29. Dezvoltarea laringeluiIncepe in ziua 26, cand pe fata anterioara a intestinului primitiv, la limita dintre regiunea branhiala si proenteron apare un sant, santul laringo-traheal. Aceste se adanceste spre anterior, intre diviziunea anterioara si cea posterioara aparand 2 plici traheo-esofagiene. Acestea cresc mult in suprafata, se unesc, formand septul traheo-esofagian. In acest mod, diviziunea anterioara devine diverticul laringo-traheal care se detaseaza de esofagul primitiv.Diverticulul laringo-traheal ramana in comunicare cu faringele primitiv la limita dintre acesta si esofagul primitiv printr-un orificiu numit glota primitiva. Odata cu dezvoltarea regiunii branhiale va lua forma unei fante in forma de T, delimitata superior de furcula( epiglota in devenire) si inferolateral de proeminente aritenoide. Acest orificiu se va numi abitus laringis(orificiu laringeal).

Originile structurilor laringeluiEndoderm- mucoasa si glandele eiMezoderm- cartilajele( formate din materiale ale arcurilor 4 si 6), fascii, ligamente, muschi30. Apariia i evoluia mugurilor pulmonariDiverticulul laringo-traheal prolifereaza caudal sub forma a doi muguri pulmonari drept si stang.Dezvoltarea acestor muguri este inegala ca volum si directie, respectiv mugurele pulmonar drept creste mai mult si se dezvolta pe un ax vertical, in timp ce mugurele pulmonar stang se dezvolta mai putin si pe un ax aproximativ orizontal din cauza tubului cardiac.In saptamana a 7-a epiteliul diverticului laringo-traheal prolifereaza=> epiteliu pluristratificat, care obtureaza uneori complet aceste cai. In mod normal, pana la sfarsitul saptamana 10 aceste epitelii devin unistratificate(pana la pavimentos) avand loc retunelizarea diverticulului si a mugurilor.Mugurele pulmonar este la originea bronhiei principale.Bronhia principala se ramifica monopodic( pe o singura directie) in bronhii secundare/lobare( 3 drept, 2 stag) , care la randul lor se ramifica dihotomic(in ramuri egale) in bronhii tertiare/segmentare( 10 la drept, 9 la stang).31. Etapa pseudoglandular n dezvoltarea aparatului respiratorSaptamanile 5-16-bronhiile se ramifica pana la generatia 14-plamanul are aspect de glanda tubuloacinara( canale+acini)-generatia 14 pierde cartilagiile ( au tesut muscular neted) si devin bronhiole TERMINALE-bronhiile si bronhiolele au in aceasta etapa lumen ingust( epiteliu cubic/ cilindric inalt)-apar glande traheale si bronsice care incep secretia unui mucus neutru ce contine substante antivirale , gen interferon, lizozim- apar celule caliciforme care secreta un mucus acid-spre sfarsitul perioadei epiteliul devine ciliat -aceasta etapa nu permite respiratia!!!32. Etapa canalicular n dezvoltarea aparatului respiratorSaptamanile 16-25-bronhiolele terminale se mai ramifica de 3-4 ori=> generatia 18-ultima generatie de bronhiole poarta numele de bronhiole RESPIRATORII-epiteliile bronhiilor si bronhiolelor se aplatizeaza=> lumenul devine mai larg- la capatul bronhiolelor respiratorii apare sacul alveolar primitiv,format din alveole cu epiteliu pavimentos turtit. In jurul acestori saci creste vascularizatia.-cilii incep sa bata sincron inspre caile superioare-spre sfarsitul etapei apare secretia de surfactant-in conditiile maturarii centrilor respiratori si cardiaci, respiratia devine posibila33. Etapa sacilor terminali n dezvoltarea aparatului respirator.Saptamanile 25-36-bronhiolele respiratorii se mai ramifica in 2-3 generatii de bronhiole si canale alveolare-distal de aceste canale, sacii alveolari devin mai mari, epiteliul alveolar fiind format din doua tipuri de celule:1. Pneumocit I-formeaza epiteliul alveolar pavimentos turtit2. Pneumocit II-secreta surfactantSurfactantul contine proteine si fosfolipide( dipalmitoillecitina) si este o substanta tensioactiva cu doua roluri:1. Impiedica colabarea/inchiderea alveolelor2. Mareste difuziunea gazelor prin bariera hematoalveolaraSecretia de surfactant creste in ultimele 2 luni, maximul fiind atins in ultimele 2 saptamani de viata intrauterina. Prezenta lui este esentiala pentru distensia alveolelor.34. Etapa alveolar n dezvoltarea aparatului respirator-dureaza de la nastere pana la 7-8 ani-bronhiolele respiratorii si canale alveolare se mai ramifica pana la generatia 24 -creste mult suprafata de schimb-membrana de schimb( bariera hematoalveolara) se subtiaza Originea structurilor:Endoderm: epiteliul alveolar pavimentos si membrana bazalaMezoderm: substanta fundamentala, endoteliul capilar, endoteliul alveolar cu membrana bazala In aceasta etapa apar:1. Pneumocite III-chemoreceptori2. Pneumocite IV- macrofage, care dupa moarte pot avea doua destinatii: Benefica- cad in saci si se elimina prin sputa Periculoasa- in sept intraalveolar=> ingrosarea acestuia si a barierei hematoalveolare in boli profesionale: silicoza,sideroza

