Violeta NEGREA

ANTROPOLOGIACUVANTULUI

Cuprins

r. Antropologia lingvistici - Introducere ............... .......15

r.r Definilii gi principii............... ..........'.'...15

r.z Funcfiile limbii diq perspectivi antropologici... .'.................17

r.3. Raportul antropologiei lingvistice cu alte discipline. '.........22r.4. Concepte qi teorii in antropologia lingvistici contemporani.....'....'...26Concluzii ...........'...33

:. Teorii despre culturi .............35

z.r. Cultura ca acumulare............ .............35

z.z. Perspectiva cognitivi a culturii .......362.3. Culturi qi comunicare......... ..............38

2.4. Cultura medierii ..............41,

2.5. Cultura practicii sociale ....................43

2.6. Cultura participativi........... ..............46

2.7. Stilistica cu1tura1i............... ...............48

Concluzii ...............53

3. Sintagmele antropologiei cuvAntului ...... -...... . ..-.'563.r. Antropologie gi identitate culturali ................'..56

3.2. Culturi,limbi, acumulare ................62

3.3. CuvAntul qi cunoagterea ...................'65

3.4. Semiotici cu1tura15............. '...'.........663.5. CuvAntul medierii............... ..............69

3.6. Limba practicilor culturale ...'...........7o

3.7. Aportul referenfial al cuvAntului........... ..............71

3.8. Anticipare gi interpretare.............. ....'.................72

Concluzii ...............73

r. Principii, direcfii, contribufii................ ....................74

4.r. UnitSli lingvistice de analizi antropologici ......74

4.2. Aportul etnografiei ;i etnologiei........... ...........'.78

4.3. intre emic gi etic........... .....................8o

4.4. Curente qi tendin1e.............. .............824.5. Valorificarea ipotezelor .................... 89Concluzii ...............g2

5. Valorificarea si valorizarea cercetirilor................ ......................g4

5.r. Tehnici;i instrumente.......... .............g5

5.2. Tehnologii moderne............ ............. 985.3 Expresia grafic5 a cuvAntului.............. ...............1oo

5.4. Analiza gi prelucrarea datelor prelevate.. ........ lo25.5 Transcrierea si glosarea .................... 1o2

Concluzii ..............1o3

6. CuvAnt gi filozofie .................1o56.r. Curente, teze, conceptualiz5ri......... ................. ro66.2. Filozofia cuvintului ............ .............1ro6.3. Natura infelesului ........... u26.4. Practica lingvistici sau funcfionalitatea cuvAntului ........................... u86.5. CuvAntul: formi gi confinut ............1226.6 CuvAntul, instrumentul cunoagterii ................ ................... tz6Concluzii ............. rz8

7. Globalizare, diversitate qi relatMsm lingvistic.. ..... r31

7.r. Pluralitate vs. globalizare lingvistici ................. 131

T.z.Yarietate, relativitate, omogenitate lingvisticd ..................t347.3. Heteroglosia si monoglosia............. ...................138

7.4. Multilingvismul ;i factorii extralingvistici.......... ...............r4r7.5. Antropologia limbilor de contact ....:r45Concluzii ..............r54

8. Limbi, gAndire, mentalitate................ .....................1568.r. Perspectiva antropologici a analizei lingvistice .................1568.2. ingelesul ca relalie intre semne .......r578.3. Forma sonori a cuvAntului.............. ................. 1598.4 Antropologia evenimentului lingvistic............ ................... 16o8.5. Competenfa lingvistici gi culturali ..................r7r8.6. Iconicitatea lingvisticl .....................t73Concluzii .............rT8

9. Paralingvistica in interagtiunea sociaH .............. .... r8r

9.r. Metacomunicare ............ r8z

9.2. Limba ca joc paralingvistic........... .....................r93Concluzii .............r95

ro. Politica lingvistici gi standardizarea terminologici............ ...................r97ro.r. Coordonate istorice gi geografice............. .......r98ro.z Principii decizionale in politica lingvistici .'................, ......212

ro.3. Metode gi strategii in dezvoltarea gi standardizarea terminologici.zt3ro.4 Actual ;i vetust. ..............2r7Concluzii...........:...... .............22o

Referinfe 1exicale..... .................223

Bibliografie ............... .................23r

9

r. Antropologia lingvistici - Introducere

,,CuvAntul in afaragAndul lipsit de formaumbr5."

