă ţ i a s u p r a ch imi smu lu i şi energeticei fi inţelor vieţu i toa re . F u n c ţ i u n i de nu t r i ţ i e : Digestia. Absorbţ ia , Ci rcu la ţ ia . Resp i r a ţ i a . Metabol ism genera i şi special . Excre ţ i a . Termoge-neza . ( P r i m u l ciclu din c u r s ) .

b) 18 şedinţe de demons t r a ţ i un i , f iecare de 2 ore = 30 ore . Mie rcu rea dela 2 la 4 ore p. ni. cu s tudenţ i î m p ă r ţ i ţ i în două sau t re i seri i ,

c ) 49 şedinţe de l u c r ă r i p rac t ice de câte 3 V 2 ore = 171 ' /2 o re , cu s tudonţ i î m p ă r ţ i ţ i în seri i .

Studenţi din anul II Farmacie: Semes t ru l al I I - l ea : d) 22 ore, no ţ iun i e lementa re de fiziologie făcute în a n u l

aces ta î m p r e u n ă cu dl Dr. Gosma, şef de l uc ră r i . e) 12 ore c u r s şi demons t r a ţ i i pen t ru „Medici şcolari". S 'au

făcut u r m ă t o a r e l e d e m o n s t r a ţ i u n i în şedinţele de Miercur i , în a f a r ă de cele ca re cer t i m p m a i pu ţ in făcute la c u r s :

Câteva d in propr ie tă ţ i l e subst. coloidale: p r e p a r a r e a une i sol. coloidale ar t i f ic iale şi n a t u r a l e . Dia l i za rea p r i n sac de co-lodiu. Viscozitatea, Viseozimetru Ostwald. D e t e r m i n a r e a tens iu-nei superf ic ia le . S ta lgomet ru lui T raube .

Secre ţ ia sucu lu i gas t r ic . Secţia psihică şi ch imică pe u n câ ine cu fistula gas t r i că sub ac ţ iunea i n g e r ă r i i de ca rne . F is tu la p a n c r e a t i c ă la câine. Secţia sucu lu i panc rea t i c sub ac ţ iunea se-cret inei şi a p i locarpinei .

Ana l i za ae ru lu i a tmosfer ic cu a ju to ru l a p a r a t u l u i lui H a l -•dane. Anal iza a e r u l u i a lveolar p r in me toda Pr ies t ley-Douglas . D e t e r m i n a r e a CA) -lui cu a p a r a t u l Fr ider ic ia .

A p a r a t u l Barc ro f t : D e t e r m i n a r e a ox igenulu i cl intr 'un sânge ox igena t (capaci ta tea de s a tu r a ţ i e a ox ihemoglobine i ) ; de ter m i n a r e a ox igenulu i d i n t r ' u n sânge incomplet ox igena t ( sânge venos) .

D e t e r m i n a r e a curbei de d isociare a oxihemoglobinei cu a p a r a t u l Barcrof t .

De t e rmina rea rezervei a lcal ine cu a p ă r u t u l Van Slyke.


90

S e d i m e n t a r e a gl« bulelor roşi eu a p a r a t u l Wes te rg ren . D e t e r m i n a r e a rezistenţei g lobulare . D e t e r m i n a r e a viscozităţi i s ang ine p r i n a p a r a t u l lui H e s s :

şi Ostwald. D e t e r m i n a r e a metabol i smulu i baza i cu a ju to ru l a p a r a t u l u i

Krogh . D e t e r m i n a r e a p H . - u l u i d in u r i n ă metoda ca lor imet r ică . A-

p a r a t u l Hellige. I I I . Cursul de Fizică generală şi medicală p e n t r u s tudenţ i i

d in a n u l I de Medic ină şi F a r m a c i e , ţ inu t de dl Conferen ţ ia r N. Bărbu lescu , doctor în fizică.

46 lecţ iuni a 1 V 2 o ră fiecare. 20 şedinţe de demons t r a ţ i un i a 2 ore fiecare.

Chestiunile tratate la curs au fost următoarele:

I . Mecanică: Mişcare şi forţă. P r inc ip i i l e mecanicei . Greutate . L u c r u mecan ic . Maş in i s imple.

I I . Stările materiei, a ) starea solidă: ca rac te re , s t r u c t u r a fizică, coeziune. Elas t ic i ta te ; b) starea lichidă: p r inc ip i i , densi tate, fenomene superf ic ia le şi cap i la re , cu rge rea l ichidelor; c) starea gazoasă: p ropr ie tă ţ i generale , ba rome t r e , m a n o m e t r e , compresibi l i ta te , difuziune, dizolvare , pompe de vid, etc.

I I I . Căldura. S t ă r i de încălz i re . T e m p e r a t u r ă . Te rmomet re . R e g u l a r e a t e m pe ra tu r e i . Di la tă r i . Calor imetr ie . S c h i m b ă r i de s ta re . H ig rome t r i e . S tud iu l soluţi i lor. E m i s i u n e a şi p r o p a g a r e a că ldure i . P r i n c i p i u l conse rvă r i i şi a l d e g r a d ă r i i energiei .

IV. Acustica. S tud iu l mi şcă r i l o r periodice. Cali tăţ i le s u n e tu lu i . Gama. Rezonan ţă . P r o p a g a r e a sune tu lu i . In te r fe ren ţă . Coarde v ib ran te şi t u b u r i sonore . Reflexia şi re f rac ţ ia sune tu lu i .

V. Optica. T r a n s m i s i u n e a şi p r o p a g a r e a luminei . Fo tomet r ie , pe oglinzi p lane şi sferice. Reflexia luminei . Reflexia totală . S tud iu l pr i smei . S tud iu l lentilelor. Aleraţ i i le lentilelor. Dispers ia luminei . Spectre . Emis iunea l uminoasă . Ochiul. I n s t r u m e n t e o p tice. I n t e r f e r en ţ a luminei . P o l a r i z a r e a luminei .

VI . Electricitatea. P r i n c i p i i genera le de electrostat ică. P o tenţ ial . In f luen ţa electrică. Capac i ta te . Condensa tor i . I svoare de electr ici tate.

Cu ren t electric. F e n o m e n e electrolitice. Teor ia ionilor. Efecte termice , legea lui Ohm. Pi le electrice. Curenţ i termoelectr ici . Curen ţ i der ivaţ i . Pun t ea Whea ts tone .


9 î

Magnet i sm. C â m p magne t i c a l u n u i curen t . Soleinoid. Acţ i un i e lect romagnet ice . Ga lvanomet re . A m p e r m e t r e şi vo l tamet re . F e n o m e n e de inducţ ie . Bob ina de inducţ ie . Oscilaţii electrice. Curen ţ i de î n a l t ă frecvenţă.

Descă rcă r i electrice în gaze. Raze catodice, anodice şi Ront-gen. Radioac t iv i ta te .

I n şedinţele de d e m o n s t r a ţ i u n i s 'au făcut u r m ă t o a r e l e ex per ienţe :

Metoda graf ică . Capsule Masey. S tud iu l forţei centr ifuge. Sfâr leaza .

P r e s i u n i în lichide. A p a r a t u l lui Ha lda t . P r i n c i p i u l lui Ar -chimede. D e t e r m i n a r e de densi tă ţ i . B a l a n ţ a Mohr . Ver i f icare h id ros ta t i că a p r i nc ip iu lu i ac( iunei şi reac ţ iunei . Fenomene ca p i la re şi de tens iune superf ic ia lă .

D i l a t a rea .solidelor, l ichidelor şi- gazelor. S u p r a t o p i r e şi s u p r a s a t u r a ţ i e . Ca lo r ime t ru l condensa to r d 'Arsonval . P r e s i u n e a osmotică. Vapor i s a t u r a n ţ i .

V ib ra ţ i un i sonore . Vibra ţ iun i longi tudinale . Rezonator cu pendule . Rezona to ru l Noaeh. A p a r a t u l Konig .

Lenti le, p r i smă , spectroscop, microscop. C o m p u n e r e a l umine i cu discul lui Newton. Electrol izăr i cu vo l tamet ru . Efectul Jou le . Ga lvanomet re .

P u n t e a Wheas t s tone . Curenţ i termoelectr ic i : expe r i en ţa lui Seebech.

Linii le de forţă ale magne ţ i lo r . E x p e r i e n ţ a lui De la Rive. Bob ina de inducţ ie .

Raze catodice: efecte mecanice , expe r i en ţa lui Cookes.

19. I N S T I T U T U L D E RADIOLOGIE.

Director : Prof. Dr. Dimitrie Neyru.

I n a n u l 1928/1929, cu r su l de radiologie medica lă , n u a avu t loc, da to r i t ă faptului că p r i n s ch imba rea Regu lamen tu lu i F a -cul tă ţe i de Medic ină d in Cluj. rad io log ia se p r e d ă în a n u l a l V-lea şi nu în al TV-lea ca p â n ă acum.

20. I N S T I T U T U L DE I G I E N Ă ŞI I G I E N Ă SOCIALĂ.

Director : Prof. Dr. Iuliu Moldovun.

Conform r e g u l a m e n t u l u i nou a l F a c u l t ă ţ i i de Medicină şi F a r m a c i e , s tudiu l Ig ienei şi Igienei sociale se p r o p u n e p e n t r u


92

s tuden ţ i i d in a n u l V şi VI . Acest r e g u l a m e n t i n t r â n d în v igoare p e n t r u I n s t i t u t u l n o s t r u n u m a i cu a n u l şcolar 1929/30, î n a n u l şcolar 1928—1929 n u a m avu t c u r s u r i , s tudenţ i i a n u l u i IV, d u p ă r e g u l a m e n t u l vechiu, t e r m i n â n d acest c u r s î n a n u l şcolar 1927/28.

P r o f i t â n d de aceas tă ocaziune , I n s t i t u t u l şi-a împl in i t o veche d o r i n ţ ă i n i ţ i ând o r g a n i z a r e a u n u i c u r s de specia l izare în „Igienă şi medicină şcolară". Conform r e g u l a m e n t u l u i aces tu i cu r s , a p r o b a t de Consi l iul P ro feso ra l a l F a c u l t ă ţ i i î n şed in ţa d in 29/IV 1929, o r g a n i z a r e a şi c o o r d o n a r e a co laborăr i i d in t r e difer i te Clinici şi Ins t i tu te a fost făcută de Ins t i t u tu l de Ig i enă şi I g i e n ă socială.

D u r a t a cu r su lu i de specia l izare a fost de 4 luni , în c a r e t imp s 'au făcut 174 ore lecţ iuni teoretice, 39 ore l u c r ă r i p r a c tice şi 130 ore s tag iu clinic şi d e m o n s t r a ţ i u n i pe teren. A v â n d concur su l foarte pre ţ ios a t â t a l domni lo r Profesor i dela F a c u l ta tea de Medicină cât şi dela celelalte Facu l t ă ţ i , cu r su l a î m b ră ţ i ş a t toate problemele ce in te resează Ig i ena şi med ic ina şcol a r ă r e u ş i n d în acest mod să dea medici lor înscr i ş i cunoşt inţe le cele m a i nou i şi m a i complecte d in acest domeniu .

Cur su l a fost a u d i a t de 16 medici , d in t r e ca r i 5 as is tenţ i a i Facu l t ă ţ i i de Medic ină din Cluj . D in t re 16 medici 8 e r a u deja medic i şcolari , i a r 8 a u u r m a t cu r su l în vederea u n u i astfel de serviciu p e n t r u vii tor. Toţi cand ida ţ i i a u t recut examene le p r e scrise de r egu lamen t , F a c u l t a t e a e l iberându- le o d ip lomă şi con-fer indu- le t i t lul de medic şcolar.

I n In s t i t u tu l nos t ru s 'au ţ inu t şi în acest a n cu r su r i l e şi luc ră r i l e prac t ice de: „Elemente de Igienă şi Bacteriologie", pen t r u s tudenţ i i f a rmac i ş t i a n u l I I I . t i t u l a ru l c u r s u r i l o r fi ind dl Conferen ţ ia r Dr . Miha i Zolog.

L a acest c u r s s'a da t s tudenţ i lor s ă p t ă m â n a l î n 2 ore c u r s u r i şi 2 ore l u c r ă r i , no ţ iun i e lementa re despre microbi i pa togeni , morfologia , biologia, pa togeneza şi d iagnos t icul lor.

S'a. ins i s ta t în m o d deosebit a s u p r a s ter i l izăr i i şi desinfec-tiei, p r e p a r ă r i i şi a d m i n i s t r ă r i i s e ru r i lo r si vacc inur i lo r .

P e l â n g ă noţ iuni le fundamen ta l e ale bacteriologiei şi epi -demiologiei s 'au făcut s tudenţ i lor c u r s u r i din domen iu l Igienei p r o p r i u zise, in s i s t ând a s u p r a r a p o r t u l u i d in t r e om şi mediu l ex tern şi inf luenţa med iu lu i ex te rn a s u p r a omulu i .


93

21 . I N S T I T U T U L DE PATOLOGIE G E N E R A L Ă Ş I E X P E R I M E N T A L Ă .

Director : Prof. Dr. Mihai A. Botez.

S'a da t ex tens iunea dor i tă , d in a n i i precedenţ i , c u r s u l u i de Patologie Genera lă şi e x p e r i m e n t a l ă făcu tă s tudenţ i lor a n u l u i a l 4-lea de medic ină .

P e l â n g ă lecţiunile făcute în an i i precedenţ i şi de ca r i s'a vorbit în a n u a r e l e respective, s 'au făcut lecţ iuni p r iv i toa re la patologia funcţ iuni lor : digestive, r e sp i r a toa re , c i rcu la toa re , de re la ţ iune , locomotiune.

I n total s 'au făcut 44 de lecţ iuni . C u r s u l a fost începu t la 7 Noemvr ie 1928 cu o lecţ iune de

deschidere având ca subiect: Normal şi patologic şi s 'a înche ia t la 23 M a i u 1929.

Cu s tudenţ i i a n u l u i a l 4-lea, r e p a r t i z a ţ i în 2 ser i i de câte 38 s tudenţ i , s 'au făcut câte 16 şedinţe de l u c r ă r i prac t ice de ser ie . I n total s 'au făcut deci 32 de şedinţe. Anu l aces ta s 'a d a t o-deosebită a t en ţ iune ches t iuni lor de i m u n i t a t e pe l ângă celelalte ches t iuni , de ca re a m vorbit î n a n u a r e l e d in an i i precedenţ i .

Cu s tudenţ i i a n u l u i a l 2-lea de med ic ină şi a l 3-lea de fa r mac ie s 'a făcut u n total de 12 lecţii de i n t roduce re în s tud iu l medic inei . Lecţiile a u începu t la 8 Febr . 1929 şi a u fost t e rmi na t e la 17 M a i u 1929.

Chest iuni le p rezen ta te a u fost: N o r m a l şi patologic; def ini ţ ia boalei, afecţ iuni , etc; Mijloacele de d iagnos t ic ; Cauzele de boală : Infecţia, v i ru len ţa , in f lamaţ ia , i m u n i t a t e a : P ronos t i c , t e r apeu t i că .

Cu s tudenţ i i a n u l u i a l 2-lea de med ic ină . î m p ă r ţ i ţ i în 4 ser i i de câte 41—42 s tudenţ i , s 'au făcut 16 şedinţe de l u c r ă r i p r a c tice in t roduct ive (s ter i l izare , contenţ ia an imale lor , injecţii pe d i verse căi, etc.) meni te a servi de bază l uc ră r i l o r prac t ice ul ter i o a r e d in a n u l a l 4-lea.

Cu s tudenţ i i a n u l u i a l 3-lea de fa rmac ie , î m p ă r ţ i ţ i î n 2 ser i i de câte 24—25 s tudenţ i , s 'au făcut 8 şedinţe de l u c r ă r i p r a c tice cu ca r ac t e r in t roduc t iv p e n t r u fa rmac iş t i . (Ster i l izare , conten ţ ia an ima le lo r de exper i en ţă , in jec ţ iuni pe diverse căi , a c ţ i u n e a diverşi lor alcooli a s u p r a o r g a n i s m u l u i a n i m a l , emoliza. şi emolizinele, f ixa rea complementu lu i ) .


94

I n s t i t u t u l a a s igu ra t , ca şi în an i i precedenţi p r e p a r a r e a Vacc inu lu i a n t i r a b i c şi e x a m e n u l creer i lor an ima le lo r suspecte de r ab i c t r imiş i p e n t r u e x a m i n a r e .

I n acest an şcolar . Dl Director al I n s t i t u tu lu i a ţ i nu t 10 confer inţe publice în diverse localităţi d in ţ a r ă ca m e m b r u al „Extensiunii Universitare din Cluj".

22. I N S T I T U T U L DE ISTOLOGIE Ş l E M B R I O L O G I E .

Director: Prof. J)r. loan Drăgoiu.

I. Activitate didactică.

Gu a n u l I. Un semes t ru : Technica Microscopică şi Gytologie. S 'au făcut 14 ore de cu r s şi 3(5 ore de luc ră r i şi d e m o n s t r a ţ i u n i .

S 'a t r a t a t despre : I m p o r t a n ţ a s tud iu lu i celulei p e n t r u biologişti şi medici . Progrese le cunoşt in ţe lor a s u p r a celulei. Ţesut. Organ . A p a r a t .

Mijloacele ac tua le de cerce tare cu L u p a şi cu Microscopul .

P ă r ţ i l e const i tut ive ale microscopulu i . P a r t e opt ică, p a r t e mecan i că şi a p a r a t u l de l u m i n a t . Cali tăţ i le pe ca r i t rebue să le îndep l inească un microscop . Microseoape m o n o şi b inocula re . Ul t ramicroseop ia . Desenul microscopic cu a ju to ru l camere lo r c lare . Micromet r ia . P r e p a r a ţ i a microscopică . Diferitele technici p e n t r u a face o p r e p a r a ţ i u n e microscopică , t empora l ă şi pe r m a n e n t ă . Modul de a e x a m i n a u n p r e p a r a t cu a ju to ru l m i croscopului .

(Jeluia, morfologie, fiziologie, s t r u c t u r ă i n t imă , compozi-ţ iune chimică . Mani fes ta ţ iun i vitale ale celulei, m i şca re , r e p r o ducere . Reproduce rea ce lu la ră şi a ind iv idulu i . Fecondaţ ie n o r m a l ă şi a n o r m a l ă . Afini tă ţ i sexuale . Pa r t enogeneza . Hered i t a t ea .

S e g m e n t a r e a oului . F o r m a r e a embr ionu lu i . Anexele embrion a r e . Di fe renc ia ţ iunea ce lu la ră şi cauzele ei. F o r m a r e a organelor .

Gu a n u l al I I - l ea . Două semest re : Istologie şi Ana tomie m i croscopică. S 'au făcut 43 ore de c u r s şi 138 ore de l u c r ă r i p r a c tice şi d e m o n s t r a ţ i u n i .

S t r u c t u r a , istogeneza şi propr ie tă ţ i le ţ e su tu r i lo r : epitelial , conjonctiv m u s c u l a r şi nervos .

Sângele , ca rac t e re generale , compoziţie. S tud iu l elementelor sânge lu i , globulele roşii , albe şi globulinele. Biologia şi spec t ro -


95

«copia sângelu i . L imfa şi chilul . Organele hematopoiet ice şi l im-fopoietice la embr ion şi adul t .

I s togeneza şi s t r u c t u r a o rgane lor , a p a r a t e l o r şi s is temelor «ce c o m p u n o rga n i s mu l .

I n acest a n şcolar s 'au p regă t i t pen t ru d e m o n s t r a ţ i u n i de că t r e persona lu l şti inţific al I n s t i t u t u l u i 170 colecţiuni complecte <în tota l 17.000 de p r e p a r a ţ i u n i microscopice) c a r i au r ă m a s în p ropr ie ta tea s tudenţ i lor .

23. I N S T I T U T U L DE BACTERIOLOGIE .

Director: Prof. agregai JJr. Vitold Baroni.

C u r s u l de Bacteriologie cu s tudenţ i i a n u l u i I I , p recum şi luc ră r i l e p rac t ice respect ive s 'au ţ i n u t .şi a n u l aces ta în I n s t i t u tul P a s t e u r : cu r su r i l e teoretice în amf i t ea t ru l comun , i a r l u c r ă rile p rac t ice | n In s t i t u tu l de Ig ienă , deoarece In s t i t u tu l de B a c teriologie n u a r e încă un local p r o p r i u şi nici ma t e r i a lu l d idac tic ind ispensabi l .

P r o g r a m u l cu r su lu i , deschis la 10 Noemvr ie 1928 şi term i n a t la 25 M a i u 1929, a fost u r m ă t o r u l :

1. Definiţie. Microbi . Bacter i i . Ciuperc i . P ro tozoare . V i r u s u r i f i l t rante . Germeni pa togeni şi saprof i ţ i . Genera ţ ia s p o n t a n ă .

2. Microscopul . 3. Ul t ramicroscop ia . 4. Microorganismele patogene. Clasif icare. Diastaze. Toxine .

Ven inur i . 5. Morfologia bacter i i lor . D imens iun i , forme speciale. Spor i , ti. S t r u c t u r a . Capsule . Cili. Coloraţie. 7. Biologia bacteri i lor . Reproduce rea . Ciclu! vita). E n e r g e

tica. An tagon i sm şi s imbioză. Pu t re fac ţ i i .

8. F e r m e n t a ţ i a . Mobil i tatea. Cromogeneza. Fotogeneza, a e robi şi anae rob i . Cul tur i . Cons tan te f izicochirnice.

9. S te r i l i za rea : p r i n c ă l d u r ă usca tă , c ă l d u r ă umedă , f i l t rare , ant isept ice .

10. Medii de cu l tu ră , lichide, solide, speciale. D e t e r m i n a r e a lui ph.

11. I m u n i t a t e a n a t u r a l ă , c ă p ă t a t ă , ac t ivă , pas ivă . Ant igeni şi an t i corp i . Anaf i l ax ia .

12. Ant i tox ine . Aglut in ine . P rec ip i t ine . Bacter iol izine. H e -molizine opsonine .


96

13. Stafilococul. 14. Streptococul . 15. Sca r l a t i na . 16. P n e u -mococul. 17. Gonococul. 18. Meningococul . 19. Tificul. 20. P a -ratif ici i . 21 . Disenterici i . 22. Difteria. 23. Difter ia . 24. C ă r b u nele. 25. Cărbunele . 26. Cangrene le gazoase. 27. Tetanosul . 28. Tuberculoza . 29. Tuberculoza . 30. Tuberculoza . 31 . Ho le ra . 32 . Hole ra . 33. Pes ta . 34. Pes ta . 35. M a l a r i a . 36. Ma la r i a , 37. S p i -rochetozele. 38. Sifilisul. 39. Sifilisul. 40. V i r u s u r i f i l t rante . 4 P T u r b a r e a . 42. Tifosul exan tema t i c , 43 . Morva. Lepra .

La lucră r i l e prac t ice s tudenţ i i , în n u m ă r de 160, a u fost î m pă r ţ i ţ i în 4 serii , f ăcându-se în total 56 şedinţe de câte 2 ore.

I n decursul a n u l u i s 'au ţ inu t 4 coloquii.

24. I N S T I T U T U L DU FARMACOLOGIE Ş I F A R M A C O G N O Z I E .

Director : Prof. Dr. Gheorghe Martinescu.

A) Secţia Farmacologică: Cur su r i l e a u fost făcute cu s tu denţ i i anu lu i I I I de medic ină , câte 3 ore pe s ă p t ă m â n ă .

Cum î n t r ' u n a n de zile n u se poate face toa tă m a t e r i a acestei discipl ine, a m ins is ta t m a i ales, a s u p r a chest iuni lor , c a r i sun t absolut necesare , în v ia ţa de medic p rac t i c i an .

I n acest scop a m î m p ă r ţ i t cu r su l în 3 p ă r ţ i : I. Generalităţi. No ţ iun i genera le despre Fa rmaco log ie . î m

p ă r ţ i r e a Farmacolog ie i . Aliment , med icamen t , o t r avă . Despre med icamen te : def ini ţ iune, m o d u l de a d m i n i s t r a r e , căile de elim i n a r e şi t r a n s f o r m ă r i l e lor în o rgan i sm. î m p ă r ţ i r e a lor d in p u n c t de vedere al provenienţe i ( regn. a n i m a l , vegetal şi m i n e r a l ) , m o d u l lor de ac ţ iune : Teor ia ch imică a lui Schmiedeberg . Acţ iunea co rpu r i lo r inorganice . Teoriile lui Blake, R a b u t e a u , Richet şi H u s e m a n n . Cons ide ra ţ iun i genera le a s u p r a subs tanţelor o rgan ice : alcoli, a ldehide, cetone, acizi organic i , eteri . I n t roduce rea l ialogenilor în h i d r o c a r b u r i . Ipotezele lui Libre ich şi Binz. Coeficientul de p a r t a j . Amine , amide , fenoli, etc. R a p o r t u l d in t r e cons t i tu ţ iunea chimică şi ac ţ iunea lor f a r m a c o d i n a m i c ă .

Despre J o n i şi coloizi. Incompat ib i l i t a t e , a n t a g o n i s m , a n t i -dot ism, obic inuin ţă . a c u m u l a r e , anaf i l ax ie .

Clasif icarea medicamente lo r d in punc t de vedere al ac ţ iune i f a rmacod inamice .

I I . Farmacodiinamia specială. 1. Anestezicele generale . Fiziologia genera lă a anestezicelor .

Teoriile fizice şi fizico-chimice. Ce este cloroformul, p r e p a r a r e a , pu r i t a t ea , p ropr ie tă ţ i .


97

Acţ iunea genera lă a c loroformului . Acţ iunea lui a s u p r a c i r -cu la ţ iune i , r e sp i r a ţ i une i , f icatului , r in ich i lo r şi a p a r a t u l u i di» gestiv. Modul de absorbţ ie şi e l imina re . Accidentele narcoze i clo-loformice. Mijloacele î n t r ebu in ţ a t e p e n t r u a combate acc identele. Diferite metode de a d m i n i s t r a r e .

Alte î n t r e b u i n ţ ă r i ale c loroformului . Eterul. P r e p a r a r e a , p ropr i e t ă ţ i . E t e r u l ca anestezic. Acţ iu

nea a s u p r a in imei , r e s p i r a ţ i u n e i şi r in i ch iu lu i , a s u p r a pupi le i . Can t i t a t ea necesa ră p e n t r u na rcoză . Metodele de a d m i n i s t r a r e . Accidente. Mijloace de combate rea accidentelor . I n d i c a ţ i u n i şi con t r a - ind ica ţ iun i , Avantagele şi desavantagele faţă de c loroform. Alte ac ţ iun i . Remed iu l lui D u r â n d . Liqu. Hof fmann .

P r o t a x i d u l de Azot. B i c l o r u r a de meti len, c lo ru ra de etilen, c l o ru r a de et i leden: c lo ru ra de etyl, D r o m u r a de etil, P e n t a l u l . Despre acefali: Meti lalul .

Alcoolul. Acţ iunea, î n t r e b u i n ţ a r e a în t e r apeu t i că şi f a r macie . Alcoolul a l imen t?

2. Hipnoticele. Noţ iuni generale . Acţ iunea hypnot ică a d i feritelor subs tan ţe . Clas i f icarea:

a ) Aldehide: Gloral h y d r a t , h y p n a l , but i l -c loral , b roma l , P a r a a l d e h i d e , etc. b) Cetone: sulfonal , t r iona l , t e t rona l c) al~ coli terţiari: alcool amyl ic t e r ţ i a r , dormiol . d ) Ureide (eterii ac i du lu i c a rbon i c ) : u r e t a n , somnal , hedona l . e t c : ( s ă r u r i o rgan ice ale u r e i ) : me ta l , b r o m u r a l ; (der iva ţ i a i ac idu lu i b a r b i t u r i c ) : veronal , med ina l , p ropona l , dial , l u m i n a i ( g a r d e n a l ) , soneryl , somnifen; e) Alcoloizii: mor f i na : alcaloizi totali ai opiului ( P a n -topon, P a n v e r o n ) .

3. Anestezicele locale (analgezice) . Ref r igera ţ iunea , E te ru l , b r o n m r a de etil, c l o r u r a de meti l , Kelenul . coca ina şi der ivatele ei.

F o a i a de Coca, C u m se p r e p a r ă Cocaina, p ropr i e t ă ţ i . Acţ iunea a s u p r a in imei şi s i s temului nervos . I n tox i ca ţ i a cu Coca ină , Mijloacele de combatere . Modul de î n t r e b u i n ţ a r e . Metoda lui R e d u s : kSchleich. Anestezia de conducere . Rach ianes tez ia . Derivatele Cocainei. Euca ina , S tovaina , Novocaina . Anestez ina . Ortoformul .

4. Depresori şi excitanţi medulari. B romur i l e , Bromid ia , b romiaza , b romoform. B r o m i p i n a . B r o m i s m u l acut .

S t r y c h n i n a . Fami l i a Loganiaceelor . S t rychnos n u x vomica. Acţ iunea S t rychnine i a s u p r a a p a r a t e l o r ref lexe, ' a s u p r a in imei

7


98

şi c i r cu la ţ iune i în genera l . î n t r e b u i n ţ ă r i . Posologia. P r e p a r a t e galenice. I n t o x i c a ţ i a cu S t r y c h n i n ă . Mijloacele de combatere .

5. Antitermice — analgezice. Ce este febra. Modul de ac ţ iune în genera l . Diviz iunea. A n t i p y r i n a şi der ivate le ei. Ant i febr ina . F e n a c e t i n ă . Gryogenina , etc. Posologia . Modul de a d m i n i s t r a r e . I n d i c a ţ i u n i genera le de t e rapeu t ică .

Antitermice specifice. C h i n i n a şi s ă r u r i l e ei. Scoar ţa de ch in şi p r epa ra t e l e galenice. Acidul salycilic, Salyci la ţ i . Aspy-r i n a . Saloli , etc. Pozologia. Modul de a d m i n i s t r a r e . I n c o m p a t ibi l i tăţ i . I n d i c a ţ i u n i genera le de t e rapeu t ică .

6. Farmacologia sistemului nervos vegetativ ( s impa t i c şi p ă r ă s i m pa t ic ) .

7. Modificatori curdio-vasculari. Medicamente digi tal ice. F o i a Digi tala , Digi ta l ina . Semen S t ro fan tus . S t ro f an t ina , U a -ba ina , Scilla, etc. P r e p a r a t e galenice şi chimice. Pozologia. Căi de a d m i n i s t r a r e . I nd i ca ţ i un i şi con t r a - i nd i ca ţ i un i . Noţ iun i de t e rapeu t ică ,

Vasodilatatori. N i t r i t de amyl , T r i n i t r i n a , etc.

8. Analgezice propriu zise. F a m i l i a papaveracee lor . Opiu. Modul de recol tare . Morf ina , p rop r i e t ă ţ i chimice. Acţ iunea fiziologică. Pozologia. Derivatele mor f ine i : E r o i n a , Dion ina , P e r o -n i n a . Ac ţ iunea şi i nd ica ţ iun i te rapeut ice . Morf in ismul acu t şi c ronic . Opiu. P r e p a r a t e galenice. Op ioman ia .

9. Diuretice. No ţ iun i genera le de Fiziologie a s u p r a secreţi i u r i n a r e . Diviz iunea lor. Digi ta la , Scilla, Theobromina şi de r i vatele ei. Cofeina. Apa . N i t r a t u l de potas iu . Lactoza, etc, Pozo-logie. I n d i c a ţ i u n i genera le de t e rapeu t ică .

10. Purgativele. Def ini ţ iuni . Clas i f icarea lor. Modul de a c ţ iune , i nd i ca ţ i un i şi con t r a - i nd i ca ţ i un i . Căile de a d m i n i s t r a r e .

11. Modificatori ai compoziţiunii ţesuturilor. Iodul , Iodur i l e . Fos fo ru l şi Fosfa ţ i , F e r u l m i n e r a l şi o rgan ic . F o r m e f a r m a c e u tice. Pozologia. I nd i ca ţ i un i şi con t r a - ind i ca ţ iun i . Căi de a d m i n i s t r a r e .

12. Medicamente alimente. Lapte le şi derivatele sale. Valoa rea a l i m e n t a r ă a lapte lui , etc.

I I I . Farmacologie galenică. F o r m e medicamentoase , c las i f icarea şi m o d u l lor de p r e

p a r a r e . 1. Pu lber i le , conservarea şi m o d u l lor de a d m i n i s t r a ţ i u n e .


99

2. In fuz iun i . Mace ra ţ i tm i , Deeoctur i , Solu ţ iuni , po ţ iun i , s i r o p u r i , etc.

3. Alcoola tur i . T inc tu r i alcoolice, V i n u r i medic ina le , etc. 4. E x t r a c t e : fluide, e tera te , etc. 5. Oleuri t e rapeu t ice şi medic ina le . 6. Pomez i , u n g u e n t u r i , emplas t r e , Supozi tor i i , ovule, etc.

• B) Secţia Farmacognozie. P e l â n g ă acest I n s t i t u t funcţ ionează şi Secţ ia de F a r m a

cognozie, p e n t r u s tudenţ i i a n u l u i I I , ai î n v ă ţ ă m â n t u l u i f a r maceut ic .

L a aceas tă m a t e r i e s 'a făcut c u r s demons t r a t i v u r m a t de l u c r ă r i prac t ice , t r a t â n d a p r o a p e toate d rogur i l e de o r ig ină vege ta lă şi a n i m a l ă p revăzu te ca oficinale în F a r m a c o p e a R o m â n ă , ed. IV.

C u r s u l a consta t d in descr ie rea d rogur i lo r , a r ă t â n d u - s e p r o venienţa lof, câ t şi o rganele d in ca re fac pa r t e . S 'a ind ica t în m o d s u m a r p l a n t a m a m ă , cu m e n ţ i o n a r e a famil iei că re i a p a r ţ ine, a r i a geograf ică în ca r e creşte şi se cul t ivă. S 'a descr is p r o -eedeile de recol ta re , u sca re , conse rva re , şi so r tu r i l e comercia le .

S 'a făcut o e x p u n e r e a m ă n u n ţ i t ă a ca rac te re lo r mac rosco -pice şi a s t ruc tu re i ana tomice a f iecărui drog, i n s i s t ându- se a s u p r a ca rac te re lo r specifice de r ecunoaş t e re a t â t macroscopice câ t şi microscopice; acestea, î n vederea recunoaş te re i i m p u r i t ă ţ i lor şi dep is tă re i falsif icări lor.

I n ce pr iveşte cons t i tu ţ ia ch imică a d rogur i lo r , s 'a a r ă t a t c a r e sun t p r inc ip i i act ivi , p ropr ie tă ţ i l e lor fizice şi chimice, m e n -ţ i onându- se şi formele fa rmaceu t ice în ca re ei î n t r ă ca pă r ţ i const i tut ive.

La luc ră r i l e p rac t ice s 'au făcut cea 100 p r e p a r a t e m i c r o scopice: p a r t e secţ iuni t r ansve r sa l e şi longi tud ina le , p a r t e p r e p a r a t e făcute cu pulverele diferi telor d r o g u r i î n t r ebu in ţa t e î n f a rmac ie ca a t a r i , p e n t r u a se pu t ea e x a m i n a a t â t diferitele ţe s u t u r i cât şi elementele ce const i tuesc aceste pulvere .

L a unele d r o g u r i p e n t r u a pu t ea face o d i fe ren ţ ia re cât de e x a c t ă a ţesu tur i lo r , s 'au făcut duble co lora ţ iuni , i a r la altele p r i n r eac ţ i un i microchimice s 'au făcut d e m o n s t r a r e a local izărei p r inc ip i i lo r activi .

I n a f a r ă de aceste două c u r s u r i , I n s t i t u t u l nos t ru a m a i a s i g u r a t ţ ine rea c u r s u l u i de Bo tan i că — făcut cu s tudenţ i i a n u l u i I de f a rmac i e de dl Conf. prov. Mircea P r i ş c u .

7*


învăţământul farmaceutic.

1. CATEDRA DE C H I M I E G E N E R A L Ă

( a d a p t a t ă p regă t i r e i s tudenţ i lor mediciniş t i şi f a rmac i ş t i ) .

Profesor T)r. Oh. V. Pumfil.

I n decursu l a n u l u i şcolar 1928/29 s 'au ţ inu t 72 lecţii â 50 m i n u t e , u r m a t e de fiecare d a t ă de exper ien ţe şi r eac ţ iun i chi mice, ca re a u d u r a t 30—45 minu t e .

Cursur i l e şi demons t r a ţ iun i l e prac t ice s 'au făcut, potr ivi t p r o g r a m u l u i , Mar ţ i a . J o i a şi Vinerea 3—4 l /

a — 5 p. m.

Luc ră r i l e p rac t ice în l abora to r s 'au făcut î n cele t re i zile, imedia t d u p ă c u r s şi au d u r a t p â n ă la 6 3 / 4 — 7 V 4 p . m.

La cursu l de Chimie generală p e n t r u medic in iş t i şi f a r m a cişti, s 'a ins i s ta t a s u p r a ma te r i e i şi const i tuţ ie i sale; s 'a făcut l e g ă t u r a î n t r e ma te r i e şi energie ; s 'a descris şi s'a a r ă t a t r a ţ i u nea tab loulu i per iodic a elementelor; s 'a ins i s ta t a s u p r a difer i telor legi, p r inc ip i i , ipoteze, ca re expl ică p roduce rea s au obţin e r e a diferi telor p roduse şi subs tan ţe ca şi descompunerea or i desagregai^ea u n o r combina t iun i m a i mu l t sau m a i pu ţ in complexe.

S'a descris în mod succint , ins ta la ţ i i le şi a p a r a t u r a neces a r ă de l abora to r ca şi opera ţ iun i l e chimice co respunză toa re .

S 'a t r a t a t în m o d s is tematic , m a t e r i a Chimiei descript ive, a d a p t â n d sis temul descrierei compara t ive a co rpur i lo r s impl i d in aceiaş familie şi apo i s 'au t r a t a t combinaţ i uni le d in ce în ce m a i complicate şi g r u p a t e pe famili i , ins i s tându-se a s u p r a celor m a i impor t an t e p e n t r u medic şi fa rmacis t .

La Chimia organică s'a u r m a t metoda clasică, ins i s t ând a -s u p r a genera l i tă ţ i lor , i a r corpi i a u fost s tud ia ţ i şi c lasaţ i d u p ă grupele lor funcţ ionale şi p ă s t r â n d s e p a r a r e a în corpi g raş i ori acicl ici şi în corp i a r o m a t i c i or i ciclici.


101

Lucrările practice a u consta t d in exerci ţ i i prac t ice , făcute c u scopul de a da s tudenţ i lor posibi l i ta tea de a se obişnui cu m â n u i r e a şi m o n t a r e a a p a r a t e l o r şi în p lus s 'au ocupa t s tudenţ i i cu ana l i za de subs tan ţe ano rgan i ce şi ident i f icăr i de p roduse a n o r g a n i c e şi o rganice (bine înţeles, luândi i - se cazur i le m a i simple) şi s 'au complectat cunoşt in ţe le chimice cu no ţ iun i de chimie ana l i t i că , date în l abora to r în t impu l c â n d făceau l u c r ă r i şi anal ize .

Această ca tedră , a t â t de i m p o r t a n t ă p e n t r u c u l t u r a funda m e n t a l ă medica lă şi f a rmaceu t ică , deşi sun tem îzi a n u l a l 10-lea dela Uni re , deşi a fost şi este t r ecu tă în p r o g r a m u l a n u l u i I la medicină, şi fa rmacie , totuşi n u este t r ecu tă în buget — şi se face de acelaş profesor şi acelaş persona l , ca re a s i g u r ă cu r su l de Chimie fa rmaceut ică , f a rmac ie galenică, a n a l i z ă de medicamente , legislaţie şi deontologie f a rmaceu t i că şi comentar i i l e f a r m a c o -peei r o m â n e ( cu r su r i şi l uc ră r i , ca re la alte facul tă ţ i se fac de

o cel pu ţ in 2 profesor i şi 3—4 confe ren ţ i a r i ) .

2. CATEDRA DE C H I M I E F A R M A C E U T I C Ă ŞI F A R M A C I E

G A L E N I C Ă

( p e n t r u s tudenţ i i f a rmac i ş t i ) .

T i tu l a r : Prof. Dr. Gh. P. Pamţil.

I n decursu l a n u l u i şcolar 1928/29, s 'au ţ inut , potr ivi t p r o g r a m u l u i , 51 lecţii a câte 2 ore, u r m a t e de l u c r ă r i p rac t ice de câte (i ore zilnic (52 şedinţe de l u c r ă r i p rac t i ce ) .

Cursul de Chimie farmaceutică şi farmacie galenică este în rea l i ta te un cu r s dublu, căci la Univers i tă ţ i le s t r ă i n e Chimia farmaceutică const i tuie u n cu r s şi Farmacia galenică sau technica farmaceutică const i tuie u n al tul , cu totul deosebit de p r i mul , iar ca a n e x ă la aceas ta m a i sun t conferinţele: 1) ana l i za medicamente lor . 2) Comentar i i le fa rmacopee i şi 3) No ţ iun i de legislaţie şi deontologie profesională .

Deşi la alte Facu l t ă ţ i sun t 2 profesor i şi 2—3 conferenţ ia r i , totuşi la noi toate mater i i le indicate , sunt în sa rc ina u n u i s i ngu r profesor.

La Chimia farmaceutică s'a ins is ta t a s u p r a păr ţ i lo r p r a c -lice. apl icat ive din Chimie, căci la acest c u r s fundamen ta ] pentru profesiunea f a rmaceu t i că se ins is tă a s u p r a metodelor de fabr icare ori p r e p a r a r e a diferitelor subs tan ţe chimice o rgan ice .


102

ano rgan i ce , s a u organometa l ice şi a s u p r a metodelor de ex t rage re -a diferi telor subs tan ţe , definite chimiceşte, d in d rogur i l e n a t u ra le co re spunză toa re . Ma i ins i s tă a s u p r a metodelor de pur i f i ca re şi conse rva re ; a metodelor p e n t r u ident i f icarea subs t an ţe lor şi a descoper i re i "alterărei or i f a l s i f i c ă m lor.

I n descr ie rea metodelor m a i sus indicate , s 'a a d a p t a t n o r m a g r u p ă r e i subs tan ţe lor care se p r e p a r ă d u p ă metode comune , g r u pă r i ap l ica te a t â t în Chimia a n o r g a n i c ă cât şi în cea o rgan ică .

L a technica farmaceutică a m a d a p t a t me toda clasică a des-cr iere i şi ins i s tă re i a s u p r a operaimnilor farmaceutice, ope ra ţ i un i ind ica te p e n t r u obţ inerea diferi telor felur i de forme far maceut ice , (medicamente ) şi d in t r e ca re o p e r a ţ i u n i mul te sun t identice cu cele chimice, căci medicamente le ( m a i ales pe baza progrese lor m o d e r n e ) n u m a i sun t simplele ex t rac te or i f inetur i d in t impur i l e vechi.

Azi se ins is tă şi n u f ă r ă succes, să se aplice metodele şi opera ţ iun i l e ca re pe rmi t obţ inerea de p roduse pregă t i te î n mod m a gis t ra l , r i g u r o s t i t r a t e (doza te) , perfect s tabi l izate şi s ter i l izate şi de conse rva re i reproşab i lă .

Trebuie să a d ă u g ă m , că m a t e r i a l u l co respunză to r c u r s u l u i nos t ru se face p e n t r u s tudenţ i i f a rmac i ş t i din a n u l I I şi I I I şi se t e r m i n ă în doi an i .

3. C O M E N T A R I I L E F A R M A C O P E E I ROMÂNE.

L a aceas tă d isc ip l ină a n e x ă la Chimia şi technica f a r m a ceutică, se fac i n t e rp re t ă r i l e metodelor şi opera ţ iun i le , ca re pe r mi t obţ inerea diferi telor forme med icamen toase şi a diferi telor subs tan ţe medic ina le t recute în f a rmacopeea r o m â n ă .

Se ins i s tă a s u p r a metodelor de verif icare a identi tăţei şi pu r i t ă ţ e i diferi telor feluri de med icamen te .

Se rezervă p e n t r u aceas tă ma te r i e c i rca 30 ore cu r s cu luc ră r i l e co re spunză toa re (c i rca 60—70 ore ) .

4. E L E M E N T E D E A N A L I Z E BIOLOGICE ŞI TOXICOLOGICE.

Cur s p r e d a t de dl Conferen ţ ia r definitiv Dr. Iuliu Orient.

Rolul acestei secţ iuni este dublu :

I. Cu r s şi l u c r ă r i p rac t ice cu s tudenţ i i a n u l u i I I I f a rm.


103

I I . Anal ize chimice legale, la cererea ins t i tu tu lu i medico-legal şi a au to r i t ă ţ i lo r civile.

1. C u r s însoţ i t de exper ien ţe , cu s tudenţ i i f a rm . a n u l I I I 2 V 2

ore s ă p t ă m â n a l şi 2 ore s ă p t ă m â n a l l u c r ă r i pract ice . A) 1. Analize biologice p e n t r u con t ro l a r ea p r inc ip i i lo r act ivi

a u n o r med icamen te pe cale biologică, conf. f a rmacopee i r o m â n e , edi ţ ia IV, cum s u n t : P e p s i n a , Tana lb ina , Fo l i a digi tal is şi p r e para te le ei, Coffeina şi p r epa ra t e l e ei, F i l i x m a s , S a n t o n i n a , Thyreoidea , Secala c o r n u t a şi p r epa ra t e l e ei.

2. Analiza urinei, p u n â n d în evidenţă componentele no r male şi patologice.

3. Analiza sucului gastric normal şi patologic.

4. Analiza fecalelor normale şi patologice. B ) Analize toxicologice. Ana l i za in tox icăr i lo r accidenta le

or i proveni te din s inuc ider i s au a sas ina te . Anal ize spectroscopice, a Co, S H , CN, hemoglobinei . I n t o x i c ă r i cu Hg, As, P b , Cu, Sb, P , Zn , şi p u n e r e a lor î n evidenţă în cadavre . I n t o x i c ă r i cu acizi şi subs tan ţe a lca l ine . Reac ţ iun i le alcaloizi lor vegetali ş i a glico-sizilor şi evidenţ ierea lor. I n t o x i c ă r i cu c iuperc i comestibile şi o t răv i toa re .

I I . Anal ize chimice medico-legale, la cererea ins t i tu tu lu i medico-legal din Cluj şi a just i ţ iei .

C CAct iv i tatea şt i inţ i f ică Cpublicaţii, comunicăr i , conferinţe, t e z e )

învăţământul Medical.

1. C L I N I C A C H I R U R G I C A L Ă .

Prof. Dr. Iacobovici.

a ) Lucrări.

1. L ? append ic i t e retro-cecale. Bul le t in medica l No. 38, 1928. 2. Uber die mechan i sche Re i zung des Vagus beim Menschen.

Cu Niţescu. Zeitschrif t fiir die gesamte exper imente l le Medizin B. 63, 5 u. 6 Heft. 1928 Dec.

3. Menta l i t a tea şti inţifică. R o m â n i a medica lă No. 23, 1. X I I , 1928.

4. Be i t r ag fiir ch i ru rg i schen B e h a n d l u n g von 100 F ă l l e n


104

von U r e t h r a l s t r i k t u r e n . Gu Ţeposu. — 28 Sept. 1928. Gom. la 8 T a g u n g der Deutschen Gesellschaft fur Urologie.

5. Cons idera t ions su r la pa thogenie et le t r a i t emen t de l 'osteomalacie. Colaborare cu Popovici Gh. Acta medica l a t ina Fasc . 4 Iul ie 1928.

6. Cul tul munce i . R o m â n i a medica lă No. 4. Febr . 1928. 7. Douăsprezece c a z u r i de leziuni t r a u m a t i c e ale spl inei în 8. Goxa valga. I n co labora re cu Dr. St. J i a n u . Revis ta de

c h i r u r g i e No. 3. Mar t i e J929.

b) Comunicări.

1. Golectomie totală. Soc. şt. med. Cluj , 8 Dec. 1928. 2. Megacolon Golectomie v indecare . Soc. şt. med. Cluj, 2ti

I a n u a r i e 1929.

c) Participări la congrese. I n cu r su l a n u l u i trecut, a m p a r t i c i p a t la două congrese şi

a n u m e la: congresul g e r m a n de urologie , u n d e a m făcut o com u n i c a r e cu colegul Ţeposu şi la congresul francez de ch i ru rg ie .

2. C L I N I C A MEDICALĂ,

a ) Lucrări şi comunicări.

1. Prof. H a ţ i e g a n u : A s u p r a nefri tei cronice f ă r ă h ipe r t en s iune — Clujul Medical .

2. Prof. H a ţ i e g a n u şi Prof. Vasi l iu : Un caz de s tenoză ao r -t ică congeni ta lă cu a r t e r i t ă obl i te rantă a membre lo r supe r ioa re . — Clujul Medical.

3. Prof. H a ţ i e g a n u : Asistenţa s a n i t a r ă în Univers i ta te . R a por t la Congresul Profesor i lor Un ive r s i t a r i d in l una I u n i e 1929.

4. Prof. H a ţ i e g a n u , conf. Goia şi Dr. Onaca : Gons idera ţ iun i a s u p r a canceru lu i pr imi t iv hepat ic . -— Clujul Medical.

o. Prof. Ha ţ ieganu . Dr. Gavr i lă , Dr. Borbi l : Gons idera ţ iun i a s u p r a noui lor diuret ice mercu r i a l e S a i y r g a n şi Nepta l .

6. Conf. Goia, Dr. Gavr i lă : Gons idera ţ iun i a s u p r a a lor două c a z u r i de lambl iază . — Revis ta Şt i inţelor medicale .

7. Prof. Niţescu et L. Gavr i lă : L 'ac t ion de la p i tu i t r ine , va-sopress ine et osytocine. — P a r k Dawis su r le metabol i sme bazai chez l 'homme n o r m a l . C. R. Soc. Biol.

8. Dr . Daniel lo şi Gavr i l ă : T r a t a m e n t u l insul inodiete t ic corn-


105

b i n a t cu pneurao torace ar t i f ic ia l a l diabetici lor tuberculoş i . — Clu ju l Medical , 1929.

9. Dr . Gavr i lă : G u r a de î n g r ă ş a r e cu insul ina . — Mişcarea Medicală, Graiova, 1928.

10. Dr . Gavr i lă şi Dr . 0 . B e r a r i u : Gholes ter inemia în bolile infecţioase. — Glujul Medical , 1928, G. R. Soc. Biol. 1928.

11. Dr . Gavr i lă şi Dr . Rădu le ţ : T r a t a m e n t u l că rbune lu i cu ser an t i ca rbonos Dr. Oantacuz ino . — Rev. Şt i inţelor Med. 1929.

12. Dr. Gavr i lă şi Dr E. Gaba: S tud iu l pol iur ie i şi h id remie i î n t r ' u n caz de diabet insipid. — Glujul Medical , 1929.

13. Dr. Gavr i lă : Un caz de mixoedem la adul t t r a t a t cu th i -r o x i n ă . — Glujul Medical , 1929.

14. Dr. Gavr i l ă : Vitesse de sed imenta t ion des globules rouges d a n s la pel lagre . — G. R. Soc. de Biologie, 1929.

15. Dr . Gavr i lă : Un caz de diabet g rav complicat de tabes. — Comunica re . Soc. Şt i inţelor Med. Cluj, Mar t i e 1929.

16. Dr . Gavr i lă : T r a t a m e n t u l d iabe tu lu i cu i n su l i na în mod pre lungi t . — Mişcarea Medicală , Graiova, 1929.

17. Dr . Gavri lă et Dr. A. Moga: L 'e tude de l ' a lbuminochol ie d a n s le điabete sucre . — C. R. Soc. de Biol. 1929. Clujul Med. 929.

18. Dr. Gavr i lă et Dr . A. Moga: P r o b a e l imină r i i subs t an ţelor a lca l ine p r i n r in ich i . — Spi ta lu l , 1929.

19. Dr. Gavr i lă et Dr. A. Moga: Acidoza în nefri te. — Clujul Medical , 1929.

20. Dr. Gavri lă , Seca rea şi Gh. M ă g u r e a n u : I / evo lu t ion des p laquet tes d a n s la sca r la t ine et l 'erysipel . — C. R. Soc. de Biol. J u i n , 1929.

21 . Dr. M a n t a : C o n s i d e r a ţ i u m a s u p r a nefritei r euma t i sma le ,

b) Teze de doctorat făcute în Clinica Medicală în anul 1928—2i). 1. 1. Bosica: Gonsidera ţ iuni a s u p r a sclerozei a r t e re i pul

m o n a r e . 2. Cr i s t i an A l e x a n d r u : C l ima to the rap ia în tuberculoza

p u l m o n a r ă şi câteva date despre Colibiţa. 3. T. M a r a : Var i a ţ iun i l e p res iune i s a n g u i n e cu h ipe r t en

s iune în s tăr i le infecţioase, febrile şi în u r m a inj . cu lapte. 4. Gh. M ă g u r e a n u : Lambl i aza in tes t ina lă . 5. El . Bă lănescu : S in i s t roca rd ie . 6. W a l t e r Leon: Con t r ibu ţ iun i la s tudiu l ouaba ine i .


106

3. C L I N I C A P S I C H I A T R I C Ă .

1. Urech ia : T r a t a m e n t u l sif i l isului nervos . (Clujul Medical ' No. 4 ) .

2. Urech ia şi Re tezeanu: P s i choana l i z a şi o r i e n t a r e a profesiona lă . U n caz de a legerea profesiuni i în scop c r imina l . (Clujul Medical ) .

3 . Urech ia (C. I .) et Mihalescu (S . ) : S y n d r o m e s psycho-ane -miques . (Archivio di Neuro log ia e P s i c h i a t r i a ) .

4. Urech ia (C. I.) Mihalescu (S . ) : Gont r ibut ion â l 'etude de la syphi l is des n o y a u x de la base (L 'Encepha le ) .

5. Urech ia (G. I . ) Mihalescu (S . ) : L a tens ion veineuses d a n s quelques ma lad i e s nerveuses et ses r a p p o r t s avec le systeme veg e t a ţ i i (Societe de biologie).

. 6. Urech ia (C. I .) D r a g o m i r ( L ) : Inf luence de l ' insuff lat ion r ach id i enne d ' a i r su r la formule leucocytai re et le tonus veget a ţ i i (Societe de biologie).

7. Urech ia (C. I.) D r a g o m i r ( L ) : Inf luence du ch lo rhyd ra t e de p i loca rp ine s u r la tension d u l iquide eopba lorach id ien . (Societe de biologie).

8. Urech ia (C. I . ) : S inus i te sphenoida le avec abces du t ro i -sieme ventr icule . (Revue neuro log ique) .

9. Urech ia (C. I . ) : P a r a l y s i e faciale a p r e s une vacc ina t ion an t i r ab ique . (Revue Neuro log ique) .

10. Urech ia (C. I . ) : S u r deux cas de syphil is nerveuse t r a u -ma t ique . (Revue Neuro log ique) .

11. Urech ia (C. I . ) : Mal de Po t t cervical avec t achyca rd i e et vert ige d a n s la posi t ion hor izonta le . (Bul le t in de Memoires de la Societe medica le des H o p i t a u x de P a r i s ) .

12. Urech ia (C. I . ) : Myas tenie bulbospina le t ra i tee p a r l 'ex-t ra i t de tuber c ine reum. (Bul le t ins et Memoires de la Societe, ed. des H o p i t a u x de P a r i s ) .

13. Urech ia (C. I . ) : La difficulte de concen t ra t ion psychique d a n s Ies s inusi tes . (Bul le t ins et Memoires de la Soc. med. des H o p i t a u x de P a r i s ) .

14. Urech ia (C. I.) et Mihalescu (S . ) : La pyre to the rap ie avec levure de biere d a n s la pa ra lys i e generale . Le bi lan de cinq ans . (Soc. med. des H o p i t a u x de P a r i s ) .

15. Urech ia (C. I .) K e r n b a c h : T u m e u r du sep tum luc idum. (Soc. med. des H o p i t a u x de P a r i s ) .


107

16. Urechia (C. I . ) : T r a t a m e n t u l para l iz ie i faciale cu d ia -te rmie . (Volumul omag ia l a d lui Prof. Obreg ia ) .

17. Urech ia (C. I.) Mihalescu (S . ) : T r a t a t de Patologie m i n ta lă . (Fasc ico lu l 7 ) .

18. Urech ia (C. I.) K e r n b a c h (G) : F r a c t u r e du c r a n e avec lesion de la region in fund ibu la i re . (Archivio di Medic ina legale, I t a l i a ) .

4. C L I N I C A NEUROLOGICĂ.

a) Despre factor i i ex t r insec i a i r egene ră r i i nervoase de prof. Dr. I . Minea . (Clujul Medical No. 2, 1929.

Ђ) Despre o fo rmă pseudopol inevr i t ica a sclerozei în plăci . Cerce tă r i ana tomo-c l in ice de prof. Dr . I . Minea . (Clujul Medical No. 5, 1929).

c) T r a t a m e n t u l sclerozei în plăci p r i n in jec ţ iuni i n t r a r a c h i -diene de leci t ină, de Dr. Teofil D r a g o m i r , şef de l uc ră r i . (Clujul Medical N o . ' 6 , 1929).

d) Un caz de po l inevr i t ă dif terică cu a t ax ie . Un nou s i m p tom cerebelos: apedes ia cerebeloasă, de Dr. Teofil Dragomi r , şef de l u c r ă r i . (Clujul Med. No. 7, 1929).

e) Despre scleroza l a t e ra l ă amiot rof ică sifilitică. Teză de Dr. W . P r a c k , Cluj , 1929.

5. CLINICA GYNECOLOGICĂ ŞI OBSTETRICALĂ.

In cursul acestui an şcolar s 'au ţinut în amfiteatrul clinicei sub preşidenţia Dlui Prof. Grigoriu Crisţea, 4 şedinţe ştiinţifice d in tre care două ale societăţii, „Reuniunea Gynegologică şi Obstetri-cală", iar altele două în cadrele societăţii ştiinţelor Medicale.

In aceste şedinţe cu un program foarte bogat s'a comunicat şi discutat probleme ştiinţifice şi practice în ceeace priveşte clinica, patologia Obstetricală şi Ginecologică şi a noului născut.

Rezumatul acestor şedinţe a fost publicat în revista „Clujul Medical".

In afară de lucrările în număr considerabil isvorâte din laboratorul şi serviciul Clinicei după d'rectivele dlui Prof. Grigoriu şi comunicate la diferite societăţi ştiinţifice s'au mal făcut diferite p u blicaţii în reviste medicale iar unele sunt în curs.

6. CLINICA INFANTILĂ.

A se vedea cele publicate la pag 6 5 — 7 1 .


108

7. CLINICADERMATO-VENER1CĂ.

1. Dr. Tătarii: Tratamentul sifilisului în practică. (Cluj. Med.) 2. Dr. Tătaru: Neosalvarsan Hoechst a/M în tratamentul

sifilisului (Clujul Med.) 3. Dr. Tătaru şi Dr. Iancu: Trei cazuri de ascaridoză cu

seroreacţia Wasse rmann şi reacţiile de floculatje positive. (Cluj. Med.) 4. Dr. Tătaru şi Dr. Konradi: Klinische Erfahrungen mit

der Miillerschen Ballungsreaktion (M. B. R.) bei Lues. Klinische Wochenschrift.

5. Dr. V. Cimoca: Importanta diagnosticului precoce, clinic şi bacteriologic, al sifilomului primar în practica medicală. (Clujul Med.)

6. Dr. V. Cimoca: Duşul filiform în Dermatologie. (C uj. Med.) 7. Dr. V. Cimoca: Starea actuală a bismuto-terapiei şi sifilis•

(Clujul Med.) 8. Dr. V. Cimoca: Tratamentul sifilisului pe cale bucală.

(Clujul Med.) 9. Dr. V. Cimoca: Arnea în terapeutica dermatozelor. (Cluj. M.)

10. Dr. V. Cimoca: Bistovolul în tratamentul preventiv al sifilisului. (Clujul Med.)

11. Dr. P. Cirlea: Lipsa congenitală a incisivilor ca stigmat de heredo-sifilis. (Clujul Med.)

12. Dr. Konradi şi N. Lengyei: Valoarea seroreacţiei Wasse r mann şi reacţiuni'e de floculaţie în diagnosticul sifilisului. (Cluj. Med.)

13. Dr.N. Lengyei: Malarioterapia în sifilisul cutanat. (Cluj. M.) 14. Dr. L. Pop: Studiu statistic asupra şancrului simplu şi al

complicatjunilor sale. (Clujul Med.) 15. Dr. Sabouraud şi Dr. V. Cimoca: Studiul diferenţial al ciuper

cilor trichophyton violaceum şi achorion violaceum. (Clujul Med.) 16. Dr: Gh. Şerban: Controlul lichidului cefalo-rachidian în sifi

lisul cutanat. (Clujul Med.) 17. Dr. Stănilâ: Accidentele postsalvarsanice. (Clujul Med.) 18. Dr. Konradi şi Dr. L. Pop: Consideraţiuni critice asupra

valorei reacţiunei Prunell în comparaţie cu Borde t -Wassermann ; Sachs Georgi şi Muller. (Clujul Med.)

19. Dr. N. Lengyei: Consideraţiuni asupra Uretritelor nego-noreice şi tratamentul lor. (Clujul Med.)

20. Dr. N. Lengyei: Aplicarea Cataminei în Dermatologie. (Clujul Medical.)

2 1 . Dr. N. Lengyei: Deparazitarea cu Cuprex (Clujul Med.)


№

22. Dr. L. Pop şi Dr. T. Schulz: Tratamentul combinat al complicaţiunilor blenoragiei cu Tripaflavină şi vaccin antigonococcic Cantacuzino. (Clujul Med.)

8. CLINICA OFTALMOLOGICĂ.

1. Prof. Dr. Dr. Michail et P . Vancea. „Action de l'extrait lacrymal sur le r e i n e t l a ra te" . Compt. rend. de la Soc. de Biolog. T. XCVIII.

2. Prof. Dr. D. Michail et P . Vancea : „Action de l'extrait lacrymal sur la resistence globulaire". Compt. rend. de la Soc. de Biolog. T. XCVIII.

3 . ProL Dr. D. Michail et Dr. P . Vancea : „Sur la teneur en glutathion reduit des tissus oeulaires normaux" . Compt. rend. de la Soc. de Biolog. T. XCIX. p . 981 .

4. Prof. Dr. D. Michail et . ' Dr. P . Vancea : „Action de l'extrait de glande îacrymale sur le calcium, le phospore, et le pH sanguin" Compt. rend. de la Soc. de Biolog. T. XCIX. p . 1812.

5. Prof. Dr. D. MLha i l : „Les accidents oeulaires de Ia Ront-gentherapie". Ann. d 'oc. Avril 1929. Revista Ştiinţelor medicale Ianuarie 1929.

6. Prof. Dr. D. Michail şi Docent Dr. P . Vancea : „Acţiunea extractului de glandă lacrimală asupra musculaturei uterine". Soc. de Obst . şi Ginecologie Martie 1929.

7. Dr. P . Vancea : „Rolul simpaticului în fizio-patologia oculară". Ed. Cartea Românească 1928.

8. Do . en t Dr. P . Vancea : „Recherches sur l'etat du tonus du systeme nerveux organo-vegetatif dans ies afections oeulaires". Compt. rend. de la Soc. de Biolog. T. CXIX. p. 1908.

9. Docent Dr. P . Vancea : „Un caz de embolie a arterei centrale a retinei". Societatea Ştiinţelor Medicale Cluj 1929.

10. Docent Dr. P . V a n . e a : „Consecinţele medico-lega'e ale traumatismelor oculare". Soc. Şt inţelor Medicale.

b) Teze de doctorat.

1. Alexandra Corbeanu : „Consideraţiuni statistice asupra sifilisului ocular în Clinica Oftalmologică din Cluj".

2. Nica I. F a n e : „Cheratita parenchimatoasă ca manifestare a sifilisului congenital".


110

3. Săbădeanu Vas i le : „Contribuţii la studiul modificărilor lichidului cefa'o-rachid'an în sifilisul ocular".

4. Dr. Boer Tagan Iosif: „Contribuţiuni la studiul s indromu-ui.parali t ic al vârfului orbitei".

5. Felicia G. Ma tee scu : „Manifestatjunile oculare de origină dentară" .

6. E'ena Birar : „Valoarea sedimentarei globulelor roşii în boalele oculare".

7. Ciaraccieva Z d r a v a : „Cercetări de biomicroscopie iriană şi de pupiloscopie diferenţială în sifilisul cerebro-spinal , în legătură cu semnul lui Argyl-Robertson".

9. CLINICA OTO-RINO-LARINGOLOGICĂ.

1. Enorma exostoză a conductului auditiv extern, comunicare făcută la Congresul Român de O. R. L. 25/X.—1928 d e : Prof. Dr. Predescu-Rion.

2. Contribuţiuni )a angina streptococică — comunicare făcută la Congresul Român de O. R. L. 25 /X .—1928 de Prof. Dr. P r e descu-Rion.

3 . Cancer mastoidian. Articol trimis l a : Annales de Maladies

de l'oreille etc. d e : Prof. Dr. Pr descu-Rion. 4. Noţiuni de O. R. L. apărut în Formularul Terapeutic al

Fac. de Medicină C'uj. 5. Cancer atipic nasal la un copil — comunicare la Soc.

Rom. de O. R. L. de Prof. Dr. Predescu-Rion. în D : c . 1928.

6. Vertij Meniere disociat — comunicare la Soc. de Oto-neuro-oculist :că în Febr. 1929 d e : Prof. Dr, Predescu-Rion.

7. Lacrimare de or'gine reflexă nasală — comunic, la Soc. de Oto-N.-O. în Martie 1929 d a : Prof. Dr. Predescu-Rion.

8. Paralizie facială post. II. — comunicare !a Soc. de oto-N. O. în Aprilie 1929. d e : Prof. Dr. Predescu-Rion.

10. CLINICA STOMATOLOGICĂ,

a) Lucrări:

Docent Dr. A leman : Resecţiile în maxilarul inferior şi tratamentul lor protetic. Clujul Medical, Nov. 1928.

Docent Dr. Aleman: Influenţa mediului buco-dentar asupra stării generale. Clujul Medical, 1 Februarie 1929.


111

Docent Dr. Aleman : Consideraţii asupra fracturilor maxilarului inferior şi t ratamentul lor protetic. Clujul Medical, August 1929.

b) Comunicări:

In cadrul Asociaţiei Doctorilor Stomatologi din Clu j : Docent Dr. Aleman : Osteomielite infecţioase după extracţii

de dinţi cu demonstraţii a patru cazuri. Docent Dr. Aleman: Chist multilocular în maxilarul inferior.

11. CLINICA CĂILOR URINARE.

Prof. agr. Dr. Emil Ţeposu.

a) Lucrări.

1. Sifilisul urinar. (Clujul Medical Nr. 4 d n 1928.)

2. Nofîuni generate de tratament hidromineral. Revista Societatea de Mâne 1928.

3. Beitrăge zur chirurgischen Behandlung von iiber Hundert Făllen Striktaren der Harnrdhre comunicare făcută în co laborare , cu Dl Prof. Iacobovici la al IX-lea Congres german de urologie, ţinut la Berlin, la 8—10 Sept. 1928.

4 . Din trecutul Societăţii „Petru Maior", publicat în Alma-nachul Societăţii 1929 Cluj.

5. Bogăţia apelor minerale ale Ardealului şi Banatului, publicat în M o n o g ' a f a Ardealului, editată de Prof. Guşti şi Em. Bu-c i t a , Bucureşti 19^9.

6. Indicaţiile helioterapiei şi technica aplicării. Rev. Societatea de Mâne, Iulie 1929.

7. România balneară şi turistică, în colaborare cu Dl Val. Puşcariu. Cartea Românească, Bucureşti 1929.

b) Comunicări:

1. Asupra unui caz de dilatare uretero-renală şi reflux ve-slco-renal. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1928.

