biblioteca rao

Andr Malraux CUCERITORII CALEA REGAL|Traducere din limba francez\ MIOARA IZVERNA MIRON RADU PARASCHIVESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romniei MALRAUX, ANDR Cuceritorii; Calea regal\ / Andr Malraux; trad.: Mioara Izverna, Miron Radu Paraschivescu Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2004 ISBN 973-576-550-0 I. Izverna, Mioara (trad.) II. Paraschivescu, Miron Radu (trad.) 821.133.1-31=135.1

CUCERITORII

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, ROMNIA ANDR MALRAUX Les Conqurants Copyright ditions Bernard Grasset, 1928 La Voie Royale Copyright ditions Bernard Grasset, 1930 Tous droits rservs Fotografia copertei JOHN THOMSON Physic Street, Canton RAO International Publishing Company, 2002 pentru versiunea `n limba romn\ Tiparul executat de R.A. Monitorul Oficial Bucure[ti, Romnia 2005 ISBN 973-576-550-0

~n amintirea prietenului meu Ren Latouche

PARTEA ~NT~I~NCEPUTURILE

25 iunieLa Canton este decretat\ greva general\. ~nc\ de ieri, [tirea este afi[at\, subliniat\ cu ro[u. P`n\ la orizont, Oceanul Indian, nemi[cat, `nghe]at, l\cuit f\r\ nici o `ncre]itur\. Cerul `nnorat ne strive[te [i ne `nv\luie cu o atmosfer\ saturat\, asemenea celei dintr-o baie public\. Iar pasagerii merg `n sus [i `n jos pe punte, ferindu-se s\ se `ndep\rteze prea mult de cadrul alb `n care vor fi fixate telegramele primite `n noaptea asta. Cu fiecare zi ce trece, [tirile vorbesc tot mai precis despre drama care `ncepe s\ prind\ form\; ca o amenin]are direct\, `i obsedeaz\ pe to]i oamenii de pe pachebot. P`n\ acum, ostilitatea guvernului din Canton se manifestase prin cuvinte, dar iat\ c\, dintr-o dat\, telegramele exprim\ fapte. Fiecare este impresionat nu at`t de r\zmeri]e, de greve [i de luptele de strad\, c`t de voin]a nea[teptat\ [i care pare tenace, a[a cum numai voin]a unui englez [tie s\ fie, de a nu se mai mul]umi cu simple cuvinte, de a lovi Anglia `n ceea ce are mai scump: `n bog\]ia [i `n prestigiul ei. Interdic]ia de a vinde `n provinciile supuse guvernului din Canton orice marf\ de origine englez\, chiar dac\ este comercializat\ de un chinez; metoda prin care s`nt acum controlate pie]ele, una c`te una; sabotarea ma[inilor de c\tre muncitorii din Hong Kong; `n sf`r[it, greva general\, care, dintr-o dat\, love[te `ntregul comer] din insula englez\, `n timp ce coresponden]ii ziarelor semnaleaz\ activitatea excep]ional\ a [colilor militare din Canton toate acestea `i pun pe pasageri `n fa]a unui r\zboi cu totul deosebit, un r\zboi pornit de puterea anarhic\ a Chinei de Sud, ajutat\ de colaboratori despre care ei nu [tiu aproa-

12

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

13

pe nimic, `mpotriva `nsu[i simbolului domina]iei britanice `n Asia, a st`ncii militarizate de unde imperiul fortificat `[i supravegheaz\ turmele: Hong Kong. Hong Kong. Insula este trasat\ aici, pe hart\, neagr\ [i cu contururi ferme, `nchiz`nd ca un z\vor R`ul Perlelor, de-a lungul c\ruia se `ntinde masa cenu[ie a ora[ului Canton, cu liniile sale punctate indic`nd vagi periferii, la doar c`teva ore de tunurile engleze[ti. ~n fiecare zi pasagerii privesc mica pat\ neagr\, de parc\ ar a[tepta ca ea s\ le provoace o revela]ie, la `nceput nelini[ti]i, acum `nfrico[a]i, `nsp\im`nta]i, pe m\sur\ ce ghicesc `n ce va consta ap\rarea acestui loc de care depinde via]a lor cea mai bogat\ st`nc\ din lume. Dac\ este lovit\, redus\ mai devreme sau mai t`rziu la statutul de port m\runt, dac\, lucru `nc\ [i mai simplu, puterea ei sl\be[te `nseamn\ c\ o ]ar\ precum China poate g\si cadrele care i-au lipsit p`n\ acum, c\ poate lupta `mpotriva albilor [i c\ domina]ia european\ se va pr\bu[i. Negustorii de bumbac sau de p\r pentru peruci cu care c\l\toresc simt toate aceste lucruri `n mod acut, [i nimic nu-i mai ciudat dec`t s\ cite[ti pe fe]ele lor `nsp\im`ntate (ce se va `nt`mpla cu firma lor?) urm\rile formidabilei lupte `ncepute de `ns\[i `mp\r\]ia dezordinii, dintr-o dat\ organizat\, `mpotriva poporului care `ntruchipeaz\, mai mult dec`t oricare altul din lume, voin]a, tenacitatea, for]a. Mare agita]ie pe punte. Pasagerii se `nghesuie, se `mping unii `n al]ii, se `mbr`ncesc au sosit noi telegrame. Elve]ia, Germania, Cehoslovacia, Austria... mai departe; Rusia: stai s\ vedem. Nu, nu-i nimic interesant. China, ah! Mukden: Tchang Tso-Lin... Nimic interesant... Canton. Vr`nd s\ se apropie, pasagerii cei mai `ndep\rta]i ne `mping `n perete. Cade]ii [colii militare din Whampoa, comanda]i de ofi]eri ru[i [i alc\tuind ariergarda unei imense coloane formate din studen]i [i din muncitori, au deschis focul asupra cartierului Shameen. Mate-

lo]ii europeni `ns\rcina]i cu ap\rarea pun]ilor au ripostat tr\g`nd cu mitraliera. Cade]ii, `ndemna]i de ofi]erii ru[i, au `ncercat de mai multe ori s\ ia cu asalt pun]ile. Au fost respin[i, dar cu pre]ul unor importante pierderi de vie]i omene[ti. Femeile [i copiii europenilor din Shameen vor fi probabil evacua]i `n Hong Kong, cu ajutorul unor vase americane. Plecarea trupelor engleze e iminent\. Dintr-o dat\, se las\ o t\cere ad`nc\. Pasagerii se `ndep\rteaz\ unii de al]ii, consterna]i. ~n partea dreapt\, doi francezi `[i vorbesc totu[i: M\ `ntreb, domnule, c`nd se vor hot\r` guvernele s\ ia atitudinea energic\ prin care... [i se `ndreapt\ c\tre bar, `n timp ce sf`r[itul frazei se pierde, `n\bu[it de huruitul sacadat al ma[inilor. Vom fi la Hong Kong abia peste zece zile.

Ora cinciShameen: Electricitatea nu mai func]ioneaz\. Pun]ile au fost fortificate `n grab\ [i prev\zute cu garduri de s;rm\ ghimpat\. S`nt luminate de proiectoarele canonierelor.

29 iunie, SaigonOra[ trist, pustiu, provincial, cu str\zi lungi [i bulevarde drepte, n\p\dite de iarba care cre[te pe sub uria[ii arbori tropicali... Omul care trage ric[a e leoarc\ de sudoare: cursa e lung\. Sosim `n sf`r[it `ntr-un cartier chinezesc plin de firme aurii cu litere negre, foarte frumoase, de mici b\nci [i de agen]ii de tot felul. ~n fa]a mea, `n mijlocul unui drum lat acoperit cu iarb\, [erpuiesc zglobiu [inele unui trenule]. 37, 35, 33... stop! Ne oprim `n fa]a unei case care seam\n\ cu toate celelalte din acest cartier: un compartiment. Un fel de agen]ie. ~n jurul por]ii s`nt fixate pl\ci pe care se afl\ scris numele unor obscure companii de comer] cantoneze. ~n\untru, `nd\r\tul unor ghi[ee pr\fuite [i care stau s\ se pr\bu[easc\, mo]\ie doi func]ionari tineri: unul

14

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

15

cadaveric, `mbr\cat `n alb, cel\lalt obez, de culoarea lutului ars, dezbr\cat p`n\ la br`u. Pe zid, cromolitografii din Shanghai: fete cu bretonul lipit cuminte de frunte, mon[tri, peisaje. ~n fa]a mea, trei biciclete `ngr\m\dite una `ntr-alta. M\ aflu la pre[edintele Gomindanului din Cochinchina. ~ntreb `n cantonez\: Patronul este aici? Nu s-a `ntors `nc\, domnule. Dar v\ rog s\ urca]i [i s\ lua]i loc... Urc la primul etaj, pe un fel de scar\. Nici ]ipenie de om. M\ a[ez pe un scaun [i privesc distrat `n jurul meu: un dulap european, o mas\ Louis-Philippe cu t\blia de marmur\, o canapea din lemn negru [i ni[te superbe fotolii americane, prev\zute cu nenum\rate [uruburi [i manete. ~n oglind\, deasupra mea, un mare portret al lui Sun Iat-Sen [i o fotografie mai mic\, a st\p`nului casei. Prin fereastr\ p\trunde, o dat\ cu sf`r`itul [i clinchetul crati]elor unui v`nz\tor de sup\, mirosul puternic de gr\sime ce fierbe dup\ re]ete chineze[ti... Un zgomot de galen]i. Intr\ proprietarul, al]i doi chinezi [i un francez, Grard, pentru care m\ aflu aici. Prezent\ri. Mi se serve[te ceai verde [i s`nt rugat s\ asigur Comitetul Central c\ sec]iunile din `ntreaga Indochin\ francez\ s`nt fidele institu]iilor democratice care... ~n sf`r[it ie[im, Grard [i cu mine. Trimisul special al Gomindanului `n Indochina se afl\ aici doar de c`teva zile. E un b\rbat mic de statur\, cu musta]a [i barba c\runte. Privirea-i tulbure, [ov\itoare [i aparenta-i bun\voin]\ `l fac s\ semene cu ]arul Nicolae al II-lea. Aduce cu un profesor miop [i cu un medic de provincie; merge al\turi de mine cu pa[i `nce]i, precedat parc\ de o ]igar\ `nfipt\ `ntr-un ]igaret lung [i sub]ire. La col]ul str\zii ne a[teapt\ automobilul lui. Urc\m [i pornim, cu vitez\ mic\, printre c`mpuri. Aerul `n mi[care ne `nvioreaz\; mu[chii, obosi]i [i totodat\ `ncorda]i, ni se destind... Ave]i nout\]i? Nimic altceva dec`t ce-a]i citit `n ziare. Se pare c\ declan[area grevelor din dispozi]ia diferitelor comitete muncitore[ti a fost perfect\... Iar englezii n-au g\sit `nc\ nimic eficient ca s\ se apere: organiza]ia de voluntari e o glum\, bun\ poate `mpotriva unei

r\zmeri]e, dar nu [i `mpotriva grevei. Interzicerea exportului de orez asigur\ Hong Kong-ului hran\ pentru c`tva timp, dar noi nu ne-am g`ndit niciodat\ s\ `nfomet\m ora[ul; de ce-am face-o? Chinezii boga]i care sus]in organiza]iile contrarevolu]ionare resimt aceast\ interdic]ie ca pe o lovitur\ de m\ciuc\... {i `ncep`nd de ieri? Nimic. Crede]i c\ guvernul Cochinchinei a suprimat telegramele? Nu. Func]ionarii de la po[t\ s`nt aproape to]i membri ai organiza]iei Tineretul anamit; am fi fost preveni]i. Hong Kong-ul nu le mai transmite. Pauz\. {i sursele chineze[ti? Sursele chineze[ti s`nt controlate de propagand\, [i asta spune totul! Camerele de comer] au cerut pre[edintelui lor s\-i declare Angliei r\zboi, solda]ii englezi din Shameen au fost f\cu]i prizonieri de locuitorii din Canton, se preg\tesc manifest\ri de o importan]\ excep]ional\... Pove[ti de adormit copiii! Sigur este doar c\ pentru prima oar\ englezii din Hong Kong v\d cum le scap\ bog\]ia printre degete. Boicotul era un lucru bun. Dar greva e un lucru chiar [i mai bun. Ce-i va urma? P\cat c\ nu [tim nimic... Trebuie s\ primesc informa]ii noi dintr-o clip\ `n alta. De dou\ zile, nici un vas n-a mai pornit pe mare spre Hong Kong. S`nt toate ancorate pe fluviu... {i pe aici ce se mai `nt`mpl\? Lucrurile merg destul de bine, dup\ cum [ti]i; ve]i putea lua cel pu]in [ase mii de dolari. Mai a[tept `nc\ [ase sute, dar nu s`nt sigur de ei. M\ aflu aici doar de patru zile. S-au ambalat, nu glum\, dac\ e s\ m\ iau dup\ rezultate. Adev\rat! Chinezii se entuziasmeaz\ rar; dar, de data asta, trebuie s\ recunoa[tem, entuziasmul lor e mare. {i g`ndi]i-v\ c\ acei [ase mii de dolari pe care o s\ vi-i `nm`nez au fost aproape to]i dona]i de oameni s\raci: de culi, de muncitori din port [i de me[te[ugari...

16

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

17

Au motive temeinice s\ n\d\jduiasc\... Ceea ce se `nt`mpl\ la Hong Kong, `n Shameen... Desigur, r\zboiul acesta latent `mpotriva unei Anglii imobile [i incapabile de a ac]iona a Angliei! `i `mbat\ de-a binelea. Dar e un fel de a fi at`t de pu]in chinezesc... S`nte]i sigur? Tace, ghemuit `n ma[in\, cu ochii pe jum\tate `nchi[i, fie pentru c\ se g`nde[te, fie pentru c\ se las\ p\truns de aerul proasp\t, care ne `nvioreaz\ ca o baie. ~n albastrul sp\l\cit al serii, orez\riile trec pe l`ng\ noi ca tot at`tea mari oglinzi cenu[ii pictate ici-colo, `n laviu estompat, cu tufi[uri [i pagode, [i dominate `ntruna de st`lpii `nal]i de telegraf. Str`ng`ndu-[i buzele [i mu[c`ndu-[i musta]a, r\spunde: S`nte]i la curent cu complotul Monadei, pe care englezii l-au descoperit nu de mult la Hong Kong? C`tu[i de pu]in; abia am sosit. Asculta]i. O societate secret\, Monada, observ\ c\ leg\tura dintre Hong Kong [i Canton nu mai este asigurat\ dec`t de un vapora[, Honan. C`nd se afl\ `n port, la Hong Kong, acest vapora[ e p\zit de un ofi]er englez [i c`]iva matelo]i. Delega]ii Monadei observ\ cu mult bun-sim] c`t e de important s\ `mpiedice vapora[ul s\ porneasc\ spre Canton, c`nd acesta e `nc\rcat cu arme pe care englezii le trimit contrarevolu]ionarilor. Pe vapora[ nu se afl\ nici unul dintre ai no[tri? Nu. Iar armele s`nt aruncate `n b\rci, undeva, `ntr-un loc pustiu de pe malul r`ului Perlelor. ~ntocmai ca `n cazul contrabandei cu ha[i[ din Canalul Suez. Dar s\ ne `ntoarcem la complot. {ase delega]i perfect con[tien]i c\-[i risc\ via]a `i ucid pe ofi]eri [i pe matelo]i, devin st\p`nii vapora[ului, trudesc pe el timp de patru ore [i s`nt prin[i de o patrul\ de voluntari englezi `n nord, chiar `n clipa c`nd plecau, lu`nd cu ei ghice[te! unul dintre cei doi bu[teni lungi de [ase metri, afla]i `n partea din fa]\ a cor\biei chineze[ti, pe care s`nt picta]i doi ochi. Nu `n]eleg foarte bine...

