Andrew Clements (n. ry49,la Camden, in New Jersey) - scriitor, editorgi profesor. Primele sale crea;ii au fost texte pentru cAntece. Apoi a lucratla mai multe edituri, unde s-a ocupat de ci4i pentru copii.

Primul sdu roman, Povestea frindelului, a avut qn succes imens, fiindapreciat in toate statele americane gi onorat cu saisprezece premii, printrecare Premiul Christopher. C54ile sale sunt traduse in numeroase limbi.Andrew Clements este tatdl a patru copii, care l-au inspirat adesea inscrierea textelor.

Brian Selznick (n. 1966, in New Jersey) - ilustrator american. in zoo8,a primit prestigioasa Medalie Caldecott pentru cartea Invenfia lui HugoCabret, pe care a semnat-o atdt ca autor, cAt gi ca ilustrator.

ANPREWCtXM ENTS

POVESTEAFRINDETUTUI

Ilustrafii de Brian Selznick

Traducere din englezide Florentina Hojboti

I

I Cuprinsi

l.Nick ""'72.DoamnaGranger.. ' " " ' '13

3.intrebarea.. "'194.Detectivuldecuvinte.. '; ' "" "235. Prezentatea " "296. O idee mireali ' ' ' ' ' '39

7. Rizboiul Pentru cuvint ' ' ' '45

S. Mai puteinic decdt o sabie " " " '49

9.$ah ""'57l0.Libertateapresei.... " " "6511. Ediqie speciali! Edigie speciald!

$tire senzationald!FtoIJ

tl91

95

12. Pe calea undelor13. Pe val .

14. ln mintea lui Nick

15. Iar cfutigitorul este. " " " 102

Nick

DacS cineva le-ar cere elevilor gi profesorilor de la

$coala Elementari Lincoln si faci trei liste - cu puqtii

rdi, cu pugtii de;tepgi gi cu pugtii de treabi -, Nick Allen

nu s-ar afla pe niciuna dintre ele. Nick merita sX fie pe

o listi specialS, doar a lui, qi tofi gtiau asta.

Era Nick un copil-problem5? Greu de spus. Un lucru

e sigur: Nick Allen avea o grimadi de idei gi gtia si lefoloseasci.

Odat5, intr-a treia, Nick se gAndi sI transforme clasa

domnigoarei Deaver intr-o insul5 tropicali. Ce copil din

New Hampshire nu ar vrea si fie vari in februarie? Aqa

ci, mai intAi ii convinse pe to;i si faci niqte palmieri mici

din carton verde gi maro gi si-i lipeasci la colgul fiecireibinci. Domnigoara Deaver le era profesoari de vreo sase

luni gi se ariti incAntat5.

- Ce drdguftNickla doud luni

t,

A doua zi, toate fetele aveau flori de hArtie in pir qi

tofi biiefii purtau ochelari de soare gi pilSrii de plaj5.Domnigoara Deaver aplaudi gi zise:

- E atAt de plin de culoare!A doua zi, Nick a adus o gurubelni$ gi a reglat ter-

mostatul clasei la 3o de grade. Toqi copiii s-au schim-bat in pantaloni scurfi qi tricouri pi s-au descilfat. IarcAnd domnigoara Deaver a iegit pufin din clasi, Nicka imprigtiatweo zece cini de nisip alb pe podeaua clasei.Domnigoara Deaver a rlmas din nou surprinsi, vizAndcAt de creqtivi pot fi elevii ei.

Numai cI nisipul a ajuns in hol, iar lui Manny, ingriji-torul, nu i s-a plrut deloc creativ. $i s-a dus hotirdt pAnila cancelarie.

Directoarea a mers pe urmele dArei de nisip gi, cAnda ajuns la capltul ei, a vizut-o pe domnigoara Deaver,stAnd in fap clasei pi aritAndu-le cAtorva copii cum se

danseazi hula, gi apoi, pe un biiat cu pirul castaniu,dezbricat pAni la brAu, care tocmai trimitea o minge devolei peste fileul ficut din gase tricouri legate intre ele.

Excursia clasei a treia in firile calde a luat brusc sfhrgit.Dar asta nu l-a oprit pe Nick si incerce sX inveseleas-

cI din nou atmosfera. $coala Lincoln trebuia scoasi dinamorfealS din cAnd in cAnd, iar Nick era persoana potri-viti pentru aceasti misiune.

Un an mai t6rziu, Nick a descoperit ceva fenomenal:mierla. intr-o searl a v5zut la televizor o emisiune incare mierla cu aripi rogii scotea un sunet ascugit cAnd se

apropia de ea vreun uliu sau o alti pasire periculoasi.Din cauza modului de propagare a sunetului, pisirile de

pradi nu gtiau din ce direqie se aude.