2. Asupra unui caz de hidronefroză voluminoasă, prin vas -. anormal. Neireclomie. Vindecare. Soc. Ştiinţ. Med. 1928.

3. Un caz de diverticol vezical congenital şi hipertrofie de prostată. Soc. Şti nj . Med. Cluj 1928.

4. Ruptura traumatică a rinichiului şi vindecare prin nefrecto-mie. Soc. Ştiinţ. Med. 1928.


112

5. Voluminos diverticol vezical, cu ca'cul inclavat şi hipertrofie de prostată. Intervenţie, vindecare. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1929.

6. Asupra unui caz de ectopie bilaterală a rinichiului, comunicat împreună cu Dl Prof. Iacobovici. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1929.

7. Un caz de ectopie renală pelviană, nefrectomie, vindecare. Comunicare făcută împreună cu Dl Conf. Goia. Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1929.

8. Ruptura sinmetană a vezicei, uretrei şi fractura bazinului. Intervenţie, vindecare, comunicare cu Dr. M. Fod>r Soc. Ştiinţ. Med. Cluj 1929.

9. Un nou caz de voluminos deverticol vesica'. Extirpare, vindecare. Comunicat cu Dr. E. Mureşan Soc. Ştiinţ. Medicale Cluj 1929.

c) Conferinţe.

A făcut de-asemcnea cinci conferinţe publice, cu subiecte medicale în Satu-Mare, Sighişoara, Sibiu, Simeria şi Sărmaş.

d) Titluri.

In cursul lunei Sept 1928 a participat la Congresul german de Urologie ţinut !a Berlin, unde a făcut o comunicare împreună cu Dl Prof. Iacobovici, despre una sută cazuri stricturi uretrale tratate chirurgical.

A fost ales membru al Societăţii germane de Urologie. Tot în anul 1928 luna Octomvrie luat parte la Congresul

francez de Urologie ţinut la Paris. A fost ales membru al Asociaţiei franceze de Urologie.

12. INSTITUTUL DE ISTORIA MEDICINEI ŞI FARMACIEI ŞI DE FOLKLOR MEDICAL.

/. Activitatea ştiinţifică-literarâ a D-lui Prof. Jules Guiart.

a) Lucrări.

1. Compte-rendu de travaux de l'Academie des Sciences , Belles-Lettres et Arts de Lyon pendant l 'annee 1926, seance publique du 21 decembre 1926.

2. Discours prononce le 5 janvier 1927 aux obseques de M. Camille Latreille, au nom de l'Academie des Sciences, Belles-Lettres et Arts de Lyon.

3. Contribution â l'etude des races europeennes ; compte-rendu


113

de la session d'Amsterdam de Г Institut internaţional d 'Anthropologie; Amsterdam, 24 sept. 1927.

4. Jean Bratiano; Nouvelliste de Lyon, 1927. 5. La classification botanique des teignes. (En collaboration

avec L. Grigorakis.) Lyon medical, 1927. 6. Bilharzioses. Nouveau trăite de medecine, tome VI. bis.

p . 295—311 , 14 fig. Paris Bailliere 1928. 7. Discours sur l'histoire de l'art dentaire. Province dentaire,

mai 1928. 8 Harvey et la circulation du s a n g ; Journal de Medecine de

Lyon, 5 juillet 1928. 9. Propos sur Ies Moustiques ; Journal de Medecine de Lyon,

5 jillet 1928. 10. Une saison â Vittel il y a 1800 a n s ; Vittel Journal 21

aout 1928. 11. Precis de medecine coloniale (maladies des pays chauds)

en collaboration avec MM. Garin et Leger ; Paris, Bailliere, 1929, (păru le 15 nov. 1928) 408 pages et 94 dans le texte.

12. Un protecteur peu connue de la p e s t e : Saint Nicolas de Tolent in ; Livre d'or jubilaire du Professeur Neuburger, Wien 8 dec. 1928, p. 144—149.

13. A propos des travaux recents sur la classification des dermatophytes. Annales de Parasitologie humaine et comparee, I janvier 1929, p. 80.

b) Conferinţe: 14. Une incursion medicale dans la Prehistoire, faite â

l 'Academie des Sciences, Belles-Lettres et Arts de Lyon, le 23 novembre 1926.

15. La Roumanie et l'amitie roumaine, faite dans le grand Amphitheâtre de la Faculte de Medecine, le 26 janvier 1927, â l'occasion de la reception de M. le Ministre Diamandy et du General Berthelot, par l'Alliance francaise.

16. Le culte d'Aesculape et Ies pelerinages de l 'ancienne Grece, faite aux Heures, le samedi 22 janvier 1927.

17. Les races actuelîes de l 'Europe, faite le 14 janvier 1928 devant la Societe anthropologique de Lyon et le 17 janvier devant l 'Academie des Sciences, Belles-Lettres et Arts de Lyon.

17. Discours sur l'histoire de l'art dentaire, a l 'occasion de la remise d'une medaille au Docteur Pont, le 29 janvier 1928.

8


114

18. Ce qu'il faut voir en Roumanie, faite au Rayon (Groupe de culture mutuelle) le 14 fevrier 1928 et reproduite â la Faculte de Medecine de Lyon le 29 fevr'er 1928.

19. Les Mouches et Ies Moustiques, leur danger et Ies moyens de s'en preserver, faite pour la Mutuelle des Infirmieres de l'Union des Femmes de France, le 25 fevrier 1928.

20. Harvey et la decouverte de la circulation du sang, faite devant l 'Academie des Sciences Belles-Lettres et Arts de Lyon, le 29 Mai 1928.

2 1 . La medecine dans Homere, faite devant l 'Academie des Sciences, Belles-Lettres et Arts de Lyon, le 11 dec. 1928.

22. Allocution presidentielle â l'occasion de la premiere seance de la section • d'Anthropologie et de Biologie de la Sociee Lineenne de Lyon, le 2 fevrier 1929.

23 . Saint Florentin de Bonnel, le guerisseur des fous, faite â la Societe Anthropologique de Lyon, la 2 fevrier 1929.

24. Saint Florentin et l'origine celtique du culte des saintst faite devant l 'Academie des Sciences, Belles-Letres et Arts de Lyon, le 5 fevrer 1929.

25 . La peste â Lyon au XVII siecle, faite pour les amis de l 'Universite, dans ie grand amphitheatre de !a Faculte de Medecine, l e 3 mars 1929.

//. Activitatea ştiinţifică-literară a asistentului docent dr. V. Bologa :

1. Reichsdeutsche Ărzte im vorhabsburgischen Siebenburgen. Knoll's Mitteilungen fur Ărzte, 1928, Nr. 4. p . 6.

2. Schiţe balneo-istorice I I : Elemente de fizioterapie la Cor-nelius Celsus, Clujul Medical 1928, Nr. 8, p. 8.

3 . Schiţe balneo-istorice III : Începuturile literaturii balneo-logice româneşti, ibidem, Nr. 9, 2. p.

4. Briboi, priboiu; Dacoromania V. 1928, 3. p . 5. Un rus despre literatura română în anul 1844; ibidem, 8 p . 6. Intre Istoria Medicinei şi filologie: I. Sinonimele dacice ale

plantelor descrise de Dioscoride pot servi la reconstituirea Hmbei dacice ? I I : Notă bibliografică; ibidem, 5. p .

7. Note bibliografice. Anuarul institutului de istorie naţională, Cluj IV, 1928, 4. p .

8. Siebenburgisch-săchsische Ărzte des 16 u. 17. Jahrhunderts, E Mundo Medici, Freiburg, Nr. 3, 1928, 5. p.


115

9. Rumănens Gesundheitswesen. „Deutsche Allg. Zeitung" Berlin 17 nov. 1928, Staatennummer Rumănien.

10. Johan Molnâr von Mtillersheim, recte loan Piuariu (Ein Beitrag zur Geschichte der ersten Wiener Schule und ihrer Aus -strahlungen), i n : Neuburger-Festschrift, Wien 1928, p . 47—54.

11. Primul medic titrat român, în Rev. Şt. Adamaki, XV 1928, Nr. 3—4 p . 122.

12. Istoria educaţiei fizice. P . I : Antichitatea (Conferinţă făcută în cadrele Astrei biopolitice în 27/11/1929).

13. Istoria educaţiei fizice. P . II. Dela Roma până în zilele noastre, conferinţă, ibidem. 6/III/1929.

14. L'Institut d'histoire de la Medecine et de la Pharmacie de Cluj, Roumanie. „Archeion", Roma, IX/1928 Nr. 4, p . 517—520.

15. Medicina la Români, conferinţă ţinută în 16/111, la Liga

culturală, secţia Cluj. 16. Isţpria variolizăriî şi vaccinării în ţările locuite de Români,

Rev. Şt. Medicale. Bucureşti, 18/1929, Nr. 2 p, 137—151. (In c o laborare cu Iosif Ursan) .

17. Trei note, în Revista Istorică. Bucureşti, XV. Nr. 1—3. p. 87—88.

I. Consignatio plantarum de Neustădter. II. Fausto Veranzio. III. Scrisorile lui Griselini.

18. Muzicescu, Dima şi Muzica populară, Ţara Bârsei Nr. 1, p. 5 3 - 60.

19. Histoire de la variolisation et de la vaccination dans Ies pays habites par Ies Roumains. Archeion, Roma XI, Nr. 1, p . 26—40. (In colaborare cu losif Ursan) .

20. Fauna Ardealului, Banatului şi părţilor ungurene în lumina cercetărilor mai recente. Monografia Ardealului. Buc. Cultura N a ţională 1929 p . 271—282, 3 fig. (în colab. cu Chappuis.)

2 1 . învăţământul istoriei ştiinţelor la Universităţi. Lucrările primului congres a! Naturaiiştilor din România, Cluj 1929, p . 6 1 — 7 3 .

22. Referate şi recensiuni în Clujul medical, Viaţa medicală, Anatomischer Bericht. Zoologischer Bericht.

///. Lucrările personalului onorific şi ale colaboratorilor institutului; teze de doctorat:

1. Dr. Al. Lenghel: Anciens pessaires en Hongrie et en 8 *


116

Transylvanie. Bull. soc. Fr, Hist. Med. Paris, XXII/1928, Nr. 5—6. p . 185—188 o planşe.

2. Dr. Al. Lenghel. Pesarii găsite în morminte din timpul Migraţiunii şi din sec. XI—XII. în Transilvania şi şesul panonic. Clujul medical IX, Nr. 7, p . 441—464, 6 fig.

3. Muhlbăcher Fried: Medicii de seamă maghiari ai Ardea-ului în sec. XVII şi XVIII. (Teza N o . 430.) Cluj — Minerva, 1928, 32 p . 4 fig. (a 18-a teză din institut.)

4. Dragoş Victor: Organoterapie în medicina populară ro mânească (Teza No. 444) Cluj, Ardealul, 1929, 33 p . (a 19-a teză din institut).

5. Dr. Valeria Niţulescu-Bologa : Institutul de Istoria Medi-cinei şi Farmaciei şi de Folklor medical din Cluj.

Viaţa Medicală, Timişoara V—1929, No. 1, p . 10—14.

13. INSTITUTUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ.

/. Activitatea Dlui Prof. Dr. Titu Vasiliu. a) Publicaţii:

1. L'ulcere lymphogranulomateux gastroduodenal . „Le Sang" Nr. 3/1929.

2. Cu Dr. R. P o p a : Consideraţiuni asupra limfogranulomato-zei gastro intestinale (In legătură cu un caz de limfogranulomatoză intestinală pură) (Clujul Medical Nr. 5/1929.)

3. Forme gastro-intestinale des tumeurs dites plasmocitomes. (Compt. Rend. Soc. Biologique. T. XCVIII, p. 738.)

b) Comunicări:

1. Tumoră mixtă embrionară (Clujul Medical Nr. 1/929.) 2. Mieloză aleucemică subacută cu reacţiune. (Clujul Medical

Nr. 1/929). 3. Un caz de tumoră cerebrală. (Clujul Medical Nr. 2/929. 4. Tumoră a hipofizei cu metastaze în mediastinul anterior,

osoasă în craniu, în dura mater, în coaste şi în măduva osoasă. (Clujul Medical Nr. 4/929.)

5. Cu Dr. Vitalyos: Lipoid histocitază esenţială tip Pick-Nie-mand. (Clujul Medica! Nr. 4 /929) .

6. Un caz de neuroepiteliom. (Clujul Medical Nr. 4/929.) 7. Cu Dr. R. P o p a : Un caz de limfogranulom intestinal. 8. Cu Dr. Goia şi Dr. R. P o p a : Un caz de meningită baci-

lara cu hepatită şi icter.


117

9. Cu Drd. D inescu : Endocardită infecţioasă, ulcero-vegetantă cu tromboza arterelor iliace şi femorale, gangrena membrelor inf. şi endometrită.

10. Cu Dr. Stoica: Stenoza pilorică tbc. cu ulceraţiuni tbc. duodenale şi cecale.

11. Cu Dr. Vitalyoş : Suprarenalită hemoragică bilaterală.

//. Activitatea Dlui Şef de lucr. Dr. R. Popa. a) Comunicări :

1. Un caz de hipertrofie esenţială a cordului (Clujul Medical Nr. 2/929.)

2. Mixo-sarcom peritoneal cu metastaze ganglionare, diafragm, pleură şi plămân. (Clujul Medical Nr. 4/929).

3 . Ulcere multiple stomacale (Clujul Medical Nr. 4/929. 4. Cu Drd. Dinescu: Asupra unui caz de guşa basedoviană

cu degenerescentă grăsoasă profundă a ficatului şi rinichilor. (Clujul Medical °Nr. 4/929.)

5. Un caz de epiteliom al pancreasului cu metastaze multiple simulând un singrom mediastinal. (Clujul Medical Nr. 4/929).

6. Un caz de carcinom primitiv al ficatului forma hepatom. 7. Pancreatită aculă hemoragică cu steatonecroză, arodarea

venei splenice şi cholilitiază. 8. Cu Drd. Dinescu: Cercetări statistice asupra mortalităţiil

prin cancer, în clinicele Universităţii din Cluj în ultimii 10 ani. Comunicare făcută la Soc. Ştiinţelor medicale, Cluj.

b) Conferinţe: 1. Cunoştinţele actuale asupra sistemului reticulo-endotelial

(Conferinţă ţinută la Societatea Stud. în med.) 2. Ereditatea morbidă. (Conferinţă ţinută la Soc. Stud. în med.)

///. Activitatea Dlui Asistent Dr. Vitalyoş. 1. Un caz de carcinom al vezicei biliare. (Clujul Medica

Nr. 4/929.) 2. Ulcer justapiloric cu polipoza micei curburi. 3 . Două cazuri de endocardită ulcero-vegetantă. 4. Un caz de nefropatie chistică congenitală. 5. Două cazuri de tuberculoză ganglionară generalizată.

IV. Asistent Dr. J. Dobocan. 1. Septicemie pneumococică şi prim afect al lui Rancke,

(Clujul Medical Nr. 1/1929.)


118

V. Dr. Septimiu Rusu.

1. Sarcom primitiv pulmonar.

14. INSTITUTUL DE ANATOMIE DESCRIPTIVA ŞI TOPOGRAFICĂ.

1. Prof. Papilian şi Marieta Jianu: Influenţa sistemului vegetativ în mecanismul glicerinei provocate.

2. Prof. Papilian şi Ion Gabriel Russu: Rolul simpaticului cervical în mecanismul ritmului respirator. („Clujul medica!" No. 5. An. 1929).

3. Prof. Papilian şi V. Noveanu: Influenţa sistemului vegetativ asupra puterii bacteriolotice a sângelui. („Clujul medical" No. 8. An. 1929).

4. Docent Dr. Velluda: Injecţia intra osoasă a oaselor. ( C o municare Reuniunea Anatomică, 21 Ianuarie 1928).

5. Docent Dr. Velluda: Ceco-coclon drept mobil prin epiploita cronică. (Comunicare cercul medico-militar Cluj, 11 Iunie 1928 în colaborare cu medic militar Căp. Nichita).

6. Un caz de polimielită anterioară cu debut bulbar. (Comunicare Cercul medico-militar 11 Iunie 1928 în colaborare cu medic Loc. Dr. E. Petrescu) .

7. Tratamentul cu razele ultra violete artificiale. (Comunicare) . 8. Intorno ad un caso di aneurisma voluminoso latente dell '-

aorta toracica (Rinascenza medica 17—1928). 9. Anomalie d'origine et le traect de l'artere vertebrale gauche,

coexistant avec la persistence du thymus. (In colaborare cu R. Petri, Annales d'Anatomie pathologique 1—1928).

10. Ober einem costo-coracoiden oder Woodschenmusckel . (In colaborare cu V. Daghie.) Anatomicher Anzeiger Bd. 65—1928.

11. Sur la vascularisation du scafoid du tars. (Annales d 'Anatomie pathologique, 9—1928. Cercul militar sanitar 18 Ianuarie 1928.)

12. Anatomia şi Fiziologia sistemului organo vegetativ. Conferinţă. Asociaţia ştiinţelor medicale din Bihor şi Oradea, Nov. 1927.

13. Consideraţiuni clinico-lerapeutice asupra sistemului orga-no-vegetativ. (Conferinţă, Societatea ştiinţelor medicale din Bihor şi Oradea, Noemvrie 1927).

14. Teoria fetalizării lui BSock. (Conferinţă Societatea de Ginecologie şi Obstetrică Cluj, 29 Februarie 1928).


119

15. INSTITUTUL DE MEDICINĂ LEGALĂ.

a) Publicaţiuni: Prof. N. Minovici, M. Kernbach u. C. Cotuţiu: Kritische

Untersuchungen iiber Histologie und Histo, Chimie der Leinchen-faulniss. Dtsch. Z. Gerichtl. med. Sub presă.

M. Kernbach: Aspectele actuale ale disciplinei medico-lega'e. (Clujul Medical Nr. 1/1929.

M. Kernbach şi C. Cotuţiu: Consideraţiuni medico-egale asupra a două cazuri de ruptură spontană a inimei. (Clujul Medical, sub presă.)

Prof. C. Urechia et M. Kernbach: Fracture du crane avec lesions de la region infundibulaire. Arch. d 'antrop. crim. e med. leg. sub presă.

Prof. C. Urechia şi M. Kernbach : Tumora septului lucid. (Sub presă.)

b) Comunicări: Prof. Minovici, M. Kernbach şi C. Cotuţiu: Cercetări asupra

putrefacţiei. Reuniunea anatomică : Kernbach şi Cotuţiu : Embolii gresoase

generalizate. Accident de muncă. C. Cotuţ iu: Miocardită purulentă şi ruptura spontană a inimei. C. Cotuţiu : Ruptura anevrismului aortic. Soc. Ştiinţelor Med . : Prof. Vasiliu şi C. Cotuţiu : Septicemie

gonococică-icter grav. M. Kernbach: Moarte accidentală sau sinucidere? M. Kernbach : Omucidere sau accident? M. Kernbach şi F o r n a : Asupra unui caz de tetanie şi tosico-

dermie gravidică. M. Kernbach şi Stoica: Intoxicaţie cu car ne. Seticemie cu

bac . Gaertner. M. Kernbach şi C. Cotuţiu: Ruptura spontană a ini-mei-

coronarită.

16. INSTITUTUL DE CHIMIE BIOLOGICĂ. Prof. Pierre Thomas.

1. Sur l'utilisation des pentoses dans l 'organisme animei e* le mecanisme de cette utilisation, (en commun avec M-elle R. lmas) C. R. Soc. de Biologie, t. 99, p. 1807.


120

2. L'action des doses faibles de phlorizine sur l'elimination azotee, (en commun avec M-elles Malevanaia et R. Imas) C. R. Soc. de Biologie, t. 100, p . 375.

3. L'utilisation des pentoses 'dans l 'organisme animal (en commun avec M. A. Grădinescu et Melle R. Imas). C. R. Acad. Scienes, t. 188, p. 664.

17. BIOLOGIA GENERALĂ.

Lucrările ştiinţifice ale Dlui Prof. R. Jeannel, publicate în acest an şcolar, sunt specificate la capitolul respectiv al Facultăţii de ştiinţe.

18. INSTITUTUL DE FIZIOLOGIE,

a) Conferinţe.

Niţescu I. Conferinţă de două ore în ciclul conferinţelor secţiei medicale şi biopolitice asupra „Educaţiei fizice".

b) Pablicaţiuni.

Nitzescu (I.-I.) et Benetato ( M . ) : Inanition et glycogene chez "Ies Chiens thyroidectomises. C. R. Soc. Biologie T. XCIX, p. 896.

Nitzescu (I.-I.) Popoviciu (G.) et Ungureanu (M.): Sur le role de la moelle osseuse dans le rachitisme experimental. C. R-Soc. Biologie T. XCIX, p. 894.

Nitzescu (I.-I.) et Mihalescu ( O . ) : Effet des injections intra-veineuses de carbonate de soude sur la polyglobulie de l'exercice musculaire. C. R. Soc. Biologie T. C. p . 686.

Nitzescu ( I . - I . ) : L'ergotamine, la yohimbine et la reaction glycemique des hemorragies. Contribution â l 'etude du mecanisme de hyperglycemie posthemorragique. C. R. Soc. Biologie T. C. p. 386.

Nitzescu (I.-I.) et Benetato (G.), La lipodierese pulmonaire „in vitro" et la secretion interne du pancreas, C. R. Soc. Biologie T. CI. p. 74.

Nitzescu (I.-I.) et Benetato (G.): La lipodierese pulmonaire „in vitro" et la secretion interne du pancreas , C. R. Soc. Biologie T. CI. p. 71 .

Dragoiu (I.) et Nitzescu (I.-I.): Aspect Histologiqae du pou-mon dans le diabete experimental. Contribution â l'etude de ia ipodierese pulmonaire, C. R. Soc. Biologie CI. p. 401 .

I. I. Nitzescu und I. Jacobovici: Uber die mechanische Reizung des Vagus beim Menschen, (Zeitsch. f. Ges. Exp. Med. Bd. 63 p . 767.)


121

I. Jacobovici, I. I. Nitzescu und A. Pop: Experimentelle Unter-suchungen iiber die Physiologie der Carotisdruse beim Menschen. (Zeitsch. f. Qes. Exp. Med. Bd. 66 p. 359).

Prof. Dr. I. I. Nitzescu şi Dr. Gr. Benetato asistent : Secreţia internă a pancreasului şi lipodiereza pulmonară (Extras din „Clujul Medical" No. 5. 1 Mai 1929).

î. I. Nitzescu et Mărie Beneta to : ' Sur l'assimilation des pen-toses dans l 'organisme animal. Formation de Glycogene-Glycogenie. C. R. Soc. Biologie T. CI.

I. I. Nitzescu et Mărie Beneta to : Influence de la depression barometrique sur l'acide lactique et le phosphore mineral du sang. C. R. Soc. Biologie T. CI.

I. I. Nitzescu et I. Gavri lă: L'effet des principes (hormones) oxytocique et hypertenseur du lobe posterieur du corps pituitaire sur le metabolisme basal. C. R. Soc. Biologie T. CI.

c) Teze pentru Doctoratul în Medicină. D. Gr. Beneta to : Contribuţiuni la studiul lipidelor. Rolul

pancreasului endocrin în lipodiereza pulmonară. D-na Măria Benetato-Modva!: Contribuţiuni experimentale la

studiul metabolismului pentozelor. Formarea glicogenului din pentoze. D-ra Ortansa Mihalescu: Contribuţiuni la Rolul splinei ca

rezervor de Hematii. Poliglobulia exerciţiului muscular.

19. INSTITUTUL DE RADIOLOGIE.

a) Prof. Dr. Negru Dimitrie şi Dr. E. Şt. Graur: Encondrome multiple ale manei. (Clujul Medical Nr. 5 din 1 Mai 1929.)

b) Prof. Dr. Negru Dimitrie : Istoricul şi starea actuală a învăţământului radiologie în România, — raport prezentat la al II-lea Congres Internaţional de Radiologie din Stockholm în Iulie 1928.

20. INSTITUTUL de IGIENA ŞI IGIENĂ SOCIALĂ.

Conf. Dr. M. Zolog şi Dr. O. Comşia : Valoarea reacţiei Kahn în sifilis. (Clujul medical, sub tipar.)

Dr. O. Comşia : Asupra serodiagnosticului cancerelor. (Clujul Medical, Sept. 1928.)

Dr. O. Comşia : Etiologia cancerului. Sănătatea publică, anul 4 1 . Nr. 4. pag. 405.


122

21. INSTITUTUL DE PATOLOGIE GENERALĂ ŞI EXPERIMENTALĂ.

a) Publicaţii.

1. Prof. Dr. M. A. Botez: Stagiul de practică, stagiul de spital şi stagiul în general. Clujul Medica' No. 10—1928.

2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. R. Mo ga: Raport de activitatea Instit. antirabic din Cluj în anul 1927. Clujul Medical No.. 4—1929.

3. M. A. Botez et T. V. Albon: La virulence du vaccin em-ploye â lTnstitut antirabique de Cluj. C. R. Soc. Biologie 1929.

4. Prof. Dr. M. A. Botez: Vaccinarea antirabică la Cluj dela 1923—1927 (Fascie. I-a din: „Publicaţiile Instit. de Patologie generală şi experimentală din Cluj") 1928.

Teză.

Tiberiu V. Albon: Cercetări asupra virulentei vaccinului întrebuinţat la Instit. antirabic din Cluj şi a elementelor sale componente. Cluj 1929.

22. INSTITUTUL DE ISTOLOGIE ŞI EMBRIOLOGIE.

In acest Institut s'a făcut următoarele cercetări: 1. Drăgoiu : Quelques aspects histologiques du poumon chez.

les Chiens depancreat.es. (Arch. d'anat. microscopiques 1929.) 2. Drăgoiu şi Niţescu: Aspects histologiques du poumon dans

le diabete experimental. (Contribution â l'etude de la lipodierese.) (C. r. soc. de Biologie şi Clujul Medical 1929.)

23. INSTITUTUL DE FARMACOLOGIE ŞI FARMACOGNOSIE.

1. Dr. Gh. Popoviciu: Profilaxia şi terapia infantilă a ultimilor ani. — CI. med. Nr. 11 — 12, 1928.

2. Dr. Gh. Popoviciu: Sur Taction des bains chlorures-sodiques sur le Ca et P. sanguin. — C. r. Soc. Biol. T. 100 pag. 377, 1929.

3. Dr. Gh. Popoviciu: Intoxicările. Capitol în Formularul terapeutic al Fac. de Med. Cluj, 1929.

4. Dr. Gh. Popoviciu: Rolul patogenetic şi terapeutic al modificărilor humorale de Ca şi P — Rom. Med. No. 12, 1929.


http://depancreat.es

123

5. Dr. Oh. Popoviciu: Contribuţiuni asupra chimismului ac-ţiunei băilor din Sovata. — CI. med. No. 5, 1929.

6. Dr. Gri. Popoviciu: Razele ultraviolete. — CI. med. No. 9, 1929.

7. Dr. Gh Popoviciu: Sur le chimisme de l'action de l'ergo-tamine dans la tetanie de hyperventilation. C. r. Soc. Biol. T. 101 pag. 406, 1929, (în colaborare cu E. Popescu.)

8. Dr. Gh. Popescu : Beitrăge zum Tetanieproblem. III. — Zeitschrift f, d. ges . exp. Med, 1929.

9. Dr. Gh. Popoviciu: Contribuţiuni asupra acţiunei ipofosfi-ţilor în rachitismul uman. — Rev. Şt. Med. No. 7—8, 1929 (în colaborare cu Dr. E. Dariu).

10 Dr. Gh. Popoviciu: Numeroase recenzii, referate, articole de popularizare, conferinţe, etc. publicate în parte în reviste medicale (Zentralblatt-uri) streine.

Dr. T . 0 G o i n a : Studiul farmacognostic al plantei Berberis vulgaris. — Teză de doctorat în farmacie. Cluj, Ed. Ardealul, 1929.

Dr. E. P o p e s c u : Contribuţiuni la studiul chimismului tetaniei de iperventilaţie. — Teză de doctorat în medicină. Cluj, Ed. Ardealul 1929.

învăţământul farmaceutic.

Conferen ţ ia r Dr. luliu Orient.

1. Uber die W i r k u n g einiger Amine auf die glat te Muscu-l a t u r des Blutegels. Zei tschr . f. ges. E x p e r . Medicin. Ber l in , 1928.

2. Expe r i en ţ e eu iod ca an t ido tu l Fosforu lu i . Orvosi Szemle, Cluj , 1928.

3. Ceva d in biologia ce in teresează pe farmaciş t i . Revis ta fa rmac ie i , Bucureş t i , 1928.

4. I n d u s t r i a ch imico- fa rmaceut ică şi războiul , Clujul medical , 1929. .

5. Dozarea can t i t a t ivă a c loroformulu i şi c lo ra lh id ra tu lu i cu metoda microchimică . Clujul medical , 1928.

6. Leziunile feţei prin proectile de războiu . Revis ta s tomatologică. Cluj , 1929.

7. Medicamentele şi mis t ic ismul poporului . Revista f a r m a ceutică, Cluj , 1928.

8. Cont r ibu ţ iun i la is tor ia fa rmaci i lo r din Ardeal . Bule t i nu l fa rm. Cluj, 1928.

9. I s tor icul farmaciei din Ardeal , Cluj, 1928.


324

10. î n f i i n ţ a r e a societătei „ I s to r i a fa rmacie i î n N i i r e n b e r g " . Bu le t inu l fa rmaciş t i lor , Cluj , 1928.

11. E i n neu aufgefundener W i e n e r Lehrbr ief a u s dem J a h r e 1709. P h a r m a c e u t i s c h e Post . W i e n , 1928.

12. Einf luss des deutschen Geistes auf die E n t s t e h u n g u n d E n t w i c k l u n g der P h a r m a c i e in S iebenburgen . P h a r m a c e u t i s c h e Post . W i e n , 1928.

13. Z u r E n t s t e h u n g u n d E n t w i c k l u n g der P h a r m a c i e . P h a r maceut i sche Post . W i e n , 1928.

14. Die Geschichte der P h a r m a c i e des Altreich R u m â n i e n . P h a r m a c . Post . W i e n , 1929.

15. L a p h a r m a c i e en T r a n s y l v a n i e â l 'epoque Daco - roma ine . Bul . de la Soc. d 'His to i re de la, P h a r m a c i e . P a r i s , 1929.


IV.

FACULTATEA DE LITERE ŞI F1L0S0FIE


o

A } D e c a n a t u l 1 . Raportul D-lui Decan.

(Dare de seamă asupra activităţii Facultăţii în acest an.1)

1.

Anu l 1928/29 a fost pen t ru F a c u l t a t e a n o a s t r ă ea şi p e n t r u î n t r e a g a Univers i ta te , u n a n de m u n c ă paşn ică , n e t u r b u r a t de f r ă m â n t ă r i l e şi de dezordinele din an i i precedenţ i . I n cu r su l

^acestui a n af luenţa t iner imei sp re F a c u l t a t e a n o a s t r ă a fost î n t r ' o m a r e creş tere ; ea a î n r eg i s t r a t 709 înscr ie r i , faţă de 578 d i n a n u l 1927/28 şi faţă de 114 d in a n u l 1919/20. Din t re cei

v î n s c r i ş i , 321 a u fost s tudenţ i , 388 s tudente . D u p ă p rov inc ia de naş t e re , 122 a u fost din Vechiul Rega t (o creş tere de 73 fa ţă de a n u l p receden t ) ; 472 din T r a n s i l v a n i a ( n u m ă r ident ic cu cel d in a n u l p recedent ) , 8 din Bucov ina şi 17 din B a s a r a b i a , 32 d in ţ ă r i s t re ine .

I n ce priveşte examenele , în cu r su l a n u l u i s : a u dat 37(»f> e x a m e n e par ţ ia le , 7f) examene de l icenţă (faţă de tt4 din a n u l t r ecu t ) şi 2 e xa m e ne de doctorat . E x a m e n e l e de l icenţă s 'au da t 3 d in Psihologie, 18 din L imba şi L i t e r a t u r a r o m â n ă , 19 din L imba şi L i t e r a t u r a f ranceză, 4 d in L imba şi L i t e r a t u r a ger m a n ă . 4 din Limba şi L i t e r a t u r a engleză, 17 din I s to r i a R o m â n i l o r , 7 din I s to r i a Universa lă , 2 d in Is tor ia Ant ică şi 2 exa~ m e n e de Licenţă genera lă . Ş i -au m a i t recut l icenţa în Is tor ie a l ţ i 6 absolvenţi a i Facu l tă ţ i i de şt i inţe, car i au avut ca special i tate p r inc ipa lă Geografia.

Din punc tu l de vedere al men ţ iune i , 28 de cand ida ţ i ş i -au t recu t e x a m e n u l „Cum laude" , 5 „ m a g n a cum l aude" ; res tul f ă r ă men ţ iune . Din punc tu l de vedere al sexulu i , a m avu t 44 l icenţ ia te şi 31 l icenţiaţi .

E x a m e n e l e de doctorat s 'au da t u n u l în Filozofie cu P s i -

') Aceasta constitue scheletul unui studiu amănunţit care sper să vadă lumina zilei intr'un timp apropiat.


127

hologie şi u n u l în Is tor ie . S'a m a i a co rda t echiva len ţa u n e i d ip lome de l icenţă d in Montpel l ier şi a u n u i doctora t d in Lipsea, ambele în baza u n o r e x a m e n e de în t reg i re .

2.

I n ce priveşte corpul didact ic , el a î n d u r a t o d u r e r o a s ă p ie rdere p r i n m o a r t e a confe ren ţ i a ru lu i de Ant ichi tă ţ i şi E p i g r a f ie Dr . G. Mateescu, fost d i rector a l şcoalei din R o m a , m o r t la 9 I u n i e 1929. P e de a l t ă p a r t e co rpu l didact ic s 'a spor i t cu sup l in i to ru l nou createi conferinţe de Filosofie şi Psihologie, numi t , î n c e pâ nd cu 1 Apri l ie , în p e r s o a n a dlui Li viu R u s u l i cenţ ia t şi doctor al Facu l tă ţ i i noas t r e . I n cu r su l a n u l u i a fost n u m i t profesor t i tu la r , în baza a r t . 8 1 , dl Dr. Theodor N a u m , la c a t ed ra de L imba La t ină . Deasemeni a fost n u m i t conferenţ i a r definitiv dl Dr. G. Diculescu, p e n t r u I s to r i a Universa lă . La e x a m e n u l de docenţă a u fost admiş i dd. L. Rusu şi C. D a i -covici.

3.

Distincţiuni. I n cu r su l a n u l u i a u fost dis t inşi cu o r d i n u l „ C o r o a n a R o m â n i e i " î n g r a d de M a r e Ofiţer dd. O. Ghibu şi S. D r a g o m i r , cu o r d i n u l C o r o a n a de s te jar a Duca tu lu i de L u x e m b u r g dl G. Kisch . Prof. C. Mar inescu a fost dis t ins cu u n p r e m i u de Academia de Litere din Barce lona .

4.

I n ce pr iveşte organizarea învăţământului, î n s e m n ă m u r mă toa re le : I n cu r su l a n u l u i s'a o rgan i za t definitiv In s t i t u tu l de S tud i i Clasice, in i ţ ia t la 1919 de r eg re t a tu l nos t ru coleg V. P a r -van. E l c u p r i n d e catedrele şi Seminar i i l e de L. el ină, L. l a t ină , I s t o r i a Ant ică şi Archeologia, şi este condus de u n director ales pe câte t re i an i . Bibliotecile celor 4 ca tedre şi a fostului In s t i t u t de Archeologie şi N u m i s m a t i c ă , înglobat în noul Ins t i tu t , s 'au unif icat , f o r m â n d o m a r e bibliotecă clasică, cum n u m a i ex is tă a l t a în ţ a r a noas t r ă . Ins t i tu tu l a fost p lasa t în localul din s t r a d a Gherescu No. 2, ca re a fost î n t r eg evacua t şi a cărei a m e n a j a r e complectă a începu t a se face în condiţi i relat iv sa t i s făcă toare . I n acelaş local începe a-şi găsi rezolvirea m u l ţ u m i t o a r e şi p r o b lema Muzeului de Archeologie şi de a r t ă , p e n t r u ca r e în cursu l acestui a n a u început să se facă a n u m i t e dona ţ iun i de m a r e


128

preţ , c u m sun t acelea ale dior A. S i m u şi V. Cioflec din Bucureşt i , c a r i duc p rob lema cu u n u r i a ş pas îna in te .

I n vederea o r g a n i z ă r i i definitive a Muzeului , Consil iul F a cul tă ţ i i a in te rven i t la Onor. Minis te r să se ia m ă s u r i l e cele m a i u rgen te pen t ru l i ch idarea ehes t iunei Muzeulu i Na ţ iona l a l Ar dea lu lu i care de zece a n i de zile formează o neconten i tă p ie-decă în calea luc ră r i l o r Facu l t ă ţ i i noas t r e şi a în t regei U n i versi tăţ i .

P a r a l e l cu o r g a n i z a r e a s tudi i lor clasice, Consiliul F a c u l tăţ i i a h o t ă r â t şi o r g a n i z a r e a co re spunză toa re a s tudi i lor de filologie m o d e r n ă , e n u n ţ â n d în şed in ţa dela 23 I a n u a r i e 1929 că „p l a sa r ea Semina r i i l o r de filologie m o d e r n ă în s t r â n s ă leg ă t u r ă unele cu altele este o necesi ta te de îna l t o rd in d idac t i c " . Consecvent cu aceas tă h o t ă r â r e , î n baza p r o p u n e r e i F a c u l t ă ţ i i , Sena tu l a a p r o b a t c u m p ă r a r e a une i case m a r i , în ca re să se aşeze toate Ins t i tu te le , labora tor i i le şi Seminar i i l e secţiei filologice şi a acelei istorice. Casa, a f lă toare în l egă tu ră o r g a n i c ă cu t e renu l de l â n g ă Univers i ta te , a fost în adevă r c u m p ă r a t ă : con t rac tu l a fost a p r o b a t de Sena tu l Univers i t a r , r ă m â n â n d ca el să fie ra t i f ica t de Onor. Minis ter , ceeace d in c a u z a u n o r d i vergenţe, pe ca r i le cred t recă toare , n"a avu t încă loc p â n ă în p r e z e n t . x )

Alte h o t ă r â r i i m p o r t a n t e s u n t cele relat ive la în f i in ţa rea u n u i I n s t i t u t de E tnogra f ie şi la s c i n d a r e a confer inţei de F i lo -sofie şi Psihologie, î n două confer inţe sepa ra t e , u n a p e n t r u F i -losofie şi a l t a p e n t r u Ps ihologia ap l ica tă . Deasemenea re ţ inem faptu l că L a b o r a t o r u l de Fone t i că expe r imen ta l ă , î n u r m a m o r ţii r eg re t a tu lu i prof. losif Popovici , a fost a t a şa t e la ca tedra de Linguis t ică genera lă , cu ca re este în t r ' o f i rească î n r u d i r e .

5. Activitatea Institutelor, este cea specificată în r a p o a r t e l e

oficiale ale di rector i lor aces tora .

6. Distincţiuni acordate de Facultate. Din pr i le jul jubi leului

de 10 a n i a l Univers i tă ţ i i noas t r e , F a c u l t a t e a de Li tere a ho t ă r â t să ofere t i t lul de Dr. de onoa re a i ei M. S. Reg ina M ă r i a şi dlor Seton W a t s o n . profesor Un ive r s i t a r la L o n d r a şi M. Bar to l i , prof. Un ive r s i t a r la Tor ino. Deasemeni F a c u l t a t e a a

') Cumpărarea acestei case nu s'a efectuat; consiliul facultăţii a făcut alte propuneri (N. R.)


129

p r o c l a m a t profesor de onoa re a l ei pe dl N. Io rga , Rectoru l U n i vers i tă ţ i i d in Bucureş t i .

I n a m i n t i r e a m a r i l o r ei m o r ţ i Consil iul a h o t ă r â t să dea la două sale ale Facu l t ă ţ i i numele lui V. P â r v a n şi pe a l lui V. Bogrea .

7.

Fondurile Facultăţii. F a c u l t a t e a d i spune de două fondur i cu des t ina ţ ia de a a c o r d a p r emi i s tudenţ i lor c a r i se vor dis t inge p r i n l u c r ă r i î na in t a t e la concursur i l e a n u a l e ce se vor publ ica . F o n d u l Vacile Pârvan cons ta ta to r d in r e n t ă în va loare de 6280 Lei a a c o r d a t î n a n u l acesta p e n t r u p r i m a o a r ă u n p r e m i u în va loare de 2500 Lei. P r e m i u l 1-a ob ţ inu t s tuden tu l Gheras im P i n t e a , cu l u c r a r e a : P o p u l a ţ i a oraşe lor r o m a n e d in Dacia .

F o n d u l Dr. I o a n Scur tu , cons ta ta to r din r e n t ă în va loare de 50.000 Ljăi şi d in n u m e r a r î n s u m a de 9461 Lei, a a n u n ţ a t a n u l acesta p e n t r u p r i m a o a r ă u n p r e m i u de 2500 Lei, cu su biectul „ I s t o r i a Român i lo r î n poezia şi p roza lui E m i n e s c u " . P r e m i u l n u s'a pu tu t î m p ă r ţ i d in c a u z ă că u n i c a l u c r a r e î n a i n t a t ă la p r e m i u , n u î n t r u n e a condiţ i i le cerute . Un al t re i lea fond „Vasile P â r v a n " înf i in ţa t în u r m a ini ţ ia t ivei ivite d in s â n u l Facu l t ă ţ i i , a fost p reda t Rec to ra tu lu i , u r m â n d ca d in mi j loa cele lui s ă se acorde p remi i a n u a l e s tudenţ i lor Univers i tă ţ i i noas t re , c a r i vor p rez in tă cele m a i bune l u c r ă r i î n l egă tu ră cu ideile lui P â r v a n relat ive la o r g a n i z a r e a acestei Univers i tă ţ i . Capi ta lu l in i ţ ia l al acestui fond e a lcă tui t d in veni tu l rea l iza t d in v â n z a r e a b roşure i ca re c u p r i n d e luc ră r i l e lui P â r v a n r e l a tive la Univers i t a tea noas t r ă , b r o ş u r ă edi ta tă , în conformi ta te cu h o t ă r â r e a Consi l iului Facu l tă ţ i i noas t r e din 3 Noembr ie 1919, de decanu l Facu l t ă ţ i i la 1928.

8.

Bugetul Facultăpii, cu cons ide ra re la s tăr i le f inanc ia re grele p r i n ca re trece ţ a r a n a p u t u t fi r id i ca t la î nă l ţ imea t r e b u i n ţelor Facu l t ă ţ i i . Nimic din ceeace a ceru t F a c u l t a t e a în veder e a l ă rg i r e i act ivi tăţ i i ei n u i-a fost acorda t , m a i m u l t ch i a r , din a locaţ ia b u g e t a r ă pe s e a m a Semina r i i l o r s 'au t ă ia t 10%'. I n sch imb t rebue să r ecunoaş tem că, din s u m a de 25 mi l ioane , Facu l t ă ţ i i noas t r e i -au reveni t 4 mi l ioane des t ina te p e n t r u c u m p ă r a r e a sau a m e n a j a r e a de c lădi r i .

9


130

9.

Viata studenţească. In cu r su l a n u l u i aces tuia s'a r e lua t t r ad i ţ i a de a se în t â ln i la începutu l anu lu i şcolar , profesori i cu s tudenţ i i la un ceai academic . Din sch imbul de idei, ca re a a v u t loc cu acel pr i le j , a rezul ta t o act ivi tate m a i vie a Societă ţ i i S tudenţ i lo r în li tere. Decanul a lua t pa r t e la şedinţa Comi te tu lu i acestuia , în care s'a f ixat p r o g r a m u l de act ivi ta te pent r u a n u l şcolar. •Deasemeni . el a convocat la o şed in ţă pe p r e şedinţ i i , vicepreşedinţ i i şi secre ta r i i t u t u r o r societăţi lor s tudenţi lor dela Univers i ta te , d i s cu t ând cu ei probleme de v ia ţă u n i ve r s i t a ră . Din aceste discuţi i a r ă s ă r i t în p a r t e şi f rumosu l Alm a n a h publ ica t de Societăţile s tudenţeşt i î n p r i m ă v a r a anu lu i 1929.

I n ce priveşte legătur i le cu celelalte Univers i tă ţ i r o m â neşt i , a m i n t i m că F a c u l t a t e a noas t r ă a delegat din p a r t e a sa pe dl C. P e t r a n u în comis iunea pen t ru ab i l i t a rea u n u i docent de I s to r i a Ar te lor la Facu l t a t ea de Li tere d in Bucureş t i , pe dl D. M. Teodorescu p e n t r u ab i l i t a r ea u n u i docent de p re i s to r i a sudes tu lu i eu ropean , la aceeaşi F a c u l t a t e şi pe dl G. Kisch în comis iunea p e n t r u o c u p a r e a ca tedre i de Limba g e r m a n ă dela Univers i t a tea din Cernău ţ i .

10.

Alte momente. I n cu r su l a n u l u i s'a l ichidat moş ten i rea l ă s a t ă Facu l t ă ţ i i p r i n r eg re ta tu l nos t ru coleg V. Bogrea (f 9 Sep tembr ie 1926). Boga t a bibliotecă în n u m ă r de c i rca 4000 volume, a fost î m p ă r ţ i t ă conform dor in ţe i t es ta to ru lu i , biblioteci lor diferitelor s emina r i i . Tot în cu r su l a n u l u i s'a desvelii m o n u m e n t u l f u n e r a r a l neu i t a tu lu i coleg, m u l ţ u m i t ă s t ă r u i n ţelor dlui profesor N. Bănescu , ca re a a d u n a t mijloacele neces a r e şi s'a îngr i j i t de execu ta rea m o n u m e n t u l u i î n condiţ i i cor e s p u n z ă t o a r e . I n s t i t u tu l de s tudi i clasice a lua t a s u p r a sa s a r c i n a de a îngr i j i m o r m â n t u l m e n i t să r ă m â n i e pen t ru vi i toarele g e n e r a ţ i i de profesori şi s tudenţ i u n loc de pe le r ina j .

11.

Administraţia Facultăţii a î n t â m p i n a t î n acest a n g reu tă ţ i neob i şnu i t de m a r i . Din cauza boalei secre tare i , sup l in i r ea s'a făcut în condi ţ iuni cu totul nepr ie ln ice . N u m a i pu ţ in de t re i


131

s u p l i n i t o r i s 'au p e r i n d a t la postul de secre tar , de ţ inut t i m p de j u m ă t a t e de a n de că t re s ec r e t a r a t i t u l a r ă . Deasemenea , ş i -a d a t demis ia d in post a r c h i v a r a , a j u t o a r a de sec re ta ră a t recu t la pensie, i a r dac t i lografa pe ca re n i -o î m p r u m u t a s e I n s t i t u t u l de Areheologie t empora l , a fost revocată , a şa că a n u l 1928/29 a fost u n a n de cr iză acu t ă p e n t r u cancelar ie .

12.

F a c u l t a t e a n o a s t r ă ş i -a d a t concursu l ei şi în acest a n la rezolvirea m a i m u l t o r probleme genera le ale Univers i tă ţ i i n o a s t r e . Astfel p r i n decanu l ei, ea a r id i ca t î n Sena t ches t iunea se rbă re i j ub i l a re de zece a n i a Univers i tă ţ i i noas t re . Sena tu l a accep ta t î n în t r eg ime p r o g r a m u l p r o p u s de decan şi F a delegat să ia contac tu l necesar cu dl p r i m - m i n i s t r u şi cu Comitetul Cen t ra l pen j ru serbăr i le jub i l a re ale U n i r i i Ardea lu lu i . I n u r m a d e m e r s u r i l o r făcute, guve rnu l a a p r o b a t î ng loba rea se rbăr i lo r noas t r e î n c a d r u l se rbăr i lo r Uni r i i , a n g a j â n d u - s e să î n t r e b u inţeze acest pri lej p e n t r u a face d in el o p u t e r n i c ă man i f e s t a ţie i n t e r n a ţ i o n a l ă şi p e n t r u a da u n nou impu l s operei de or g a n i z a r e a Univers i tă ţ i i . Din cauza ames teculu i Univers i tă ţ i i d i n Iaş i , ca re a in te rveni t pe l â n g ă guve rn p e n t r u a se face în « a d r u l m a r i l o r s e rbă r i o mani fes ta ţ ie s im i l a r ă şi la I a ş i , Guve rnu l a lua t î n ul t imele zile m ă s u r a de a m â n a r e a se rbăr i lo r noas t r e , f ăcând în sch imb celor 4 Univers i tă ţ i u n d a r de 100 mi l ioane Lei, d in care a reveni t Univers i tă ţ i i noa s t r e 25 mi l i oane . I n Comis ia p e n t r u o r g a n i z a r e a se rbăr i lo r Univers i tă ţ i i , F a c u l t a t e a n o a s t r ă a avut ca r ep rezen t an t pe dl S. P u ş c a r i u , c a r e a p u r t a t s a r c i n a de preşedin te , pe dl C. Mar inescu şi pe decan. Graţ ie m u n c i i comisi imei s'a s t r â n s dela cele p a t r u F a c u l t ă ţ i u n m a t e r i a l d o c u m e n t a r foarte bogat şi foar te pre ţ ios , men i t să fie p r e l u c r a t î n t r ' o m a r e publ icaţ ie ce va t rebu i să a-p a r ă în p r e a j m a se rbăr i lo r din a n u l vii tor. Acest m a t e r i a l a fost î n t r e b u i n ţ a t de decan în l u c r a r e a „Univers i t a tea Daciei S u p e r i o a r e " t i p ă r i t ă clin pr i le jul Se rbă r i lo r Uni re i T r a n s i l v a niei . Tot gra ţ ie zelului comis iunei s 'au aşezat î n vest ibulul U n i vers i tă ţ i i două table comemora t ive de m a r m o r ă , s 'a făcut m a rele sigil a l Univers i tă ţ i i , s 'a in i ţ ia t o m a r e a r ch ivă fotografică a Univers i tă ţ i i , ca re s'a t r im i s d e o c a m d a t ă la expozi ţ ia d in Barce lona , s 'a in i ţ ia t o expoziţ ie a Univers i tă ţ i i şi s 'au s tabi l i t

9 *


132

în a m ă n u n t e m ă s u r i l e p regă t i t oa re în vederea se rbăr i lo r c a r i vor avea loc în cu r su l a n u l u i 1929/30.

Tot î n u r m a s t ă ru in ţe lo r porn i t e dela F a c u l t a t e a noas t r ă , . S e n a t u l Un ive r s i t a r a in te rveni t la Minis te r p e n t r u ev acu a rea a r i p e i Univers i tă ţ i i de ţ inu tă de c lopotaru l şi de c râ sn icu l biser ici i p ia r i s te . D u p ă cinci a n i de s t ă ru in ţe , în fine, Minis te ru l a o r d o n a t evacua rea loca ta r i lo r respectivi , u r m â n d ca localuri le r ă m a s libere să fie puse la dispozi ţ ia Facu l t ă ţ i i noas t re . E x e c u t a r e a acestei m ă s u r i a sufer i t oa r eca r i în tâ rz ie r i .

s~ Deasemeni , F a c u l t a t e a n o a s t r ă a ins i s ta t p e n t r u ca să se ia m ă s u r i p e n t r u î n l ă t u r a r e a din serviciu a acelor funcţ ionar i Un ive r s i t a r i , ca r i nici d u p ă zece a n i n u ş i -au însuş i t l imba r o m â n e a s c ă în chip sa t is făcător . Astfel s'a ţ i nu t în cu r su l a n u l u i u l t imu l e x a m e n de l imba r o m â n ă , fi ind p rez ida t de decanu l Facu l t ă ţ i i de Litere. F a c u l t a t e a a delegat din pa r t e - i î n aceas tă comisie pe dl prof. Th. Gapidan . F u n c ţ i o n a r i i c a r i n ' a u cor e s p u n s , a u fost demişi d in serviciu. Tot î n u r m a intervenţ iei noas t r e s 'au lua t m ă s u r i ca toţi profesori i n u m i ţ i d u p ă 1920 să d e p u n ă î n a i n t e a Rec toru lu i , j u r ă m â n t u l p resc r i s de lege. Deasemenea s 'au lua t m ă s u r i ca func ţ ionar i i Univers i tă ţ i i , c a r i s u n t m e m b r i i î n Comitetul Muzeulu i Arde lean , cu ca re U n i vers i ta tea este î n t r ' u n vechiu şi acu t conflict, să-ş i dea demis ia d in acel Comitet. Tot astfel s 'au lua t m ă s u r i ca Univers i t a tea d in Seghedin, care se socoteşte c o n t i n u a t o a r e a de d rep t a U n i vers i tă ţ i i noas t re , să ş t ea rgă din r â n d u l docenţi lor şi a profesor i lor o n o r a r i pe doi as is tenţ i a i noş t r i şi pe foştii profesor i a i vechei Univers i tă ţ i d in Cluj , c a r i beneficiază de pensie dela S t a tu l r o m â n în baza acestei ca l i tă ţ i a lor.

Mai a m i n t i m în f i in ţa rea la p r o p u n e r e a F a c u l t ă ţ i i noas t r e , a une i comis iun i p e n t r u educa ţ ia fizică a t ine r imi i Univers i tă ţ i i noas t r e , Comis iune în ca re Decanu l Facu l t ă ţ i i de Li tere ă fost n u m i t m e m b r u . Şi în sfârş i t m a i a m i n t i m că F a c u l t a t e a n o a s t r ă a e labora t d o u ă proecte de r e g u l a m e n t : u n u l p e n t r u p r o c l a m a r e a doctori lor de onoare , celălal t p e n t r u p r o c l a m a r e a profesor i lor de onoare , c a r i proecte a u fost t r imise S en a tu lu i Un ive r s i t a r sp re a le a p r o b a în vederea t rebuin ţe lor t u t u r o r Facu l t ă ţ i l o r .

13.

I n ce pr iveşte re la ţ iuni le noas t r e i n t e run ive r s i t a r e , î n cu r su l


133

aces tu i a n a u ţ inu t c u r s u r i la F a c u l t a t e a n o a s t r ă d in t r e p r o fesorii r o m â n i , dl N . I o r g a , rec torul Univers i tă ţ i i d in Bucureş t i , i a r d in t r e profesori i s t r e in i dl J e a n C a p a r t dela Liege, dd. F o -cillon, Gh. Diehl şi J . Vendryes dela S o r b o n a . 1 )

D. Gh. Bogdan -Du ică a r ep rezen ta t F a c u l t a t e a la desveli-r e a bus tu r i lo r lui A. D. Xenopol şi G. Goşbuc, la Arad .

I n vederea o rgan iză r i i s is tematice v i i toare a r e l a ţ iun i lo r noas t r e i n t e run ive r s i t a r e , Consiliul Facu l t ă ţ i i a p r o p u s S e n a tului Un ive r s i t a r în f i in ţa rea u n u i Oficiu special a l re la ţ i i lor i n t e run ive r s i t a re . P r o p u n e r e a a fost a p r o b a t ă de Sena t şi cu lu c r ă r i l e p regă t i toa re a u fost î n s ă r c i n a ţ i decanul O. Ghibu şi dl I. P . Voiteşti, decanul Facu l t ă ţ i i de Şti inţe.

Decan : Onisifor Ghibu

2. Personalul Decanatului.

Decan:

O. G H I B U

P r o d e c a n :

Th. Capidan

Secretară: D ra M ă r i a Suciu. ;— Dela 1 I a n . — 3 0 Mar t i e supl in i tă de M. Borgovan ; dela 1 M a i u — 1 5 I u n i e de I . Vătăşescu; dela 15 I u n i e — 3 0 I u n i e de Ioan Breazu şi dela 15 Iu l ie—15 Septembr ie de I. Vătăşescu.

Ajutor de secretar: Dna Ghar lota Kapdebo ; dela 1 Apr i l ie dl Gh. Vătăşescu.

Arckirară: D r a Lucia B u g n a r i u ; p â n ă la 30/111: D r a A n ă Ghibu dela l / IV îna in te .

Intendent: Andre i Turos . Ordonanfe: M. Kiss , M. Ârkosi — p â n ă la 31/111: I o a n

Baciu dela l /IV îna in te .

0 A se vedea pag. 7, 8 şi 10 unde sunt specificate aceste date.


3 . Personalul didactic. Profesori titulari:

Yves Auyer, profesor a n g a j a t cu cont rac t . Ancien eleve ile-l 'Ecole N o r m a l e supe r i eu re . Agrege des lettres, Profesor t i t u l a r de L imba şi l i t e r a t u r a f ranceză. Di rec toru l S e m i n a r u l u i de l imba f ranceză. C o m a n d o r al o r d i n u l u i „ C o r o a n a Român ie i " .

Ar. Bănescu, doctor în Filosofie şi Litere dela Univers i ta tea d in Miinchen, profesor t i tu la r de Bizant inologie . P r o d e c a n al Facu l t ă ţ i i în a n u l 1919—20 şi 1921—22, Decan în a n u l 1920— 2 1 , Rector a l Univers i tă ţ i i în a n u l 1923—24, P r o r e c t o r în a n u l 1924—25. M e m b r u corespondent al Academiei R o m â n e , m e m bru de onoa re a l Societăţi i de s tudi i b izant ine din Atena , dep u t a t de Aleşd, C o m a n d o r al o r d i n u l u i Coroana Românie i , Cavaler a l Legiunei de onoare , R ă s p l a t a munc i i pen t ru î n v ă ţ ă m â n t cl. I , Bă rbă ţ i e şi Cred in ţă cl. I, Avân tu l Ţăr i i . Medal ia jub i l a ră , Războiul pen t ru în t reg i re .

'Virgil Bărbat, doctor în Filosofie, profesor t i t u l a r de Sociologie şi Et ică . P r o d e c a n în a n u l 1923—24, Decan în a n u l 1924—25, sup l in i to r la Este t ică în a n u l şcolar 1926—27, 1927— 28 şi 1928—29. Ord. C o r o a n a R o m â n i e i — în g r adu l de ofiţer — No. 5827.

Ştefan Bezdechi, doctor al Univers i tă ţ i i d in Bucureş t i , p r o fesor t i t u l a r a l ca tedre i de l imba şi l i t e r a tu ra greacă . Fos t a g r e gat s t ag i a r din 1919—23, ag rega t din 1923—26. Di rec toru l Sem i n a r u l u i de Fi lologia clasică.

G. Bogdan-Duică, l icenţ iat în Litere şi Filosofie. P rofesor de I s to r i a l i t e ra tu r i i r o m â n e . Decan în 1919—20, Rector în a n u l şcolar 1927—28. M e m b r u al Academiei R o m â n e , al Asociaţiei t r an s i l vane (secţia l i t e r a r ă ) . P re şed in t e al Gomisiuni i Gămi-n u r i l o r 1920. R ă s p l a t a munc i i cl. I, Comandor al Coroanei Român ie i , Ofiţer al I n s t ruc ţ iun i i Publ ice ( F r a n ţ a ) , Medal ia j u b i l a r ă .

Theodor Capidan, doctor în Litere, profesor t i tu la r de L in -guis t ică şi Dialectologie r o m â n ă . Decan în 1927—28, P r o d e c a n în 1928—29, M e m b r u corespondent a l Academiei R o m â n e . P r o -


fesor ag rega t al I n s t i t u tu lu i de I s to r i a sudest e u r o p e a n ă . R ă s p la ta m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I , Coroana R o m â n i e i î n g r a d u l de Ofiţer.

Nicolae Drăganu, doctor î n Filosofie. Frofesor de l imba r o m â n ă şi l imbi clasice la liceul d in N ă s ă u d 1906—1919. Docent apo i profesor t i t u l a r de l imba şi l i t e r a t u r a r o m â n ă la U n i vers i ta tea d in Cluj . P r o r e c t o r î n a n u l 1919—20, Decan în 1923—24. Preşedin te le Comis iun i i C â m i n u r i l o r 1923—24. M e m bru a l Comis iun i i p e n t r u o r g a n i z a r e a Univers i tă ţ i i d in Cluj (1919). Comisa r Minis te r ia l pe l â n g ă Di rec to ra tu l reg iona l al î n v ă ţ ă m â n t u l u i s e c unda r Cluj , 1919, Direc toru l c u r s u r i l o r p e n t ru p r egă t i r ea de profesori , Cluj 1919—20. P reşed in te a l Com i s i u n i i p e n t r u e x a m i n a r e a cand ida ţ i lo r de profesor i Cluj 1919—20. M e m b r u a l Comisiuni i C â m i n u r i l o r şi al Bibliotecii Univers i tă ţ i i . M e m b r u corespondent a l Academiei R o m â n e .

M e m b r u a l Comite tu lu i cen t ra l şi a l Secţiei l i t e ra re a Asociata л

ţ iun i i p e n t r u l i t e r a t u r a r o m â n ă şi c u l t u r a poporu lu i r o m a n . Membru de onoare a l societăţi i n u m i s m a t i c e r o m â n e .

Silviu Dragomir, doctor în Teologie, profesor t i t u l a r de I s to r i a sud-est e u r o p e a n ă . Fos t profesor la S e m i n a r u l teologic d in Sibiu. M e m b r u corespondent a l Academiei R o m â n e (1926) . M a r e ofiţer a l o r d i n u l u i C o r o a n a Român ie i , Decan în a n u l 1925—26, p rodecan în a n u l 1926—27. Membru al Academiei Române (1928).

Onisifor Ghibu, doctor î n Filosofie dela Univers i t a tea d in J e n a , profesor t i t u l a r de Pedagogie . Inspec to r a l î n v ă ţ ă m â n tu lu i p r i m a r d in Arhidieceza o r t o d o x ă a Trans i lvan ie i (1910— 1914). P rofesor la S e m i n a r u l A n d r e i a n şi la Şcoala n o r m a l ă d in Sibiu (1911—12). M e m b r u şi delegat a l Comis iun i i şcolare moldoveneşt i de pe l â n g ă Zemstva g u b e r n i a l ă a B a s a r a b i e i (1917—18). Sec re ta r genera l a l Resor tu lu i de Culte şi I n s t r u c ţ i e publ ică din T r a n s i l v a n i a (1918—20) , M e m b r u în Comisia u n i ve r s i t a r ă Cluj (1920—22) . M e m b r u în Consil iul jude ţean Sibiu (1912—15) . M e m b r u a l Comis iuni i bisericeşti d in B a s a r a b i a 1918. Asesor o n o r a r al Consis toru lu i bisericesc din B a s a r a b i a 1918 şi a l celui d in E p a r h i a Vadulu i , Fe leaculu i , Clujului 1920. Membru al Comite tu lu i na ţ i ona l a l R o m â n i l o r a rde len i şi b u covineni refugia ţ i (Odesa, 1918). Depu ta t î n ma re l e sfat a l T r a n si lvaniei . M e m b r u corespondent a l Academiei R o m â n e . Membru şi p reşedin te al Secţiei şcolare a Asocia ţ iuni i p e n t r u L i t e -


136

r â t u r a r o m â n ă şi c u l t u r a p o p o r u l u i r o m â n d in T rans i l van i a . Decan a l Facu l t ă ţ i i de Li tere în 1928—29. M e m b r u a l Societăţ i i Regale r o m â n e de Geografie. M e m b r u în Comitetul n a ţ i o n a l r o m â n a l a l ian ţe i un iversa le p e n t r u în f r ă ţ i r ea po poare lo r p r i n Biser ică . M e m b r u de onoa re a l Univers i tă ţ i i popu la r e , al Societăţi i is tor ice-arheologice bisericeşti din C h i ş i n ă u şi a l Ateneulu i r o m â n d in Dorohoi , al S ind ica tu lu i presei d in Ardea l şi a l Societăţ i i meser iaş i lo r şi i ndus t r i a ş i lo r r o m â n i d in Cluj . Comisa r genera l a l Astre i p e n t r u B a s a r a b i a . Fos t sena to r de Orhei . B ă r b ă ţ i e şi c red in ţă cl. I . C o m a n d o r al Coroane i Român ie i . M a r e ofiţer a l Coroanei Român ie i .

Vladimir Ghidionescu, doctor î n Filosofie, profesor t i t u l a r de Pedagogie . Director a l S e m i n a r u l u i pedagogic u n i v e r s i t a r şi a l L a b o r a t o r u l u i de Pedologie expe r imen ta l ă . P r e m i a t de Academia R o m â n ă . Decorat cu R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I , Ofiţer a l Coroane i Român ie i . M e m b r u în Comitetul i n t e r n a ţ i o n a l p e n t r u congresele Ligei i n t e rna ţ iona l e p e n t r u educa ţ i a nouă . M e m b r u a l Societăţ i i Regale r o m â n e de Geografie. M e m b r u a l Secţiei şcolare a l Asociaţi une i p e n t r u l i t e r a tu r a şi c u l t u r a poporu lu i r o m â n .

George Giuglea, doctor î n Filosofie şi l i tere. P rofesor t i t u l a r de Fi lologia r o m a n i c ă . Fos t lector de l imba r o m â n ă la So rbona 1914. R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t cl. I , B ă r b ă ţ i e şi c re d i n ţ ă cl. I I , Crucea comemora t ivă de războiu , Medal ia jub i l a ră . " ost depu ta t de B i s t r i ţ a (1926—27) , M e m b r u în Secţ ia l i terare

Astre i . Petre Grimm, doctor î n Litere şi Filosofie. P rofesor t i t u l a r

de l imba şi l i t e r a t u r a engleză. Fos t profesor la g imnazi i le şi liceele d in T â r g u - J i u , T. Sever in , Târgoviş te şi M ă n ă s t i r e a Dealu lu i (1905—1919) , apo i lector de l imba engleză la Univers i t a tea d in Cluj, (1919—1924) . R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t ч1. I , Crucea de războiu , Ofiţer al Coroanei Român ie i .

Gustav Kisch, doctor în Filosofie (Tub ingen) . Profesor t i t u l a r de L imba şi L i t e r a t u r a g e r m a n ă . Director al S e m i n a r u l u i de Germanis t i că . Fos t profesor la Liceul d in Bis t r i ţ a şi consil ier în cons is torul s u p r e m bisericesc evanghel ic d in Sibiu. Fost inspector şcolar confesional. Cava le r al o r d i n u l u i Coroana de s te ja r d in L u x e m b u r g 1906. Crucea p e n t r u mer i t e civile în r ă z boiu (1917). Membru a l Comite tu lu i p e r m a n e n t al Societăţi i „Verein fur s iebenburgische L a n d e s k u n d e " . C o m a n d o r al ordi-


137

n u l u i C o r o a n a R o m â n i e i (1922) . M e m b r u de onoa re la Societe d 'e tudes l inguis t iques et dialetologiques d in L u x e m b u r g (1924) şi a l societăţ i lor de câf t tăr i : „Bis t r i tzer Gesangsk rănzchen" şi „Czernowitzer M â nne rgesangve re in " . Medal ia j ub i l a r ă .

George Kristâf, doc to r î n Filosofie, profesor t i tu la r - de L imba şi L i t e r a t u r a m a g h i a r ă . M e m b r u a l Societăţi i l i t e ra re a r deleneşti d in Cluj . M e m b r u î n Comite tul Societăţ i i Filologice şi m e m b r u al Societăţi i de- I s to r i a L i t e r a t u r i i m a g h i a r e d in B u dapes ta . M e m b r u a l congresu lu i E p a r h i e i re formate . M e m b r u a l societăţ i lor: E rde ly i r o d a l m i T â r s a s â g , Budapes t i Fi lologiai T â r s a s â g , M a g y a r I r o d a l m t o r t e n e t i t â r s a s â g ( B u d a p e s t a ) şi K e -m e n y Zs igmond T â r s a s â g d in T â r g u l - M u r e ş .

