Angajarea pensionarilor n sectorul privat si public

Angajarea pensionarilor n sectorul privat si public

1. Angajarea pensionarilor n sectorul privatReglementari exprese cu privire la angajarea pensionarilor sunt cuprinse n art. 81 lit. d3) din Codul muncii . Potrivit acestuia, contractul individual de munca poate fi ncheiat pentru o durata determinata pentru angajarea pensionarilor care ndeplinesc anumite conditii.n acest sens, art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale , dispune ca pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala (deci si din salariu), indiferent de nivelul veniturilor respective, copiii urmasi orfani de ambii parinti - pe perioada scolarizarii, pna la vrsta de 16 ani sau daca si continua studiile, pna la terminarea acestora, fara a depasi vrsta de 26 de ani - , nevazatorii, pensionarii pentru limita de vrsta, respectiv pensionarii de invaliditate de gradul III.Pentru cei din urma, n baza art. 54 lit. c) din legea mentionata este posibila ncadrarea doar cu jumatate de norma. n ceea ce-i priveste pe beneficiarii pensiei de urmas, alin. (2) al art. 94 din aceeasi lege stipuleaza ca acestia pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, daca nu se depaseste o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie. Cum potrivit art. 20 alin. (2) din Legea nr. 487/2006 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 , salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007 este de 1270 lei, pragul ce nu trebuie depasit pna la noi reglementari este de 318 lei.De asemenea, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat , beneficiarii acesteia pot fi ncadrati n munca, pe durata nedeterminata sau determinata si n sectorul privat, avnd inclusiv dreptul la sporul de vechime pentru activitatea desfasurata pna la data pensionarii. Cumulul pensiei nu este restrictionat de veniturile salariale realizate, conform alin. (2) al aceluiasi articol.Dupa mplinirea vrstei de 55 de ani, categoriei mentionate mai sus i se aplica Legea nr. 19/2000. Este de retinut ca, spre deosebire de acest drept comun, invalidul militar de gradul III poate, n baza art. 28 li. c) din Legea nr. 164/2001, sa presteze o activitate profesionala numai dupa trecerea sa n rezerva .Conform art. 83 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor , cei care au fost eliberati din functie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala si n sectorul privat, indiferent de nivelul veniturilor respective.Avnd n vedere cele exprimate si tinnd cont de toate categoriile de pensii reglementate, dar care nu sunt nominalizate pentru cumulul cu alte venituri, nseamna, prin rationamentul per a contrario, ca acesta se interzice doar pensionarilor pentru pensie anticipata si anticipata partiala , pensionarilor de invaliditate de gradul I si II .1.1. Angajarea pensionarilor pe durata determinata sau nedeterminata?Din redactarea art. 81 lit. d3) din Codul muncii si a art. 94 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 19/2000, se poate desprinde ideea ca persoanele pensionate pentru limita de vrsta, respectiv pentru invaliditate de gradul III pot fi angajate att pe durata determinata ct si nedeterminata .Dar, daca avem n vedere caracterul declarat exceptional al ncadrarii pe durata determinata , conform art. 12 alin. (2) din codul mentionat care, desi permisiv, ca si cele de mai sus, face totusi referire la conditiile si situatiile expres prevazute de lege (detaliate n art. 81 din cod), ce reclama prin natura lor o asemenea angajare, s-ar putea sustine si ca n cazul pensionarilor - una dintre situatiile circumscrise acestui articol - este admisa numai o astfel de durata.n sprijinul afirmatiei ar putea fi: art. 46 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative , care stipuleaza ca n cazul n care din dispozitia normativa primara a unui articol decurg, n mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate n alineate distincte, asigurndu-se articolului o succesiune logica a ideilor si o coerenta a reglementarii; art. 56 lit. d) din Codul muncii, potrivit caruia contractul individual de munca nceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de vrsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii .Primele prevederi pot arata ca, ntruct situatiile, cu exceptia celei referitoare la angajarea pensionarilor, reclama n mod cert angajarea pe durata determinata, prin natura lor, atunci si aceasta ar trebui sa urmeze aceeasi regula, deci sa fie coerenta/adecvata spiritului exprimat de ansamblul ntregului alineat. Altfel, dupa regulile tehnicii legislative, ar fi trebuit ca situatia sa fie reglementata la un alineat distinct al articolului 81 din Codul muncii.Celelalte prevederi ar putea sugera ca, din moment ce pensionarea reprezinta un caz de ncetare de drept