Ochii ace[tia `ng\duie cor\biei s\ se orienteze. F\r\ unul dintre ei, s-ar r\t\ci. O!... V\ mir\ toate acestea? {i pe mine. Dar `n fond... S\ nu uita]i niciodat\ c\ asocia]ia cea mai serioas\, cea `n care ave]i cea mai mare `ncredere, poate fi `n stare s\ lase totul balt\ [i s\ porneasc\ `n c\utarea unui ochi pictat pe o bucat\ de lemn. {i v\z`ndu-mi sur`sul: Crede]i c\ generalizez, c\ exagerez. O s\ vede]i, o s\ vede]i... Borodin [i Garin v\ vor povesti o sut\ de `nt`mpl\ri de acest fel... ~l cunoa[te]i bine pe Garin? Desigur, am lucrat `mpreun\... Ce vre]i s\ v\ spun?... ~i cunoa[te]i activitatea `n calitate de director al Propagandei? Foarte vag. Oh! este... Nu! E greu s\ explic asta. {ti]i c\, de exemplu, China nu cuno[tea ideile care urmeaz\ s\ se pun\ `n practic\; [i ele prind acum, a[a cum ideea de egalitate prindea `n Fran]a la oamenii din 1789 ca o prad\. Poate c\ a[a se `nt`mpl\ `n toat\ Asia galben\; `n Japonia, c`nd conferen]iarii germani au `nceput s\-l predice pe Nietzsche, studen]ii fanatici s-au aruncat `n pr\pastie din `naltul st`ncilor. La Canton lucrurile s`nt mai obscure [i poate chiar mai teribile. Individualismul cel mai simplu nu exista nici m\car sub forma unei vagi b\nuieli. S\rmanii culi s`nt pe cale s\ descopere c\ ei exist\, pur [i simplu... Exist\ o ideologie popular\, precum [i o art\ popular\, care nu-i o vulgarizare, ci altceva... Propaganda lui Borodin le-a spus muncitorilor [i ]\ranilor S`nte]i ni[te tipi nemaipomeni]i, pentru c\ s`nte]i muncitori, pentru c\ s`nte]i ]\rani [i pentru c\ apar]ine]i celor dou\ mari for]e ale statului. Ceea ce n-a prins deloc. C\ci [i-au zis c\ pe marile for]e ale statului nu le recuno[ti `n cei ce primesc lovituri cu nemiluita [i mor de foame. Erau prea obi[nui]i s\ fie dispre]ui]i ca muncitori [i ca ]\rani. Se temeau c\ vor vedea cum Revolu]ia ia sf`r[it [i cum asupra lor cade din nou dispre]ul de care n\d\jduiau s\ se izb\veasc\. Propaganda na]ionalist\, cea f\cut\ de Garin, nu le-a spus nimic de felul \sta; dar a ac]ionat asupra lor `n chip tulbure,

18

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

19

profund [i neprev\zut , cu o extraordinar\ violen]\, d`ndu-le posibilitatea s\ cread\ `n propria demnitate, `n propria importan]\, dac\ prefera]i. Ca s\ `n]elege]i c`t de c`t ce am ob]inut, trebuie s\ vede]i vreo zece astfel de culi, cu mutrele lor de pisici viclene, cu zdren]ele [i p\l\riile lor de paie, m`nuind armele ca voluntari, `nconjura]i de mul]imea ce-i prive[te plin\ de respect. Revolu]ia Francez\, Revolu]ia Rus\ au fost puternice pentru c\ au dat fiec\ruia p\m`nt; aceast\ revolu]ie este pe cale de a da fiec\ruia via]a. ~mpotriva ei nici o putere occidental\ nu poate ac]iona... Vrem s\ explic\m totul prin ur\! Ar fi mult prea simplu! Voluntarii no[tri s`nt fanatici din multe motive, dar `n primul r`nd pentru c\ `[i doresc acum o asemenea via]\ `nc`t... `nc`t nu mai pot dec`t s\ scuipe pe cea pe care o duceau. Poate c\ Borodin n-a priceput `nc\ bine asta... Cei doi mah\ri se `n]eleg bine `ntre ei? Borodin [i Garin? ~n prima clip\, am impresia c\ nu vrea s\-mi r\spund\; dar nu se g`nde[te. Chipul lui cap\t\ o expresie de mare fine]e. Se las\ seara. Dincolo de zgomotul motorului nu se mai aude dec`t ]`r`itul ritmat al greierilor. Orez\riile alearg\ `ntruna pe cele dou\ laturi ale drumului; la orizont, un palmier fream\t\ `ncet. Nu cred, spune el, c\ se `n]eleg bine. Se `n]eleg, [i cu asta basta. Se completeaz\. Borodin este un om de ac]iune, Garin... Garin? E un om capabil de ac]iune. C`nd se ive[te prilejul. Asculta]i! Ve]i g\si la Canton dou\ feluri de oameni. Cei care au venit pe vremea lui Sun, `n 1921, `n 1922, ca s\-[i `ncerce norocul sau s\-[i joace via]a, [i pe care trebuie s\-i numim aventurieri; pentru ei, China este un spectacol de care s`nt mai mult sau mai pu]in lega]i. S`nt oameni pentru care sentimentele revolu]ionare `nseamn\ ceea ce reprezint\ patima pentru via]a militar\ la cei din Legiunea Str\in\, oameni care n-au putut niciodat\ accepta via]a social\, care au cerut mult de la existen]\, care ar fi vrut s\ dea un sens vie]ii lor, [i care, acum, renun]`nd la toate acestea, slujesc. {i cei care au venit o dat\ cu Borodin, revolu]ionarii de profesie, pentru care China este o materie prim\. Pe cei din prima categorie `i

ve]i g\si la Propagand\, iar pe aproape to]i ceilal]i, milit`nd printre muncitori [i `n armat\. Garin `i reprezint\ [i-i conduce pe cei din prima categorie, care nu s`nt foarte puternici, dar mult mai inteligen]i... Era]i la Canton `nc\ `nainte de sosirea lui Borodin? Da, continu\ el, sur`z`nd. Dar, v\ rog s\ m\ crede]i, vorbesc cu mult\ obiectivitate... Iar `nainte de Canton? Tace. ~mi va r\spunde c\ asta nu m\ prive[te? N-ar gre[i... Nu. Sur`de din nou [i, pun`ndu-[i cu delicate]e m`na pe genunchiul meu: Eram profesor la liceul din Hanoi. Sur`de tot mai ironic [i `[i apas\ m`na pe genunchiul meu. Dar am preferat s\ fac altceva, `nchipui]i-v\... Continu\ pe dat\, ca [i cum ar vrea s\ m\ `mpiedice s\-i pun o nou\ `ntrebare: Borodin este un important om de afaceri. Extrem de muncitor, curajos, uneori chiar `ndr\zne], foarte simplu, obsedat de ceea ce `nf\ptuie[te... Un important om de afaceri? Un om care are nevoie s\ analizeze fiecare lucru `n parte: Pot oare s\-l utilizez, [i cum? Acesta e Borodin. To]i bol[evicii din genera]ia sa au fost marca]i de lupta `mpotriva anarhi[tilor; to]i cred c\ un om trebuie s\ fie mai `nt`i preocupat de realitate, de dificult\]ile exercit\rii puterii. {i apoi, exist\ `n el amintirea adolescen]ei unui evreu care-l citea pe Marx `ntr-un or\[el leton, `nconjurat de dispre]ul tuturor [i av`nd ca unic\ perspectiv\ Siberia... Greierii, greierii. C`nd crede]i c\ ve]i ob]ine informa]iile la care f\cea]i aluzie? Peste c`teva minute! Vom cina la pre[edintele sec]iei din Cholon, care este proprietarul unui restaurant unde se fumeaz\ opiu ca acesta.

20

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

21

Trecem `ntr-adev\r prin fa]a unor restaurante `mpodobite cu litere [i cu oglinzi, `ntr-o ambian]\ `n care via]a nu mai este dec`t lumin\ [i zgomot; puzderie de reflectoare, oglinzi, globuri [i becuri, zgomot de mah-jong, fonografe, voci stridente de c`nt\re]e, sunete ascu]ite de flaute, ]imbale, gonguri... Luminile se `ndesesc. {oferul schimb\ viteza [i se enerveaz\, claxon`nd `ntruna pentru a-[i croi drum printr-o mul]ime `mbr\cat\ `n haine albe, mai numeroas\ dec`t cea de pe bulevardele noastre; muncitori, chinezi s\raci, de toate profesiile, se plimb\, m`nc`nd dulciuri [i fructe, d`ndu-se alene la o parte pentru a l\sa s\ treac\ automobilele, care, hodorogite, sc`r]`ie din toate `ncheieturile, `n timp ce [oferii anami]i `njur\. Aici nu mai este nimic francez. Automobilul se opre[te `n fa]a unui restaurant, care nu mai are balcoane cu grilajuri grosolane de fier, ca acelea pe care le-am v\zut p`n\ acum, ci e mai pu]in colonial, sem\n`nd cu un mic palat. Dup\ obiceiul locului, intrarea, deasupra c\reia se afl\ dou\ litere negre pe fond auriu, e toat\ din oglinzi, la dreapta, la st`nga, `n fund [i chiar pe partea vertical\ a treptelor. La cas\, un chinez obez c\ruia nu i se vede dec`t pieptul gol, face socoteli la abac, masc`nd pe jum\tate o `nc\pere lung\ unde se agit\ `n umbr\ trupuri portocalii [i m`ini agile, `n jurul unui imens platou cu languste sidefii [i cu o piramid\ de carapace dezgolite, stacojii, u[oare. La etajul `nt`i, un chinez de vreo patruzeci de ani, cu cap ca de c`ine, ne prime[te (prezent\ri) [i ne introduce pe dat\ `ntr-un cabinet particular unde ne a[teapt\ trei compatrio]i de-ai s\i. Costume albe, impecabile; gulere militare. Pe canapeaua de lemn negru, c\[ti coloniale. Prezent\ri. (Fire[te, nu po]i `n]elege nici m\car un singur nume.) M\su]\ neacoperit\, pe care s`nt puse direct farfurii cu m`ncare, ce[cu]e cu sosuri; fotolii de r\chit\. Lumina becurilor electrice ce at`rn\ din plafon `n num\r mare, ciuruie[te noaptea. Zgomotul vocilor, acoperit `ntruna de salvele de petarde, de ]\c\nitul pieselor de domino, de loviturile de gong [i, din c`nd `n c`nd, de mieunatul viorii monocorde, pune st\p`nire pe `nc\pere, o dat\ cu valurile de aer cald pe care ventilatoarele se str\duiesc s\-l expulzeze.

Proprietarul [i interpretul cu cap de c`ine `mi spune, aproape `n [oapt\, cu un puternic accent str\in: Domnul director al Spitalului francez a cinat aici `n cursul acestei s\pt\m`ni... Pare foarte m`ndru; dar e `ntrerupt de prietenul cel mai v`rstnic: Spune-le c\... Grard `i anun]\ c\ eu `n]eleg cantoneza; simpatia lor devine [i mai vizibil\, [i conversa]ia se porne[te: tr\nc\neal\ democratic\, drepturile poporului etc... Am puternica impresie c\ singura for]\ a acestor oameni este un sentiment tulbure, c\ singurul lucru de care s`nt cu adev\rat con[tien]i const\ `n relele `ndurate. M\ g`ndesc la societ\]ile din provincie pe timpul Conven]iei (dar ace[ti chinezi s`nt de o mare curtoazie, care contrasteaz\ ciudat cu obiceiul lor de a-[i `nghi]i mucii). C`t de mult cred cu to]ii `n cuv`nt! {i c`t de slabi s`nt probabil `n fa]a ac]iunii lucide [i tenace a comitetelor tehnice, c\rora le trimit dolarii lor!... Iat\ ce-au aflat ast\zi, de-a valma: Englezii din toate ora[ele se refugiaz\ `n grab\ c\tre concesiunile interna]ionale. Marile federa]ii de culi au hot\r;t c\ fiecare dintre membrii lor va v\rsa de acum `nainte cinci cen]i pe zi pentru a le veni `n ajutor grevi[tilor din Hong Kong. La Shanghai [i la Beijing se preg\te[te o manifesta]ie extraordinar\ pentru comemorarea violen]elor exercitate pe nedrept de c\tre imperiali[tii str\ini, pentru afirmarea libert\]ii chineze. ~n provinciile din sud se fac nenum\rate `nrol\ri voluntare. Armata din Canton a primit din partea Rusiei o uria[\ cantitate de material de r\zboi. {i apoi, `n litere mari [i cumin]i:LA HONG KONG SE VA `NTRERUPE CUR`ND ELECTRICITATEA. TOT AICI AU AVUT LOC IERI CINCI ATENTATE TERORISTE. {EFUL POLI}IEI ESTE GRAV R|NIT. S-AR P|REA C| ORA{UL VA FI ~N CUR~ND LIPSIT DE AP|.

{i, `n sf`r[it, [tiri privitoare la politica intern\, aproape toate referindu-se la un anume Tcheng Dai.