Alex. Lapedatu, l icenţiat în l i tere ( I s tor ie şi Geografie) . P rofesor t i t u l a r de I s to r i a veche a Român i lo r . Codirector a l I n s t i t u t u l u i de Is tor ie Na ţ iona l ă . Decan în 1921—22. P r o d e c a n î n 1922—2$. M e m b r u al Academiei R o m â n e . M e m b r u de onoa re a l „Asocia ţ iun i i " . P r e şed in t e a l Comis iun i i Monumente lo r I s t o r ice p e n t r u Trans i lvan ia . M e m b r u a l Comis iuni i istorice a Român ie i . Membru act iv şi de onoa re a l m a i m u l t o r societăţi isto r ice şi l i t e ra re d in ţ a r ă . Sena tor . M e m b r u în A d u n a r e a e p a r h i a l ă a Episcopiei Clujului . î n Congresul na ţ i ona l bisericesc al Mitropol iei Trans i lvan ie i şi î n Congresu l na ţ iona l a l Biserici i o r todoxe r o m â n e . Fos t sec re ta r a l Comis iuni i Monumente lo r I s tor ice (1904—19) şi a l Comis iun i i I s tor ice a R o m â n i e i ( 1 0 1 1 — 19). Fos t consil ier a l Delegaţ iuni i r o m â n e la Conferinţele de P a c e de la P a r i s (1918—20) şi de la Genova (1922). Fos t de- . p u t a t (1922—26) . Fos t Sena to r a l Univers i tă ţ i i d in Cluj în P a r l amen t (1919—20 şi 1926—27). Fos t m i n i s t r u a l Cultelor şi Ar telor (1 Nov. 1923—31 Mar t i e 1926 şi 4 I u n i e 1927—3 Nov. 1928). M a r e Cruce cu Cordon a Ordine lor : Coroana Român ie i , S f â n t u l M o r m â n t , C o r o a n a I ta l ie i şi Po lon ia Res t i tu ta , C o m a n d o r a l Legiuni i de onoare , Benemeren t i ci. I, R ă s p l a t a m u n c i i p e n t r u Biser ică cl. I .

Ioan Lupaş, doctor î n Filosofie, profesor t i t u l a r de I s t o r i a m o d e r n ă a Român i lo r . Codirector a l I n s t i t u tu lu i de I s to r i a n a ţ iona lă , fost profesor la S e m i n a r u l A n d r e i a n din Sibiu (1905— 0 9 ) . In spec to r şcolar confesional 1909—19). Sec re ta r genera l a l Resor tu lu i de Culte şi In s t ruc ţ i e Pub l i că în Sibiu (1918—19) . Depu ta t î n P a r l a m e n t u l Român ie i (1919—20, 1922—26 şi 1926—27). Depu ta t în Congresul na ţ i ona l bisericesc din B u -


138

cureş t i , în cel Mi t ropol i tan din T r a n s i l v a n i a şi î n S inodul E p a r hiei Cluj . M e m b r u în Comis iunea de 15 p e n t r u p r egă t i r ea p r o -ectu lu i de lege re la t iv la un i f i ca rea o rgan iza ţ ie i cons t i tu ţ iona le bisericeşt i şi în Comis iunea p e n t r u conse rva rea m o n u m e n t e l o r istorice, secţia T ra ns i l van i a . Vicepreşedintele Secţ iuni i is torice a Asocia ţ iuni i . Min i s t ru a l S ă n ă t ă ţ i i şi Ocrot ir i lor Sociale î n a n u l 1926—27. Preşedin te le Comis iuni i e x a m e n u l u i de c a p a ci tate a l profesor i lor s e c u n d a r i specia l i ta tea i s to r ie . M e m b r u al Asocia ţ iuni i p e n t r u L i t e r a t u r a r o m â n ă şi cu l tu ra p o p o r u l u i r omân , Membru activ a l Academiei R o m â n e şi vicepreşedinte a l secţiei istorice, p r e m i a t de Academia R o m â n ă (1910), p e n t r u Monograf ia is tor ică a s u p r a Mi t ropol i tu lu i Andre i S a g u n a , deco ra t de Regele Carol cu Benemeren t i cl. I . Fos t depu ta t ; m i n i s t r u a l S ă n ă t ă ţ i i publice şi Ocrot i r i lor Sociale (1926—27) . M a r e ofiţer al o rd inu lu i S t eaua Român ie i .

Constantin Marinescu, doctor în Litere, l icenţiat în drept , profesor ag rega t de I s to r i a Un ive r sa l ă p â n ă la 1 Mar t i e 1928 când a fost r id ica t la r a n g u l de t i t u l a r a l acestei ca tedre cu ord. Minis t r . I n s t r . No. 32153/1928. Di rec toru l Ins t i tu tu lu i de I s to r i a Universa lă . M e m b r u corespondent al Academiei regale din B a r celona şi al Academiei R o m â n e . Medalii le mi l i t a r e : A v â n t u l t ă r i i , (1913) şi Crucea comemora t ivă a războiului (1916).

Theodor Naum, doctor în Fi lologia clasică dela Univers i t a tea din Cluj . Licenţiat a l Univers i tă ţ i i d in Iaş i , specia l i ta tea Fi lologia clasică. Profesor sup l in i to r la ca t ed ra de l imba şi l i te-

, r a t u r a l a t ină din 1 Noembr ie 1926, devenit t i tu la r la aceas tă c a t ed ră dela 1 Apri l ie 1929.

Emil Panaitescu. Doctor în Li tere şi Filosofie, profesor t i t u l a r de istorie an t ică . Di rec toru l In s t i t u tu lu i de Studi i Clasice (1929), d i rec toru l S e m i n a r u l u i de is torie an t ică . Membru a l Comis iun i i Monumente lo r istorice, secţia p e n t r u T r a n s i l v a n i a (1928) . M e m b r u al Comis iuni i Muzeulu i E tnograf ic din Cluj (1922). M e m b r u a l Asocia ţ iuni i ( A s t r a ) . A fost n u m i t profesor sup l in i to r de arheologie la Univers i ta tea d in I a ş i (1919) . A fost profesor-conferenţ ia r la S e m i n a r u l Pedagogic Un ive r s i t a r din Bucureş t i . Fos t conferenţ ia r de i s to r ia an t i că la Univers i t a tea din Cluj . Fos t depu ta t în legis latur i le dela 1920—1922 şi 1927 28. P reşed in te al Societăţi i academice „V. P â r v a n " a foştilor m e m b r i a i Şcoalei r o m â n e d in R o m a . Directorul Şeoalei r o m â n e din Roma .


№

Coriolan Petranu, doctor în Filosofie a l Univers i tă ţ i i d in Viena (1917) . Fos t func ţ ionar de special i ta te a l Muzeului de bele-ar te de s ta t din B u d a p e s t a (1918). P rofesor ag rega t de I s to r i a a r t e lo r p â n ă la 1 Mar t i e 1928, când a fost r i d i ca t la r a n gul de t i tu la r , cu ord. Minist , I n s t r . No. 32155/1928. Fos t I n spector genera l a l Muzeelor d in T r a n s i l v a n i a (1920—1922). Fos t delegat a l Guvernu lu i r o m â n pe l â n g ă Comisia de r e p a r a ţ h m i d in Budapes t a , p e n t r u r e c u p e r a r e a comori lor de a r t ă ale Trans i lvan ie i (1922) . Consil ier tehnic al conferinţei r o m â n o -m a g h i a r e din Bucureş t i (1923). Cavaler al o rd inu lu i Coroana R o m â n i e i (1923). M e m b r u corespondent a l Societăţi i N u m i s m a tice R o m â n e (1922) şi a l Secţiei Ar te lor a Asocia ţ iuni i (1925) . Conferen ţ ia r de i s tor ia a r te lo r la Şcoala de a r t e f rumoase d i n Cluj (1926) . Membru în Comis iunea de conducere a aceleiaşi ' scoale (1926) . Inspec tor onorif ic a l muzeelor (1929) .

t losifo Popovici, doctor î n Filosof ie şi Ma î t r e en P h o n e -tique. Profesor t i tu la r de Slavis t ică; d i rec toru l S e m i n a r u l u i de l imbi slave şi a l L a b o r a t o r u l u i de Fone t i că expe r imen ta l ă . Decedat la 26 Augus t 1928.

Sextil Puşcăria, doctor în Filosofie, profesor t i tu la r d e l imba şi l i t e r a t u r a r o m â n ă . Di rec toru l Muzeulu i Limbi i r o m â n e . Fos t Comisa r genera l a l Consi l iu lui Di l igent , p e n t r u or g a n i z a r e a Univers i tă ţ i i d in Cluj . Rector î n a n u l 1919—20. P r o rec tor î n a n u l 1920—21. Fos t v icepreşedinte al Sfa tu lu i na ţ i o n a l d in Bucov ina şi Secre ta r de S t a t p e n t r u afaceri le s t r ă i n e (1918). Fos t p r iva t -docen t de Filologie r o m a n i c ă al Un ive r s i tă ţ i i d in Viena (1904) . M e m b r u în Comis iunea is tor ică . M a r e ofiţer a l Ord inu lu i C o r o a n a Român ie i . Cavaler al Legiuni i de Onoare . P r e m i a t de Academia R o m â n ă . Delegat a l Român ie i la Societa tea Na ţ iun i l o r (1922—25) .

Giandomenico Serra, doctor în Litere a l Univers i tă ţ i i d in Tor ino , profesor t i t u l a r ( anga j a t cu con t rac t ) a l catedrei de l imba şi l i t e r a tu r a i t a l i ană . Membru a l Societăţii istorice s u b -a lp ine d in Tor ino , m e m b r u al Societăţ i i de Arheologie şi a r t e f rumoase din Tor ino , m e m b r u al Societăţi i l inguist ice r o m a n e d in P a r i s . Ofiţer al Coroanei Român ie i şi decora t cu Crucea de războiu .

Florian Ştefănescu-Gomujă, doctor în Filosofie din Leipzig. Profesor t i tu la r de Psihologie. Di rec toru l I n s t i t u tu lu i de Ps i hologie expe r imen ta l ă . Director a l Căminu lu i s tudenţesc „ A v r a m


140

I a n c u " . M e m b r u în Comis iunea p e n t r u e x a m i n a r e a cand ida ţ i lo r de profesori Cluj . Fos t d i rector a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r i m a r şi n o r m a l ; fost Sena to ru l Univers i tă ţ i i .

Marin Ştefănescu, profesor t i tu la r de Filosofie. Licenţ ia t şi doctor în Filosofie dela So rbona ( P a r i s ) . Asistent de Logică la Univers i t a tea d in Bucureş t i în 1914. Docent la Univers i ta tea d i n Bucureş t i în 1915. Conferen ţ ia r a l Univers i tă ţ i i clin B u c u reş t i î n 1918. Director a l S e m i n a r u l u i de Filosofie.

Dimitrie M. Teodorescu, profesor t i tu la r de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă . Fos t d i rector al I n s t i t u tu lu i de Arheologie şi N u misma t i că . Membru al Comis iuni i Monumente lo r is torice: Secţ i unea reg iona lă din T rans i l van i a . M e m b r u corespondent al Societăţ i i n u m i s m a t i c e r o m â n e . A obţ inut p r e m i u l „Hil lel" . Ofiţer a l Coroanei Român ie i .

Profesori suplinitori:

Romulus Vuia, doctor al Facu l t ă ţ i i de Şti inţe din Cluj . Di rec toru l Muzeului E tnogra f i c al Ardea lu lu i dela 1 I a n u a r i e 1923. Profesor sup l in i to r de E tnogra f ie din 1926. M e m b r u activ a l Sec ţ iun i i geografice-etnografice a Asocia ţ iuni i As t ra . Secre ta r genera l al Societăţ i i E tnograf ice r o m â n e . Membru al Societăţii ant ropologice din Ber l in .

Conferenţiari:

Constantin Diculescu, doctor în Filosofie a] Univers i tă ţ i i d in Ber l in , l icenţiat în Teologie la F a c u l t a t e a de teologie d in Bucureş t i . Conferenţ ia r p rovizor iu din 1925 F e b r u a r i e p â n ă la 15 Octombrie 1927 când a obţ inut titlul de definitiv la special i t a tea I s to r ia medieva lă a Facu l tă ţ i i de Filosofie şi Li tere d in Cluj . Membru în Secţ iunea L i t e r a r ă şi şt i inţif ică a societăţii cult u r a l e „As t ra" , m e m b r u al ex tens iun i i un ive r s i t a r e din Cluj .

George Opresc/u, doctor în Litere. Conferenţ ia r de Limba f ranceză. Ofiţer de Ins t ruc ţ i e Pub l i că ( F r a n ţ a ) . Cavaler al Leg iun i i de Onoare . Secre ta r la Comisia de Cooperaţ ie in te lectuală a Ligei Na ţ iun i lo r din Geneva. ( I n concediu în t reg a n u l şcolar c u r e n t ) .

t Ceorye <!. Mateesrn. doctor în Litere dela Univers i ta tea


141

din Bucureş t i . Conferenţ ia r definitiv de Ant ich i tă ţ i clasice şi Epigraf ie . Di rec toru l Şcoalei r o m â n e d in R o m a . Membru a l Societăţii „As t ra" , Secţ iunea is tor ică. M e m b r u a l Societăţ i i R o m a n e de I s to r i a P a t r i e i d in Roma , Decedat la 9 I u n i e 1929.

Henri Jacquier, conferen ţ ia r sup l in i to r de l imba f ranceză. Licenţ ia t a l Univers i tă ţ i i d in Lyon. M e m b r u al cerculu i de s tudi i

Fus t e i de Ooulange" din P a r i s şi al Cercului f r a n c o - r o m â n R o n s a r d d in Cluj. Profesor la S e m i n a r u l Pedagogic din Cluj .

JJviu Rusii, doctor î n Filosofie şi Litere. Conferen ţ ia r sup l i n i to r de Psihologie ap l ica tă dela 1 Mar t i e 1929.

Constantin Baicooici, doctor în Filosofie şi Litere. Sup l in i to ru l conferinţei de Ep ig ra f i e şi Ant ichi tă ţ i dela 1 Octomb. 1929.

Lectori:

Frideric Lany, doctor î n Filosofie. Lector de l imba g e r m a n ă şi profesor de liceu.

Robert Chisholm, Magis te r a r t i u m (Glasgow). Lector de l imba şi l i t e r a tu ra engleză.

Alexandru Favero, doctor în Filosofie dela Univers i ta tea d in Mi lano , doctor î n d rep t al Univers i tă ţ i i d in Tor ino. Lector de l imba şi l i t e r a t u r a i t a l i ană .

Sever Pop, doctor în Filosofie şi Litere. Lector de dialectologie dela 1 Octombrie 1929.

4. Personalul ştiinţific ajutător. Şefi de lucrări:

Dr. M a r t i n Roşea, I n s t i t u tu l de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă

Arheolog:

Dr. Kovâcs Ştefan, I n s t i t u tu l de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă

Asistenţi:

B r e a z u Ioan , L a b o r a t o r u l de Fone t i că expe r imen ta l ă ( d e legat pe l â n g ă Decana t )

Pe t rovic i Emi l , Labo ra to ru l de Fone t i că e x p e r i m e n t a l ă Dr. P o p Sever, Muzeul Limbi i r o m â n e


142

B u t a Nicolae, In s t i t u tu l de I s to r ia R o m â n i l o r Gomincescu Gheorghe. L a b o r a t o r u l de Pedagogie şi Ped .

e x p e r i m e n t a l ă C r ă c i u n l oach im, In s t i t u tu l de I s to r i a Român i lo r C u p a r e n c u Livia, S e m i n a r u l de L imba r o m â n ă Daicovici Cons tan t in , I s to r i a an t i că Ferencz i A l e x a n d r u , I n s t i t u t u l de Arheologie şi N u m i s m a t . M ă r g i n e a n u Nicolae, I n s t i t u tu l de Psihologie expe r imen ta l ă P u ş c a r i u Lia, Muzeul Limbi i r o m â n e Roşea A l e x a n d r u , In s t i t u tu l de Psihologie expe r imen ta l ă .

Preparatori:

B r a h a r u D u m i t r u , I n s t i t u tu l de I s to r i a R o m â n i l o r

B u g n a r i u Teodor, I n s t i t u tu l de Psihologie

Covaci Nis tor , I n s t i t u t u l de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă

P loca Octavian, I n s t i t u t u l de Arheologie şi N u m i s m a t i c ă

P a s c a Ştefan, Muzeul Limbi i r o m â n e

Todoran D u m i t r u , I n s t i t u tu l de Psihologie expe r imen ta l ă .


143

5. Tabloul licenţiaţilor pe anul şcolar 1828/29.

I Nr. cor. Numele licenţiatului- Specialitatea Menţiunea

1 Albu Ioan

2 Andronic Ecaterina

3 Bardoşi Ileana 4 Bârlea Pompetu

5 Belciu Minodora

6 Bezdechi Apostol 7 Berezovscaia Ana

1 8 Bolea Vasile

\ 9 Botyoman Ieronim

) 1 0 Călţun Ioan

11 Cioanca Nicolae

i 1 2 Circa Letiţia

• 13 Comşa Nicolae

14 Covaci Nistor

15 Creangă Ioan

16 Dobrotă Liv. m. Niculin 17 Domnariu Ioan

18 Farcaş Elena

19 Fedorca Eva

20 Floca Alexe

21 Fekete Margareta

22 Frăţilă Laurenţiu

23 Gael Paulina

24 Gheorghiu Ştefan

25 Grădinar Elena

26 Heidel Norbert Erich

L. şi Lit. Rom. Ist. Rom.

Ist. Univ. Ist. Rom. Arch.

L. lit. germ. Lit. rom. Estetica

Ist. rom. Ist. ant.Archeolog

Ist. Univ. Ist. rom. Bizantin.

Licenţă generală Ist. Rom. Archeol. Ist. Un.

L. lit. rom. Ist. Rom.


Ist. Rom. Archeol. Inst. ant.

L. lit. rom. Sociologia

Ist. Rom. Ist. Un. Bizantin.


Ist. Rom. Ist. ant. Archeol.

Psihologie Sociolog. Estetica



Ist. Univ. Geogr. Ist. Rom.

Ist. Rom. Arch. Ist. lit. rom.

Psihologie Pedag. Estetică

L. lit. franceză. L. lit. germ. Ist. Un

J.. lit. franceză. Lit. rom. Fii. rom.

Ist. Rom. Archeolog. Bizanţ. L. lit. rom. Fii. rom. Ist. rom.

L. lit. rom. Ist. rom.

L. lit. engl. L. lit. ger. L. lit. fr.

cum laude

cum laude cum laude

cum laude cum

laude cum laude

cum laude

cum laude magna cum laude

cum laude cum laude


144

Nr. cor. Numele licenţiatului Specialitatea Menţiunea

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36 37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

Hetco Fabiola Veturia

Hoţea Otilia luliana

Jarosievitz Zoltan

Kernweis Ecaterina

Leahu Eugenia

Leoveanu Angela

Literat Vaier

Lorincz Magdalena

Lupan Olimpia

Marcu Hortensia

Melian Emilia

Minişan Minerva

Morariu Livia

Muşlea Candid

Nagy Palma

Nemeş Elena

Nicoară Ana

Nicoară Elena

Orendi I. Conradt

Paisescu Cornelia

Papp Lucia

Paul Radu

Petrescu Corina

Petrovici Măria Lucreţia

Pescariu-Boitoş Violeta '

Petruţiu Eugenia

Ist. Univ. cum Ist. Rom. Ist. biz. laude

L. lit. rom. Linguistica

L. lit. fran. Latina Fii. rom.

L. lit. fran. cum Fii. rom. Lit. rom. laude

Ist. Rom. Geogr. Ist. Univ.

L. lit. rom. cum Filol. rom. laude

Lit. rom. cum L. lit. fran. Fii. rom launde

L. lit. fran. L. lit. mag. L. lit g.

Ist. Rom. Ist. biz. Ist. Univ.

L. Irt. rom. cum Filol. rom. laude

L. lit. germ. L. lit. eng. Estetica

Ist. Rom. cum Geogr. Ist. ant. laude

Ist. Rom. Ist. Univ. Ist Biz.

L. lit. fran. Fii. rom. Lit. rom.

Ist. Univ. magna Ist. Rom. Lit. rom. cum laude

L. lit. germ. L. Iii ital. Estet.

Ist. Rom. Ist. Univ. Ist. biz.

Ist. Rom. Ist. Univ. Ist. biz.

L. lit. franc. cum L. lit. engl. lit. ger. laude

L. lit. franc. Linguist. Lit. rom.

L. lit. rom. cum Linguistica laude

L. lit. rom. magna Linguistica cum laude

L. lit. franc. cum Lit. rom. Estet. laude

L. lit. franc. Fii. rom. Estet.

Ist. antică cum Archeolog. Bizan. laude

L. lit. rom. Ist Rom


145

Nr. cor. Numele licenţiatului Specialitatea Menţiunea

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

72

73

74

Popa Aurora Nora Vioara

Popov V. Eugen

Roth Frida

Rusu Ema

Rusu Cornel

Scurtu Vasile

Septville Ştefania Lucia

Szâsz Arpad

Simionescu Ana

Simu Gheorghina

Suciu Solomon

Simon Flora

Steidel Carol

Tănase Traian

Ţabic Corneliu

Terfaloga Antonela

Tolan Isaia

Todoran Dumitru

Turuc Elena

Vasilescu Măria

Vita Sigismund

Voiculescu Ştefania

Voinea Angela Măria


Ist. Rom Archeolog.

L. lit. franc. Latina. Estetica

L. lit. germ. magna Ist. Rom. Ist. Univ cum laude

Ist. Rom. Ist. Bizanţ cum Archeolog. laude

L. lit. Rom. cum Ist. Românilor laude

L. lit. franc. Lit rom Linguist

L. lit. română magna Filol roman. cum laude

L. lit franc. L. lit latină Est^t

Ist. Rom Lit. rom. Archeol.

Ist. Univ. cum Latina Ist. Rom. laude L. lit. engleză Lit. franc. Estetica

L. lit. franc. L.lit germ Estetica

Ist. Univ. cum Ist. Rom. Geografia laude

Licenţă generală —

L lit. germ cum L. lit engl. Ist. Unv. laude

L. lit. engl. L. lit ital. L. lit. rom. Psihologie magna

Sociolog. Ist. filos. cum laude L. lit. rom. cum

Linguistica laude L. lit. franc cum L. lit. engl. Estetica laude

L. lit. franc. L. lit. magh. L.lit. rom L. lit. rom.

Linguistica L. lit. franc. cum L. lit. engl. Istoria laude

10

75


146

6. Tabloul doctorilor.

în litere şi filosofie, promovaţi în acest an şcolar:

1. Liviu Russu (filosofie): Psihologie, Pedagogie şi Sociologie

2. Mil t iade G u p a r e n c u ( I s to r ie )

Echivalare de titlu de doctor:

1. Adolf P a n k r a t z .

7. Bursierii Facultăţii de Litere în anul 1928/29.

a) In natură:

Studenţi: A.

26. P i n t i e a n E m i l

1. Benea I o a n 27. P i t a r i u I o a n 2. Ben iuc Mihai l 28. P o d a r i u Teodor 3 . B laş iu A d r i a n 29. P o d e a Onta r i e 4. Gomşa I o a n 30. P o p Gheorghe 5. D a n P a u l 31 . P o p Ti tus 6. Duca Vlad imi r 32. P o p a Dalea Gheorghe 7. F loca Alexe 33. Raco tă Tul iu 8. F l u c u ş I o a n 34. R a d u A n d r e i u 9. Gabi r ş A l e x a n d r u 35. R a t i u Mihai l

10. G r a p ă Victor 36. S a b ă u E m i l 11. H a m r i c h I o a n 37. Şerbu Gheorghe 12. H o r h o i a n u A l e x a n d r u 38. S lu janschi B a r b u 13. Laslo Nicolae 39. S tancea Gristea 14. M a c r e a D u m i t r u 40. S t ăn i l ă Sever 15. Mihăi lescu Teodor 41 . Ştefan Iacob 16. M a r c u T r a i a n 42. Teodor L a z a r 17. M â r z ă Nicolae 43. Teodori I o a n 18. Mizgan I o a n 44. T o d o r a n D u m i t r u 19. M u n t e a n u A l e x a n d r u 45. T incu B u c u r 20. M u n t e a n u Nicolae 46. Vassu Ovidiu 21 . Necşa Teodor 47. Veselie Sab in 22. Nemeş L a u r e n ţ i u 48. Viscrean E u g e n 23. Oancea Gheorghe 49. Voş t ina r iu I o a n 24. P a v e k Garol 50. Z a p r a t a n Mircea 25. P i n t e a Gheras im 51 . Macrea Mihai l


в. Studente:

1. B a r t o ş Victoria 2. B o g d a n l u l i a n a 3. Botez Aurel ia 4 Boiu Victor ia 0. Gherebetiu Livia fi. Gonstant inescu Ve tu r ia 7. Gucu M ă r i a 8. Deac Aure l ia 9. Dumi t r e scu M ă r i a

10. H ă m b ă ş a n H o r t e n s i a 11 . Hetco Vior ica 12. Ionescu El iza "13. I on i t ă Cat inca 14. Ionescu Vetur ia 16. Lăză rescu Na t a l i a 16. Leoveanu Angela 17. Lipovari E c a t e r i n a

1

ă 1000

1. B r e b a n Vasile 2. C ă l u g ă r l o a n 3. Costin Silviu 4. Ghelner Ana 5. Girscht H e r m i n a 6. G r o p ş i a n u Z ina 7. H a n e a El iza 8. Herby Lucia 9. Lepăda tu M ă r i a

10 . Maca r i e I o r g a

1. Bledi Geza 2. Boer iu Euf ros ina ?. B u c u r Vetur ia 4. B u d a c B e m u s

18. Matei M ă r i a 19. Mâ lnâs i El i sabeta 20. Mihă i l eanu F lo r i ca 21 . Min i şan Miner va 22. Moro ianu Olga 23. Mosora A n a 24. N a u m l u l i a 25. N e a m ţ u El v i r a 26. Ni ţulescu Iu l ie ta 27. Ol teanu Fel icia 28. P a p p Lucia; 29. P in t i l i escu Viorica 30. P u ş c a r i u M ă r i a 3 1 . S igh i şo reanu Doina 32. Sucac iu Angela 33. T u r u c E lena 34. U r c a n M ă r i a 35. Voiculescu S te fan ia

b) In bani:

Lei lunar (cu angajament.)

11. M ă r usca Iu l i u 12. P a u l R a d u 13. Pa r a sch ive scu I r i n a 14. P o p Livia 15. P o p a l o a n 16. Popescu Danie l 17. R î u r e a n u E u g e n i a 18. Suc iu Vior ica 19. T ă m a ş A n a 20. Todoran Tzidor

ă 600 Lei lunar:

5. G â m p e a n u Luc ia 6. G ă t a n ă Ana 7. Git i r iga E lena 8. Ghiper Po l ixen ia


148

9. Goman P e t r u 10. Gomşia Si lv ia 11. Cojocneanu l o a n 12. Danc iu E m i l i a 13. D imi t r i u Nicolae 14. Grecu Sofia 15. Hossu Cornel ia 16. I e p u r e A n a 17. I săcescu A l e x a n d r i n a 18. J i a n u El iza 19. J u h o s M a r g a r e t a 20. Lâszloffy E r n e s t 21 . M a d i n c e a E m a 22. M a g h i a r M ă r i a

•• 37.

23. Mihu El i sabeta 24. Moldovan Liviu 25. N a g y Cornel ia 26. Pâlffy Andre i 27. P ă r ă i a n u Gheorghe 28. P a t a k i Iosif 29. P r e t o r i a n Cost ina 30. Robu Ve tur ia 31 . Roşu Nicolae 32. Roşu Titus L iv ius 33 . R u l e a n u Octavian 34. Smigelschi Olga 35. T inca Leti ţ ia 36. Toderaş Octavian

Tula i l o a n


- o o 5D

Nrul studenţilor ordinari

0 3 IO Studenţi - S cu oo oo

Studente * Ђ

" 8X

ca oit. rom. O 38__ gr. cat. c

•o rom. cat.

»9<

*ţ os _ reformat i

co evâng. w

СЛ unitari un

IO

cu izraelit i

co co

Vechiul Regat

t o Transilvania şi

celelalte părţi

0 0 Bucovina

- J Basarabia O Cehoslovacia

lupă locu

ţ o Ungaria

lupă locu Oi Austria

lupă locu

-] Iugoslavia 3 Polonia

ast

Franţa

erei

Rusia

erei

Macedonia

Bulgaria

Olanda

i In total

-o Licenţiaţi

Declaraţi tn cursul

anului Doctori

Declaraţi tn cursul

anului

s»

S5(

a

•2 . A си

з : O ea ce *^

в Л

чл n o o pr ce re

- S ?


150

B ) Ac t i v i ta tea d i d a c t i c ă 0

a) FILOSOFIE.

1. I S T O R I A F I L O S O F I E I , LOGICA.

Prof. t i t u l a r : Marin Şfefănescu.

1. Cur s a s u p r a logicei clasice. — 2. Curs de I s to r i a F i l o -sofiei, a s u p r a metodelor p r inc ipa l i l o r filosofi. — 3. S e m i n a r d e Filosofie: S tudenţ i i a u t r a t a t subiecte în l egă tu r ă cu : 1. logica pr inc ipa l i lo r filosofi; 2. î n a i n t a ş i i şi u r m a ş i i lui E a n t .

2. SOCIOLOGIE Ş I ETICA.

Prof. t i t u l a r : Virgil Bărbat.

I . Activitatea dlui profesor.

Cursuri:

1. Sociologia d u p ă popoare , i n s i s t ându-se , î n special , a n u l acesta , a s u p r a punc tu lu i de vedere englez, r u s şi g e r m a n . (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

2. Doctr inele politice şi m o r a l e ale an t ich i tă ţ i i , de la E g i p teni p â n ă la Creş t in ism. (O o ră pe s ă p t ă m â n ă ) .

Seminar:

3. L a S e m i n a r a u fost cercetate, expuse şi d iscuta te , în leg ă t u r ă cu p rob lema claselor sociale, luc ră r i l e lui Bougle, I o r g a , Giurescu, etc... (Două ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

S e m i n a r u l a fost u r m a t de 48 (pa t ruzec i şi opt ) s tuden ţ i şi s tudente . F recven ţa a fost r egu la tă . Luc ră r i l e d iscuta te a u fost u r m ă t o a r e l e :

Bougle: Les idees egal i ta i res ; le regirne des castes; la democra ţ i e devan t la science;

Iorga: Evolu ţ ia ideii de l iber ta te ; Giurescu: Despre Boer i ; despre R u m â n i e . A s u p r a acestor căr ţ i a u re fera t şi a u da t comentar i i 28 de

s tudenţ i . Greu ta t ea cea m a r e pe ca re o î n t â m p i n ă s e m i n a r u l de so-

») Rapoartele de activitate sunt grupate în ordinea secţiunilor de învăţământ ale Facultăţii: Filosofie, Filologie şi Literatură, Istorie.


151

ciologie este, în p r i m u l r â n d , l ipsa u n u i asis tent , ca re să se o -cupe de s tudenţ i i î ncepă to r i şi ca re să facă mereu l egă tu ra î n t re cu r s şi l uc ră r i l e de semina r .

Se simte tot m a i m u l t l ipsa apo i a mij loacelor, ca re a r pe rmi t e a d u n a r e a datelor re fer i toare la ţ a r a n o a s t r ă . N u se poate concepe u n î n v ă ţ ă m â n t sociologic serios, f ă r ă desc inder i pe teren.

M u n c a s e m i n a r u l u i a r t rebu i apoi făcută în mijlocul p i e selor just if icat ive, a căr ţ i lor , hă r ţ i lo r , d i ag rame lo r , e t c , l uc ru imposibil azi, c ând s e m i n a r u l n u d i spune decât de u n b i rou p e n t r u căr ţ i , şedinţele t r ebu ind să fie ţ inu te în sălile de curs .

Un s e m i n a r de sociologie, în fine, f ă r ă posibi l i ta tea de a i n t r a în contac t cu societatea, p r i n publ icaţ i i , este u n defect p r ea m a r e ca să m a i poa t ă dă inu i , f ă r ă a const i tu i o s lăbic iune şi o r u şine p e n t r u o Univers i ta te , ca re vrea să fie dreaptă , cu toa te r a m u r i l e ei âe î n v ă ţ ă m â n t şi ca re ţ ine să-ş i împl inească m i s i u nea ei de l u m i n ă t o a r e în toate domenii le . Şi n u cred că este u n domeniu ca re să a ibă m a i m u l t ă nevoie azi de l u m i n ă , decât acela a l opinie i publice cetăţeneşt i , deci sociale în cea m a i m a r e pa r t e .

Dl Direc tor a ins t i tu i t d in mijloacele sale p r o p r i i u n p r e m i u de trei m i i de lei, a s u p r a u r m ă t o r u l u i subiect: „ Ide i le sociale şi politice în ope ra i s tor ică a D o m n u l u i N . I o r g a " .

I I . Activitatea dlui Constantin Sudeţeanu, Docent în

Sociologie.

Evoluţia sociologiei franceze. ( C u r s : o o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

In acest c a d r u s'a t r a t a t despre u r m ă t o r i i sociologi: Auguste Comte, im r e z u m a t al ideilor lui esenţiale şi con

cepţ ia lui f u n d a m e n t a l ă în sociologie. Espinas, ana l i za o per i i sale despre societăţile a n i m a l e şi

e x p u n e r e a înce rcă r i i sale de a lega societăţile omeneşt i de cele a n i m a l e î n t r ' o evoluţie totală.

Gabriel Tarde, a n a l i z a desvol tată a doctr inei sale f u n d a menta le a imitaţ ie i ca factor al vieţii sociale şi con t r ibu ţ ia sa la l ă m u r i r e a punc tu lu i de vedere psihologic în s tud iu l societăţ i i t i nzând să const i tue Ps ihologia socială.

Emile Durkheim, e x p u n e r e a p u n c t u l u i de vedere obiectiv în s tudiu l societăţi lor şi a metodei sociologice d e c u r g â n d din el.


152

Observarea şi ap l i ca rea acestei metode la ce rce ta rea fenomenelor sociale, ca rac te r i zează şcoala sociologică, f o r m a t ă î n jur u l lu i Durkhe im.

C. Bougle, u n discipol i ndependen t a l lu i Durkhe im , a l căr u i p u n c t de vedere a fost ana l i za t şi expus , d u p ă cum reiese d in luc ră r i l e lui p r inc ipa le .

Georges Davy, p rezen ta t î n ac t iv i ta tea sa ca u n exemplu , o i l u s t r a r e a m o d u l u i cum discipoli i lu i D u r k h e i m d in şcoala sociologică ap l ică p u n c t u l de vedere obiectiv î n s tud iu l u n o r p r o bleme sociale; astfel în deosebi face Davy cu p rob lema cont r ac tu lu i .

3. P S I H O L O G I E .

Institut de Psihologie Experimentală, Compaiată şi Aplicată.

Prof. t i t u l a r : Florian Ştefănescu-Goangă,

(Directorul I n s t i t u t u l u i ) .

a ) Cursuri.

F . Ş te fănescu-Goangă: Psihologie genera lă . Liviu Rusu , conferenţ ia r (dela Apri l ie 1929): Ps iho logia

ap l i ca tă .

b) Seminarii.

1. Seminarul de Psihologie, (cu s tudenţ i i an i lo r I I — I V ) , condus de prof. F . Ştefănescu-Goangă. S tuden ţ i înscr i ş i 39. S t u denţ i c a r i a u p a r t i c i p a t r egu l a t la l u c r ă r i 33 .

S 'au ţ inu t 24 şedinţe, î n ca re s ' au făcut şi d i scu ta t l u c r ă ri le e n u m e r a t e m a i jos a s u p r a problemei : „Ereditatea psihică".

1—2. N. M ă r g i n e a n u : Directivele generale în problema e re di tă ţ i i . I — I I .

3—4. Al. Roşea: Mecan i smul eredi tă ţ i i . Discuţi i a s u p r a lu

c r ă r i l o r an t e r ioa re .

5. L. Tocan : E red i t a t e şi med iu , d u p ă E. G. Gonclin. 6. Gh. Oancea: Fenomene le de va r ia ţ i e şi î nzes t r a rea psi

hică, d u p ă B a u r — F i s c h e r — L e n z .

7. I . P i t a r i u : E red i t a t ea u m a n ă d in p u n c t de vedere genealogic, d u p ă Sommer .


153

8. T. B u g n a r i u : Geniul e red i ta r , după, Galton.

9. M. H a t l e g a n u : Ered i t a t ea , d u p ă R a b a u d .

10. G. Mateescu: E r e d i t a t e a psihologică, d u p ă R i b o t

11. R. B u d a c : E red i t a t ea la om (în Biologie şi Sociologie), d u p ă H . E. Ziegler.

12. V. E r h a n : „Die Mneme" , de Semon.

13. V. P in t i l i escu: Via tă şi moa r t e . (Ered i t a t e şi evoluţie )a o rgan i smele monocelu la re , d u p ă J a n n i n g s ) .

14. I . T o d o r a n : Inf luenţele ances t ra le , d u p ă Le Dantec.

15. N. Gr i s to r i an : î n z e s t r a r e a ps ih ică şi e redi ta tea , d u p ă G. Sommer .

16. Al. F loca : E r e d i t a t e a fiziologică, l u c r a r e de s inteză.

17. D. T o d o r a n u : E red i t a t ea ps ih ică u m a n ă , lucr . de sinteză.

18. L. Bologa: Metodele în s tud iu l e redi tă ţ i i la om, l u c r a r e o

d e s inteză. 19. I . P i t a r i u : Cerce tarea eredi tă ţ i i p r i n me toda s ta t is t ică . 20. G. Oancea: Metoda genealogică în s t u d i u ! eredi tă ţ i i

psihice. 21 . T. B u g n a r i u : Metoda e x p e r i m e n t a l ă în s tudiu l e redi

t ă ţ i i psihice. 22. Al. Roşea : E red i t a t ea debil i tăţ i i min ta le .

23. G. Oancea: E red i t a t ea ps ih ică la gemeni .

24. Al. Roşea : E red i t a t ea ps ih ică şi Eugen ica . c) Proseminarul de Psihologie, p e n t r u s tudenţ i i a n u l u i I,

•condus de Liviu R u s u , conferenţ ia r . S tudenţ i înscr i ş i 35. S tu d e n ţ i ca r i a u u r m a t r egu la t 27.

S 'au ţ i nu t 23 şedinţe, în ca re s'a ana l i za t m a n u a l u l lui H. Pieron: Psychologie experimentale. S ' au făcut, de că t re s tud e n ţ i i p a r t i c i pa n ţ i , u r m ă t o a r e l e referate , î m p ă r ţ i t e pe capi tole:

1. No ţ iunea reac ţ iun i i . Fo rmele e red i t a re ale compor t a men tu lu i .

2. C o m p o r t a m e n t u l ind iv idua l . Fo rme le supe r ioa r e ale comp o r t a m e n t u l u i .

3. Afectele e lementare . Emoţi i le şi in f lu in ţa ac t ivan tă a p r o cese lor afective.

4. Activităţi le inst inct ive. Jocu l complex a sent imente lor şi t endin ţe lor .


154

5. Formele compor t amen tu lu i . ( L u c r a r e s in te t ică) . 6. Discuţi i a s u p r a luc ră r i l o r an t e r ioa re . 7. At i tud inea prepercept ivă . Reacţ iuni le perceptive e lemen

ta re . Sensaţ i i le . 8. Spa ţ iu l şi t impul .

9. Reacţ iuni le percept ive şi gradele lor. 10. E c h i p a m e n t u l congeni ta l şi achiz i ţ ia mnemon ică . 11. Discuţi i cu p r iv i re la problemele puse în luc ră r i l e a n

ter ioare . 12. Procesele de asociaţ ie şi m e m o r i a . 13. Organ i za rea s imbol ismului . L imbaju l şi gând i r ea . G â n

d i rea c rea toa re . 14. Discuţi i generale . 15. Gradele eficientei m in t a l e şi no ţ iunea atenţ iei . 16. Activi tatea şi m u n c a . 17. I e r a r h i a conduitelor . Act ivi tatea v o l u n t a r ă şi compor

t a m e n t u l social.

18. Evolu ţ ia m i n t a l ă şi nivelul de desvoltare . 19. Diferenţ ierea t ipur i lo r . Sex şi r a s ă . 20. I e r a r h i z a r e a indivizi lor . Voinţa, inte l igenţa . Tip, ca

rac te r . 21 . At i tudini le . (După W a r r e n : P rec i s de Psychologie) . 22. Carac te r , personal i ta te . (După W a r r e n ) . 23 . Discuţi i genera le a s u p r a în t r egu lu i m a t e r i a l t r a t a t .

4. E S T E T I C A .

Prof. supl . : Virgil Bărbat.

a ) Cursuri:

1. Concepţ ia psihologică în a r t ă . (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . 2. Concepţia med iu lu i în a r t ă . (O o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

b) Seminar:

S e m i n a r u l a fost u r m a t de 44 (pa t ruzec i şi p a t r u ) s tudent? şi s tudente . F recven ţa a fost r egu la tă .

I n decursu l acestui a n şcolar s 'au făcut l uc ră r i a s u p r a u r m ă t o a r e l o r opere :

Lalo: I n t roduc t i on A l 'esthetique; Bală ensper ger: La l i t t e ra tu re ;


155

Freienfels: Psychologie der deutschen K u l t u r ; Dragomirescu: I n t r o d u c e r e în ş t i in ţa l i t e ra tu r i i . A s u p r a acestor că r ţ i a u re fera t şi a u făcut comen ta r i i 21

de s tuden ţ i şi s tudente . S e m i n a r u l f i ind nou , va pu tea fi cu a d e v ă r a t o rgan i za t n u

m a i d u p ă veni rea u n u i t i tu la r .

5. P E D A G O G I E I .

Prof. t i t u l a r : Onisifor Ghibu.

a ) Cursuri:

1. Didact ică şi metodică (2 o re ) . 2. I s t o r i a Pedagogie i . ( P a r t e a I, p â n ă la începu tu l sec.

X I X . 1 o r ă ) . 3 . V. P â r v a n ca pedagog na ţ iona l , S e m i n a r (2 o re ) .

o

4. L u c r ă r i de S e m i n a r cu medici (1 o r ă ) .

b) Lucrări de Seminar:

I n u r m a fap tu lu i că în acest a n s 'au înscr i s la S e m i n a r u l de Pedagogie u n n u m ă r cons iderabi l de doctor i î n medic ină , s 'a af la t necesar a se ins t i tu i pe s e a m a lor u n s e m i n a r a p a r t e , în ca re s 'au făcut l u c r ă r i cu deosebită cons idera ţ ie la ro lu l m e dicului şcolar ca educa tor .

L a S e m i n a r u l genera l de pedagogie a u fost înscr i ş i 21 s t u denţ i , i a r la cel p e n t r u medici 14.

I n S e m i n a r u l genera l s 'au p rezen ta t şi d i scu ta t u r m ă t o a rele l u c r ă r i , î n l egă tu ră cu pe rsona l i t a t ea pedagogică şi educa t ivă a lui V. P â r v a n :

1. G â n d u r i despre lume şi v ia ţă la Greco-Romani i d in P o n tul E u x i n , de Livia Cherebeţiu.

2. Au căzut p e n t r u l ibertate , de Ve tu r i a M a n u .

3 . L a u s Daedal i , de El isa J i a n u .

4. P l a n de o rgan i za r e şi de luc ru , de F l o r e a M u r e ş a n u .

5. M a r c u s Aure l ius Verus , de Vior ica Pint i l iescu.

6. I n m e m o r i a Gonst. E rb i ceanu , de I o n B u n e a . 7. Da to r i a vieţii noas t re , de Vasile Bondrea . 8. P e n t r u pomeni rea î m p ă r a t u l u i T r a i a n , de Gheorghe

Miculaş .


156

9. Un i re , de Aure l Gadar iu . 10. Ide i şi forme istorice, de R e m u s B u d a c . 11 . î n c e p u t u r i l e vieţii r o m a n e la guri le D u n ă r i i , de Nich ina

Apostolescu. 12. Memoria le , de l u l i a N a u m . 13. P e r s o n a l i t a t e a lui Vasile Stroescu, de Lidia Bejan . 14. Pe r sona l i t a t ea C a r m e n Sylvei, de E u g e n i a P o p . 15. P e r s o n a l i t a t e a Dorei D T s t r i a , de Cost ina P r e t o r i a n . 16. Un educa to r şvab: A d a m Miiller — Gutenb run , de K a s -

p a r Htigel. I n S e m i n a r u l p e n t r u medic i s 'a d iscuta t î n t r ' u n n u m ă r

m a r e de şedinţe Ştiinţa educaţiei de Dr. J e a n Demoor şi Tobie Yonckheere ( t r a d u c e r e de A l e x a n d r i n a Demetrescu) şi s 'au făc u t u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i :

1. Dr . Od. Apostol : Despre s u r m e n a j ; Ig iena ţ ă r a n u l u i r o m â n ( d u p ă lucrăr i le de Dr. G r ă i n i c e a n u ) şi

2. Dr . G. Re tezeanu: Despre coeducaţ iâ sexelor. 3. Dr. V. Vasi lescu: I g i e n a şcolară .

6. P E D A G O G I E I I . (Laborator de Pedologie şi Pedagogie experimentală).

Prof. t i t u l a r : Yladimir Ghidionescu,

(Direc torul L a b o r a t o r u l u i ) .

a) Pedagog ia genera lă , pe bazele pedologiei şi pedagogiei « x p e r i m e n t a l e ( I I . 2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

b) Curente le Pedagogie i sociale (1 o ră pe s ă p t ă m â n ă ) . c) L u c r ă r i expe r imen ta l e de l abo ra to r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) . d) S e m i n a r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) . S tudenţ i i a u fost î n d r u m a ţ i în metodele exper imen ta le pen

t r u s tud iu l emoţi i lor p r i n a ju to ru l expresi i lor , p r e c u m şi în unele d in t r e problemele de voin ţă ale copi lului .

S tud iu l emoţii lor a fost început cu ana l i za şi ver i f icarea da te lo r exper imen ta le ale lui Binet şi Cour t ie r , J a m e s şi Kelch-nerete , s e rv indu-ne de diferite a p a r a t e de î n r e g i s t r a r e a mod i f icăr i lor fisiologice, ca pneumogra fu l , sph inografu l , co rd iog ra -ful şi alte a p a r a t e a u x i l i a r e . S ' au c o n t i n u a t exper ienţele pu-n â n d u - s e emoţiile în l egă tu r ă cu culorile, p e n t r u a s tudia tona l i t a t ea afectivă specifică ce se leagă de diferiţi exc i tan ţ i c ro mat ic i , p recum şi va r i a ţ i a a t i tud in i lo r emoţionale şi formelor


157

de ex te r io r iza re , în funcţie de vârs tă , sex şi a l ţ i factori . Se d ă ca exemplu p e n t r u acest fel de cerce tă r i l u c r a r e a lu i Lyl ien Iones , pub l ica tă în „Psychologische pădagogische Arbeiten'", Leipzig. S 'au s tud ia t s tăr i le emoţ ionale î n funcţie de s t r u c t u r a i nd iv idua l ă a copiilor, cu ocazia p roec ţ iun i lo r de i m a g i n i şi cet i rea bucă ţ i lo r l i t e rare , p e n t r u a se pu t ea astfel s tabi l i u n r a p o r t î n t r e semnif ica ţ ia emot ivă a m a t e r i a l u l u i de î n v ă ţ ă m â n t şi î n t r e expresi i le mimice , p r e c u m şi î n t r e acestea şi ac t iv i ta tea ps ih ică a copi lului .

S tud iu l mini ic i i emoţionale a fost începu t î n l u c r a r e a lui D a r w i n a s u p r a expres iun i lo r mimice .

I n domeniu l voinţei, problemele esenţiale a u fost acelea c a r i se re fe ră la scr ie rea şi cet i rea copi lului , se rv indu-se de a p a ra te le de î n r e g i s t r a r e şi scoţând concluzi i p r iv i toa re la diferitele metode didact ice ale aces tor două ac t iv i tă ţ i şcolare. P e n t r u p r o blema sc r i su lu i s 'au ut i l iza t diferi te exper ien ţe , ca acelea a le lui Alois Legri in , F . K i i h l m a n n şi T i t t m a n n , ver i f icându-se cu s tudenţ i i în l abora to r .

Cercetăr i le expe r imen ta l e cu c a r a c t e r şt i inţific a u cont i n u a t a s u p r a problemei imag ina ţ i e i şi l imba ju lu i l a copii şi r e zultatele lor îş i vor găs i locul î n t r ' o v i i toare publ icaţ ie a l abor a t o r u l u i .

b) FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ.

7. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A GREACĂ.

Prof. t i t u l a r : Ştefan Bezdechi.

a) Cu r s de l i t e ra tu ră . P r o z a greacă . î n c e p u t u r i l e ; Epoca clasică, (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

b) I n t e r p r e t ă r i d i n m a r i i p roza to r i greci , (2 ore pe săpt .X d) P r o s e m i n a r : S i n t a x a greacă . Exerc i ţ i i , (1 o r ă pe s ă p t ) . c) S e m i n a r : Cr i t ica l i t e r a r ă la Greci. Exerc i ţ i i , (1 o r ă pe

s ă p t ă m â n ă ) .

Cursuri expositive.

1. L a o r a des t ina tă p e n t r u i s to r ia l i t e r a tu r i i greceşti (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) s 'a făcut evoluţia prozei greceşti , de la î nceputur i le ei p â n ă la Demostene. Cur su l aces ta a fost f recventat de u n n u m ă r de s tudenţ i mu l t m a i m a r e ca în an i i t recuţ i , ceeace


158

e u n semn î m b u c u r ă t o r pen t ru in te resu l pe ca re studii le clasice încep să-1 t rezească în noii s tudenţ i .

2. La o ra de i n t e r p r e t a r e s 'a citit, t r a d u s şi comenta t d in punc t de vedere m a i ales formal , bucăţ i d in Xenofon (Gyropa i -de ia) şi P la tou ( H e p p i a s M a i o r ) . Aceasta d in u r m ă ca o i lus t r a r e a începu tu r i lo r esteticei greceşti .

3. La S e m i n a r s'a făcut u n c u r s de is toria crit icei l i t e ra re la Greci p â n ă la Dionysos d in H a l i c a r n a s .

Cele două ore de S e m i n a r a u fost î m p ă r ţ i t e î n P r o s e m i n a r (o o r ă cu începă to r i ) şi S e m i n a r (o o r ă cu cei î n a i n t a ţ i ) . La P r o s e m i n a r s 'a făcut u n c u r s p rac t i c de g r a m a t i c ă şi s i n t a x ă e l emen ta ră , i l u s t r a t ă p r i n n u m e r o a s e exerci ţ i i prac t ice . L a Sem i n a r s 'au d i scu ta t diverse ches t iuni re fe r i toare la i s tor ia c r i ticei l i t e ra re greceşti şi s 'au citit u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i ale m e m br i lor S e m i n a r i u l u i :

1. A l e x a n d r u H o r h o i a n u : Concepţ ia despre a r t ă în ul t i mele scr ier i ale lui P l a to (Republ ica , Legile) .

2. Po l ixen i a Gucul las : P l a to şi teor ia f rumosulu i . 3 . Gris tea S t ancea : Poet ica lui Aristotel . 4. Nic. Laslo: Traducer i l e lui Herodot î n româneş te . 5. I u l i u Holok: Concepţ ia despre o ra to r i e la P la to . ti. Ion Ph i l i pp i : P l u t a r h , — Cum t rebue să cit im pe poeţi. 7. Hr i s t ea Eus ta ţ iu : Despre r ă u t a t e a lui Herodot ( P l u t a r h ) .

8. L I M B A ŞI L I T E R A T U R A LATINĂ.

Prof. t i t u l a r : Theodor A. Naum.

1. L i t e r a t u r ă Lat ină . Epoca lui A u g u s t ( c o n t i n u a r e ) : Ho-raţiu (Biografie , Epode , Sa t i re , Ode, Epis to le) . (1 o ră săp t . ) .

2. S i n t a x ă L a t i n ă (1 o ră săp t . ) . 3. P r o s e m i n a r . Citiri şi i n t e r p r e t ă r i d in Tusculanele lui

Cicero (1 o ră săp t . ) . 4. S e m i n a r . I n S e m i n a r s 'au făcut teme, p r e c u m şi l u c r ă r i

scr ise a s u p r a Epistolelor lui H o r a ţ i u (1 o ră săp t . ) .

9. I S T O R I A L I T E R A T U R I I R O M Â N E M O D E R N E .

Prof. t i t u l a r : Gheorghe Bogdan-Duică.

a) Novela r o m â n ă (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) b) R o m a n u l r o m â n (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) c) Tea t ru l r o m â n (1 o ră pe s ă p t ă m â n ă )

Dela început până la 1860.


159

d) S e m i n a r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) L a S e m i n a r s 'au d iscuta t : D i n u Golescu. — Gr. A l e x a n -

<lrescu. — V. Gârlova, — G. Negruzzi . — V. A l e x a n d r i : Des-pot-Vodă. Coresponden ta cu Ed. Grenier . — Al. Russo : P ă r e r i despre l imba l i t e ra ră . — N. F i l imon ( r o m a n u l ) . — Nuvelele lui Odobescu. — E m i n e s c u : S ă r m a n u l Dionis . E lementu l po p u l a r în poezia şi p roza lui Eminescu . — I . Slavici , romane le . — D. Zamf i rescu , Viea ta la ţ ea r ă . Poezia . — B. Şt. D e l a v r a n -cea. — Al. Vlahuţă , proza. — Bră tescu-Voineş t i : Novele. — T. Maiorescu şi G. Gherea. — G. Goşbuc: Baladele . — Poeţ i i r e vistei „Lucea fă ru l " .

10. L I M B A ŞI L I T E R A T U R A ROMÂNĂ I.

(Muzeal limbii iomâne)-

Prof. t i t u l a r : Sextil Puşcariu,

(Direc torul Muzeu lu i ) .

Cursuri la Facultate: a) Morfologia l imbei r o m â n e (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) . b) Dialectul i s t r o - r o m â n (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . c) S e m i n a r : Cetire şi i n t e r p r e t a r e de texte i s t r o - r o m â n e

i.2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

Activitatea Muzeului se află e x p u s ă în c o n t i n u a r e (cap. b, Activi ta tea Şt i inţ i f ică) .

11. L I M B A ŞI L I T E R A T U R A ROMÂNĂ I I .

Prof. t i tu la r : Nicolae Drăganu.

a) S i n t a x a p ropoz i ţ iun i i compuse ( con t inua re ) (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

b) I s to r i a l imbii şi l i t e r a tu r i i r o m â n e : or ig in i şi secolul X V I (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

c) S e m i n a r : Exerc i ţ i i de s i n t a x ă şi st i l ist ica r o m â n ă (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

L a S e m i n a r s 'au d iscu ta t u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i : 1: Ve tu r i a lonescu : „Inter jecţ i i le ref lexe"; 2. F l o r i c a Mihă i l eanu : „Interjecţ i i le moş ten i te" ; 3 . Lucia C â m p e a n u : „Inter jecţ i i le onomatopee" ; 4. Corne l ia Hossu : „Par t i cu le le a f i rmat ive şi nega t ive" ; 5. Ş te fania Voiculescu: „Topica afect ivă";


160

6. Angela Leoveanu: „Fo rmule l e de r u g ă m i n t e " ; 7. T r a i a n M a r c u : „ S i n t a x a m a n u s c r i p t u l u i dela I e u d " ; 8. A n a I e p u r e : „Complemen tu l d i rec t" ; 9. M a r t a Z in tz : „ î n t r e b u i n ţ a r e a p rezen tu lu i în l imba r o

m â n ă " ; 10. G e r h a r t Ke lp : „ î n t r e b u i n ţ a r e a p rezen tu lu i î n l imba r o

m â n ă " ; 11 . E l ena Rosens te in : „ î n t r e b u i n ţ a r e a p rezen tu lu i în l i m b a

r o m â n ă " ; 12. Glotilda Zobel: „ Imper fec tu l şi aor i s tu l în l imba r o

m â n ă " ; 13. E lena R o t t m a n n : „ î n t r e b u i n ţ a r e a perfectului în l imba

r o m â n ă " ; 14. R. H u b e r t Gross: „ î n t r e b u i n ţ a r e a perfectului c o m p u s

în l imba r o m â n ă " ; 15. E d d a B i n d e r : „Mai -mul t -ca -per fec tu l în l imba r o m â n ă " ; 16. Elsa W a g n e r : „Mai -mul t -ca -per fec tu l în l imba r o m â n ă " ; 17. E r i k a Gross: „ î n t r e b u i n ţ a r e a v i i toru lu i în l imba r o

m â n ă " ; 18. El isabeta Szamos i : „ î n t r e b u i n ţ a r e a v i i to ru lu i î n limba,

r o m â n ă " ; 19. E r n a Z i m m e n n a n n : „Conjunct ivul în l imba r o m â n ă " .

12. L I N G U I S T I C Ă .

Prof. t i t u l a r : Theodor Capidan.

a) E l emen tu l i ndo -eu ropean şi l a t in d in l imba a lbaneză (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

b) G r a m a t i c a a lbaneză (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

c) S e m i n a r : exerci ţ i i î n texte a lbanezeşt i (2 ore pe săp t . ) . L a luc ră r i l e S e m i n a r u l u i a u pa r t i c ipa t r egu la t n u m a i 12

s tudenţ i şi s tudente .

I n cursu l l uc ră r i l o r s 'au i n t e rp r e t a t texte d in l imba a lba neză, dialectul Tosc. S'a ins i s ta t m a i m u l t a s u p r a e lementulu i i ndo -eu ropean .şi la t in din l imba a lbaneză . S tudenţ i i ca re făcuse ră cu r su l „ R a p o r t u r i l e l ingvistice a lbano - române" , î n i n t e rp re tă r i l e d in textele a lbaneze a u ins is ta t şi a s u p r a l e g ă t u r i lor d in l imba r o m â n ă şi l imba a lbaneză în e lementul la t in şi au toc ton .


m 13. F ILOLOGIE ROMANICĂ.

Prof. t i t u l a r : George Giuglea.

I . Cursuri: a ) Fono log ia r o m a n i c ă ( consonan t i smul ) , 2 ore .săptămânal , b) Cr i t ică de texte (2 ore s ă p t ă m â n a l ) .

I I . Seminar: a ) I n t e r p r e t ă r i de texte la t ine vu lgare (1 o r ă s ă p t ă m â n a l ) , b) I n t e r p r e t ă r i de texte r o m a n i c e şi l u c r ă r i de lexicograf ie (1 o r ă săp t . ) .

14. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A F R A N C E Z Ă .

Prof. cu con t rac t : Yces Auger. I . Activitatea dlui profesor.

a ) Cursuri: 1. J e a n J a c q u e s Rousseau (2 ore s ă p t ă m â n a l ) . 2. G r a m a t i c a is tor ică a limbii f ranceze: morfologia (1 o r ă

pe s ă p t ă m â î i ă ) . b ) Seminar: I n cu r su l acestui a n şcolar s 'au ţ inu t 19 şedinţe de s e m i n a r

de câte două ore fiecare, d in t r e ca re î n 16 s'a s tud ia t Corneil le i a r î n celelalte s 'au făcut t r a d u c e r i d in româneş t e î n f ranţuzeş te . L u c r ă r i l e d iscuta te sun t u r m ă t o a r e l e :

1. La doct r ine d r a m a t i g u e de Corneil le d ' ap res ses d iscours . 2. Le Cid: acte I scene VI . 3. Le Cid: acte I I I scene IV. 4. T raduc t ion improvisee . 5. H o r a c e : la couleur r o m a i n e d a n s Horace . 6. H o r a c e : Acte I I scene I I I . 7. H o r a c e : Acte I I I scene VI . 8. H o r a c e : Acte IV scene V. 9. T raduc t ion p repa ree .

10. G inna : le pe r sonnage d 'Auguste d a n s Ginim. 11. G inna : Acte I I scene I . 12. Ginna : Acte V scene I . 13. Polyeucte d r a m e chret ien. 14. Polyeucte Acte I I scene VI . 15. Polyeucte Acte IV scene I I I . 16. Polyeucte Acte V scene I I I . 17. T raduc t i on p repa ree . 18. Rodogune . 19. Nicomede.

i i


162

I I . Activitatea dlui Henri Jacquier, conferen ţ ia r sup l in i to r . 1. Convorbiri despre limba franceză (1 o r ă ) : Ches t iunea

or ig in i lo r : in f luenţa celtică; schi ţă i s tor ică a l imbii f ranceze; •structura genera lă a limbii franceze veche: i s tor ia p r o n u n ţ ă r i i ş i a or tograf ie i franceze.

Fone t i ca descr ip t ivă a 1. franceze de az i ; câteva legi a ex presivi tă ţ i i l inguist ice; chest iuni de g r a m a t i c ă genera lă f r an ceză, etc.

2. Convorbiri despre literatura franceză (1 o r ă ) . I n f luen ţa lui J . J . Rousseau ; B e r n a r d i n de St. P i e r r e ; A n d r ć Chenier ; Chamfor t şi R iva ro l ; Ora tor i i şi z iar iş t i i r evo lu ţ iona r i ; Delille.. P a r n y : Mme de Stael, ideologia ei şi cosmopol i t i smul ; Gha teau -b r i a n d : le Genie d u Chr i s t i an i sme .

— Genul is tor ic î n sec. al X l X - l e a . — Genul cr i t ic î n sec. al X l X - l e a . — Despre metodele i s tor ie i . ş i cri t icei l i te rare . 3. Interpretări de texte clasice (2 o r e ) : La F o n t a i n e : F a b u l e

( izvoarele; ches t iuni de sti l ist ică şi de r i t m i c ă ) . Vol ta i re : d in cor e s p o n d e n ţ ă (scr isor i le în l egă tu r ă cu i s to r ia şi c r i t ica l i t e r a r ă ) .

4. Traduceri de texte româneşti în franţuzeşte (1 o r ă ) : Texte poetice: E m i n e s c u : S a t i r a I ; Top î r ceanu ; T. Arghezi ; I . M i n u -lescu ( p a s s i m ) . Texte în p roză : De lav rancea : Bunicu l . Texte vechi: I o n Neculce (despre P e t r u R a r e ş ) ; Ţichindeal ( fabule) . Add. Câteva t r a d u c e r i d in f ranţuzeş te (Bâude l a i r e ) .

Dictăr i (d ic ta rea lui Merimee, etc.) şi t r ansc r i e r i fonetice.

15. L IMBA Ş I L I T E R A T U R A I T A L I A N Ă .

Prof. cu con t rac t : Giandomenico Serra.

I. Activitatea dlui Profesor.

a) Poes ia epică la cu r t ea Es tens i lor : Bo îa rdo , Ariosto, Tasso {1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

b) L e o p a r d i (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . c) G r a m a t i c a is tor ică a l imbii i ta l iene (cu ap l i ca re la Li

r ic i i d in pe r ioada „Dolce stil n u o v o " şi în special „Vita N u o v a " a. lu i D a n t e (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

Seminar: S'a citit ş i i n t e r p r e t a t d in : 1. Scr isor i le şi versur i le lui Michelangelo; 2. Biograf ia lui Michelangelo de R. Rol land ; 3. Operile lui Leonardo da Vinci:


163

A . Dramele , Novelele şi „ L ' U m o r i s m o " ale lui P i r a n d e l l o ; o. „L 'Or lando I n n a m o r a t o " a l lui Bo ia rdo ; 6. „L 'Or lando F u r i o s o " de Ariosto; 7. „ I Oa n t i " de Leopard i .

I I . Activitatea (Hui Alexandru Favero, lector

Cursuri:

a) Cu r s de in t roducere în l imba i t a l i a n ă (2 ore pe săp t . ) .

b) Cu r s genera l de is tor ia l i t e r a t u r i i i ta l iene (1 o r ă pe săp t . ) .

c) P r o s e m i n a r : Lec tur i despre i s tor ia şi geografia I ta l ie i

Kl o ră pe s ă p t ă m â n ă ) .

d) P r o s e m i n a r : Exerc i ţ i i cu p r iv i r e la s i n t a x a l imbii i ta l iene

•{\ o ră pe s ă p t ă m â n ă ) .

Ui. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A G E R M A N Ă .

Prof. t i t u l a r : Gustav Kisch.

I. Activitatea dlui prefesor.

a) I n d o g e r m a n i s c b . Germaniscn . Deutsch {1 o r ă pe s ăp t . ) . b) Toponimie c o m p a r a t ă (Vergleichende O r t s n a m e n k u n d e ;

1 o ră pe s ă p t ă m â n ă ) . c) Schil ler (1 o ră pe s ă p t ă m â n ă ) . d) S e m i n a r de l imba şi l i t e r a t u r a g e r m a n ă (2 ore pe săp t . ) . La S e m i n a r s'a cetit şi i n t e r p r e t a t eposul „Gudrun" ( o r i

g ina l ) . S 'au ţ inu t 25 şedinţe, toate sub conducerea d i rec to ru lu i , cu care ocazie s 'au prezenta t şi ceti t 21 luc ră r i , c a r i a u fost d iscuta te în şedinţele s e m i n a r u l u i .

I I . Activitatea dlui Friderie Lâna, lector.

Cursuri:

a) H. von Kfeist şi Hebbe'l (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) .

h) Gottfried Keller (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) ,

c.) I n t e r p r e t a r e de texte d in au to r i i sec. X V I I I şi X I X (cu

îna in t a ţ i i ) 1 o ră pe s ă p t ă m â n ă .

d) T r a d u c e r i din l imba r o m â n ă în l imba g e r m a n ă (1 o r ă

pe s ă p t ă m â n ă ) .

e) Cu r s de l imba g e r m a n ă cu începă to r i i (1 o ră pe săp t . ) .


164

17. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A E N G L E Z Ă .

Prof. t i t u l a r : Petre Grimm.

I . Activitatea dlui profesor.

a) L i t e r a t u r a engleză m o d e r n ă şi c o n t e m p o r a n ă (1 o ră p e s ă p t ă m â n ă ) .

b) Shakespea re (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . c) Grama t i ca is tor ică a l imbii engleză (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . d) S e m i n a r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

I I . Activitatea dlui Robert Chisholm, lector.

Cursuri:

a) Lec tur i d in scr i i tor i i englezi (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) . b) I s tor ie , geografie şi v ia ţă economică. Caracter is t ice en

gleze (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . c) Lectur i , conversaţ i i şi exerci ţ i i g rama t i ca l e , cu începă

tor i i (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

18. L I M B A Ş I L I T E R A T U R A M A G H I A R Ă .

Prof. t i t u l a r : Gheorghe Kristof.

a) L i t e r a t u r a m a g h i a r ă î n sec. X V I I — X V I I I (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

b) Fone t i ca (1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă ) . ' c) S e m i n a r (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

Lă S e m i n a r s 'a citit, s t ud i a t şi expl ica t capodoper i le l i ter a t u r i i î n sec. X V I I — X V I I I . I n m u n c a aceas ta a u p a r t i c i p a t act iv 16 s tudenţ i — cu luc ră r i l e filologice s au h is tor icol i te rare . Lucră r i l e a u fost d iscuta te de m e m b r i i s e m i n a r i d u i .

SLAVISTICĂ.

"" Prof. sup l in i to r : Theodor Capiclah.

I n cu r su l a n u l u i şcolar 1928—1929 a u fost înscr i ş i la luc ră r i l e de la s e m i n a r 35 de s tuden ţ i şi s tudente . Au p a r t i c i p a t efectiv la aceste • l u c r ă r i n u m a i 18 studente şi 3 s tudenţ i .

• I n cu r su l şedinţelor s 'au i n t e r p r e t a t texte paleoslave d in Codex Zographensis şi d in Codex Marianus. Din cel d i n t â i u s 'a t r a d u s din Luca cap . V — V I I I ; i a r d in cel d in u r m ă d in Ioan , cap . IX , Matei cap . X I I I 24—30, X I V 1—12, X X I 3 3 — 4 1 , XXV 31—40, X X V I I I 1—15.


165

c) 1 S T O E J E.

19. I S T O R I E ANTICĂ.

Prof. t i t u l a r : Em. Panaitescu.