35. Malformaii i anomalii n dezvoltarea aparatului respirator.

1. Stenoze sau artrezii ale bronhiilor la diverse nivele2. Chiste traheale=dilatatii ale peretelui in care se acumuleaza secretii=> infectii3.Fistule ->traheo-esofagiene -> bronho-esofagiene4.Aplazie unilaterala-nu se dezvolta unul din plamani5.Hipoplazie6. Dilatatii distale ale bronhiilor, bronhiole cu aspect de fagure de miere7.Mucoviscidoza(fibroza chistica)=secretia unui mucus gros, neaderent8.Boala membranelor hialine-surfactant de calitate slaba36. Apariia tubului cardiac i evoluia sa.Dezvoltarea cordului incepe in zilele 18-19 cand la nivelul mezodermului nesegmentat cefalic au loc diferentieri celulare cu doua destinatii: mezodermul cardiogen si mezenchimul septului transvers.Initial la nivelul mezodermului cardiogen apar spatii de clivaj care conflueaza=>cavitatea cardiaca primitiva. Din mezodermul cardiogen paramedian si in relatie cu splahnopleura se formeaza 2 cordoane pline=cordoane cardiace primitive. Imediat acestea capata lumen => tubi cardiaci primitivi(endocardiaci/endoteliali)In tot acest timp discul si corpul embrionar sufera procese de curbare:1. Curbare cranio-caudala sau longitudinala astfel incat mezodermul cardiogen ajunge in pozitie ventrala anterior de proenteron2. Curbare transversala- in urma careia tubii cardiaci primitivi se apropie, se unesc in sens cranio-caudal formand tubul cardiac unic primitiv.Tubul cardiac unic primitiv este la originea doar a endocardului. Din splahnopleura se diferentiaza in jurul tubului cardiac primitiv placa epimiocardica din care se dezvolta epicardul si miocardul.Intre placa miocardica si tubul cardiac primitiv se diferentiaza gelatina cardiaca din care deriva scheletul fibros al corpului.37. Regiunile tubului cardiac primitiv i evoluia lor. Tubul cardiac primitiv sufera un proces de rotatie cu 180 incat cele doua extremitati se inverseaza. In urma procesului, tubul cardiac primitiv apare format din patru parti de sus in jos: Bulbul cardiac primitiv care se continua cu doua aorte ventrale Ventricul primitiv Atriul primitiv Sinusul venos al cordului. Acesta prezinta doua coarne: drept si stang in care vin si se varsa trei vene: vena vitelina, vena ombilicala si vena cardinala comuna.Initial tubul cardiac primitic se gaseste doar cu bulbul si ventriculul in cavitatea pericardica primitiva, restul se gaseste in grosimea septului transvers. Pe suprafata tubului cardiac se remarca prezenta unor santuri: -bulbo-ventricular(stramtoarea lui Harrel) -canal atrio-ventricularTubul cardiac primitiv prezinta o crestere inegala la nivelul segmentelor lui. Partea bulbo-ventriculara creste mai mult, tubul cardiac curbandu-se in acest mod si luand forma literei U, cu convexitatea spre dreapta. In acest stadiu, tubul cardiac intra in totalitate in cavitatea pericardica.Tubul cardiac se curbeaza mai mult, atriul primitiv se apropie si tinde sa ajunga in spatele ventriculului primitiv. Tubul ia forma literei S=cord sigmoiden.In continuarea tubului cardiac isi continua modificarea de configuratie astfel incat atriul primitiv o sa ajunga in spatele bulbului primitiv si deasupra ventriculului primitiv.Sinusul venos ramane in continuarea atriului primitiv posterior de acesta. Concomitent incepe septarea cavitatilor cordului. Tubul cardiac primitiv se formeaza in zilele 21-22, la inceput prezinta contractii ineficiente de tip flux-reflux. Intre zilele 27-31 apar contractiile unidirectionale eficiente dinspre sinusul venos spre bulbul primitiv al cordului.