22

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

23

Dup\ cin\, cobor`m, Grard [i cu mine, `ntr-o `nvolburare de m`neci albe [i de plec\ciuni; ne hot\r`m s\ mergem pu]in pe jos; aerul este proasp\t; sirenele vapoarelor, ce se aud aproape, pe fluviu, domin\ din c`nd `n c`nd, cu un ]ip\t `ndelung purtat de aerul umed, g\l\gia restaurantelor chineze[ti. Grard merge la dreapta mea, nelini[tit. A b\ut mult `n seara asta... V\ e r\u? Nu. P\re]i nelini[tit... Chiar s`nt! De `ndat\ ce-mi r\spunde, `[i d\ seama de tonul brutal [i adaug\: Am [i de ce... Dar to]i p\reau `nc`nta]i. Oh! ei... Iar [tirile s`nt bune... Care [tiri? Cele pe care ni le-au comunicat, bine`n]eles! ~ntreruperea electricit\]ii, lipsa de... N-a]i auzit ce spunea vecinul meu? Al meu `mi vorbea despre revolu]ie [i despre tat\l s\u, [i trebuia s\-l ascult... Spunea c\ Tcheng Dai ni se va opune `n mod deschis. {i ce `nseamn\ asta? Cum adic\? Nu `n]elege]i? A[ `n]elege poate dac\... Este omul cel mai influent din Canton. ~n ce privin]\? Nu pot s\ v\ explic. De altfel, ve]i auzi vorbindu-se de el, fi]i lini[tit; este [eful spiritual al aripii de dreapta a partidului. Prietenii `l numesc un Gandhi chinez. Dar se `n[al\. Mai exact, ce vrea? Mai exact! Se vede c\ s`nte]i t`n\r... Nu [tiu. {i nici el, poate. Dar ce nu v\ convine la el?

Rela]iile noastre erau oarecum `ncordate. Acum se pare c\ vrea s\ ne acuze, `n fa]a Comitetului celor {apte [i `n fa]a opiniei publice... De ce? Parc\ eu [tiu?! A]i v\zut c`teva telegrame minunate [i crede]i c\ totul merge strun\! Cum e `n\untru, a[a e [i `n afar\, crede]i-m\... Nu numai la Hong Kong, ci chiar [i la Canton trebuie s\ lupt\m `mpotriva acestor comploturi militare pe care le urzesc `ntruna englezii [i `n care `[i pun mult\ speran]\... Singura [tire cu adev\rat bun\ pe care am aflat-o ast\zi este c\ [eful Siguran]ei engleze a fost r\nit. Hong are mai multe talente dec`t credeam. Hong este [eful terori[tilor, cel despre care afl\m din c`nd `n c`nd ve[ti prin telegrame: La Hong Kong au fost comise ieri dou\ atentate... Trei atentate... Cinci atentate... {i a[a mai departe. Garin avea mare `ncredere `n el... A lucrat cu noi, i-a fost secretar. De altfel, ce mai idee: s\-l iei pe pu[tiul \sta pe post de secretar! Hong are de partea lui ardoarea tinere]ii. O s\-i treac\. Trebuie s\ recunosc totu[i c\-i nostim. L-am v\zut prima oar\ anul trecut, la Hong Kong. Aflu c\ a hot\r`t s\-l ucid\ pe guvernator cu un browning, el care nu era capabil s\ nimereasc\ `ntr-o u[\ aflat\ la zece pa[i `n fa]\. Sose[te la mine la hotel, b\l\b\nindu-[i m`inile prea mari ca pe ni[te stropitori. Un pu[ti, de-a dreptul un pu[ti! S`nte]i la curent cu proiectul meu? Are un accent foarte puternic, de parc\ ar t\ia cuvintele `n silabe cu maxilarele. ~i explic c\ proiectul lui cum `l nume[te nu-i grozav, nu-i grozav deloc; m\ ascult\, foarte nemul]umit, un sfert de or\. Apoi: Da. Numai c\ asta nu `nseamn\ nimic, de vreme ce-am jurat. Nu-i mai r\m`nea, bine`n]eles, dec`t s\ distrug\ totul! Jurase, crest`ndu-[i degetul p`n\ la s`nge, `n nu-[tiu-ce pagod\ perfec]ionat\... L-am sup\rat foarte tare, foarte. Eu m\ uitam totu[i cu simpatie la el; nu `nt`lne[ti chinezi de felul lui la tot pasul. C`nd s\ plece, d\ din umeri, scutur`ndu-i de parc\ ar fi avut purici, [i `mi str`nge m`na, spun`ndu-mi, f\r\ grab\: Dup\ ce m\ vor fi condamnat la pedeapsa capital\, va trebui s\ le spune]i tinerilor s\ m\ imite.

24

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

25

De mul]i ani nu mai auzisem pe cineva spun`nd pedeapsa capital\ `n loc de moarte. A citit multe c\r]i... A spus-o f\r\ urm\ de patim\, ca [i cum ar fi spus: c`nd voi fi mort, va trebui s\ m\ incinera]i. {i ce s-a `nt`mplat cu guvernatorul? Trebuia s\-l ucid\ `n timpul nu-[tiu-c\rei ceremonii, a treia zi dup\ discu]ia noastr\. M\ v\d `nc\ a[ezat pe pat, `n pielea goal\ [i cu p\rul ciufulit, pe o c\ldur\ `ndr\cit\ [i totu[i nu era dec`t ora zece diminea]a , ascult`nd un adev\rat vacarm de claxoane, trompete [i strig\te [i `ntreb`ndu-m\ dac\ toate astea ar\tau c\ se sf`r[ise ceremonia sau c\ se sf`r[ise cu guvernatorul... Ca suspect, Hong fusese `ns\ expulzat chiar `n aceea[i diminea]\. ~i vedeam maxilarul proiectat pe toat\ acea h\rm\laie de automobile [i de oameni care alearg\ [i strig\ t\ind cuvintele `n silabe, dar mai ales `i auzeam vocea spun`ndu-mi: Du-p\ ce m\ vor fi con-dam-nat la pedeapsa ca-pi-ta-l\... ~l aud chiar [i acum... {i nu glumea, v\ asigur. Credea cu adev\rat, exprim`ndu-[i g`ndul prin uimitorul s\u vocabular, c\ va fi condamnat la moarte. O s\ se `nt`mple [i asta... Un pu[ti... De unde vine? Din mizeria cea mai crunt\. Nu cred s\-[i fi cunoscut vreodat\ p\rin]ii. ~i `nlocuise `n mod avantajos cu un tip care vinde acum la Saigon curiozit\]i de tot felul, suveniruri, fleacuri de felul \sta... Nu vre]i s\ be]i un pernaud, unul adev\rat? Ba da. A[a ceva nu se refuz\. Vom merge m`ine la el... ~l ve]i vedea pe unul dintre b\rba]ii care i-au format pe terori[ti. S`nt din ce `n ce mai rari... Vre]i s\ v\ duce]i la culcare? Nu prea... Cheam\ [oferul, care se apropie. Du-ne la Thi-Sao. Pornim. Cartier m\rgina[ luminat ici-colo de felinare, cr`mpeie de ziduri `nnegrite, canale `n care tremur\ stele mari, aproape [terse, noapte inform\ g\urit\ pe alocuri de pete p\trate: dughenile

anamite `n care vegheaz\ negustori ce stau nemi[ca]i `ntre vrafuri de castrona[e albastre... Oare Grard a fost cu adev\rat profesor? Caracterul, vocabularul s\u se modific\ pe m\sur\ ce-l cuprinde oboseala... A[ vrea mult s\ [tiu... Mergem foarte repede, [i acum mi-e aproape frig. Bine cuib\rit `n col]ul meu, cu bra]ele `ncruci[ate ca pentru a m\ ap\ra, `nc\ `mi mai sun\ `n urechi vorb\ria democratic\ de la cin\, acele formule, derizorii `n Europa, adunate aici a[a cum s`nt adunate vechile vapoare ruginite, mai v\d `nc\ entuziasmul grav pe care-l suscit\ pe fa]a tuturor acestor oameni, ajun[i `n pragul b\tr`ne]ii... Iar comitetul cantonez care conduce totul se `nal]\ `ncet dind\r\tul acestor telegrame pe care Hong Kong-ul nu le poate ascunde [i care se ivesc, una c`te una, ca tot at`tea r\ni.

1 iulieHONG KONG: Infirmierii din spitale s`nt cu to]ii `n grev\. Vasele Companiei de Naviga]ie din Indochina s`nt imobilizate `n port. Ieri au avut loc noi atentate. Nici o veste de la concesiunea Shameen. Triste]e, plictiseal\, enervarea de a nu [ti ce s\ fac `n acest ora[ unde s`nt silit s\ a[tept plecarea vaporului, eu care vreau at`t de mult s\ fiu deja la Canton. Grard m\ caut\ la hotel. Lu\m masa devreme, aproape singuri `n tot restaurantul; `mi istorise[te, mai deslu[it dec`t ieri, povestea acestui Hong, care acum `i execut\ unul c`te unul pe [efii serviciilor engleze, precum [i pe cea a omului care, datorit\ unei `nt`mpl\ri, spune Grard, l-a format pe Hong. Se nume[te Rebecci. E genovez [i a trecut prin Revolu]ia Chinez\ cu lini[tea unui somnambul. C`nd a ajuns `n China, cu mul]i ani `n urm\, a deschis un magazin `n Shameen; dar europenii boga]i `i inspirau o asemenea antipatie, `nc`t a renun]at la comer] [i s-a stabilit chiar `n Canton, unde Grard [i Garin l-au cunoscut `n 1920. Le vindea chinezilor m\rfuri proaste aduse din bazarurile Europei [i, mai ales, poseda tot felul de mici automate: p\s\ri c`nt\toare, balerine, motani `nc\l]a]i, care puteau fi puse `n mi[care cu un b\nu]. Din asta [i tr\ia. Vorbea curent cantoneza [i se c\s\torise cu o indigen\ destul de

26

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

27

frumoas\, dar care cu timpul se `ngr\[ase peste m\sur\. Pe la 1895 fusese anarhist militant; nu-i pl\cea s\ vorbeasc\ despre ace[ti ani ai vie]ii sale, de care `[i amintea cu m`ndrie, dar [i cu triste]e, [i pe care `i regreta cu at`t mai mult cu c`t [tia c`t devenise de nevolnic: Ce vre]i, toate astea s`nt de domeniul trecutului... Grard [i Garin `l vizitau uneori, cam pe la [apte seara; firma sa mare [i luminoas\ `ncepea s\ str\luceasc\; ni[te pu[ti cu p\rul v`lvoi, a[eza]i roat\ pe jos, o priveau cu ochii holba]i. Fr`nturi de zi se mai ag\]au de flutura[ii de aur [i de m\t\surile p\pu[ilor; din buc\t\rie se auzea zgomot de crati]e. Rebecci, `ntins pe un [ezlong de r\chit\ `n mijlocul dughenei, visa s\ str\bat\ provincia `n sus [i `n jos, cu automate noi [i numeroase. Chinezii ar sta la coad\ `n fa]a cortului s\u; s-ar `ntoarce bogat: ar putea s\-[i cumpere o sal\ uria[\, `n care publicul ar g\si mingi de antrenament pentru boxeri, pu[ti electrice, bascule, tot felul de aparate ce se pun `n mi[care cu monede [i, poate, o pist\ de bowling... C`nd sosea Garin, ie[ea din aceast\ reverie ca dintr-o baie, scutur`ndu-se, `i `ntindea m`na [i `i vorbea de magie. Era ideea lui fix\. ~l b`ntuia din curiozitate, nu din supersti]ie. Nereu[ind s\ dovedeasc\ prezen]a demonilor pe p\m`nt, [i mai ales la Canton, dar nici absen]a lor, era bine s\-i invoci. {i el invoca mul]i demoni, respect`nd riturile, de la cei al c\ror nume `i g\sea `ntr-un Mare Albert incomplet, p`n\ la cei bine cunoscu]i de cer[etori [i de slujnice. La drept vorbind, nu prea g\sea mul]i demoni, dar g\sea multe sfaturi, cu care `[i uimea clien]ii sau, la nevoie, `i vindeca de boli u[oare. Abia dac\ se putea spune c\ fumeaz\ opiu; deseori, la ceasul siestei, `i puteai vedea silueta alb\ plimb`ndu-se: casc\ turtit\, piept `ngust, pantaloni largi prin[i `n clame de ciclist [i transforma]i astfel `n pantaloni de zuav, picioare cu t\lpi `ndep\rtate ca ale lui Charlot; c\ci `i pl\cea s\ t`rasc\ dup\ el o biciclet\, pe care arareori urca, o biciclet\ verde, dar totdeauna uns\ cu grij\. Tr\ia `nconjurat de feti]ele pe care le primise `n casa lui, slujnicu]e a c\ror principal\ `ndatorire era s\ asculte pove[ti; le supraveghea `ndeaproape chinezoaica, so]ia lui, care [tia c\ b\rbatul ei ar fi vrut, din curiozitate, s\ `ncerce cu ele anumite

experien]e. Obsedat de un erotism de colonial, nu se desp\r]ea de Claviculele lui Solomon dec`t pentru a citi sau a reciti Domnia biciului, Sclava sau vreo alt\ carte fran]uzeasc\ de acela[i gen. Apoi se l\sa `n voia unor nesf`r[ite reverii, din care se trezea tem\tor [i plin de pofte, cu sur`sul unui copil `nsp\im`ntat. Domnule Garin, crede]i c\ `n dragoste s`nt [i lucruri murdare? Nu, dragul meu, de ce m\ `ntrebi? Pentru c\, pentru c\... m\ intereseaz\... Biblioteca era completat\ de o edi]ie din Mizerabilii [i de c`teva bro[uri de Jean Grave, pe care le p\stra, dar nu le mai admira. ~n 1918, `l simpatizase pe Hong, pe care `l remarcase printre tinerii chinezi ce veneau s\-l asculte. Renun]ase cur`nd la pove[tile cu fantome [i `l `nv\]ase franceza (nu mai poseda nici un text italian [i [tia foarte pu]in engleza). Dup\ ce Hong [tiu s\ vorbeasc\ franceza, `nv\]\ s\ o citeasc\; apoi `nv\]\ aproape singur engleza, pe care nu o cuno[tea deloc, [i citi tot ceea ce putu g\si adic\ foarte pu]in. ~nv\]area din c\r]i fu `nlocuit\ de experien]a tr\it\ al\turi de Rebecci. ~i lega o prietenie ad`nc\, dar care nu se manifesta niciodat\ [i pe care cu greu ai fi ghicit-o, v\z`nd modul brusc `n care `l trata Hong [i ironia timid\ [i ne`ndem`natic\ a genovezului. Obi[nuit cu mizeria, Hong `n]elesese repede valoarea caracterului b\tr`nului s\u prieten, care nu d\dea de poman\, dar care lua cu el cer[etori s\ bea `mpreun\ un p\h\rel (p`n\ `n ziua c`nd, furios c\-[i vede dugheana str\lucitoare invadat\ de un grup de ar\t\ri famelice, tocmai c`nd el `n[u[i nu avea un ban, `i d\du pe to]i afar\ cu lovituri de picior); c`nd fratele s\u fusese trimis la Biribi, l\sase totul balt\ [i se instalase l`ng\ ocn\, `n c\utare de combina]ii ce i-ar fi putut u[ura existen]a [i pentru ca, din c`nd `n c`nd, s\-l poat\ vizita [i, s\rut`ndu-l pe gur\, s\-i strecoare astfel un ludovic de aur. ~n ceea ce-l prive[te pe Rebecci, el fusese profund impresionat de acest adolescent ce r`dea cu lacrimi la pove[tile lui, dar `n care sim]ea un rar curaj, o fermitate neobi[nuit\ `n fa]a mor]ii [i, mai ales, un fanatism ce-l intriga. Dac\ nu te ucid acum, c`nd e[ti `nc\ prea t`n\r, o s\ faci lucruri mari... Hong `l citi pe Jean Grave; apoi `l `ntreb\ pe Rebecci ce credea despre cele scrise `n acele bro[uri.