A doua zi, cAnd citeau in ticere, Nick s-a uitat la pro-fesoari pi a observat cX nasul doamnei Avery era curbat 9i

semina cu ciocul unui uliu. Atunci Nick a scos un ,,piii"piligiiat, ca mierla.

Doamna Avery qi-a ridicat brusc privirea din carte qi

s-a uitat in jur. Nu ptia cine ficuse afa, prin urmare a zis

,,$Ftg!" intregii clase.

Un minut mai tArziu, Nick a scos acelaqi sunet, dar 9i

mai tare. ,,Piiii!" De data asta cAfiva colegi au chicotit. Dar

doamna Avery s-a preficut cI nu a auzit nimic gi, peste

aproximativ cincisprezece secunde, s-a ridicat qi s-a dus

in spatele clasei.Firi s5-gi ia ochii din carte gi firi si se migte deloc,

Nick a scos din tofi rirunchii cel mai strident 9i mai ener-

vant,,Piiii!" posibil.Doamna Avery a izbucnit.

- Janet Fisk, inceteazS!

Janet, care stitea la patru rdnduri de Nick, s-a albittoat5, apoi s-a inroqit.

- Dar eu n-am ficut nimic... Pe cuvAnt.

Iej l*

Lui Janet ii tremura vocea, ca gi cum i-ar fi venit sdplAng5.

Doamna Avery Fi-a dat seama cd s-a ingelat gi gi-a cerutscuze.

- Cineva totugi o cauti cu lumAnarea, a zis doamnaAvery semin6nd din ce in ce mai mult cu un uliu.

Nick a continuat sd citeasci si nu a mai scos niciunsunet.

Laprinz, Nick a stat de vorbi cu Janet. ii plrea riu cX

doamnaAvery o certase. Janet stdtea in acelagi cartier cuNick qi cAteodati se jucau impreuni. Era buni la baseball,iar la fotbal ii intrecea pe majoritatea bliegilor gi fetelordin gcoalS.

- Hei, Janet, imi pare riu ci te-a certat, i-a zis Nick.E vina mea. Eu ficeam aga.

- Serios? l-a intrebat Janet miratS. Dar cum de i s-aplrut doamnei Avery ci sunetul venea de la mine?

Aga cI Nick i-a povestit despre mierle, iar lui Janeti s-a plrut foarte interesant. Pe urmi a incercat si-l imitede cAteva ori gi sunetele scoase de ea erau chiar mai stri-dente gi mai pi;igiiate decAt ale lui Nick. A promis cI nuva spune nimic niminui.

in tot restul anului, cel pufin o dati pe siptlminS,doamna Avery a auzit un ,,piiii" in timpul orelor - cAndun piuit sub;ire, cAnd unul gi mai subgire.

I10 1

Dar doamna Avery nu a aflat niciodati cine scotea

sunetul acela gi cu timpul a reugit si-l ignore. Dar ea totsemina cu un uliu.

Pentru Nick, fusese un lung experiment $iinfific - unulincununat de succes.

$i ii plicuse gi lui Janet Fisk.

Doamna Granger

Totul s-a schimbat in clasa a cincea. Era anul in care

incepeau gimnaziul. Clasa a cincea insemna note de tre-cere. Firi pauza de dimineafS. Cu note adevirate, dincifre, trecute in carnet. Dar, mai presus de toate, clasa a

cincea insemna doamna Granger.

Erau cam o sutl cincizeci de copii in clasa a cincea.

Aveau tapte profesori: doi de mate, doi de gtiinfe, doi de

studii sociale gi o singuri profesoarl de limba englezi.Doamna Grangerpusese monopol asupra limbii engleze -gi i se dusese vestea.

Doamna Granger locuia singuri intr-o clsufi cochetidin zona veche a oragului. Avea o magini veche, albastru

deschis, cu care venea in fiecare diminea!5 la qcoalS, fieploaie, fie soare,.zipadi sau lapovi15, grindinl sau vAnt.

in condica ei, al cirei inceput se pierdea in negura we-murilor, nu exista nicio absenli.

Pirul, alb aproape in intregime, era prins sus, intr-unfel de cuib, la ceaf5. Spre deosebire de profesoarele mai

l"

tinere, nu venea niciodati la gcoali imbricati in panta-loni. Avea doui costume (fusti gi sacou) - uniforma griqi uniforma albastri - pe care le purta intotdeauna cuo cimagi alb5, cu o camee prinsl la gAt. Doamna Grangerse numlra printre acei oameni care nu transpiri nicio-dat5. igi didea sacoul jos numai cAnd erau peste treizecide grade.