Cursul. î nche ie rea ciclului de t re i a n i a c u r s u l u i de is tor ie an t i că : Sfârş i tu l lumi i g reco - romane .

Seminarul a avu t două secţii : p r o s e m i n a r şi s emina r . Proseminarul. Două ore pe s ă p t ă m â n ă cu s tudenţ i i înce

pă to r i ( a n u l I şi I I ) sub conducerea as i s ten tu lu i Dr. C. Daicovici . Au fost înscr iş i la p r o s e m i n a r 94 de aud i to r i . D in aceşt ia

a u făcut l u c r ă r i 13 s tuden ţ i şi 23 s tudente . Scopul p r o s e m i n a r u l u i a fost i n t roduce rea în cunoaş t e rea

şi s tud iu l izvoarelor istoriei ant ice , în special a celei r o m a n e . P r i m e l e şedinţe a u fost consac ra te o r i en t ă r i i genera le a s u p r a izvoarelor is toriei r o m a n e , a î m p ă r ţ i r i i ( izvoare p r i m a r e , secunda re , dovezile arheologice, etc.) şi valor i i lor. S 'a ins i s ta t m u l t a s u p r a deosebiri i ce t rebuie făcută î n t r e u n izvor şi studiu sau tratat modern. T r a t a r e a teoret ică a f iecărui gen d in izvoarele is toriei r o m a n e s'a făcut, pe baza căr ţe i lui A. Rosenberg , Ein-leitung und Quellenkunde z. rom. Geschichte (1921).

P e n t r u cunoaş te rea p rac t i că şi folosirea şt i inţif ică a izvoarelor , s 'au dat, spre t r a t a r e , diferite subiecte. F i eca r e l u c r a r e a fost ci t i tă şi d i scu ta tă în şedinţele p r o s e m i n a r u l u i .

Seminarul. La s e m i n a r au p a r t i c i p a t 22 de m e m b r i . D in t re aceşt ia 2 l icenţiaţ i . 3 s tudenţ i în al IV-lea . (5 în al I I I - l e a şi 11 în a n u l IT-lea.

A fost cercetată problema Gracchi lor , în deosebi î n legăt u r ă cu discuţ ia a t â t de ac tua l ă a ca rac te ru lu i de r e f o r m ă sau revoluţie social-poli t ică a legii lui Tiber ius Gracchus şi cu re -vo lu ţ ionarea politcă a s ta tu lu i r o m a n î n t r e p r i n s ă de că t re Caius Gracchus .

Ca bază de cercetare a u fost cetite şi i n t e rp re ta t e textele re fe r i toare din Appianus, Hisloria romana şi Plutarch. Via ţa lu i Tiber ius şi Caius Gracchus . Cu acest pr i le j a fost d i scu ta tă toa tă l i t e r a t u r a m o d e r n ă a ches t iuni i ( în deosebi Ed . Meyer, Ed . Schwar tz , R. P o e h l m a n n , Card ina l i , J . Carcop ino) .

Biblioteca S e m i n a r u l u i a fost spor i t ă cu 207 opere în 256 volume. Biblioteca a fost f recventată de la 1 Octomvrie 1928 p â n ă la 22 Iun i e 1929 de că t re 1422 de cetitori .


166

Excursie. î m p r e u n ă cu Seminar i i l e de filologie clasică şi arheologie s 'a făcut o excurs ie la cetatea de la Gosteşti, la саге^ a u p a r t i c i p a t 22 de s tudenţ i , u n asis tent , u n p r e p a r a t o r şi şase profesori .

20. A R H E O L O G I E .

Prof. t i t u l a r : B. M. Teodorescu.

Cursuri: a ) Istoria artei în antichitate, u r m a r e : Ar ta elenă p â n ă

la A l e x a n d r u Gel M a r e (cu p ro iec t iun i ) . b) Preistoria generală, u r m a r e : Epoca neolit ică, eneolitică,

a b ronzu lu i şi a f ierului (cu p ro iec t iun i ) . c) Seminar: L u c r ă r i cu subiecte d in Mitologia g r eco - romană .

Conferinţa de Antichităţi.

Ti tu l a r : Docent Gheorghe Mateescu ( t 9 I u n i e 1929). a) Ant ichi tă ţ i clasice ( o r g a n i z a r e a m i l i t a r ă a R o m a n i l o r )

1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă . b) I s to r i a şi c u l t u r a Тгасо-Daci lor ( con t inua re ) . 1 o ră pe-

s ă p t ă m â n ă . c) S e m i n a r : Ep igra f ie l a t i nă (2 ore pe s ă p t ă m â n ă ) .

21 . I S T O R I A U N I V E R S A L Ă .

Prof. t i t u l a r : C. Marinescu.

Curs general de Istorie Medievală (dela Garol Cel M a r e ) 4

2 ore pe s ă p t ă m â n ă . Proseminariu cu s tudenţ i i d in a n u l I (1 o ră pe s ă p t ă m â n ă ) . . Seminar iu cu s tudenţ i i d in an i i ceilalţi (2 ore pe săp t . ) . La p r o s e m i n a r i u s 'a cetit şi i n t e rp r e t a t Vita Karoli Magni

imperatoris a lui E g i n h a r d (edi ţ ia L. H a l p h e n ) . Cu acest pr i le j : s 'au da t î n d r u m ă r i metodologice şi bibliografice.

Au u r m a t la aceste exerci ţ i i cea 20 de s tudenţ i , Seminariul de Istorie Universală. I n l egă tu r ă cu m a t e r i a

t r a t a t ă la cu r s s 'au cetit şi i n t e rp r e t a t co responden ţa pape i Gr igore V I I p r iv i toa re la lup ta p e n t r u înves t i tu ră .

I n a f a r ă de aceas ta s 'au cetit şi d iscuta t u r m ă t o a r e l e luc r ă r i de s e m i n a r i u : D n a Andre i B l anca : In f luen ţa Reformei în ţăr i le r o m â n e ; Dl I. H a m r i c h : Monograf ia o raşu lu i Mediaş : Dl H . K r a s s e r : H e n r i c IV la Canossa .


167

S e m i n a r i u l a fost u r m a t de cea 40 de s tudenţ i . Biblioteca s e m i n a r i u l u i s 'a m ă r i t în acest a n cu 15 opere

în 22 volume şi 3 hă r ţ i . S'a a d ă o g a t ca ta logulu i pe a u t o r i făcut în a n u l 1925, u n

a l tu l pe ma te r i i .

JnstUuhil de Istoria Universală.

Acest I n s t i t u t u ca re reuşise să publice în 1927 volumul în t i tu l a t Melanges d'Histoire Generale a t r ebu i t să se m ă r g i n e a s c ă , deocamda tă , a aş tepta v r e m u r i m a i bune . I n t r ' a d e v ă r , d i rec toru l aces tu i I n s t i t u t n e a v â n d la dispoziţie decât u n post de bibliotecar n u poate re ţ ine pe l ângă dânsu l pe s tudenţ i i şi l icenţ iaţ i i fo rmaţ i î n S e m i n a r i u l de Is tor ie Universa lă . E lemente c a r i se r e m a r c a s e r ă a u lua t d r u m u l a l to r ins t i tu te u n d e li se pu tea oferi pos tu r i s au a u î n t r a t în î n v ă ţ ă m â n t u l s ecunda r . Di rec toru l poa te ci ta c a z u r f c â n d s tudenţ i c a r i fac teze de l icenţă d in I s to r i a Universa lă sun t func ţ ionar i la alte ins t i tu te .

P e n t r u î n t ă r i r e a acestei creaţ i i ca re a d a t deja probe de viaţă , a r fi deci absolut necesar ca să i se p u n ă la dispoziţie m ă c a r u n pqst de as is tent şi u n u l de p r e p a r a t o r .

P e de a l tă pa r t e , t rebue observa t că acest ins t i tu t este î n ghesui t la u n loc cu s e m i n a r i u l de I s t o r i a Un ive r sa l ă ţ n t r ' o ca m e r ă u n d e sun t 24 de locuri . Aceas tă s i tua ţ ie n u m a i poate clura.

Biblioteca In s t i t u tu lu i s 'a m ă r i t î n a n u l aces ta cu 35 de opere în 52 de volume. S'a făcut şi p e n t r u aceas tă bibliotecă џп cata log pe ma te r i i pe l ângă cel pe au to r i .

Conferinţă de Istoria Medie cu specială privire ia Epoca Migraţiunilar.

Titular : Conf. def. Constantin Diculescu. Cursul ţinut în înţelegere cu dl prof. C. Mar inescu: Curs g e

neral de Istorie Modernă (până la Revoluţia franceză). La exerciţiile de seminar conduse de d-sa au fost înscrişi 30

de studenţi, mai regulat însă au urmat numai 14. Dintre aceştia 8 au făcut şi lucrări, tratând următoarele subiecte : 1. Mişcarea umanistă în Italia, 2. Descoperirea Americei şi urmările ei, 3. Reforma lui Luther în Transilvania, 4. Calvinismul în Transilvania şi Ungaria, 5. Perioada palatină a răsboiului de 30 de ani, 6. Politica Franţei sub Richelieu, 7. Carol XII, regele Suediei şi 8. împărţirea Poloniei.


168

22. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ. I. Istoria veche a Românilor.

Profesor titular: Alexandru Lapedatu.

Curs : Istoria Românilor în sec. XIII—XIV (2 ore). Seminar : La Seminar s'au ţinut 21 şedinţe în cari s'au analizat vechile

cronice moldoveneşti până la Urechia. Au participat 62 studenţi, din c . i 30 au făcut lucrări, iar

ceilalţi au luat parte la discuţiile angajate cu ocazia fiecărei lucrări în parte.

II. Istoria nouă a Românilor. Profesor titular: loan Lupaş.

Cursuri : Desvoltarea constituţională a Românilor (2 ore pe săptămână). Epoce!e principale în Istoria Românilor (1 oră pe săptămână). Proseminarul (1 oră pe săptămână) a fost urmat de 38 stu

denţi şi studente, dintre care au participat regulat la lucrări 29. Seminarul (1 oră pe săptămână) a fost urmat de 26 inşi,

dintre cari au prezentat în cursul anului 14 inşi lucrări în scris. La examenele parţiale s'au prezentat la sfârşitul anului şcolar

1928/29 şi au reuşit 86 inşi, între cari 31 bursieri.

Dl Victor Motogna docent în Istoria Românilor a ţinut anu acesta un curs cu titlul: Istoria veche a Românilor până la Mircea cel bătrân (1 oră pe săptămână).

23. BIZANTINOLOGIE. Profesor t i iUlar : Nicolae Bânescu.

1. Istoria imperiului bizantin, dela întemeierea Constantino-polei până la 1025, oprind în special atenţia studenţilor asupra faptelor şi împrejurărilor privitoare la urmaşii romanităţii dela Dunăre şi din Peninsula balcanică. 2. Lecturi din papyri (scrisori de familie) şi interpretare din limba greacă medievală (Cântul lui Be-lisariu), cu introducere în gramatica acestei limbi.


169

24. ISTORIA SUD-EST EUROPEANĂ. Profesor titular: Silvia Dragomir.

a) Istoria românismului balcanic în evul mediu. (2 ore pe săptămână).

b) Proseminar: Cetirea şi analiza celor mai vechi cronici moldovene. (1 oră pe săptămână).

c) Seminar: Teoriile mai nouă cu privire la originea Românilor. (2 ore pe săptămână).

25. ISTORIA ARTELOR. Prof. titular C. Petreanu

I. Metoda lucrărilor de seminar este acea a prof. Strzygowski dela Universitatea din Viena (Vez Anuarele anterioare şi broşura Petreanu: învăţământul Istoriei artelor la Universitatea din Cluj, Bucureşti 1924.)

II. Seminar. (2 ore pe săptămână). La Seminar s'au făcut lucrări de către studenţi asupra următoa

relor subiecte: 1. Expresionismul german în expunere sistematică. 2. Medea lui Feuerbach. 3. Rodin (apreciere sistematică artistică şi istorică) In afară de aceste : 1. S'au făcut determinări cronologice şi topografice ale monumentelor medievale prezentata pe baza fotografiilor. 2. S'au făcut repetiţii din istoria artei medievale şi a Renaşterii italiene.

III. înavuţirea materialului didactic s'a făcut mai ales prin dispozitive 1949 buc, prin cărţi 265 voi. şi fotografii 237 buc. Avem total 10,282 dispozitive, 1565 voi. la bibliotecă, plus biblioteca Coriolan Petranu 1.190 voi,, 3374 fotografii (5 Iulie 1929).

IV. Localul şi mobilierul. Localul, care constă dintr'o singură sală, a devenit neîncăpător. Dulapurile cu cărţi sunt supraîncărcate, pentru dulapuri nu mai este loc. Planul de a suprapune pe actualele dulapuri altele nu poate f i realizat în urma avizului inginerului Universităţii. Din mobilier sunt împrumutate, deci nu aparţin Seminarului : 1 masă, 2 dulapuri şi 3 scaune. In afară de o sală de lectură e nevoe de o sală mare pentru mulajele de istoria artei (ce sunt adăpostite actualmente în 70 lăzi) o sală pentru expoziţiile reproducerilor proiectate la fiecare curs; această sală ar servi şi pentru laborant şi asistent. Apoi un cabinet pentru director. In total ar fi nevoe de 4—5 săli şi de mobilierul lor.


170

V. Activitatea directorului de Seminar, a) Cursuri: Arta modernă în 2 ore săptămânal şi lecţii de Seminar tot 2 ore săptămânal, b) cercetări: în lipsa unui personal ştienţific, activitatea se mărgineşte la aceia a directorului, care în vara anului 1928 a vizitat monumentele din S:c. 18—19 din Franţa, Belgia şi Germania (30 localităţi) adunând material pentru cursuri, mai ales fotografii şi bibliografia recentă, în acelaş timp stabilind legături ştienţifice între Seminarul nostru şi cele străine, studiindu-le organizarea, c) Altă activitate: A ţinut cursuri de istoria artelor la şcoala de arte frumoase din Cluj în calitate de conferenţiar, conferinţe publice în cadrele Extensiunii Universitare, Ligii Culturale etc, a mai funcţionat ca membru în Comisiunea superioară a şcoalei de arte frumoase, apoi ca expert a! diferitelor autorităţi. La 15 Iunie 1929 a fost numit de către Ministrul Artelor inspector al muzeelor din ţară, în mod onorific.

VI. Desiderate. Se menţin toate din anii precedenţi şi cele expuse Ia punctul IV al prezentului raport.

26. ETNOGRAFIE ŞI FOLKLOR. Prof. supl. Romul Vuia.

Cursuri :

a) Etnologie. începuturile vieţii sociale economice şi religioase. (2 ore pe săptămână)

b) Etnografie: Capitole alese din etnografia poporului roinâru (Casa la Români, portul popular, arta populară). (1 oră pe săpt.)

c) Seminar. îndrumări privitoare la alcătuirea de monografii săteşti şi monografii regionale. (2 ore pe săptămână.)


171

CO Ac t i v i ta tea şt i in t i f ică- l i terară° Cpublicaţii, conferinţe, comunicăr i , distincţii etc.}

1. PROFESOR NICOLAE BĂNESCU. 1. Chilia (Licostomo) und das bithynische. Хкјлтј în „Byzanti-

nische Zeitschrift", 28 (1928). 2. Acte veneţiene privitoare la urmaşii lui Petru- Vodă Şchio

pul, în Mem. Acad, Rom. pe 1929.

2. PROFESOR ŞTEFAN BEZDECHI. In anul acesta a terminat lucrarea „Tristia" de Ovidiu. (Tra

ducere, note, comentar, introducere) care e sub tipar. Deasemenea un studiu „Ovidiana" unde se cercetează cele nouă scrisori din Tristia, al căror adresat nu se cunoaşte încă cât şi o serie de amendaţii la textul tristelor. Aceste două lucrări vor apare în Anuarul Institutului de studii clasice. Tot în acest an a tradus „Lucrări şi zile" de Hesiod pe care n'a putut-o tipări din lipsă de fonduri.

Din însărcinarea Extensiunei Universitare a ţinut în acest an două conferinţe despre Nicolae Valahul la Dej şi la Năsăud.

3. PROFESOR GHEORGHE BOGDAN-DU1CĂ. Activitatea literară a constat anul acesta în colaborare la re

vista „Transilvania".

4. PROFESOR NICOLAE DRĂGANU.

1. „Versuri vechi", în „Dacoromania", V, Cluj, 1928, pp. 502—522.

2. „Cei dintâi studenţi româniardeleni la universităţile apusene", în „Anuarul Institutului de Istorie Naţională" din Cluj, IV, Bucureşti, 1928, pp. 419—422 (extras).

3. „Un nou exemplar din Mântuirea păcătoşilor", în „Anuarul Institutului de Istorie Naţională" din Cluj, IV, Bucureşti, 1928, pp. 423—427 (extras).

4. „Date privitoare la istoria comunei Zagra (Rânduri pentru „Cartea de aur" a bisericii gr.-cat. din Zagra)", în „Arhiva So-meşană", Nr. 9, Năsăud, 1928, pp. 65—78.

') In ordinea alfabetică a autorilor. Tot in această ordine s'au trecut şi Institutele la care această activitate a fost centralizată (M=Muzeul Limbii române ; P=lnstitutul de Psihologie.)


172

5. „Cea mai veche „slavoslovie" („doxologie") românească", în „Transilvania", Sibiu, a. 60, Nr. 4—5, Aprilie—Mai 1929, pp. 311—315. .

6. „Transcrierea textelor chirilice", în „Anuarul scoalei de arhivistică", Bucureşti, 1929

7. „Etimologii", în „Dacoromania", V, pp. 328—378. 8. „A) Etimologii; B) Chestiuni sintactice", în „Revista filolo

gică", II (1928), pp. 291—317. 9. „Dări de seamă", în „Dacoromania", V, pp. 677—726.

5. PROFESOR SILVIU DRAGOMIR.

Discurs de recepţie la Academia română despre Constantin Romanul.

6. PROFESOR ONISIFOR GHIBU. 1. Ardealul în Basarabia, Cluj 1928, Tip. „Ardealul." 2. Universitatea Daciei Superioare, Bucureşti 1929, Tip. „Cul

tura Naponală". 3. Casa studenţilor Clujeni, în Almanahul societăţii academiei

„Petru Maior", Cluj, 1929. 4. Articole în „Telegraful român" (Sibiu), „Cuvântul moldo

venesc" (Chişinău). 5. A editat şi provăzut cu o prefală: V. Pârvan : Universi

tatea Daciei Superioare, Cluj, 1928.

Distincţii:

In cursul anului a fost decorat cu „Steaua României" în gradul de Mare ofiţer.

A fost proclamat membru de onoare al societăţii profesorilor secundari de pedagogie din România şi al Societăţii studenţeşti din Cluj „Moldova întregită".

7. PROFESOR GEORGE GIUGLEA.

1. Elemente străvechi in limba română, în Revista Filologică, a. II (1928), Cernăuţi.

2. Note şi fapte de folclor şi filologie, în Dacoromania V (1928), Cluj. Şi extras aparte.

3. Comunicări făcute la „Muzeul limbii române" din Cluj. (V. Dacoromania, V, pp. 897—98.)


173

8. PROFESOR GUSTAV KISCH.

a) Publicaţiuni:

1. „Siebenbiirgen im Lichte der Sprache. Ein Beitrag zur Kulturgeschichte der Karpathenlănder."

In „Palaestra" a societăţii „Akademische Verlagsgesellschaft", Leipzig 1929. 20 c-ale.

2. „Das Banat imSpiegel seiner Ortsnamen." Timişoara 1928. 3 coaie.

3. Critică despre „Walter Scheiner, Die Ortsnamen im mitt-leren Teile des stidlichen Siebenbttrgens" (Balkanarchiv III, 113ff.) Korrespondenzblatt der Vereins fîir siebenbilrgische Landeskunde 1928, 125 ff.

4. Critică despre „Otto Liebhart, Die Ortsnamen des Seklerge-bie'tes in Sfebenbiirgen (Balkanarchiv III, 1 ff.) Korrespondenzblatt 1928, 155 ff.c

5. Articolul „Kisch" în „Jahrbuch der Luxemburger Sprach-gesellschaft" 1928, p. 95.

b) Conferinţe publice:

1. Despre „Ardealul în lumina Hmbei" la Universitatea din Halle a/S (Germania) ca oaspe invitat.

2. Ca membrul „Extensiunei universitare" în Alba-Iulia (1), Bistriţa (2), Reghin (1), Cluj (2), despre „Numele familiare ardelene", „Lessing" (Jubileul aniversării naşterii de 200 ani), „Carpaţii în oglinda limbei".

c) Distincţiune :

A fost denumit „officier de l'ordre de la couronne de chene" din partea Marei Ducese de Luxembourg.

9. PROFESOR GHEORGHE KRISTOF.

a) Esztetikai becslesiink a mai kOzszellem, hatâsa alatt. — Apreciarea noastră sub influenţa spiritului social modern. Cluj, 1928 Pag. 150.

b) Zece ani de viaţă literară a ungurimii din Ardeal. Bucureşti, în albumul jubilar: Ardeal-Banat etc. Pag. 2 1 .

c) Ar erdelyi magyar idoszaki sajto az abszolutizmus korâban. A Kolozsvârt megjeleno lapok. Presa periodică în epoca absolutismului. Ziare apărute la Cluj. Cluj, 1929. Pag. 18.


174

d) Az eszietika nemzetkozi problemâi: Probleme internaţionale în estetica. Cluj, 1929. Pag. 7.

e) Studii, arti.ole şi recenzii literare în revista: Erdelyi Iro-dalmi Szemle, Pâsztortuz şi Raîormâtus Szemle şi în ziarul Keleti Ujsâg.

f) O conferinţă la Timişoara (6. 1. a. c.) despre poez'a lui M. Szabolcska; tiei conferinţe la Ciuj despre A. Ady.

10. PROFESOR IOAN LUPAŞ. 1. Epocele principale în istoria Românilor ed. Il-a în „Biblio

teca istorică Astra" Cluj 1928. 2. Chronicon Dubnicense despre Ştefan cel Mare în „Analele

Academ'ei Române". Bucureşti 1929. 3. Istoria Românilor ed. V şi VI Bucureşti 1929. 4. Istoria Bisericii ortodoxe române ed. II Bucureşti 1929. 5. Lecturi din izvoarele istoriei Române Cluj 1928. 6. A publicat împreună cu dl prof. A. Lapedatu Anuarul

Institutului de Istorie Naţională voi. IV şi V. 7. A redactat „Biblioteca Institutului de Istorie Naţională",

din care numărul 3 cu lucrarea dlui Dr. Sebastian Stanca despre „Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile Moga" se află în cursul apariţiei.

8. A ţinut conferinţe istorice în diferite oraşe, în cadrele Asociaţiunii şi ale Extensiunii Universitare.

9. A făcut comunicări în şedinţele publice ale Academiei Române şi a rostit răspunsul la discursul de recepţie al nouluj Academician prof. Silviu Dragomir.

10. A colaborat la revista Transilvania şi la Biblioteca poporală a Asociaţiunii.

11. PROFESOR CONSTANTIN MARINESCU. In Ianuarie 1929 Academia Regală din Barcelona 1-a distins

cu premiul Patxot (2000 de pesetas) volumul în manuscris intitulat : La politique orientale d'Atfvnse V. (FAragon, rin de Naples.

Lucrarea va fi tipărită de Acatfentra pomenită. In Mai 1929 Dl C. Marinescu a participat la a treia întrunire

a Comitetului Internaţional ăl Ştiinţelor Istorice în calitate de reprezentant al României în cornîsiun&a pentru îtrvăfămintul istoric, întrunirea a avut toc la Veneţia (6—'8 Mai}-

Dl C. Marinescu a fost ates în 1928 membru corespondent al Academiei Române.


175

12. M U Z E U L L I M B E I R O M A N E .

Director : Prof. titular: Sextil Puşcariu.

Raportul dlui Director despre activitatea Muzeului.

I n a n u l 1928—1929 Muzeul Limbei R o m â n e ş i -a c o n t i n u a t ac t iv i ta tea sa de cercetăr i ştiinţifice,*) ţ i n â n d 20 de şedinţe M a r ţ i s ea r a î n t r e orele 5 ^ 8 . La aceste şedinţe a u făcut comun ică r i u r m ă t o r i i d o m n i : Th. Gap idan , N. D r ă g a n u , G. Dicu-lescu, G. Giuglea, G. Kisch, G. Lacea, G. Mar inescu , G. G. M a -teescu, E m . P a n a i t e s c u , S. P u ş c a r i u , E. Pet rovic i , S. P o p , G. I). Se r r a , I . O. Ştefanovici , şi J . Vendryes . Au m a i p a r t i c i p a t la şedinţe şi discuţ i i domni i : Yves Auger , Şt. Bezdechi, G. Da i -covici, I . Breazu , I . Ghinezu, Al. F a v e r o , P . Gr imm, N. Geor-gescu-Tistu, I . Gherghel, I . Muşlea, T. A. N a u m , P . Nişca, şi S e p t i m i u P o p a .

Muzeul Limbei R o m â n e a fost vizitat, p e n t r u biblioteca sa, de s tudent şi s tudente de la F a c u l t a t e a de Li tere şi de profesori d in locali tate şi din a f a r ă . Cu ocazia veni r i i sale la Gluj, Prof. J . Vendryes d in P a r i s a vizi tat Muzeul şi a s tud ia t o rgan iza ţ i a sa , o c u p â n d u - s e şi de pregă t i r i l e ce se fac p e n t r u At lasul Linguis t ic .

Din t re s tudenţ i i şi s tudentele de la Facu l t a t e , u r m ă t o r i i a u t e r m i n a t s au pregă tesc l u c r ă r i de l icenţă: M. Danielîd, Otilia Hoţea , Ort. M a r c u , J u l . Ni ţulescu, Lucia P a p , Lia P u ş c a r i u , M ă r i a P u ş c a r i u , E lena Roşculeţ, Octav ia Toderaş , E lena T u r u c , Ştefania Voiculescu.

Bu le t inu l Muzeulu i „Dacoromania"', a n u l V (1927—1928) , -a a p ă r u t î n 1929 î n t r ' u n volum de 941 de pag in i , cu 8 h ă r ţ i . „ D a c o r o m a n i a " , i nv i t a t ă la Congresu l i n t e r n a ţ i o n a l de o r g a n i za re bibliografică a l revistelor de l inguis t ica r o m a n ă , ţ i nu t la P a r i s , î n l u n a Apri l ie 1929, a p a r t i c i p a t la acest congres p r i n c o n d u c ă t o r u l ei prof. Sext i l P u ş c a r i u . Cu aceas tă ocazie s 'a scos în evidenţă bibl iograf ia ei, b ine o r g a n i z a t ă şi completă .

Luc ră r i l e de c lasa re şi î n r e g i s t r a r e p e n t r u ches t ionaru l „ C a s a " s 'au t e rmina t , ca r togra f i indu-se r ă s p u n s u r i l e î n t r ' o h a r t ă , în tocmi tă de dl prof. I . Ghinezu.

P e n t r u a con t inua acest b u n începu t de a d u n a r e a m a t e r i a l u l u i de l imbă p r i n m e m b r i corespondenţ i d in toa tă ţ a r a , dl Sever Pop a r edac t a t a l trei lea ches t ionar „ F i r u l " ( p e n t r u

*) Un raport amănunţit asupra activităţii ştiinţifice şi administrative, până ta 31-XII—1928 s'a tipărit in Dacoromania V, pp. 894—906.


176

t e rminologia cânepi i , lânei , cu d e p ă n a t u l şi u r z i t u l ) , ca re s'a t r imis vechilor şi noi lor m e m b r i corespondenţ i a i Muzeulu i .

Secţia Indicelui general, de sub conducerea asis tentei Lia P u ş c a r i u , c o n t i n u ă cu e x a g e r a r e a pe fişe a m a t e r i a l u l u i cup r i n s î n studii le a p ă r u t e î n cu r su l acestui a n şi în an i i a n t e r io r i , îmbogă ţ indu-se tot m a i mul t .

L a Secţia bibliografică, a l u c r a t dl prof. N. Georgescu-Tistu ( în p rezen t o rgan i za to ru l şi conducă to ru l Bibliotecii Facu l t ă ţ i i de Li tere d in Bucureş t i ) — cât e r a as is tent la Muzeu, — în co labora re cu I. P a u l , custode-bibl iotecar şi prof. I. Chinezii şi I. Gherghel . Revis ta per iodicelor s t re ine a făcut-o E. Herzog . I n vo lumul V d in D a c o r o m a n i a s'a publicat. Revista Pe r iod ice lor p e n t r u an i i 1925 şi 1926. Această secţie, d u p ă plecarea dlui N. Georgescu-Tistu, e condusă de as is tenta Lia P u ş c a r i u .

Secţia Atlasului Linguistic, condusă de as i s ten tu l Sever Pop , ş i a t e r m i n a t luc ră r i l e p regă t i t oa re p e n t r u anche tă . Ches t i ona ru l a fost r edac ta t , şi s 'au stabili t , deocamda tă pen t ru T i a n s i l v a n i a , punctele de anche ta t .

Biblioteca Muzeulu i a avu t la 31 Decemvrie 1928, 5441 opere î n 7798 de volume şi o colecţie de 116 hă r ţ i . E a s'a spor i t p r i n dona ţ i a r eg re t a tu lu i prof. Vasile Bogrea .

Distincţiuni, publicaţii.

Direc toru l Muzeului , prof. Sexti l P u ş c a r i u , a fost d is t ins cu Crucea de M ă r e ofiţer a Ord inu lu i C o r o a n a Român ie i . — A publ ica t în cu r su l a n u l u i 1928—29 u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i :

1. Et imologi i , în D a c o r o m a n i a V. 2. P e m a r g i n e a căr ţ i lor , î n D a c o r o m a n i a V. 3. Ce e românesc în L i t e r a t u r a n o a s t r ă , î n „ Ţ a r a B â r s e i " ,

No. 1—2.

4. î m p i l a , împieleca, în Revis ta Filologică, I I . 5. Răzgâ ia , în Revis ta Fi lologică, I I . 6. Gicăli, în Revis ta Filologică, I . 7. Despre d iminut ivele româneş t i , în „Omagiu l Scr i jnen" . 8. Douăzeci de scr isor i ale lui Moise Grozea din Răzb . d in

1877, — în A n u a r u l I n s t i t u tu lu i de Is tor ie Na ţ iona lă , IV.

Din t re luc ră r i l e conduse de prof. Sext i l P u ş c a r i u , a u a p ă r u t : D a c o r o m a n i a V., Dic ţ ionaru l Limbei R o m â n e , tom. I . p a r -


177

lea I I , fasc. I I I (car te l -ce) , 1928; tom. TI, lase. VI (holercă-î m b r ă c i n a ) .

Din luc ră r i l e personalului Muzeului s'au publicat u r m ă toare le : Sever Pop: Câteva capitole clin terminologia Calului , i n D a c o r o m a n i a V; Ches t ionaru l „ F i r u l " : Un Ins t i tu t pen t ru s tudiu l Hmbei r o m â n e , în Societatea de m â i n e . 1928. — Ştefan Pasca: Tenn ino log ia calului , Păr ţ i le co rpu lu i . în D a c o r o m a n i a Y.

13. P R O F E S O R KMII, P A N A I T E S C L .

1. Le Limes Dacique. Nouvelies Fouil les et Xouveaux r e -s idtats . Communica t ion faite au YI-е congres i n t e r n a ţ i o n a l des sciences h is tor iques , tenii a Oslo, en aout, 1928. Pub l i ca t î n Rul le t in de la Section His to r ique (Academie R o u m a i n e ) , B u -carest , 1929,

2. Săpături arheologice in Transilvania. în opera comem o r a t i v ă : Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul, B u cureş t i , 1929.

' 3. Protoistoria Daciei (opera lui V. P â r v a n ) . Cluj, A r dealul 1929.

4. Diferite ar t icole în reviste şi z iare .

A fost delegat de că t re Consil iul Facul tă ţ i i de Litere şi F i losofie la congresul is torici lor de l;i Oslo, unde a ţ inut comun ica re despre Limes-vA dacic.

De la 5 F e b r u a r i e 1929 a fost înc red in ţa t cu direcţ ia Institutului de Studii Clasice şi a colecţiilor de arheologie şi a r t ă al ipi te aces tu i Ins t i tu t .

R a p o r t u l special a s u p r a o rgan i ză r i i Institutului va fi p u blicat în Anuarul Institutului.

L a 21 Apri l ie a r ep rezen ta ! Facul ta tea de Litere şi F i l o sofie la. serbarea, cen tenaru lu i ins t i tu tu lu i de arheologie de la Berl in . Gu acest pri lej a ţ inu t o confer in ţă : Neuere Ausgra-bungen in Dacia superior ( S i e b e n b i i r g e n \ cure va fi t i p ă r i t ă î n c u r â n d .

I n v a r a a n u l u i 1928 a continuat , s ăpă tu r i l e şi cercetăr i le arheologice la ca s t ru l r o m a n de la Casei (jud. Someş) . Au p a r t icipat la s ă p ă t u r i u r m ă t o r i i , s tuden ţ i : G. P i n t e a . M. M a c rea , V. G r a p ă , I . F lucuş .

12


178

.14. 1'ROFKSOH GORIOLAN P E T R A N U .

1. „Museum Aclivities in Transulvonia'', î n revis ta a m e r i c a n ă „ P a r n a s s u s " pub l ica tă de College Ar t Associat ion ot Amer ica în New-York , 1929, n u m ă r u l din Maiu .

2. „Die Museen Siebenburgens in den letzten zehn Jahren" î n pub l ica ţ i a : ,,Das Konigreieh R u m ă n i e n " P r a g a , 1929, eda tă de „ P r a g e r P r e s s e " .

o. „Muzeele, monumentele, învăţământul artistic si viata artistică din Ardeal în ultimii sece ani" î n a lbumul . .Trans i l van ia , B a n a t u l , C r i ş a n a , M a r a m u r e ş u l " . 1918—1928. .Bucureşt i , 1929.

4. „Probleme de muzeu la Arad" în „T rans i l van i a " . Anul 59, No. 11 .

5. „Knapp: Main-Franken ( recensie) în „Ost land" . Anu l 4, No. 2. . . > *|

(). „Şovinismul în istoria artei ungare" în „ N a ţ i u n e a " . Anul I I I . No. 111.

15. P R O F E S O R S E X T I L P U Ş C Ă R I E .

(Activitatea şti inţifică pub l ica tă la pag . 175—177).

!<). I N S T I T U T U L DE P S I H O L O G I E E X P E R I M E N T A L Ă .

COMPARATĂ Ş I APLICATĂ.

a ) Lucrări publicate:

F l o r i a n Ştefănescu-Goangă (Directorul I n s t i t u t u l u i ) : Se lecţ iunea capac i tă ţ i lo r şi o r i en ta rea profes ională .

Liviu R u s u : Selecţia copii lor dotaţ i . Nicolae M ă r g i n e a n u : Ps ihologia exerc i ţ iu lu i . L. Rusu , L. Tîologa, N . M ă r g i n e a n u , Al. Roşea . 1). T o d o r a n u :

1 \sihologia configuraţ ie i .

b) I n a f a r ă de acestea s'a con t inua t l u c r a r e a „Conţ inutu l şi evoluţia vieţii rel igioase ind iv idua le" , baza t ă pe ma te r i a lu l cules p r i n metoda ches t ionaru lu i , de L. Bologa, as is tentul I n s t i tu tu lu i .

c) S'a începui şi con t inua t în tot cu r su l a n u l u i lucrarea dlui Al. Roşea, as i s ten tu l Ins t i t u tu lu i , cu p r iv i re la d iagnos t i carea capaci tă ţ i i min ta le a copii lor subnorma l i .


17-9 Г '

Biblioteca Institutului.

.Biblioteca In s t i t u tu lu i s'a spori t în cu r su l a n u l u i şcolar 1928—29 cu 1(55 vohime.

Biblioteca c u p r i n d e la 1 I u n i e 1929. 2549 volume. I n sa l a de lec tură a In s t i t u tu lu i , pusă zilnic la dispoziţ ia

s tudenţ i lor dela 9 dim. p â n ă la o ra 7 sea ra , se găsesc şi 24 de reviste s t re ine şi r omâneş t i de special i tate .

17. P R O F E S O R : GIANROM EN1GO S E R R A .

1. „Cener i e Faville'". D a c o r o m a n i a V 426—467. 2. H e r b a dan ica = h e r b a dac ica? Revista Filologica I I 97 u. >>. Reeensi i î n Zei tschrif t fiir Or t snamenfo r schung . V 9 0 —

3)7; Archivio Elottologico I t a l i a n o X X I I . 4. N u m i r e a ca „socio effetivo" a Societâ Storica S u b a l p i n a : Societâ S tor ica Novarese : Societâ Piemontese di Archeologia e Belle Art i .

18. P R O F E S O R : FLORI AN Ş TEFĂNESGU-GOANGA.

(Activitatea şti inţifică publ ica tă la pag . 178).

ii). P R O F E S O R : M A R I N STEFA.NRSCU.

Ediţia I I d in luc ra rea „ P a t r i e şi N e a m " , Bucureş t i , Cui 4 u ra Naţ iona lă . 1928.

20. P R O F E S O R : I). M. TEODOR ESCU.

1. A ţ inut două conferinţe, la Univers i ta te î n cadrele Astrei <\ Itotemmwi universitare, cu subiectele:

a ) Dobroueu: O p r iv i r e genera lă a s u p r a s t rânse lo r legătur i d in t re provinciile r o m â n e de dincoace de Munţ i şi p rov incia d u n ă r e a n ă , din cele ma i vechi t impur i până în zilele noas t r e . ' Cu pr i le jul Semicen tena ru lu i Dobrogei) .

b) Cetatea dacă dela Costeşti ( jud. Hunedoara"! : E x p u n e rea, rezul ta te lor u l t imelor s ă p ă t u r i arheologice p e n t r u desgro părea ru ine lo r in te resante i cetăţi dace.

"2. In c u r s u l veri i s 'au c o n t i n u a t aceste s ă p ă t u r i , de sg ropân -4lu-.se complet ru inele cetăţi i . S 'au făcut r id ică r i l e topograf ice , m ă s u r ă t o r i l e si fotografiile necesare p e n t r u publ icarea ş t i in ţ i -

12*


http://4lu-.se

180

i'ică a. acestor r u ine , c a r i ne p u n în fata une i l ă tu r e ex t rem de in te resan te şi p â n ă a c u m a nebănu i t e a civilizaţiei s t rămoş i lo r noştr i daci .

In a cela .ş tini]) s 'au făcut studii le si s 'au luai m ă s u r i l e necesare ca în arm! viitor să se înceapă cercetarea arheologică şi a celorlalte cetăţi dace d in ţ inu tu l acesta.

21 . P R O F . S U P L I N I T O R : ROMUL VUIA.

1. Le M.usć-e E tnnograph ique de T r a n s y h a n i e â Cluj . în -•jMouseion" Bul le t in de i'Officc in t e rna ţ iona l des musees . P a r i s 1928.

2. Aşezările, casa şi. portul ţ ă r a n u l u i r o m â n din Ardea l şi B a n a t în Monografia, a p ă r u t ă cu ocazia mar i lo r s e rbă r i ale Unir i i . Bucureş t i , 1929.

S'a con t inua t şi în acest a n cu a d u n a r e a ma te r i a lu lu i de folklor pen t ru a rh iva ce se păs t rează în m a n u s c r i s la Muzeul .Etnografic-.

22. C O N F K H E i N Ţ I A R DK.F.: CONSTANTIN DIGULESII .

Al tgermauische Bestandte i le und die r u m â n i s c h e Kont i -nui tă t s f rage , e x t r a s de 52 pagini din Zeitschrift fiir r o m ă n i s c h e Philologie, Haa le -Saa l e . Rd. NL1X.

23. C O N F E R E N Ţ I A R UROY.: LIXIV HVSV.

(Activitatea ştiinţifică publicată la pag. 178).

24. LECTOR: S E V E R P O P .

(Activitatea ştiinţifică publ icată la pag. 175—177).


V.

FACULTATEA DE ŞTIINŢE BCU Cluj / Central University Library Cluj

A ) D e c a n a t u l 1 . Raportul D-lui Decan

(asupra activităţii Decanatului Facultăţii de Ştiinţe în acest an şcolar.>>

. înscrierile în Facu l t a t e a u avu t Ioc în t re 1 — Io Oct. 1928. p r e h m g i n d u - s e p e n t r u cei ca re aveau de trecut' baca lau rea tu l în Septemvr ie 1928, p a n ă la 1 N'oemvrie 1928, conform adresei Min is te ru lu i Instr . . . \o . 131.241—1928.

Reînscr ier i le au avu t loc în in te rva lu l dela 1—15 Oct. 1928. co i i t inuându-se cu a p r o b ă r i speciale p a n ă la 81 Oct. 1928.

N u m ă r u l total al înscr ie r i lor a fost pe a n u l şcolar 1928'29 de 455 din care 193 s tudente şi 202 s tudenţ i .

Cursur i l e şi lucrăr i le la diferitele Ins t i tu te ale Facu l tă ţ i i s 'au ţ inu t în mod regu la t conform p rogramelo r .

Sch imbăr i în persona lu l didact ic al Facul tă ţ i i n ' a u avut loc în cu r su l acestui an .

Facu l t a t ea a ap roba t u rmă toa re l e concedii :

1. 1)1 profesor Gh. Vâlmn, t i t u l a ru l ca tedre i de Geografie genera lă , concediu de boală pe tot anu l , sup l in i t fi ind de dl Sabin Opreanu, profesor la Academia Comercia lă , conform a p r o băr i i Min is te ru lu i Ins t r . cu adresa 4542/929. 47.371/929. 47.371/929.

2. Dl profesor Nicolae Abraniescii. t i tu la ru l catedrei de Geometrie descr ipt ivă şi inf ini tezimală, concediu de boală în t r e 1 Mar t i e şi 31 I u n i e 1929. supl in i t fiind de dl profesor Petre Sergescn, conform adreselor Minis terului Instr . No. 26.118 din 1929 şi No. 57.728/929.

3. Dl profesor .llex. Borza-, t i t u l a ru l catedrei de Botan ică s is temat ică , dela 1 I u n i e 1929, da t ă de la care a fost chemat să îndep l inească funcţiunea de Secre ta r Genera l al Minis te ru lu i de Ins t r . , conform adresei Minis te ru lu i In s t ruc ţ iun i i N"o. 69269/1929.


183

Cât priveşte act ivi tatea şti inţifică a profesori lor F a c u l tăţi i t rebue să r e m a r c :

1. Activi tate inter-univer sitar ă, des făşura tă p r i n l u c r ă r i speciale executa te î n Ins t i tu te le şi L a b o r a t o r ii le conduse de Dior şi p r in publicaţii le date la l umină .

2. Activi tate extra-universitară, des făşura tă p r in conferinţe ţ inu te în c a d r u l . .Extens iuni i U n i v e r s i t a r e " şi a „Ast re i" .

Legătur i le cu celelalte un ive r s i t ă ţ i a u fost ţ inute s t r â n s p r i n conferinţele şi cu r su r i l e ţ inu te la aceas tă Facu l t a t e de că t re m a i mul ţ i profesori s t r ă in i aşa d u p ă cum s'a men ţ iona t la pag ina 8—11, din acest A n u a r .

Decan, IO A N PO PE SCI M ' OiTEŞTf.

2. Personalul Decanatului.

- " ' Decan:

1. I 'OI 'KSCU-VOITKSTI .

P r o d e c a n :

I. Armele scit.

Secre ta r : V. Mehedineu Aju tor - secre ta r : Emil Deva Dactilograf: Sofia P a p P r i i n pedel: J a c o b Mureşan Pede l : V. Chior a n Laboran t : T. Pe t ean .

3 . Personalul Didactic.

Profesori titulari:

Abramescu S'wolae, nă scu t la 30 Mar t i e 1884, în T â r g o -vişte-DâmbovJţa. doctor în ştiinţele ma tema t i ce . Profesor t i tu l a r la ca t ed ra de Geometrie ana l i t i că . M e m b r u a l Societăţi i ma temat i ce şi a l Societăţii As t ronomice din F r a n ţ a , al Societăţi i ..Circolo Matemat ica di P a l e r m o " , al Societăţ i i Unione ma t .


184

i t a l i ana , al Societăţi i „Gazeta m a t e m a t i c ă ' ' din Bucureş t i , al Societăţi i de şt i inţe d in Cluj şi Bucureş t i , al Societăţii rog. rom. de Geografie.

Angelewu Aurel, nă scu t la 1Г> Apr i l ie 1886, în P l o e ş t i - P r a -hova, doctor în şti inţe ma tema t i ce , dela Univers i t a tea din Par i s . P rofesor t i tu la r de teoria funcţ iuni lor . Directorul l abo ra to ru lu i p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l matemat ic i lo r . M e m b r u al Soc. de şt i inţe din Cluj şi Bucureş t i , al Soc. ma tema t i ce din F r a n ţ a . Decan în 1927—28.

Amj]wlu\ă Titeodor. născu t în a n u l 1882, doctor în m a t e mat ic i . Profesor t i tu lar la ca tedra de Algebra supe r ioa ră . Membru a l Societăţi i r o m â n e de şt i inţe din Bucureş t i , al Soc. de ş t i inţe din Cluj . al Societăţii Gazeta ma t ema t i că . M e m b r u al Societăţi i de ma temat i c i din F r a n ţ a şi al Societăţii As t ronomice din F r a n ţ a .

Borza Alexandru, nă scu t în a n u l 1887, în Alba-Iu l ia , doctor în şt i inţe n a t u r a l e , l icenţiat în teologie. Profesor t i tu la r de Bo tan ică s is temat ică . Directorul In s t i t u tu lu i de Botan ică Sistemat ică , al Muzeului Botanic şi al Gradinei Botanice din Cluj . P r o d e c a n în 1919—20, 1920—21, f. vicepreşedinte al Comis iu-nei pen t ru e x a m i n a r e a cand ida ţ i lo r de profesori. Membru în secţ iunea ştiinţifică a „Asociaţiei Astra"' din Sibiu. Membru corespondent a l „Societăţi i botanice cehoslovace** al „Societăţ i i de h o r t i c u l t u r a " d in Lyon si al Societăţi i T r a n s i l v a n e de Şti inţe N a t u r a l e din Sibiu. P r o t o p o p o n o r a r . Membru al Societăţi i de Şti inţe din Cluj şi Bucureş t i , al Soc. Botanice din F r a n ţ a , al Soc. reg. rom. de Geografie şi al R e u n i u n e i r o m â n e de biologie, secţia Cluj . Membru onor. al Societăţii de ho r t i cu l tu r a din Ho-m â n i a .

Bratu (Iheorghe, născu t la 2Г) Feb rua r i e 1881 în Bueureş t i -llfov. Doctor în ştiinţele ma tema t i ce dela Univers i ta tea din P a r i s . Profesor t i tu lar de Calcul d i ferenţa l şi in tegra l . P r o d e can 1921 — 1922, 1922—23. 1924—2.'). Decan 1923—24. Membru al Societăţ i lor u r m ă t o a r e : Societatea de şti inţe din Cluj . S o c de ş t i inţe din Bucureş t i , S o c Gazeta Matemat ică din Bucureş t i , Societe m a t h e m a t i q u e de F r a n c e , Societe As t ronomique , de F rance şi Circolo matemat ico di P a l e r m o . I ta l ia .

Ilurilcann Ştefan. General .


185

Dima A. Gheorghe, născu t la I Mar t i e 187(i în l a ş i - I a ş i , doctor în ştiinţele fizice. Profesor t i t u l a r de fizică genera lă exper imenta lă . Directorul in s t i tu tu lu i de Fizică generală exper imenta lă .

Grinţescu Ion. născu t la 13 I a n u a r i e 1874 în Broş teni -Xeainţ, doctor în ştiinţele n a t u r a l e . Profesor t i tu la r de botanică gene ra l ă ( ana tomie şi fiziologie vegetală) . Di rec toru l I n s t i tu tu lui de Botan ică genera lă . Membru al Societăţii lielvetice de Şti inţe na tu ra l e . Membru în Comitetul Societăţii de Şti inţe din Cluj. Membru al Soc. Heg. Hom. de Geografie şi a l Soc. Deutsche Botan ische Gesellschaft, Berl in . M e m b r u al Reun i linei r o m â n e de biologie, secţia Cluj .

lnaa George, născut la 13/25 Octomvrie 1875. în Braşov-Braşov , doctor în ma temat i c i . P rofesor t i tu lar al Catedrei de Matemat ic i generale . Membru al Societăţi i de Şti inţe din Cluj şi al Societăţii Reg. Rom. de Geografie. Comandor al Coroanei Românie i .

Maior ' August in. născu t la 21 Augus t 1882 în Reghinul -Săsesc-Mureş T u r d a . I ng ine r , (s tudii matemat ico-f iz ice) . P r o fesor t i tu la r de Fizică teoretică şi ap l ica tă . Fost director cent r a i P . T. T., Cluj . Membru în Comitetul Soc. de şti inţe din Cluj . Membru a Soc. gen. a Ing ine r i lo r din Român ia . Membru al Soc. Reg. Rom. de Geografie.

Metuţiu Yasile. născu t la 3 i a n u a r i e 1881 în Năsăud-Bi s t r i ţ a -Năsăud . doctor în geografie. Profesor t i tu la r de geograf ie . F iz ica descr ipt ivă. Directorul Labora to ru lu i de Geografie Fizică. Membru al Societăţii de şti inţe din Cluj. Membru în Comitetul Societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer . .Steaua Horn.", Cav. „Coroana R o m a n i c i " cu spade , „St. S t a -n i s l a s" cu spade .

Ostrogorich Adrian, nă scu t la 1(5 August 1870 în Lerce, I ta l ia , doctor în chimie şi d ip lomat în F a r m a c i e dela Univers i ta tea din Florenţa ( I t a l i a ) . Profesor t i tu la r de chimie genera lă . Director al Ins t i tu tu lu i de chimie şi al l abo ra to ru lu i de chimie genera lă . Decanul Fa tu i t ă ţ i i de ştiinţe în anu l 15)21—22. Decan reales pe anu l şcolar 15)22—23. Membru al Societăţii i taliene de chimie ( R o m a ) , al Societăţii i tal iene de chimie i ndus t r i a l ă şi ap l ica tă (Mi lano) , precum şi al Societăţii de chimie din F r a n ţ a (Ra r i s ) . Vicepreşedinte al Societăţii rie Şti inţe din Cluj . fost vicepreşedinte al Societăţi i de


186

Şti inţe şi al Reuniunei biologice clin Bucureş t i . Reprezen tan tu l R o m â n i e i şi al Societăţi i de Şt i inţe din Bucureş t i , la Congre sul in t e rna ţ iona l de chimie ap l ica tă , ţ i nu t la R o m a în 1900. Reprezen tan tu l Român ie i si al Societăţii ele Şt i inţe din B u c u reşt i la serbăr i le in te rna ţ iona le în onoarea lui Anedeo Avogadro . ţ inu te la Tor ino în 1911. Reprezen tan tu l Românie i la se rbăr i le celui de al Xl - l ea cen tena r al înf i in ţăr i i Universi tăţ i i din Pa r i a (1925). Reprezen tan tu l Românie i la serbăr i le în onoarea memoriei lui .Stanislav Gannizzaro , cu ocazia p r imulu i centenar al naş ter i i sale (Pa lo rmo , 1920).

Medalia j u b i l a r ă „Carol 1". C o m a n d o r al Coroanei R o m â niei, ofiţer „Corona d ' l t a l i a " .

I'nimcH-YoUesti Ioan, nă scu t la 18 Noomvrie 1870 în com u n a Voiteşti-Gorju, doctor în ştiinţele na tu r a l e dela Univers i ta tea din Par i s . P rofesor t i t u l a r de Geologie şi Paleontologie. Direc tor al Ins t i tu tu lu i de Geologie şi Paleontologie. Meni brii: geolog colabora tor şi fost geolog, şef al Ins t i tu tu lu i Geologic af Român ie i . Membru al Societăţii geologice franceze (Soc. geol. de F r a n c e ) . Membru al Soc. „Geologische Gesetlschalt in Wien" . Membru al Soc. Regale R o m â n e de Geografie. Membru al Soc. de şt i inţe din Cluj. Membru al Soc. Linneenne de Lyon. Membru a l Asoc. Ing ine r i l o r şi Teohnicieni lor din i n d u s t r i a m i n i e r ă din-România . Membru al Soc. Amer ican Asociation of Petroleui t geologists. Colabora tor la Revue de geologie et des Science* Con nex es.

Medalia jubilară. „Carol I". Răsp l a t a Muncei cl. I, Of i ţer al Coroanei Românie i . Meri tul i n d u s t r i a l cl. I.. Războiul 19K> şi 1 9 1 0 - 1 9 1 8 .

liamviţd (!. IC inii, născu t la 15 Xoemvrie 1808 la i a ş i . Licenţ ia t în drept. ( P a r i s 1889). Doctor în ştiinţele n a t u r a l e ( P a r is 1890). Subd i rec to ru l l abora to ru lu i Arago , a n e x a Sorbonei d in P a r i s (1900—1920). P rofesor t i t u l a r de Biologie si Directorul In s t i t u tu lu i de Speologie ( t Mai 1920). Directorul revis telor „Archives de Zoologie exper imenta le* et generales — P a r i s " . „Bio-sueologiea, otudes su r l 'histoire na ture l le tiu Domaine sou-t e r r a in P a r i s şi C lu j " şi „Lucră r i l e Ins t i tu tu lu i de Speologie-Clu j" . Preşedinte de onoare al „Socićte Zoologique de F r a n c o — P a r i s " . P reşed in te (1910) al „Soeiete de Speologie — P a r i s " , i ' reşedinţele Academiei Române (1927—1929) . Preşedin te le So-


187

eietăt i i de Şti inţe d in Cluj . Sena to ru l Univers i tă ţ i i d in Cluj. ' 1922—1926) .

Rădulescu Dan, n ă scu t la 13'26 Noemvr ie 1884, în Bueu ns l i - I l fov , doctor în chimie. Profesor t i tu la r de chimie fizi-cală. Directorul l abo ra to ru lu i de chimie fizică. Membru al Societăţ i i de Şti inţe d in Cluj , a l Societăţi i de chimie din P a r i s , al Societăţi i de chimie d in Ber l in .

Scriban A. loan, nă scu t în Noemvr ie 1879 în iaşi , doctor in ştiinţele n a t u r a l e . Profesor t i tu la r de Zoologie şi Ana tomie C o m p a r a t ă . Directorul I n s t i t u tu lu i Zoologic. Membru al Societăţi i de Şti inţe din Cluj . Membru al Soc. Reg. Rom. de Geografie.

Spacu Gheorghe, nă scu t la 5 Decemvrie 1883 în l a ş i - I a ş i . doctor în chimie. Profesor t i t u l a r de chimie a n o r g a n i c ă şi a n a litică. Direc tor a l Labo ra to ru lu i de chimie a n o r g a n i c ă şi a n a litică. P r o d e c a n în 1923—24. Decan în 1924—25. Rector în 1925—26. P r o r e c t o r 1926—27. Membru corespondent al Academiei R o m â n e . Sec re ta r genera l al Societăţ i i de Şti inţe d in Cluj . Membru a l Societăţii de chimie d in P a r i s . Vicepreşedinte a l Societăţ i i de chimie din Bucureş t i . M e m b r u al Societăţi i chimice din Ber l in .

Stanciu Victor, n ă s c u t la 28 Octonivrie 1884 în Viştea de jos-F ă g ă r a ş , doctor în ştiinţele n a t u r a l e . P rofesor t i t u l a r de Mineralogie şi Pe t rograf ie . Director al In s t i t u tu lu i de Mineralogie şi Pe t rogra f ie . Membru a l Societăţi i de Şt i inţe din Cluj. Membru a l Societăţ i i Reg. Rom. de Geografie şi al Secţ iunei Şcolare a „Asoc ia ţ iune i" d in Sibiu. Membru a l Asoc. Ing ine r i lo r şi Tehnici lor din I n d u s t r i a m in i e r ă din R o m â n i a . Ofiţer al Coroanei Române.

Valsau George, n ă scu t la 22 I a n u a r i e 1885 în Bucureş t i -llfov, doctor în li tere. P rofesor t i t u l a r de geografie genera lă . Directorul Ins t . de Geografie. M e m b r u al Academiei Români ' . Membru în Comitetul Soc. Reg. Rom. de Geografie. Membru in Comitetul Soc, de Şti inţe d in Cluj. P rez iden t al Soc. e tnografice rom. Membru în . ,Amer ican geographica l Society". Membru în „Groupe (FEtudes Geographiques de la S o r b o n n e " C o m a n d o r al Coroanei Românie i .

Profesori адгедаЏ:

<lrndinesru Aristide. născut la 28 F e b r u a r i e 1880 în co-


188

m u n a Giros, Jiid. Neamţ , doctor în Ştiinţele N a t u r a l e . Profesor a g r e g a t la ca t ed ra de Fiziologie genera lă ( a n i m a l ă ) . Director a l Ins t , de Fiziologie genera lă . M e m b r u al R e u n i u n e ! R o m â n e de Biologie, secţia Bucureş t i şi Gluj. Membru al Soc. Reg. Rom. de Geografie şi al Soc. Na tu ra l i ş t i lo r , Bucureş t i .

Petre Scrgescn, n ă s c u t la T.-Sever in la 3 Dec. 1893. Doctor în ştiinţele ma tema t i ce şi l icenţiat î n filosofie. Profesor ag re gat de geometr ie ana l i t i că de la 1 Febr . 1928. Membru al Societăţ i lor u r m ă t o a r e : Asociaţ ia F r a n c e z ă p e n t r u î n a i n t a r e a .ştiinţelor; Societatea m a t e m a t i c ă d in F r a n ţ a ; Societatea astronomică din F r a n ţ a : Societatea Matemat ică din Po lon i a : Gir-colo Matemat ico di P a l e r m o : Gazeta Ma tema t i că : Societatea Pol i tecnică R o m â n ă ; Societatea R o m â n ă de Filosofie: Societatea de şti inţe d in Gluj. P re şed in t e a l Societatei R o m â n e de M a temat ice (Bucureş t i ) . M e m b r u confe ren ţ ia r al Univers i tă ţ i lor l ibere d in Ploeşt i şi Cra iova . M e m b r u al Comite tu lu i Ligei Cult u r a l e Gluj. Corespondent al Secţ iuni lor „Asocia ţ iunei" . Meni b r u de onoare al Ateneului N. I o r g a din Bucureş t i şi al Asociaţiei P r i e t in i lo r Poloniei din Bucureş t i .

Tănăsescu loan, n ă scu t la 23 F e b r u a r i e 1892 în Bucu re ş t i -Ilfov, doctor în chimie, profesor ag rega t la ca tedra de Chimie o rgan ică . Membru al Soc. de şt i inţe d in Cluj . Membru al Soc. de Chimie P a r i s . M e m b r u al Soc. de Chimie Ber l in .

Profesori suplinitori: Gh. Bratu. t i t u l a r la ca ted ra de Calcul diferenţ ia l şi in

tegral , supl ineşte ca ted ra de Ast ronomie , dela 1 Mar t i e 1928.

Profesori angajaţi: Bene Gabriel Jeannel, nă scu t la 22 Mar t i e 1879 în P a r i s

-— F r a n ţ a . Doctor în şt i inţe. Profesor t i t u l a r de biologie. Membru corespondent al Academie i - R o m â n e . Cavaler al Legiunei de onoare . Ofiţer al Stelei Român ie i .

Profesori de onoare:

Dimitrie Pompeiu. doctor î n şt i inţe. Profesor t i tu la r de Ana l i ză s u p e r i o a r ă . Director a l S e m i n a r u l u i de ma temat i c i . P rofesor t i tu la r de Mecanică la Univers i ta tea d in Bucureş t i . Fos t preşedin te al Consi l iului p e r m a n e n t de ins t ruc ţ ie . Mem-


189

b r u corespondent a l Academie i R o m â n e , m e m b r u al Soc. „Ci r -colo Matemat ico di P a l e r m o " . Membru a l Societăţi i Matemat ice d in F r a n ţ a . Ofiţer a l Legiunei de onoare . Profesor agrega t ia Univers i ta tea d in P a r i s .

Adjunct:

Pierre A . Chuppuis, doctor în şti inţe. Conferenţ ia r anga ja t . Subdi rec tor al I n s t i t u tu lu i de Speologie.

Conferenţiari:

(leorye Athanasiu, născu t în anu l 1893. Doctor în Fiz ică dela Sorbona . Conferenţ ia r supl . de Fizică . M e m b r u a l Soc. F r a n c e z e de Fizică. Coroana Românie i cu spade şi cu pangl ică de v i r tu t ea mi l i t a r ă .

Raluca HI pan, nă scu tă în a n u l 1894. Doctor în chimie dela Univers i ta tea d in Cluj. Confe ren ţ i a ră sup l in i toa re de Chimie A l imen ta r ă . M e m b r ă a Societăţii de Şti inţe din Cluj şi a Societăţ i i de Chimie din P a r i s .

D. V. Ionescu. Doctor în m a t e m a t i c i din P a r i s . Conferenţ i a r de Anal iză ma tema t i că . Fost elev al şcoalei n o r m a l e s u p e r ioa re d in P a r i s . Membru al societăţ i lor: de Matemat ică din Bucureş t i ; de Şti inţe d in Cluj : Gazeta Ma tema t i că ; Societe m a -thema t ique de F r a n c e : Association des anc iens eleves de l 'Ecole N o r m a l e Supe r i eu re .

4. Personalul ştiinţific ajutător. Şefi de lucrări:

t. A n a Livia R a d u . Jnst i t . de Fiziologie genera lă 2. E u g e n E p u r e , .. Zoologie 3. Dr . Ştefan Mateescu. Insti t . de Geologie-Paleontologic 4. Dr . Victor La ţ iu . Inst, de Mmera log ie -Pe t rogra f i e 5. Victor M a r i a n . Instit . de Fiz ică teoret ică ti. Augus t in Roth . .. „ genera lă 7. Dr . R o m u l Vuia . ., .. Geografie 8. A u r e l i a n Flor inescu. .. .. „ 9. Dr. T iesenhausen M. .. .. Bo tan ică generală

10. Dr. E m i l P o p , •• ,. .. s i s temat ică 11 . E . N y a r a d y , k tnservator al Muzeul. Bo tan ic 12. Cornel Giirtler. şef de Cu l tu r ă la G r ă d i n a Bot.


190

.13. Dr . Gh. Gheprghiu , 14. A. Georgescu, if>. G. Ostrogovich, 16. Dr . Ra luca Hi pan , 17. Dr . Elena Tănăseseu 18. Ion A r m e a n c a , 19. Dr. D. V. ionoscii.

1. Aneta Gheorghit i . 2. Victor P o p , 3. Va le r iu P u ş c ă r i a . 4. M a x i m Ioan , 5. A. Giorogar iu , 6. I o a n M a x i m , 7. Trofimov Leonida . 8. Ţ ă r a n Eugen ,

9. Vi ta lyoş El isabeta . 10. Someşan L a u r i a n . 11. M o r a r i u Tiber iu. 12. Bozac Ioan , 13. Nemeth Ioan . 14. Bujoroanu Gheorghe. Io . Dr. Medean Victoria 16. Tănăseseu M ă r i a , .17. Dr. Gr. Bălăeescu. 18. Al. Silberg, 19. Dr. S. S e c â i e a n u ,

20. Macovschi Eugen, 21 . Dr. Dick Iosif, 22. A r m e a n u Virgil , 23. Maearovic i Con st., 24. Murgu lescu II ie. 25. Grecu G.. 26. Pe t rescu Virgil , 27. Bărbu lescu \ ' i c . 28. Alexa Vasile, 29. Mus t a Ştefan. 30. S | ) i r i ( | o n Z v o n - a .

Ins t i t . de Chimie genera lă Lab. de Chimie o rgan ică Lab. de Chimie o rgan i că Lab. de Chim. a n o r g a n i c ă - a n a l i t , Lab. de Chimie fizicală ()bser va toru 1 Ast ronom ic

Asistenţi:

Instit . de Fiziologie genera lă .. Zoologie

., ,. Speologie .. Geologie-Paleont, ,, M inera log ie -Pe t rogr .

„ ,. F iz i că teoretică ,. ,, F iz ică teoretică

gene ra l ă ,, genera lă ,. Geografie ,. Geografie

,.. Botanică genera lă ,. Botanică genera lă

s is tematică ,. Chimie genera lă .. Chimie genera lă ,. Chimie genera lă

Laborat . de Chimie o rgan ică

a n o r g a n i c ă

Labora t . de Chimie fizicală Labora t . de Chimie fizicală Labora t . de Chimie fizicală

,, Î n v ă ţ ă m â n t . Ma temat . S e m i n a r u l de Matematici .


191

Preparatori:

1. M o r a r i i ! Iu l iu . 2. H o m e i u Vasile,

•Ђ. Benesch F r i d r i e h , i . Pogorievici Nicolae. 5. Nipalescu Octavian,

•*). Stoicoviei Eugen , 7. P a s c u Eugen , 8. P i ck Gheorghe, 9. Bu lcu Gheorghe,

10. Ha ţ i egan A l e x a n d r i n a , 11. Neteu E lena , 12. Keimesch E r v i n . 13. Pe ter fy Ştefan, 14. Mesa roş <Emil. 15. Galea Virgil , l(>. T a n i s l a u Ionel , 17. Socolov Nieulac . 18. Lia Dima , 19. Suc iu Gheorghe, 20. Uzescu FI., 21 . Cons tan t in eseu D.

Ins t . de Fiziologie genera lă „ Zoologie ,. Zoologie „ Zoologie „ Geologie-Paleontologie

Minera logie-Pet rogra t ' i e „ F iz ică teoret ică „ F iz ică teoret ică ,, F iz ică gene ra l ă ,, Geografie „ Geografie „ Bo tan i că genera lă „ B o t a n i c ă gene ra l ă ., Bo tan ică s i s temat ică „ Chimie genera lă „ Chimie gene ra l ă

Lab. de Chimie o r g a n i c ă Lab . de Chimie a n o r g a n i c ă Lab. de Chimie a n o r g a n i c ă

fi zicală ,. Observa toru l As t ronomic

5. Tabloul doctorilor promovaţi în acest an şcolar. ' 1. P o p Emi l , Şt. N a t u r a l e 2. B e n a - M e d i a n Victoria , Chimie 3. Vancea August in . Şt. N a t u r a l e

6. Tabloul licenţiaţilor din acest an şcolar. (1 Oct. 1928—30 Iunie 1929.)

1. (h 'ăşai i Gheorghe. 2. P i ck Gheorghe. 3. Demeny Zol tan ' i . Botezatu Nicolae, 5 . Macovschi Eugen , ii. B u s u Aurel , 7. Focşă i i eanu Mihai l . . 8 . Da vid Gheorghe,

Matemat ic i Matemat ic i Matemat ic i ( M m ie Chimie Matemat i c i Matemat ic i Matemat ic i

1). B r ă t i a n u N. P . Gheorghe. Matemat ic i


192

10. M ă r g i n e a n Ioan , 11. Popeseu E c a t e r i n a , 12. Ba l t a Cornel ia , 13. R a d i u s Ida . 14. H a r e g a Xina , 15. Someşan Laur i an , • Hi. P r m e z i n g e r Ştefan, 17. Bogdan Cons tan t in , 18. Nemetb i o a n , 11). Gherman Coriolan. 20. P i m i t r i u Olimpia. 21 . Bozac -Pop 'Valeria. 22. Gheiebeţiu Aurel ia . 23. G h e r v e s c u - J o v i p o l i - L u m 24. Ca tona Georgina. 25. Gohan Lucre ţ ia , 26. Ferenczi A l e x a n d r u . 27. Viciu Aurel . 28. Bozac Ioan, 29. Chi rea A v r a m . 30. B ă g ă i a n Silvia, 31 . Heidel Egon, 32. F r i p t u l Nicolae, 33 . Pogor ievic i Nicolae. 34. Svetenco Glaudia,-35. Stoicovici Eugen , 36. M o r a r i u Tiberiu, 37. Ţapova Lidia, 38. Mozer Olga, 39. Popov ic i -Ba r t Lucia , 40. Las l ău E m i l , 41 . Suc iu Gheorghe, 42. Moldovan-Mel ian M ă r i a 43. M o r o ş a n u Ioan , •14. Si lagbi Andre i , 45. S imonet t i Viorica. 46. Neteu Elena , 47. H a ţ i e g a n A l e x a n d r i n a , 48. B i n d e r Vic tor ia . 49. Macavei Vasile,

Matemat i c i Geografie cu Is tor ie Şt. N a t u r a l e Geografie. Is tor ie Geografic cu Xa tu ra l e Geografie cu Is tor ie Geografie cu Istorie Matemat ic i Matematica Matematici

Geografie cu X a t u r a l e Geografie cu Xa tu ra l e Geografie cu Istorie

'etia Matematici Geografie cu Is tor ie Şt. N a t u r a l e Şt. N a t u r a l e Matemat ic i Şt. Xa tu ra l e Fizică Fizică Matematic i Geografic eu N a t u r a l e Geografie fu X a t u r a l e Geografie cu Naturale; Chimie Geografie cu N a t u r a l e Geografie cu Istorie Geografie cu X a t u r a l e Şt. N a t u r a l e Matemat ic i Chimie

i Geografic eu N a t u r a l e Geografie cu N a t u r a l e Geografie cu N a t u r a l e Geografie cu N a t u r a l e Geografie cu N a t u r a l e Geografie cu N a t u r a l e Geografie cu N a t u r a l e Matemat ic i


193

50. SeCula Ioan , 51. N i c o a r ă Silvia, 52. La t iu Era . Aug. , 53. Sdcalov Nicolae,

7. Lista bursierilor a) In

1. B ă g ă i a n Lucia , N . I.*) 2. Geuca M ă r i a , G. N . I I I . 3 . D iaconu Sofia, M. I I I . 4. Galu E u g e n i a , G. I . IV. 5. Gael Otilia, G. N . IV. 6. Grinţescu M ă r i a , G. N . I . 7. Gherghely M ă r i a , G. N . I I I . 8. I s t r a t e Valer ia , G. I I . 9. Mihă i l eanu Georgeta, M. I .