28

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

29

~nainte de a vorbi, Rebecci cuget\ ad`nc ceea ce i se `nt`mpla arareori , apoi spuse: Trebuie se me g`ndesc, pentru che, me `n]elegi, dragul meu, pentru mine, Jean Grave nu-i un autor oarecare, ci reprezint\ `ntreaga mea tinere]e... Pe vremea aceea visam tot felul de lucruri, acum pun `n mi[care p\s\ri mecanice... Era o vreme mult mai bun\ dechit aceasta; totu[i, nu aveam dreptate. Te mir\ che-]i spun asta, nu-i a[a? Nu, nu aveam dreptate pentru che... ascult\-me cu aten]ie: c`nd ai doar o via]\, nu `ncerci se schimbi starea social\... Cel mai greu este s\ [tii ce vrei. Iat\: dache-i pui o bomb\ magistratului, m\ `n]elegi? crap\, [i e bine. Dar dache faci un ziar ca se r\sp`nde[ti doctrina, nim\nui nu-i pas\ de asta... ~[i ratase via]a. Nu [tia prea bine de ce, dar [i-o ratase. Nu se putea `ntoarce `n Europa: era incapabil s\ mai fac\ o munc\ manual\ [i nu voia s\ accepte alt fel de munc\. Iar la Canton se plictisea, de[i, de fapt... Se plictisea sau `[i repro[a c\ a acceptat o via]\ prea pu]in demn\ de speran]ele sale din tinere]e? Dar a-[i face asemenea repro[ nu era o imbecilitate? I se propusese direc]ia unui serviciu al poli]iei din Sun Iat-Sen; sentimentele sale de anarhist erau `nc\ prea puternice [i se [tia incapabil s\-i pun\ pe al]ii s\ denun]e sau s\ supravegheze oameni. Mai t`rziu, Garin `i propusese s\ lucreze cu ei: Nu, nu, domnule Garin, s`nte]i foarte amabil, dar cred c\ acum e prea t`rziu... Poate gre[ise?... De fapt era, dac\ nu mul]umit, cel pu]in lini[it `ntre demonii s\i, c\r]ile sale despre magnetism, chinezoaica sa, Hong [i aparatele automate... Hong reflect\ la modul confuz `n care Rebecci `[i judeca via]a. Singurul lucru pe care Occidentul i-l ar\tase cu o asemenea for]\ `nc`t `i era cu neputin]\ s\-l mai uite era caracterul unic al vie]ii. Nu avem dec`t o singur\ via]\, o singur\ via]\... Asemenea idee nu st`rnise `n el teama de moarte (nu ajunsese niciodat\ s\ `n]eleag\ cu adev\rat ce `nseamn\ moartea; chiar [i ast\zi, a muri nu `nseamn\ a

muri, ci a suferi nespus de o ran\ foarte grav\), ci teama profund\ [i constant\ de a-[i rata aceast\ via]\ unic\ a sa, din care nu va putea niciodat\ [terge nimic. Se afla `n aceast\ stare de incertitudine c`nd deveni unul dintre secretarii lui Garin. Acesta `l alesese pentru influen]a pe care i-o d\dea `nc\ de pe acum curajul s\u asupra unui grup destul de numeros de tineri chinezi ce constituiau extrema st`ng\ a partidului. Hong era sedus de Garin, dar, seara, `i comunica lui Rebecci, nu f\r\ oarecare ne`ncredere, cuvintele [i ordinele [efului s\u. B\tr`nul genovez, lungit pe [ezlong [i pun`nd `n mi[care o moar\ de v`nt din h`rtie sau contempl`nd una din acele bule chineze[ti pline cu ap\ `n care se v\d gr\dini fantastice, punea jos obiectul, `[i `ncruci[a m`inile pe p`ntecul slab, `n\l]a perplex din spr`ncene [i, `n cele din urm\, `i r\spundea: Cine [tie, poate c\ Garin al nostru are dreptate, poate ca are dreptate... Tulbur\rile devenind tot mai frecvente, iar Rebecci tot mai s\rac, acceptase un post la serviciul Informa]iilor Generale, dup\ ce specificase c\ nu are de g`nd s\ spioneze pe nimeni! {i Garin `l trimisese la Saigon, unde era util. Ne-am ridicat de la mas\ [i acum mergem al\turi pe strad\, cu spinarea `ncovoiat\ sub ar[i]\. Grard tace. Este ora c`nd `l putem g\si pe Rebecci. Intr\m `ntr-un mic bazar: c\r]i po[tale, statuete ale lui Buddha, ]ig\ri, vase de aram\ din Anam, desene din Cambodgia, stampe, perne de m\tase brodate cu dragoni; ag\]ate pe perete p`n\ la tavan, la ad\post de lumina soarelui, c`teva obiecte nedeslu[ite de fier. La cas\, o chinezoaic\ gras\ mo]\ie. Patronul e aici? Nu, domle. Dar unde-i? Nu [tiu. O fi la vreo c`rcium\? Poate c\-i la c`rciuma Nam-Long.

30

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

31

Travers\m strada. C`rciuma Nam-Long este chiar `n fa]\. ~nc\pere lini[tit\; pe plafon `[i fac siesta mici [op`rle g\lbui. Doi servitori, purt`nd pipe [i cuburi de por]elan pe care fum\torii `[i sprijin\ capul, se `ncruci[eaz\ pe scar\; `n fa]a noastr\ al]i tineri servitori dorm, goi p`n\ la br`u, cu pletele str`nse `n bra]ul `ndoit. ~ntins pe banca de lemn negru, un om prive[te `nainte, leg\n`ndu-[i `nceti[or capul. C`nd `l vede pe Grard, se ridic\. S`nt un pic mirat: m\ a[teptam s\ `nt`lnesc un personaj garibaldian; dar nu-i dec`t un omule] usc\]iv, cu degete noduroase, cu p\rul `nc\run]it, t\iat rotund `n jurul capului; seam\n\ cu o marionet\... Iat\ un b\rbat care n-a mai b\ut pernaud de ani [i ani de zile, spune Grard, ar\t`ndu-m\ cu degetul. Bun, spuse Rebecci, o s\-l bea acum. Iese. ~l urm\m. Garin `l poreclise Gnafron, `mi [opte[te Grard la ureche `n timp ce travers\m strada. Intr\m `n magazin [i urc\m la primul etaj. Chinezoaica a ridicat capul, ne-a privit cum trecem prin fa]a ei [i a adormit din nou. Camera e spa]ioas\. ~n centru, un pat cu perdele `mpotriva ]`n]arilor; dea lungul zidurilor, multe obiecte, sub o p`nz\ `nflorat\. Rebecci ne las\ singuri. Auzim sc`r]`itul unei chei `n broasc\, zgomotul unui cuf\r repede `nchis, cel al apei care ]`[ne[te dintr-un robinet [i curge `ntr-un pahar. Cobor o clip\, zice Grard. Trebuie s\ vorbesc pu]in cu chinezoaica lui, dac\ nu doarme prea ad`nc; o s\-i fac\ pl\cere. Clipele s`nt lungi. Rebecci se `ntoarce cel dint`i, purt`nd pe o tav\ o sticl\, zah\r, ap\ [i trei pahare. Continu\ s\ tac\. Se a[az\ [i preg\te[te el `nsu[i cele trei pahare cu pernaud, f\r\ s\ scoat\ vreun cuv`nt. Dup\ o vreme: Am ie[it la pensie, dup\ cum vede]i... Rebecci, strig\ Grard, care `n sf`r[it urc\ scara, netezindu-[i barba, tovar\[ul a[teapt\ de la tine pove[ti privitoare la fiul t\u spiritual! Am r\mas cam mult\ vreme jos; mi s-a p\rut c\ eram urm\ri]i. Dar m-am `n[elat.

Nu vede c`t de mult s-a schimbat la fa]\ Rebecci c`nd i-a vorbit de Hong. Dac\ nu te-a[ cunoa[te, te-a[ fi pocnit pe loc. Nu glumi cu asemenea lucruri! Ce te-a apucat? Crezi c\ a venit ziua? Ce zi? Rebecci d\ din umeri, exasperat: Nu te-ai dus la pre[edinte, `n diminea]a asta, pentru banchet? Nu. Dar ce dracu faci? Avem `nt`lnire la ora cinci. Asta-i deci... Ar trebui s\-i ceri ve[ti despre Hong. }i-ar spune c\ Hong le-a c\zut `n gheare... E vorba de englezi? De albi? {i de c`nd? De ieri sear\, dup\ c`te spune el, la dou\ ore dup\ emiterea telegramelor, poate... Love[te u[urel `n pahar cu lingura, apoi `l bea dintr-o sorbitur\: ~n alt\ zi n-o s\ spun nu... Iar vinul \sta `l am aici pentru prieteni...

2 iulieCobor`rea Fluviului. S-ar fi p\rut c\ spaima avea s\ creasc\ pe m\sur\ ce ne apropiam de ]inta c\l\toriei noastre. C`tu[i de pu]in: pachebotul e cuprins de toropeal\. Or\ dup\ or\, `n timp ce, cu m`inile pline de broboane de sudoare, `naintam prin cea]a deas\, de-a lungul malurilor netede ale fluviului. Hong Kong-ul devine mai real, `nceteaz\ a mai fi un nume, un loc situat undeva pe mare, un decor de piatr\; fiecare `l simte tot mai viu. Spaima s-a risipit, a mai r\mas doar o stare tulbure, alc\tuit\ din enervanta regularitate a `naint\rii vasului [i din sentimentul fiec\ruia dintre noi c\-[i gust\ ultimele momente de libertate; trupurile nu ni s-au angajat `nc\ `n ac]iune, obiectul nelini[tii noastre este `nc\ abstract. Clipe bizare, `n timpul c\rora str\vechile puteri animalice iau `n st\p`nire `ntregul vapor. Stare de n\ucire aproape fericit\, nep\sare molatic\. S\ nu vezi `nc\, s\ auzi doar [tirile, s\ nu fi `nc\ invadat...

32

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

33

5 iulie Ora cinciLa Hong Kong este declarat\ greva general\.

Dintr-o dat\, peisajul pres\rat cu puncte luminoase nu mai `nainteaz\ c\tre noi. Ne oprim. Ancorele se cufund\ cu zgomot asurzitor de fiare vechi. M`ine diminea]\, la ora [apte, va veni la bord poli]ia. P`n\ atunci, ne este interzis s\ cobor`m pe mal.

Ora cinci [i jum\tateGuvernul decreteaz\ starea de asediu.

Diminea]aMatelo]ii de pe pachebot ne car\ bagajele `n [alupa Companiei. Nici un culi n-a venit s\-[i ofere serviciile. ~naint\m pe mare, scutura]i u[or de apa groas\ a lagunei. Dintr-o dat\, `n clipa c`nd trecem pe l`ng\ un mic promontoriu plin de hornuri [i de semnale de tot felul, ne apare `n fa]a ochilor cartierul afacerilor: `nalte edificii din profil, de-a lungul cheiului, un dig din Hamburg sau din Londra strivit de un con de vegeta]ie intens\ [i un cer `n care aerul transparent tremur\ ca [i cum ar ie[i dintr-un cuptor. {alupa acosteaz\ la debarcaderul g\rii, de unde pleca odinioar\ trenul spre Canton. Tot nu se vede nici un culi. Compania a rugat marile hoteluri europene s\-[i trimit\ oamenii, ni se spune... dar nu vine nimeni. Pasagerii `[i ridic\ geamantanele cu greu, ajuta]i de matelo]i. Iat\ strada principal\. La limita pietrei [i a apei, ora[ul, construit pe st`nc\ [i ag\]at de mare, este ca o semilun\ `n care aceast\ strad\, t\iat\ perpendicular de toate rampele care unesc cheiul cu V`rful, deseneaz\ o mare ramur\ de palmier. De obicei, toat\ activitatea insulei se concentreaz\ aici. Ast\zi este pustie [i t\cut\. Din loc `n loc, solidari [i ne`ncrez\tori, c`te doi voluntari englezi, `n uniform\ de cerceta[i, se duc la pia]\ s\ distribuie legume sau carne. ~n dep\rtare se aude zgomot de galen]i. Nici o femeie alb\. Nici un automobil. Iat\ magazinele chineze[ti: bijuterii, obiecte din jad, articole de lux; `nt`lnesc mai pu]ine magazine engleze[ti; [i, dintr-o dat\, nu mai v\d nimic, strada cotind brusc. Este o dubl\ cotitur\, iar strada pare `nchis\ ca o curte. Pretutindeni, la toate etajele, at`rn\ litere chineze[ti negre, ro[ii, aurii, pictate pe tablete verticale sau prinse deasupra por]ilor, enorme sau minuscule, fixate la nivelul privirii sau at`rnate sus de tot, pe dreptunghiul cerului, `mpresur`ndu-m\ ca un val de insecte. Din ad`ncul hrubelor `ntunecoase m\rginite de

Ora nou\~n rada portului Hong Kong. Am trecut de far. Nimeni nu mai `ncearc\ s\ doarm\; b\rba]ii [i femeile s`nt pe punte. Limonad\, whisky cu sifon. La nivelul apei, [iruri de becuri electrice deseneaz\ cu punctule]e luminoase conturul restaurantelor chineze[ti. Deasupra, vestita st`nc\, puternic\, la baz\ de un negru compact ce p\le[te pe m\sur\ ce urc\ spre cer, rotunjindu-[i printre stele dubla cocoa[\ asiatic\ sc\ldat\ `ntr-o cea]\ u[oar\. Nu-i doar o siluet\, o suprafa]\ de h`rtie decupat\, ci un lucru solid [i profund ca o materie adev\rat\, ca un p\m`nt negru. Un [ir de globuri (un drum?) `nconjoar\ cocoa[a cea mai `nalt\, V`rful, ca un colier. Casele par a fi ni[te r\saduri de lumin\, incredibil de `nghesuite, aproape amestecate deasupra profilului tremur\tor al restaurantelor chineze[ti, care se dezagreg\, ca negrul st`ncii, pe m\sur\ ce se `nal]\, pierz`ndu-se tot mai sus, printre stelele str\lucitoare [i grele. ~n golf, dorm numeroasele [i uria[ele pacheboturi, luminate puternic, cu hublourile etajate; reflexele lor `n zigzag se amestec\, `n apa cald\ `nc\, cu cele ale ora[ului. Toate aceste lumini din marea [i din cerul Chinei nu te duc cu g`ndul la for]a albilor care le-au creat, ci la un spectacol polinezian, la una din acele serb\ri `n timpul c\rora credincio[ii `[i cinstesc zeii picta]i arunc`nd o puzderie de licurici, ce cad ca tot at`tea semin]e prin noaptea care `nv\luie insulele... Vertical, un ecran nedeslu[it trece prin fa]a noastr\ ascunz`nd totul, f\r\ alt sunet dec`t cel al unei chitare monocorde: p`nza unei jonci. Aerul e c\ldu] [i at`t de lini[tit!...