38. Septarea atriului primitiv i a canalului atrioventricular.

Initial atriul primitiv comunica cu ventriculul primitiv prin canalul atrio-ventricular. In dreptul acestuia anterior si posterior apar proeminente endocardice=pernute endocardice. Ele cresc si se unesc formand septul intermediar.Septul intermediar imparte canalul atrio-ventricular in doua ostii atrio-ventriculare, drept si stang, septarea atriului primitiv incepe din ziua 27 si e definitivata in ziua 31. Pe tavanul atriului primitiv apare o proeminenta endocardica care prolifereaza inferior=SEPT PRIMUM. Intre el si SEPTUL INTERMEDIAR se delimiteaza un orificu= FORAMEN PRIMUM.SEPTUL PRIMUM se uneste cu SEPTUL INTERMEDIAR. Imediar in partea superioara a septului primum se resoarbe=> FORAMEN SECUNDUM.Din tavanul jumatatii drepte a atriului primit coboara o noua proeminenta endordica= SEPTUL SECUNDUM. Acesta are forma semilunara cu marginea inferioara concava, margine care transforma foramen secundum in foramen ovale.Evolutia sinusului venos

Sinusul venos ramane in relatie cu atriul primitiv, iar in urma septarii atriului primitiv va ramane in relatie doar cu atriul drept in care se deschide printr-un orificiu sinoatrial. Cele doua coarne ale sinusului venos evolueaza diferit:1. Cornul stang involueaza din el si afluentii lui ramanand: -sinusul venos al cordului

-vena oblica a atriului stang( Marshall)

Ostiul sinoatrial este marginit de doua valve, dreapta si stanga. Acestea se unesc superior formand septul fals sau spurium, el lasa la suprafata cordului doua resturi: linia si creasta terminala, care este limita dintre cele doua parti ale atriului drept. Partea neteda sinusala are originea in sinusul venos si partea musculara=muschi pectinati cu originea in atriul primitiv.???Prin inclavarea treptata a peretelui venei cardinale comune in atriul drept se formeaza partea neteda a peretelui atrial drept, iar venele cardinale superioara si inferioara vor ajunge sa se deschida separat in atriul drept( viitoare ostii ale venelor cave superioare si inferioare).Valva stanga a ostiului sinoatrial participa la edificarea septului interatrial.Valva dreapta se fragmenteaza transformandu-se in valva venei cave inferioare( valva lui Eustachio) si valva sinusului venos coronar.In urma septarii atriului apare atriul stang odata cu dezvoltarea circulatiei pulmonare in legatura cu venele pulmonare . Initial exista o singura vena pulmonara ce se deschide in atriul stang si primeste doi afluenti care la randul lor primesc cate doua vene pulmonare drepte respectiv stangi. Treptat, peretele venos al acestor vene va fi inclus in peretele atriului stang formand partea neteda a acestuia, in ultima instanta in atriul stang deschizandu-se cate 2 vene pulmonare drepte si stangi.