a contractului de munca, atunci si angajarea ulterioara a pensionarilor se supune unor restrictii n privinta duratei - care ar trebui sa corespunda exceptiei si nu regulii (deci duratei determinate).Sugestive n ceea ce priveste caracterul exceptional al activitatii salariale pentru pensionari sunt si: art. 41 alin. (5) din Legea nr. 19/2000, potrivit caruia asiguratii care ndeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pentru obtinerea unei pensii pentru limita de vrsta, cu exceptia pensiei anticipate si a pensiei anticipate partiale, si pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului, corespondent art. 61 lit. e) din Codul muncii care stipuleaza ca angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului n cazul n care salariatul ndeplineste conditiile de vrsta standard si stagiu de cotizare si nu a solicitat pensionarea n conditiile legii.n acest punct al analizei, avansam si urmatoarea ide: daca tinem cont ca n temeiul art. 80 alin. (2) din Codul muncii, contractul individual de munca pe durata determinata se poate ncheia numai n forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se ncheie - deci ca aceasta forma este una ad validitatem si nu doar una ad probationem - , n lipsa ei, n acele situatii care prin natura lor, ori mai mult, pentru care legea declara expres ca presupun o durata determinata, nu devine aplicabil art. 16 alin. (2) din cod, potrivit caruia un asemenea contract se prezuma ca a fost ncheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.Prezumtia, desigur apara salariatul. De aceea, cum ansamblul situatiilor de la art. 81 din cod presupune activitati temporare, atunci lipsa formei scrise va apara tot salariatul dar, n ceea ce ne priveste, i va da dreptul la reconstituirea ex tunc a unui contract pe durata determinata pentru o munca temporara - prin natura ei sau declarata astfel prin lege.Enumeram cu titlu de exemplu: nlocuirea unui salariat n cazul suspendarii contractului sau de munca caruia angajatorul este obligat sa i pastreze postul - , posibila doar pe durata determinata; ocuparea unei functii eligibile n cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului; situatiile n care contractul se ncheie n temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca; desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier; alte cazuri prevazute expres de legi speciale.Pentru ultimul exemplu, mai multe acte normative reliefeaza ideea avansata : conform Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic , n cazul personalului didactic suplinitor, se ncheie contracte de munca pe durata unui an scolar (art. 10 lit. f); n situatia lectorilor (sefilor de lucrari), daca sunt doctoranzi, contractul se ncheie pe o durata de 4 ani, numirea devenind definitiva daca n aceasta perioada cei n cauza obtin titlul stiintific de doctor (art. 60 alin. 6); tot pe 4 ani se ncheie si contractele de management educational n cazul directorilor si directorilor adjuncti din unitatile de nvatamnt preuniversitar de stat [art. 21 alin. (3)]; Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de munca stabileste o durata determinata a contractului de ucenicie contract individual de munca de tip particular; aceasta nu poate fi mai mare de 3 ani si mai mica de 6 luni [art. 7 alin. (1)]; Legea nr. 72/2007 privind stimularea ncadrarii n munca a elevilor si studentilor instituie posibilitatea unei atare ncadrari pe perioada vacantelor scolare, statul acordnd un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe tara garantat n plata pe fiecare elev si student (art. 1), pe o perioada maxima de 60 de zile lucratoare ntr-un an calendaristic [art. 3]; n temeiul Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim si pe caile navigabile interioare , personalul navigant ncheie contracte individuale de ambarcare pe durata determinata, deoarece ambarcarea nu poate fi dect pe o astfel de durata.Cele exprimate mai sus, ar putea sprijini opinia ca si angajarea pensionarilor s-ar putea face numai pe durata determinata si chiar lipsa formei scrise a contractului ntr-o atare situatie nu ar schimba durata unui raport astfel stabilit.Totusi, ntelegem sa concluzionam ca aceste solutii ar fi corecte n practica numai daca s-ar constitui ntr-o prevedere legala, n urma propunerii spre legiferare, pentru argumentele aratate. Altfel, s-ar baza pe speculatii teoretice - simple sau suficient de puternice - care nu trebuie sa ngradeasca pensionarilor libertatea muncii iar angajatorilor prerogativa organizarii si functionarii propriei activitati.Este vorba, pna la urma, de interdictia limitarii drepturilor subiective, potrivit art. 53 din Constitutie , de la care se poate deroga potrivit principiului de drept este admis numai ceea ce legea permite, n limitele si modalitatile expres prevazute de ea.