10. Moldovenescu I l eana , M. I I . 11. Oanea F i lomida , N. I I . 12. Sonea Măr i a , N. I . 13. Teodorescu J u s t i n a , G. N . I . 14. Suc iu S i m i n a , G. N . I I . 15. Stefu Cons tan ta , C. I . 16. B a n c i u A l e x a n d r u , F . C. I . 17. B a r t h a A l e x a n d r u , G. N . I I . 18. B ă l e a n u Gheorghe, M. I I I . 19. B o g d a n Andre i , G. I I . 20. B a u m g a r t n e r Iosif, M. I I . 21 . C r u c e a n Ştefan, M. I I . 22. C ă d a r i u I o a n , G. I . 23. Drăgu lescu Goriolon, G. IV. 24. D u c a r i u Nicolae, M. I I I . 25. Degan Cornel , N. I I I . 26. Dihoiu Gheorghe, M. I I I . 27. Dumi t r e scu Mar in , M. I I . 28. G h e r m a n J u s t i n , N . I I I . 29. Guzun Leonida , M. I I I . 30. Georgescu Atanas ie . N . I . 31 . J u c u I o a n , M. I I . 32. I sopescu Alexei, C. I .

*) Secţia şi anul.

Geografie cu Is tor ie F iz ică Chimie Chimie

din acest an şcolar. ură : 33. Laslo Iosif, N . I I I . 34. L i t e ra t Octavian , N . I I I . 35. Măteş I o a n , M. I I . 36. M u r e ş a n Nicolae, M. I I . 37. Moldovan Gheorghe, N . I . 38. Mehedincu I o a n , M. I I . 39. Nes to r Lupei , N . I I . 40. Oprean Romul , G. I I I . 4 1 . P o p a Andre i , F . M. I I I . 42. P o p a Z a h a r i e , M. I I I . 43 . Popescu N. I o a n , F . M. I I I . 44. P ă l ă g e ş i u Gh., N . I . 45. P u ş c a ş Mihai l , C. I . 46. P o p a S imion , C. I . 47. P o p a Leonida , G. M. I . 48. Racovi tean Linic iu , M. I . 49. Roşescu I o a n , M. I . 50. S ă b ă d u ş Dionisie, M. I I I . 51 . Secula I o a n , G. I . IV. 52. Sever Anton , N . I I . 53. S to ia I o a n , N . I I . 54. S ă s ă r m a n T r a i a n , M. I I . 55. Ş a n t a Nis tor , N. I I . 56. S imonescu Iu l iu , G. I I . 57. Ş e r b a n Aure l , M. I I . 58. T r ă s n e u T r a i a n , G. I I I . 59. T u r c u Vasile, G. I . I I . 60. T u r c u I o a n , G. I . I . 61 . Arşavsch i Alexei, M. I . 62. Andreescu R a d u , N . I . 63. A n d r e a F lav iu , N . I . 64. M a r c u A l e x a n d r u , M. I I .


b) i ă 1000 lei 1иш

1. A t a n a s i u M ă r i a , G. N. I I I . 2. Anghel iu Octavian, M. I . 3 . B r ă n e s c u Ecater . , G. I . I I I 4 . Boldor Sab ina , G. I I I . 5. Gincora Malv ina , G. IV. 6. C r ă c i u n a Livia, G. N . I I I . 7. Gris tea F i l a re t , C. IV. 8. Gotta Aneta , N . I . 9. Felszeghy E d m o n d , C. IV.

10. I l ie A u r o r a , G. I .

â 600

1. Aldea Olimpia, G. I I . 2. Albu Mircea , F . M. 1. 3 . B u t u r a Vaier , G. I . 4. B a n c i u Ax. Sever, C. I . 5. Ciocan E lena , G. I I I . 6. Costa Victoria , G. IV. 7. Ciuca Valer ia , G. I I I . 8. Gonstant inescu Ort., M. I . 9. Grucean Măr i a , G. I . I I .

10. Cozonac Samson , „C. IV. 11. D u m b r a v a F a b i u , G. I. 12. Grecu Livia, G. I I I . 13. I a m b o r Alexan. , F . M. I I . 14. J a n u l Leont in , G. I I . 15. J u r c a Virgil , N. I . 16. J i a n u Cons tan t in , F . C. I. 17. L u p a n Ştefan, C. I . 18. Măr i e M ă r i a , G. I I I . 19. Muţ iu M ă r i a , G. I I . 20. Meru ţ iu Emi l , F . C. I .

i bani: r (cu angajament.)

11 . Mesaroş Eufemia , G. N. I . 12. Morozov N i n a , M. I . 13. Mehedincu G-stanţa , G. M. I I I 14. Negrescu Aurel ia , G. N. I . 15. P ă c u r a r i u Letiţia, G. N . IV. 16. P u i a Ol impia , G. 1. I I I . 17. R a ţ i u Livia , G. I I . 18. Săvulescu Marcel , 0 . IV. 19. Şu lu ţ iu Vasile, G. I . I I I . 20. Viciu Aure l ia , G. N . I .

lei lunar. 21 . Necşa Lucre ţ ia , G. N. IV. 22. Nicolaescu Valent in , C. 1. 23. Opr i ş iu Valent in , M. I . 24. P l a t o n Lamura, G. I I I . 25. Popescu Andre ia , F . G. I . 26. P i u t e a Zoe, G. I . I I I . 27. P o p I r i n a , G. N . I. 28. P u ş c a r i u F lor ica , N. I . 29. R â u r e a n u R o m a n a , N . I . 30. R a d u Ioan , M. I . 31 . S a n t a Livia, G. I I I . 32. S ă l ă g e a n Anton , G. N. I . 33. Se rdean F lor ica , N . I I . 34. Ş e r b a n Emi l , G. N . I . 35. T r â m b i ţ a ş P a r a schi va, M. I . 36. Vasiliev M ă r i a , N. I . 37. V id r igh in Sora , N . I. 38. Za re scu Cornel ia , G. N. I I . 39. H o r e a Augustin^ M. I I . 40. Sângeo rgean Măr i a , G. I I I .


8. S T A T I S T I C A studenţilor Facultăţii de Ştiinţe pe anul şeolar 1928—29.

ţilor

După sex

După religiune D u p ă n a ş t e r e Declaraţi tn anul şcolar

N-ru

l st

uden

or

dina

ri

Stud

enţi

Stud

ente

J

gr.

ort.

i «

& rom

. ca

t. 1

refo

rmaţ

i j

j eva

ng.

1 uni

tari

izra

eliţi

1

Vec

hiul

Reg

at

;

Tra

nsilv

. şi

ce

lela

lte

părţ

i

Buc

ovin

a

Bas

arab

ia

Ceh

oslo

vaci

a

Ung

aria

Aus

tria

Iugo

slav

ia

Pol

onia

Fra

nţa

Kus

ia

Mac

edon

ia

Bul

gari

a

Dife

rite

In t

otal

1 Lic

enţia

ţi

i Doc

tori

455 193 262 234 138 41 16 13 1 7 !

6 9 9 325 3 13 2 6 2 2 1 L j - 2 455 53 3 BCU Cluj / Central University Library Cluj

o

a) Secţiunea ştiinţelor matematice. Secţ iunea şt i inţelor m a t e m a t i c e a r e u r m ă t o a r e l e catedre: :

Prof. t i t u l a r : Prof. t i t u l a r : Prof. t i t u l a r : Prof. ag rega t : Prof. t i t u l a r :

supl in . :

1. Matemat ic i genera le 2. Algebra s u p e r i o a r ă 3. Geometr ia descr ip t ivă 4. Geometr ia ana l i t i că o. Calcul inf in i tez imal 6. A s t r o n o m i a Prof. 7. Mecanica R a ţ i o n a l ă 8. Teor ia F u n c ţ i u n i l o r Prof. t i t u l a r : 9. Ana l i za s u p e r i o a r ă Prof. de taşa t

10. Confer in ţă de Ana l i ză Conferen ţ ia r : P e n t r u necesităţ i le î n v ă ţ ă m â n t u l u i , s 'au

g rupă r i :

G. l u g a Th. Anghe lu ţă N. Abramescu

P . Sergescu Gh. B r a t u Gh. B r a t u

A. Angelescu : D. P o m p e i u D. V. Ionescu făcut u r m ă t o a r e l e -

J. SEMINARUL DE MATEMATICĂ.

Director onorif ic : Direc tor : Asis tent : Sec re ta r :

Prof. P a u l Montei Prof. D. P o m p e i u Sp . Zve rca A. Viciu

2. INSTITUTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL MATEMATICE'.

Director : Prof. A. Angelescu Secre ta r : Prof . P . Sergescu Asis tent : S. M u s t a

3 . OBSERVATORUL ASTRONOMIC,

Director : Prof. Gh. B r a t u As t ronomi : Conf. D. V. Ionescu

I. A r m e a n c a P r e p a r a t o r : D. Cons tan t inescu-Buzeu Bib l io tecară : D n a Violetta B r a t u - G u ţ u .

*) Rapoartele de activitate sunt grupate în ordinea secţiunilor de învăţământ ale Facultăţii: Matematici, Fizică, Chimie, Ştiinţe naturale, Geografie, iar materiile acestora în ordinea grupării stabilite prin actualul Regulament al Facultăţii.

ET) Ac t i v i ta tea d i d a c t i c ă * }

196


№ 1. Seminarul de Matematici a lua t in i ţ i a t iva pub l ică re i u n e i

reviste de m a t e m a t i c ă îna l t ă , cu ca r ac t e r i n t e r n a ţ i o n a l : Mather matica. S ' au tipărit p â n ă la 1 Iu l ie 1929 p a t r u coaie d in Voi. I ••şi şapte coaie d in Voi. I I .

P e n t r u p a r t i c i p a r e a la m i ş c a r e a i n t e rna ţ iona l ă , dl Prof. P. Sergescu a lua t p a r t e la Congresu l i n t e r n a ţ i o n a l a l M a t e m a ticienilor , d in Bolonia (Sept. 1928).

Din in i ţ i a t iva S e m i n a r u l u i de Matemat ic i , s 'a o r g a n i z a t la <Jluj, l a 9—12 Mai 1929, cel dintâi Congres al Matematicienilor Români. î n s e m n ă t a t e a lui a fost m ă r i t ă m u l t p r i n p a r t i c i p a r e a

•oaspeţ i lor s t r ă in i , i luş t r i V. Yolterra d in R o m a , P. Montei d in P a r i s , N. Sierpinski d in Varşovia ; a dlui S. Karamato d in Bel g rad . Dl V. Yolterra a făcut d o u ă confer inţe : Sur Ies jets liquides, inedi tă , va a p a r e î n Mathematica; şi Theorie mathematique de Ia lutte pour la vie. P e l â n g ă comunică r i l e l a congres , dn i i Montei şi sierpinski a u făcut c u r s u r i la F a c u l t a t e a n o a s t r ă de şt i inţe , a c ă r o r va loare a r e ţ i nu t î n Cluj t iner i ma tema t i c i en i d i n Bucu re ş t i s au s t r ă i n ă t a t e . P r o g r a m u l cu r su r i l o r aces to ra se dă m a i jos. P re şed in t e de onoa re a l congresu lu i a fost p r o c l a m a t dl D. Emmanuel; p reşed in ţ i dn i i G. Ţiţeica, Ђ. Pompeiu şi I. Ionescu; s ec re ta r genera l dl P . Sergescu. Au fost 148 de

--eongresişti.

2. Institutul pentru învăţământul matematicei a con t inua t •în a n u l 1928—29, ac t iv i ta tea în u r m ă t o a r e l e d i rec ţ iun i :

a) A o r g a n i z a t c u r s u r i de matematici elementare p e n t r u • întregirea cunoş t in ţe lor din liceu şi p r e p a r a r e a examene lo r de •capac i ta te p e n t r u profesor i i s ecundar i . A n u m e , a u făcut :

N. Abramescu: Geometr ia e l emen ta ră . A. Angelescu: P rob l eme p e n t r u capac i ta te . Th. Angheluţă: Mecanica e l emen ta ră . Gh. Bratu: Ar i tmet ica . D. V. Ionescu: T r igonomet r i a . P. Sergescu: Algebra.

B u n a p regă t i r e da t ă s tudenţ i lor noş t r i se poate cons ta ta •din u r m ă t o a r e l e rezul ta te ale e x a m e n u l u i de capac i t a te d i n 1929: Au fost admiş i din toată ţara douăzeci şi u n u de cand ida ţ i . Din t re aceşt ia nouă sun t l icenţ ia ţ i î n ma tema t i ce d in Cluj şi. i n t r e altele, a u obţ inut locuri le a l doilea, a l t rei lea, a l cincelea -şi a l şaselea.


198

b) S 'a făcut u n Seminar Matematic condus de dl P. Ser-gescu. Aci s 'au p rezen ta t î nce rcă r i de l u c r ă r i or iginale , s ' au e x p u s m e m o r i i şi monogra f i i cu subiecte de m a t e m a t i c ă şi filosof ia matemat ice i , s 'au d iscu ta t probleme p e n t r u capac i ta te . Au lua t p a r t e m a i ac t ivă l a l u c r ă r i dnii S. Musta , Gh. Bă l eanu . A. Viciu, Gh. P ick , E. Heidel .

c) Dl P. Sergescu a făcut un c u r s de Istoria Matematicei, al c ă r u i p r o g r a m e da t m a i jos.

d) I n s t i t u tu l in ten ţ ionează să a d u c ă la Cluj , p e n t r u a face c u r s u r i şi conferinţe s tudenţ i lor noş t r i , pe m a r i i profesor i şi ma tema t i c i en i d in ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e . Afa ră de dni i Yolterra, Montei şi Sierpinski, veniţ i cu ocazia p r i m u l u i congres a l m a temat ic ieni lor , ins t i tu tu l a invi ta t , în F e b r u a r i e 1929 pe dl Prof. V. Vâlcovici, Rec to ru l Şcoalei Pol i tecnice din T imişoa ra , ca re a făcut două lecţ iuni despre Principiile Dinamicei Sistemelor. Dacă fondur i le o vor pe rmi te , se va publ ica o „bibliotecă"' a c u r s u r i l o r ma tema t i ce făcute de oaspeţ i la aceas tă secţ iune.

e) I n s t i t u t u l a ţ i n u t l egă tu r i s t r ânse cu lumea ştiinţifică d in ţ a r ă şi s t r ă ină t a t e . Se ci tează u r m ă t o a r e l e :

I n Noemvr ie 1928 s'a t r imis dlui Prof. Goculescu la B u cureş t i u r m ă t o a r e a t e l eg ramă : Gu ocazia deschiderei solemne a c u r s u r i l o r de ma tema t i ce la Univers i t a tea d in Cluj Vă t r imi t em afectuoase felicitări p e n t r u a legerea de Decan a l F a c u l t ă ţ i i de Şti inţe d in Bucureş t i .

Dl Goculescu a r ă s p u n s : E x t r e m de mişca t rog t r a n s m i t e t u t u r o r colegilor cordiale m u l ţ u m i r i . L e g ă t u r a în t r e ambele F a cul tă ţ i da to r i t ă s cumpulu i nos t ru P o m p e i u va fi tot m a i s t r â n s ă de a c u m îna in te .

La 24 F e b r u a r i e 1929 cu ocazia să rbă to r i r e i profesoru lu i i l u s t ru S. P incher le din Bolonia , s'a te legraf ia t : Les professeurs de m a t h c m a t i q u e s de TUniversi tć R o u m a i n e de Gluj e x p r i m e n t leur a d m i r a t i o n et leurs voeux â l ' iI lustre savan t .

Dl P inche r l e a r ă s p u n s p r i n t r ' o scr i soare .

Gu ocazia mor ţ i i Mareşa lu lu i Foch , s'a t r imis d lui P r i m -Minisf ru a l F r a n ţ e i u r m ă t o a r e a t e l eg ramă : Les professeurs de Ma thema t iques de TUnivers i t c R o u m a i n e de Cluj , tous fils spi -r i tue lš de lă F r a n c e immorte l le sont p rofbhdement e m u s pa f le cruel denii de la n a t i o n francaise et vous p r i en t r espec tueu-


sement đ ' ag ree r l ' express ion de leur profonđe douleur p o u r l a p a r t e du Mareeha l Foch , l ' i l lustre soldat de la Civil isatibn.

Dl R. Poincare a r ă s p u n s telegrafic: Tres touche de votre t e l eg ramme de condoleances â l 'occasion du deces du M a r e e h a l Foch je vous adresse tous mes remerc iements .

Gu ocazia alegerei d lui Prof. Montei ca m e m b r u corespondent a l Academie i R o m â n e , i s'a te legraf ia t la Luce rna , la 4 I u n i e : Le s emina i r e m a t h e m a t i q u e de Cluj vous e x p r i m e g r a t i -tude p o u r Ies cours et vous felicite cha leu reusemen t p o u r l 'elec-t ion c o r r e s p o n d a n t Academie R o u m a i n e . T r ă i a s c ă d i rec toru l nos t ru de onoare .

I n fine, cu ocazia mor ţ i i m a r e l u i m a t e m a t i c i a n T r a i a n Lalescu, s 'a telegrafiat la Decana tu l F a c u l t ă ţ i i de ş t i inţe d in Bucu re ş t i : P rofesor i i de m a t e m a t i c i a i Univers i tă ţ i i Cluj, p r o fund î n d u r e r a ţ i de p i e rde rea m a r e l u i m a t e m a t i c i a n Lalescu, Vă r o a g ă să p r im i ţ i e x p r e s i u n e a î n d u r e r ă r e i lor şi să binevoiţi a fi in te rpre tu l lor pe l â n g ă famil ia lovită.

3 . Observatorul Astronomic. S'a cons t ru i t c lăd i rea ecua tor i a lu lu i , u r m â n d ca a n u l acesta să se facă şi cupola , astfel ca să p u t e m aduce lune ta din P a r i s , ca re e deja t e r m i n a t ă .

Programul cursurilor.

1. M A T E M A T I C I G E N E R A L E .

Profesor t i t u l a r : G. Iuga.

A) Anal iza eombina toa re . B i n o m u l lui Newton. De te rmi n a n ţ i . Sis teme de ecuaţ i i l ineare . E x p o n e n ţ i şi r ad ica l i . Ş i r u r i de n u m e r e . Teoreme a s u p r a l imitelor. N u m e r e incomensurab i le . P r o g r e s i u n i . Seri i . L imi t a 04-m)' 1 1 p e n t r u т = с о . Se r i a e x . F u n c ţ i u n e a exponen ţ ia lă . Logar i tm. F u n c ţ i u n i de o va r iab i l ă . Cont inui ta te . Derivatele funcţ iuni lor s imple, compuse , inverse, etc. S tud iu l va r i a ţ i un i i funcţ iuni lor . Teorema creşter i lor finite. F u n c ţ i u n i de m a i mul te var iabi le . Der ivate par ţ i a le . Derivarea, funcţ iuni lor compuse şi implicite. F u n c ţ i u n i omogene. Teorema lui Eu le r . Formule le şi serii le lu i Taylor şi M a c l a u r i m . F o r m e nede te rmina te . Seri i în t regi în x. I n t e r v a l de convergenţă . I n finiţi mic i . Diferenţiale de diverse ordine . Calculul cu d i ferenţiale. Curbe p lane . Tangen ta , n o r m a l a , sub tangen ta , s u b n o r m a l a . Cen t ru l şi r aza de c u r b u r ă . Cercul osculator . F a m i l i i de curbe .


200

I n f ă ş u r ă t o a r e a . Des făşura ta . Curbe în spa ţ iu . T a n g e n t a şi p l a n u l n o r m a l , p l a n u l oscula tor .

B) I n t eg ra l e definite şi nedefini te . Diverse metode de i n -t eg ra ţ i une a funcţ iuni lor algebrice ( r a ţ iona le şi ne ra ţ i ona l e ) , t r igonometr ice şi exponenţ ia le .

Apl ica ţ iun i : G a d r a t u r i , cuba tu r i , rect i f icăr i de curbe. S u prafeţe de revolu ţ iune .

I n t e g r a l e duble. C â m p de i n t eg ra ţ i une . In t eg ra l e t r iple . I n t e g r a r e a diferenţ ialelor totale. I n t eg ra l e curbi l ini i . E c u a ţ i u n i diferenţ iale o r d i n a r e de o r d i n u l I . S e p a r a r e a var iabi le lor . Ecua ţ i u n i omogene, l ineare , t ip Bernoul l i şi t ip C la i rau t . E c u a ţ i u n i diferenţ iale l ineare de o rd in supe r io r cu coeficienţi cons tanţ i . E c u a ţ i u n i diferenţ iale s imul tane . No ţ iun i genera le despre ecuaţ iun i cu der iva te pa r ţ i a l e .

C) Geometr ia ana l i t i că p l a n ă . Coordonate car teziene şi pola re . P ro iec ţ iun i l e u n u i vector. D i s t an ţa d in t r e două punc te . Cercul . E c u a ţ i u n e a une i d rep te sub diversele sale forme. Diverse probleme refer i toare la punc te , d rep te şi u n g h i u r i . Conicele. E -cua ţ iun i l e reduse . Geometr ia ana l i t i că în spa ţ iu . Coordonate car tez iene şi semipola re (c i l indr ice) . Pro iec ţ iun i le u n u i vector. D i s t an ţ a î n t r e d o u ă puncte . Sfera . Rep rezen ta r ea ana l i t i că a drepte lor , p l a n u r i l o r şi ungh iu r i l o r . Diverse probleme refer i toa re la aceste elemente geometr ice. Ecua ţ iun i l e reduse ale ca -dr icelor .

(Exerc i ţ i i de s e m i n a r : două ore s ă p t ă m â n a l ) .

2. A L G E B R A S U P E R I O A R Ă .

Profesor t i t u l a r : Th. Angheluţă.

I . Numere iraţionale:

N u m e r e ra ţ iona le , n u m e r e i ra ţ iona le . C o m p a r a r e a n u m e re lor i ra ţ iona le . Operaţ i i le cu n u m e r e l e i r a ţ iona le : a d u n a r e a , scăderea , î nmul ţ i r ea , î m p ă r ţ i r e a . L imi ta u n u i şir de n u m e r e . E x t r a g e r e a r ădăc in i i din numere le i ra ţ iona le . P ropr i e t ă ţ i l e p u teri lor. Exponen ţ i i r a ţ iona l i . I n t e r p r e t a r e a geometr ică a ope ra ţi i lor cu n u m e r e i ra ţ iona le .

I I . Numere complexe: Definiţii , genera l i tă ţ i . Ega l i t a tea a două n u m e r e complexe.

< peraţ i i le cu numere le complexe. F o r m u l a lui Moivre şi ap l i -


201

«aţ i i . E x t r a g e r e a r ă d ă c i n i i n u m e r e l o r complexe şi i n t e r p r e t a r e a geomet r ică . Rădăc in i l e un i t ă ţ i i . R ă d ă c i n i pr imi t ive . I n d i c a t o r u l u n u i n u m ă r . Diverse apl icaţ i i .

I I I . Polinoame:

Definiţi i . Condi ţ ia necesa ră şi suf ic ientă ca u n pol inom să fie ident ic nu l . P o l i n o a m e cu m a i mu l t e var iabi le , definiţii . î n m u l ţ i r e a pol inoamelor . Teoreme a s u p r a î n m u l ţ i r e i pol inoamelor. î m p ă r ţ i r e a a două pol inoame, o rdona t e d u p ă puter i le desc r e s c ă t o a r e ale lui x. Cazur i p a r t i c u l a r e şi diverse teoreme. î m p ă r ţ i r e a po l inoamelor o rdona te d u p ă puter i le c rescă toare ale lui x. Aplicaţ i i . Cel m a i m a r e c o m u n divizor a d o u ă s a u m a i mul te po l inoame. Algoor i tmul lu i Eucl id . Ident i tă ţ i l e lu i E u l e r şi Bezout. Descompune rea fracţ i i lor r a ţ iona le în elemente s imple. Apl ica ţ i i .

IV. Analiza combinatorie:

A r a n j a m e n t e . P e r m u t ă r i . A r a n j a m e n t e cu repeti ţ ie . P e r m u t ă r i cu repeti ţ ie . Aplicaţ i i . Combină r i . P rop r i e t ă ţ i l e combi-J i ă r i l o r . C o m b i n ă r i cu repeti ţ ie . P u t e r e a u n u i pol inom. B i n o m u l l u i Newton şi apl icaţ i i le lui . T r i u n g h i u l lui P a s c a l . Aplicaţ i i la s u m a r e a p ă t r a t e l o r şi c u r b u r i l o r p r i m e l o r n n u m e r e . E x t r a g e r e a r ă d ă c i n i i po l inoamelor o rdona t e d u p ă puter i le descrescăt o a r e a lui x, p r e c u m ş i c rescă toare ale lui x. Exemple . Calculul probabilităţilor. P robab i l i t a t e s implă , to ta lă şi compusă . Aplicaţ i i .

V. Teoria diferenţelor. Definiţii . Tabloul diferenţelor. Relaţ i i î n t r e t e rmen i i une i l inii , u n e i coloane, şi une i d iadona le . Apl i ca ţ i i la s u m a pu te r i lo r a semenea a n u m e r e l o r î n progres ie a r i t met ică . I d e n t i t a t e a lui Taylor . F o r m u l a lui Mac -Lau r in . For m u l a de in te rpe la ţ ie a lui Newton.

VI . Funcţiuni:

I n t r o d u c e r e . Rep rezen t a r ea geometr ică a funcţ iuni i . Limite . ^Studiul pol inoamelor . S tud iu l une i f racţ i i r a ţ iona le p e n t r u a n u m i t e va lor i ale lui x. Simbolul — A p l i c a ţ i i . F u n c ţ i u n i cont i n u e şi d iscont inue . Teoreme a s u p r a funcţ iuni lor cont inue . Apl i caţ i i la ecuaţi i le algebrice. M a x i m u m şi m i n i m u m une i funcţ i un i defini tă î n t r ' u n in terval . Alte teoreme a s u p r a funcţ iuni lor «continue.


202

V Î I . Derivate. Definiţ ia der ivate i şi i n t e r p r e t a r e a ei g e o m e t r ică . Aplicaţ i i . Tabloul der ivate lor funcţ iuni lor e lementare . Teor e m a lui Rolle. Aplicaţ i i .

V I I I . Yaria\ia funcţiunilor. Cons idera ţ i i generale . M a x i m e şi m i n i m e . F u n c ţ i u n i c rescă toare şi descrescătoare . Aplicaţ i i . R e gula lui Hospi ta l .

I X . Determinanţi. Ecuaţii de gradul întâi. Forme lineare şi forme quadratice.

Definiţia de t e rminan tu lu i . P r o p r i e t ă ţ i s imple ale de te rmi nanţ i lor . Desvol tarea u n u i d e t e r m i n a n t d u p ă m i n o r i . Exemple . Teoreme a s u p r a de te rminan ţ i lo r . Aplicaţ i i . De te rminan ţ i i V a n -de rmonde . Regula lui Laplace . P r o d u s u l a doi determ i n a n ţ i . Aplicaţ i i . Der iva ta u n u i de t e rminan t . De te rminan ţ i s imetr ic i s t âng i şi s imetr ic i s t r âmb i . Teorema lui Oauchy-Binet . Ecua ţ i i de g r a d u l î n t â i şi forme l ineare . Regula lui C r a m m e r . Teorema lui Rouche . Aplicaţ i i . Ecuaţ i i omogene. Subst i tu ţ i i lineare . P r o d u s u l a două subst i tuţ i i l ineare . Subst i tu ţ i i or togonale . F o r m e l ineare . Condiţ ia ca n forme l ineare să fie dist incte. F o r m e quadra t i ce . Descompunerea une i forme q u a d r a t i c e în p ă t r a t e d u p ă metoda lui Gauss . D i s c r i m i n a n t u l une i forme quadra t ice . F o r m u l a lui Hermi te . T r a n s f o r m a r e a lui Kronecke r . F o r m a q u a d r a t i c ă asocia tă . Aplicaţ i i . Descompunerea une i forme-q u a d r a t i c e în p ă t r a t e cu a ju to ru l une i t r a n s f o r m ă r i or togonale .

X. Serii. Definiţii şi exemple . Condi ţ ia necesa ră de convergenţă. Ser i i cu t e rmeni pozitivi. Cri ter i i de convergenţă . Teor e m a g r u p ă r e i te rmeni lor . Apl ica ţ i i la seriile B e r t r a u d . Cr i teri i le de convergenţă ale lui Cauchy şi D'Alembert . C o m p a r a r e a rezul ta te lor găsite p r i n ap l i ca rea acestor cr i ter i i . Cr i te r iu l lui Raabe -Duhamel . Regula lui Gauss . Cr i t e r iu l logar i tmic . Seri i le a l t e rna te . Ser i i cu t e rmeni o r icum. Serii absolut convergente şi semiconvergente . S c h i m b a r e a ord ine i t e rmeni lor une i seri i . Ser i i cu t e rmen i i m a g i n a r i . Funcţiuni inverse. F u n c ţ i u n e a exponen ţ ială . F u n c ţ i u n e a logar i tmică . L imi ta lui 0+£,)m

c ând m este^

infinit. Diverse apl icaţ i i şi s u m a r e a cu a p r o x i m a ţ i e a seri i lor .

X I . Fracţii continue. Definiţi i . Reduse . P rop r i e t ă ţ i l e r e d u selor. A p r o x i m a ţ i a u n u i n u m ă r p r i n fracţ i i cont inue . Defini ţ ia unei fracţii cont inue p r i n o serie.


X I I . Teoria есиаЏНог. .

T r a n s f o r m a r e a ecuaţ i i lor de g r a d u l m în a l t a î n care sâ l ipsească t e r m e n u l de g r a d u l m - 1 . Rezolvirea ecuaţ i i lor de g r a dul a l trei lea. Relaţ i i î n t r e r ă d ă c i n i şi coeficienţi. Rezolvarea ecuaţ ie i de g r a d u l al pa t ru l ea . Teo rema lui D'Alernbert a s u p r a ecuaţ i i lor algebrice. F u n c ţ i u n i s imetr ice de r ădăc in i l e une i e-cuaţ i i . Rădăc in i l e egale. E l i m i n ă r i . Ecua ţ i i cu coeficienţi rea l i . Rea l i t a tea r ădăc in i lo r . Teorema lui Descartes . Teorema lui Rolle. Teorema lui S t u r m . Ecua ţ i i cu toate r ădăc in i l e egale. Limitele rădăc in i lo r . R ă d ă c i n i în t reg i şi f rac ţ ionare . R ă d ă c i n i incomensurabi le . Ecua ţ i i t r anscenden te .

3. G E O M E T R I A D E S C R I P T I V Ă ŞI I N F I N I T E Z I M A L Ă .

Profesor t i tu la r : N. Abramescu.

Geometria descriptivă.

E p i e r a punc tu lu i , a drepte i şi a p l anu lu i . Cele t re i metode genera le ale geometr ie i descript ive. P r i s m a . P i r a m i d a . Secţ iuni p lane . In tersecţ i i . Ci l indrul . Conul . Sfera. Secţ iuni p lane . I n tersecţii . C o r p u r i ro tunde .

Geometrie infinitezimală.

Cursu r i l e d in a n u l precedent .

4. G E O M E T R I A ANALITICĂ.

Profesor ag rega t : P. Sergescu.

Geometria analitică.

Geometria pe o d reap tă . Geometr ia p l ană . Dreap ta . Cercul. Conicele. Cons t ruc ţ ia curbelor y—f(x); x—f(t), y~g(t); F( x, y)=0. Curbe u m c u r s a l e . Geometr ia în spa ţ iu . Coordonate . P l a n u l . Sfera. Cuadricele . Recunoaş t e rea lor. P l a n tangent . Po l şi p l an polar . P l a n d iame t ra l . Foca re . Axe. Reducerea ecuaţ iei genera le . Secţ iuni c i rcu la re . Genera toa re rect i l ini i .

Geometria diferenţială.

P a r t e a I. Curbe plane . Elemente diferenţiale. Contactul , osculaţ ia . Teoria în fă şu ră toa re lo r , desfăşura te .

P a r t e a î l Curbe s t r âmbe . E lemente diferenţiale; f o rmulele lui F r e n e t ; elicea; cur vele lui B e r t r a n d . Contactul ; cerc ş l


204

sferă oscula toare . î n f ă ş u r ă t o a r e ; s u p r a f a ţ ă p o l a r ă ; suprafe ţe desfăşurabi le ; desfăşura te .

P a r t e a I I I . Suprafe ţe . Definiţi i şi elemente di ferenţ ia le ; Teo r e m a lui Meunier, i nd i ca toa rea lui Euler. Contactul , oscula ţ ia î n t r e suprafe ţe . I n f ă ş u r ă t o a r e ; suprafe ţe cana l . Lin i i t r a se pe s u p r a f a ţ ă , l ini i as imptot ice , conjugate şi de c u r b u r ă ; formulele lu i O. Rodrigues; teoremele lui Ioachimsthal şi Dupin; coordona t e eliptice în spa ţ iu .

Istoria matematicei.

Subiectul c u r s u l u i a fost: Evoluţia matematicei în veacul al nouăsprezecelea. Şcoala f ranceză d in t impu l Revoluţ iei : La-place, L a g r a n g e , Legendre . Şcoala Pol i tecn ică : Monge, Poncelet . Dup in , Poisson , F o u r i e r . Cauchy. Gauss . Şcoala din Be r l i n : l a -eobi, Abel, Ste iner . Şcoala d in Got t ingen: W . Weber . Pl i icker . Şcoala engleză de teor ia formelor şi de geometr ie : Cayley. Syl-vester. Geometr ia neeuc l id iană . Şcoala f ranceză de geometr ie proect ivă : Chasles. W e i e r s t r a s s şi R i e m a n n .

5. CALCUL I N F I N I T E Z I M A L .

Profesor t i t u l a r : Gh. Bratu.

Calcul diferenţial şi integral, pa r t ea I .

Mul ţ imi . F u n c ţ i u n i . Limite . Derivate . Diferenţiale. Sch imb a r e a de va r iab i l ă . F u n c ţ i u n i implici te .

I n t eg ra l e nedefinite. In t eg ra l e definite. In t eg ra l e i ra ţ iona le , e l ip t ice , b inome. In t eg ra l e mul t ip le .

Calculul a r i i lo r şi volumelor .

Calcul diferenţial şi integral, p a r t e a I I .

Ecua ţ i i cu der iva te pa r ţ i a l e .

TEORIA ECUAŢIILOR DIFERENŢIAL

Conferen ţ ia r : D. V. Ionescu.

F o r m a r e a ecuaţ i i lor diferenţ ia le . Ecua ţ i i de p r i m u l o rd in . ^Cazurile in tegrabi le . F a c t o r i n t eg ran t .

I n t e g r a r e a ecuaţ i i lor de o r d i n super io r . Teoreme de ex is t en ţă . I n t e g r a l a gene ra l ă a une i ecuaţ i i diferenţ iale .

Ecua ţ i i l ineare . Ecua ţ i i cu coeficienţi cons tan ţ i . E c u a ţ i a lui Eu le r .


205-

I n t e g r a r e a p r i n seri i a ecuaţ i i lor diferenţ iale . Ecuaţ i i le luL Gauss şi Bessel.

Sisteme de ecuaţ i i diferenţ iale l ineare . I n t eg ra l e p r ime , l egă tu ra cu ecuaţi i le cu der iva te par ţ ia le-

l ineare de o rd inu l în tâ i .

6. A S T R O N O M I E .

Profesor sup l in i to r : G. Bratu.

Noţ iun i de t r igonomet r ie sferică. Coordonate . As t ronomie s te la ră . I n s t r u m e n t e .

S is temul solar . P lanete le . Soarele . L u n a . Eclipsele. Dl Conferen ţ ia r D. Y. Ionescu a t r a t a t , î n a f a r ă de acestea: P rob l eme de t r igonomet r ie sferică. P rob leme genera le de as t ronomie . Miş c a r e a K e p l e r i a n ă şi p rob lema celor t re i c o r p u r i d u p ă teor ia lui Lagrange.

7. T E O R I A F U N C Ţ I U N I L O R .

Profesor t i t u l a r : A. Angelescu.

Var iab i l a complexă . E lement de funcţ iune ana l i t i că . P r e l u n g i r e ana l i t i că . Teor ia lui Weierstrass a funcţi i lor ana l i t i c e .

Teor ia lui Cauchy a funcţi i lor ana l i t ice .

8. T E O R I A F U N C Ţ I U N I L O R .

(Profesori invitaţi).

DL PROF. P. MONTEL DE LA SORBONA.

Teor ia funcţ iuni lor în t reg i şi meromor fe . a) Modulu l zeror i lor ecua ţ iun i lo r f(3) = : a. F u n c ţ i u n e a lu i

Green p e n t r u u n domeniu . F o r m u l a lui Poisson-Jensen. Gener a l i z a r e a lu i R. Nevanlinna. Descompune rea canon ică a funcţ iun i lo r meromor fe . F u n c ţ i u n e carac te r i s t i că .

b) A r g u m e n t u l zeror i lor ecua ţ iun i lo r f(z) = a. E g a l ă cont inu i ta te . Fami l i i l e n o r m a l e de func ţ iun i ale Dlui Montei. D r e p tele lui Iulia. Rezultatele Dlui Ostrowski.

DL P R O F . W. SIERPINSKI, DJN VARŞOVJA.

Elemente de teor ia mul ţ imi lor . a) N u m e r e ca rd ina le . Calculul cu ele. b) Mul ţ imi o rdona te . N u m e r e o rd ina le şi ca lculul cu ele.

A x i o m a lui Zermelo .


2Gţ6

p) Mul ţ imi de punc te . Teorema lui Bolzano-Neierstrass. Teorema lui Borel-tjebesgue.

9. A N A L I Z A S U P E R I O A R Ă .

Profesor : D. Pompeiu.

Noţ iun i vectoriale în h i d r o d i n a m i c ă . Teorema creşter i lor finite Chest iuni de metodologia ma tema t i ce i super ioa re .

b ) Secţiunea Ştiinţelor Fizice.

10. F I Z I C Ă G E N E R A L Ă E X P E R I M E N T A L Ă .

Profesor titular: Gh. A. Dima.

(Direc torul In s t i t u tu lu i ele F iz ică Genera lă E x p e r i m e n t a l ă ) .

1. S 'a ţ inu t regu la t c u r s u l conform p r o g r a m e i anal i t ice obişnui te , publ icate î n a m ă n u n t î n a n u a r e l e precedente .

S 'au făcut s ă p t ă m â n a l 4 ore cu r s , şi o o r ă in terogaţ i i . S'a t r a t a t toate chest iunile .

2. S 'au făcut luc ră r i prac t ice de l abora to r , în l abora to ru l nou , a m e n a j a t în acest an , în încăper i le puse la dispoziţie de Rectora t .

3. S 'au făcut şi l u c r ă r i de atel ier cu s tudenţ i i u l t imi lor an i .

Insuf ic ien ţa a p a r a t e l o r şi n u m ă r u l r edus al pe rsona lu lu i d idact ic a u x i l i a r sun t o piedecă foarte ser ioasă , d in c a u z a căre ia m a r e l e n u m ă r de s tuden ţ i ( a p r o a p e două sute) n u pot să facă u n n u m ă r m a i m a r e de l u c r ă r i pract ice , absolut necesare s tud iu lu i fizicii exper imenta le . Ar t rebu i să se aplice p r e m i e r i l e legii: p ropor ţ iona l i t a t ea n u m ă n d u i as is tenţ i lor cu n u m ă r u l s tudenţ i lor şi cu act iv i ta tea didact ică, efectiv de s fă şu ra t ă pe l â n g ă fiecare ca ted ră .

S tudenţ i i aud i t o r i ai cu r su lu i de fizică genera lă e x p e r i m e n ta lă f i ind s tudenţ i începă tor i ( an I ) , a u nevoie de o conducere , de u n cont ro l şi de o sup raveghe re con t inuă şi m a i de a p r o a p e , căci n u m a i a ş a pot u r m a cu folos şi cursu l , ş i luc ră r i l e de la bora tor . P e n t r u aceas ta e nevoie de u n pe r sona l m a i n u m e r o s decât cel p revăzu t î n buget.


11. F I Z I C Ă T E O R E T I C Ă Ş I APLICATĂ.

Profesor titular: A. Maior.

(Direc toru l I n s t i t u tu lu i de F iz ică Teoret ică şi Ap l i ca t ă ) .

1. Cu r s ciclic de doi an i , c o m u n p e n t r u s tudenţ i i F a c u l t ă ţ i i «de Şti inţe dela secţiile: Fiz ică , F iz ico-matemat ic i şi F iz ico-chi-mice. I n a n u l şcolar 1928—1929: C u r s de acus t ică şi opt ică. Acustică: Genera l i tă ţ i d in mecan ică . Mişcăr i le v ibra tor i i . Oscilaţi i le mic i ale s is temelor mul t ip le . Coarde v ib ran te . M e m b r a n e . Mediile elastice. Mediile gazoase. Optică: Scu r t is tor ic al teor i i lor optice. Ecuaţ i i le lui Maxwel l . P r o p a g a r e a pe r tu rba ţ i i l o r •electromagnetice. Teorema lui P o y n t i n g . F e n o m e n u l in te r fe renţei. Legile reflexiei şi ale refracţ iei . Ecua ţ i i l e lui F resne l . P o l a r i z a r e a p r i n reflexie m u l t i p l ă şi p r i n refracţ ie. I n c i d e n ţ a n o r ma lă . Ref lexa totală . U n d e e lect romagnet ice în metale . Diverse capitole d i n o t eor ia r a d i a ţ i u n i i .

2. L u c r ă r i prac t ice de l abora to r d in domeniu l electr ici tăţ i i cu s tudenţ i i d in a n u l I I şi I I I a i F a c u l t ă ţ i i de Şti inţe, secţiile: Fizică, F iz i co -matemat i c i şi Fizico-chimice. M ă s u r ă r i de rezistenţe. S t u d i u l ga lvanomet ru lu i . M ă s u r ă r i de in tens i t ă ţ i de curent . M ă s u r ă r i de forţe electromotrice. M ă s u r ă r i de capac i tă ţ i . M ă s u r ă r i de coeficienţi de inducţ ie m u t u a l ă ş i de selfinducţie. M ă s u r ă r i de pu t in ţe . M ă s u r ă r i în cu ren t a l te rna t iv . M ă s u r ă r i <de c â m p u r i magnet ice . S tud iu l l ămpi lo r cu doi şi t re i electrozi.

CONFERINŢĂ DE FIZIOĂ ŞI TERMODINAMICA Conferen ţ ia r : Gh. Athanasiu.

Cu s tudenţ i i a n u l u i I I F iz ică şi Chimie s 'au făcut două o r e s ă p t ă m â n a l de cu r s şi s emina r , î n total 48 ore , d in t r e c a r i 28 ore cu r s şi 20 ore s emina r . L a c u r s s ' au e x p u s u r m ă t o a r e l e ches t iun i : Preliminare. Lucrul mecanic, energie , un i t ă ţ i de m ă s u r ă . Temperatura. Termomet re . Cantitatea de căldură. Calo-l ime t r i e . Că ldur i specifice şi va r i a ţ i a lor cu t e m p e r a t u r a . Primul Principiu. Expe r i en ţ e . Ech iva len tu l mecan ic a l caloriei . P r inc ip iu l conservăr i i energiei . P e r p e t u u m mobile de p r i m u l fel. Apl icarea p r i m u l u i p r i n c i p i u la gaze şi fluide omogene. Legile gazelor. E c u a ţ i a de s t a re . Gaze reale . T r a n s f o r m ă r i izoterme şi ad iaba te . Lichef iarea gazelor. M ă s u r a că ldur i lo r specifice la gaze. Apl icarea p r i m u l u i p r inc ip iu la r eac ţ iu -


208

nile chimice. Al doilea principiu. Pos tu l a tu l lui Garnot . Def i n i ţ i a t e m p e r a t u r i l o r absolute. F o r m u l a r e a lui Glausius . E n t r o -P e r p e t u u m mobile de felul a ' doilea. Relaţi i le lui Helmhol tz . ipoteza lui Nernst cu câteva apl icaţ i i . Diferite aplicaţii a celor două principii.

c) Secţiunea Ştiinţelor Chimice.

12. C H I M I E G E N E R A L Ă .

Prof. titular: A. Ostrogovich..

(Direc torul L a b o r a t o r i d u i de Chimie Genera lă ) .

I n t impu l a n u l u i şcolar 1928—29, s 'au ţ i n u t 90 de lecţii a câte 1 o r ă şi 1/4, î n zilele de Lun i , Mar ţ i , Mie rcu r i şi J o i , dela 6 1/4—7 1/2 sea ra , desvol tând cu r su l de Chimie Genera lă ( p a r tea in t roduc t ivă cu legile generale , Ch imia ano rg . şi o rg . ) . L a acest c u r s a u a u d i a t s tuden ţ i i a n u l u i I dela Facu l t . de Şt i inţe , secţia Chimie, fizică, f izico-chimică, f iz ico-matemat ică şi Şt. N a t u r a l e , p r e c u m şi s tudenţ i i Chimişt i d in a n u l I I , Semes t ru l a l I I - l ea .

Lucrări practice de laborator cu s tudenţ i i Chimiş t i şi F i -zico-chimişt i î n semes t ru l I a u fost făcute în 14 şedinţe a 4 ore-fiecare, Jo i a , dela o r a 2 p â n ă la 6 s ea ra .

Luc ră r i l e executa te s u n t aceleaşi din an i i precedenţ i şi a u avu t d rep t scop ob i şnu i rea s tudenţ i lor m a i ales cu e x p e r i e n ţ e de curs . Au as is ta t la aceste l u c r ă r i dn i i Asis tenţ i : Dr . Gh. Gheor-ghiu, Şef de l uc ră r i , şi dş. M ă r i a Tănăsescu , Asis tentă .

Lucrările practice de laborator cu studenţii în Şt. Naturale:

Cu aceşti s tuden ţ i s 'au făcut l u c r ă r i î n 47 de şedinţe a 4 ore fiecare, î n zilele de L u n i şi Mie rcur i dela 2—6 sea ra . I n plus. s 'au făcut 4 şedinţe de s emina r . Şi aceste l u c r ă r i a u r ă m a s identice cu acelea d in an i i t r ecu ţ i şi a n u m e : ope ra ţ i un i p r inc ipa l e de labora tor , elemente de a n a l i z ă a n o r g a n i c ă ca l i ta t ivă a p r i n cipal i lor a n i o n i şi cat ioni , s e p a r ă r i de ca t ioni şi an ion i , elemente de a n a l i z ă can t i t a t ivă a n o r g a n i c ă , (a lca l imetr ie şi ac id imet r i e ) , p r inc ip i i de ana l i ză o rgan i că e l emen ta r ă cal i ta t ivă, p r ecum şi a n a l i z ă ca l i ta t ivă a câ to rva funcţ iuni o rgan ice m a i i m p o r t a n t e : în special , r ecunoaş te rea câ to rva subs tan ţe o rgan ice de difer i tă n a t u r ă şi de o const i tuţ ie m a i s implă .


ш

. .13. C H I M I E ANORGANICĂ Ş I ANALITICĂ.

Prof. titular: Gh. Spacu.

(Direc torul Labora t . de Chimie Anorg . şi Ana l . ) .

a ) Cursul de Chimie Anorganică: 42 pre leger i a 11 /2 o re prelegerea, f requenta te de 16 s tudenţ i a i a n u l u i I I I , secţia chimie .

b ) Lucrări practice de Chimie Analitică Calitativă: 46 şedinţe de l abora to r a 7 ore şedinţa , f requenta te de 29 s tudenţ i a i a n u l u i 11 şi I I I , secţia chimie.

c) Lucrări practice de Chimie Analitică Cantitativă: 46 şedin ţe de l abo ra to r a 7 ore şedinţa , f requenta te de 21 s tuden ţ i ni a n u l u i I I I şi IV, secţia chimie.

d ) Lucrări practice de analize de gaze: 16 şedinţe de labor a t o r a 5 ore şedinţa , f requenta te de 15 s tuden ţ i a i a n u l u i ITT, secfia chimie .

CONFERINŢA DE CH1MTE ALIMENTARA. Confe ren ţ i a ră : Raluca Ripan.

a ) Conferinţe de Chimie Alimentară: 20 de confer inţe a 1 i /2 ore confer inţa , f requenta te de 8 s tuden ţ i a i a n u l u i IV, secţia chimie.

b) Lucrări practice de Chimie Alimentară: 23 şedinţe de labora tor a 7 ore şedinţa , f requenta te de 8 s tuden ţ i a i a n u l u i j V , secţ ia chimie.

Conferinţele şi luc ră r i l e p rac t ice a u avu t loc în localul L a bo ra to ru lu i de Chimie A n o r g a n i c ă şi Anal i t ică .

14. C H I M I E ORGANICĂ.

Prof. agregat: Ioan Tănăseseu.

(Direc torul Labora t . de Chimie O r g a n i c ă ) .

Cu r s şi l u c r ă r i prac t ice cu s tudenţ i i a n u l u i I I I ( p a r t e a I - a ) şi a n u l u i IV (pa r t ea I l - a ) , secţia chimie.

Capitolele tratate la curs au fost:

Partea I-a. (Două ore la s ă p t ă m â n ă ) . H i d r o c a r b u r i . Derivat! ha logenaţ i . Der ivaţ i o rganometa l ic i . Alcooli. Fenol i . Alde-hide. Cetone. Chinone. Acizi. Es te r i . E te r i . Oxi-acizi , ceto-acizi. M e r c a p t a n i . Tiofenoli. Acizi sulfonici. Ni t roder iva ţ i . N i t rosode-l i v a ţ i . H i d r o x i l a m i n e . Amine . S ă r u r i de d iazon ium. Der iva ţ i

14


210

azoi. H i d r a z i n e . H id razode r iva ţ i . G r u p a c ian . Amide. Combinaţ i i a le P . As. Sb.

Partea Il-a. (Două ore pe s ă p t ă m â n ă ) . Ureide. Amino a-cizi şi subs tan ţe proteice. G r u p a f u r a n u l u i . P y r o n e . S ă r u r i de oxon ium. Benzo şi d ibenzopyrone . Baze py r i l i um. F l avone şi flavonoli. Baze f lavil ium. X a n t o n a . Baze xan t i l i um. Tiofen. P i -rol. Hemoglob ina şi clorofila. P i ro l i d ina . îndo i . Ind igo . P i r i -d ina . Ghinoleina. P i razo l i . P i r azo lon i . Imidazol i . Azoli. Az-ine. Coloranţ i : t r i feni lmetanie i . S ă r u r i de x a n t i l i u m . P h e n a z i n e . T ia -zine. Teoria culor i i şi a coloranţ i lor . Z a h a r u r i . Alcaloizi.

Lucrări practice:

Partea I. O zi pe s ă p t ă m â n ă (opt o re ) . Anal iza o rgan ică ca l i ta t ivă şi funcţ ională şi sinteze o rgan ice în l egă tu ră cu funcţiile s tud ia te .

Partea II. Două zile pe s ă p t ă m â n ă (16 o re ) . Anal iza c a n t i ta t ivă o rgan ică , e l e m e n t a r ă şi fune t icna lă .

15. C H I M I E F I Z I C Ă .

Prof. titular: Dan Răduleseu.

(Direc toru l Labora to ru lu i de Chimie F iz i că ) .

a) Cu r s de chimie fizică p a r t e a I -a , teor ia cinet ică şi a to -mis t ică , a n u l I I I , semes t ru l I I , o o r ă pe s ă p t ă m â n ă .

b) L u c r ă r i prac t ice de a tomis t ică şi t e rmochimie cu a n u l I I I , semes t ru l I I , 8 ore pe săp tămână; .

c) Cu r s de ch imie fizică p a r t e a I I - а , energet ica ch imică şi e lect rochimia , a n u l IV, d o u ă semest re , 3 ore pe s ă p t ă m â n ă .

d) L u c r ă r i pract ice , energe t ica ch imică şi e lectrochimia, a n u l IV, două semestre , 8 ore pe s ă p t ă m â n ă ,

d) Secţiunea Ştiinţelor Naturale.

16. ZOOLOGIE Ş I A N A T O M I E COMPARATĂ.

Prof. tittdar: Ioan A. Scriban.

(Direc torul Ins t . de Zoologie) ,

a ) Cursuri:

Curs de Zoologie şi Ana tomie c o m p a r a t ă a P ro tocorda te lo r şi a Ver tebra te lor cu s tudenţ i i NaturaMşt i an . I I şi I I I şi cu s tu denţ i i î n Geografie, cu Şt. Na t . a n u l I I .


211

I n tota l s 'au ţ inu t 45 de c u r s u r i a 1 1/2 ore, de la 8—9 1/2 I n zilele de L u n i şi Viner i .

2. Confer inţe de Histologie cu s tud. N a t u r a l i ş t i au . I . I n to ta l 24 de conferinţe , a 1 oră , M i e r c u r i de la 8—9.

3. C u r s de Zoologie şi Entomologie agr icolă cu s tdd. a n u l 1 de la Academia Agricolă . I n total s 'au ţ inu t 24 c u r s u r i a 2

•ore, S â m b ă t ă de la 10—12.

b) Lucrări practice:

1. L u c r ă r i prac t ice de Zoologie şi Ana tomie c o m p a r a t ă : P ro toco rda t e şi Ver tebra te cu s tud. N a t u r a l i ş t i an . I I şi I I I şi e u s tud. Geografi a n . I I .

I n total s ' au ţ inu t 48 de l u c r ă r i p rac t ice a 2 1/2 ore, în zilele de L u n i şi Viner i .

2. L u c r ă r i prac t ice de Histologie cu s tudenţ i i N a t u r a l i ş t i a n u l I. 0

I n total s 'au făcut 24 de şedinţe de l u c r ă r i a 3 ore, în fieca re Mie m m de la 9—12.

3. L u c r ă r i pract ice de Zoologie şi Entomologie agr icolă cu s tudenţ i i de la Acad. Agr. I n tota l s 'au făcut 24 de l u c r ă r i p r a c tice a 1 oră , S â m b ă t ă dela 11—12.

c) Excursiuni ştiinţifice.

E x c u r s i u n i ştiinţifice făcute pe l i to ra lu l M ă r i i Negre şi la lacur i le de a p ă dulce de pe acest l i toral pen t ru recol tarea m a te r ia lu lu i necesar l uc ră r i l o r p r ac t i c e . .

17. BOTANICĂ G E N E R A L A .

Prof. titular: J. Grinţescu.

(Directorul Ins t . de Bo tan i că g e n e r a l ă ) .

I. Botanică generată.

a ) Materia cursului:

S'a u r m a t exact acelaş p r o g r a m , ca şi în a n u l precedent . C u r s u l a fost însoţ i t de d e m o n s t r a ţ i u n i exper imen ta le de d iagr a m e şi n u m e r o a s e proecţ iuni .

b) Materia lucrărilor practice:

I n cele 40 şedinţe s'a s tud ia t m a i a m ă n u n ţ i t : celula vege-Aală şi con ţ inu tu l s ău ; pr inc ipale le t i p u r i de ţ esu tur i . Morfolo-

14*


212

gia e x t e r n ă şi a n a t o m i a r ădăc in i i , a tu lpini i şi a f runzelor . M a terii le de rezervă şi c a r a c t e r i z a r e a lor la microscop . Morfologia şi s t r u c t u r a o rgane lo r de r ep roduce re la Angiosperme. Morfologia şi s t r u c t u r a fructelor şi a seminţelor . G e r m i n a ţ i a seminţei. O demons t ra ţ i e despre înmul ţ i r i l e vegetative.

Cur su l şi luc ră r i l e p rac t ice a u "fost u r m a t e regu la t de 32 s tudenţ i şi s tudente a i a n u l u i I I de Şt. n a t u r a l e şi Geografie cu Şt. n a t u r a l e .

F ă c u t e sub controlul d i rec toru lu i , luc ră r i l e prac t ice a u fost r egu la t p receda te de câte o s c u r t ă e x p u n e r e o ra lă . Exerci ţ i i le prac t ice a u fost conduse de că t re dl Ioan Bozacu, as i s ten t şi E r -vin Reimesch, p r e p a r a t o r . Dl I o a n Bozacu a avu t î n s a r c i n a sa şi ţ i ne rea colocviilor a t â t cu s tudenţ i i n a t u r a l i ş t i cât şi cu s tudenţ i i geografişt i .

II. Fiziologie vegetală.

P r o g r a m u l a fost acelaş ca şi în a n u l precedent . S 'au ţ inu t în to ta l 24 şedinţe de l u c r ă r i prac t ice , u r m a t e de 4 s tuden ţ i din a n u l IV, secţia Şt i inţelor n a t u r a l e . Ca şi în a n u l precedent a-ceste l u c r ă r i a u fost conduse de dl Dr. M. Tiesenhausen , şef de-l u c r ă r i , a ju t a t de dl F r . Neme th as is tent . Dl Dr. T iesenhausen a făcut la începu tu l fiecărei şedinţe câte o e x p u n e r e cr i t ică a-s u p r a metodelor expe r imen ta l e î n t r ebu in ţ a t e .

Trebue r e a m i n t i t că la Univers i tă ţ i le d in Bucureş t i şi I a ş i . Fiz iologia vegetală formează câte o catedră i ndependen tă de c a t e d r a de Bo tan i că genera lă , i a r cu r su l d u r e a z ă t i m p de 2 a n i . Va t r ebu i să se dea acestei discipl ine şi la Cluj o m a i m a r e des-voltare, p r i n c r e a r e a une i confer inţe . U n dez idera t î n aeest sens a fost î n a i n t a t F a c u l t ă ţ i i cu ocazia d i scu tă r i i p roec tu lu i pen t ru r e o r g a n i z a r e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i super io r .

III. Excuisiuni didactice şi ştiinţifice.

I . P e Câmpie , însoţi t de dl Peterf i , p r e p a r a t o r , la 14/111 1929.

I I . I n Făge tu l M ă n ă ş t u r u l u i , cu toţi s tudenţi i ce u r m e a z ă cu r su l de Bo tan i că gene ra l ă (12 Mai 1929).

I I I . I n B a n a t : Băi le H e r c u l a n e , Orşova, Cazane , 16—20* Maiu 1929. La aceas tă e x c u r s i u n e o r g a n i z a t ă de Ins t . de B o tan ică S is temat ică a u pa r t i c ipa t dn i i F r . Neme th as is tent şi E. . Be imesch p r e p a r a t o r . .


213

IV. Laboratorul de Anatomie.

Acest l abo ra to r s 'a îmbogăţ i t cu u n a p a r a t de m i c r o p r o «ecţiune şi d o u ă l ă m p i Reicher t .

V. Laboratorul de Ficiologie vegetală.

A m e n a j a r e a şi î nzes t r a r ea aces tu i l abora to r me rge foar te _greu d in c a u z a mici lor s u m e înscr i se î n buget î n acest scop. A n u l aces ta s 'a p r o c u r a t u n a p a r a t de dist i laţ ie şi o r â ş n i ţ ă p e n t r u zdrobi t seminţe .

Localul l abo ra to ru lu i e p r e a r e s t r â n s ca să m a i poa t ă dă i n u i a ş a m u l t ă vreme.

18. BOTANICĂ S I S T E M A T I C Ă .

Prof. titular: Alexandru Borza.

(Director i i ! Ins t . de B o t a n i c ă s i s temat ică , a l Grăd in i i şi al

Muzeulu i B o t a n i c ) .

1. Botanică Sistematică.

S ă p t ă m â n a l 3 ore c u r s şi 5 ore l u c r ă r i pract ice , obligatori i p e n t r u s tudenţ i i dela Şt i inţe N a t u r a l e şi Geografie cu Şt i inţe N a t u r a l e , an . I I I şi IV.

S 'au ţ i nu t în sem. I şi I I în total 42 lecţ iuni şi 64 şedinţe d e l u c r ă r i pract ice .

Scopul şi metodele sis tematicei . I s to r icu l c lasif icaţ iuni i . Ori g inea specii lor şi evoluţia gene ra l ă a r e g n u l u i vegetal. T r a t a r e a s i s temat ică a u r m ă t o a r e l o r î n c r â n g ă t u r i : Schizophyta , P h a e -ophyceae, Rhodephyceae , Eumyce tes (cu Lichenes) , B r y o p h y t a . P te r idophyta . Din t re P h a n e r o g a m a e a u fost t r a t a t e : Gymnosper -mae-le , i a r d in t r e Ang iospe rmae u r m ă t o a r e l e o rd ine : Helobiae . Lili iflorae, Sc i t amineae , G y n a n d r a e , Glumiflorae, Spadici f lorae . P a n d a n a l e s , F a r i n o s a e , Eupa r i e t a l e s , Rhoeadales , Cucurbi ta les . C a m p a n u l a t a e . Ebenales , Ligus t ra les , Gontor tae , Tubif lorae şi Rubia les .

I n şedinţele de l u c r ă r i prac t ice din sem. I s 'au e x a m i n a t 'la microscop r ep rezen tan ţ i i t ipici a i Cr ip togamelor , i a r î n al I I - l ea s 'au ana l i za t şi de t e rmina t ma i ales F a n e r o g a m e t r a t a t e ia curs .


214

2. Geografia botanică a Patriei.

S ă p t ă m â n a l 1 o r ă cu r s , facultat iv, pen t ru s tudenţ i i dela-Ştiinţele N a t u r a l e şi Geografie cu Şti inţe N a t u r a l e .

S 'au ţ inu t î n sem. I şi I I , 10 lecţ iuni : Noţ iuni generale de fitosociologie. I s to r icu l Geografiei botanice în R o m â n i a . î n f ă ţ i şa rea fiziografică a Românie i . F a c t o r i i ecologici. S ingeneză. Sin chorologie. F l o r a şi Vegetaţia Românie i . Ci rcumscr ip ţ i i le florist ice ale Ţăr i i . Cursu l e ra însoţ i t de pro iec ţ iun i luminoase demons t ra t ive .

3. Excursiuni didactice cu studenţii. S 'au făcut câteva e x c u r s i u n i în j u ru l Clujului cu s tudenţ i i

înscr i ş i la cu r su r i l e de bo tan ică s is temat ică şi Geografia botan ică , i a r în zilele de 16—20 Maiu s'a făcut o excurs ie m a i lungă în B a n a t (Răile He rcu l ane , Orşova, Cazane ) , î m p r e u n ă cu dl prof. Dr . A. Ostrogovich.

Activitatea Mnzenlui Botanic.

Spo ru l H e r b a r u l u i Univers i tă ţ i i dela 1 I u n i e 1928 la 1 I u nie 1929 este de 5224 n u m e r e , a j u n g â n d u - s e la 158.141 foi de h e r b a r monta te , c lasate şi i nven ta r i a t e . — H e r b a r u l Muzeului Arde lean a r e 259.476 foi. Spo ru l p rov ine î n a i n t e de toate din m a t e r i a l u l colectat de pe r sona lu l Muzeulu i şi al I n s t i t u tu lu i Botan ic , apo i d in n u m e r o a s e colecţii dela Ins t i tu ţ i i le botanice din Bucureş t i (100 c iuperc i ) , Viena 100 C r y p t o g a m a e ) , Oslo (197 P h a n e r o g a m a e ) , B r n o (100 P h a n e r o g a m a e ) , Brooklyn (92 P h a nerog . ) , Geneva (754 P h a n e r o g . ) , London (153 Phane rogamae , ) , Stockholm (235 P h a n e r o g . ) .

P e n t r u studii şi colectare de m a t e r i a l pe r sona lu l a făcut din 1 Iu l ie 1928—1 I u n i e 1929 u r m ă t o a r e l e excurs i i :

1. A l b a - I u l i a — A i u d — Băgau (3—4 Iul ie , E. P o p ) ; 2. Văl-cău—Raşca—Călă ţ e l e (7 Iul . , E. Pop, G. B u j o r e a n u , V. P o p ) : 3. H a r g h i t a (8—11 Iulie, E. I . X y â r â d y ) ; 4. Vlădeasa (11 Iul . . G. B u j o r e a n u ) ; 5. Munţ i i Sibiului şi a i B ra şovu lu i (14—25 Iul . . G. B u j o r e a n ) ; 6. Arpaş—Valea Bâl i i (13—16 Iul . . E. P o p ) ; 7. P o i a n a S t a m p i i — P o i a n a N e g r i i — V a t r a Dornei (25—28 Tul., E. P o p ) ; 8. Oltenia (14—27 Iul . , E. I . X y â r â d y ) : 9. S u a t (28 Iul . . G. Giirt ler şi G. B u j o r e a n ) : 10. Ră teza t (11—12 Aug., E. I . Xyâr â d y ) ; 11. Valea Oltului Supe r io r (6—16 Sept.. E. I. X y â r â d y ) : . 12. S u a t (21 Apr . 1929. Al. B o r z a ) : 13. Dej (28 Apr. , Al. B o r z a ) : 14. C o n s t a n t a — M a n g a l i a (7—10 Maiu , Al. B o r z a ) : Directorul '


215

Muzeului , Prof. Dr. Al. Borza a p a r t i c i p a t ca r e p r e z e n t a n t a l R o m â n i e i la excu r s i a V-a o r g a n i z a t ă de Societatea i n t e r n a ţ i o n a l ă de geografie bo tan ică p r i n Cehoslovacia şi Po lon ia în lunile Iu l ie şi August . 1928.

Activitatea Grădinii Botanice.

I n a f a r ă de lucră r i l e obişnuite , în a n u l cu ren t s 'au complectat, familii le de p lan te din secţia s i s temat ică p l a n t â n d u - s e a rbuş t i şi p lan te perene , ca r i a u fost p revăzute cu etichete de lemn. I n secţia geografică s'a a m e n a j a t g r u p a m u n ţ i l o r Bucovinei şi a i Moldovei, asemenea s 'au p l a n t a t Azalee noi la secţia j aponeză .