Motto:gindirii este mort,cuvAntului rimAne

Lev S. Vigotski

Interactivitatea umani in plan socio-profesional se constituie intr-uninstrument al identificirii rolului practicilor lingvistice in evolufia culturiidar gi al capacitilii acesteia de a genera noi practici lingvistice.

Antropologia lingvisticd igi trage seva din cele doui domenii asociate indenumirea sa: /ingvisticd qi antropologie care dezvolti o identitate ;tiingificigi intelectuali proprie cercetirii limbii ca practici social5 gi culturali.Studiul limbii din punct de vedere antropologic are menirea de a inriuristiinlele umaniste in mod unic gi creativ.

Caracterul interdisciplinar al studiilor de antropologie lingvisficd este denaturi si creeze cadrul teoretic gi practic al inlelegerii legiturii dintre limbi5i dezvoltarea individului ;i a societilii. Cercetirile inceputului acestuidomeniu asupra limbilor pe cale de disparifie au ajuns azi si acoperestructurile ;i practicile lingvistice specifice diferitelor culturi (Duranti,rg97:5-rc). Antropologia lingvisticX exploreazi modalitilile in care limbajuluman modeleazi identitatea social5 qi culturali, dezvolti ideologii,convingeri gi construiegte reprezentarea naturii, existenfei gi a societilii.

r.r Definilii gi principiiAntropologia lingvisficd este adesea prezentati ca una dintre cele patru

ramuri ale antropologiei, celelalte fiind antropologia arheologicd,antropologia biologicd/fizicd qi cea socio-culturald'. Aceasta examineazilimba din perspectivl antropologici, adici evalueazi capacitatea lingvisticide a transfera gi reproduce cultura, relafia dintre structurile culturii gi

' Conrad Phllip Koltak, antropolog american, niscut in r94z in Atlanta, Georgia, doctor inrntropologie al Universitilii Columbia

1'

diferitele forme de organizare sociali gi potenfialul cuvAntului de dezvoltarea culturii materiale.

Evolulia antropologiei lingvistice ca domeniu de studiu independenteste legitimati de misura in care aceasta asiguri specificitateaantropologici a informafiei lingvistice. Antropologia lingvisticd studiazilimba ca set de practici in medierea ideilor gi materialitigii existenfeiumane. Dinamismul limbii este cel care conferi domeniului un loc distinctintre qtiinf ele sociale3 (Duranti, r9g7 :r4-zr) .

Domeniul avut in vedere de lucrarea noastri acoperi trei paradigmesemantice evidenfiate de Duranti Qg97:t-23). El diferenliaze subdomelniullingvisticii antropologice, ca studiu teoretic al limbilor, de cel alantropologiei lingvistice, care vizeazi practicile lingvistice qi relagia lor cucele culturale qi sociale, de un al treilea domeniu al investigagiei, cel alintegralismului lingvistica. Celor trei paradigme li s-au adiugat, mai tArziu,etnolingvistica ce s-a bucurat de o oarecare popularitate in sUA 4o-5o(olmsted, r95o, r-n). Malinowski5 $94:2963)e atribuie denumir-eaetnolingvisticd acelei zone de cercetare care eviden{iazi nevoia de elaborarea unei teorii pentru structurarea gi relafionarea interdisciplinari alingvisticii cu etnografia.