34

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

35

trei ziduri, negustorii, `n bluze lungi [i a[eza]i pe tejghea, privesc strada. De `ndat\ ce `mi fac apari]ia, ochii lor mici se `ntorc c\tre obiectele ce at`rn\ de tavan din timpuri imemoriale: sepii uscate, calmari, pe[ti, c`rna]i negri, ra]e l\cuite de culoarea jambonului sau c\tre sacii cu semin]e de pe du[umea [i l\zile cu ou\ b\gate `n p\m`nt negru. Raze de soare dense, sub]iri, pline de un praf ro[cat cad peste ei. {i, dup\ ce i-am dep\[it, `mi `ntorc capul [i le `nt`lnesc privirea, care m\ urm\re[te, grea, plin\ de ur\. ~n fa]a b\ncilor chineze[ti cu firme aurii [i `nchise cu grilaje de fier, ca ni[te `nchisori sau m\cel\rii, stau de paz\ solda]i englezi; aud uneori zgomotul carabinelor ce se lovesc de asfalt. E un simbol inutil: tenacitatea englezilor, care au [tiut s\ cucereasc\ acest ora[, `nfrunt`nd st`nca [i `nfrunt`nd China, cas\ cu cas\, nu are nici o putere `n fa]a pasivit\]ii ostile a acestor `nvin[i. Arme zadarnice... Angliei `i scap\ nu numai bog\]ia, ci [i lupta. * Ora patru. Siest\ greoaie din cauza ventilatorului care abia se `nv`rte[te, c\ci uzina electric\ nu func]ioneaz\ dec`t `n parte. Este `nc\ extrem de cald, [i pe str\zi, o dat\ cu praful, din asfaltul str\lucitor `n care se r\sfr`nge cerul albastru urc\ o c\ldur\ mai puternic\ dec`t cea din aer. Subdelegatul Gomindanului trebuie s\-mi dea ni[te documente. Delegatul principal, un cet\]ean din }\rile Baltice, a fost expulzat. Poate c\-l voi vedea pe organizatorul european al grevei, pe germanul Klein. Despre subdelegat [tiu doar c\ se nume[te Meunier, c\ a fost odinioar\ mecanic la Paris [i c\, `n timpul r\zboiului, a fost sergent-mitralior. M\ surprinde `nf\]i[area lui, c`nd `l v\d `n pragul casei sale coloniale foarte simple, la poalele V`rfului; `l credeam mai `n v`rst\, dar nu pare s\ aib\ mai mult de treizeci [i cinci de ani. E un b\iat `nalt, cu obrazul bine ras, solid, cu un cap de iepure [i e mereu pus pe [otii; are buza de sus foarte apropiat\ de nasul fin, ochii mici [i vioi [i p\r ciufulit; cordial, flecar, fericit c\ vor-

be[te fran]uze[te, bine instalat `n fotoliul s\u din ramuri de palmier, `n fa]a a dou\ pahare `nalte cu rachiu de ment\ de la ghea]\. Dup\ zece minute, `[i arat\ entuziasmul: B\tr`ne, ce spectacol! Buldogul din casa Old England, singurul adev\rat, Hong Kong-ul `nsu[i, putreze[te de viu, e m`ncat de viermi! Ai v\zut str\zile, dac\ ai ajuns azi-diminea]\! Nu-s ur`te deloc! Ba chiar s`nt frumoase! Dar asta nu-i nimic, b\tr`ne, cu adev\rat nimic, ]i-o spun eu! Trebuie s\ vezi totul, ca s\ ajungi la adev\rata frumuse]e! {i ce se vede `n\untru? Multe. Pre]urile, de exemplu. Casele, care valorau cinci mii de dolari anul trecut, acum se v`nd doar cu o mie cinci sute. Siguran]a pune `n circula]ie tot felul de pove[ti n\stru[nice. Ca atunci c`nd au r\sp`ndit zvonul c\ l-au r\pit pe Hong. Oho-oho! {i nu era adev\rat? Nici pomeneal\! Dar la Saigon toat\ lumea credea c\... Nu de minciuni grosolane ducem lips\. Hong se afl\ viu [i nev\t\mat la Canton. ~l cuno[ti pe Borodin? A[a mi-l `nchipui pe Clemenceau, c`nd avea patruzeci sau patruzeci [i cinci de ani. Un b\rbat cu mult\ experien]\. Singurul lucru ce i se poate repro[a este c\-i iube[te cam mult pe ru[i. {i Garin? ~n ultima vreme a f\cut ceva nemaipomenit: i-a transformat pe grevi[tii din Canton (care tr\iesc din aloca]iile pe care Borodin [i cu el au izbutit s\ le ob]in\ de la guvern) `n propagandi[ti activi. S`nt o armat\!... Dar `ncepe s\ arate ca un cadavru Garin al nostru! E bolnav de paludism, de dizenterie, de mai [tiu eu ce! Mai vrei ni[te rachiu de ment\? Ne sim]im bine `n fotoliile noastre, la ora asta, nu-i a[a? Ia h`rtiile chiar acum! A[a e[ti sigur c\ nu le ui]i. Englezii au avut o idee bun\ c`nd au `ncredin]at leg\tura dintre Hong Kong [i Canton unui echipaj apar]in`nd flotei de r\zboi. Klein o s\ apar\ cur`nd; pleca]i `mpreun\. Nu trebuia s\ plece dec`t peste c`teva zile, dar a fost

36

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

37

reperat [i trebuie s-o [tearg\ c`t mai repede, dac\ e s\ cred `n ceea ce se aude pe la Siguran]\. Eu `nsumi cred c\ va trebui s-o iau din loc foarte cur`nd. E[ti sigur c\ nu m\ vor perchezi]iona `n seara asta, la plecare? N-au nici un motiv s-o fac\: e[ti `n tranzit, [i ei [tiu c\ ai acte `n regul\. {tiu [i c\ perchezi]ia nu duce la mare lucru. Totu[i, fii precaut, bine`n]eles... Ca s\ fie eficien]i, ar trebui s\ te bage la `nchisoare, dar din punctul \sta de vedere nu-i `nc\ nici o primejdie. Cel mult po]i fi expulzat. Ciudat... Nu, lucrul e c`t se poate de simplu, ei prefer\ Intelligence Service [i, la nevoie, interven]iile discrete. {i au dreptate. C\ci situa]ia lor este special\, nefiind `n r\zboi cu ora[ul Canton `n mod legal. Ar putea `ncerca acum s\ g\seasc\ ceva, dar nu ]in prea mult s\ v\ p\streze pe Klein [i pe tine; mai cur`nd v\ g\sesc incomozi... Spune-mi, `l cuno[ti pe Klein? Evident c\ nu, abia ai sosit... Tonul pe care `mi spune asta m\ face s\-l `ntreb: Ce-i repro[ezi? E cam bizar... dar este un profesionist adev\rat. Tocmai l-am v\zut cum lucreaz\ [i, pe cinstea mea, [tie ce `nseamn\ s\ declan[ezi un val de greve! Apropo de treab\ bine f\cut\, voiam s\-]i spun c\ unul dintre momentele c`nd Garin s-a ar\tat cu adev\rat la `n\l]ime a fost c`nd a organizat [coala cade]ilor. Nu-i nimic de r`s `n asta. ~l admir cu adev\rat. Niciodat\ n-a fost u[or s\ faci dintr-un chinez [i mai ales dintr-un chinez bogat un bun soldat. A izbutit s\ recruteze vreo mie de oameni, care ar putea alc\tui cadrele unei mici armate. Peste un an, vor fi de zece ori mai mul]i, [i nu v\d ce armat\ chinezeasc\ i-ar putea `nfrunta atunci... Poate doar cea a lui Thang Tso-Lin... Dar nu s`nt foarte sigur. Iar dac\ englezii vor s\ se joace de-a corpul expedi]ionar (presupun`nd c\ tovar\[ii de acolo vor fi at`t de pro[ti `nc`t s\-i lase s\ plece), [tiu c-o s\ ne distr\m... Nu numai c\ i-a adunat laolalt\ pe cade]i, dar le-a dat [i titluri, insigne, a [tiut s\ se impun\... {i toate astea `nc\ se mai

puteau face. Dar le-a inoculat un viciu mai pu]in cunoscut `n China, care se nume[te curaj. M\ `nchin `n fa]a lui; eu n-a[ fi izbutit niciodat\. {tiu c\ a fost foarte mult ajutat de Gallen [i mai ales de comandantul [colii, de Tchai Kai-Chek. El, Chang, a recrutat `mpreun\ cu Garin primele cadre serioase. A f\cut asta a[a cum englezii au f\cut acest ora[: de la om la om, de la curaj la curaj, solicit`nd, cer`nd `n mod imperios, oblig`ndu-l pe cel\lalt s\ ac]ioneze. Cred c\ n-a fost bucuros deloc... S\ reu[e[ti s\ le smulgi ]`ncii unor b\tr`ni chinezi ce-[i poart\ `nc\ unghia de la degetul cel mic lung\ de c`]iva centimetri... Parc\ v\d cum s-au petrecut lucrurile!... L-a ajutat mai ales faptul c\ fostul vicerege [i-a trimis pe unul dintre fii la Whampoa. {i apoi, presupun, propria-i familie... E foarte bine. {i e foarte bine, de asemenea, s\ le bagi `n cap oamenilor c\ ace[ti cade]i nu s`nt solda]i, ci slujitorii Revolu]iei. Rezultatele s-au v\zut pe 25 la Shameen. N-au fost prea str\lucite... Fiindc\ n-au cucerit cartierul Shameen? Crezi c\ voiau s\-l cucereasc\? Ai informa]ii serioase `n privin]a asta? O s\ le cau]i acolo. Cred c\ atacul `l viza mai ales pe Tcheng Dai. Cred c\ e din ce `n ce mai necesar s\ fie pus `n fa]a unui fapt `mplinit. R\m`ne totu[i de v\zut. Sigur este c\ atunci c`nd mitraliorii au `nceput s\ trag\ asupra oamenilor no[tri, mul]imea a luat-o la fug\, ca de obicei, dar vreo cincizeci de tipi i-au `nfruntat; to]i erau cade]i. Au fost g\si]i apoi la treizeci de metri mai `ncolo secera]i de gloan]e, bine`n]eles. Cred c\ nu m\ `n[el c`nd spun c\ s-a schimbat ceva `n China `n acea zi. De ce crezi c\ atacul asupra cartierului Shameen a fost, de fapt, `ndreptat `mpotriva lui Tcheng Dai? Am spus poate. Am impresia c\ rela]iile noastre nu mai s`nt foarte bune [i mi-am pierdut `ncrederea `n prietenul s\u, guvernatorul Wu-Hon-Min. Grard era nelini[tit... A r\mas la fel de popular? S-ar p\rea c\ popularitatea i-a sc\zut foarte mult `n ultima vreme...

38

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

39

Dar ce func]ie are? Nu are nici o func]ie `n stat. Dar este [eful numeroaselor societ\]i secrete care alc\tuiesc cea mai mare parte a aripei de dreapta din Gomindan... Dragul meu, c`nd Ghandi, care nu avea nici o func]ie, a ordonat Hartalul, c`nd le-a spus hindu[ilor s\ fac\ grev\ prima oar\! , ei [i-au p\r\sit cu to]ii munca, de[i sosea prin]ul de Walles, [i prin]ul a trecut prin Calcutta ca printr-o [coal\ de surdomu]i. Dup\ aceea, mul]i au murit de foame. {i totu[i... Aici, valorile morale s`nt tot at`t de adev\rate, tot at`t de sigure ca aceast\ mas\ sau ca acest fotoliu... Dar Ghandi e un sf`nt. Se poate, dar ei nu [tiau asta. Gandhi este un mit, iat\ adev\rul. Ca [i Tcheng Dai. Asemenea oameni nu trebuie c\uta]i `n Europa... {i guvernul? De la Canton? Da. E un fel de balansoar care oscileaz\, str\duindu-se s\ nu cad\, `ntre Garin [i Borodin, pe de o parte, ce controleaz\ poli]ia [i sindicatele, [i Tcheng Dai, pe de alt\ parte, care nu controleaz\ nimic, dar exist\ totu[i... Dragul meu, e anarhie atunci c`nd guvernul este slab, nu c`nd nu exist\ guvern. {i, de altfel, totdeauna exist\ un guvern; atunci c`nd nu func]ioneaz\ cum trebuie, apar mai multe, asta-i tot. Garin vrea s\ oblige acest guvern s\ mearg\ p`n\ la cap\t, silindu-l s\ promulge decretul \la afurisit. Hong Kong-ul f\r\ vase care s\ fac\ escal\ aici, Hong Kong-ul interzis vaselor ce se duc `n China nu-i dec`t un port falimentar, care nu mai face nici c`t o ceap\ degerat\! G`nde[te-te: c`nd a fost vorba de a[a ceva, au cerut pe dat\ cu to]ii ca armata s\ intervin\ aici. Dac\ izbute[te, Garin poate fi felicitat. Dar e greu... E foarte greu... De ce? Greu de spus. ~n]elegi, guvernul ar vrea s\ existe al\turi de noi, chiar peste noi, dac\ s-ar putea; se teme c\ va fi `nghi]it dac\ ne urmeaz\ prea mult fie de englezi, fie chiar de noi.