Goperişul serei Лг . I I a fost r enova t în regie p ropr i e . P o dul cel m a r e de peste P ă r ă u l ţ igani lor a fost r e p a r a t şi p r e l u n git cu Г) m. S'a clădit o casă nouă cu 3 locuinţe pen t ru persona lu l Grădirfii.

G r ă d i n a a făcut u n schimb de seminţe cu 136 g r ă d i n i botanice din ţ a r ă şi s t r ă ină t a t e , exped i ind 8668 pung i de seminţe şi p r i m i n d 399(5.

Colecţia de p lan te vii a Grăd in i i s'a îmbogăţ i t şi p r i n u r mătoare le dona ţ i i : Dl Dr. Al. Regenyi a dona t 3 p lan te (Azalea, Cycas, Cocos), i a r dl J . H u s n i k 4 (Eehinops is . Mami l l a r i a , E u -phorb ia . Opun t i a ) .

19. GEOLOGIE-PALEONTOLOGIE.

Prof. titular: Ioan Popescu-Y oiteşti.

(Directorul Ins t . de Geologie-Paleontologie) .

1. Geologia. — Prof. Dr. I. P . Voiteşti.

Cursu l şi luc ră r i l e pract ice de Geologie a u începu t L u n i 5 .Voembrie 1928, t r a t â n d u - s e complect Geologia Genera lă (Sem e s t r u l I ) şi Geologia S t ra t ig raf ică (Semest ru l I I ) în 37 p r e legeri şi 40 de şedinţe de luc ră r i prac t ice , frecventate în m o d regu la t de 22 s tudente şi s tudenţ i ai anu lu i IV, d in t re ca re 3 studenţi în Şt. N a t u r a l e şi 19 în Geografie cu N a t u r a l e (5 s tu denţ i şi 14 s tudente ) .

2. Paleontologie. — Prof. Dr. I . P . Voiteşti.

Cursu l şi luc ră r i l e prac t ice de Paleontologie a u început Mar ţ i (i Noembr ie 1928, t r a t â n d u - s e , în cele 2 Semestre . Never -


216

tebratele complect, î n 20 de pre leger i şi 21 şedinţe de l u c r ă r i prac t ice , f recventate r egu l a t de 7 s tudenţ i şi 1 s tuden tă î n Şt. N a t u r a l e , a n . I I I .

3. Geologia României. — Şef de l u c r ă r i Dr . Şt. Mateescu.

Ga şi a n u l t recut , cu s tudenţ i i a n u l u i IV s 'a făcut, în câte 1 o r ă pe s ă p t ă m â n ă d in Semes t ru l a l doilea, de dl Şef de lu-r ă r i Dr. Şt. Mateescu u n c u r s de Geologia Român ie i , f recventat de 12 s tudente şi s tuden ţ i în Şt. N a t u r a l e şi Geografie cu Na tu ra l e .

4. Excursiuni.

I n cu r su l a n u l u i s 'au făcut cu s tudenţ i i şi s tudentele c u r s u r i lo r de Geologie şi Paleontologie 4 e x c u r s i u n i de câte 1/2 zi în j u r u l Clujului şi u n a de 2 zile (cu au tocare le ) î n r eg iunea de b o r d u r a a Munţ i lo r Apusen i pe d i s t an ţa B u r u — I a r a şi H ă ş -date le .

Prof. I . P . Voiteşti, î m p r e u n ă cu prof. V. S tanc iu , I . Sza-deczky şi Şt. Mateescu, a o rgan iza t o excurs ie la mass ivu l de s a r e d in Valea Dulce, P o d e n i i Noui , jud . P r a h o v a , p e n t r u s tu d ie rea in te resan te lor roce c r i s ta l ine şi s ed imen ta re ce a p a r ca blocuri exotice în brec ia lui tectonică î ncon ju ră toa re .

20. M I N E R A L O G I E - P E T R O G R A F I E .

Prof. titular: Victor Stanciu. (Directorul Ins t . de Minera log ie -Pe t rogra f i e ) .

(Minera logie şi Pe t rogra f i e cu s tudenţ i i anu lu i I I . Chimie cu Şt i inţe N a t u r a l e ; Pe t rogra f i a Românie i cu s tudenţ i i a n u l u i IV. Şt. N a t u r a l e şi Geografie) .

Curs:

l. Mineralogie fizică: a) Morfologie: s t r u c t u r a ma te r i e i : b) Cris ta lograf ie morfologică: p r inc ip i i , metode de s imbol izare , legile fundamen ta l e ale Cr is ta lograf ie i : cele 6 s ingoni i şi t end in ţ a m o d e r n ă de a le reduce la două sisteme de reţele moleculare ; proecţ iuni le cr is ta le lor : c) Constantele fizice ale cr is ta le lor : d) Tectonica minera le lo r ; e) Cr is ta lograf ie opt ică: l umina n a t u ra l ă , po la r iza tă , ana l i za microscopică : / : Leptologie: s tudiu l cr is ta le lor în l u m i n a Roentgen.


217

2. Petrografie. Minerale le componente a le rocelor, tratate î n o rd inea i m p o r t a n ţ e i lor pe t rograf ice . Gons ide ra ţ iun i generale a s u p r a genezei şi s t r u c t u r i i P ă m â n t u l u i . Clasif icarea rocelor. P a r a m e t r i i rocelor e rup t ive şi r e p r e z e n t a r e a graf ică ( d u p ă m e todele M. Levy, Osann, Niggli şi Becke). T r a t a r e a s i s temat ică a rocelor e rupt ive , a celor s ed imen ta re şi metamorf ice .

3 . Mineralogie sistematică. P r i n c i p i i şi s isteme de clasific a r e . T r a t a r e a mine ra le lo r d u p ă s is temul Dana.

Lucrări practice:

Desemn axonome t r i c . Anal ize de forme d in toate cele 6 s in-gonii . P r o e c ţ i u n e a s tereograf ică a formelor cr is ta lograf ice . Calcu lu l zonelor. D e t e r m i n ă r i de dens i ta te şi du r i t a t e . Şlefuirea cal -citei în sec ţ iune o r i en t a t ă i c. P r e p a r a r e a une i mic i ^ şi s tabi l i rea d i rec ţ iune i ng . şi n p . S tud iu l mine ra l e lo r în l u m i n a n a t u r a l ă . E x t i n c ţ i u n i . P leochro ism. Observarea şi i n t e r p r e t a r e a f igur i lor de in te r fe ren ţă la cr is talele un i ş i b iaxe , în l u m i n ă convergentă . Anal ize macroscopice şi la mic roscop de roce e rupt ive , s ed imen ta r e şi metamorf ice . Ca lcu lă r i de roce în p a r a m e t r i lui «Osaim. Anal ize pi rognost ice . Goneometr ie .

21 . F I Z I O L O G I E G E N E R A L Ă .

Prof. agr.: Aristide Grădinescu.

(Directorul Ins t . de Fiziologie gene ra l ă ) .

Curs: (44 lecţ iuni de fiziol. a n i m a l ă a 1 şi 1/2 o r ă ) .

1. Consider aţiuni generale asupra materiei: ma te r i e b r u t ă , ma t e r i e o r g a n i z a t ă — vie. Legea conserva ţ iune i ma te r i e i (La-voisier) şi energiei (Rober t Maye r şi He lmhol tz ) . N u exis tă c re -a ţ i u n e ci t r a n s f o r m a r e . Deosebiri morfologice, fizice şi chimice î n t r e m a t e r i a b r u t ă şi vie. Ins tab i l i t a t ea ma te r i e i vii. Metode •de cerce ta re : histophysiologie, chimie fizicală. Carac tere le generale ale vie ţui toarelor . Fiziologie genera lă . Fiziologie specială .

2. Unitatea morfologică şi fiziologică a materiei vieţuitoare. "Compoziţ iunea ch imică a ma te r i e i v ie ţui toare . Analizele lui G. I l e r t r and . Molecule foarte complexe. Amestec de proteice şi l r poide în s ta re coloidală. Gel. Biogen. A lbumina vie e foarte labi lă . i a r c u l a ţ i u n e a ma te r i e i î n t r e cele 3 r e g n u r i . F u n c ţ i a de s u p r a faţă la coloide.


218

3. Necesitatea excitanţilor şi căutarea lor de către materkr vieţuitoare. Tax i i —• t rop i sme. Exper ien ţe le lui Pfeffer şi E n -ge lmann . Ghimio tax ia î n pathologie. B a r o t a x i e : t igmotaxie , r eo -taxie , geotaxie. Pho to tax ie . The rmotax i e . Galvanotaxie , ! Oboseala. Hiperexc i t a ţ i e . Anestezie. Inhibi ţ ie .

4. Compoziţiunea chimică a materiei vieţuitoare. Mater i i le proteice. Molecule enorme . Reac ţ iun i de colorare . Hid ro l i za cu a l -cali. Pol ipept ide . Aminoaciz i . Oxidare.COg, H s O, O C ( Ш , ) г , N H 3 , S in te t izarea .proteinelor în ţ esu tur i . Clasif icarea proteinelor . Grăsimile. Compoziţie. Solubil i tate . E m u l s i o n a r e . Saponi f icare . Le-cit ine. Lipoide.

o. Hidraţii de Carbon. Monozaharide. Dizahar ide . Po l i za -ha r ide . Fe rmen ţ i . F e r m e n ţ i hidrol i t ic i , ox idan ţ i , r educ to r i şi de coagula re . Specifici tatea fermenţ i lor . Autoliza.

6. Diferitele condiţiuni după cari lucrează fermenţii in organism. A r m o n i a funcţ iuni lor din o rgan i sm. Rolu l g landelor cu secre ţ iune i n t e r n ă (corelaţie ch imică ) . Rolul s i s temului n e r vos. Or ig inea vieţii pe p ă m â n t . T r a n s f o r m i s m . Ind iv idu l a r e o evoluţie. Specia a r e şi ea o evoluţie.

7. Digestiunea intracelulară. 13igestiunea e x t r a c e l u l a r ă . Glande unicelulare , p lur ice lu la re , n e r e m a n i a t e şi r e m a n i a t e . P rovoca rea secreţ iunei chimice: p r i n h o r m o n i şi p r i n nerv i . I n e r v a ţ i u n e a g landei s u b m a x i l a r e , c o a r d a t i m p a n u l u i şi s i m p a tic. Al imente .

8. Glandele salivare. Compozi ţ ia salivei. Rolul chimic. Z a -har i f i ca rea a m i d o n u l u i : e r i t r odex t r i na , a c rodex t r i na , mal toza . Hol fizic de i n m u e r e şi de a luneca re . Bol a l imen ta r . Degluti ţ ia . S tomac. Glandele. S t r u c t u r a lor. Compoziţ ia ch imică a sucu lu i gas t r ic . Peps ina , p r e s u r a , l ipaza.

9. Yariaţiunea acidităţii sucului gastric. Cum se formează HCI. (d isociarea c lo ru r i lo r ) . Mecan i smul secreţ iunei gastr ice. •Secreţiune psihică. V a r i a ţ u n e a secreţ iunei şi pu tere i digestive a sucului gas t r ic pen t ru lapte , pâ ine , c a rne . Hidro l iza p ro te i celor p r i n peps ină : proteoze p r i m a r e : (acid a lbumine , p ro to -a lbumoze, deuteroa lbumoze şi s ina lbumoze) . Proteoze secund a r e : ( t ioalbumoze, deu te roa lbumoze) . P r o d u ş i f inal i : peptone . Acţ iunea chimozinei . Acţ iunea l ipazei .

10. Digestiunea stomacală. Mişcăr i le de amestec şi de evac u a r e ale s tomaculu i . Rolul s tomacu lu i : p r e p a r a r e a digest iunei in tes t inale . Reflexul pilor: deschiderea şi înch iderea lui. I n -


tes t inul . Glande (Br i iner , L ieberk i ihn) . Gompozi ţ iunea sucu lu i in tes t ina l . E r e p s i n a , en te roch inaza , inver taza , lac taza , arginaza ' , l ipaza , etc.

11. Glandele anexe ale tubului digestiv. P a n c r e a s u l : s t r uc tu ra . Compoziţ ia ch imică a sucu lu i panc rea t i e . F i c a t u l : s t r uc tu r a . F u n c ţ i u n e a b i l i a ră . Gompozi ţ iunea ch imică a bilei. S u b s tanţe o rgan ice : acid glicocolic, acid taurocol ic . Reac ţ iunea lui Pet tenkofer . P igmen ţ i i b i l i a r i : reac ţ ia lui Gmelin.

12. Transformările suferite de substanţele alimentare in intestin: albuminoide, grăsimi, hidraţi de Carbon. Mişcări le per is tal t ice şi în m a s s ă a anselor . Defecaţia.

13. Absorbţia, intestinală. Valvule conivente şi viiozităţi intest inale . F u n c ţ i u n e de s u p r a f a ţ ă . Absorbţ ia subs tan ţe lor h i d roca rbona te , a lbuminoide , g răs imi lo r . P r inc ip i i l e fizico-chi-mice ca r i s tau la baza fenomenelor de absorbţie . S in te t i za rea g răs imelor şî a lbumine lo r de că t re celulele epiteliale î n d ă r ă t u l p la toului s t r ia t . Absorbţ ia cu tanee . Dielectroliza.

14. Mediul intern: sângele. P r o p r i e t ă ţ i şi compoziţ ie. Globule roş i i : compozi ţ ia chimică . F u n c ţ i u n i de s u p r a f a ţ ă . Globule albe: mononuc lea re , po l inuc leare .

15. Compoziţia chimică a plasmei. Coagu la rea . Mecan i smul coagulăre i . Exper ien ţe le lui Alex. Schmid , A r t h u s şi Pages . Ne cesi tatea t rombine i , f ib r inogenulu i şi a s ă r u r i l o r de Ca. P i g men ţ i i sângelu i .

16. Gazele din sânge. C u m se găseşte O. şi C 0 2 în sânge . Ext rac ţ ia gazelor. A p a r a t u l c i rcu la to r în se r ia a n i m a l ă . I n i m a : s t r u c t u r a . Gangl ioni . Teor ia neu rogenă . Teor ia miogenă . E x p lora rea şi î m p ă r ţ i r e a u n e i revoluţ i i ca rd iace .

17. Controxţiunea cardiacă. Deosebirea î n t r e fiziologia m u ş chiu lu i s t r i a t şi cel ca rd iac . Sgomotul in imei . Trava l iu l in imei e x p r i m a t în K i l o g r a m m e t r i .

18. Acţiunea sistemului nervos extrinsec. Pneu inogas t r i cu l . Depresoiul (Gyon). C i rcu la ţ i a a r t e r i a l ă . Rolul ţesutului elast ic. Viteza sânge lu i : metoda lui He r ing . H e m o d r o m o m e t r u l Ghau-veau. Viteza în ao r t ă . Viteza în cap i la re .

H>. Semne exterioare ale mişcării sângelui în artere. P u l sul, mi şca re molecu la ră ondula tor ie . Sph igmomet re . P u l s m a r e . pres iune mică . P u l s mic. p re s iune m a r e . Dicrot ism. Gircula ţ i -une cap i l a r ă . Ple t ismograf ie . Tonus . Menţ ine rea lui pe cale ne r -


220

voasă şi h u m o r a l ă . Ci rcu la ţ ia venoasă . For ţe le ce fac să c i rcule : ( ca rd i acă , a s p i r a ţ i u n e a torac ică , g rav i t a t e , va lvule) .

20. Inima, aparat neuro-muscular. Gangl ioni ca rd iac i . R o lu l lor. Teor ia m i o g e n ă şi n e u r o g e n ă . E x c i t a n ţ i i neu ron i l o r m o -tor i şi inh ib i tor i . Ci rcu i t închis . P n e u m o g a s t r i c u l ( m o d e r a t o r ) s impa t i cu l (acce lera tor ) . Or ig inea lor, şi a ne rvu lu i depresor . Vasomotor i i .

2 1 . Limfa şi aparatul limfatic. S t r u c t u r a cap i la re lo r l imfatice şi a canale lor . S t r u c t u r a gangl ioni lor l imfat ici şi a in i mi lo r contract i le . Compozi ţ ia ch imică a limfei. Originea limfei. Mecan i smul c i rcu la t iune i şi ro lu l limfei.

22. Aparat respirator şi respiraţiune. C u m t rebuie în ţe leasă r e s p i r a ţ i u n e a : 1) conflict î n t r e a e r şi sânge , 2) î n t r e sânge şi ţ e su tu r i . S t r u c t u r ă : p l ă m â n : P r o t e u , S i ren , Broască , Mamife re .

23. Mecanica respiratorie l a Grustacei , Peş t i , B r o a s c ă , M a mifere . Rolu l e las t ic i tă ţ i i p u l m o n a r e . Vidul p leu ra l . I n s p i r a -ţ iune . E x p i r a ţ i u n e . P n e u m o g r a m ă . Sp i romet r i e . Cen t ru r e sp i r a t o r . Rolul CO şi a p roduş i lo r de desasimila ţ ie . Po l ipnee t e rmică .

24. Mecanismul primei respiraţiuni. Apnee foetală. Sch imbur i le de gaze. Sch imbul de 0 2 şi C 0 2 la nivelul alveolelor pu l m o n a r e . Sch imbur i le gazoase d in ţ e su tu r i . Coeficient r e sp i r a t o r ^

Oa

25. Aparatul lui Regnault şi Reiset p e n t r u m ă s u r a r e a sch imbur i lor r e s p i r a t o r i i la a n i m a l e şi dozarea gazelor d in sânge . Asfixie. V a r i a ţ i u n e a compuş i lo r ae ru lu i . Creşterea p res iune i .

26. Schimburile nutritive. Combust iuni le subs tan ţe lor a l i m e n t a r e se fac în ţ esu tur i . Rolu l h id ra ţ i lo r , proteicelor , subs tanţe lor g rase . Cen t ru gl icozuric. Hyperg l icemie . Profeidele: absorbţ ie , s inteză. Gră s imi : absorbţ ie , s inteză.

27. Metabolism. Pe r f ec ţ iunea m o t o r u l u i a n i m a l din punct de vedere al c o n s u m ă r i i combust ib i lu lu i . Anabol ism. Gatabo l ism. Gatal isor i i d in o rgan i sm. C o n s u m a r e a potenţ ia lu lu i ener getic.

28. Metabolism (continuare). Desas imi la ţ ia . ' Reac ţ iuni le chimice d in o r g a n i s m şi p r o d u ş i rezu l ta ţ i d in fenomene de ca-tabol ism. O x i d a r e a h id ra ţ i l o r de Carbon . Ox ida rea g răs imi lor . Metabol ismul subs tan ţe lor prote ice: amino-ac iz i , t a u r i n ă , t i ro -Metabol ismul subs tan ţe lor proteic^: a m i n o acizi, t a u r i n ă , t i ro -zină. c rea t ină , c re t in ină , baze pur ice , u ree , acid u r i c , N H


221

F i s t u l a lui Eck. Locul u n d e se s inte t izează u r e a . D e s a m i h a r e a . amino-ac iz i lo r . N H 3 D e s h i d r a t a r e a ca rbona ţ i lo r de a m o n i u ; a ca rbama ţ i l o r . E x p e r i e n ţ a lu i Pawlov şi Neuki .

29. Excreţiunea în seria animală. A p a r a t u l excre tor la mamife re . Histologie. Tubu l u r in i fe r . Capsu l a lui B o w m a n n şi eorpuscul i i lui Malpighi . S i s temul p o r t r e n a l .

30. Rinichiul nu fabrică uree, nici uraţi. Nefrectomie s au legarea u re te re lo r şi doza rea ureei . I n e r v a ţ i a r in ich iu lu i ; Compuşi i chimici a i u r ine i . Sintezele d in epitel iul tubu lu i .

31 . Excreţiunea urinei. Rolu l ure te re lor . Rolu l vezicei u r i na r e . Micţ iunea . Sfinctere. Cen t ru vezico-spinal . Calea n e r v i lor sensi t ivi şi a ne rv i lo r motor i . Glande s u d o r i p a r e . Compuş i i chimici a i sudoare i . Reflexul sudora l .

32. Funcţiunea de thermogeneză. Homeote rme . He te ro t e rme . Calor imet r ie . Ca lo r ime t ru D 'Arsonva l . I n f luen ţa taliei , s u p r a feţei şi n a t u r a suprafe ţe i . Or ig ina că ldu re i m u s c u l a r e .

33. Metoda alimentară şi metoda respiratorie pentru determinarea numărului caloriilor. Rolu l r ad i a ţ i une i , ro lu l t r a n s p i -r a ţ i une i . Po l ipnee te rmică . Acţ iunea s i s temulu i nervos . L u p t a c o n t r a f r igulu i : reflex c u t a n e u vaso-const r ic tor , reflexe t e r m o -gene. L u p t a c o n t r a că ldure i -vaso-d i la ta ţ ie .

34. Bilanţ nutritiv. I nan i ţ i e . P ie rde r i l e suferi te la fc. sun t î n r a p o r t cu ta l ia . Metoda men ţ ine re i î n echi l ibru nu t r i t i v . R a ţ ia n o r m a l ă , r a ţ i a de m u n c ă . Ches t iunea alcoolului ca a l iment . Exper ien ţe le lui At twater .

35. Funcţiunile de reproducţitine. Ca rac t e ru l ma te r i e i vieţu i toa re . Evoluţ ia . î n m u l ţ i r e a . I n s t i n c t u l mor ţ i i . Carac te re le senil i tăţ i i . F e c u n d a ţ i u n e . Ovul. Spermatozo id . Specia l izare . M a t u r aţie.

36. Fartenogeneză: naturală şi artificială. F a c t o r i i capabi l i de a p rovoca : de shyd ra t a r ea , va r i a ţ iun i l e de t e m p e r a t u r ă , a c ţ i unea diferi telor subs tan ţe chimice, exc i t a ţ i un i mecanice . E x perienţele lui Loeb, Delage, Tichomiroff, He r tw ig , Mo rg an . F i ziologia u t e r u l u i şi p lacentei . Trophoblas tu l . V ia ţ a i n t r a u t e r i n ă .

37. Fiziologia placentei. F u n c ţ i u n i l e fiziologice ale nou lu i n ă s c u t : r e s p i r a ţ i u n e a , c i rcu la ţ iunea , d iges t iunea. F u n c ţ i u n i de thermogeneză . Glandele m a m a r e . E l a b o r a r e a lapte lui , excre ţ ia lui . Compozi ţ ia chimică . S in teza caseinei şi lactozei.

38. Vitamine. Reg im a l ime ta r sintet ic. F u n k . T u r b u r ă r i l e p roduse în l ipsa v i taminelor . Avi taminoză . Boli de ca r en ţ ă .


222

Rachi t i smul . F a c t o r u l A. l iposolubil . Ber iber i . F a c t o r u l B . h i d r o -Solubil. Scorbutu l . F a c t o r u l G. V i t a m i n a D. I m p o r t a n ţ a v i tamine lo r î n nu t r i ţ i e .

39. Glandele cu secreţiune internă. G landa in te r s t i ţ i a lă jij ş i o E x t i r p a r e a g landelor sexua le şi efectele. Grefa. E x p e r i e n ţele lu i Ber tchold şi P ć z a r d . D inamica ca rac te re lo r sexuale sec u n d a r e . F o r m a n e u t r ă . Mascu l in iza re . F e m i n i z a r e .

40. Glanda thyroidă. S t r u c t u r ă . Thyreoglobul ină , T h y r o -x ina . E x t i r p a r e la o r g a n i s m e t ine re şi adul te . Mixoedem. Cret in ism. Grefe. Dovezi clinice. B o a l a lu i Basedow. H i p o şi h i u e r -•secreţie, c o m p a r a r e a t u r b u r ă r i l o r . Luc ră r i l e profesoru lu i M a r inescu, Schiff.

4 1 . Glandele parathyroide-structură. E x t i r p a r e . Rolu l fiziologic, h ipersens ib i l i ta te . N e u t r a l i z a r e a produş i lor de desas imi -laţie. T h y m u s . S t r u c t u r a . Corpuseu l i i lu i HassaH. Legătur i le fiziologice ale g landelor geni ta le cu t hymusu l . P u b e r t a t e a . Acţ iun e a fiziologică a e x t r a c t u l u i de t h y m u s .

42. Capsulele suprarenale. S t r u c t u r ă . A d r e n a l i n ă . E x t i r p a rea . Exper ien ţe le lu i B r o w n Sequa rd . M a l a d i a b ronza t ă . T u r -b u r ă r i l e consecut ive: as tenie , creşterea hemat i i lor , hypo te rmic . micşo ra rea sch imbur i lo r nu t r i t ive .

43 . Hipofiza. S t r u c t u r a , E x t i r p a r e : h iponu t r i ţ i e , h ipo te r -mie . Acromegal ie . Gigant i sm. Sp l ina . S t r u c t u r ă . F u n c ţ i u n i .

44. Secreţiunea internă a pancreasului. Insu le le lui L a n -g e r h a n s . L u c r ă r i l e lu i Laguesse , von M e r i n g şi Mmkowsch i . E x t i r p a r e . Diabet. Luc ră r i l e lui Lepine , Hedon , Macleod şi B a n -t ing. I n s u l i n a .

2. Demonstratiuni.

1. T r a n s f o r m a r e a energie i potenţ ia le d in a c u m u l a t o r î n e-nerg ie a c t u a l ă : mecan ică , l uminoasă , chimica, ca lor ică , exci -t a ţ i une fiziologica. Ac ţ iunea m e d i u l u i - t e m p e r a t u r ă a s u p r a fer-m e n t a ţ i u n e i alcoolice. Min im, op t im, m a x i m .

2. E x c i t a n ţ i mecanic i , chimici , fizici, a s u p r a nervi lor şi muşch i lo r . Insuf ic ien ţa exci tanţ i lor .

3 . Acţ iunea s t r i cn ine i a s u p r a sensibi l i tăţ i i .

4. Reac ţ iun i de colorare ale subs tan ţe lor proteice. Coagula re . E m u l s i o n a r e . Saponi f icare .


223

б. Mişcăr i le in tes t inelor de pis ică m e n ţ i n u t e s e p a r a t î n l i -•cfaid Locke şi l a t e m p e r a t u r ă de + 3 8 u C.

6. I n i m a s e p a r a t ă de co rp şi î n c i r cu la ţ iune ar t i f ic ia lă . 7. î n s c r i e r e a gra f ică a con t rac ţ iune i m u s c u l a r e şi a te ta-

nosu lu i . Muşch iu l s t r i a t î n c o m p a r a ţ i e cu m u ş c h i u l c a r d i a c . 8. E x p e r i e n ţ a cu tubu l lui Hal les . î n s c r i e r e a p res iune i a r

ter ia le la câ ine . Ac ţ iunea ad rena l ine i . E x c i t a r e a p n e u m o g a s t r i -cului . Inh ib i ţ i une . Sec ţ i ona rea pneumogas t r i cu lu i . E x c i t a r e a c a p ă t u l u i per i fer ic — o p r i r e a cordu lu i . F e n o m e n u l de oboseală a gangl ioni lor ne rvoş i inhib i tor i .

9. Schema r e s p i r a ţ i u n e i p u l m o n a r e a lui F r e d e r i c q a s u p r a r e s p i r a ţ i u n e i cu u n p u l m o n . Rolu l p re s iune i negat ive .

10. D e m o n s t r a ţ i u n i pe u n câine. F i s t u l ă î n u re t e r şi î n r e g i s t r a r e a p i că tu r i l o r de ur ină . . Ac ţ iunea subs tan ţe lor d iure t ice : glucoza, CI Na . Asfixia e x p e r i m e n t a l ă p r i n l egarea t racheei a r t e r e . °

11. P u n e r e a în evidenţă a ad rena l i ne i p r i n me toda Lâewen-Trende lemburg .

3 . Şedinţe de lucrări practice.

1. Reac ţ iun i le de co lorare ale subs tan ţe lor proteice. R e a c --ţiunile de p rec ip i t a re . Reac ţ iuni le de coagu la re .

2. Reac ţ iuni le monozahar ide lor^ d izaha r ide lo r şi po l i zaha-r idelor . Dozarea glucozei. H id ro l i za a m i d o n u l u i şi zaharoze i .

3. T i t r imet r ie . T i t r a r e a une i so lu ţ iun i de N a O H şi HC1. 4. Sal iva . P u n e r e a în evidenţă a muc ine i şi sulfocianaţ i lor .

Ac ţ iunea salivei a s u p r a a m i d o n u l u i fiert. P u n e r a în evidewţă a e r i t rodex t r ine i , a c rodex t r i ne i şi maltozei .

o. I zo la rea p roduş i lo r de d iges t iune gas t r ică . I zo l a rea acid a lbumine lo r , protoalbumozelor , he teroalbumozelor , peptonelor . P rec ip i t a r e .

6. Dozarea ac id i tă ţ i i sucu lu i gas t r ic . P r e p a r a t e microscopice de g lande : pa ro t idă , s u b m a x i l a r ă , esofag, s tomac.

7. Observarea globulelor roşii la b roască , i epure , om. N u m ă r a r e a globulelor roş i i ş i a lbe la om cu a p a r a t u l Thomas-Zeiss .

8. Bila. Muc ina . Reac ţ iunea s ă r u r i l o r b i l iare ( l ' e t t enkofer ) . -şi a p igmenţ i lo r b i l i a r i (Gmel in) . Cr i s t a l i za rea sub microscop a s ă r u r i l o r b i l ia re .

9. Mater i i le colorante ale sângelu i . Cr is ta l i de oxihemoglo-l)ină, câine, cobai. Spec t ru l de absorbţ ie a oxihemoglebinei , he -


224

moglobinei , carboxihemoglobine i şi metemeglobinei . Cr is ta le de-h e m i n ă . Dozarea hemoglobinei cu hemomet ru l lui F le i sch l Miescher.

10. I zo la rea subs tan ţe lor a lbumino ide din p l a s m ă : f ibr ino-gen, s e r u m a l b u m i n a , se rumglobu l ina . P l a s m ă oxa l a t a t ă . Coagu l a r e .

11. Metoda graf ică . P e n i ţ a însc r i i toa re , s u p r a f a ţ a de î n r e g i s t r a re , cardiograf , pneumograf . î n s c r i e r e a con t r ac ţ iun i lo r ca rd iace .

12. î n s c r i e r e a per ioade i r e f rac ta re a in imei , a sistolei supl i m e n t a r e şi a r e p a u s u l u i compensa tor .

13. Acţ iunea pneumogas t r i cu lu i . Observarea c i rcu la ţ iune i cap i la re .

14. î n s c r i e r e a fenomenelor de oboseală a cent r i lor i n h i b i t o r i . 15. Î n s c r i e r e a pu lsu lu i . L u a r e a p res iune i a r t e r i a l e cu oscir

l ome t ru - sphygmomanome t r i c P a c h o n . î n s c r i e r e a r e s p i r a ţ i u n e i cu p n e u m o g r a f u l P a u l Ber t .

16. D e t e r m i n a r e a a e r u l u i r e s p i r a t o r c p m p l i m e n t a r şi de-rezervă cu sp i rome t ru l Tissot. P n e u m o g r a m a la câ ine şi a n a liza ei.

17. Metoda E n g e l m a n n . î n s c r i e r e a pu l sa ţ iun i lo r cardiace* pe i n i m a izolată de b roască , cu c a m e r a lui F i ihne r . Acţ iunea t e m p e r a t u r e i a s u p r a frequenţei .

18. U r i n a şi dozarea uree i . Observarea de p r e p a r a t e mic roscopice d in ao r t ă , venă, cap i l a re .

19. Dozarea azo tu lu i to ta l d in u r i n ă p r i n me toda K i e l d a h l . Secţ iuni microscopice de p u l m o n .

20. Con t inua re . Secţ iuni microscopice d in b ranch ie . U r i n a pathologică.

21 . Dozarea c lorure lor d in u r i n ă (metoda M o h r ) . 22. Con t inua re . 23. Reac ţ iunea murex ide i . Doza rea acidi tă ţ i i u r ine i . 24. Laptele la microscop. Cent r i fugarea . Secţ iuni m ic ro s

copice de r in ich i . 25. I so l a r ea subs tanţe lor proteice d in l ap te : case inogenul .

l ac t a lbumina , lactoglobul ina. Perox idaze le . Coagu la rea . 26. Dozarea vo lumet r ică a fosfaţilor d in u r i n ă . 27. Anal iza microscopică a s ed imen tu lu i d in u r i n ă . P i g -

men ţ i i b i l ia r i . P r e p a r a t e microscopice de g l a n d ă s u d o r i p a r ă . 28. P u n c t u l crioscopic a l u r i n e i cu cr ioscopul B e c k m a n n .


225

29. Grioscopia u r i n e i şi a s e ru lu i Locke. C ă l d u r a m u s c u l a r ă cu ga lva nom e t ru l D 'Arsonva l şi t e r m o m e t r u .

30. P r e p a r a r e a gl icogenului d in ficat. ;

31 . P r e p a r a r e a gl icogenului d in muşch i i şi f icatul de b r o a scă şi doza rea lui.

32. Metoda Lăewen-Trende lemburg . A d r e n a l i n a . 33. P r e p a r a t e microscopice de t hy ro idă şi t hymus . Repe ta re . 34. 35, 36, 37. Repe t a r ea luc ră r i lo r .

22. BIOLOGIE.

Profesor titular: Emil G. Racoviţă.

(Direc toru l I n s t i t u t u l u i de Speologie) .

Activitatea Institutului de Speologie-

O r g a n i z a r e a In s t i t u tu lu i , d in toate puncte le de vedere: local, m a t e r i a l şti inţific şi de cercetăr i , bibliotecă, pe r sona l e t c , a fost descr i să în r a p o r t u l a n u l u i şcolar 1922—23. De oarece nic i o s ch imbare î n s e m n a t ă n ' a in te rveni t de a tunc i , d in cauza insuficienţi i fondur i lo r puse la dispozi ţ ia Ins t i t u tu lu i , se va a r ă t a m a i jos n u m a i ac t iv i ta tea pe r sona lu lu i şi mici le s p o r u r i m a t e r i a l e ce s 'au p u t u t î n r e g i s t r a ш decursu l aces tu i a n şcolar .

A) Biblioteca. S 'a c o n t i n u a t cu ca ta logarea Bibliotecilor I n s t i tutelor de Speologie (s 'a a j uns la No. 3394) şi Zoologie ( s ' a a j u n s la No. 3410), î n sc r i indu- se fiecare volum în r eg i s t ru - in -ven ta r şi to toda tă pe d o u ă fişe, u n a des t ina t ă ca ta logulu i pe n u m e de a u t o r şi a doua ca ta logulu i pe ma te r i i .

I n sa la de bibliotecă a I n s t i t u tu lu i de Speologie s 'a depus , sp r e p ă s t r a r e şi i n v e n t a r i a r e , colecţia de că r ţ i c u m p ă r a t ă d in fondur i le Muzeu lu i de Zoologie dela vesti tul a n a t o m i s t K. Ge-genbauer . Această colecţie este foa r t e boga tă şi de m a r e va loa re m a i ales î n ceeace pr iveşte i s to r ia ana tomie i ver tebra te lor şi acelei u m a n e în special. I n v e n t a r i e r e a ei s'a t e r m i n a t şi ne -a da t 4619 n u m e r e . I n r a p o r t u l vii tor se va l ă m u r i c o m p u n e r e a e x a c t ă a acestei foarte i m p o r t a n t e bogăţ i i bibliografice.

Din l ipsă de fondur i n u s 'a p u t u t con t inua toate a b o n a mentele la reviste, n ic i c u m p ă r a noile t r a t a t e s au opere de r e ferente necesare î n v ă ţ ă m â n t u l u i s au cerce tăr i lor şi a p ă r u t e în cu r su l a n u l u i . Descomplec tarea colecţiilor noas t r e bibliografice const i tue u n n e r e p a r a b i l dezas t ru , căci m u l t e reviste ştiinţifice l imi tează t i r a ju l la n u m ă r u l abonaţ i lor .

I n van se semna lează în fiecare a n acest m a r e nea juns ca re 15


226

ya p r i c i n u i m a r i cheltueli în vii tor, căci s u n t ser i i ce vor t rebui complecta te şi n u se vor p u t e a complecta decât cu foarte m a r i cheltueli .

B ) Colecţia de hărţi geografice a spor i t cu câteva ser i i 1. „Carte generale bathymetrique des Oceans" 1 : 10.000,000

ce c u p r i n d e 24 coaie î n culor i de 110X75 cm. P e n t r u s tudi i le zoogeografice şi paleogeografice aceas tă h a r t ă este de m a r e folos.

2. Colecţia Hărţilor geologice a Transilvaniei 1 : 75.000, e-di ta te de Servic iul geologic d i n Pes t a ; 13 bucă ţ i , tot ce-a a p ă r u t .

3 . P e l â n g ă aceas ta . Colecţia de ce rce tă r i a hă r ţ i l o r s'a spor i t ş i cu u r m ă t o a r e l e h ă r ţ i m u t e î n t r ' u n n u m ă r de e x e m p l a r e suficient:

1. P l an i s f e ru l 1 : 100,000.000 de de Mar tonne . 2. P l an i s f e ru l 1 : 50,000.000 de de M a r t o n n e . 3 . H a r t a h id rogra f i că a R o m â n i e i 1 : 1,500.000 ediţie n e a g r ă . 4. idem idem a lbas t r ă . 5. H a r t a h i spomet r i că a R o m â n i e i 1 : 1,500.000 ediţie n e a g r ă . 6. idem idem ,, a lbas t r ă . C) Colecţia fotografică. D in l ipsă de fondur i suficiente in

s t a l a r ea şi ca t a loga rea s i s temat ică a acestei destul de m a r i co-lecţ iuni merge foar te încet. Du lapu l „Fo to tec" de c lasa re a fotograf i i lor ce a fost canceput de d i rec tor şi rea l iza t g ra ţ i e u n u i a ju to r aco rda t de Casa Şcoalelor, n ' a fost destul de î n c ă p ă t o r ; a t rebui t , p e n t r u a pe rmi te o c l a sa re m ă c a r provizor ie , cons t ru i t u n a l doilea Fototec d in F o n d u r i l e In s t i t u tu lu i . Abia acum se poate o rgan i za c l a sa rea şi ca ta logarea pe fişe ca re se va face pe m ă s u r ă ce vor fi fondur i disponibi le .

D) Colecţia Biospeologică. S 'a înche ia t cu N r u l de peştere 1044 şi cu N r u l de m a t e r i a l 1302, a 7-a serie de peş ter i exp lo ra te . Mate r i a lu l acestei ser i i , ca re c u p r i n d e recoltele făcute în 283 de peşteri , a fost ales pe g r u p e de vietăţ i şi o p a r t e este deja în m â n a cola hori tor ilor noştr i specialişt i .

Dela începutu l exp lo ră r i l o r noas t r e (1905) şi p â n ă azi, s 'au exp lo ra t ma i bine de 1100 de peşteri din vre-o 10 ţă r i diferite, şi m a t e r i a l u l cules o î m p ă r ţ i t în vre-o 16.000 de tubur i cu a l cool la care se mai adaogă vre-o 200 de serii de insecte conservate uscate şi vre-o 500 de Lilieci.

E ) Fauna Transilvaniei. S'a cules deja mul t ma te r i a ] , a t â t te res t ru cât şi de a p ă dulce, d a r n u se pot încă cita date s t a tistice, căci n u m a i o mică p a r t e din acest m a t e r i a l este ales ş i


227

preparat. N u m a i familia Carabidelor (Goleoptere) este clasată -definitiv şi instalată în cartoane.

Lipsa de mijloace şi de personal face ca aceas tă branşă, •dealtmintrelea s e c u n d a r ă a mi s iune i noastre, să se desvolte foar te greu.

F) Exploraţiuni speologice şi faunistice. a) Cerce tăr i speologice şi faunistice în r eg iunea Ş u n c u -

iuşu lu i ( jud. Bihor) executate în Iulie 1928 de că t r e I'. A. Ghap puis, 1 peş te ră a fost exp lo ra t ă .

b) Cercetări speologice în Statele-Unite (Amer ica de N o r d ) , I r M i t a a , Ken tucky , Virginia, în August 1928 de că t re R. Jean-nel, cu concur su l prof. Candido Bolivar, conserva tor al Muzeului de I s to r ie n a t u r a l ă din M a d r i d (Spania) . 11 peşter i a u fost •cercetate.

c) Cerce tăr i speologice şi faunis t ice în Alger ia şi în S a h a r a s e p t e n t r i o n a l ă în Apr i l ie şi M a i u 1929 de că t r e R. J e a n n e l şi F . A. Ghappu i s . 1 y>eşteră şi diverse pufur i şi ape sub te r ane a u fost cercetate.

23. BIOLOGIE.

Profesor cu con t rac t : Rene Jeannel.

Acest cu r s este des t ina t s tuden ţ i lo r Facu l t ă ţ i i de Medic ină «Vin a n u l I şi s tudenţ i lor F a c u l t ă ţ i i de Şti inţe, Secţia şt i inţelor n a t u r a l e şi Geografie d in a n u l IV.

Cur su l din a n u l 1928—1929 a desvoltat u r m ă t o r u l p r o g r a m : P a r t e a I - a : Istoria transforinisniului. I . Originele ideei evoluţiei: Crea ţ ion ismul . Guvier, Buffon,

L a m a r c k şi L a m a r c k i s m u l . Et . Geoff roy-Sain t -Hi la i re . I I . D a r w i n şi Darvvinismul. I I I . T r a n f o r m i s m u l d u p ă D a r

win : Ne oda rwin i s mu l . W e i s m a n n . Muta ţ i on i smu l : De Vries . F r e a d a p t a ţ i a . Neo iamarck i smul .

P a r t e a I l - a . Factorii evoluţiei. IV. Va r i a ţ i a . S tud iu l f luctuaţ iei : Biomet r ica . V. Factorii primari ai evoluţiei: A l imen ta rea , sa l in i ta tea . VI . V I I . Factorii primari ai evoluţiei: L u m i n a şi v ia ţa . Lu

m i n a şi co lora ţ iuni le : homocromii le şi mimetismul. V I I I . Via ţa în î n t u n e r i c : N o c t u r n i s m u l , cavernicolele, a n i

m a l e l e abissalc . pa raz i ţ i i i n t e rn i . IX . T e m p e r a t u r a : Acţ iunea t e m p e r a t u r e i a s u p r a fenome-

1 5 *


228

nelor vitale. Acţ iunea t e m p e r a t u r e i a s u p r a fiinţelor v ie ţu i toare^ X. Umid i ta tea . S t a r e a s ta t ică a med iu lu i . Alţi factor i a i

med iu lu i : curen ţ i i m a r i n i , î n t i nde rea hab i t a tu lu i , pres iuni le-mecanice etc. ;

X I . E red i t a t ea ca rac te re lor câş t igate . X I I . Factorii secundari. Selecţia ar t i f ic ia lă , selecţia n a t u

ra l ă , selecţia sexua lă . X I I I . Segrega ţ ia s au an i ix i a : etnologică, fiziologică, m e

canică . X I V . Ortogenezele. P r o b l e m a ortogenezei văzu tă de neola-

m a r c k i e n i şi neoda rwin ien i . Evolu ţ ia paleontologică. I revers ib i l i ta tea evoluţiei. Evoluţ ia genera lă a vieţii.

P a r t e a I l I - a . Ereditatea. XV. Modal i tă ţ i le eredi tă ţ i i . X V I . Legile de h ibr ida ţ ie . N a u d i n şi Mendel . E r e d i t a t e a

mende l i ahă . X V I I . Teoria, c r o m o s o m i a n ă : Celulele sexuale . Exp l i ca r ea

d is joncţ iunei mendel iene a ca rac te re lo r p r i n d is joncţ iunea c ro-mosomilor .

X V I I I . Sexul : Cromosomi i sexual i . E r e d i t a t e a legată de sex. I n t e r s e x u a l i t a t e şi g inandromor f i e . H o r m o n i i sexual i .

X I X . P a r t e n o g e n e z a n a t u r a l ă şi expe r imen ta l ă .

e) Secţia Geografică. (Institut de Geografie)

24. G E O G R A F I E G E N E R A L Ă . Prof. t i t u l a r : G. Yălsan.

S 'au făcut c u r s u r i şi l u c r ă r i pract ice şi de s emina r , conform p r o g r a m u l u i înscr i s î n Regu lamen tu l F a c u l t ă ţ i i de Şti inţe (secţia Geograf ică) . Profesoru l t i t u l a r fi ind în concediu a fost sup l in i t de dl S. Oprean , prof. la Acad. Comerc ia lă ( i a r la „ term e n i i geograf ic i" a. I , de dl A. F lor inescu , şef de l u c r ă r i ) .

25. G E O G R A F I E F I Z I C Ă ŞI D E S C R I P T I V Ă . Prof. t i t u l a r : V. Мепфи.

S 'au făcut c u r s u r i şi l u c r ă r i prac t ice şi de semina r , conform p r o g r a m u l u i d in R e g u l a m e n t u l F a c . de Şt i inţe (secţia Geograf ică) .

L a s fârş i tu l a n u l u i s'a făcut cu s tudenţ i i o excurs ie de s tud i i p e valea Mureşu lu i .

Act ivi ta tea In s t i t u tu lu i de Geografie a fost condusă de d l profesor V. Meru ţ iu .


22$

O } Ac t i v i ta tea şt i int i f rcă- l i terară° «(publicaţii, conferinţe, comunicăr i , distincţii, etc.)

a) Secţiunea Ştiinţelor Matematice. 1. N . ABRAMESCTJ.

1. I n Mathematica Voi. I I . S u r Ies courbes de convergence «des series p rocedan t su ivan t Ies inverses de polynomes donnes .

2. A. ANGELESGTJ.

Publicaţii.

1. I n Comptes Rendus de l Academie des Sciences de Paris. T. 188; 1929; pag . 1222. S u r ce r t a ins polynomes de Tchebycef.

2. I n Bulletin de la Societe des Sciences de Cluj. Tome IV. -Sur u n e formule de M. Pompeiu.

Comunicări şi conferinţe.

1. La Societatea de Ştiinţe din Bucureşti: A s u p r a conicelor. 2. L a Societatea de Ştiinţe din Cluj (16 Febr . 1929): A s u p r a

une i formule a dlui D. Pompeiu. 3. L a Şedinţa solemnă a Seminarului de Matematici din

Cluj (24 Maiu 1929): A s u p r a u n e i clase de ecua t iun i diferenţ iale l ineare complet in tegrabi le .

4. L a Primul Congres al Matematicienilor Români (Cluj , 10 Maiu 1929): A s u p r a zeror i lor u n o r funcţ iuni cont inue.

Diverse.

1. Di rec ţ iunea celebrei colecţiuni Memorial des Sciences Mathematiques d in P a r i s , a cerut r e d a c t a r e a unei broşur i Sur Ies polynomes orthogonaux.

3. TH. A N G H E L U Ţ Ă .

Publicaţii.

1. I n Comptes Rendus de VAcademie des Sciences de Paris. Tome 188; Fevr . 1929: S u r une classe nouvelle de n o y a u x p o u r une equat ion F redho lm.

•) In ordinea secţiunilor de învăţământ ale Facultăţii: Matematici, Fizică, Chimie, Naturale; Geografie.


230


1. L a Societatea de Matematici din Bucureşti: A s u p r a u n e i clase de inegal i tă ţ i .

2. La Societatea de Ştiinţe din Cluj (Mar t . 1929): Genera l i z a r e a u n e i teoreme a lu i Brioschi.

3. L a şedinţa solemnă a Seminarului de Matematici din Cluj (24 Maiu 1929) : O genera l i za re a ecuaţ iei seculare în domeniul ecuaţ i i lor in tegra le .

4. L a Primul Congres al Matematicienilor Români (Cluj, . 10 M a i u 1929): Se r i a lui Taylor dedusă ca o desvol tare d u p ă funcţ iuni le fundamen ta l e ale u n u i s â m b u r e s imetr ic general iza t .

Diverse.

1. P reşed in te a l secţ iunei I I I (Matemat ic i apl ica te) la p r i m u l congres a l Matemat ic ien i lo r R o m â n i .

2. S 'a l i tografiat Cursul de Algebră superioară.

4. GH. BRATU.

Publicaţii.

1. Lecţiuni de Calcul integral. (Voi. I I d in Cursu l de a n a liză Matemat ică al Univers i tă ţ i i d in Cluj) . Sub presă .

Comunicări şi conferinţe. 1. La primul Congres al Matematicienilor Români (Cluj.

11 M a i u 1929): A s u p r a p r o g r a m e i anal i t ice a î n v ă ţ ă m â n t u l u i ma temat i ce i e lementare .

Diverse.

1. P reşed in te al secţiei TV ( î n v ă ţ ă m â n t u l Matemat ice i ) la p r i m u l congres al Matemat ic ien i lor R o m â n i .

5. D. V. IONESCU.

Publicaţii.

1, 2 şi 3. I n Comptes Rendus de l'Academie Rouale de Bel-gique (1929) : S u r u n theoreme de Lord Kelvin.

4. I n Mathem atica (Voi. II): S u r u n probleme relatif â la. theorie des equa t ions a u x derivees pâr t ie i Ies.

Comunicări si conferinţe.

1. La Primul congres al Matematicienilor Români (Cluj .


231

11 M a i u 1929): O p rob lemă a s u p r a sis temelor de ecuaţ i i cu der iva te pa r ţ i a l e de o rd inu l a l doilea, de t ip iperbolic.

6. P E T R E SERGESCU.

Publicaţii.

1. Gândirea matematică 1 voi. de 198 pag . edit. Ardea lu l . Dăr i de s e a m ă în : Gazeta Matematică X X X I V , pag . 186; Buletinul Societăţii Politecnice X L I I I , pag . 232; Arhivele Olteniei VIII, pag . 4 1 , Propilee Literare I I I , n r . 20; Revista mat. Timişoara V I I I , pag . 167; Curentul; Neamul Românesc, etc.

2. I n Revista Ştiinţifică V. Adamachi XIV, pag . 9 1 : E. P i -ca rd .

3. I n Gazeta, Matematică X X X I V : P r i m u l congres a l m a temat ic ieni lor r o m â n i .

4. Clujul: Viaţa culturală Românească. 1 volum. Scr is paginile 58—118.


1. La Societatea Matematică din Bucureşti (15 Apri l ie 1929): î n r â u r i r e a revoluţiei franceze a s u p r a evoluţiei m a t e maticei .

2. Idem. (18 Mar t ie 1929): Elogiul lui Boussinesq. 3. Idem. (10 I u n i e 1929): P r i m u l congres al ma temat i c i e

ni lor r o m â n i . 4. La Primul Congres al Matematicienilor Români. Cluj,

10 Maiu 1929): Mathemat i ca . 5. L a Congresul Profesorilor de Istorie (Sibiu, 8 I u n i e

1929): Necesi tatea s tudi i lor de istorie a ştiinţei p e n t r u vi i tor i i profesori .

6. La Şcoala Politecnicâ din Timişoara (4 Febr . 1929): Revoluţia f ranceză şi ş t i inţa .

7. La Universitatea din Cluj (6 Dec, 1929): Cu l tu ra P o loneză.

8. 9, 10, 11, 12 şi 13. La Extensiunea Universitară. A r a d (2 F e b r . ) , Caransebeş (3 F e b r . ) , C â m p i n a (24 Febr . ) , Deva (2 M a r t . ) , Ha ţ eg (3 M a r t . ) . Sibiu (17 M a r t , ) : Cincizeci de ani de ştiinţă Românească.

14. La Universitatea liberă din Ploeşti (14 Apr i l ie ) : începu tu l şti inţei la noi.


232

15 şi 16. L a Liga Culturală Cluj (9 Mar t i e ) şi Casa I/uminei din Turnu Severin (9 Dec. 1928) : Ş t i in ţa r omânească .

17. La Universitatea liberă din Severin (8 Dec. 1928): Revoluţ ia f ranceză şi ş t i inţa .

Diverse.

1. Cronice ştiinţifice l u n a r e î n Propilee literare. 2. Diverse ar t icole cu subiecte ştiinţifice în Societatea d<>

mâine, Universul, etc. 3. A r edac t a t exerciţiile la Gazeta Matematică. \ . A participat. , de la 5 la 17 Septembr ie 1928, la Congre

su l I n t e r n a ţ i o n a l a l Matemat ic ien i lo r la Rolonia . 5. P reşed in te al Societăţii Române de Matematici (Bucu

reş t i ) . 6. Secre ta r genera l al Primului Congres al Matematicie

nilor Români. 7. Sec re t a r genera l al Congresului şi E x c u r s i u n e i Asocia

ţiei Profesorilor Universitari. 8. M e m b r u în Comitetul de o rgan i za r e al Congresu lu i de la

Cluj 1929 al Ligei Culturale. î n ca re cal i tate a l ua t in i ţ i a t iva t i p ă r i r e i vo lumulu i Clujul, Viaţa culturală Românească d in c a r e a scris j u m ă t a t e personal ;

9. S'a l i tografiat Cursul de Geometrie diferenţială ( 2 i 8 p a g ) .

10. P r e m i a t de Academia Română, d in Premiul V. Ada-machi, p e n t r u volumul G â n d i r e a Matemat ică .

b ) Secţiunea Ştiinţelor Fizice. 1. I N S T I T U T U L DE F I Z I C Ă G E N E R A L Ă E X P E R I M E N T A L Л.

a) Dl Profesor G. A. Dima, d i rec toru l I n s t i t u tu lu i ş i-a p r e făcut conform nouei p r o g r a m e căr ţ i le sale de fizică pen t ru c u r s u l secundar . Cărţ i le astfel p refăcute a u fost ap roba t e de Minis ter .

b) Dni i Augus t in Roth , şef de l u c r ă r i , şi Eugen T a r a n . as is tent , a u scos o n o u ă ediţie, f undamen ta l re făcută , a c u r s u lui de „îndrumări la lucrările de laborator''.

2. P R O F E S O R : AUGUSTIN MAIOR. a) S'a l i tograf ia t cu r su l de „Acus t ică şi Optică"' p r e d a t de

d-sa în anu l şcolar 1928—1929.


2 3 3

b) I n „Phys ika l i sche Zei tsehrif t" , 1928. s"a publ ica t l u c r a rea d-sale cu t i t lul : „ W ă r m e t o n u n g im Grvi ta t ionsfelde".

c) I n c a d r u l . .Extens iuni i Univers i tare" ' d-sa a ţ i nu t m a i multe confer inţe cu t i t lul: „Cosmogonia m o d e r n ă " în difer i te lo ia l i tă ţ i ale Ardea lu lu i . tA se vedea cap . VI I . . .Ex tens iunea u n i v e r s i t a r ă " ) .

3 . COXE. : GH. A T H A N A S I U .

a) Radioac t iv itć des sources d 'eau de R o u m a n i e ÎI . (Anuar, instit. Geologic al României. Voi. XIII, 1929).

b) I nve r s ion de Feffet photovoltajfque p a r Ies ions H-f-et O H — (Comptes Rendus Acad. Sciences de Paris, t. 188, p. 780. 1929).

c) Effet de la t e m p e r a t u r e s u r Ies piles photovol tâîques. Comptes Rendus Acad. Sc. Paris, Sept. 1929).

c) Secţiunea Ştiinţelor Chimice.

1. LABORATORUL DE C H I M I E G E N E R A L Ă .

A. Ostrogovich (d i rec toru l l abo ra to ru lu i ) — Sul Benzoi l -biureto e Ia s u a t r ans fo rmaz ione în fenil-diossi- T - t r i az ina .

A. Ostroyovich ( în co laborare , p e n t r u p a r t e a e x p e r i m e n tală, cu D-şoa ra Măria Tănăsescu) — Sul Benzoi lbiureto di W a l t h e r e Wlodkovvski.

A. Ostrogovich ( în co laborare , p e n t r u p a r t e a e x p e r i m e n tală, cu D-şoa ra Măria Tănăsescu) — Sul la BenzOilurea.

A. Ostrogovich şi Ђ. Tănăsescu — Studio spet t roscopico della N. Amino-Naf ta l imide e di a l cun i suoi der iva ţ i m o n o — o di-sost i tui t i .

A. Ostrogovich şi V. Bena Median — Ricerche sop ra a l cun i nuovi der iva ţ i a r i l - i m i n o - o s s o - T - t r i a z i d i n i c i .

I n z iua de 3 Mttiu 1929, s 'a ţ inu t e x a m e n u l de doc tora t în chimie al dnei Victor ia B e n a Median , a v â n d d rep t teză, luc r a r e a : Asupra unor noui derivaţi aril-imino-oxo-y-triazidinici.

Dl V. Galea, p r e p a r a t o r p e n t r u cu r su l de Chimie Gene ra lă , ş i -a c o n t i n u a t l u c r a r e a de doctora t a v â n d d rep t t emă sinteza unor nouă tiotriazine simetrice, despre care se va pu blica în c u r â n d o no tă p r e l i m i n a r ă .


234

A. Ostrogovich. î m p r e u n ă cu dl Dr . Gheorghiu a u te r m i n a t o l uc ra r e , a v â n d drep t t emă : Sinteza Tolil- şi benzii-fliamino-\ triazinelor, ca re este gata de t ipăr i t .

2. LABORATORUL DE C H I M I E F1ZICALĂ.

Se r i a B. Dan Rădulescu (d i rec to ru l l abo ra to ru lu i ) u n d

F. Bărbulescu. a) Bei t rage zur B e s t i m m u n g der Absorp t ions resona to ren

de r o rgan i schen Chromophore . I . S t r u k t u r der Absorp t ions re sona to ren der ha lochromen K o m p l e x v e r b i n d u n g e n der Chinone u n d Ghinhydrone .

b) Dan Rădulescu und A. Georyescu. Bei t rage zur best imm u n g der S t r u k t u r der Absorp t ions resona to ren der o rgan ische Chromophore .

I I . Die P o l a r i t ă t der Subs t i tuenten als entscheidenter F a k -tor der Bandenver sch iebung .

c) Dan Rădulescu. Be i t r age zu r B e s t i m m u n g der S t r u k t u r de r Absorp t ions resona toren der o rgan i schen Chromophoren . I I I . ILalochromeiersscheinungen beim Sufonieren.

d) N. Bărbulescu. Die Zus t andsg le i chung der Oberflăclie. e) Mircea V. Ionescu. S u r la T r u x e n e q u i n o n e . Reia ţ ion gene-

t ique en t re T indaned ione , la b i indone et la t r uxenequ inone . ( I I . e Note) .

f) Mircea Ionescu et A. Georgescu. S u r Ies systemes conjugues F a c t e u r s p e r t u r b a t e u r s du c h a m p de valence (V. note) . Actions des subs tances a methylene actif s u r Ies carb indogenides .

g) Mircea Ionescu et Corneliu Bodea. Une nouvelle r eac -(ion d ' indent i f icat ion de l ' u ro t rop ine d a n s Ies vins.

h) Mircea Ionescu. Une nouvelle reac t ion d ' identif icat ion de l ' u ro t rop ine et de l 'a ldehyde formique. Methode r a p i d e de differenciat ion ana ly t ique de ces deux .substances d a n s un melange . . . .

Aceste note formează voi. Vl l - lea al publicaţ i i lor In s t i t u tu lui Chimic, ser ia B .

3. Lucrări pentru apărarea naţională.

P e n t r u a da a r m a t e i chimişt i i mi l i t a r i de ca re a re nevoie penfru -apăra rea na ţ iona lă , dl prof. D. Rădu lescu . Direc toru l Labora to ru lu i a cerut .şi a obţ inut dela Minis te r c r e a r e a u n u i Ins t i tu t Chimic Mi l i ta r pe bazele u r m ă t o a r e :


2 3 5

Elevi şi ofiţeri î n n u m ă r de 8—10 pe a n s u n t admiş i p r i n e x a m e n ca bu r s i e r i a i M. A r m a t e i exac t î n aceleaşi cond i ţ iun i ca şi p e n t r u medic i i şi f a rmac iş t i i mi l i t a r i .

Min i s te ru l A r m a t e i a clădit , î n locul vechiului pod a l I n s t i t u tu lu i de Chimie, 5 camere de l abora to r în car i , sub conducerea dlui Direc tor se fac luc ră r i l e de specia l izare şi de doctora t special î n gaze.

a) I n cu r su l veri i a n u l u i 1929 s 'au făcut 142 ore de c u r s şi l u c r ă r i p rac t ice de specia l izare p e n t r u aceşti elevi, c u p r i n zând m ă s u r i şi technica de l abora to r cu elevii d in a n u l I I I şi IV.

b) î m p r e u n ă cu dl Dr. V. Alexa s'a s tud ia t condiţi i le de ins tabi l izare ale explozivi lor de s i g u r a n ţ ă , troti l , xyl.ită şi t r i -ni t robenzol p r e c u m şi alte probleme în l egă tu ră cu a r m a chimică ,

3. LABORATORUL DE C H I M I E ANORGANICĂ ŞI

ANALITICĂ.

Lucrări publicate în Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. si în Zeitschrift fiir Analytische Chemie.

1. G. Spacu (d i rec toru l L a b o r a t o r u l u i ) : Cont r ibu t ion â la s tereochimie du d iphenyle et ses der ives ( I I I - e m e note) .

2. G. Spacu et J. Bick: E ine neue Schnel lmethode zur Re-s t i m m u n g des G a d m i u m s .

3. G. Spacu et 0. Yoicu: Cont r ibu t ion â l 'etude des sels doubles — ( X V I I I - e m e note) . Les a m m i n e s co r r e spondan t a u x oxala tes doubles.

4. G. Spacu et ./. Bick: Cont r ibu t ion â l 'etude de la const i -tut ion des sels doubles ( X l X - e m e no te ) . Les a m m i n e s cor res pondan t a u x sels doubles de la classe des b r o m u r e s .

б. G. Spacu et J. Bick: E ine neue Schnel lmethode zu r Best i m m u n g des M a n g a n s .

6. G. Spacu et J. Bick: Une nouvelle methode r a p i d e pour le dosage du m e r c u r e .

7. G. Spacu et G. Suciu: Une nouvelle methode r a p i d e p o u r le dosage g rav ime t r ique du m e r c u r e .

8. G. Spacu et G. Suciu: Une nouvelle methode g r a v i m e t r ique pour le dosage r a p i d e du c a d m i u m .

9. O. Spacu et G. Suciu: Une nouvelle methode g r a v i m e t r ique p o u r le dosage r a p i d e m a c r o et mic roch imique du cuivre .


-23«

10. G. Spacu et G. Suciu: Uiie nouvelle methode g r a v i m e -t r ique p o u r le dosage mic roch imique du m e r c u r e .

11. G. Spacu et G. Suciu: Une nouvelle methode g r a v i m e -t r ique p o u r le dosage r a p i d e d u b i smuth .

12. G. Spacu et G. Suciu: P r e u v e de cons t i tu t ion p a r voie de synthese de quelques a n i o n s complexes homogenes et mix tes d u m e r c u r e et du c a d m i u m d a n s les Solut ions (note 1) .

4. P R O F E S O R AGR.: IOAN TĂNĂSESGTJ.

a ) Sur la teutomerie de Vo. nitrobenzaldehyde ( I I . ) Reponse a u x objections de H e n r y Gi l lmann , Rober t Foterg i l l et F . Arnd t . Bul le t in de la societe ch imique de F r a n c e , t. 43 p . 1117 (1928) .

b) I I . Sur la tautomerie de Vo. nitrobenzaldehyde (III). L'act ion du d iazomethane s u r Го. n i t robenza ldehyde . Bulletin de la Societe ch imique de F r a n c e , t. 43 , p . 1264 (1928).

c) Conducerea următoarelor lucrări de doctorat: Gu dl Eugen Makovski : Reac ţ i un i fotochimice în ser ia o n i t robenzi l i -denpoliol i lor şi s tudi i a s u p r a z a h a r u r i l o r .

Cu dl Alex. Si lberg: Reac ţ i un i fotochimice în seria tr ifenil m e t a n u l u i .

Gu d - ra M ă r i a Tănăsescu : Mecan i smul de fo rmare al a c r i --donelor dela o. n i t robenza ldehyde .

5. CONF. : RALUGA R I P A N .

L u c r ă r i publ icate î n Bule t inu l Societăţ i i de Şti inţe din Cluj :

a) E t u d e su r les cyana tes meta l iques (VI -no te ) .

1. Reac t ions nouvelles p o u r l 'acide cyan ique .

2. Cont r ibu t ion â une reac t ion qua l i ta t ive du cobalt.

3. Une nouvelle reac t ion p o u r la recherche du cobalt â cote d u fer.

b) Cont r ibu t ion â la format ion des a m m i n e s doubles en solut ion aqueuse . Les a m m i n e s doubles des cyana tes metall iquex avec l ' hexamethy lene te t r amine .

c) Cont r ibu t ion â la fo rmat ion des a m m i n e s des sulfocya-n u r e s meta l l iques en solut ion aqueuse . A m m i n e s s imples avec r h e x a m e t h y l e n e t e t r a m i n e . (avec L. D i m a ) .


23T

d) Secţiunea Ştiinţelor Naturale.

•1. I N S T I T U T U L D E S P E O L O G I E . ,

Director : Prof. tit. Emil G. Racoviţă.

a ) Biospeologica. — Revis ta i n t e rna ţ i ona l ă , sub direcţ ia d lu i E . Racovi ţă î n care se publ ică s tudi i le definitive a s u p r a m a t e r i a l u l u i speologic a d u n a t la I n s t i t u tu l de Speologie. A a p ă r u t fascicolul 54 „ E n u m m e r a t i o n des Grottes visitees, 1918— 1927 (7-me se r ie )" , o descr iere de 284 peşter i pe 316 p a g i n i i lus t ra te , cu 67 f igur i şi 1 p l anşă .

b) Lucrările Institutului de Speologie, colecţia r e u n i t ă în volume a l uc r ă r i l o r ca re n u f igurează în revis ta „Biospeolog i ca" şi ca re sun t publ ica te de c ă t r ă pe r sona lu l I n s t i t u t u l u i s a u de că t ră ; a l ţ i cercetă tor i , a s u p r a m a t e r i a l u l u i p r o c u r a t de Ins t i tu t . A a p ă r u t Tomul I I I de 393 pag. , cu 366 fig., ca re conţ ine Nre le 49—52 (1926—1927). Din cauza lipsei de fondur i n u s'a p u t u t publ ica încă Tomur i l e IV şi V, cu toate că m a t e r i a este deja d isponibi lă p e n t r u a m â n d o u ă aceste volume.

c) E. G. Racoviţă: E n u m e r a t i o n des Grottes visitees, 1918— 1927 (7-me ser ie) . Biospeologica No. 54 (Archiv de Zool. e x p „ P a r i s , t. 68, p . 293—608. 67 fig., 1 pl; 19. I I . 1929). I n colab o r a r e cu R. J e a n n e l .

Câteva n o r m e p e n t r u o r g a n i z a r e a Univers i tă ţ i lor şi a î n v ă ţ ă m â n t u l u i supe r io r ( A d u n a r e a genera lă , Cluj , 1929, Asoc. prof. univ . Cluj, Ardea lu l , p . 1—12).

Micro l i s t ra sp inosa n. g. n . sp. , I sopode spberomien caver -nicole nouveau de Slovenie. (Note p r e l i m i n a i r e ) . (Bull . Soc. Sc. Cluj , t. IV, 2-me pâr t i e , p . 89—96, 4 fig. 20, I I I . 29) .

Micro l i s t ra sp inos i ss ima n. sp. , I sopode sphe romien caver-nicole n o u v e a u de Slovenie. (Note p r e l i m i n a i r e ) . (Bull . Soc_ Sc. Cluj , t, IV, 2-me pâr t ie , p . 107—115, 5 fig., 2. IV, 29) .

d) R. Jeannel: Diagnoses p r e l i m i n a i r e s de Coleopteres ca -vernicoles n o u v e a u x de l 'Oltenie. (Bull . Soc. ent. F r a n c e , 1928, p... 981 fig.; 1. X I I , 28) .