39. Septarea ventriculului primitiv si bulbului cardiac. Septarea ventriculului se face concomitent cu a atriului. De pe podeaua ventriculului primitiv apare o creasta musculara acoperita de endocard care creste cu tendinta de unire cu septul intemediar. O perioada cei doi raman in comunicare printr-un ostiu interventricular( a doua cale de sunt dreapta-stanga, dinspre inima dreapta spre stanga).Ostiul interventricular in mod normal dispare prin aparitia partii membranoase a septului intermediar, parte derivata din sept intermediar si sept spiralat.Bulbul primitiv continua cranial ventriculul primitiv. Odata cu septarea acestuia are loc si divizarea bulbului primitiv astfel incat se vor forma cele mai mari doua artere de la baza cordului( aorta ascendenta si trunchiului pulmonar). Septarea acestui bulb are loc prin aparitiile unor proeminente endocardice in interiorul acestui bulb care prolifereaza/ se unesc si formeaza septul spiral. Bulbul e impartit in doua diviziuni:-anterioara- viitor bulb aortic. Septul spiral reteaza trunchiul in doua. Concomitent la baza cordului apare aparatul valvular arterial. Acesta este reprezentat initial de patru valvule, anterior , posterior, dreapta si stanga. Prin aparitia septului spiral, odata cu divizarea bulbului si aparitia celor doua artere mari este fragmentata si acest aparat valvular astfel incat trunchiul pulmonar va avea o valva formata din 3 valvule semilunare, respectiv anterior, dreapta si stanga.Aorta avea o valva aortica, formata din 3 valvule semilunare, posterioara, dreapta si stanga.

40. Malformaii i anomalii n dezvoltarea aparatului cardiovascular1. acardia2.dextrocardia- inima e in dreapta, total sau partial3.ectopia cardiaca cervicala, cu inima in regiunea cervicala, varful spre mandibula si baza in jos -cervico-toracala-in dreptul aperturii toracice superioare -sternala-defect de formare a sternului -abdominala- defect de formare a diafragmei, ajunge varful in epigastru4. defecte de sept interatrial-poate avea urmatoarele aspecte:a. orificiu interatrial mic( sub 1 cm)b.???c.absenta septului=> cord tricameral( 1 atriu, 2 ventricule)5.persistenta ostiului inteventricular-daca suntul e mare apare cianoza, oboseala, dispnee6.absenta totala a septului interventricular=> corp trilocular, necesita interventie chirurgicala7. malformatii ale aparatelor valvulare arteriale( trunchi pulmonar, aorta), aparitia stenozei8. Insuficienta arteriala inseamna un orificiu arterial mai mare decat in mod normal9.Trilogie/Tetralogie Fallot-malformatie cardiaca complexa caracterizata prin stenoza pulmonara, hipertrofie de ventricul drept, orificiul interventricular e persistent, aorta calare pe sept, dubla origine a aortei in cei doi ventriculi

41. Formarea arcurilor arteriale aortice.

Arcurile arteriale/aortice se gasesc in grosimea arcurilor branhiale, numarul lor fiind de 6. Evolutia acestor arcuri arteriale este in sensul reducerii numarului lor pe scara animala dupa cum urmeaza: la pesti evolueaza 4 arcuri arteriale, la amfibieni 2 arcuri, la pasari arcul 4 drept si la mamifere arcul 4 stang dispare.Arcurile arteriale apar in saptamanile 4-6, ele existand toate la un moment dat doar in saptamana 5. La sfarsitul saptamanii 6 arcul 1 dispare, iar arcul 6 e abia schitat.Arcurile arteriale au originea in aortele ventrale,traverseaza arcurile branhiale si se deschid posterior in aortele dorsale. Aortele dorsale dau ramuri intersegmentare. Aortele dorsale inferior de intersegmentarele 7 se unesc formand o singura aorta dorsala comuna.La om, arcurile arteriale I,II,V dispar, raman astfel doar arcurile III,IV,VI. Arcurile dorsale III-IV dispar. Aorta dorsala dreapta, inferior de intersegmentara VII dreapta se resoarbe.

42. Evoluia arcului arterial III.

Aortele ventrale dintre arcurile III si IV devin artere carotide comune. Arcurile arteriale III devin artere carotide interne; proximal, prin inmugurire acestea dau artere carotide externe( dreapta si stanga).

43. Evoluia arcului arterial IV

Din acest moment evolutia este diferita in stanga si dreapta. In stanga, aorta ventrala dintre arcurile IV si VI+arc arterial IV+aorta dorsala stg= crosa aorticaIntersegmentara VII devine artera subclavie stanga.In dreapta, aorta ventrala dreapta dintre arcurile IV si VI devine trunchi brahiocefalic.Arc arterial IV drept+aorta dorsala dreapta+ intersegmentara VII dreapta= artera subclavie

44. Evoluia arcului arterial VI.

Bulbul primitiv al cordului este septat prin aparitia septului spiral in doua diviziuni; cea anterioara devine trunchi pulmonar, cea posterioara devine aorta ascendenta.Arcurile arteriale VI raman in comunicare cu diviziunea anterioara ( trunchi pulmonara)Fiecare arc arterial VI are cate doua parti, proximala si distala, cu evolutie diferita in dreapta si in stanga.