Dac\ b\t\lia nu s-ar duce dec`t `mpotriva ora[ului Hong Kong! Dar mai s`nt [i toate ]inuturile din interior! Ei sper\ s\ ne `nfr`ng\ prin ceea ce se `nt`mpl\ acolo... Toate astea trebuie v\zute mai cu de-am\nuntul. Bem rachiul de ment\ din paharele `nalte. T\cerea tropical\, at`t de pre]ioas\, nu e tulburat\ nici m\car de zgomotul unui ventilator. E o t\cere pe care n-o mai `ntrerup strig\tele melodioase ale negustorilor ambulan]i, petardele chineze[ti, ciripitul p\s\rilor, ]`r`itul greierilor. O adiere u[oar\ venit\ dinspre golf mi[c\ molatic rogojinile sp`nzurate la ferestre, descoper\ un triunghi de zid alb n\p\dit de [op`rle adormite [i aduce mireasma de gudron `ncins a drumului; uneori, singuratic, sunetul unei sirene `ndep\rtate urc\, `n\bu[it, dinspre mare... Aproape de ora cinci, vizibil obosit, sose[te Klein, care se tr`nte[te pe dat\, pun`ndu-[i m`inile pe genunchi, `ntr-un fotoliu din ramuri de palmier ce sc`r]`ie sub greutatea lui. E `nalt, lat `n umeri, [i chipul lui, foarte neobi[nuit, m\ surprinde: uneori `nt`lne[ti acest tip de fizionomie `n Anglia, dar foarte rar `n Germania. Are ceva de boxer, de buldog [i de m\celar: ochii de culoare deschis\, sub spr`ncene stufoase, nasul turtit [i buza de jos r\sfr`nt\ amenin]\tor [i prelungindu-se `n riduri groase care, pornind de la nas, ajung la b\rbie, obraji la]i [i te[i]i, g`t puternic. Pe c`nd tr\ia `n Europa, avea pielea foarte ro[ie, cu siguran]\, c\ci obrajii poart\ mici semne de cuperoz\; acum este brun\, ca aceea a tuturor europenilor. Vorbe[te mai `nt`i `n francez\, cu accentul puternic al unui german din nord, accent care `i confer\ vocii sale r\gu[ite un ton melodios, aproape belgian; foarte obosit, se exprim\ cu greutate [i cur`nd se hot\r\[te s\ vorbeasc\ nem]e[te. Din c`nd `n c`nd, Meunier rezum\ conversa]ia `n francez\: Greva general\ din Canton, menit\ s\ `nt\reasc\ puterea [efilor cu orientare de st`nga, s\ sl\beasc\ puterea modera]ilor [i, totodat\, s\ loveasc\, chiar la Canton, `n boga]ii negustori ce se opun Gomindanului [i care fac comer] cu englezii [i, prin ei, `n principala surs\ de bog\]ie din Hong Kong, dureaz\ de

40

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

41

cincisprezece zile; Borodin [i Garin s`nt obliga]i s\ dea de m`ncare la aproape cincizeci de mii de oameni din fondurile de grev\, adic\ din impozitele `ncasate la Canton, [i din fondurile trimise de nenum\ra]ii chinezi revolu]ionari din colonii. Ordinul de grev\ general\ din Hong Kong duc`nd la `ncetarea lucrului a mai bine de o sut\ de mii de muncitori oblig\ guvernul din Canton s\ aloce un salariu de grev\ unui num\r at`t de mare de muncitori, `nc`t fondurile destinate acestor salarii vor fi epuizate `n c`teva zile; de altfel, `nc\ de pe acum, salahorii nu mai primesc aloca]ii. Or, `n acest ora[ `n care poli]ia secret\ englez\ n-a putut distruge p`n\ acum organiza]iile cantoneze, poli]ia de strad\, alc\tuit\ din voluntari `narma]i cu mitraliere, este prea puternic\ pentru ca r\zmeri]a s\ poat\ triumfa. Violen]ele ce s-au produs `n ultimele zile n-au fost de fapt dec`t mici `nc\ier\ri. Muncitorii vor fi deci obliga]i s\ reia lucrul [i tocmai asta a[teapt\ englezii. Garin, care acum este r\spunz\tor de conducerea general\ a propagandei, `[i d\ seama, ca [i Borodin, de altfel, c`t de critic este momentul, c`t de u[or se poate pr\bu[i aceast\ grev\ colosal\, `n ciuda puterii ei, care-i umple de stupefac]ie pe to]i albii din Extremul Orient. Am`ndoi pot ac]iona doar `n calitate de consilieri [i se afl\ `n fa]a opozi]iei formale a comitetului suveran, care refuz\ s\ decreteze m\surile pe care ei contau. Tcheng Dai se folose[te, spune Klein, de `ntreaga lui influen]\ pentru a-i `mpiedica s\ ac]ioneze. Pe de alt\ parte, mi[carea anarhist\ se dezvolt\ `n modul cel mai primejdios ceea ce era u[or de prev\zut [i o serie de atentate teroriste au `nceput chiar la Canton. ~n sf`r[it, vechiul du[man al Gomindanului, generalul Tcheng Tiung-Ming (datorit\ subven]iilor oferite de englezi?) preg\te[te o nou\ armat\ ce se `ndreapt\ spre ora[. * Vaporul nostru a pornit la drum. Nu mai v\d acum din insul\ dec`t o vag\ pat\ str\puns\ de nenum\rate lumini]e, care se mic[oreaz\ treptat, devenind tot mai neagr\ sub cerul vl\guit. Imensele panouri publicitare domin\ case-

le. Reclam\ f\cut\ de marile societ\]i engleze care, `nc\ de acum o lun\, st\p`neau ora[ul prin toate acele globuri aprinse. Devenind mult prea costisitoare, lumina electric\ nu le mai `nsufle]e[te, iar culorile `n care s`nt pictate dispar `n cenu[iul serii. O cotitur\ brusc\ le `nlocuie[te dintr-o dat\ prin pov`rni[ul gola[ al malului chinezesc, argilos [i n\p\dit de o iarb\ scurt\, ce dispare `n noaptea str\b\tut\ de ]`n]ari, ca [i acum trei mii de ani. {i `ntunericul `nlocuie[te aceast\ insul\ minat\ de inteligente [i minuscule molu[te ce las\ neatins\ `nf\]i[area imperial\, dar nu-i mai `ng\duie s\ `nal]e pe cer dec`t mari semne negre, simboluri apuse ale bog\]iilor sale. * T\cere. T\cere absolut\ [i stele. Pu]in mai jos, trec jonci purtate de curentul pe care urc\m: f\r\ sunet, f\r\ chip. Nu mai e nimic p\m`ntean `n mun]ii nedeslu[i]i care ne `nconjoar\, `n apa care nu vuie[te [i nici nu clipoce[te, `n fluviul mort care se afund\ `n noapte precum un orb; nu mai e nimic omenesc `n b\rcile `nt`lnite de noi, poate doar lanternele, care lucesc at`t de slab `n spate, `nc`t abia dac\ se mai reflect\ `n ap\... ... Mirosul nu-i acela[i... E noapte de-a binelea. Klein se afl\ al\turi de mine. Vorbe[te `n francez\, aproape `n [oapt\: Nu-i acela[i... Ai c\l\torit vreodat\ noaptea pe r`uri? ~n Europa, bine`n]eles. Da... C`t de diferit e totul, nu-i a[a? T\cerea nop]ii, la noi, este pacea... Aici parc\ a[tep]i s\ se trag\ cu mitraliera, nu-i a[a? E adev\rat. E o noapte de armisti]iu; sim]i c\ t\cerea e plin\ de arme. Klein `mi arat\ ni[te lumini tremur\toare, aproape imperceptibile: S`nt ai no[tri... Vorbe[te tot `n [oapt\, pe un ton confiden]ial. Nu se z\re[te nimic pe aici; totul e stins... Ia te uit\! Pe banc\. La vedere.

42

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

43

~nd\r\tul nostru, pe punte, vreo zece tineri, ale c\ror companii au sucursale la Shameen [i care se duc s\-i ajute pe voluntari, a[eza]i roat\ `n jurul a dou\ tinere femei trimise, se zice, de un ziar (sau de Siguran]\?...), se `ntrec `n a spune anecdote: ... A cerut de la Moscova un sicriu de cristal care s\ semene cu cel al lui Lenin, dar ru[ii i-au trimis unul de sticl\... (e vorba, f\r\ `ndoial\, de Sun Iat-Sen). Alt\dat\... Klein ridic\ din umeri: |[tia s`nt doar idio]i... ~[i pune m`na pe bra]ul meu [i m\ prive[te: ~n timpul Comunei din Paris, este arestat un bog\ta[. Acesta strig\: Domnilor, dar eu n-am f\cut niciodat\ politic\! P\i tocmai asta-i! `i r\spunde un tip cu bun-sim]. {i-i sparge capul. Adic\? Nu trebuie s\ sufere `ntotdeauna aceia[i oameni. ~mi amintesc de o s\rb\toare de alt\dat\, c`nd m\ uitam la ni[te... fiin]e care sem\nau cu acestea. Ah! nu-i nevoie dec`t de c`teva gloan]e de revolver ca s\ nimice[ti acest... nu [tiu cum s\ spun, acest... sur`s, da, da! Toate aceste mutre ale unor indivizi care au avut `ntotdeauna ce s\ m\n`nce! Da, s\-i faci pe oamenii \[tia s\ [tie c\ exist\ ceva care se nume[te via]a unui om! E rar, Ein Mensch... un om, un om adev\rat! Nu-i r\spund. ~mi vorbe[te din simpatie sau doar pentru c\ simte nevoia s-o fac\? Vocea lui e r\gu[it\ [i spart\, iar b`z`itul ]`n]arilor `i accentueaz\ asprimea. M`inile `i tremur\; nu a dormit de trei zile. E pe jum\tate buimac din cauza oboselii. ~n partea din spate, desp\r]i]i de noi printr-un grilaj p\zit de cei doi solda]i hindu[i cu turbane [i cu carabinele sub bra], pasagerii chinezi joac\ diverse jocuri de noroc [i fumeaz\ `n t\cere. Klein `ntoarce capul [i prive[te barele groase ale grilajului. {tii cum suport\ ocna[ii `ncerc\rile cele mai... oribile? Sau pe cele mai umilitoare? Eu m\ g`ndeam `ntruna c\ voi otr\vi `ntregul ora[. Puteam s\ fac asta; a[ fi putut ajunge la rezervoare, dup\ ce-a[ fi fost pus `n libertate; [tiam c\ a[ fi putut s\-mi procur mari cantit\]i de cianur\... printr-un prieten... un electrician... C`nd

sufeream prea mult, m\ g`ndeam cum o s\ procedez. ~mi `nchipuiam totul cu de-am\nuntul... [i m\ sim]eam mai bine. Condamnatul, epilepticul, sifiliticul, mutilatul... s`nt altfel dec`t ceilal]i. Ei nu pot s\ accepte... Un scripete cade pe punte, [i zgomotul lui `l face s\ tresar\. Respir\ ad`nc [i continu\, pe un ton amar: ~n noaptea asta s`nt prea agitat... S`nt mort de oboseal\! R\m`ne amintirea acestor lucruri. ~n ad`ncul celei mai mari mizerii exist\ deseori un om... Ar trebui p\strat [i dup\ ce mizeria a fost `nvins\... Dar e greu... Revolu]ia, pentru ei, pentru toat\ lumea, ce reprezint\ oare? Acea Stimmung1 a Revolu]iei at`t de important\! ce reprezint\ oare? O s\-]i r\spund: nimeni nu [tie. Mai `nt`i, pentru c\ e prea mult\ mizerie, nu-i vorba numai de lipsa de bani, ci... de faptul c\ exist\ to]i ace[ti oameni boga]i care tr\iesc [i to]i ceilal]i, care nu tr\iesc... Vocea lui denot\ hot\r`re; se sprijin\ cu am`ndou\ coatele de parapetul cald `nc\ [i accentueaz\ sf`r[itul frazei printr-o mi[care a umerilor lui la]i, care zv`cnesc precum un pumn care ar lovi: Aici totul e altfel! C`nd voluntarii negustori au vrut s\ impun\ din nou vechea stare, cartierul lor a ars timp de trei zile. Femeile alergau ca ni[te pinguini, cu picioarele lor... Se opre[te pentru o clip\, cu privirea pierdut\. Apoi spune: {i toate astea s`nt la fel de idioate... Mor]ii, cei de la Mnchen, cei de la Odessa... Mul]i al]ii... La fel de idioate... Pronun]\ idioate cu dezgust. S`nt aici, ca ni[te zmei sau ca `n poze. Nu-i tragic, nu... E idiot... Mai ales c`nd au must\]i. Trebuie s\-]i spui de mai multe ori c\ s`nt oameni `n carne [i oase, uci[i de-adev\ratelea... {i tot nu-]i vine s\ crezi... Tace din nou, cu `ntregul trup pr\bu[it parc\ peste parapet. }`n]arii [i celelalte insecte se `nmul]esc `n jurul luminilor `nce]o[ate de pe punte. Nu vedem, dar ghicim malurile [i fluviul din umbr\ pe1 Stimmung (f.) (`n germ.) atmosfer\. (n.red.)

44

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

45

care nu sc`nteiaz\ dec`t reflexele becurilor electrice, lipite de vapor. Ici-colo, forme `nalte pun pete nedeslu[ite pe cerul nocturn s`nt poate n\voadele pescarilor... Klein? Was? Ce? De ce nu te culci? S`nt prea obosit. Jos e prea cald... Caut un [ezlong [i-l `ntind l`ng\ el. Se lunge[te `ncet, f\r\ s\ spun\ vreun cuv`nt, `[i las\ capul pe um\r [i `ncremene[te a[a, cuprins de somn, abrutizat. Toat\ lumea s-a culcat, `n afar\ de ofi]erul de cart, de santinelele hinduse [i de mine; chinezii, de cealalt\ parte a grilajului, pe cuferele lor, albii pe [ezlonguri sau `n cabine. Atunci nu mai auzi, c`nd `nceteaz\ vacarmul ma[inilor, dec`t sfor\ituri [i tusea nesf`r[it\ a unui b\tr`n chinez ce nu suport\ mirosul bastona[elor de t\m`ie pe care servitorii le-au aprins peste tot pentru a alunga ]`n]arii. * M\ refugiez `n cabina mea. Dar m\ urm\re[te insomnia: migren\, oboseal\, frisoane... M\ sp\l pe fa]\ cu mult\ ap\ (nu f\r\ greutate robinetele s`nt minuscule), dau drumul ventilatorului, deschid hubloul. A[ezat pe marginea cu[etei, descump\nit, scot din buzunare una c`te una tot felul de h`rtii. Reclame la medicamente tropicale, vechi scrisori, foi albe de h`rtie `mpodobite cu micul drapel tricolor al Mesageriilor Maritime... Rup totul `n buc\]ele, cu meticulozitatea unui om beat, [i le arunc `n ap\, prin hublou. ~n alt buzunar: vechi scrisori de la cel pe care ei `l numesc Garin. N-am vrut s\ le las `n valiz\ din pruden]\... {i asta ce-i? E lista h`rtiilor pe care mi le-a `ncredin]at Meunier. S\ vedem. S`nt multe lucruri aici... Dar iat\ dou\ pe care Meunier le-a notat separat chiar pe list\. Primul este copia unei note alc\tuite de Intelligence Service cu privire la Tcheng Dai, cu adnot\rile agen]ilor no[tri. Cea de-a doua este o copie dup\ o fi[\ a Siguran]ei din Hong Kong, care se refer\ la Garin.