Monograph ie des Trech inae . Morphologie comparee et d i s -t r ibu t ion geograph ique d ' un g roupe de Coleopteres (Trois ieme l iv ra i son) . Les Trechin i cavernicoles. (L'Abeille, t. X X X V , 808 p. , 981 fig.; 1. X I I , 28) .


238

N o u v e a u x Trech inae de l a pen insu le Ba lkan ique . (Bull . Soc. ent . F r a n c e , 1928, p . 287—290; 28. X I I , 28) .

Note synonymique s u r Ies Ba thysc i i nae cavernicoles r e -cueillis p a r L. W e i r a t h e r d a n s l 'Herzegowine et le Montenegro . (Bull . Soc. ent . F r a n c e , 1928, p . 295—297: 13. I. 29) .

E n u m e r a t i o n de Grottes visitees, 1918—1927 (7-me Ser ie ) . Biospeologica No. 54. (Arch. de Zool. exp. , P a r i s . t. 68, p. 2 9 3 — £08 , 67 fig., 1 pl . ; 19. I I , 29) . I n co labora re cu E. G. Racovi ţă .

Le Sillon Transegeen et descr ip t ion de Coleopteres caver nicoles n o u v e a u x de la Grece. (Bul l . Soc. Sc. Cluj , IV, 2-e pâ r t i e , p. 59—84, 29 fig.; 25. I I , 29) .

Le V i v a r i u m d u J a r d i n des P l a n t e s p e n d a n t Fannee 1928. (Revue d 'His to i re na tu re l l e , l - r e pâ r t i e , p . 41—50 et 73—92) .

U n n o u v e a u Duva l ius de l 'Oltenie. (Bull . Soc. Sc. Cluj , IV, 2-e pâ r t i e , p . 116—117; 2, IV. 29) .

U n Trechus n o u v e a u du Retezat . (Bull . Soc. Sc. Cluj, IV . -2-e pâ r t i e , p . 118—119; 2. IV. 29) .

e) P. A. Chappuis: Neue H a r p a c t i c i d e n a u s J a w a . (Treubia , Bui tenzorg , Voi. X, livr. 2 — 3 . p . 271—283, 35 fig.; X. 1928).

Z u r K e n n t n i s s der M i k r o f a u n a von Br i t i s ch - Ind ien . I I I Copepodu Harpac t i co ida . (Records of the I n d i a n Museum, Gal-cu t ta , Voi. X X X , P a r t IV, pp . 375—385, X I I , 1928).

Revis ion du Genre G a n t h o c a m p t u s Westwood. (Bul . Soc. Sc. Clu j , T. IV, 2, p . 41—50; 27. I . 1929).

Copepodes cavernicoles de l 'Amer ique du Nord . (Bul . Soc. Sc. Cluj, T. IV, 2, p . 51—57, 18 fig.; 27. I . 1929).

Notes s u r Ies Copepodes. 1. Tine nouvelle Attheyella d u J a pon ; 2. M o r a r i a Poppe i Mrazek et M o r a r i a brevipes S a r s ; 3 . Copepodes de Grece. (Bul . Soc. Sc. Cluj . T. IV, 2, p. 97—106. 16 fig.: 20. I I I , 1926).

2. I N S T I T U T U L DE A N A T O M I E COMPARATA ŞI ZOOLOGIE.

a ) Publicaţiuni.

1. A. Scriban: Colaborare la T r a t a t u l de Zoologie „ H a n d -buch der Zoologie". E ine Nuturgesch ich te der s t ă m m e des Tier -reiches , de Prof. Dr . Wi l ly Ki iken tha l u n d Dr. Thilo K r u m -bach. Ber l in . Co labora rea se r a p o r t ă la capi tolul Hi rud inee lo r . M a n u s c r i s u l c u p r i n d e 100 de p a g i n i dact i lograf ia te şi peste 200 de f igur i î n text. L u c r a r e a este în cu r s de publicaţ ie .

7. A. Scriban et Ti. Epure: S u r la fonction ad ipogene d u


239

nevr i leme chez H a e m e n t e r i a costa tă , Miiller. G. R. Soc. Biol . P a r i s , 1929.

Conferinţe: Prof. I . A. S c r i b a n : „ P a r a s i t i s m u l ca factorul evoluţiei f i inţelor v ie ţu i toare" , ţ i nu t ă la „ F u n d a ţ i a Ga ro l " B u cureş t i .

3 . I N S T I T U T U L D E BOTANICĂ G E N E R A L Ă ,

a ) Prof. I. Grinţescu, directorul Institutului.

1. C u r s de Bo tan i că gene ra l ă (fascicola I I ) . O r g a n i z a r e a gene ra l ă a p lante lor . R ă d ă c i n a şi Tu lp ina , 176 p a g i n i cu n u meroase i l u s t r a ţ i u n i ( î n c u r s de t i p ă r i r e ) .

2. Con t r ibu t ion â l 'e tude de la microf lore des sols de R o u -m a n i e . Comun ica r e făcu tă la Congresu l i n t e r n a ţ i o n a l de Agr i c u l t u r ă , ţ i n u t la Bucu re ş t i în I u n i e 1929.

3. însărcinări din partea Facultăţii. I n decur su l acestui a n dl d i rector al Ins t i tu tu lu i de B o t a n i c ă Genera lă a fost delegat să ia p a r t e la şedinţele Comis iun i i c ă m i n u r i l o r Univer s i tă ţ i i , i a r la începu tu l u n u l u i şcolar a l uc ra t î n comisia pen t ru a c o r d a r e a burse lor .

b) Dr. M. Tiesenhausen şef de l u c r ă r i , a re fera t a s u p r a pub l ica ţ iun i lo r d in domeniu l Botanicei din R o m â n i a la Bota-nisches Centralblatt d in J e n a şi а con t r ibu i t la r e d a c t a r e a C u r s u l u i de Bo tan ică genera lă în c u r s de publ ica re .

c) Dl /•'/•. Nemeth. as is tent , a a d u n a t bibl iograf ia refer i t oa r e la „Algele t e re s t r e" şi a con t inua t cu ca ta logarea Ta lo-fitelor cunoscute p â n ă a c u m în R o m â n i a .

d) D n a N a g y şi dl Peterf i p r e p a r a t o r i a u con t inua t cu l tur i le •de Alge verzi de a p ă dulce şi de Alge teres t re din ju ru l Clujului .

e) Teze de licenţă în Şt. Naturale.

I n decursu l 'acestui an dl loan Bozacu, as is tent , ş i -a t e r m i n a t teza de l icenţă t r a t â n d despre „ţesuturile asimilatoare la plante", teză sus ţ inu tă la 18 Mar t i e 1929 ( M a n u s c r i s ) .

\ . I N S T I T U T U L DE BOTANICA S I S T E M A T I C Ă . a) Prof. Alexandru Borza.

(Drectorul I n s t i t u t u l u i ) . 1. Ce a h o t ă r â t Congresul Na tu r a l i ş a i l o r d in R o m â n i a . (So

c ie t a t ea de Mâine , t. V. 1928 No. 10, p. 206—208) .


2 | 0

;2. F l o r a Coastei de a r g i n t i a Cluj . Ca r t ea m ă r i i , Balcic. 1928 . 3 . F l o r a Reginei ( R e t i p ă r i r e ) . (Mesagerul Cercetaşi lor, 11

I I I , 1928. No . 3—4, p . 11—13) . 4. P r i m u l d ic ţ ionar de şt i inţe n a t u r a l e românesc . „Voca-

b u l a r i u m pe r t inens a d t r i a R e g n a N a t u r a e " de Gh. Şincai . (Da-co roman ia , t. V, 1 9 2 7 - r 2 8 , p . 553—562) .

5. Vegetaţ ia şi f lora Ardea lu lu i . 3 fig., 1 h a r t ă , ( In „ T r a n s i lvania , B a n a t u l , Gr i şana , M a r a m u r e ş u l " , I., p. 251—290) .

6. P rob l ema protecţ iunei n a t u r i i î n R o m â n i a . The problem of the protect ion of N a t u r e in R o u m a n i a . E x t r a s d in ,,I Congres a l Na tu ra l i ş t i l o r d in R o m â n i a " . Da re de seamă, şi comun ică r i , Cluj, 1928, p . 94—127.

7. Cata logul de seminţe oferite î n schimb de G r ă d i n a Bo-lun ică a Univers i tă ţ i i d in Cluj . Cata logue des g r a i n s offerts en echange p a r le J a r d i n bo tan ique de l 'Universi te de Cluj , R o u -m a n i e . (Bule t inu l Grăd in i i botanice şi al Muzeulu i Bo tan ic dela Univers i ta tea din Cluj , t. V I I , ap . I I , 1927). I n co labora re cu O. Giirt ler şi G. F i l ip .

8. Filosociologia Insu le i Şerpi lor . Phytosoziologische Beo bach tungen uuf den Schlangeninse l im Sch ida rzen Meere. ( E x t r a s d in „ I Congres a l Na tu ra l i ş t i l o r d in R o m â n i a " . Da re de s e a m ă şi comunică r i , Cluj . 1928).

b) E. J. Nyarady, conservator.

1. A d n o t a ţ i u n i la F l o r a R o m â n i e i I I I . (Bule t inu l G r ă d i n i i botanice şi a l Muzeulu i bot'anic dela Univers i t a tea d in Cluj , t. V I I I , 1928, p . 87—95) .

2. S tud iu p r e l i m i n a r a s u p r a u n o r specii de Alyssum din Secţia O d o n t a r r h e n a . Con t inua re . ( Ib idem, p . 152—156) .

3 . E i n n e u e r Ankomml ing in der F l o r a der K a r p a t h e n . 35 fig. 1 pl. (Verhand l . u. Mitteil. d. Siebenb. Verein fiir N a t u r -wissenschaf ten zu Hermanns t ' ad t , t. LX X V I I I , 1928, p . 1 4 1 — 143).

4. Neue u n d seltene Achilleen in den Os tka rpa then . 1 fig. M a g y a r Bo tan ika i Lapok, 1928, p . 86—91) .

5. Cons ide ra ţ iun i a s u p r a vegetaţiei m u n ţ i l o r P i a t r a Cla-şan i lo r şi Oslea. 6 fig. (Arhivele Olteniei, V I I I , 1929, p. 110— 128).

6. M a r t o r i necuvân t ă to r i a i v remi lor de a l t ăda t ă . (Regi idok n e m a t a n u i ) . (Pâsz tor t i iz , 1929, No. 10) .


241

сЛ Emil Pop, şef de lucrări.

1. Orezul şi bumbacu l . C u l t u r a lor î n R o m â n i a . 31 p . ( E x t r a s d in „Societa tea de Mâine" , t. V, 1928, ririi 14—15, 16, 17) .

2. Congresu l na tu ra l i ş t i l o r r o m â n i la Cluj . (T rans i l van i a , t. L IX , No. 6, p . 473—479) .

3. C. Chr . H i r s c h : I n d e x Bio logorum. Ed . I . 545 p . 1928. (Revis ta Şt i inţ if ică „V. A d a m a c h i " , t. X, 1928, p . 143).

4. Ins t i tu ţ i i le botanice d in Gluj î n cei 10 ani dela Uni re . (Societatea de Mâine , t. V, No. ,22—24, 1928, p . 458—459) .

5. Anal ize de polen în t u r b a Ca rpa ţ i l o r o r i en ta l i (Dorna-Luc ina ) . Po l l enana lyse e iniger Moore der Os tka rpa then ( D o r n a -L u ć i n a ) . 130 p. , 30 fig., 1 h a r t ă . (Bule t inu l Grăd in i i bo tan ice şi al Muzeulu i bo tan ic dela Univers i t a tea d in Gluj. t. I X . 1929).

d ) G. Bujorean, asistent.

1. Date Aeteorologice pe a n u l 1927 culese de S t a ţ i u n e a m e -teorologieă-ecologică a Grăd in i i Botan ice d in Gluj. (Bule t inu l G;rădinii Botan ice şi a l Muzeulu i Bo tan ic dela Univers i t a tea d in Cluj. t. V I I I , 1928. App . I I . p . 1—20).

' e ) Pnblicaţiunile Mnzenlm Botanic.

1. Bu le t inu l Grăd in i i Botanice şi a l Muzeulu i Bo tan ic dela Un ive r s i t a t ea d in Cluj. I n cu r su l aces tu i a n şcolar a a p ă r u t voi. V I I I , No. 2—4 şi 2 Apendice (1928) ; voi. I X , No. 3—4. Aceas tă un i că revis tă bo tan ică r o m â n e a s c ă se t r imi t e î n schim^ hui a lo r 70 publ icaţ i i periodice d in ţ a r ă şi m a i ales d in s t r ă ină ta te .

5. I N S T I T U L D E GEOLOGIE-PALEONTOLOGIE.

a ) Cursuri şi conferinţe.

Dl Prof. I. P. Yoiteşti. chema t de Şc. Po l i t ehn ică d in T imi şoa ra , a făcut c u r s u r i de Geologie şi de Geologie ap l i ca t ă cu s tudenţ i i an . I I I şi IV, î n Mai şi I u n i e şi examene le a n u a l e cu an . I I I . I n cadrele „Extensiunii Universitare" a ţ i n u t confer in ţ e cu subiect şti inţific la T imi şoa ra şi Lugoş (a se vedea în c o n t i n u a r e cap . V I I „ E x t e n s i u n e a U n i v e r s i t a r ă " ) .

b) Lucrări executate pe teren tn vara anului 1928.

Dl Prof. I. P. Yoiteşti, a s tud ia t r a p o r t u r i l e tectonice dint re S u b c a r p a ţ i şi C â m p i a R o m â n ă pe zona c u p r i n s ă d in t r e

16


242

Teleajen şi I a lomi ţ a ; i a r în t o a m n a , î m p r e u n ă cu dl prof. Dr. Petcovic de la Univers i ta tea d in Belgrad , a s tud ia t tectonica Cr is ta l inu lu i din defileul D u n ă r i i î n t r e T. Sever in—Cladova şi S vin i ţ a—Milanovatz .

1)1 Şef de luc ră r i Hlef. Mateeseu, a s tudiat r eg iunea F l i şu -lui d in B a s - P u t n e i şi Şusi te i : Depres . miocenică din V r a n c e a de Nord , şi Zona sa rma to -p l iocenă de la C â m p u r i , distr . P u t n a .

c) Publicatiuni ştiinţifim.

1. Dl Prof. /. P. Voifeşti, a publ icat u r m ă t o a r e l e :

Gont r ibut ions â la conna i s sance de Textension des iNum-mul i tes de g r a n d e tail le d a n s Ies reg ions c a r p a t h i q u e s en p a r -t icul ier et d a n s celles m e d i t e r r a n e e n n e s en general (avec 2 es-quisses paleogeographicpies et 4 p lanches palcontologiques) . C. R. du XIV-е Congres Geolog. I n t e r n . (192(5), 1 П Fase . , pag . 1143—1170. MadridV 1928.

P r i v i r e s intet ică a s u p r a s t ruc tu r i i geologice a subsolu lu i Trans i lvan ie i (cu 10 fig. şi 5 sehiţe tectonice) . „Transilvania, Banatul, Crişana, Maramureşul". 1918—1928. Voi. I , pag . 199— 230. Bucureş t i , 1929.

2. Dl Şef de l u c r ă r i Ştef. Mateescu, a publ ica t : Solur i le din Nordves tu l Trans i lvan ie i . Bulet, de In fo rm, al

Min i s t e ru lu i de Agr i cu l t u r ă . Voi. IV. Bucureş t i , 1928. Rolul Geologiei şi Agrogeologiei în î n v ă ţ ă m â n t u l agricol .

Ib idem. Voi. IV. 1928.

S t r u c t u r a geologică a Culmei Răch i t a şu lu i . D. de S. ale Ins t i t . Geol. al Românie i pe 1928—29 (sub p r e s ă ) .

S t ruc tu r i i geologică a F l i şu lu i d in Valea P u t n a , Moldova de Sud. Ib idem.

Basenu l rtiiocen din Depres iunea Vrancei (Bas . P u t n e i şi Şusi te i ) . Ib idem.

Regimul h id rogra f ic d in t impul C u a r t e n a r u l u i în p a r t e a de Nord a distr . P u t n a . Ib idem.

3. Dl asis tent / . Maxim, a publicat :

C â m p i a Arde leană , poate fi cons idera tă regiune- geograf ică n a t u r a l ă ? Rev. „V. A d u m a c h i " . Voi. XV. No. 1. Iaş i , 1929.


243

Cont r ibu ţ iun i la exp l i ca rea fenomenulu i de încălz i re a ape i l acur i lo r s ă r a t e d in T r a n s i l v a n i a : T. Lacur i l e de la Sovata . Hev. Muzeulu i de Geol.-Miner. Voi. TIT (în cu r s de pub l i ca re ) .

d) Muzeul de Geologie-Paleontologie.

Muzeul de Geologie s'a îmbogăţ i t cu numeroase exempla r e de roce şi fosile colectate î m p r e u n ă cu s tudenţ i i în cele 5 excu r s iun i făcute în cu r su l a n u l u i .

Muzeul de Paleontologic» s'a îmbogăţ i t cu o colecţiune de fosile miocene, m e d i t e r a n - s a r m a t i e n e , t r imisă în sch imb de colegul Prof. Y. Friedberg de la Univers i ta tea clin P o z n a n , Po lon ia ,

(>. I N S T I T U T U L DE M I N E R A L O G I E - P E T R O G R A F I E .

In Ins t i tu tu l Minera logic-Pet rograf jc s'a s tud ia t şi c las i ficat- noul ma te r i a l clin colecţiile In s t i t u tu lu i şi ma t e r i a lu l colectat în excur s iun i l e din Mun ţ i i L ă p u ş u i u i , Munţ i i Apuseni',-Brad , S tăn i j a , în excurs imiea făcută de Directorul I n s t i t u tu lu i

•cu Congresu l Na tu iu l i ş î i lo r Cehoslovaci î n Valea Eger şi M a -r ianska-Pfora . Usti.

Dl prof. Victor S tanc iu a făcut o c o m u n i c a r e Congresu lu i Na tu ra l i ş t i l o r din R o m â n i a , ţ inu t la Cluj , c u ti t lul . .Reflexiuni a s u p r a n u m ă r u l u i lu i Rosenbusch" , a s tud ia t d i n punc t de vedere cr is ta lograf ie Benzoilbiuretui rec r i s ta l i za t de prof. Ostro-govich şi publicat în volumul festiv a l Un i r i i : „Trans i lvan ia , C r i ş ana , B a n a t u l şi M a r a m u r e ş u l " : un s tud iu a s u p r a „ Z ă c ă minte lor m i n e r a l e ale Daciei s u p e r i o a r e " . A cont inua t l u c r a r e a de clasif icare a rocelor e rupt ive din R o m â n i a .

I n c a d r u l Ex tens iun i i un ive r s i t a r e a ţ inu t conferinţe la Orăs t ie şi T imişoa ra (a se vedea cap. V I I „Ex tens iunea u n i v e r s i t a r ă " ) .

P e r s o n a l u l ştiinţific al Ins t i tu tu lu i a făcut e x c u r s i u n i ş t i in ţifice î n Hargh i t a sudică, î n Ţibleş şi C â m p i a a rde leană , de u n d e s'a a d u s ma te r i a l de s tudiu şi colecţiuni.

7. P R O F E S O R AGR.: A R I S T I D E GHĂDINESCU.

1. I/utiUsation den pentoses dans Vorganisme animal. I n •colaborare cu dl prof. T h o m a s şi I m a s . C. R. Academie des sci-•ences. 1929. P a g . 664. P a r i s .

1 6 *


244

e) Secţia geografică.

I N S T I T U T U L D E G E O G R A F I E .

a) Dl Prof. G. Yâ l san a co labora t la Monogra f ia A r d e a l u lui, etc.

b) Dl Prof. V. Meru ţ iu a publ ica t l u c r a r e a „Jude ţe le d i n Ardea l şi d in M a r a m u r e ş p â n ă în B a n a t — evoluţia t e r i to r i a l ă" . A m a i ţ i nu t o serie de confer inţe î n provincie , î n c a d r u l E x t e n -s iune i Univers i t a re . (Vezi cap . V I I „ E x t e n s i u n e a u n i v e r s i t a r ă " ) .

cj Dl A. F lo r inescu a colabora t la r e d a c t a r e a Encic lopedie i . R o m â n e Minerva , l u c r â n d toa tă p a r t e a geografică.

d) L a s fâ rş i tu l a n u l u i a a p ă r u t Volumul I I I , d in „ L u c r ă r i le I n s t i t u t u l u i de Geografie a l Univers i tă ţ i i d iu Cluj" , pub l i c â n d luc ră r i l e m a i mu l to r co labora tor i .


VI.

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII BCU Cluj / Central University Library Cluj

1. RAFORTUL D-LUI DIRECTOR GKXBRAL

asupia activităţii şi stării Bibliotecii în acest an şcolar.

Biblioteca Univers i tă ţ i i s'a desvoltat în cursu l vinului şcol a r 1928—29 în mod n o r m a l , n u însă cu a v â n t u l deosebit despre ca re a m r a p o r t a t în an i i precedenţi . Această s t a g n a r e se expl ică p r i n l ipsa fondur i lor bugetare necesare , ca re pe zi ce trece se s imte tot m a i a r z ă t o r în act ivi tatea Bibliotecii. F o n d u r i l e noastre buge ta re a u fost stabili te în tâ ia o a r ă p r in bugetul a n u l u i 1921 şi p e n t r u t impul acela, co re spundeau î n t r u totul necesi tăţ i lor noas t r e . De a tunc i însă leul nos t ru s'a deprec ia t s imţi tor , i a r căr ţ i le şi revistele, mai ales cele s t re ine, s 'au scumpi t î n g r o zitor. Ca exemplu amintesc n u m a i a t â t : abonamente le revistelor g e r m a n e s 'uu scumpi t din 1921 cu 3 0 0 % . Date fiind ordinele ca la a l că tu i r ea bugetelor să n u se a d m i t ă nici u n spor , în z a d a r a m încerca t în fiecare a n p r i n proiectele de buget , să obţ inem m ă r i r e a fondur i lo r noas t re . Astfel a m a juns în s i tua ţ i e t r i s tă , ca fondul n o s t r u buge ta r p e n t r u a b o n a r e a şi l egarea revistelor, să fie şi astăzi abia de 180.000 Lei, pe când abonamente le r e vistelor noas t re s t re ine pe a n u l t recut s 'au u r c a t la 521.000 Lei. Evident că în aceste î m p r e j u r ă r i n u ma i putem face faţă obliga ţ iun i lo r noas t re . Cu plata abonamen te lo r sun tem în r e s t an ţ ă şi furnizor i i noştr i refuză să ne t r imi tă pe mai depar t e pe r io -dicile la t a r i sun tem abonaţ i . Astfel a r fi firesc ca n e p u t â n d obţine dela Minis ter măr i r ea fondur i lor noas t re la s t r ic tul necesar , să reducem n u m ă r u l revistelor abonate . La aceas tă m ă s u r ă ex t r emă se o p u n însă toţi domni i profesori un ive r s i t a r i , deoarece fără câte una două reviste franceze, engleze, i ta l iană , g e r m a n ă , etc. câte pr imesc prin in termediul Bibliotecii, n u pot să lucreze la inst i tutele şi l abora toare le lor. Ar fi firesc să com a n d ă m tot ce a a p ă r u t mai impor t an t în l i t e r a tu r a univer sală. La o bibliotecă a şa de m a r e se cer în con t inuu noui le publicaţii ştiinţifice. Noi însă nu putem comanda a p r o a p e n imic , d in lipsă de fonduri şi lumea se m i r ă cum de ne lipsesc adeseori lucrăr i fundamenta le .


247

F a c e m 'şi pe aceas tă cale u n că lduros apel că t re cei în drept , r u g â n d u - i să ascu l te cererea n o a s t r ă despera tă şi să ne vie î n a ju to r cât se poate de g r abn i c p e n t r u ca numele şi n i velul f rumoase i noas t re Biblioteci să n u sufere.

Ca ta logarea căr ţ i lor şi revistelor s'a făcut la t imp . De asemenea a u fost catalogute toate tezele de doctorat d in s t r e ină -tute, sosite în n u m ă r m a r e , p r i n in t e rmed iu l schimbului francez, elveţian, g e r m a n , etc.

In ce priveşte cata logul nou, pe ma te r i i , a c ă r u i l ipsă se simte a şa de mul t , sun tem spre sfârşi t a j u n g â n d la l i tera W. Urmează să facem î m p ă r ţ i r e a fişelor conform s is temului decimal Dewey şi să-1 p r e d ă m p e n t r u folosinţă publ icu lu i cetitor. Ca ta logul nos t ru alfabetic, p u s la dispozi ţ ia publicului în sala de catalog, nefiind p â n ă a c u m complecta t cu foile de refer i re , în cu r su l a n u l u i t recut a m început şi aceas tă m u n c ă de com-plectare.

N u m ă r u l ceti tori lor crescând in m o d considerabi l , sălile noas t r e de lec tură a u devenit cu totul n e î n c ă p ă t o a r e . Se i m p u n deci absolute m ă s u r i de î n d r e p t a r e şi avem toa tă năde jdea că p r i n noui le săli ce vom zidi la p r i m ă v a r ă d e a s u p r a ac tuale lor săli de lec tură , ches t iunea aceas ta va fi so lu ţ iona tă cât m a i bine.

I zbu t ind să p r i m i m fondur i p e n t r u r e p a r a r e a cazanelor calor i ferului nos t ru cent ra l , mare l e n e a j u n s al încălz i r i i nesuficiente a săli lor şi b iu rour i lo r în t impu l ierni i a fost şi el î n drep ta t .

Cu prilejul serbăr i lor Un i re i dela Alba- Iu l ia , Biblioteca a a r a n j a t acolo la s tă ru in ţe le „As t r e i " o mică expoziţ ie de s t ampe , documente vechi şi fotografii p r iv i toa re la epoca lui Miha i Viteazul şi R o r i a , Cloşca şi Cri şan . Expoz i ţ i a a complecta t în mod fericit colecţiunile de s(umpe şi documente expuse de „As t r a" .

La o rd inu l Minis te ru lu i I n s t r u c ţ i u n e i a m pa r t i c ipa t şi la expoziţ ia d in Barce lona , t r ime ţ ând p e n t r u pavi l ionul nos t ru cele mai vechi şi mai f rumoase documente şi m a n u s c r i s e ale noas t r e . în copii şi fotografii .

In cu r su l a n u l u i t recut Biblioteca n o a s t r ă a fost o n o r a t ă şi de câteva vizite înal te . Astfel la 25 Septemvr ie 1928, Mare şa lu l polonez Pi lsudsky ne-a vizitat, a n u n ţ â n d u - n e de vreme că-1 in teresează documentele , î n special decretele şi corespondenţa r e gelui Ştefan Bâ thor i al Poloniei , ca r i se găsesc în n u m ă r m a r e


248

î n archivele Bibliotecii. Mare şa lu l a r ă m u s i m p r e s i o n a t de bogă ţ i a colecţiunilor noas t r e , i a r no i i - am r e p r o d u s î n facsimile, î n s e m n de omagiu , cele 12 documente car i 1-uu in te resa t m a i mul t , t r ime ţându- l e la do r in ţ a Domnie i -Sa le , Univers i tă ţ i i d in Vilna, fonda tă pe v r e m u r i de regele Ştefan Bâ thor i .

L a 2 I u n i e 1929 ne -a făcut m a r e cinste î na l t a vizi tă a A. 8. R. P r i n c i p e s a I l eana . T i m p de d o u ă ceasur i , D o mn i ţ a n o a s t ră , a a d m i r a t colecţiunile noas t r e cu u n in teres viu şi o p r i cepere depl ină .

„Biblioteca Populară" a n e x ă , care are m e n i r e a de a face accesibilă lec tura de că r ţ i co re spunză toa re masse lo r de i n d u s t r iaş i , m u n c i t o r i , elevi şi ucenici , a lua t u n a v â n t şi m a i mare. Toate sfor ţăr i le noas t r e de a da ceti tori lor locur i suficiente, au fost zada rn ice . Am m ă r i t în cu r su l «Jiului n u m ă r u l locur i lor dela 200 la 230, dar în zilele de Duminec i şi să rbă to r i n u m ă r u l cet i tor i lor trece de 400.

Dr. Eugen Barbut Directorul General al Bibliotecii.

2. P E R S O N A L U L .

a ) Personalul ştiinţific:

Director general: E u g e n B a r b u l , doctor î n filosofie.

Primbibliotecari: Anton Valent iny , profesor secundar .

„ Nicolae Ferenczi , doctor î n filosofie.

Bibliotecari: Gheorghe lou no viciu, doctor în drept . ,, Sabin M u r e ş a n , profesor s ecunda r , doctor în drep t .

Ana Lendvay , p ro fesoară s ecunda ră . Ştefan Monoki , profesor secundar . Vasile L u p a n , profesor s ecunda r . I o a n Muş l tu , doctor în li tere.

„ Virgil Vă t ă ş i anu . doctor î n filosofie.

Ârchivar: Ludovic Kelemen, profesor secundar .

Suhbibliotecari: I gna t i e Balogh, abs . al F a c . de şti inţe.

I u l i a n J u r a , l icenţiat în li tere.

I e ron im Bal , profesor secundar .


249

b) Personalul administrativ şi tehnic.

^Secretară: M ă r i a Mar t inovic i . JJartotecuri: Bela K a r l , absolvent al F a c u l t ă ţ i i de l i tere.

„ I o a n Andrâsofszky, absolvent a l F a c u l t ă ţ i i de Drept . „ I o l a n t a Fodor , î nvă ţă toa re . ,, Olga Gsermâk. î n v ă ţ ă t o a r e pt. g r ă d i n a de copii . ., Aure l David, absolvent a l F a c u l t ă ţ i i de Drept .

Valer iu Hetcou, absolvent al Academiei Teologice. Dactilografe: A u r o r a L ă p u ş t e a n

,, văd. Ghizela Meder „ M a r g a r e t a Orban

Legător şef: An ton Rohony i Mecanic şef: Guilelm Anlauf Mecanic fotograf: Ştefan Balâzs Maestru de atelier: D u m i t r u Russe. Intendent: Teodor H ă b ă l ă u .

c) Personalul de serviciu:

.2 P r i m l a b o r a n ţ i , 5 L a b o r a n ţ i , 9 Servi tor i , 6 Serv i tor i a u x i l i a r i .

3. C R E Ş T E R E A COLECŢIENILOR.

I n acest a n s 'au în reg i s t r a t 8205 volume şi b roşu r i , d in t r e ca re 1846 volume reviste d in ţ a r ă ; 730 volume reviste s t re ine : 788 volume z iare din ţ a r ă ; 18 volume z iare s t re ine ; 40 volume •ărţi vechi r o m â n e ş t i ; 2705 teze de doctora t : 125 a n u a r e u n i

vers i t a re ; 158 a n u a r e şcolare; 3159 bucăţ i diferite i m p r i m a t e : 13 h ă r ţ i ; 7 volume manusc r i s e .

4. C E T I T O R I I .

Cărţi consultate şi împrumutate.

I n acest an s 'au înscr i s 3099 ceti tori , d in t r e car i 1977 s tud e n ţ i , 589 s tudente , 121 elevi de liceu, 31 eleve şi 381 par t i culari . Ca na ţ iona l i t a t e , 2068 r o m â n i şi 1031 de a l t ă na ţ i ona l i tate. ' S ' au consul ta t î n sălile de lec tură 94.379 opur i , î n 153.573 volume de că t r e 93.690 ceti tori şi a n u m e : 74.465 volume ş t i in ţifice şi 79.108 voi. l i t e ra re , 76.779 voi. că r ţ i r omâneş t i şi 76.794 voi. ne româneş t i .

S 'au da t î m p r u m u t în cu r su l a n u l u i 9142 o p u r i în 11.730 vo lume la 6079 î m p r u m u t a ţ i .


250

5. BIBLIOTECA P O P U L A R Ă .

ColecţiuntH Bibliotecii P o p u l a r e s'a spori t cu 330 volume. I n total Biblioteca P o p u l a r ă a re în prezent 7541 voi. N u m ă r u l cet i tori lor a fost 34.787.

ti. S P O R U L B I B L I O T E C I I PRTX S C H I M B I N T E H X A T I O N A U

Biblioteca este în l egă tu ră cu 125 Univers i tă ţ i şi alte ins t i tute ştiinţifice d in în t r eaga lume. S'a p r imi t p r in Ins t i tu tu l Meteorologic Cent ra l ca Bi roul de Sch imbur i in te rna ţ iona le pent r u ţ a r a noas t r ă , 129 pachete . Au fost p re lua te a n u a r e un ive r s i ta re , teze de doctora t Ccum a r a t ă r a p o r t u l ) şi a f a r ă de acestea. 117 volume de t i pă r i t u r i . Biblioteca a t r imis în schimb a n u a r e l e şi tezele univers i tă ţ i i .


VIL

EXTENSIUNEA UNIVERSITARA (ASOCIAŢIA PROFESORILOR UNIVERSITĂŢII DIN CLUJ>


1. RAPORT ISTORIC ASUPRA ACTIVITĂŢII „EXTENSIUNEI UNIVERSITARE".

Asociaţia „Extensiunea Universitară din Cluj" a luat fiinţă în toamna anului 1924 din iniţiativa profesorului V. Bărbat, în urma unor convorbiri avute cu profesorii V. Bogrea, M. A. Botez, S. Dra-gomir şi F. Ştefănescu-Goangă şi din îndemnul profesorului Alex. Lapedatu fost Ministru al cultelor şi artelor. In adunarea de constituire din ziua de 10 Octombrie 1924, la care au luat parte 30 de profesori ai Universităţii noastre, s'a discutat şi aprobat ante-proectul de Statut, prezentat de comitetul de iniţiativă, compus din profesorii V. Bărbat, V. Bogrea şi F. Ştefănescu-Goangă.

In cei 5 ani de existentă, Extensiunea Universitară a desfăşurat o activitate intensă. Scopul ei, de a răspândi şi populariza cunoştinţele ştiinţifice referitoare la problemele culturale şi economice din timpul nostru, mai ales acelea ce sunt în strânsă legătură cu nevoile poporului nostru a fost realizat prin conferinţe publice, ţinute de membrii ei în diferitele centre ale Transilvaniei, Banatului şi a celorlalte provincii româneşti. Tabloul comparativ de mai jos, de numărul conferinţelor şi oraşelor în care cuvântul conferenţiarilor Ex-tensiunei au răspândit lumina culturii, dă o icoană clară a imensei activităţi desfăşurate,

2. TABLOU COMPARATIV de conferinţele ţinute de membrii „Extensiunii" dela infiinţarea Asociaţiei

până în prezent.

Anul solar Nr. confe

rinţelor ţinute

Numărul oraşelor în care

s'au ţinut conferinţele

P r o v i n c i a

1924/425 146 24 Transilvania şi Banat 1925/26 188 34 Idem 1926/27 197 35 Idem 1927/28 198 42 Transilvania Banat şi 1927/28 198 42

celelalte prov româneşti 1928/29*) 150 25 Idem

Total: 879 48 Toată Ţara *) A se vedea în continuare Nr. 3.


25Î

3. CONFERINŢELE EXTENSIUNII UNIVERSITARE ÎN ANUL 1928—1929.

Alba-Mia.

Prăbuşirea Imperiului Habsburgic şi adunarea dela Alba-Iulia . . . . Prof. I. Lupaş

Unirea Basarabiei „ O . Gnibu Descoperirile arheologice din România . „ Gh; Mateescu Nicolae Bălcescu . . . . Gh. Bogdan-Duica Realitatea şi idealul „ V . Ghidionescu Nume de familii săseşti. . . . . „ O. Kisch

' Arad.

Conferinţă festivă (1 Dec.) . . . . Prof. Gh. Bogdan-Duică Realitatea şi ţdealul • » V. Ghidionescu 50 de ani de ştiinţă românească . . „ P. Sergescu Prin Ţara noastră „ V . Meruţiu Cosmogonia modernă „ A. Maior Propaganda ungurească în străinătate . „ S. Dragomir Arta românească din Ardeal . . . „ C Petratl Arta Vechiului Regat . . . . . „ C. Petrân Utilizarea ştiinţifică a capitalului uman . „ F. Ştef.-Goangă :

Bistriţa.

Nume de familii din Bistriţa pe bază istorică :

Propaganda ungurească în străinătate . Die Naturschutzbewegungen in Rumănien Dobrogea, o perlă a naturii Românii din Peninsula Balcanică . . Ion Neculce O călătorie în ţările scandinave.

Blaj.

Primele civilizaţii istorice . . . . Despoţ-Vodă Ion Neculce . , . . . . V.Pârvan ca pedagog naţional. . . Friguri reprezentative din istoria Ardealului

Prof. G. Kisch „ S. Dragomir „ A. Borza „ A. Borza „ Th. Capidan „ N. Drăgan „ C. Marinescu

Prof. Gh. Mateescu „ Gh. Bogdan-Duică „ N. Drăgan „ O. Ghibu „ S. Dragomir


254

Caransebeş.

Eftimie Murgu Cultură şi sănătate Românii din vestul Peninsulei Balcanice Neam, Popor, Naţiune 50 de ani de ştiinţă româneasca Regiunile polare Monumentele de artă din Ardeal Când şi cum s'a format poporul român .

Câmpina.

Viata modernă şi goana după existenţă. Viata socială a plantelor . . . . Realitatea şi idealul 50 ani de ştiinţă românească Bernard Scftaw

Cluj.

Unirea Bucovinei Ardealul şi Unirea Românilor . Unirea Basarabiei Morfinomani, cocainomani . Monumentele de artă cehoslovacă . Cosmogonia modernă . . . . Universitatea modernă . . . . Nume de familii ardelene . . . . Polarizarea reformelor moderne . Cetatea Dacă dela C o s t e ş t i . . . . învăţământul technic şi industria Ţării . Principiile reformei Universităţilor Femeia în Universitate Studentul şi Universitatea . . . . Universitatea şi cultura naţională Autonomia universitară şi organizarea noi

lor ei organe Lessing Reforma învăţământului superior Autosugestia . . . . . . .

Prof. Gh. Bogdan-Duică M. A. Botez

„ S. Dragomir „ F. Ştef.-Goangâ „ P. Sergescu

V. Meruţiu „ C. Petrarr „ C. Diculescu

Prof. M. A. Botez „ A. Borza „ V. Ghidionescu „ P. Sergescu „ P. Grimm

Prof. S. Puşcariu „ S. Dragom» „ O. Ghibu „ C. I. Urechia „ C. Petran

A. Maior „ V. Bărbat

G. O. Kisch S. Mehedinţi

„ D. M. Teodorescu V. Vâlcovici

„ V. Ghidionescu M. A. Botez

„ F. Ştef.-Goangă „ I. Simionescu

E. G. Racoviţă „ G. O. Kisch „ D. Pompei „ Dra Odette Coli»


255

Dej.

Nicolae Valahul, mitropolit de Strigoniu . Cosmogonia modernă Românii de peste Nistru Ce e românesc în literatura noastră Dobrogea, o perlă a naturii.

Deva.

Stările morale şi creşterea populaţiei Prin Ţara noastră . . Dacia e patria străveche a Românilor 50 de ani de ştiinţă românească Ce este literatura

0 Dumbrăveni.

Gura şi gâtul, mijlocitori de boală . Cosmogonia modernă Ce e românesc în iteratura noastră St. O. Iosif

Gherla.

Ce e românesc în literatura noastră Factorii progresului c u l t u r a l . . . . Ion Neculce Figuri reprezentative din istoria Ardealului

Haţeg.

Cultură şi sănătate Regiunile polare Românii de peste hotare . . . . 50 de ani de ştiinţă românească

Hunedoara.

Condiţiile de desvoltare ale culturii . Când şi cum s'a format poporul român. Poporul englez în viaţă şi literatură. Ion Neculce . . . .

Prof. St. Bezdechi „ A. Maior

„ O. Ghibu „ S. Puşcariu „ A. Borza

Prof. M. A. Botez „ V. Meruţu „ C. Diculescu „ P. Sergescu „ N. Drăgan

Prof. I. Predescu-Rion „ A. Maior „ S. Puşcariu „ Gh. Bogdan-Duică

Prof. S. Puşcării* „ V. Bărbat

N. Draga» „ S. Dragomir

Prof. M. A. Botez „ V. Merutiu „ O. Ghibu

P. Sergescu

Prof. V. Bărbat „ C. Diculescu „ P. Grimm „ N. Drăgan


256

Lugoj.

Propaganda ungurească în străinătate Omul mare . Vârsta pământului Ce e românesc în literatura noastră Monumentele de artă din Ardeal Slavii şi pământul românesc

Mediaş.

Condiţiile de desvoltare ale culturii . Problema legii minelor .

Nâsăud.

Propaganda ungurească în străinătate . Un umanist român din secolul al 16-lea Românii din Peninsula Balcanică O'călătorie în ţările scandinave.

' Orâştie.

Cuvântare festivă (1 Decemvrie) Viaţa pădurii .; . Unde începe viitorul neamului . Problema presei în noile provincii . W. Schake'speâre Selecţiuriea şi orientarea profesională Naşterea şi moartea pietrelor

Piteşti.

Selecţiunea şi orientarea profesională

Reghin.

Nume de familii în lumina istoriei şi a limbii

Naturschutzbewegungen in Rumănien Din viaţa plantelor

Sebeş.

Arta romanească din Ardeal . . Die Kunst der Sibenbtirger Rumănien

Prof. S. Dragomir „" F. Ştef.-Goangă

I. Popescu-Voiteşt* „ S. Puşcariu

C. Petran C. Diculescu

Prof. V. Bărbat „ V. Stanciu

Prof. S. Dragomir „ St. Bezdechi „ Tn. Capidan „ C. Marinescu

Prof. V. Ghidionescu A. Borza V. Bărbat O. Ghibu P. Grimm F. Ştef.-Goangă V. Stanciu

Prof. F. Ştef.-Goangă

Prof. G. O. Kisch „ A. Borza

A. Borza

Prof. C. Petran „ C. Petran


257

Sibiu.

Cuvântare festivă (1 Decemvrie) Romanul englez Ce e românesc în literatura noastră Intre Orient şi Occident . Realitatea şi idealul Un aspect al feminismu'ui de azi Romanele lui D. Bolintineanu Elemente lirice în epica lui V. Alecsandri Utilizarea ştiinţifică a capitalului uman . 50 de ani de ştiinţă românească Cultură şi sănătate

Sighişoara.

Omul mare . g

Figuri reprezentative din istoria Ardealului Prăbuşirea Imperiului Habsburgic şi adu

narea dela Alba-Iulia . . . . Tuberculoza în lumina ştiinţei de azi Cultură şi sănătate Cosmogonia modernă Legenda lui Dragoş Ce e românesc în literatura noastră

Timişoara.

Liberarea individului şi progresul culturii Problemele sociologiei ruseşti Civilizaţia în Ardeal Luceafărul lui Eminescu . . . . Stările morale şi creşterea populaţiei Ştiinţă pură şi ştiinţă aplicată . M. Szalocska, poetul Timişorenilor Propaganda ungurească în străinătate . Cercetări noi cu privire la românismul

balcanic Omul mare Selecţiunea valorilor şi democraţia . Realitatea şi idealul Vârsta pământului

Prof. I. Lupaş „ P. Grimm „ S. Puşcariu „ V. Bărbat „ V. Ghidionescu „ M. A. Botez „ Gh. Bogdan-Duică „ Gh. Bogdan-Duică

F. Ştef.-Goangă „ P. Sergescu „ M. A. Botez

Prof. F. Ştef.-Goangă „ S. Dragomir

„ I. Lupaş „ I. Predescu-Rion „ M. A. Botez „ A. Maior „ Gh. Bogdan-Duică „ S. Puşcariu

Prof. V. Bărbat „ V. Bărbat

Gh. Bogdan-Dnică „ Gh. Bogdan-Duică

M. A. Botez M. A. Botez

„ Gh. Kristof „ S. Dragomir

S. Dragomir „ F. Ştef.-Goangă „ F. Ştef.-Goangă

V. Ghidionescu „. I. Popescu-Voiţescu

n


258

Revoluţia franceză şi ştiinţa . . . „ P . Sergescu C e e românesc în literatura noastră . „ S. Puşcariu Unirea Bucovinei S. Puşcariu

Turda.

Elementele culturii româneşti şi unif. lor Prof. V. Ghidionescu Ion Neculce „ N. Drăgan Bopo-rul englez în viaţă şi literatură . „ P . Grimm Femeia în trecut şi prezent . . . „ V . Bărbat

Suceava.

Principiul dinastic în constituirea şi desvoltarea Statului român modern Prof. A. Lapedatu

1, C O M U N I C A R E FĂCUTA LA C O N F E R I N Ţ A I N T E R N A Ţ I O NALĂ A „ASOCIAŢI I U N I V E R S A L E P E N T R U EDUCAŢIA

ADULŢILOR", (22—29 August 1929, Cambr idge , Ang l i a ) .

de Dl

PROF. VIRGIL I. BĂRBAT Preşedintele Extensiunii

CARACTER DOMINANT.

At i tud inea profesor i lor u n i v e r s i t a r i r o m â n i , fa ţă de educ a ţ i a adul ţ i lor , n u este a s t ăz i tocmai aceeaşi d i n a i n t e de m a r e l e războiu . Profesor i i l u c r a u î n a i n t e ind iv idua l , ţ i n â n d confer inţe d in c â n d î n când , pub l i când u n e o r i că r ţ i p o p u l a r e ş. a. m. d. D a r e i n u o r g a n i z a u sfor ţăr i le lor î n ceeace pr iveşte educa ţ i a a d u l ţ i lor. Cea m a i m a r e p a r t e a t impu lu i lor liber e ra , dealtfel, dat ac t iv i tă ţ i lor s t r ă i n e de educaţ ie ; îl c o n s a c r a u m a i ales politicei, c a r e e r a şi este î ncă cons ide ra t ă de mul ţ i , în s t a r e a de l u c r u r i d e la noi , d rep t mij locul cel m a i b u n pen t ru a a ju ta civi l izarea ţ ă r i i noas t re .

Atunc i ch i a r când a u a p ă r u t unele o rgan iza ţ i i cu scopul de a r ă s p â n d i c u l t u r a în popor , ele creş teau în a f a r ă de Un i vers i ta te , aceas ta şi în cazul când mişcăr i le e r a u conduse d e profesor i un ive r s i t a r i . S t r ic t vorbind, supor tu l acestor ac t i vi tă ţ i avea u n ca r ac t e r na ţ iona l , deci de n a t u r ă polit ică. L u c r u l c a r e se u r m ă r e a în p r i m u l r â n d era îmbună t ă ţ i r e a vieţii d a -


259

selor de jos în unele cazur i , s au î n t ă r i r e a sen t imen tu lu i n a ţ i o na l , î n altele.

No i t rebuie să r ecunoaş tem că aceste ac t iv i tă ţ i a u p u t u t s ă realizeze, cum este cazul m i ş c ă r i i p ro fesoru lu i I o r g a , sau aceea a b ă t r â n e i asocia ţ i i „ A s t r a " d i n T r a n s i l v a n i a , şi ele r ea l izează încă , l u c r u r i destul de i m p o r t a n t e .

Gând d u p ă m a r e l e războiu , r o m â n i i a u î n f ăp tu i t un i t a t ea lor n a ţ i o n a l ă şi c â n d p r i n r e f o r m a a g r a r ă şi p r i n a c o r d a r e a su f r ag iu lu i a p r o a p e un iversa l , se soluţ ionase cele m a i grele p r o bleme ale vieţii noas t r e politice, puncte le de concen t r a r e u le ac t iv i tă ţ i i t impur i l o r t recute d i s p ă r u s e r ă şi m i ş c a r e a c u l t u r a l ă îşi p ie rduse p a r c ă a x a ei, u r m â n d p e n t r u câ tva t i m p u n haos în a c e a s t ă chest iune.

Căci aceas ta pu re să fie s o a r t a t iner i lor n a ţ i u n i d i n r ă s ă r i t u l a p r o p i a t şi d e p ă r t a t ch ia r , ca d u p ă contac tu l lor cu a p u --sul, s ă a ibă , m a i m u l t decât popoare le cele vechi, nevoe de c ă l d u r a u n u i ideal b ine definit , deşi t ocmai ele s u n t acelea ca r e pot m a i

.greu s ' a jungă la f ixa rea u n u i astfel de ideal .

Noi avem nevoie, m a i m u l t decât Dv. apusen i i , de u n ideal .şi este uşor de înţeles pen t ruce .

I n t r ' u n sens, Dv. î n ţă r i l e cu o veche cu l t u r ă , sun te ţ i împ inş i p u ţ i n î n a i n t e de că t r e numeroase l e l u c r u r i şi idei , pe car« p ă r i n ţ i i Dv. vi le -au p regă t i t ş i ca re i m p r i m ă î n sufletele Dv., d i n toate păr ţ i l e , d o r i n ţ a l u c r u r i l o r m a r i şi nobile. I d e a l u l Dv. -este, d a c ă p u t e m s p u n e aşa , ana l i t i c . E l î m b r ă ţ i ş e a z ă v ia ţa Dv. î n t r e a g ă şi Dv. r a r e o r i îl p ierdeţ i tot deodată , a ş a că n u vă l ipseşte n ic ioda tă imboldul sp r e bine, d o r i n ţ a de a l u p t a pen t ru l a tu r i l e ideale ale vieţii.

I n v ia ţ a Dv. ex is tă î n t o t d e a u n a o p u n t e î n t r e t recut şi vii tor. Aceasta n u este î n s ă cazul ţ ă r i lo r nou i .

Aici noi avem m e r e u î n a i n t e a ochilor noş t r i , pe deopar te m a r e l e î n f ăp tu i r i ale ţ ă r i lo r m a i civilizate, î n f ă p t u i r i ca re se i m p u n vieţii noas t r e — cum e de exemplu a e r o p l a n u l ş. a, m . d. — în făp tu i r i de ca re n u ne p u t e m d ispensa î n t r ' u n războiu de exemplu ; i a r pe de a l tă p a r t e s t a r ea n o a s t r ă de l u c r u r i moş teni tă de la t recut .

P e n t r u noi conflictul d in t r e t recu t şi vii tor este p e r m a n e n t şi noi n u pu tem ieşi d in el f ă r ă a ju to ru l u n e i l u m i n i pu te rn ice înaintea, noas t ră , ca re să ne dea tot ce lipseşte în mij locul c i -

17*


260

vilizaţiei noas t re şi m a i mul t decât or i şi ce do r in ţ a de a merge m a i depar t e pe d r u m u l cel g reu a l a p u s u l u i .

D a r aceas ta n u este totul. Căci să n u ui ta ţ i că ceeace a m spus p â n ă a c u m însemnează

n u m a i că, acolo u n d e Dv. merge ţ i , noi t rebuie să s ă r i m şi pen -t r u c a să facem aceas ta t rebuie să vedem mot ivul u n u i vistfel de act.

Altfel zis, aceas ta î n semnează că noi t rebuie să vedem a tâ t de c lar cât este cu p u t i n ţ ă şi d in t roda tă , sensul l uc ru r i lo r pe ca re Dv. le-aţi real izat în sute de an i , i a r noi nu pu tem face lucru l acesta fă ră a uza de pu te rea s intet ică н intelectului nos t ru .

Aceasta este o fa ta l i ta te p e n t r u noi . Idea lu l că t re care t indem cu toţii, t rebuie să fie m a i c lar

definit î n ţă r i le t inere , i a r noi nu-1 pu tem fiice decât r a ţ i o n a l i z â n d ceeace în v ia ţa D-Voas t ră este concret şi ind iv idua l .

Es te pu ţ in ceeace a ţ i făcut şi Dv. popoarele apusene , a c u m câteva seco le , ' când fă ră a fi descoperi t ch ia r Dv. pr imele legi ale ma temat i c i lo r — şi în opoziţie cu civil izaţia r ă s ă r i t e a n ă a Eu rope i , — aţ i începu t să ra ţ iona l iza ţ i un iversu l , aţ i r ă p i t p ă m â n t u l u i gloria poziţiei lui cent ra le şi a ţ i a j uns la ideia că pă m â n t u l este ro tund , aşa ca Dv. să-1 puteţi î ncon ju ra şi s t ă p â n i : apo i a ţ i î n l ă t u i a t f rumuseţea contemplaţ i i or ientale , la baza că r e i a se găsea ideia că t impu l este f ă r ă i m p o r t a n ţ ă — şi în oam e n i act ivi , r ep rezen tan ţ i a i lumi i celei noui , d u p ă ce a ţ i r a ţ ional iza t spa ţ iu l a ţ i r a ţ iona l i za t şi t impul , m ă s u r â n d u - i va loar e a în ban i .

Aceasta n u este o acuzaţ ie ! Dv. apusen i i a ţ i fost în s t a re să umple ţ i lumea aceas ta r a

ţ iona lă cu ideale m i n u n a t e şi d in amestecul acestor doi factori a crescut civil izaţia m o d e r n ă , de care Dv. şi noi sun tem m â n d r i .

Dacă a m men ţ iona t cele de m a i sus, a m făcut-o n u m a i p e n t r ' u n mot iv : voiam mima i să vă amin tesc că ţă r i le cele noui de a s t ăz i sunt u l t imul fiu al sp i r i tu lu i din care aţi ieşit şi Dv. şi n imic altceva!

N u c o n d a m n a ţ i cu p r t u m u l t ă u ş u r i n ţ ă r a ţ i ona l i smu l lor! Dacă noi a m fost deci pu ţ in m a i rad ica l i decât Dv., în r e

formele sociale şi politice din u l t imul t imp, Dv. înţelegeţi a c u m că şi aceas ta e r a o fatal i ta te p e n t r u noi.

Noi t rebuia să facem o s ă r i t u r ă . I n t inere ţea D-Voas t ră a ţ i făcut şi Dv. luc ru l acesta, şi î n orice caz este ma i bine s ă


261

sa r i , decât să explodezi , a ş a cum se î n t â m p l ă î n t o t d e a u n a cu ace ia care n u consimt s 'alerge pu ţ in când e nevoie.

Gazul Rus ie i este prezent ca să dovedească aceas ta! Greutăţ i le a u început p e n t r u noi ab ia d u p ă război , c â n d

reformele men ţ iona te a u fost rea l iza te . P â n ă a tunc i , noi legasem sfor ţăr i le noas t r e de unele l a t u r i

ale Vieţii moderne , d a r p i e rdusem d in vedere to ta l i ta tea acestei vieţi. Acum însă , e r a m puş i fa ţă 'n faţă cu însăş i p rob lema s u fletului civilizaţiei moderne .

R ă s p u n s u l la p roblema poli t ică a vieţii noa s t r e în R o m â n ia fusese da t de că t re oameni i de s tat .

De d a t a aceasta e r a r â n d u l Univers i tă ţ i lo r să păşească pe p l anu l în tâ i . Ele aveau m i s i u n e a să prez in te cu l tu ra m o d e r n ă în toată sp lendoarea ei, să a r a t e în orice caz, ca re sun t f r u m u seţile d a r şi ^pericolele ineren te ei, să a r a t e mijloacele p r i n ca re se pot rea l iza toate la tur i le ei bune şi să e n u m e r e toate s ac r i ficiile pe care o astfel de m u n c ă le r ec l amă de la u n popor şi de la toţi cetăţeni i lui.

Aceasta e ra o p rob lemă cu l t u r a l ă : problema cul tur i i însăş i şi e r a p e n t r u p r i m a o a r ă că Univers i tă ţ i le r omâneş t i aveau posibi l i tatea să ia conducerea unei m i şcă r i în ţ a r a noas t r ă , conducerea mişcăr i i cu l tu ra le a popo ru lu i nos t ru .

I n p r iv in ţa 'acestei mişcă r i cu l tu ra le de d u p ă război; Un i versi ta tea d in Cluj a avu t u n m u r e noroc . E a a fost o creaţ ie m a i mu l t s au m a i pu ţ in nouă , f i ind Univers i t a tea r o m â n e a s c ă d in provinc ia câşt igată a Trans i lvan ie i . I n aceas tă cal i ta te ea a simţit nevoia să dovedească u t i l i ta tea ei, c ă u t â n d u n câni)) de o act ivi ta te m a i specială , m a i u r g e n t ă şi î n oa reca re m ă s u r ă mai p rac t i că .

Univers i ta tea c lu jană a avut , în a f a r ă de aceas ta , avan ta ju l , dacă voiţi, de a fi depa r t e de Bucureş t i , cap i t a l a noas t r ă , u n d e profesori i un ive r s i t a r i sunt ocupa ţ i în t i m p u l liber cu act ivi tăţ i ma i pu ţ in cu l tura le , dacă n u m a i pu ţ in uti le ţ ă r i i , ca politica şi a şa m a i încolo!

Trebuie men ţ iona t şi faptul că ideia a n g l o - a m e r i c a n ă a „Ex tens iun i i U n i v e r s i t a r e " e iu ceva ma i bine cunoscută la Cluj , decât în celelalte unvers i tă ţ i r omâneş t i . /

ORGANIZARE ŞI ACTIVITATE.


262

Mişcarea a început a c u m cinci an i , şi a m e r s p rogresând , ne înceta t .

„ E x t e n s i u n e a U n i v e r s i t a r ă clin Glu j" este o asociaţ ie autonomă, compusă clin profesor i de la un ive r s i t a t ea locală: 50> d i n t r ' u n tota l a p r o x i m a t i v de 70.

I n cei cinci a n i de p â n ă a c u m , Asociaţ ia ş i -a l imi ta t ac t i vi ta tea la conferinţe, pe cure m e m b r i i ei le -au ţ i n u t în lunile-de i a r n ă şi ca re în m ă s u r a posibi lu lui a u fost concepute în sp i r i tu l şi scopul m e n ţ i o n a t m a i sus .

S 'a c ă u t a t î n special ca problemele re fe r i toare la creşterea şi m o a r t e a cu l tu r i lo r să fie exemplif icate cu fapte lua te î n parte-d in i s to r i a şi r ea l i t a t ea p o p o r u l u i r o m â n , sp re a se d a în felul aces ta pă r ţ i i teoretice u n con ţ inu t m a i a p r o p i a t de sufletul a scu l tă tor i lor . Din mij locul acestei i s tor i i şi acestor rea l i t ă ţ i speciale,. conferen ţ ia r i i a u c ă u t a t să ap rop i e publ icul nos t ru de i d e a lele m a r i ale vieţii m o d e r n e în genere şi să-1 facă să dorească-r ea l i za rea lor şi la noi , deş tep tând conş t i in ţa şi sen t imentu l dator i i lor co respunză toa re .

Conferinţele a u loc D u m i n i c a d u p ă amiază , d a r noi vorbim u n e o r i şi S â m b ă t a sea ra , s au D u m i n i c a d iminea ţ a , eu î n -

- su -mi a v â n d pr i le jul să conferenţiez oda t ă î n t r ' o biser ică, i m e d ia t d u p ă î nchee ra servic iu lu i divin.

Noi vorb im în a p r o a p e toate oraşele Trans i lvan ie i şi B a na tu lu i . Am fost p â n ă a c u m în vre-o 48 de oraşe şi p e n t r u aceas ta t rebuie să că l ă to r im destul de mul t . D r u m u l pe care* avem să-1 facem v a r i a z ă de la u n a p â n ă la zece ore de cale fer a t ă , sau ch i a r şi m a i mul t . I n f iecare S â m b ă t ă s ea ra , î n sezonu l de lucru a l asociaţ iei noas t re , aţi pu t ea vedea la g a r a d in Cluj , profesor i de a i noş t r i , uneo r i 20, p o r n i n d sp re difer i te centre , a v â n d să că lă to rească de mul te or i toa tă noap tea , sp re a pu t ea vorbi Dumin i că în local i tatea de semna tă p e n t r u fiecare , t r ebu ind să po rnească din nou s e a r a u r m ă t o a r e Iu d r u m , sp re a pu t ea fi L u n i d iminea ţ a ia m u n c a u n i v e r s i t a r ă obişnui tă .

Uneor i viforul şi z ă p a d a sun t foarte a sp re , d a r profesori i noş t r i con t inuă cu punc tua l i t a t e m u n c a aceas ta ce s i ngu r i ş i -au pus-o pe umer i i lor, i a r f ap tu l acesta a cont r ibui t poate în m a r e m ă s u r ă la câş t igarea s impat ie i de care se b u c u r ă asociaţ ia noas t r ă .

Folosul n u este în în t reg ime, de altfel, de pa r t ea publ icului . Mergând când î n t r ' u n o raş când în t r ' a l t u l . profesori i î nva ţ ă să


263

cunoască m a i bine t a r a şi la mesele şi cea iur i le ce a u m a i to t d e a u n a loc d u p ă conferinţe , ei cunosc m a i b ine şi oamen i i d in r eg iunea în cure a u vorbit. Acestea s u n t avan ta j e pe ca re n u le-au p u t u t avea p â n ă la în f i in ţa rea „ E x t e n s i u n i i U n i v e r s i t a r e " , profesori i fi ind în genere s ă r a c i şi în n e p u t i n ţ a de a-şi p lă t i lu xul unor astfel de că lă tor i i . 1 )

Noi ţ inem conferinţe izolate, publ icul nef i ind încă p regă t i t să r ec lame c u r s u r i p r o p r i u zise.

Aceasta este cu a t â t m a i m u l t cazul , c â n d ne g â n d i m că oameni i ca re vin să ne ascul te sun t , u n i i d in t r e ei in te lectual i d in o ra şu l în ca re vorbim, d a r cei m a i mul ţ i , î n dese cazur i , s u n t ţ ă r a n i ca re vin de mul t eo r i d in sa te î n d e p ă r t a t e , să-şi h r ă nească sufletul şi nevoie, de ideal , p r i n contac tu l cu „oameni i învă ţa ţ i de la Clu j" , c u m zic ei.

Noi ofer im confer inţe speciale. în l imba lor p ropr i e , po pula ţ i i lor m i n o r i t a r e , când acestea le r ec l amă .

Agenţ i i cu ca re l u c r ă m î n oraşele provinc ia le sun t asoc ia ţiile cu l tu ra le locale şi profesor i i de la şcolile s ecundare .

I n t e n ţ i a n o a s t r ă este să s t i m u l ă m pe aceşti colegi şi să- i î n d e m n ă m să organizeze în j u r u l şcolilor s ecunda re asociaţ i i Ia fel cu aceea a „Ex tens iun i i U n i v e r s i t a r e " din j u r u l u n i v e r si tăţ i i , m e r g â n d la r â n d u l lor m a i depa r t e p r i n t r e î nvă ţă to r i i şcoalelor r u r a l e şi î n c u r a j â n d pe aceşt ia să înfiinţeze asocia ţ i i ana loage , p ă s t r â n d u - s e bine înţeles toate propor ţ i i le .

I n felul acesta noi a m p u t e a să i n t r ă m în contact cu toţi conducă tor i i intelectuali a i m i şcă r i i cu l tu ra le , f ă r ă să fim for ţa ţ i să m e r g e m şi să vorbim p re tu t inden i . Noi a m p u t e a să c i r c u m -scr iem tot m a i mu l t m u n c a n o a s t r ă la si l inţa de a i n t r a în contact n u m a i cu aceşti conducă tor i . D a r în p r iv in ţa aceas ta noi nu ţ inem să i m p u n e m punc tu l n o s t r u de vedere şi sun tem ga ta să l u c r ă m cu or ica re o rgan iza ţ ie locală.

I n orice caz noi i n t en ţ i onăm să publ icăm, î n t r ' u n vi i tor cât m a i a p r o p i a t , câteva din conferinţele m a i popula re , pe c a r e să le însoţ im de bibliografiile str ict necesare şi astfel pregă t i te

') Banii, de care are nevoie societatea noastră pentru plata cheltuielilor necesare profesorilor, sunt daţi de Stat şi în parte de către oraşele unde ne ducem să vorbim. In cazul când orajele nu distun de mijloace» Societatea acopere toate cheltuielile din fondul provenit ce li guvernul central al Ţării. Aşa a fost cel puţin în trecut!


264

s ă le p u n e m la dispozi ţ ia persoane lor ca re a r dor i să le î n t r e buinţeze ca punc te de p lecare p e n t r u conferinţele ce le -ar pu tea ţ ine în oraşele m a i mic i şi în sate.

0 a l t ă in tenţ ie a n o a s t r ă este să pub l icăm cât m a i c u r â n d posibil u n bule t in l una r , ca re să servească ca un fel .de t r i bună , de u n d e să radieze peste toa tă ţ a r a ideile pe t a r e a c u m m e r g e m de le ducem noi s i ngu r i cu m a r i sacrif ici i şi n u m a i în unele oraşe . I n felul acesta noi spe răm, în m ă s u r a în cure in teresul c u l t u l u i va creşte, ^să fim în s t a re să facem m a i mul t , cu mai p u ţ i n ă chel tuia lă de t imp şi cu m a i pu ţ ină osteneală.

Conferinţele vor p ă s t r a însă , locul lor în m u n c a noas t r ă , c u v â n t u l vorbit şi contactul personal a v â n d inf luenţa lor m a r e ; d a r n u m ă r u l lor va u r m a să fie r e d u s cu t recerea ani lor .

Oraşele vor furniza ele înşile, să s p e r ă m , cei ma i mul ţ i d i n t r e conferenţ ia r i i lor.

D a r l ă s ând vi i torul şi î n t o r c â n d u - n e la ceeace este de -acum real izat , noi cons t a t ăm că în p r imi i cinci u n i am ţ inu t cam 900 de conferinţe, i a r scr isori le de m u l ţ u m i r e pe care le p r i m i m n u n u m a i de la oraşele u n d e m e r g e m de obicei, d a r şi de la oraşele mic i u n d e n ' a m p u t u t încă să m e r g e m , şi ca re se p l âng că le negl i jăm, sun t o u m i l ă dovadă că m i ş c a r e a „ E x tens iun i i U n i v e r s i t a r e " н u m p l u t o nevoie r ea l ă a sufletului rom â n e s c în acest moment . E a a ţ i nu t r id ica t s teagul cu l tu ra l şi a t â t a v reme cât noi vom pu tea să c o n t i n u ă m în felul de a c u m , s teagul pe care noi a c u m îl ţ inem în m â n ă va fi sa lu ta t tot de m a i mul ţ i şi mai mul ţ i oameni .

PERSPECTIVA INTERNAŢIONALĂ.

Dacă exis tă sau nu , în m u n c a modes tă pe care o facem la Cluj , ceva care să poa tă in te resa o o rgan iza ţ ie a t â t de vas tă ca aceea u „Asociaţiei Universa le pen t ru E d u c a ţ i a Adul ţ i lo r" r ă m â n e să decideţi Dv.

R ă m â n e totuşi deschisă ches t iunea , c redem noi, dacă democra ţ i i le ţ ă r i lo r vechi n u a u astăzi de rezolvat probleme identice cu acelea în faţa c ă r o r a se găsesc puse ţă r i le m a i î napo ia t e din r ă s ă r i t u l Eu rope i . E de văzut d. e. dacă democra ţ ia , p r in r i d i ca r ea la r a n g u l de pu te re politică a masselor , n u a a d u s în viaţa ţ ă r i lo r m a i bă t r âne din a p u s , probleme identice cu acelea, cre ia te în E u r o p a p r in r i d i ca rea polit ică a ţ ă r i lo r t inere din


http://fel.de

265

r ă s ă r i t : în ambele cazu r i e vorba să se câştige adez iunea celor m a i pu ţ in culţi p e n t r u valori le celor m a i î na in t a ţ i .

Este i a r ă ş i o chest iune, dacă ţă r i le ma i bă t r âne din a p u s , în cazul că n u acceptă să fie înăbuş i t e de visul de fericire p r o p a g a t de social ismul egal i ta r , n ' a r t rebui să încerce u n crez opus , crezul creaţiei u m a n e , î n t r ' u n cuvân t — al cu l tu r i i — pe ca re să-1 prez in te în a şa fel, încâ t să intereseze p a r t e a d i n a m i c ă şi t â n ă r ă din fiece om şi să încălzească ma jo r i t a t ea poporu lu i pen t r u m u n c a şi sacrificiile r ec l ama te de u n astfel de crez.