In stanga: parte proximala=>artera pulmonara stanga Parte distala=>canal arterial=>ligament arterial postpartumLigamentul arterial face ca nervul laringeu recurent stang sa se desprinda de nervul vag pe sub crosa aortica.

In dreapta: parte proximala=>artera pulmonara dreapta Parte distala dispareIn acest mod nervul laringeu recurent drept scapa de sub arcul arterial VI ajungand sub arcul arterial IV drept( viitoarea artera subclavie dreapta).

45. Anomalii n evoluia arcurilor arteriale.

1. Dextropozitia arcului aortic( ca la pasari)2. Doua arcuri aortice( arc aortic dublu), drept si stang3. Transpozitia marilor vase- aorta in dreapta, trunchiul pulmonar in stanga4. Persistenta canalului arterial dintre trunchi si aorta5. Coarctatia de aorta- pretotala, retrototala

46. esutul nodal-dezvoltare si caractere generale

Format din celule de tip embrionar, miocite mai mici, mai bogate in sarcoplasma si cu stratii mai putin evidente.Acest tesut are doua functii:-genereaza impulsuri contractile-conduce impulsurile spre miocardul contractilOrganizat in doua moduri:-condensata, sub forma de noduli-deseminata, sub forma de fascicule si retele

47. Nodulul sino-atrial

Se gaseste in vecinatatea ostiului venei cave superioare si se prelungeste la nivelul crestei terminale.Are o lungime de 15mm , latime de 3mm si o grosime de 2 mm.Are doua parti: -superior-subepicardica -inferior-subendocardica

Este la originea frecventei batailor inimii (60-80 imp/minut in repaos). Stimulii se trnasmit la miocardul atrial cu o viteza de 1 m/s. Depolarizarea miocardului atrial se face din aproape in aproape, ca o pata de unei in apa. Unda de depolarizare ajunge astfel in nodul atrioventricular.Nodulul sinoatrial emite numarul fiziologic de impulsuri datorita unor factori:1. Datorita pozitiei in organ, in partea superioara2. Datorita vascularozatiei lui, in sensul ca arteriola lui traverseaza central nodulul(arteriola are puls)3. Datorita inervatiei lui, respectiv raport de vecinatate stransa cu celulele ganglionare parasimpatice vagale, precum si datorita sensubilitatii mari a nodulului la mediatorii chimici din sange.

Acesti factori nervosi si umorali moduleaza activitatea nodulului, nu o determina.Functia acestui nodul poate fi preluata de focare ectopice de excitatie, care pot aparea fie in restul tesutului excitoconductor, fie chiar in miocardul contractil. In acest caz apar tulburari de frecventa si ritm cardiac, de la tahicardie la flatter si fibrilatie.

48. Nodulul si fasciculul atrio-ventricularNodulul sinoatrial este asezat pe fata dreapta a septului interatrial intr-o arie triunghiulara numita trigonul lui Koch.Are dimensiuni reduse pana la 1 cm.La nivelul partii lui superioare are loc o incetinire a vitezei de transmitere a impulsului pana la 0,2 m/s. Aceasta incetinire este necesara succesiunii si departajarii sistolelor atriale si ventriculare.Partea lui inferioara se continua cu fasciculul atrioventricular.Au fost evidentiate niste fascicule aberante, patologice, care scurtcircuiteaza. Aceste cai preferentiale, aberante, de transmitere a impulsului ofera stimulului calea cea mai scurt pentru activarea miocardului ventricular si stau la baza unui sindrom clinic, de preexcitatie Wolff-Parkinson-White. Astfel de persoane cu tulburari de ritm cardiac care se declanseaza la un moment dat.Fasciculul atrioventricular continua nodulul atrioventricular pe fata dreapta a septului interatrial. Traverseaza trigonul fibros drept si ajunge pe fata dreapta a septului interventricular. Se ramifica apoi in doua ramuri, dreapta si stanga. Calcifierea trigonului poate determina tulburari de ritm cardiac.Ramul stang se imparte in doua hemiramuri:-stanga anterior -stang posteriorAceste hemiramuri ajung la baza muschilor papilari anterior si posteriori stangi.Ramul drept se ramifica in ramuri mai mici care ajung la baza muschilor papilari drepti. Acest lucru determina ca muschii papilari sa se contracte inaintea miocardului ventricular.Rolul muschilor papilariIn acest mod contractia muschilor papilari asigura umplerea totala cu sange a ventriculelor, in rest contractia fiind necesara mentinerii in pozitie de inchis a cuspidelor;este impiedicat prolapsul valvelor.Reteaua Purkinje disemineaza/se imprastie sub endocard, astfel incat miocardul contractil incepe sa se contracte dinspre endocard spre epicard. Afectarea fasciculului atrioventricular poate duce pana la disocierea atrioventriculara, caz in care atriile se contracta cu o frecventa de 60-80, iar ventriculii cu o frecventa variabila 30-40-ritm ilioventricular.Ritmul nodal apare cand nodulul sinoatrial este defect, iar nodulul atrioventricular incepe sa emita cu o frecventa de 40-50 imp/min.