Dup\ ce `nchid u[a cu cheia [i trag z\vorul, scot din buzunarul c\m\[ii plicul cel mare pe care mi l-a dat Meunier. H`rtia pe care o caut e ultima. E un text lung [i cifrat. ~n partea de sus, pe prima pagin\: urgent. De altfel, cifrul se afl\ tot aici. ~mpins de curiozitate [i chiar de un fel de nelini[te, `ncep s\ traduc. Ce a devenit ast\zi acest om cu care am fost prieten ani [i ani de zile? Nu l-am mai v\zut de cinci ani. Pe parcursul acestei c\l\torii am fost silit s\ mi-l amintesc `n fiecare zi, fie c\ mi se vorbea de el, fie c\ ac]iunile sale erau pomenite `n telegramele pe care le primeam... Mi-l `nchipui, a[a cum l-am v\zut la Marsilia cu prilejul ultimei noastre `ntrevederi, dar cu un chip alc\tuit din `mbinarea chipurilor sale succesive: ochi mari, cenu[ii, severi, aproape f\r\ gene, nas sub]ire [i u[or arcuit (mama sa era evreic\) [i, mai ales, s\pate `n obraji, acele dou\ riduri fine [i nete de la col]urile c\zute ale buzelor sub]iri, amintind de busturile romane. Nu aceste tr\s\turi, ascu]ite [i totodat\ bine marcate, `nsufle]esc acest chip, ci buzele rigide, buzele str`nse, controlate de mi[c\rile maxilarului puternic: gura energic\, nervoas\... ~n starea de oboseal\ `n care m\ aflu, frazele pe care le traduc cu `ncetineal\ `mi ordoneaz\ amintirile, care se regrupeaz\ treptat. Vocea domin\ totul. ~n noaptea asta s`nt asemenea unui be]iv ce-[i urm\re[te visul... Pierre Garin, zis Garin sau Harin. N\scut la Geneva, la 5 noiembrie 1892, din Maurice Garin, cet\]ean elve]ian, [i din Sophia Alexandrovna Mirsky, rusoaic\, so]ia lui. S-a n\scut de fapt `n 1894... Oare a `mb\tr`nit?... Anarhist militant. Condamnat pentru complicitate `ntr-un proces anarhist, la Paris, `n 1914. Nu. N-a fost niciodat\ un anarhist militant. ~n 1914, la dou\zeci de ani `nc\ sub influen]a studiilor literare pe care tocmai le terminase [i din care nu-i mai r\m`nea dec`t revela]ia unor mari existen]e opuse (Ce alte c\r]i merit\ s\ fie scrise `n afar\ de Memorii?) , era indiferent fa]\ de orice sistem [i hot\r`t s\-l aleag\ pe cel pe care i-l vor impune `mprejur\rile. C\uta printre

46

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

47

anarhi[tii [i sociali[tii extremi[ti, `n ciuda agen]ilor de poli]ie pe care [tia c\-i `nt`lne[te, infiltra]i printre primii, speran]a unor vremuri tulburi. L-am auzit de mai multe ori, c`nd se `ntorcea de la vreo [edin]\ (unde cu c`t\ ingenuitate! se ducea purt`nd pe cap o [apc\ Barclay), vorbind cu o ironie dispre]uitoare despre oamenii pe care-i v\zuse [i care pretindeau c\ ac]ioneaz\ pentru fericirea umanit\]ii. Cretinii \[tia vor s\ aib\ dreptate. ~n cazul de fa]\, orice mod de a avea dreptate nu-i dec`t o parodie, `n afar\ de utilizarea cea mai eficace a for]ei de care dispui. Ideea plutea pe atunci `n aer [i se potrivea de minune cu jocul imagina]iei sale obsedate de Saint-Just. Toat\ lumea `l credea ambi]ios. Real\ este doar ambi]ia de care cel posedat ia cuno[tin]\ sub forma unor fapte ce trebuie `ndeplinite; nu era `nc\ `n stare s\ doreasc\ succesive cuceriri, s\ le preg\teasc\, s\-[i confunde via]a cu ele; nici caracterul [i nici inteligen]a nu-i erau capabile de combina]iile necesare. Dar sim]ea `n el, tenace, constant\, nevoia de putere. Nu at`t sufletul te face [ef, c`t cucerirea, `mi spusese `ntr-o bun\ zi. {i ad\ugase, cu ironie: Din nefericire! Iar c`teva zile mai t`rziu (citea pe atunci Memorialul): {i mai ales cucerirea men]ine sufletul [efului. Napoleon, pe insula Sf`nta Elena, ajunge s\ spun\: Ce roman a fost via]a mea!... P`n\ [i geniul se degradeaz\... {tia c\ voca]ia ce-l m`n\ nu-i cea care str\luce[te o clip\, printre multe altele, `n mintea adolescentului, de vreme ce el renun]a din start la via]a lui, accept`nd toate riscurile implicate de ea. De la putere nu dorea nici bani, nici considera]ie, nici respect; nu o voia dec`t pe ea. C`nd, st\p`nit din nou de o nevoie copil\reasc\ de reverie, visa la ea, o f\cea aproape fizic, f\r\ s\ se lase leg\nat de pove[ti, cu un fel de crispare, de for]\ `ncordat\, de a[teptare. Imaginea ridicol\ a unui animal ghemuit, gata s\ ]`[neasc\, `l obseda. {i ajungea s\ vad\ `n exercitarea puterii o u[urare, o izb\vire parc\.

Voia s\ se joace pe sine. Curajos, [tia c\ orice pierdere este limitat\ prin moarte, de care, at`t de t`n\r fiind, `i p\sa prea pu]in; c`t prive[te c`[tigul posibil, nu [i-l imagina `nc\ sub o form\ precis\. Treptat, speran]elor nedeslu[ite ale adolescen]ei li se substituia o voin]\ lucid\, care nu domina `nc\ acest caracter, al c\rui semn r\m`nea violen]a, acea violen]\ care, la dou\zeci de ani, se `ntemeia doar pe cunoa[terea abstract\. Dar cur`nd avea s\ intre `n contact cu via]a. ~n mod brutal. ~ntr-o diminea]\, la Lausanne, primii o scrisoare prin care unul dintre camarazii no[tri m\ informa c\ Pierre fusese acuzat de pruncucidere `ntr-un proces de avort; [i, dou\ zile mai t`rziu, o scrisoare de la el, `n care am g\sit c`teva am\nunte. De[i propaganda `n favoarea malthusianismului era activ\ `n societ\]ile anarhiste, moa[ele care voiau s\ provoace avorturi din proprie convingere erau rare, [i atunci intervenea un compromis; ele provocau avortul `n numele cauzei, dar cereau s\ fie pl\tite. De mai multe ori Pierre donase, pe jum\tate din convingere, pe jum\tate din vanitate, sumele pe care nu le-ar fi putut pl\ti tinerele femei s\race. El dispunea de averea pe care o mo[tenise de la maic\-sa, ceea ce nu-i declarat `n raportul poli]iei; se [tia c\ era de ajuns s\ i te adresezi, [i era deseori solicitat. ~n urma unui denun], au fost arestate mai multe moa[e, iar el a fost pus sub urm\rire pentru complicitate. Primul sentiment a fost de uimire. Nu ignora caracterul ilegal al faptelor sale, dar `l descump\ni grotescul unei judec\]i `n fa]a Cur]ii cu juri, aplicat unor asemenea fapte. De altfel, nu izbutea s\-[i dea seama cam `n ce consta acea judecat\. ~l vedeam pe atunci deseori, c\ci `n timpul procesului fusese l\sat `n libertate. Confrunt\rile erau pentru el lipsite de orice interes: nu nega nimic. Instruc]ia, condus\ cu grab\ de un judec\tor indiferent [i mai ales preocupat s\ reduc\ faptele la un fel de alegorie juridic\, i se p\rea o lupt\ de o dialectic\ mediocr\ `mpotriva unui automat. ~ntr-o zi, `i spuse acestui judec\tor, r\spunz`ndu-i la o `ntrebare: Ce importan]\ are asta?

48

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

49

O! `i r\spunse judec\torul, are importan]\, `n vederea aplic\rii pedepsei... Aceste vorbe `l tulburar\; ideea unei condamn\ri reale i se impunea pentru prima oar\. {i, de[i era curajos [i-i dispre]uia pe cei care trebuiau s\-l judece, se str\dui s\ apeleze la cei care puteau interveni `n favoaea lui nu suporta g`ndul c\-[i joac\ via]a pe aceast\ carte murdar\ [i ridicol\, pe care nu el o alesese. Fiind re]inut la Lausanne, n-am putut asista la dezbateri. * Pe toat\ durata procesului, avu impresia c\ asist\ la un spectacol ireal; nu era un vis, ci o comedie stranie, oarecum josnic\ [i cu totul n\stru[nic\. Doar teatrul poate crea o asemenea impresie de conven]ional. Textul jur\m`ntului cerut de jura]i, citit de pre[edinte cu o voce de institutor obosit, `l surprinse prin efectul pe care `l avu asupra celor doisprezece negustori placizi, dintr-o dat\ vizibil emo]iona]i [i dornici s\ fie drep]i, s\ nu se `n[ele [i preg\tindu-se s\ judece c`t mai corect. Nu-i tulbura nici o clip\ g`ndul c\ s-ar fi putut ca ei s\ nu `n]eleag\ nimic din faptele pe care urmau s\ le judece. Siguran]a cu care anumi]i martori `[i sus]ineau depozi]ia, ezitarea celorlal]i, atitudinea pre[edintelui c`nd punea `ntreb\ri (asem\n\toare cu cea a unui tehnician ce se afl\ `ntr-o adunare de ignoran]i), ostilitatea cu care le vorbea unora dintre martorii ap\r\rii, totul `i ar\ta lui Pierre c`t de ne`nsemnat era raportul dintre faptele `n cauz\ [i aceast\ ceremonie. La `nceput fu c`t se poate de interesat `l pasiona jocul ap\r\rii. Dar obosi repede [i, `n timp ce erau audia]i ultimii martori, se g`ndea, sur`z`nd: Este evident c\ a judeca `nseamn\ a nu `n]elege, c\ci dac\ `n]elegi, nu mai po]i judeca. Iar str\daniile pre[edintelui [i ale procurorului de a `ncadra evenimentele `n no]iunea comun\ [i familiar\ jura]ilor, de crim\, `i p\rur\ at`t de caraghioase, `nc`t la un moment dat `ncepu s\ r`d\. Dar justi]ia, `n aceast\ sal\, era at`t de puternic\, magistra]ii, jandarmii, mul]imea erau at`t de uni]i `ntr-unul [i acela[i sentiment,

`nc`t indignarea nu-[i avea locul aici. Uit`nd s\ mai r`d\, Pierre sim]i acea neputin]\ dureroas\, acel dispre] [i acel dezgust pe care le ai `n fa]a unei mul]imi fanatice, `n fa]a tuturor marilor manifest\ri ale absurdit\]ii omene[ti. ~l irita rolul s\u de personaj ne`nsemnat. Avea impresia c\ devenise un simplu figurant, `mpins, din cine [tie ce necesitate, `ntr-o dram\ cu o psihologie cu des\v`r[ire fals\, acceptat\ de un public stupid; `ngre]o[at, exasperat, pierz`ndu-[i p`n\ [i dorin]a de a spune acestor oameni c\ se `n[elau, a[tepta cu resemnat\ ner\bdare sf`r[itul piesei, ce avea s\-l izb\veasc\ de corvoad\. Numai atunci c`nd se afla singur `n celula sa (unde fusese `ncarcerat cu dou\ zile `nainte de proces), `ncepea s\ `n]eleag\ caracteristica acelor dezbateri. Doar acolo `n]elegea c\ e vorba de o judecat\, c\ `n joc era libertatea lui; c\ toat\ acea comedie zadarnic\ se putea termina cu teribila condamnare, pentru un timp nedeterminat, la o via]\ umilitoare [i larvar\. ~nchisoarea `l speria mai pu]in de c`nd o cuno[tea; dar perspectiva de a petrece aici ani mul]i, chiar dac\ uneori spera c\ soarta `i va fi `ntruc`tva `ndulcit\ de vreo favoare, trezea `n el o nelini[te cu at`t mai cr`ncen\, cu c`t se sim]ea mai dezarmat. Condamnat la [ase luni de `nchisoare. Dar s\ nu exager\m. Am aflat cur`nd, dintr-o telegram\ trimis\ de Pierre, c\ i se acordase suspendarea pedepsei. Iat\ scrisoarea pe care mi-a expediat-o:Nu cred c\ societatea este rea, adic\ susceptibil\ de a fi `mbun\t\]it\; cred mai cur`nd c\ este absurd\. Ceea ce-i cu totul altceva, [i, dac\ am f\cut tot ce mi-a stat `n putin]\ pentru a fi achitat de aceste fiin]e abrutizate sau, cel pu]in, pentru a r\m`ne liber, `nseamn\ c\ destinul meu nu poate accepta `nchisoarea pentru acest motiv grotesc. Absurd\. Nu vreau nicidecum s\ spun ira]ional\. Nu vreau s\ transform aceast\ societate. M\ simt atins nu de absen]a justi]iei, ci de ceva mult mai profund: de imposibilitatea de a adera la o form\ social\, oricare ar fi ea. S`nt asocial a[a cum s`nt ateu [i `n acela[i

50

ANDR MALRAUXmod. Toate acestea n-ar avea nici o importan]\ dac\ a[ fi un b\rbat studios; dar [tiu c\ de-a lungul `ntregii mele existen]e voi reg\si al\turi de mine ordinea social\ [i c\ nu voi putea niciodat\ s-o accept f\r\ s\ renun] la tot ceea ce s`nt eu.