Dac6 lingvistica antropologicti igi acoperi cercetirile asupra relaliilorcare se stabilesc intre limb5, culturi, biologic gi cognifie, antropoiogialingvisticd se limiteazi la studiul valorilor umane prin prisma tingvistilii.Lingvistica antropologicd se adreseazi diferenfierii tiparelor socialeexprimate

- lingvistic prin diversitate terminologici, ca expresie a

cunoagterii6 qi eticii situalionaleTopfiunea noastri pentru sintagma antropologie lingvisticd este

justificati de prioritatea studiului limbii din punct de vedere intropologic,

' "1,r,

de discipline care studiazl anumite aspecte umane folosinh metode gtiinfifice deevaluare calitativl gi cantitativia Se face referire la teoria asupra perspectivei filozofice asupra limbajului Eugeniu Cogeriu(zot:27-38) prin care acesta se distanfeazi de teoriile restrictive ale lui F. de'saussure prindelimitarea pe care o face intre limbi si vorbire, sincronie gi diacronie, forml gi conlinui5 Bronislaw Malinowski (884-1942) antropolog, etnograf gi mitolog englez de originepolonezS. Este intemeietorul scoliif.rnclionale in antropologie gi etnografie, potrivit cd"reiasocietatea este acea entitate social5 pentru care mitul este un element esenflal, o realitatevie, codificare a religiei gi a inlelepciunii practice." Este vorba de teoia cunoagterii care se referl Ia limitarea cunoaqterii de individualitateaumani dar gi de viziunea cunoasterii gtiinfifice generate de o anumiti culturi sociali(Chisholm, R. 1989).7 Etice aplicati ale standardelor unei culturi.

16

respectiv alimbii ca sursd de culturd qi a exprimdrii sau vorbirii, ca practicd a

culturii.Antropologia lingvistici a fost prima dati definiti de Hymes (zoo9:r58-

r7o) ca "studiu al limbii qi al exprimirii din punct de vedere antropologic(,,the study of speech and language within the context of anthropology"),definilie care a generat interesul pentru studiul limbilor europene din punctde vedere antropologic. Dezvoltarea acestor cercetiri a determinatintroducerea de termeni noi, specifici, precum etnografia comunicdrii,evenimentul sau actul vorbirii ;i chiar aparilia unor subdomenii precumetnopoeticas.

Domeniul interdisciplinar al antropologiei lingvistice se construie;te gi

se dezvolti pe baza metodelor de cercetare specifice domeniilor asociateavAnd drept scop dezvoltarea infelegerii aspectelor pluri gi interdisciplinare.

La inceputul secolului trecut, cercetirile asupra structurilor lingvisticeau pus vorbitorul in centrul contextului social evidenliind agteptirile,credinfele, valorile morale ale acestuia gi ale comunitSlii din care fHcea

parte, fHcAnd diferenla intre studiile lingvistice din perspectiviantropologicd qi cele din perspectivi sociologici, precum dialectologia,socio-lingvistica (Hudson, ry8o:z-4) Aceasti noui percepfie a deschisoportunitifi noi de studiu asupra conduitei umqne, reprezentdrii, politiciireprezentdrii, legitimdrii puterii, bazelor culturale ale rasismului, conflictelorrasiale, pr o c e s elor s o cializdr ii, c onstructului cultur al indivi dual, c ontactuluiintercultural, structurii emofionalului, relaliei dintre ritual ;i formelecontrolului social, relafiei dintre cunoaEtere gi cogni;ie, performanfd artisticd.gi consum estetic etc. Toate aceste sintagme au devenit tot atatea domeniiale studiului lingvistic aplicativ in domeniul cultural, social, politic, artistic.

r.z Func{iile limbii din perspectivi antropologiciEvolufia antropologiei lingvistice, ca domeniu de cercetare, a trecut

printr-o serie de prefaceri datorate diferitelor gcoli filozofice care aumodificat unghiurile de abordare ale cunoagterii asupra fenomenuluilingvistic ca produs al culturii qi societlfii cireia ii este circumscrisi.Identificarea funcfiilor limbii gi studiul acestora din punct de vedereantropologic dimensioneazi gi direcfioneazi intelegerea fenomenuluiIingvistic in raport cu existenfa umani gi cu relagia acesteia cu mediul social.

I Domeniu de cercetare ;i metodl de consemnare a inregistririlor audio pentru facilitareaidentificlrii acelor elemente poetice specifice doar oralitit-ii.Termenul a fost introdus de

ferome Rothenberg (Meilicke, Christine. A. :oo;::64-268)

Diversitatea abordirilor in analiza limbajului conduce la identificarea unorseturi de funcfii diferenfiate ale acestuia.

