România Digitală - decriptarea unor provocări -

Iosif Popa, Consilier al Preşedintelui ANCOM

Agenda Digitală pentru România Bucureşti, 15 decembrie 2011

Piaţa de broadband din România:o combinaţie de 3 indicatori cu niveluri mari &

3 mici

O piaţă diferită de majoritatea pieţelor europene

Un nivel de concurenţă ridicat Penetrare foarte redusă Bazată pe infrastructură contribuţie minoră a accesului la bucla

locală (după 9 ani de reglementare) singura piaţă din UE în care accesul WBA

nu are nevoie de reglementare

Constant la ½ mediei europene cu 15% populaţie, 39% gospodării (Trim I. 2011)

Locul 22 în UE în anul aderării 2007, ultimul loc la finalul anului 2010

Viteze mari Preţuri mici Una dintre ţările cu cea mai rapidă

viteză de acces internet din lume 34 Mbps viteza medie în orele de vârf 3 din primele 10 oraşe cu cele mai

rapide viteze de acces internet din Europa

Printre cele mai competitive preţuri în Europa

10 euro/lună un pachet 3P incl. FTTH 100 mbps

3,5 euro/lună internet 3G & trafic nelimitat (primii 5 Gb cu viteză nerestricţionată)

Decalaj mare urban/rural Contribuţia mică a DSL 66% utilizator urban, 68% non.utilizator

rural 20% din populaţie trăieşte în localităţi

fără internet fix

DSL < 30% conexiuni active (media

europeană 77%)

Dinamica broadbandului fix în UE

EU-27 = 7.5%

EU-27 = 25,7%Creşterea penetrării (2010/ 2009)

Rata penetrării 2010

Sursa: Digital Agenda Scorecard, Comisia CE

Dinamica broadbandului mobil prin echipamente dedicate

Rata penetrării

Creşterea penetrării (2010/ 2009)

EU-27 = 7.24%

EU-27 = 42%

Sursa: Digital Agenda Scorecard, Comisia CE

~900.000

Fibra ajunge tot mai aproape de cetăţeni

TOTAL broadband fix 3,13 mil. linii active

88% din liniile broadband conţin segmente din fibră

50% cel puţin FTT-B

Expresia mediului concurenţial sănătos şi explicaţia vitezelor excepţionale pentru acces

internet

sursa:

Statistici ANCOM, H1 2011

Provocări pentru Agenda Digitală a României (I)

Probleme de mediu în zonele urbane dense În marile oraşe, îngroparea cablurilor aeriene decurge în ritmuri lente şi cu

întârzieri semnificative faţă de planurile originale (de exemplu Bucureşti, Cluj)

Primele rezultate notabile au apărut de abia în 2011, fără impact asupra preţurilor cu amănuntul (încă?)

Puţine stimulente pentru a investi, în majoritatea localităţilor rurale ~ 70% din necesarul de investiţii în reţele noide acces este în construcţii civile şi infrastructură pasivă comparativ cu media naţională, în rural economiile cu lucrările de construcţii civile sunt anulate de costurile mari stâlpilor puţine economii de densitate cu excepţia reţelelor mobile/wireless (de exemplu, la 12 luni după liberalizarea benzii de 900 MHz pentru utilizare 3G, un operator a acoperit 90% din populaţie cu servicii 3G)

Sursa: Modelul bottom-up al ANCOM

Investiţii directe în dezvoltarea de reţele de acces în zonele rurale

Date fiind externalităţile pozitive ale societăţii informaţionale, interesul public urmăreşte 3 arii strategice:

Capitaluri înaintea efectelor adoptării în masă,

investiţiile semnificative în extinderea reţelelor de fibră optică par mai riscante

echipamentele necesare utilizatorului final pentru a ajunge on-line necesită o investiţie care nu prea poate fi recuperată în 2 ani prin tarife mai mari pentru servicii

Productivitate conţinutul & aplicaţiile noi ale

economiei digitale vor genera productivitate în toate sectoarele & efecte de antrenare

Costul excluziunii digitale deja uriaş & în creştere exacerbează dezechilibrele teritoriale

Provocări pentru Agenda Digitală a României (II)

e-România

Neutralitatea internetului

Partajarea infrastructurilo

r

Dividendul Digital

Provocări pentru Agenda Digitală a României (III)

Cetăţenii off-line Înţelegerea motivelor invocate de cei

care nu adoptă internetul nu este facilă Frecvent sunt invocate mai multe motive Analfabetismul digital & lipsa relevanţei

se ascund cu siguranţă în spatele lui “nu am nevoie, nu utilizez”

“E prea scump” poate fi, de fapt, un indicator al veniturilor în stagnare sau în scădere

Sursa: cercetare de piaţă ANCOM, persoane fizice

De ce nu aveţi internet acasă?

DAE: 75% în 2015

Sursa: Eurostat

Utilizatori frecvenţi de internet (lunar) Când aţi utilizat ultima dată internetul?

Sursa: cercetare de piaţă ANCOM, persoane fizice

Principalele falii în adoptarea broadbanduui

% adoptatori în grupSursa datelor: Cercetare de piaţă ANCOM, persoane fizice

Teritoriu Vârsta

Educaţia Veniturile

10 clase Cel puţin facultate

Iosif POPA

Consilier al Preşedintelui ANCOM

iosif.popa@ancom.org.ro

Vă mulţumesc pentru atenţie!