Era scundS, ca orice profesor. Puteai sd vezi in qcoal5

gi elevi de clasa a cincea mai inalgi decAt ea. Dar doam-na Granger pirea uriaqS. Din cauza ochilor. Erau cenugiuinchis qi, cAnd igi tura privirea la maximum, te ficea site simfi ca un fir de praf. Ochii ei puteau la fel de bine sistriluceasci gi sI rAd5, iar copiii spuneau ci glumele eierau chiar foarte bune. insi nu glumele o ficuseri celebri.

Togi erau convingi cd doamna Granger avea vedere curaze X. Nici prin gAnd si nu-1i treaci sI mesteci gumX peo razl de cincisprezece metri: doamna Granger o si te vad5,

o si te opreasci gi o si-1i lipeascd guma pe un cartonaggalben. Pe urmS o si;i-l prindi de cimaqi cu un ac desiguranfi gi va trebui si-l porfi tot restul zilei. Dupi aceea

te duci cu el acas5, i-l dai unuia dintre pirinfi s5-l sem-neze, gi i-l aduci doamnei Granger ziua urmitoare. Iarpe doamna Granger n-o intereseazi cX nu eqti in clasaa cincea, pentru c5, din punctul ei de vedere, mai devre-me sau mai tArziu, o si fii.

IIA I

Tofi copiii de la $coala Primari Lincoln gtiau ci vorajunge in clasa a cincea la un moment dat 9i ci doamna

Granger avea si le noteze testele de ortografie 9i de citi-re si, mai riu inc5, testele de vocabular - siptimAn5 de

sipt5mAn5, luni de lun5.Tuturor profesorilor de limba englezi din lume le place

s5-i puni pe copii si foloseasci dicfionarul: ,,Verificagi-viortografia. Verificafi definilia. Verificafi despirfirea insilabe."

Doamnei Granger nu doar c5-i plScea dicfionarul. iliubea,ba aproape c5-l venera. in fiecare siptXmAni venea

cu o listi de treizeci qi cinci de cuvinte noi, daci nu chiarrnai multe.

$i, ca gi cum n-ar fi fost destul de riu, in fiecare dimi-neafi apirea pe tabli ,,CuvAntul zilei". Daci intr-o zi nunotai cuvAntul in caiet, nu-l clutai in diclionar 9i nu-iinviqai definilia, mai devreme sau mai tirziu doamna

Granger tot afla, gi atunci, toati siptlmAna erau pe tablS

doud cuvinte, special pentru tine.Doamna Granger avea treizeci de dicfonare pe o etajeri

din spatele clasei. Dar lumina ochilor ei era un dicfionarenorm, care confinea toate cuvintele din lume, genul de

carte pe care nu pofi s-o duci de unul singur. Imensulvolum stitea singur pe o misu!5, in fala clasei, ca un altar.

Fiecare elev care a terminat $coala Primari Lincoln inultimii treizeci gi cinci de ani igi aduce aminte cd a stat

It--lr)

Doamna Granger iubea dic;ionarul.

lAng5 masa aceea gi a auzit refrenul doamnei Granger:

,,Caut5 cuvAntul! De-aia existd dicgionarul."Chiar gi inainte de inceperea anului gcolar, c6nd pen-

tru Nick gi prietenii lui era inci vara de dinaintea clasei

a cincea, doamna Granger era ocupatS. Tofi plrinfii noilorelevi din clasa a cincea au primit o scrisoare de la ea.

Mama lui Nick a citit o parte din scrisoare cu voce tarein timpul cinei, intr-o seari de august.

in orice casd trebuie sd existe un diclionar bun,

pentru ca elevii sd-gifacdbine tema. Cunoagterea

regulilor ortografce, a regulilor gramaticale gi

imbog d;irea vocabularului sunt esenfiale pentruelevi. Cunoa;terea limbii ajutd laformarea gdn-dirii logice, iqr clasa a cincea este cel mai bunmoment pentru cafetele gi bdie;ii sd-Eiimbogd-

feascd vocabularul.

Urma apoi lista dicfionarelor pe care doamna Grangerle considera,,acceptabile pentru studiu".

Doamna Allen a zis:

- M5 bucur ci ai o profesoari care-qi ia meseria in serios.

Nick a mormiit ceva, voia s5-qi minAnce liniptit ham-burgerul. Dar pepenele de la desert nu a reugit si-l inve-seleasci cine gtie ce.