Raportul care se stabilegte intre forma lingvistici gi situafia, contextul,pozilia social5 ori relafia interpersonali in care aceasta este utilizati estedefinit de func;ia limbajului cu referire Ia comunicarea ideilor, exprimareaatitudinilor etc. Ca instrument al comunicirii, limbajul indeplinegte rolul devehicul al informaliei pe care o transmite sub forma enunfului.Configuraliile multiple ale 'mesajului presupun mai multe funqii alelimbajului care corespund unor forme lingvistice specifice.

Funcliile limbii pe care Biihlere (zour7-39) le asociazi concepfiei saledespre instanfa de comunicare'o se raporteazi la emi;dtor, receptor qicontextul extralingvistic al comunicirii, respectiv, emofionald, referengiald qiconativd, dupl cum reiese din schema urmitoare:

Acestea sunt completate de alte func;ii lingvistice identificate de

Jakobson" Q987355-7) pe care acesta le asociazi factori complementari aiinstanfei de comunicare: funcgia metalingvisticd care se raporteazi la codullingvistic al mesajului, faticd, atunci cAnd mesajul se concentreazi asupramodalitigii de comunicare a acestuia, si poeticd, cea care susfine confinutulmesajului".

Prezentim mai jos modelul linear de comunicore conceput de Romanfakobson sub forma unei scheme a factorilor constitutivi realizati de DanStoica gi Mihaela Berneagi'3 care este completat de funcgiile limbajuluiconceptualizate de acela;i lingvist:

e Psiholog gi lingvist german (fi79-r9$) teoretician al formelor gAndirii si al modeluluilingvistic Organon'" in ry34 Biihler publici teoria sa despre comunicare, Sprachtheorie: DieDarstellungsfunktion der Sprache care pornegte de la modelul Cratylus al lui Platon." Roman Osipovich Jakobson (1896-1982) lingvist american de origine rusi, pionier alanalizei structuraliste a limbii care s-a impus in cercetirile primei jumltili a secolului XX." Eugen Cogeriu afirmi ci cele trei funclii jakobsoniene sunt, de fapt, subclase ale funcgiilorsemiotice ale lui Karl Biihler Q99z:l-4)B http:l lwww.dstoica.rolwp-content/uploads/z ortloglo/oC3o/o8Bn-apo/oC4o/o83rarea-unui-model-modelul-Jakobson.pdf

r8

Emifdtor

Funcfie emolionald

Context

Funclie referenliald

Receptor

Funclie conativd

Emitdtor

emotivd

Context:

f :Referenliald

Mesaj

f.:poeticd

Canal

f.:faticd

Cod

f.:metalingvisticd

Ele sunt prezente in orice tip de comunicare articulati 9i suntreperabile la nivelul interlocutorilor, canalului, mesaiului etc., in proporfiidiferite.'4

Perspectiva antropologici asupra limbajului uman este susfinuti de

func;ionalismul comunicirii in m5sur5 sI valorifice raportul gAndire-limbajin context individual gi socio-cultural. Ca domeniu al cunoagterii,antropologia cuvdntului iqi fundamenteazl studiul tocmai pe nonneutralitatea legiturii dintre semnul lingvistic ca reprezentare a lumii gi

legitura propriu-zisi cu lumea, respectiv pe prioritatea absoluti a

semnificafiei cuvAntului care delimiteazl identitatea lucrurilor din lumeareali. (Vilcu, zor3:33- 46)

Aceeaqi perspectivi antropologici vizeazi ;i dimensiunile semantice alimbii care dezviluie direclii diferite ale intenfionalitilii'5 vorbitorului(Vilcu, zor3:33-46)

- c o g nitiv - de s criptiv -r efer enfiald c ar e sist ematiz e az d enun{ul cu v alo ar e

de adevdroExAzi bate vAntul de la RXsirit.Ursul carpatin hiberneazi in timpul iernii'Pitratul are patru laturi egale.

'+ Idem'5 Aristotel, logos semantikos