2. Angajarea pensionarilor n sectorul bugetarPentru pensionarii - care au totodata si calitatea de salariati n sectorul bugetar - avem referiri doar cu privire la ocuparea functiilor n regim contractual, inclusiv pentru beneficiarii pensiei militare de serviciu ori pentru fostii judecatori sau procurori, cu mentiunea ca cei din urma pot fi ncadrati si n functii publice.Astfel, prima categorie mentionata, care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca n sectorul bugetar, potrivit legii, beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii n munca dobndite n ntreaga activitate (art. 22 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda n anul 2008 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza n sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica ).Din redactarea textului de lege, se poate deduce ca este vorba de o dispozitie speciala de completare doar n ceea ce priveste sporul de vechime deci temeiul angajarii l reprezinta dreptul comun n materie Codul muncii si Legea nr. 19/2000.Similar, beneficiarii pensiei militare de serviciu pot fi ncadrati n munca, pe durata nedeterminata sau determinata, dupa caz, inclusiv n sectorul public (deci att pe baza de contract individual de munca ct si de act administrativ de numire n functie), beneficiind de drepturile salariale corespunzatoare functiei n care sunt ncadrate, inclusiv de sporul de vechime, pentru perioada dobndita pna la data pensionarii (art. 26 alin. (1) din Legea nr. 164/2001).

De asemenea, deducem din art. 83 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, ca aceeasi solutie este valabila n cazul celor care au fost eliberati din functie prin pensionare .Cum nici o alta prevedere specifica sectorului bugetar nu se refera la durata ncadrarii, concluzia favorabila exprimata n capitolul anterior cu privire la durata nedeterminata a contractului, trebuie sa nu aduca ngradire libertatii muncii pensionarilor nici n aceasta ipoteza.n actul normativ corespondent cu caracter general, pentru functionarii publici, nu exista prevederi n ceea ce priveste pensionarii. (A se vedea Ordonanta Guvernului nr. 9/2008 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pna la intrarea n vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici n anul 2007 ).Dar aceasta situatie nu trebuie sa conduca la ideea interdictiei numirii pensionarilor n functii publice, deoarece dreptul comun n materie se aplica corespunzator, n temeiul art. 1 alin. (2) si art. 295 alin. (2) din Codul muncii n care se stipuleaza ca prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai n masura n care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii, respectiv ca prevederile prezentului cod se aplica cu titlu de drept comun si acelor raporturi juridice de munca nentemeiate pe un contract individual de munca, n masura n care reglementarile speciale nu sunt complete si aplicarea lor nu este incompatibila cu specificul raporturilor de munca respective .O eventuala incompatibilitate, n speta, ar trebui sa fie expresa si nu dedusa din interpretari chiar bazate pe constructii teoretice solide. Altfel, am fi tot n situatia ncalcarii libertatii muncii si a nesocotirii interdictiei constitutionale privind ncalcarea unui drept subiectiv dreptul la munca.De aceea, daca legea speciala nu interzice, nsemna ca pentru functiile publice se aplica n mod corespunzator art. 81 lit. d3) din Codul muncii si art. 94 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 19/2000, care se va adapta, n sensul ca pensionarii pentru limita de vrsta, respectiv cei de invaliditate de gradul III, pot fi numiti prin act administrativ ntr-o functie publica att pe durata nedeterminata ct si determinata, cumulnd pensia cu veniturile din salariu, indiferent de nivelul acestuia.Per a contrario, acest beneficiu nu opereaza n cazul pensionarilor de invaliditate de gradul I si II, al pensionarilor pentru pensie anticipata si anticipata partiala.Desigur, este vorba de o noua angajare, ntruct n temeiul art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici , raportul de serviciu nceteaza de drept la data ndeplinirii cumulative a conditiilor de vrsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de vrsta, anticipata, anticipata partiala ori pentru invaliditatea functionarului public, potrivit