CUCERITORII

51

{i, la pu]in timp dup\ aceea:Exist\ o pasiune mai profund\ dec`t celelalte, o pasiune pentru care obiectele ce trebuie cucerite nu mai reprezint\ nimic. O pasiune cu totul dezn\d\jduit\ un sprijin dintre cele mai puternice `n slujba for]ei.

Trimis `n Legiunea Str\in\ a armatei franceze `n august 1914, dezerteaz\ la sf`r[itul anului 1915. E fals. Nu a fost trimis `n Legiunea Str\in\, ci s-a `nrolat el `nsu[i. I se p\ruse de neconceput s\ asiste la r\zboi doar ca spectator. Originea conflictului, `ndep\rtat\, `i era indiferent\. Intrarea trupelor germane `n Belgia i se p\ru c\ demonstra un sens ra]ional al r\zboiului; [i alese Legiunea Str\in\ doar pentru c\ `n ea se putea intra cu u[urin]\. Se a[teptase ca r\zboiul s\ `nsemne lupt\; d\du `ns\ peste imobilitatea a milioane de oameni ce r\m`neau pasivi `n marele vacarm. Avu mult\ vreme inten]ia de a p\r\si armata; ea deveni hot\r`re `n ziua c`nd li se `mp\r]ir\ noi arme, pentru cur\]area tran[eelor. P`n\ atunci, legionarii primiser\, `n ocazii asem\n\toare, pumnale scurte, care `nc\ mai sem\nau cu ni[te arme de r\zboi; dar `n acea zi li se d\dur\ cu]ite: noi, cu m`ner de lemn maro, cu lama lat\, ele sem\nau, sc`rbos [i teribil, cu obi[nuitele cu]ite de buc\t\rie... Nu [tiu cum izbuti s\ plece [i s\ ajung\ `n Elve]ia; dar de data asta ac]ion\ cu mare pruden]\, c\ci fu dat disp\rut. (Iat\ de ce m\ mir\ c\ nota englez\ vorbe[te de dezertare. Este adev\rat c\ ast\zi el nu mai are nici un motiv s-o ]in\ secret\...) ~[i pierde vremea `n diferite specula]ii financiare. Totdeauna a fost un juc\tor.

Conduce la Zrich, profit`nd de faptul c\ [tie mai multe limbi str\ine, o editur\ care public\ texte pacifiste. Se afl\ `n leg\tur\ cu revolu]ionari ru[i. Fiu al unui elve]ian [i al unei rusoaice, vorbea curent germana, franceza, rusa, precum [i engleza, pe care o `nv\]ase la colegiu. Nu a condus nici o editur\, ci serviciul de traduceri al unei societ\]i care nu edita numai texte pacifiste. Avu prilejul, dup\ cum spune [i raportul poli]iei, s\ frecventeze c`]iva tineri din grupul bol[evic. ~n]elese repede c\ de data asta avea de-a face nu cu predicatori, ci cu tehnicieni. Grupul nu era foarte primitor doar amintirea procesului s\u, care nu fusese `nc\ uitat `n acest mediu, `i `ng\duise s\ p\trund\; dar, nefiind legat de ac]iunea acelui grup (nu voise s\ devin\ membru de partid, [tiind c\ nu va putea suporta disciplina ce-i va fi impus\ [i necrez`nd `ntr-o revolu]ie apropiat\), nu avu cu membrii s\i dec`t rela]ii de camaraderie. Tinerii `l interesau mai mult dec`t conduc\torii, pe care nu-i cuno[tea dec`t din discursuri rostite pe un ton de conversa]ie, `n mici cafenele cu pere]ii afuma]i, `n fa]a a vreo dou\zeci de tovar\[i pr\bu[i]i peste mese [i ale c\ror chipuri exprimau cea mai mare aten]ie. Nu-l v\zu niciodat\ pe Lenin. De[i tehnica [i gustul insurec]iei `l seduceau, vocabularul doctrinar [i, mai ales, dogmatismul acestor bol[evici `l exasperau. Adev\rul este c\ el era dintre cei pentru care spiritul revolu]ionar nu se poate na[te dec`t din revolu]ia care `ncepe [i pentru care revolu]ia este, `nainte de orice, o stare de lucruri. C`nd avu loc Revolu]ia Rus\, fu cuprins de cea mai profund\ uimire. Unul c`te unul, camarazii s\i p\r\sir\ ora[ul Zrich, f\g\duindu-i c\-l vor ajuta s\ vin\ `n Rusia. I se p\rea c\ e nu numai necesar, dar [i just s\ se duc\ acolo; [i, de fiecare dat\ c`nd unul dintre membrii grupului pleca, `l `ntov\r\[ea la gar\, f\r\ invidie, dar cu sentimentul obscur c\ este spoliat. ~nc\ din zilele Revolu]iei din Octombrie, `[i dori cu patim\ s\ c\l\toreasc\ `n Rusia; trimise scrisori, dar [efii partidului aveau ceva mai bun de f\cut dec`t s\ r\spund\ unor epistole sosite din Elve]ia [i s\ cheme diletan]i. Asta `l f\cea s\ sufere, cufund`ndu-l `ntr-o m`nie trist\; `mi scria:

52

ANDR MALRAUXAm v\zut oameni p\tima[i, oameni poseda]i de o idee, oameni lega]i de copiii lor, de banii lor, de amantele lor, chiar de speran]a lor, tot a[a cum s`nt lega]i de propriul trup; intoxica]i, obseda]i, uit`nd totul, ap\r`ndu-[i obiectul pasiunii sau alerg`nd dup\ el!... Dac\ a[ afirma c\ vreau un milion, s-ar crede c\ s`nt un om invidios; dac\ a[ spune c\ vreau o sut\ de milioane, s-ar spune c\ alerg dup\ o himer\, dar c\ s`nt, poate, foarte puternic; iar dac\ spun c\-mi socotesc tinere]ea o carte pe care joc, to]i par a m\ lua drept un nefericit vizionar. {i eu joc acest joc, crede-m\, a[a cum un biet individ poate juca, la Monte Carlo, partida dup\ care, dac\ va pierde, se va sinucide. Dac\ a[ putea, a[ tri[a. S\ ai o inim\, o inim\ de b\rbat, [i s\ nu-]i dai seama c\-i explici asta unei femei c\reia pu]in `i pas\, e lucru foarte normal: `n privin]a aceasta te po]i oric`nd `n[ela. Dar n-ai voie s\ te `n[eli c`nd joci jocul vie]ii; s-ar p\rea c\ e simplu [i c\ a-]i fixa cu hot\r`re g`ndul asupra propriului destin e mai pu]in `n]elept dec`t a ]i-l fixa pe grijile zilnice, pe speran]ele sau visele tale... Voi [ti s\-mi conduc c\utarea; totul e s\ reg\sesc pre]ul primei treceri, pe care l-am irosit ca un imbecil!...

CUCERITORIIDac\ e[ti hot\r`t s\ p\r\se[ti Europa, spune-mi. Pot s\ te aduc aici; cu opt sute de dolari pe lun\.

53

Este trimis la Canton, la sf`r[itul anului 1918, de Interna]ionala comunist\. Ce idio]enie! ~l cunoscuse `n liceu pe unul dintre colegii mei, Lambert, mult mai v`rstnic dec`t noi, ai c\rui p\rin]i, func]ionari francezi, fuseser\ prietenii p\rin]ilor mei, pe c`nd erau comercian]i la Hai Phong. Ca aproape to]i copiii europeni din acest ora[, Lambert fusese crescut de o doic\ originar\ din Canton [i, la fel ca mine, vorbea acest dialect. Plecase din nou la Tonkin la `nceputul anului 1914. Sc`rbit de via]a colonial\, se dusese `n China, unde devenise unul dintre colaboratorii lui Sun Iat-Sen, [i nu se prezentase la regimentul s\u c`nd izbucnise r\zboiul. R\m\sese `n coresponden]\ sus]inut\ cu Pierre; `i promitea de mult\ vreme c\-l va ajuta s\ vin\ la Canton. Iar Pierre, de[i nu credea foarte mult `n aceast\ promisiune, studia literele chineze[ti, oarecum descurajat. ~ntr-o bun\ zi, `n iunie 1918, primi o scrisoare de la Lambert:

~i r\spunse imediat. {i, la sf`r[itul lui noiembrie, dup\ ce armisti]iul fusese semnat, primi o nou\ scrisoare care con]inea un cec pentru o banc\ din Marsilia, valor`nd ceva mai mult dec`t pre]ul c\l\toriei. Dispuneam atunci de ceva bani. L-am `ntov\r\[it la Marsilia. Am vagabondat toat\ ziua prin ora[: atmosfer\ mediteraneean\ `n care orice munc\ pare o pl\cere, str\zi luminate de un soare palid de iarn\ [i parc\ p\tate de mantalele albastre ale solda]ilor, care n-au fost `nc\ demobiliza]i... Chipul i-a r\mas aproape acela[i: urmele r\zboiului i se v\d mai ales pe obraji, acum tra[i, crispa]i, br\zda]i de mici riduri verticale care accentueaz\ str\lucirea nemiloas\ a ochilor cenu[ii, curba buzelor sub]iri [i ad`ncimea celor dou\ zb`rcituri care le prelungesc. Mergem, de mult\ vreme, vorbind. ~l st\p`ne[te un singur sentiment: ner\bdarea. De[i o ascunde, ea i se strecoar\ `n toate gesturile, exprim`ndu-se involuntar [i `n ritmul sacadat al cuvintelor pe care le roste[te. ~n]elegi tu cu adev\rat ce `nseamn\ remu[carea? m\ `ntreab\ el dintr-o dat\. M\ opresc, buimac. Adev\rata remu[care, nu un sentiment livresc sau teatral: un sentiment `mpotriva propriului eu un eu din alt\ perioad\. Un sentiment care nu poate lua na[tere dec`t dintr-o fapt\ grav\, iar faptele grave nu se s\v`r[esc din `nt`mplare... Depinde. Nu. Pentru un b\rbat care a terminat cu experien]ele de adolescent, a suferi din pricina unei remu[c\ri nu poate s\ `nsemne dec`t a nu [ti s\ profite de o `nv\]\tur\... {i, constat`ndu-mi dintr-o dat\ surpriza: ~]i spun asta `n leg\tur\ cu ru[ii. C\ci tocmai am trecut prin fa]a unei libr\rii plin\ cu romane ruse[ti.

54

ANDR MALRAUX

CUCERITORII

55

~n tot ce scriu ace[ti romancieri ru[i exist\ un fel de imperfec]iune, iar aceast\ imperfec]iune e ceva care aduce cu remu[carea. Scriitorii \[tia au to]i defectul de a nu fi ucis pe nimeni. Personajele lor sufer\ dup\ ce au ucis, fiindc\ pentru ele lumea aproape c\ nu s-a schimbat. Spun aproape. ~n realitate `ns\ cred c\ ar vedea lumea transform`ndu-se cu totul, schimb`ndu-[i perspectivele, devenind nu lumea unui om care a s\v`r[it o crim\, ci lumea unui om care a ucis. Aceast\ lume care nu se transform\ s\ spunem nu `ndeajuns, dac\ preferi nu-i pentru mine un adev\r `n care s\ cred. Pentru un asasin nu exist\ crime, ci doar omucideri dac\ e lucid, bine`n]eles. Ideea asta ne poate duce departe... Dup\ o clip\ de t\cere, continu\: Oric`t de sc`rbit po]i fi de tine `nsu]i, nu e[ti niciodat\ at`t pe c`t spui. S\ te consacri unei mari ac]iuni, oricare ar fi ea, s\ nu o mai p\r\se[ti, s\ fii obsedat, intoxicat de ea, `nseamn\ poate... D\ din umeri [i `[i `ntrerupe fraza: P\cat c\ nu crezi `n Dumnezeu, ai fi fost un misionar admi... Ba nu! Mai `nt`i pentru c\ lucrurile pe care le numesc josnice nu m\ umilesc. Ele fac parte din om. Le accept a[a cum accept s\mi fie frig iarna. Nu vreau s\ le supun unei legi. {i n-a[ fi fost un bun misionar [i dintr-un alt motiv: nu iubesc oamenii. Nu-i iubesc nici chiar pe oamenii s\raci, pe oamenii din popor, pe cei pentru care voi lupta de fapt... ~i preferi celorlal]i, ceea ce `nseamn\ acela[i lucru. Nicidecum! Cum adic\ nicidecum? Nu-i preferi celorlal]i sau asta nu `nseamn\ acela[i lucru?... ~i prefer, dar numai pentru c\ s`nt ni[te `nvin[i. Da, `n general s`nt mai inimo[i, mai omeno[i dec`t ceilal]i: virtu]ile unor `nvin[i... Un lucru e foarte sigur: pentru burghezia din care m\ trag nu simt dec`t un dezgust plin de ur\. Dar [tiu c\ [i ceilal]i vor deveni abjec]i de `ndat\ ce vom fi triumfat `mpreun\... Dar acum avem `n comun lupta noastr\, [i asta-mi ajunge... Atunci de ce pleci?

De data asta el fu acela care se opri. E[ti idiot? M-ar mira; ]i-ai fi dat seama mai demult. Plec pentru c\ n-am chef s\ fac iar pe imbecilul `n fa]a unui tribunal, [i de data asta pentru un motiv serios. Nu m\ intereseaz\ via]a mea. Ideea asta mi-e limpede. Vreau m\ `n]elegi? o anumit\ form\ de putere; sau o ob]in, sau cu at`t mai r\u pentru mine. Cu at`t mai r\u dac\ ratezi? Dac\ ratez iau totul de la cap\t, acolo sau aiurea. Iar dac\ s`nt ucis, problema e rezolvat\. Bagajele `i fuseser\ duse la bord. Ne-am str`ns m`na cu putere, iar el s-a dus la bar, unde a `nceput s\ citeasc\, singur, c\ci nu era `nc\ ora mesei. Pe chei, c`teva tinere cer[etoare italience c`ntau, iar c`ntecele lor m\ `ntov\r\[ir\, pe c`nd m\ `ndep\rtam, dimpreun\ cu mirosul de lac al pachebotului vopsit de cur`nd. Angajat de Sun Iat-Sen cu titlul de consilier juridic [i cu o leaf\ de opt sute de dolari pe lun\; dup\ refuzul nostru de a furniza tehnicieni guvernului din Canton, `ns\rcinat cu reorganizarea [i conducerea Serviciului de Propagand\ (post pe care-l ocup\ [i acum). C`nd sosise la Canton, aflase, `ntr-adev\r, cu mare pl\cere, c\ urma s\ `ncaseze `n fiecare lun\