I a r r ezu l t a tu l acesta va putea el fi obţ inut , ch ia r şi aici în ţă r i le b ă t r â n e , f ă ră a r a ţ iona l i za puţ in , pen t ru folosinţa celor mul ţ i , c u l t u r a celor pu ţ in i? Această n o u ă r a ţ iona l i za re a lumi i în ca re t r ă im , n u va fi ea o p robă necesa ră a vital i tăţ i i cu l tu r i i popoare lor vestice?

Mai depa r t e apoi , „Asociaţ ia Universa lă p e n t r u Educa ţ i a A-dulţilor"' ad ică a bărba ţ i lor şi a femeilor care sunt chemaţi să ho t ă r a s c ă politiceşte a s u p r a soar te i n e a m u r i l o r lor, poate ea să a ibă o a l t ă m e n i r e decât să a r a t e acestor bă rba ţ i şi acestor femei , tocmai lucrul men ţ iona t m a i sus, ad ică : va loarea cul tur i i şi condiţi i le ei de desvol tare? Căci să n u u i t ă m că adul ţ i i n u sun t copii . E i t rebuie să fie ins t ru i ţ i mai mu l t p r i n i n t e r m e diu l gând i r i i , a l judecăţ i i ş i -ca a t a r e noi t rebuie să le dovedim va loarea luc ru lu i pe ca re aceas tă asociaţ ie a r e in tenţ ia să-1 r ă s p â n d e a s c ă : va loarea cu l tur i i .

Aceasta este însă baza pe care stă şi d e a s u p r a că re ia î ncea rcă să c lădească „ E x t e n s i u n e a Un ive r s i t a r ă d in Gluj" . şi noi ne pe r mi t em să credem că n u este diferi tă de aceea a Asociaţiei U n i versale, al cărei congres ne-a a d u n a t pe toţi a ic i .

Virgil I. Bărbat Profesor Universitar, Preşedintele „Extensiunii Uuiversitare din Cluj."


VIII. o

A N E X E 1. TABLOU-INDEX

A L

CORPULUI DIDACTIC UNIVERSITAR PE ANUL ŞCOLAR: 1928/29.

(IN ORDINEA FACULTĂŢILOR)


i. FACULTATEA DE DREPT

Nr.

cor.

N u m e l e C a t e d r a L o c u i n ţ a Menţionat în

Anuar la pagina

1 Titulari:

Boiiă Romul Drept constituţional Str. Băii 1. 7,12,13,18,19,26,35.

2 Cătuneanu C. loan Drept roman Str. Regală 11 B. 20, 25.

3 Ghiulea Nicolae Politica sociala Str. Regina Măria 49. 20, 34.

4 Haţîeganu Emil Procedura civila Str. Elisabeta 31. 1,5-11, 12, 19,30,33.

5 Ionescu B. Dimitrie Economia politica' Str. Minerva 9. 20, 29, 36.

6 Leon Gheorghe Finanţe Str. Maiorescu 7. 20, 34, 36.

7 Maniu Cassiu Politica Str. N. Iorga 11. 19, 26, 33.

8 Negrea Camil Drept civil Str. Văcărescu 28. 19, 31, 35.

9 Onişor Victor Drept ad-tiv şi financiar Calea Victoriei 63. 7, 12, 18, 19,25,33,36.

10 Pop Traian Drept penal Str. Avram Iancu 14. 13, 20, 27, 28.

11 Poruţiu Petre Drept comercial Str. Regală 10. 13,20, 25, 31, 36.

12 Radu lorgu Drept internaţional Piaţa Mihai Viteazul 35. 20, 31, 34.


II. FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE.

Nr.

cor

. N u m e l e C a t e d r a L o c u i n ţ a

Menţionat în Anuar la pag.

a) Prof. titulari:

1 Botez A. Mihail Patologie generală şi experimentală

Calea Reg. Ferdinand 97. 40,93,122,252,254, 255, 257

2 Drăgoi Ioan Istologie şi embriologie Str. Pasteur 6. 12, 3?, 40,94, 120,122

3 Gane Titu Clinica infantilă Str. Minerva 13. 40, 65—71

4

5

Orfgoriu Cristea

Guiart Jules

Clinica ginecologică şi obstreticală

Istoria medicinei şi farm.

Str. Minerva 3.

Str. Elisabeta 3.

40, 65, 107

43,78, 79, 112—114

6 Hatieganu Iuliu Clinica medicală Str. Eminescu 8. 40, 59—63, 104

7 lacobovici lacob Clinica chirurgicală Str. Minerva 13. 7,40, 54-59, 76,103,

111, 112, 120

8 Martinescu Gheorghe Farmacologie şi farmacognozie Str. Babeş 8. 41, 96—99

9 Michail Dumitru Clinica oftamologică Str. Minerva 3. 41,* 71, 109

10 Minea Ioan Clinica neurologică Calea Reg. Ferd. 33. 41, 64—65, 107

11 Minovici Nicolae Medicină legală Calea Reg. Ferd. 34. 41, 87, 119

12 Moldovan Iuliu Igienă şi igiena socială Str. Mico 1. 41, 91—92


Nr.

cor

. 1 N u m e l e C a t e d r a L o c u i n ţ a

Menţionat în Anuar la pag.

13 Negru Dimitrie Radiologie Str. Minerva 13. 4 1 , 9 1 , 121

14 Niţescu I. Ioan Fiziologie Str. Mico 1. 7, 13,41,89—91, 120, 121, 122

15 Pamfil Gheorghe Farmacia chimică şi galenică Str. Babeş 6 1 . 42, 1 0 0 — 1 0 2

16 Papilian Victor Anat. descript. şi topografică Str. Stroescu 42, 8 6 , 118

17 Predescu-Rion Ion Clinica Otorhinolaringologică Str. Babeş 1. 42,72,74-76, 110, 255, 257

18 Tătarii Coriolan Clinica Dermato-venerică Str. Iuliu Maniu 1. 12, 39, 43, 71, 108

19 Thomas Pierre Biochimie Str. Bclintineanu 4. 43, 87, 119, 120

2 0 Urechia Constantin Clinica psihiatrică Str. Pasteur 1. 42, 63, 106, 107, 254

21 Vasiliu Titu

b) Prof. agregaţi:

Anatomie patologică Str. Minerva 7. 13, 42, 80-86, 104, 116, 119

2 2 Baroni Vitold Microbiologie C a l e a Victoriei 70. 43, 9 5

2 3 Ţeposu Emil Urologie Str. Universităţii 3. 7, 43, 76-78, 104, 111, 112

44, 104, 112, 116 2 4 c) Conferenţiari def. :

Goia Ioan

Conferinţa : Clinica Med. Str. Şincai 6.

7, 43, 76-78, 104, 111, 112

44, 104, 112, 116

2 5 Orient Iuliu Toxicologie Str. Regina Măria 39. 43, 102-103, 123,124


Nr.

cor.

N u m e l e C o n f e r i n ţ a L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

26 Negru Elena Clinica infantilă Str. Minerva 13. 44, 66, 68, 70

d) Conferenţiari supl.: 27 Bărbulescu N. Fizicii medicală Str. Dorobanţilor 7. 44

28 Prişcu Mircea Botanică farmacentică Str. Şaguna 14. 44

29 Secăreanu Ştefan Chimie analitică ca'itat. Str. Elisabeta 3. 44

30 Pop Alexandru Chirurgie Str. Moţilor 72.

e) Docenţi: Specialitatea:

31 Aleman loan Stomatologie Str. Avram Iancu 16. 44, 74, 110, 111

32 Axente Iancu Infantilă Str. Grigorescu 45, 66, 68

33 Bploga Vaieriu Istoria Medicinei Str. Rahovei 10. 44, 78-80, 114, 115

34 Cimoca Vaieriu Dermatologie Str. N. Iorga6. 45, 108

35 Kernbach Mihail Medicină Legală Str. Moţilor 22. 44, 106, 107, 119

36 Konradi Daniel Dermatologie Str. Moţilor 27. 44

37 Mihalescu Sava Psihiatrie Str. Babeş 63. 44, 106, 107, 120

38 Popovici Gheorghe Farmacologie Str. Babeş 8. 44, 120, 122, 123


Nr.

cor

. N u m e l e Specialitatea Locuinţa Menţionat în

Anuar la pag.

39 Slăvoaca Titu Epidemiologie Str. Bălcescu 6. 45

40 Vancea Petru Oftalmologie Str. Regina Măria 45, 109

41 Velluda Constatin Anatomie descript Calea Moţilor 40. 45, 118

42 Zolog Mihail Igienă Str. Pasteur 45, 92, 121

43 Zugravu Gheorghe Infantila Calea Dorobanţilor 25. 44, 66, 68, 70

III. FACULTATEA DE FILOZOFIE ŞI LITERE.

Nr.

cor.

N u m e l e Catedra Locuinţa Menţionat în Anuar la pagina

a) Profesori titulari:

1 Auger Yves Limba şi lit. franceză Str. Moţilor 26. 134, 161, 175.

2 Bănescu Nicolae Bizantinologie Str. Memorandului 3. 130, 134, 168, 171,

3 Bărbat Virgil Sociologie Str. Mico 38. 8,134, i50, 154,252,254 255, 256, 257, 258 -265.

4 Bezdechi Ştefan Limba şi lit. greaca Calea Victoriei 74. 134, Î57,158, 171, 175, 255, 256.


Nr.

cor

. N u m e l e C a t e d r a

5 Bogdan-Duică Gh. Istoria lit. române moderne

6 Capidan Theodor Linguistică

7 Dragomir Silviu Istoria popoarelor sud.-est europene

8 Drăganu Nicolae Limba şi lit. rom. II.

9 Ghibu Onisifor Pedagogia: I.

10 Ghidionescu Vladimir Pedagogia II.

11 Giuglea Gheorghe Filologia romanică

12 Grimm Petre Limba şi lit. engleză

13 Kisch Gustav Limba şi lit. germană.

14 Kristof George Limba şi lit. maglvară

15 Lăpedatu Alexandru Istoria veche a Românilor

16 Lupaş loan Istoria nouă a Românilor

17 Marinescu Constantin Istoria universală

18 Naum Teodor Limba şi Kt. latină

L o c u u i n t a

0 Str. Berde 4.

Str. Romei 24.

Str. Mico 40.

. Str. Maiorescu 1.

Str. Minerva 7.

Str. Kogâlniceanu 9.

Str, Moţilor 90.

Str. Eminescu 10.

Str.: Dorobanţilor 7.

Calea Victoriei 44.

Str. Eolinteanu 12.

Str. Regina Măria 20.

Str. Gen."Dragaiinall2.

Hotel Astoria

Menţionat ni ' :

Anuar la pagina

12,13,133,134,158,159, 171,253,:254,255,257:

8,12,132,133,134, 160, 164, 175, 253, 256. 7.8, 135,169,172,252

253, 254, 255, 256,257. 13, 135,159, 160,171, 172,175, 253,255,258

7, 8,12,126rl33,135,155, 156,172,253,254,255,256 8,136,156,157,253,254

256,257, 258.

13,136, Ш1,172, Ш 136,164,175,254; 255/

256,257,258. 7, 130,136,163,173,

175,253, 254,256.

137,164, 173,174,257.

137, 168,252,258.

137,168,174,253; 257Г

7, 8,131, 138,166,167, 174,175,253, 256

6, 127, 138, 158, 175«


Nr.

cor

.

N u m e le C a t e d r a Lo c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pagina

19 Panaitescu Emil Istoria antica Str. Minerva 5. 8,9,138,165,166,175, 177

20 Petranu Coriolan Istoria artelor Str. Minerva 7. 130,139,169,170,178, 253,254, 256

21 Puşcariu Sextil Limba şi tit. română i. Str. Elisabeta 23. 7,131,139,159,175-177, 254,255,256,257,258

22 Serra Giandomenico Limba şi literatura Italiană Str. Elisabeta 24. 139,162,163,175,179,

23 Ştef.-Goangă Florlan Psihologie Str. Regală 11. 8,13,139,152,178,252, 253.254,255,256 257.

24 Ştefănescu Marin Filosofie Calea Reg. Ferdinand 136. 140,150,179.

25 Teodorescu M. D.

b) Profesori suplinitori:

Arheologie Str. Prof. Marinescu4l. 130,140,166,179,180, 254

26 Vuia Romulus

c) Conferenţiari def.:

Etnografie

Conferinţa:

Piaţa Minai Viteazul (Muzeul etnografic) •

140, 170, 180,

27 Diculescu Constantin Istoria Medievală Str. Prof. Marinescu 39. 6,127,140,167,175,180

254, 255,256.

28 Oprescu Gheorghe Franceză (Secretar la Liga Naţiunilor Geneva.) 140.

29 Mateescu Gheorghe ( f ) Antichităţi clasice şi epigr. 6,7,8,127,140,166, 176,263.


Nr.

cor.

N u m e l e C o n f e r i n ţ a L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

d) Docenţi: Specialitatea :

30

31

Const. Sudeţeanu

Victor Motogna

e) Conferenţiari supl.:

Sociologie

Istoria Românilor

Şcoala normală băieţi (Cluj)

Dej

161, 162.

168

32

33

34

Daicovici Const.

Jacquier Henri

Rusu Liviu

f) Lectori:

Antichităţi clasice şi Epigrafie

Franceză

Psihologie aplicată

Lectoratul:

Str. Gh. Gherescu 2.

Calea Reg. Ferd. 97—99

Str. Minerva 13.

6, 127, 141, 175

141, 162 6,127,141,146,152,

153, 178

35

36

37

38

Chisholm Robert

Favero Alexandru

Lang Frideric

Pop Sever

Engleză

Italiană

Germană

Dialectologie

Str. Andrei Mureşianu 36.

Str. Elisabeta 44.

Str. Regală 9.

Piaţa Carolina 3.

141, 164

141, 163, 175

141, 163

141, 175, 178


IV. FACULTATEA DE ŞTIINŢE.

Nr.

cor.

N u m e l e C a t e d r a L o c ll i n ţ a Menţionat în :

Anuar la pag.

1

a) Prof. titulari:

Abramescu Nicolae Geometrie descriptivă infinitezimală Str. Băii 6. 182, 183, 196, 197,

203, 229.

2

3

4

. 5

6

Angelescu Aurel

Angheluţă Teodor

Borza Alexandru

Bfatu Gheorghe

Burileanu Ştefan Gl.

Teoria funcţionarilor

Algebra superioară

Botanica sistematică

Calcul diferenţial şi integral

Mecanică raţională

Str. Universităţii 1.

Str. Iuliu Maniu 2

Str. Regală 28

Str. Berde 3

Str. Gl. Berthelot 95 Bcrşt.

12,183,184,196,197, 205, 229.

184, 196,197, 200-203, 229,. 230

13.182,184 218-216,239 240,253,254,255, 256

184, 196, 197, 204, 205, 230.

184

7 Dima A. Gheorghe Fizica generală experimentală Str. Băii 7. 185, 206, 232

8 Grinţescu Ioan Botanică generală Str. Mănăştur 7. 8, 13,185.211-213,239.

9 Iuga Gheorghe Matematici generale Calea Reg. Ferdinand 110. 185, 196, 199,. 200.

10 Jeannel Rene Biologie „Vivarium" jardin des Plantes Paris

88, 120, 188, 227, 228, 237, 238.

11

12

. 1 3

Maior Augustin

Meruţiu Vasile

Ostrogovich Adrian

Fizica teoretică şi aplicată

Geografie descriptivă

Chimie generală

Piaţa M. Viteazul 21

Str. Ş a g u n a 5.

Str. Mico 7.

J

185,207,232,233,253, 254, 255, 257.

185, 228, 244, 253, 254, 255.

185, 186, 208,233,234.


Nr.

cor.

î

N u m e l e C a t e d r a L o c u i n ţa Menţionat în

Anuar la pag.

14 Popescu-Voiteşti I. Geografie şi Paleontologie 0Str. Elisabeta 12. 8,12,133,182-183 186, 215,216,241-243,256,257

15 Racoviţă Emil Biologie Str. Elisabeta 3. 13,186,187, 25-227, 237, 238,254.

16 Rădulescu Dan Chimie fizicală Str. Mico 7. 187, 210, 234, 235.

17 Scriban A. Ioan Zologie şi anatomie comparată Str. Mico 7. 187,210, 211,238,239

18 Spacu Gheorghe Chimie anorganică şi analitică Str. Caragiale 1. 187,209, 235,236.

10 Stanciu Victor Mineralogie şi petrografie Calea Reg. Ferdinand 44. 187, 216,217,:243,256,

20 Vâlsan Gheorghe

b) Prof. agregap:

Geografie generală Str. Mtron Costin 6 Bucureşti 182, 187, 228, 244.

21 Grădinescu Aristide Fiziologie generală Str. Mico 48. 120, 187,188,217-225,

243.

22

23

Sergescu Petre

Tănăsescu Ioan

c) Prof. de onoare:

Geometrie: analitică

Chimie organică

Str. Berde 3.

Str. Regală 1.

8, 188, 196,197, 198, 203-204,231,232, 253,

254, 257. 188, 209, 210, 236. :

24 Dimitrie Pompeiu Algebră superioară Str. Braziliei 4. Parcul Bonaparte Bucureşti _

188, 189, 196* 197, = 198, 206, 229, 254.


Nr. c

or.

N ii m e 1 e C o n f e r i n ţ a L o c u i n ţ a Menţionat în Anuar la pag.

d) Adjunct:

25 Pietre A. Chappuis Biologie Str. Grlgorescu 4. 189, 227, 238

26

e) Conferenţiari prov..

George Athanasiu Fizică Str. Şaguna 18. 189, 207, 233 :

27 Raluca Ripan Chimie alimentară Str. Şaguna 14. 189, 259, 236 .

28 D. V. lonescu Analiză Matematică Str. Dorobanţilor 7. 189, 196, 197, 204, 205, 230


o

2. LISTA ŞI STATISTICA LICENŢIAŢILOR FACULTĂŢII DE FILOSOFIE Şl LITERE PE ANII 1920—1929 BCU Cluj / Central University Library Cluj

14°

LISTA LICENŢIAŢILOR FACULTĂŢII DE LITERE DIN CLUJ ÎN ANII 1920-1929.

(Abreviaţiuni: c. I. = cum laude; m. c. I. = magna cum laude).

ANUL 1920/21

o NUMELE mea

Data şi locul Judeţul Specialităţile în cari z LICENŢIATULUI naşterii

Judeţul şi-a trecut licenţa

1 Usinievici 23 VII 1895

Istoria 1 Măria ort Berezlogi Orhei Istoria —

Bogdan Virgil 24 IV1899 2 Bogdan Virgil

» Colmar (tata) ANUL

Franţa

1921/22

Psihologia, Sociologia m c l .

1 Belea 14 11 1898 Târnava-1 Gheorghe Buda

ort. Şomfalău 16 IV 1898

mi că Hunie

Sociologia, Etica, Logica c l .

2 Gabriela^ Huniedoara doara Ist. ant. Lit. lat. şi Arheol.

Muşlea Ioan \ 22 IX 1899

3 Muşlea Ioan \ Braşov

11 I 1895 Braşov Franc, şi Filolog, roman. c. 1.

4 Văsiu Nicolae Drâmbariu

ANUL

Alba

1922/23

Latină, Elina, Bizanţ. c.l.

1 Branisce

ort. 24 lil 1901 Severin

L. şi Lit. rom. şi Lit. 1 Valeria ort. Lugoj Severin franceză c. 1 Daicovici 1 lil 1898

Severin m. 2 4 Constantin » Căvăran Severin Latina, Elina, Bizantin. c.l.

3 Dragtie

V. Stan n 3 III 1890

Bivoliţa Teleorrn. Psiholog., Logica, Pedol. şi Pedag. exper. c. 1.

Hulea Eugen 18 IX 1899 Alba Ist. rom. Ist. antică 4 Hulea Eugen gr. c. Galda d. j . Alba şi Arheologia c. 1.

5 "Lîpâneanu Măria ort 17 VIII 1901

Constanta Constanţa L. şi Lit. rom. şi Lit.

franceză in.

c. 1.

6 Papp Irina 14 III 1900

Satumare L rom., Lit. rom. veche 6 Papp Irina gr. c Băbăşeşti Satumare şi Ist. veche a Rom. c. 1

Ursu Emilia 2 XII 1897 Târnava

7 Ursu Emilia ort. Caja mare Istoria c. 1.

8 Pop Sever 27 I 1901 8 Pop Sever gr. c. Poiana Năsăud L. rom. L. franc, şi Istoria c. 1.


;ANUL 1923/24

NUMELE LICENŢIATULUI

.0) o O r A

U

Dataşi locul naşterii

' Judeţul Specialităţile în cari şi-â trecut licenţa

Buta Ion

"Buta Nicolae»)

Crestescu Ana

Boboti

L Alexandru"

Elner Herbert

Fântânar Nicolae

Goga I. Dumitru

Paul Alma

Pop Gabriela

Prodan ... Cornelia Sasu >

Constantin "Scutaşu

Constantin Simu Ana

Măria Tarnoschi

Alina

gr. c.

ort.

gr. c.

gr.c.

ort.

gr. c.

ort.

Armeanca Ernest

Bădescu Alisa

3î Breazu Ion „

4 Enescu Z loan

Qeorgescu G. Elvira

Hârtia Vladimir

gr. c.

ort.

gr c.

ort.

gr. c.

ort.

14 XI 1897 Friş

20 III 1901 Apoldu, d. j

26 VII 1900 Racoviţa

9 XII 1899 Medişa

5 IV 1889 Priv- Leconţi 29 VII 1894

Semlac 26 X 1894

Bacău 26 IV 1896

Iaşi 12 XI 1902

Năsăud 3 IX 1898 Grădişte

16 IV 1900 Braşov

10 XI 1890 Vânători

2 V 1901 Abrud

8 VII 1898 Târg.-Ocna

Năsăud

Sibiu

Timiş

Sătmar

Cernăut»

Arad

Bacău

Iaşi

Năsăud

Hunedoara.

Braşov

Mehedinţi

Alba-

Bacău

L şî lit. germ., 1. rom. şi 1 latină

Ist. rom., ist. univ. şi sociologia

L. şi lit. rom. şi ist. rom. Ist. rom , ist., univ.

geografia L. şi l it germ., rom.

şi engleză

L şi lit. rom. şi latină

Pedagogia, psiholog, şi estetica

L. şi lit. rom. şi logica L. şi lit. rom. şi 1.

franceză : Ist. rom, ist. antică

şi lit. rom. Ist. univ., arheolog, şi

ist artelor Ist. ant., 1. latină şi

geografia

L. şi lit. rom. şi germ L. şi lit. engleză, lit. franceză şi estetica

ANUL 1924/25 12 1 1897 Săcărâmb

29 XII 1902 Roman

2 IV 1901 Mihalţ

28 XI 1899 Mociul d. j . 25 II 1888

Ceptura 12 III 1900. Bănici Mold.

Hune L.. şi lit. franceză şi c. 1. doara ist. lit. rom. c. 1.

Roman L. franc, eng., estetica m . c . l

Alba Lb şi lit. rom., ist. rom. c. 1.

Făgăraş L. ş i lit rom. şi italiană c. 1.

Prahova • Pedagogia c. 1

Caliul Ist. univ.. ist. rom. şi

Caliul ist. lit. române


282

N U M E L E

L I C E N Ţ I A T U L U I

Con

fe

siune

a 7 lenclca Const. ort.

8 lencica-jipa

Ana »

9 Lupşa loan gr. c.

10 Moga loan^ j ort

11 Oana Cornelia »

IZ Paţca Ştefan

13 Pârlog Cristea »

14 Patachi Livlu . . . .

15

16

Simu Gheorghe

Streitîeld F. Bruno

gr. c.

ev.lut.

17 Sirca Llviu ort

18 Rusu Liviu gr. c.

1 Adamescu

Minerva ort.

2 Banu loan

3 Bodor Florica »

4 Boitoş

Olimpiu^ gr. c.

5 Bologa Lucian ort.

6 Berinde Eugen gr. c.

7 Boer i. Ernest moz.

8 Buşita Arety gr. c.

9 Candale

Anchidim »

Data şi locul naşterii

Judeţul Specialităţile In cari şi-a trecufltcenţa

21 V 1892 Satulung

10X111888 Iancă

4 I 1902 Oarda d. s. 9 II 1902

Sălişte 11 V 1900

Ţânţari 22 VII 1901

Crtsctor 1 XI 1892 Dăduleşti

1 VI 1902 Săcel

26 Vil 1898 Ghega

10 VIII 1902 Sebeşul săs. 18 XI 1899

Părneşti 9 X 1 1901

Sărmasul M.

11 IV 19j00 Orăştioarad.j 7 X 1901

Curtici 22 IV 1902

Săcal 2 IV 1903

Blăjel 2 XII 1901

Marpod 4 VI 1900 Sighetul M. 4 IX 1903 Periamoş

24 VI 1902 Beiuş

24 V 1896 Borgo-Bistr

Braşov

Brăila

Alba

Sibiu

Făgăraş

Hunied.

Brăila

Sibiu

Alba

Sibiu

Arad

Cluj

1925/26

Hunied.

Arad

Bihor

Târnava-mică

Sibiu

Maram-

Timiş-Torontal

Bihor

Nâsăud

Pedag., Psiholog, şi est.

Pedag., Psiholog, şi est. Ist. rom., ist. univ., ist.

Ht. rom.

Ist. şi ist. Ht. rom.

Pedag., Psihol. şi est.

L. şi lit. rom., ist. rom. Pedag., sociolog, etica,

estetica Ist. rom., ist. univ., ist

lit. rom. Ist. rom., ist. ant.,

ist. lit rom. Ist. univ., arh., ist.

lit. rom. Pedag., logica, etica,

sociologia Psihol., sociol., morala,

estetica

L. şt lit. rom. şi estetica

L. şi lit. rom., sociologie

L. şi lit. rom, ist. rom.

L şi lit. rom., sociologie

Psiholog, şi sociologia

L. şi lit. rom. şi latină L.şi lit. franceză, filologia romanică şi 1. şi lit. germ

L. şi lit. rom. şi engleză

Ist. rom., ist. ant. şi ist. univ.

c. I.

c. I.

c.L

c I.

m. tr.i

c. t.

c i .

ffl C. I. i

in u

c. I.

m. c.l.

c. 1.

c. I.

c. I.

!


283

ti o M U M E L E

• a> t §

Data şfwcul Judeţul Specialitatea în cari *• z

L I C E N Ţ I A T U L U I c 2 o 3 U

. naşterii Judeţul

şi-a trecut licenţa

10 Codrescu

ort. 27 II 1896 Tutova Pedag., psihol. şi estetica

; \ 10 Mitica ort. Bârlad Tutova Pedag., psihol. şi estetica — -

11 Costea I- Ioan 22 V 1903 Târnava- i

11 Costea I- Ioan m ibaşfalău mică L. şi lit. rom., şi ist. rom. fll Cl,

12 Comicescu 19 IV 1892

Ped., psihol, şi estetica m. c l . ' 12 George tf Ceplenija Iaşi Ped., psihol, şi estetica m. c l . '

13 Drăgulescu 19 III 1903

Caras L. şi lit. rom. şi franc. 13 Antoniu » Tisovija Caras L. şi lit. rom. şi franc. — • ^

14 Girscl.t Mihai

ev. lut. 29 XI 1903 Târnava- Ist. univ, ist. rom., c 1. 14 Hannenheim

ev. lut. Mâgărei 26 VIII 1891

mare lit. rom. L. şi lit. franc, germ.

şi rom Ist. univ., ist. rom.,

c 1.

15 Selma născ Putkovsky

ev. lut. Sibiu 1 XI1900

Sibiu

lit. rom. L. şi lit. franc, germ.

şi rom Ist. univ., ist. rom.,

C l. '

16 Iepure Ioan gr. c. Beiuş Bihor arheologia

17 .» . ° 26 III 1903 Timiş

L. şi lit. germ, lit. 17 Kein Mana r. c. Timişoara Timiş franc, şi engleză

18 Killyen

Franci -c ev lut. 17 IV 1903 Deva Hunied.

Ist univ., Ist. art., arheologia ffl.C.I ]

19 Mihâly 13 VIII 1900

Someş Ist. ant., arheol., geogr. \

mc 1. 19 Semproniu gr. c. Sotelec Someş Ist. ant., arheol., geogr. \

mc 1. 20

Moşoiu ort. 11 VI 1903 Sibiu Ist. rom., ist. univ., geogr. 20 Minerva ort. Tilişca

12 VIII 1904 Almaşul M.

Sibiu Ist. rom., ist. univ., geogr. — ^

21 Onea Leontina

Tilişca 12 VIII 1904 Almaşul M. Hunied. L. şi lit. rom şi estetica m . c I.'-

22 Mautscb

ev. lut 22X11901 Târnava- L. şi lit. germ. şi rom. 22 Heinrich ev. lut Mojna mare L. şi lit. germ. şi rom.

23 Orendi Emil 16 1 1903

23 Orendi Emil » Beşeneu Năsăud L. şi lit. germ. şi rom. — . 24 Olteanu I. Ionel ort. 23 IX 1888

Dobârlău Treiscaun L şi lit. rom. şi ist. rom. —

25 Pasca Olga 13 III 1902

Timiş Ist. rom., ist. univ., geogr: 25 Pasca Olga n Lipova Timiş Ist. rom., ist. univ., geogr: 1— Ş

Pâclea 1 V 1900 Covurlui L. şi lit. rom. şi franc. 26 Lucreţia n Galaţi Covurlui L. şi lit. rom. şi franc. C . 1. 1

27 Pârvulescu 26 IX1900

Muscel 27 Elena n Goleşti Muscel Ist. rom., ist. univ., geogr. \

13 VIII 1903 Arad

Ist. rom. Ist lit. roin., (11 Cl. . 28 Papp Aurora » Agriş Arad ist. univ. (11 Cl. .

29 Pavel 26 III 1902 Bihor Ist. rom , 1. şi Ht. iom 29 Alexandru gr. -c. Bel'u Bihor Ist. rom , 1. şi Ht. iom — i

30 •Pancratz "~~

Arnold ev. lut. 18 VI 1902 Rupea

Târnava-mare

L. şi lit. germ., ftlol. rom., ist. rom- c. 1. '

31 Popa Valeria 4 V 1903 Ist. rom., ist. univ,

m.c. 1.1 31 Popa Valeria ort. Vintire Bihor lit. rom. m.c. 1.1


'284

i 1

NOMELE ife-

inea

Data şi locul Judeţul Specialitatea în cari m ; Z' UCENŢ/ATUtUI naşterii

Judeţul ş ia trecut licenţ» 3 ;

4

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

Prodân David

Paul Sabin Pintilescu

Eugen Rehner

Hermann

Rafael Ana .

Roşea Măria

Someşan GrigOre

Suciu Aurora

Stoianovici Aspasia

Târnăveanu George

Tănăsache Ecaterina

Tamâs Jolan

Vu leu George

Anţila Lazar Bâdescu I.

Verona

Benea Lazar

Brăharu Nicolae

Brantsch Hermann

Brin Milita

Buzea Ioan

ort.

gr. c

ort.

ev. lut

:ort.

gr.c.

ort.

gr. c

ort.

r. cat,

ort.

ort.

13 III 1902 Cioara d.jos 13 VUI1902' Bozinta m. 25 III 1901

Liteni 9 VIII 1903

Hoghilag 1 III 1897

Geoajul d. s. 24 IX 1900 Şelimberg 2 IV 1896

Monor 11 X 1901

Măgina 6 V 1893

Galaţi 13 V 1891 Urişeul d. j . 10 I 1902 Bucureşti

30 I 1900 Rozsnyc

25 VI 1901 Răhău

Alba

Sătmar

Suceava Târnava

mare

Alba

Sibiu

Năsăud

Alba

Covurlui

Mureş

Ilfov

Обтбг (Ungaria)

Sibiu

Ist univ., ist. rom., arheologia

Ist rom , ist univ , geografia

Psih., sociol., etica şi estetica

Ist. univ., ist. artelor. Arheologia

L. şi lit. rom., sociologia

L. şi lit. rom , ist. rom.

Ist. rom., ist univ. şi sociologia

L. şi Ut. rom. şi ist. rom.

Pedag., psihol., estetica L. lit. germ. şi rom.,

Isl. filosofiei

L. şi lit. rom. şi franc-

L. lit. magh., ist. lit. latine, Ist. rom.

Ist. lit. rom., filol. rom., 1. şi lit. germ.

ANUL 1926/27

ev. Io1

ort.

22 XI 1898 Caransebeş 30 X 1900

Boteni 4 X 1903

Brad 22 XI 1898

Vânători 27 III 1904

Apoldul d. s. 25 VII 1900

Sudarea 3 XI 1903

Stenea

Severih

Muscel

Hunedoara

Neamţ

Sibiu

Soroca Târnava

mare

Ped, psihol. şi sociolog

Ist. rom. arheol., lit. rom.

L. şi lit lat. şi greacă, arheologia

Ist. rom., ist. univ., ist. Ut. rom.

L. şi lit. germ., engl. şi 1. rom

fst. rom., arheol., geogr.

Ist. rom., arheologie şi ist. lit. rom.


, NUMELE LICENŢIAXULUI

a ti s Data şi locul

naşterii Jiidfiţul Specialităţile în cari

şi-a luat licenţa

J3\Decei Aurel) Dşmian

Olimpia Domăşneanu

Nicolae Fărcaşiu

. Alexandru Floca :

^Octavian

14

15

16

17,

18

19

20

21

22

23

24

?5

26

27

28

29

< • x Cuparencu

Miltiade Chindea

X-,.. Teodor Clujan

Gregoriu Crişan

Eugenia Daciu Lucia

m. Botez

Iepure Măria Ionel

Alexandru

Iuga Veturia

Jiga Măria

Kein Otto

Kelp Gustav Kovâcs

Susana

Lelea Măria Lemoni

Măria

Liebhart Otto fMarica ~~^\

\ *George,-

Mezei Cornel

ort,

/gr. c.

»

ort.

gr. c

ort.

M

gr- C-

ort

gr. c.

n

ort.

»

r. cat.

ev. lot

ref.

ort.

П

ev. Iul.

ort.

20 IX 1902 Cuciurul-M 26 XI 1895 Valea str.

23 VII 1902 Rodna veche 12 XI 1902

Teiuş 18 X 1903 Bucureşti

15 IV 1905 Gura râului 23 IV 1904

Nuctt 11 VIII 1899

Petnic 20 II 1906 Sucutard

23 III 1 9 0 4 Zlagna

3 1 1 1904 Beius

4 IÎI 1903 Sângeorgul r, 14 VIII 1.903

Iaşi 14 IV 1903

Siria 30 VIU 1904

Timişoara 27 VI 1904

Bistriţa 25 IX 1902

Cluj 8 X 1903

Micălaca 15 XII 1903

Cahul 9 lî 1904

Orăştie 19 X 1904

Horez 24 XI 1903

Beiuş

Cernăuţi

Cine

Năsăud

Alba

Ilfov

Sibiu

Sibiu

Caras

, Someş Târnava

mare

Bihor

Năsăud

Iaşi

Arad

Timiş

Năsăud

Cluj

Arad.

Cahul Hunedoara

Vâlcea

Bihor

Ist. univ., ist. rom şi 1. şi lit. germană

Ist. rom., ist. univ. şi ist lit. rom.

Ist. rom., ist. univ. şi lit. rom.

L. şi lit. rom. şi ist. rom.

Psiholog., 1. gi lit. franc, estetica

Ist. rom., lit. rom. şi ' arheologia

Ist. rom., ist anţ;, ist. lit. rom.

L. şi lit. latină şi greacă, ist. ant.

L. şi lit. ţom , ist. rom.

Ist. ant.,ist. rom.,arheoI.

L. şi lit. rom , ist. naţion.

L. şi lit rom , ist. naţion. L. şi lit. franc, engl. şi

estetica

L. şi lit. rom., ist rom L. şi lit. franc, şi germ.,

ist. filos. Ist. univ., ist. artelor,

arheologia L. şi lit. franc, germ.

şi ist. univ.

L. şi lit. rom. şi estetica

Ist. rom., ist. univ. şi ist. lit. rom.

L. şi lit. rom- şi germ.

Sociol, psihol., ist ant.

Ist. rom., arheol., geogr.

c. 1.

c. 1.

m.c I,

c i


286

* N U M E L E Data şi locul Judeţul Specialităţile In cari s w

i -2 L I C E N Ţ I A T U L U I o S

CJ naşterii

Judeţul şi-a trecut licenţa i

! 30

Munteanu 16 XI 1902 Alba L. şi lit. rom., sociolog.

! 30 Petru gr. c. Mihalţ Alba L. şi lit. rom., sociolog. c. i.

Musca Teodor 28 Vil 1902

31 Musca Teodor » Subcetate Ciuc ist. rom., arheol., lit. rom. c. 1.

32 Popluca Vict.

Eugenia ort. 25 11 1904 Mânerău Arad Ist. rom., ist. univ., ist.

1. şi lit. rom. c. 1.

33 Rădulescu 15 IV 1903

Buzău L. şi lit. rom., estetica 33 A Victoria lt Mizil Buzău L. şi lit. rom., estetica —

34 Rebreanu 13 Xll 1903 Năsăud Ist. univ., ist. rom. arheol raci. 34 Romulus T. gr. c. Bistriţa Năsăud Ist. univ., ist. rom. arheol raci.

35 Reiscel Artur r- cat. 10 HI 1904 Timişoara Timiş L. şi lit. magh. şi germ.,

lit. rom. nud. Rudneanu v

ort. 8 VII 1904 Torontal Ist. rom., arh. şi sociolog. - ..Constantin ort. Satu nou (lugosL) Ist. rom., arh. şi sociolog. c I.

s 3 7 Scheiner

ev. lut. 25 III 1898 târnava L. şi lit. germ. franc, şi Ш.С.1. s 3 7 Walter ev. lut. Sighişoara mare slavistica Ш.С.1.

<38 Şioldea Anchidim gr c

17 IM 904 Mititei Năsăud l. şi lit. rom., ist. rom. —"

39 Şmigelschi 5 X 1902 Târnava L. şi lit. fi ane. şi ital.,

c 1. 39 Maiia n Ibaşfalău mare filol. rom., estetica c 1.

40 10 II 1906 Alba 40 Şuteu Măria M Aiud Alba Ist. rom , ist. ant., lit. rom.

41 Tănase ort.

4 XI 1902 Hune Ist. rom., ist. univ., Ist. 41 Cornelia ort. Orăştie doara lit. rom.

42 Turca 16 1 1906 HuneL. şi lit. rom., ist rom. 42 Victoria gr. c Lupeni doara L. şi lit. rom., ist rom.

t3 Ungureanu Alexandrina n

10 VIU 1904 Muşca Alba Ist rom., ist. ant., tit. rom. —

44 Văduva 7X1 1899 Gorj

îst. rom., ist. univ., c. 1. 44 Emanoil Em. ort. Izvoarele Gorj bizanţ. c. 1.

45 Valentin

Anton iu gr. c. 26 II 1898 Aradul nou Timiş

L. şi lit. germ. şi latină, lit. rom. —

ANUL 1927/28

Albu Di nisie ort. 4 IX 1890 Târnava Ist. rom., arheol-, ist c 1. 1 Albu Di nisie ort. Curci u mică lit. rom. c 1.

Alexandrescu 6 II 1898 Botcşani îst. rom., ist. univ.

c. 1. 2 N. Ge;rge » Suliţa Botcşani arheologia c. 1.

Andrâsi ref. 9 IV 1893 Târnava L. şi lit rom., ist. rom 3 Teodor ref. Racăşul d. j mare L. şi lit rom., ist. rom

Barbu 4 II 1904 Sibiu L. şi Ut. rom., estetica 4 Eleonora ort. Sibiu Sibiu L. şi Ut. rom., estetica —

Boncescu 25 IV 1900 Dorohoi L. şt lit. franc, şi rom., . 5 Magdalena » Dorphoi Dorohoi estetica



« s

6«


Judeţul Specialităţile in qori şi-a trecut licenj»

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

Ц 1 \

22

23

24

25

26

27

Bugnariu Livia

Bugnariu . TeofU,

Burclnschl Lidia

Cârstea Măria

Ceontea Eugen

Cosma Măria Cotuţiu Ioan

Anton

Csapâ Andrei

Duma Iosif Economu

Hortensia

Galea Măria Grecianu

Alexandrina

Groza lulia

Hanu Vasile

Hossu Emilia

Ilieşiu Iustin J6zsa-J6zsa

Ioan

Jura Iulian Keinzel-Shon

Frideric

Koos Alice

Koncz Rudolf Kovâcs

Adalbert

gr.c.

) I n

ort.

gr. c.

ort

gr. c.

ort.

ref.

gr. c.

ort

gr. c.

»

ort.

gr. c

r. cat,

ort.

ev. tuf, r. cat.

ref.

r. cat.

19 X 1906 Budapesta

17 X 1905 Mica

24 XI 1901 Chişinău

20 IV 1902 Porumbacul d. s 19 IX 1905

Caşva 19 IX 1904

Portiţa 25 IX 1904 Dumbrăvita 17 VII 1879

S biu 19 XII 1901 Oraviţa rom 6 IX 1900

Galaţi 11 IX 1902

Inoc 3 X 1895

Iaşi 20 VI1904

Cheriu 29 VIU 1905

Cacova 2 III 1905

Oradea 18 III 1900

Maier 11 X 1901

Chintău 29 IX 1906

Rusca Mont

Cluj 27 XII 1892

Cluj Х1Г 1885

Reghinulsăs 12 XII 1894 Bogata d. M.

Ungaria

Someş

Lăpuşna

Făgăraş

Mureş

Sătmar

Someş

Sibiu

Caras

Covurlui

Turda

laşi

Bihor

Alba

Bihor

Năsăud

Cluj

Caras

Cluj^

Cluj

Mureş

TuTda

L. şi lit. rom. şi engl.

L. şi lit. rom., işţ. rom,

Ped., psihol., socfoh etica

L. şi lit. rom. ei «iflgl.

L. şi germ-, ist. rop». estet

L. şi lit. rom.f ist. rom

L. şi lit. rom., ift. rom, L silit. germ.,|âţ.,Iit.

rom. ' L. şi lit lat. greac, arheol L. şi lit. franp., .eretica

lit. ' r o m !

ist. rom., ist un)v., bizanţ

L. şi lit. franc., fllp}. rom., lit. rofti.

L- şi lit. roit)., ist. nat-

L. şi lit. rom-, estetica

L. şi Ut. rom., ist. rom

L. şi lit. rom., estetica

L. şi lit. rom., ist. un'v.

L. şi lit. rom., estetica L, şi lit. germ., franc.

1. rom. L. şi lit. franceză, germ.,

maghiara L. şi lit. franc, latina ,

ist. univ.

L. şi lit. rom., şi germ.,

raci

I11C.I;

c. i.

c i .

c I.

c l .

Ш.СЈ.

c I.

m f l ,

m c I.


288

1 °* NUMELE • f i Data şi locul Judeţul Specialităţile în cari Ц M

' Ci' ' z

LICENŢIATULUI •&* naşterii

Judeţul şi-a trecut licenţa, Ц

M

28 Kristof Elena ref. 7 II 1907

Orăştie Hunied. L. şi lit franc , magh.,

lit. rom. c. 1.

29 Koble Iosif M

1 XI 1906 Bichiş Alba Ist. univ., ist. rom , geogr. c. 1.

30 LinulGornelia gr c. 1 7 VIII 1905 ' Bistriţa Năsăud

L. şi lit. franc, engl., estetica m.c.l.

Lorincz -fiHsabeta- r. cat.

29 11 1902 Careii mari Satu m. Ist. ant., arheol., 1 rom. c. 1.

MarglmJaruT"'"" ______ NiGoţa_e . h c.

22 VI 1905 . Obreja Alba ' Psihol., sociol., estetica m.c.l.

33 Mertz. Carcl „ j . cat 5 VIII 1903 : Oradea Bihor'/

L. şi lit. magh., rom , ist. rom. —

34 M hă!Iescu

• Măria I. ort. 30 IV 1905

Brăila Brăila : L; şi lit. rom., estetica c. 1.

35 Munteanu,

j Gheorghe gr. c. 14 Vi 1905

Voila Făgăraş L. şi lit. rom., sociol. —

36 Nkolescu

Emilia ort. 12 III 1906

Vidra Putna L silit franc,filol. rom.,

sociologie —

37 Nişca •

Pompiliu n 4 VII 1903

Criseier 3 111 1904

Hosman

Hunied. L si lit. rom , ist: rom. —

3Ş Pampu Aurel gr- c.

4 VII 1903 Criseier

3 111 1904 Hosman Sibiu Sociol., psihol., pedag. c 1.

39 Petraşcu

Teodosia, ort. 11 VI1900

Cunta Alba L .şi lit. rom,, estetica c. 1.

40 Petreanu Măria Valeria »

15 XII 1906 Caracal (Romana Ji L şi lit. clas., linguist. m.c.l.

41 Petrişan Cornelia n. S6ter gr.c.

23 XII 1900 Acăş , Sălaj

Ist. rom., ist. univ., ist. lit. rom. —

42 Pop Aurel 12 XI 1904

Morlaca Cluj L. şi lit. rom,, estetica —

43 Popa Dionisie » 1 II 1904 Mărgineni

Făgăraş L. şi lit. rom., sociolog. —

44 Popovici

Alexindiina ort. 6 XII 1903

Baurci Mold. Ismail Ist. univ-, ist. rom.,

arheol —

45 Popovici 28 X 1903 Târnava Ist- rom., ist. ant.,

45 Elena Mediaş mare ist. lit. rom.

46 Popovici

Virginia 29 V 1905

Satulung Braşov L. ţi lit. rom. şi estetica —

47 Popovici

Virgil n 14 VIII 1882

Soborşin Arad L. şi lit.rom.,şi ist. rom.

48 Roos Iosif r. cat. 5 VIII 1901 Periamoş Timiş

L. şi lit. franc, germ., fii. rom. m.c.l.

49 Roşea \

Alexandru^ ort. 23 VIII 1903 Călata mare Cluj Psihol., sociol., estetica m.c.l.


289 .

z

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64



Judeţul Specialitălile t n ' c a t t v ? şia trecut licenţa : т ; :

Roşea Măria

Raţiu Letiţia

Salandu Iustin

Scurtu , - 4 Vasile

$treagu \ Octavian--' Siorobetea "\ l _ AureJ*

ort.

gr. c.

^ imu Traian

Ştefan

Natatia

Suciu Emilia

Suta Iosif

Tompek Iosif

Văcârescu Minai

Vişoiu Florica

Vlad Valeriu

Zamfirescu George

Albu loan

Andronic Ecaterina

Bardoşi Ileana

Bârlea Pompei

Belciu Minodora

Bezdechi Apostol M.

V » ort

Of c. manii,

r. cat.

gr. c.

ort.

29 VIII 1903 SăUşte

12 IV 1904 Siria

27 V 1901 Aiudul d. s. 15 V 1906

Parva 21 III 1901

Potău 19 IV 1889 SangeoiQitil ram. 16 IX 1893 Bocşa rom. 4 VII 1904

Beiuş 21 XII 1902

Măgina 17 II 1897 Baia Mare 9 IX 1906

Vinţul d. jos 17 VIII 1894

Holod 29 111 1903

Piteşti 29 V 1904

Poiana 1 V 1902 Drăgăşani

Sibiu

Arad

Alba

Năsăud

Sătmar

Năsăud

Caras

Bihor

Alba

Satu m.

Alba

Bihor

Argeş

Sibiu

Vâlcea

ort.

gr. c.

ort.

Anul 1928/29 9 I 1905 Ludoşul tn. 23 X 1905 Jora de jos 12 VI 1906

Bogatica 29 III 1906

Mogoş IOVII 1906 Timişoara 21 II 1881 Corbeanca

Sibiu

Orhei

Iugoslav,

Alba

Timiş

Ilfov

Ist. rom., ist.- nniv-,;.; bizanţ.

L. şi lit. rom., estetica

Logica, est., ist lit.. rom.

Româna, ist. rom. .

L şi lit. rom., estetica'

L. şi lit. rom., ist. rom

Ist. rom.,ist. univ., arheoL Ist. rom., ist. bizanţ.,

arheol.

L. şi lit. rom., ist. rom

Magh., ist. univ , rom.

Ist. ant., ist. rotii, lit. rom.

Ist. rom., ist. univ., geogr L şi lit. franceza, engl,

ist. univ.

L. şi lit. rom.T sociolog.

L. şi lit rom. şi ist rom.

L şi lit. rom., ist. rom

Ist. univ., ist. rom., arheolog

L. şi lit. germ., lit. rom., estetica

Ist. rom., ist. ant., arheol.

Ist. univ., ist. rom., bizanţ-

Licenţă generală

Č. I.:

rail;

c. I.

ffl.C.I

c. 1.

c. l .

c. 1.

1 9


200

NUMELE LICENŢIATULUI "a §

Pata şi locul naşterii

Judeţul Specialităţile în cari şi-a trecut licenţa

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28 i

29

Berezovscaia Ana

Bolcn Vasite

Borcoman leronim

Burdeanu Alexandrina

Căljjun Ioan

Cioanca Nicolae

Circa Letiţta

^ g m ş a Nicolae Covaci u

Nestor

Creangă Ioan Dobrotă Livia

m. Niculin Domnariu

I Ioan

Farcaş Elena

Fedorca Eva

Floca Alexe Fekete

Margareta Frătilă

Laurenţiu

Gacl Paulina Gheorghiu

Ştefan Grădi-ar

Elena Heldel Norbert

Erich Hetco Fabiola

Veturia Hoţea Otilia

luliana

ort.

gr. c.

ort.

gr. c.

ort.

r. cat

gr. c.

n

r, cat,

gr. c

M

ort.

ev. lut. gr. c.

2 IX1902 Manoileşti 14 1 1905

Gârbova d j 30 X 1905

Stenea 14 IV 1895

Bucureşti 12 III 1897

Cornea 26 XII 1904 Alba lulia 30 X 1 9 0 4 Sânbenedic

20 XII 1905 Făget

3 XI1903 Sebiş

22 VI 1905 Sânpetru

1 XII 1898 Poiana

4 X 1905 Ocna Sibiul 25 111 1905

Slatina 20 XII 1905

Gherla 2 III 1905 Şeiea mare 14 VIII 1902

Odorhei 25 III 1905

Bologa 16 IX 1905

Sudurău 4 VI 1902

Năneşti 25 II 1905

Sacadate 14 Vili 1905

Braşov 19 IX 1906 Oradea mare 23 I 1907

[Seliştea d. s.|

Lăpuşna

Alba Târnava

mare

Ilfov

Caras

Alba

Alba Târnava

mică

Arad

Braşov

Sibiu

Alba Maramureş

Someş Târnava

mare

Odorhei

Cluj

Sălaj

Putna

Sibiu

Braşov

Bihor Maramureş

Ist. rom., arh. şi ist. univ

L. şi lit. rom., ist. rom.

h. şi lit. rom., ist. rom. L. şi lit. franc. Pedag. şi

Filol. romanică

Ist. rom., arh , ist. ant.

L. şi lit. rom., Sociolog. Ist. rom , ist univ.,

ist, bizanţ.

L. şi lit. rom,, ist. rom.

Ist. rom. ist. ant. arheol

Psihol., sociol, estetica


L. şi lit rom., ist. rom.

Ist. univ., geogr. ist. rom. Ist. rom., arheol., ist.

lit. rom.

Psihol, pedag., estetica

L. şi lit. franc, germ., ist. univ.

L. şi lit. franc, lit rom., fii. rom.

Ist. rom., arheol, bizanţ. L şi lit. rom , filol. rom.,

ist. rom.

L. şi lit. rom. ist. rom , L. şi lit. engl , germ.,

franc. Ist. univ., Ist. rom ,

ist. bizanţ.

L. şi lit rom , linguistica


291

si fa NUM ELE Data şi locul Judeţul «-. 2 IICKNŢIATULUI a p

O-33 naşterii Judeţul

ЗС Iarosievitz

r, cat 7 11 1904 MaraЗС ' Zoltan r, cat • SighetulM. mureş

31 Kernweis 5 III 1901 31 Ecaterina r. cat Ciacova Timiş

32 Leahu 22 II 1898

32 Eugenia ort Cegoreni Orhei

33 Leoveanu 8 II 1906 33 Angela n Craiova Dolj

Ц ''Literat Vaier ) , 5 IV 1885 Luţa

27 X 1903 Făgăraş Ц

Lârincz

5 IV 1885 Luţa

27 X 1903 35 Magdalena r. cat Cărei mari Sătmar

36 Lupan 21 III 1905

36 Olimpia Marcu

ort. Agriş 21 VII 1905

Turda

37 Hortensia Melian

» Satul nou 3 VI 1905

Iugoslav

38 Emilia Minişan

gr. c. Bon{ 15 X 1906

Someş

39 Minerva Morariu

ort. Timişoara 19 VIU 1904

Timiş

40 Livia Aug,. gr. c. Salva Năsăud ^Muşlea

>ort. 19 II 1886

41 Candid >ort. Braşov Braşov

42 Nagy Palma r. cat 18 X 1905

Lutiţa Odorhei

Nemeş Elena 24 V 1907 43 Nemeş Elena gr. c Alba Iulia Alba

Nicoară Ana 9 II 1906 44 Nicoară Ana ort. Pianul d. sus Sibiu

Nicoară Elena 23 IV 1906 45 Nicoară Elena » Orăştie Hunied.

Orendi I e v . lot. 17 X 1906 46 Conradt e v . lot. Sibiu Sibiu

Paisescu ort. 5 X 1901

47 Cornelia ort. Craiova Dolj

48 Papp Lucia 7 IX 1927 Socodor Arad

49 Paul Radu 23 I 1906 laşi laşi

50 Petrescu 20 VII 1905

Roman 50 Cori na Elisabeta D. Roman

51 Petrovici Măria 16 VIII 1904

51 Lucreţia Predeal Prahova

52 Pescariu-Boitoş 2 III 1905

52 Violeta g». c. Mischiu Turda

Specialităţile in cari şi-a trecut licenţa

L. şi lit. franc, La \ , filol. rom.

L. şi lit. franc, fii rom lit. rom.

Ist. rom. geogr., ist. univ

L. şi lit. rom., filoi. rom

L. şi lit. franc, Fii. rom lit. rom.

L şi lit franc, magh., germ.

Ist. rom., ist. biz , Ist. univ.

L. şi lit rom , filol. rom L. şi lit, engl., germ.,

estet.

Ist. rom., geogr., ist ant. Ist. rom. ist. univ..

ist- bizanţ. L. şi lit. franc , filol.

rom., lit. rom. Ist. univ, Ist. rom.,

ist. lit. rom. L. şi lit. germ., ital.,

estet. Ist. rom., ist. univ.,

ist. bizanţ Ist. rom., ist. univ.,

ist bizanţ. L. şi lit franc, engl.,

germ L şi lit. franc , linguist.,

lit. rom.

L. şi lit. rom , linguist.

L. şi lit. rom., linguist. L. şi lit. franc, lit. rom.,

estetica L. şi lit. franc , şi filol.

rom., estetica

ist. ant., arheol., bizanţ. c. I.


292

o

z LICENŢIATULUI Conf

esi

unea

53

54

Petruţiu Eugenia

Popa Aurora Nora Vioara

gr. c.

ort.

55 Popov V. Eugen ti

56 Roth Frida mozaică 57 Russu Ema gr c.

58 Rusu D.

Cornel ort.

59

60

61

62

Ştefania Luisa

Septville, Szâsz Arpad Simionescu

Ana Sima

Georgina

ti

ref.

ort.

gr c.

63 Suciu Solomon ort.

64 Şimon Flora gr. c

65 Steidl Carol r. cat.

66 T. naşe Traian ort.

67

68

Ţa ic * Corneliu

Terfaloga Antonele

n

11

69

70

Tolan Isaia

Tudoran Dumitru

gr. c.

ort.

71 Turuc Elena 91

72

73

74

75

Vasilescu Măria

Vita Sigismund

Voiculescu Şttfania

Voinea Angela, Măria

n

j ref.

ort.


Judeţul Specialităţile In cari şi-a trecut licenţa

8 X 1904 Cătcău

2 I 1907 Vinter

23 II 1904 Babadog

25 VI 1905 Valea 1. Mih. 19 VIII 1905

Cluj 12 IX 1905

Blăjeni 14 X 1905

Constanta 16 X 1903

Bontida 14 XI 1903

Tocuz 7 V 1904

Ciufud 19 III 1903

Rovina 6 III 1904 SângeoiQiul i C 27 VIII 1885

Pecs 3 Vili 1904

Galaţi 6 III 1904

Felnac 4 II 1903

Lugoj 27 X 1899 Şimandul jj. s. 18 X 1908

Ibăneşti 5 III 1908

Hălmagiu 13 XI 1906

Bucureşti 16 VI 1906

Aiud 4 IX 1903

Călăraşi 18 X 1903

Brăila

Someş

Bihor

Vâlcea

Bihor

Cluj

Hunied.

Constanţa

Cluj

Tighina

Alba

Hunied.

Cluj

Ungaria

Făgăraş

Timiş

Caras

Arad

Murăş

Arad

Ilfov

Alba

Ialomiţa

Brăila



Ist. rom., arheol.,ist rom.

L. şi lit. franc, lat., estet

L. şi lit. germ., Ist. rom. ist. univ.

tst. rom., ist. bizanţ, arheol.

L. şi Ht. franc, lit. rom. linguistica

L. şi lit. rom., filol-roman.

L şi lit franceză, latina filol. romanică

Ist. rom , lit. rom., arheol

Ist. univ.iL lat., Ist. rom.,

L. şi lit. eng., franc, estet.

L şi lit franc, germ-, estet.

Ist. univ., ist. rom., geogr

Licen(ă generală

L. şi lit. germ-, engl., Ist. univ.

L. engl., ital, şi rom.

Psih., sociol., ist. filosof.

L. şi Ht. rom., linguist. L. şi lit. franc, engl.,

estet L. şi lit. franc, magh.,

1. rom.

L şi lit rom. linguist.

L. şi Ht. franceză, engleză, istoria

II- C I

c. 1.

i-e-l

c 1.

c. 1.

c. 1.

oi. j . i-c. 1.

c. 1.

e. 1.


S t a t i s t i c a l i c e n ţ i a ţ i l o r F a c u l t a t e i d e L i t e r e d i n C l u j , i n a n i i 1 9 2 0 — 1 9 2 9 , d u p f i c o n f e s i n u e , s e x , s p e c i a l i t a t e s i m e n ţ i u n e .

Confesiunea licenţiaţilor Sexul Specialitatea principală pentru licenţă Menţiunea

Anal şcol a r

Ort

odox

ă

Gre

co-c

at.

rom

.-cat

olic

ă ev

ang

-luth

. re

form

ată

unita

ră

moz

aică

|

"c" <u •a з t/5 St

uden

te

Filo

sofie

So

ciol

ogie

Ps

ihol

ogie

;

Peda

gogi

e Lb

. ro

mân

ă Lb

şi l

it

rom

.

Lite

ratu

ra r

om.

Lb.

latin

ă '5 . s t

"3

Lb.

fran

ceză

Lb

. ge

rman

ă Lb

. en

glez

ă |

Lb. m

aghi

ară

Isto

ria

Ist.

Rom

ânilo

r Is

t. un

iver

sală

Is

tori

a an

tică

1 Li

cenţ

ă ge

n. c

3

c IU S » «s cu

m l

aude

m

agna

cum

la

ude

Tot

al

1919—20 — —

l 920 — 21 2 1 1 1 - 1 2

1921—22 4 — — — — — — 3 1 — 1 — — — — — 1 — 1 — — - — — — 1 — 1 3 — 4

1922—23 5 3 — — — — — 4 4 — — 1 - 1 3 — 1 — — — — 1 1 — — — 6 2 8

1 9 2 3 - 2 4 7 6 -— — 1 8 6 — — 1 — 5 — — — — 2 1 — — 3 1 1 — 5 6 3 14

1924—25 12 5 — 1 — — — 14 4 — — 1 6 — 3 — - — 2 — — — — 3 3 — — 4 10 4 18

1925—26 23 10 2 7 — 2 25 19 — — 2 3 — 16 1 — - 2 5 — 1 — 8 5 1 — 23 1 1 10 44

1926 — 27 22 16 2 4 1 — 27 18 — 1 1 1 — 10 — 2 — 4 3 — 1 — 17 3 1 — 16 18 11 45

1927 - 28 27 26 7 1 5 — — 36 28 1 — 2 1 — 29 — 2 — 10 3 - 2 10 2 2 — 36 16 12 64 1928—29 44 19 7 2 2 — 1 31 4 4 — — 3 — — 18 — — — 19 4 4 — 17 7 1 2 42 28 5 75

Laolaltă 146 8 3 J 1 8

1

1 5 i 8 4 149 125 1 2 11 12 1 84 1 6 — 37 17 5 4 59 21 7 2 128 98 48 274


r O

io to 0 0 - ]

to to CD oo

(O tO to tO tO to to to »0 to to IO to to O) 1 Ol

1 *. 1

to 1 J

o 1

to 1 1 1

N5 1 to

1

to 1

to 1

to 1

to 1 to -J Ol Ol W to o

I _

to Ol

4». -a

oo e v c o cn — to to gj u; —

— -Д Ol o> Ol to

to Ф- — ~>

tO O Ol O)

9»

Filosofie (ist.) Logica Sociologie Etică Psihologia Estetică Pedagogie

Pcdol . şi Ped . exp.

Lb. română Lb. şi lit. rom, Lit. română

Literatură rom veche

№ o o B

oo

to — to

O). OJ Ol w

1 -

to o to w — oo

ţ5_ O) to

to — — — O -4 O O

— Ol —

I i

w tO

I - -

to -a — oi — en to W Oi

Franceza Italiana Germana Engleza Maghiara Slavistica Linguistica Filologie ro

manică Lb. latină Istoria litera

turii latine Lb elină Ist. Românilor Ist. univers. Ist. antică Ist. sud-est-

europeană Bizantinologia Ist. artelor Arheologia Geografie Etnografie

Ш

o I


Ž95

L i c e n ţ i a ţ i i F a c , d u p a j u d . I n c a r e s ' a u n ă s c u t

5» •* t» 00 os

Judeţul «4 IN os

55" (M OS

ec at os OS

»S" *» os

«©" OS

e* os <x> os

Laolaltă

— — -— 1 — 1 4 5 "•)

— — — — — — 2 2 4

— 1 1 1 3 3 4 7 8 28

— — - — -— 1 — 2 1 4

- — — — 1 1 2 3 7

— — 1 2 — 3 5 4 1 16

— — — — 1 — — 3 42)'

1 1 2

- — 1 1 — 1 — 3 1 7 :

— — — — — 5 2 5 3 15

— 1 1 2 3 2 4 13

— — — 1 — 3 3 1 4 12 3)

- — 1 1 3 1 6

— . . . 2 — — — 1 1 1 5

— 1 1 2 3 4 2 3 16

— — 1 3 5 3 5 5 22

- — — — 2 — — 3 2 7

Târnava mică . . . - 1 — — — 2 — 1 1 6

Târnava mare . . . . - — 1 — — 4 4 2 2 13 4)

— 1 — 1 1 — — 1 3 7

— — — — 1 — — -- 15)

Cdorheiu — — — - — . . . — 2 2

Ciuc — — — — — — 2 1 — 36)

1 1

— — — — — - — — 2 2

Gorj — — — — - — 1 — — 1

— — — — — — 1 1 1 3

— — — — — — 1 — 1

— — — — 1 1 — — 2

Pnhova — — — 1 — — — 1 2

Ilfov — — — — 1 1 — 3 5

' ) (6 Români, 5 Unguri). — 2) (2 Români, 2 Unguri) — 3 ) (6 Romani, 6 Şvabi). - ••) (7 Romani, 6 Saşi). — 5 ) Romani. — «) To(i trei Romani.


296

9» «O ac crJudeţul 0»" O* vt w

** ©» î"

©* ©i «e ©» o

e* ac ©7

Judeţul OS Ci Ci os Ci Ci Ci a> ON csa o—

Romanaţi — — — — — _ — — 1 1 Ialomiţa — — — — — — — — 1 1 Teleorman — - — 1 — 1 Brăila . . . . . . — — — — 2 — — 1 1 4' Putna — — — — — — — — 1 1 2 Buzău — — — — — — — 1 - 1 Constanţa — — — 1 — — — — — 1 2 Tulcea 1 1 Covurlui — — - — — — 2 — 1 3 Tutova — — — — — — 1 — — 1 Bacău . . . . . . — — — — 2 — — — — 2 Roman — — — — — 1 — — — 1 2 Iaşi — — — — 1 — 1 1 1 1 5 Suceava — — — — 1 — — 1 Neamţ — — - — — — — 1 — 1 Dorohoiu . . . . . — — — — — — — — 1 1 Botoşani . . . . . — - — — - — — — l 1 Cernăuţi — — — — 1 — — 1 — 2 Lăpuşna — — — •— — — — l 1 2 Orheiu 1 — - 2 3 Soroca •— — — — — — — 1 — 1 1 Tighina . . . . . . 1 1 Cahul — — — — 1 - 1 — .— 2 Izmail — - —— — — l — 1

L i c e n ţ i a ţ i i , d u p â ţ i n u t u r i , p r o v i n c i i ş i ţ â r i .

Transilvania, fără Săcuime Săcuime Maramureş Sălaj Ţara Oaşului (Sătmar) Bihor Părţile ungurene (Arad) Bănat Muntenia Dobrogea Moldova Bucovina Basarabia Ungaria Iugoslavia Franţa

Laolată


TABLA DE MATERII

I, RECTORATUL. Pagina.

Raportul Rectorului .............. 5 Senatul universitar, personalul administrativ, comisii . . . 12 -Statistici 14

II. FACULTATEA DE DREPT.

Decanatul (personalul, statistică, tablouri} . . 18 Activitatea didactică 25 Activitatea ştiinţifică . „ 35. Misiunile şi delegaţiile profesorilor 36 Oaspeţii străinii 37

HI. FACULTATEA DE B/ţEDIGlNA ŞI FARMACIE.

Decanatul (personal, tablouri, statistica) . 38 Activitatea didactică

Învăţământul medical 54 învăţământul farmaceutic 100

Activitatea ştiinţifică învăţământul medical 103 învăţământul farmaceutic 123

IV. FACULTATEA DE LITERE ŞI FILOSOFIE.

Decanatul Raportul Dlui Decan 125 Personalul, tablouri, statistică 133

Activitatea didactică Filosofie 150 Filologie şi literatură . . . . 157 Istorie 165

Activitatea ştiinţifică 171

V. FACULTATEA DE ŞTIINŢE.

Decanatul Raportul Dlui Decan 182 Personalul, tablouri, statistică 183

Activitatea didactică Secţiunea ştiinţelor matematice 196 Secţiunea ştiiriţelor fizice 206


298

Pagina. Secţiunea ştiinţelor chimice 208 Secţiunea ştiinţelor naturale 210 Secţiunea de geografie 2 2 8

Activitatea ştiinţifică Secţiunea ştiinţelor matematice 229 Secţiunea ştiinţelor fizice 2 3 2 Secţiunea ştiinţelor chimice 2 3 3 Secţiunea ştiinţelor naturale 237 Secţiunea de geografie 244

fi VI. BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢI'. Raportul Dlui Director General 246 Personalul şi alte date 249

VII. EXTENSIUNEA UNIVERSITARA.

istoricul 2 5 2 Tablou comparativ al conferinţelor (1924—1929) . . . . . . 2 5 2 Conferinţele pe 1928—28 ; 2 J 3 Comunicarea,Dlui Preşedinte la congresul din Cambridge . . 258

V i n . ANEXE.

•Tablou-index de personalul didactic Facultatea de Drept 268 Facultatea de Medicină şi Farmacie 269 Facultatea de Litere şi Filozofie 272 , Facultatea de Ştiinţe 22ţ>_

Lista şi Statistica licenţiaţilor Fac. de litere pe 1 0 ani Tabla de materii . . 297 -298


anuarul - bcu clujdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/...б sofie şi 53 în ştiinţe. au...

Documents