legii.Opinam, n acest sens ca art. 56 din aceeasi lege se aplica n mod corespunzator, n sensul ca reocuparea functiilor publice, n speta, va avea loc numai prin recrutare. Ulterior, pentru acestia, poate avea loc si: promovarea (n grade sau n functii de conducere, n mod definitiv sau temporar ; transferul; delegarea; detasarea sau mutarea de asemenea, definitiva sau temporara.n ceea ce priveste numirea n functii publice pe durata determinata, acestea trebuie sa fie vacante pe o perioada de cel putin o luna si ocupate numai n urmatoarele situatii: prin redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezerva care ndeplinesc conditiile specifice si, n subsidiar, prin numirea pe perioada determinata n regim de functie publica, n urma concursului organizat potrivit legii. (A se vedea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 188/1999).Faptul ca ocuparea acestor functii pe durata determinata, ncepnd cu data intrarii n vigoare a Legii nr. 251/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 , este posibila numai n regim de functie publica, reiese din compararea art. 83 alin. (3) din Statut nainte si dupa modificarea. (Prin republicare, Statutul s-a renumerotat si art. 83 a devenit art. 96). nainte de modificare, textul era urmatorul: pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, de un functionar public din corpul de rezerva. n situatia n care n corpul de rezerva nu exista functionari publici care sa ndeplineasca cerintele specifice, postul poate fi ocupat n baza unui contract individual de munca pe o perioada egala cu perioada suspendarii raporturilor de serviciu. (s.n.) n urma modificarii, dispozitia articolului analizat dispune: pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, n conditiile legii. Pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot nceta si nu pot fi modificate dect din initiativa sau cu acordul functionarului public n cauza.Aceasta reconsiderare a legiuitorului credem ca a avut la baza, teleologic vorbind, doar aplicarea adecvata a regulii ce nu admite exceptii - anume aceea ca functiile publice pot accepta doar functionari publici, nu si personal contractual. (A se vedea art. 2 din Statut neschimbat din 1999).Deci, faptul ca a disparut referirea expresa la ocuparea functiei publice pe baza unui contract individual de munca, nu trebuie sa conduca la ideea ca se interzice numirea pensionarilor pentru limita de vrsta, respectiv a celor de invaliditate de gradul III - att pe durata determinata ct si nedeterminata.2.1. Efectele angajarii pensionarilor prin contract de munca cu ncalcarea legiin cazul n care, n speta, pensionarii au ocupat functiile publice care presupun exercitarea prerogativelor de putere publica pe baza de contract de munca, deci contrar prevederilor de mai sus, se pune problema restabilirii situatiei si efectelor actelor produse catre terti/cetateni.n ceea ce priveste prima problema, credem ca trebuie sa se aplice n mod corespunzator prevederile art. 111 din Legea nr. 188/1999 care dispune ca autoritatile si institutiile publice care au prevazute n statele de functii posturi de natura contractuala, dar presupun exercitarea prerogativelor de putere publica [enumerate la art. 2 alin. (3) din Statut], au obligatia de a stabili functii publice. Art. 2 alin. (3), art. 8, art. 107 din Statut si art. 4 alin. (1) lit. k) din Hotarrea Guvernului nr. 1000/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici , dispune ca acestea se stabilesc la fiecare nivel al ierarhiei sistemului, pentru fiecare autoritate si institutie publica, n parte, de ordonatorul principal de credite, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.Dovada faptului ca activitatile desfasurate de functionarii publici, implica exercitarea prerogativelor de putere publica, potrivit art. 2 alin. (3) din Statut, se face cu Regulamentul de organizare si functionare a institutiei sau autoritatii respective, care va fi nsotit de fisa fiecarui post caruia i corespunde functia ce se doreste a fi avizata. Dupa datele concrete oferite de aceste documente, Agentia acorda avizul care va nsoti proiectul de hotarre al Guvernului, respectiv al consiliului judetean sau, dupa caz, al consiliului local, cu privire la statul de functii publice.Avizul este necesar si pentru validarea numirii pensionarilor - angajati anterior cu respectarea legii n regim contractual pe perioada nedeterminata, att n functii de executie ct si de conducere - care, n temeiul alin. (3) al art. 111 din Statut, vor dobndi calitatea de functionari publici daca ndeplinesc conditiile prevazute la art. 54 si conditiile de vechime n specialitatea studiilor corespunzatoare clasei si gradului profesional ale functiei publice .n temeiul alin. (4) al art. 111 din Statut, drepturile salariale ale acestor pensionari trebuie stabilite potrivit salarizarii functiilor publice n care au fost numiti .Datorita faptului ca pentru pensionarii aflati n aceeasi situatie, dar angajati n regim contractual pe durata determinata nu au fost expres reglementate dispozitii n masura sa salveze nulitatea ocuparii posturilor, opinam ca solutia este aceea de ncetare de drept a actului de numire, n conditiile art. 98 alin. (1) lit. e) din Statut: ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire n functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarre judecatoreasca definitiva si irevocabila. Desigur, ntr-o atare situatie are incidenta, ca drept comun, art. 57 alin. (7) din Codul muncii, care stipuleaza ca persoana care a prestat munca n temeiul unui contract individual de munca nul, are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de ndeplinire a atributiilor de serviciu. Ulterior, persoana pensionarul n speta poate ocupa postul doar n regim de functie publica prin concurs.n ceea ce priveste cea de a doua problema - efectele actelor produse catre terti/cetateni, considernd ca acestia nu pot fi dect de buna credinta, solutia este aceea a validitatii actelor emise (daca acestea s-au ntocmit cu respectarea legii). Administratia este chemata sa presteze servicii publice si lucrul acesta trebuie sa-l faca administratorul competent, n conditiile legii, dar cnd administratorul nu a fost legal nvestit si s-a manifestat public, ca unul regular nvestit, este excesiva masura anularii actelor .

3. ConcluziiDeci, pensionarii, cu exceptia celor carora nu le este permis cumulul pensiei cu salariul, se pot angaja n sectorul privat si public, respectiv numi n functii publice, n baza art. 81 lit. d3) din Codul muncii si a art. 94 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 19/2000 . nsa, cum nu pot fi considerati someri n ntelesul art. 5 pct. IV. lit. a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca , nu pot beneficia de completarea veniturilor salariale prevazute de aceeasi lege; similar, nici angajatorii cu care devin parti n raporturile de munca sau de serviciu nu vor avea dreptul la subventionarea locurilor de munca.Se poate pune nsa problema unei singure exceptii, anume aceea a pensionarilor de invaliditate de gradul III si numai n contextul ncadrarii n munca, daca avem n vedere: art. 76 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap care dispune ca n sensul prezentei legi si numai n contextul ncadrarii n munca, prin persoana cu handicap se ntelege si persoana invalida gradul III si art. 83 lit. d) din aceeasi lege, conform caruia angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de o subventie de la stat, n conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 .Pe baza principiului actiunii n timp a normelor juridice, avansam ideea ca ultimele dispozitii, cu valoare de drept comun si pentru sectorul bugetar, au modificat implicit art. 85 alin. (1) si (2) din legea mentionata anterior, ce indica ca angajatorii care, n raport cu numarul de angajati, nu au obligatia, potrivit legii, de a ncadra n munca persoane cu handicap, primesc lunar, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara garantat n plata, n vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.Ne sprijinim ideea pe art. 102 din Legea nr. 448/2006: la data intrarii n vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si ncadrarea n munca a persoanelor cu handicap, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia prevederilor art. 18 alin. (2) lit. d) si e) si alin. (5) si ale art. 19 alin. (1) lit. a)-c), e), f), q) si r), care se abroga ncepnd cu data de 1 ianuarie 2007, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.n ceea ce priveste angajarea n sectorul public pe baza de contract individual de munca, subliniem ca presupune apartenenta la o categorie profesionala denumita personal contractual care este destul de numeros, fiind format nu numai din cei care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, ntretinere-reparatii si de deservire, paza n institutiile si autoritatile publice, ci si din alte categorii de personal ce nu exercita prerogative de putere publica (art. 6 lit. a) din Legea nr. 188/1999). Pentru exemplificare, mentionam: personalul didactic; personalul din serviciile de probatiune; personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lnga acestea; personalul silvic; cadrele sanitare; personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila; personalul contractual care ndeplineste activitati specializate (economice, juridice etc.) din:o Consiliul Economic si Social;o Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private;o Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;o Consiliul National al Audiovizualului;o Banca Nationala a Romniei;o Serviciul public de radio si de televiziune;o unitatile Ministerului Internelor si Reformei Administrative;o Serviciul Romn de Informatii;o Serviciul de Informatii Externe;o Serviciul de Protectie si Paza;o Serviciul de Telecomunicatii Speciale;o Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.De asemenea, prin eludarea legii, asa cum am precizat mai sus, nca exista personal contractual care exercita prerogative de putere publica potrivit legii.Pentru determinarea posibilitatilor de ocupare n functii publice, precizam ca functionarii publici sunt persoanele astfel numite, ntruct potrivit art. 2 alin. (2) si (3) din Legea nr. 188/1999, desfasoara activitatile majoritare n administratia publica - acelea care implica exercitarea prerogativelor de putere publica cum sunt:a) punerea n executare a legilor si a celorlalte acte normative;b) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora;c) elaborarea proiectelor politicilor si strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare realizarii si implementarii politicilor publice, precum si a documentatiei necesare executarii legilor, n vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice;d) consilierea, controlul si auditul public intern;e) gestionarea resurselor umane si a resurselor financiare;f) colectarea creantelor bugetare;g) reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice n raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si strainatate, n limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea n justitie a autoritatii sau institutiei publice n care si desfasoara activitatea;h) realizarea de activitati n conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.Celor ce ocupa functiile publice generale le este aplicabil acest statut iar celor ce ocupa functii specifice li se pot aproba statute speciale - relatia dintre acestea fiind o relatie gen-specie, legata prin posibilitatea echivalarii functiilor, potrivit art. 7 alin. (4) din acelasi act normativ .Cerintele reglementate pentru reocuparea posturilor att pe durata nedeterminata ct si determinata pentru pensionarul care poate cumula pensia cu salariul att pe durata nedeterminata ct si determinata, sunt aceleasi ca pentru orice persoana, anume cele enumerate n art. 54 din Legea nr. 188/1999.Astfel ca, n prezent conditiile si modalitatea de ocupare a functiilor publice de catre pensionari, potrivit Legii nr. 188/1999 si n baza art. 81 lit. d3) din Codul muncii si a art. 94 alin. (1) lit. c) si d) din Legea nr. 19/2000, se aplica:a. direct celor care doresc sa fie functionari publici sub incidenta Statutului majoritatea celor care si desfasoara activitatea n cadrul autoritatilor din administratia publica centrala si locala si n autoritatile administrative autonome - , precum si celor care ar fi putut beneficia de statute speciale;b. indirect - ca drept comun asupra celor care doresc sa beneficieze de statute speciale, n masura n care acestea nu contin prevederi derogatorii.Dintre asemenea functionari, mentionam: functionarii publici parlamentari si cei din cadrul institutiei Avocatul Poporului, (supusi unui singur statut special); membrii corpului diplomatic si consular; managerii publici; cadrele militare; functionarii publici vamali; politistii; functionarii publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor.Ionel PETREAAna CIORICIU