49. Vascularizaia funcional a plmnilor.

Artere pulmonare, dreapta si stanga, provin din truchiul pulmonar si transporta, de la ventricului drept al inimii la plamani, sange neoxigenat.Artera pulmonara dreaptaTraiect: orizontal prin mediastinRaporturi: anterior si inferior de bifurcatia traheei si anterior de bronhia principala dreaptaPosterior de aorta ascendenta, vena cava superioara si vena pulmonara dreapta superioaraPatrunde in pediculul pulmonar si da nastere unei ramuri voluminoase pentru lobul superior. Da o a doua ramura recurenta pentru lobul superior, apoi se divide in ramuri pentru lobii mijlociu si inferior.Artera pulmonara stanga

Raporturi: anteior de aorta descendenta, posterior de vena pulmonara stanga superioaraSe ramifica in interiorul plamanului stang

Venele pulmonare Pe fiecare parte se gasesc cate doua vene pulmonare, VPS si VPI, care duc sangele oxigenat de la plamani la atriul stang. Venele pulmonare se formeaza la nivelul hilului pulmonar si se deschid in atriul stang.

Artere si vene bronsiceConstituie sistemul vascular nutritiv al tesutului pulmonar(peretii bronsici, glandele bronsice, peretii vaselor mari si pleura viscerala). Vasele bronsice se anastomozeaza in interiorul plamanului cu vasele pulmonare.Arterele bronsice provin din aorta toracica sau din una din ramurile sale:1. O singura artera bronsica dreapta cu originea in cea de a treia artera intercostala posterioara2. Doua artere bronsice stangi au originea pe fata anterioara a arterei toraciceArterele bronsice au un traiect posterior de bronhia principala si se ramifica in plamani distribuindu-se tesutului pulmonar.Venele bronsiceDreneaza sangele venos fie in venele pulmonare, fie in vena azygos in dreapta, respectiv in vena intercostala superioara sau hemiazygos in stanga.

50. Structura arborelui bronic.

Traheea este un tub flexibil care se intinde intre C VI si TIV/TV, unde se bifurca in bronhiile principale. Traheea este mentinuta deschisa de catre inelele cartilaginoase incomplete posterior, in forma literei C, incorporate in structura peretelui traheal. Ultimul inel traheal prezinta o structura de pieptene=carina traheala. Peretele posterior al traheei este alcatuit din fibre musculare netede.Fiecare bronhie principala intra in alcatuirea pediculului si patrunde in plaman prin hilul pulmonar. Bronhia principala dreapta este mai larga decat cea stanga si are un traiect mai vertical.In plamani, bronhia principala se imparte in bronhii lobare/secundare, ce se distribuie, fiecare, unui lob pulmonar. In dreapta, bronhia lobara pentru lobul superior are originea la nivelul pediculului pulmonar.Bronhiile lobare se ramifica, formand bronhiile segmentare/tertiare, care deservesc segmentele bronhopulmonare. Bronhiile segmentare dau nastere la mai multe generatii de bronhii si in final bronhiolelor, care se ramifica si deservesc drept suprafete respiratorii. Bronhiile sunt mentinute deschise de catre placi cartilaginoase discontinue si alungite, din structura peretelui lor, care lipsesc la bronhiole.

51. A. coronara stng.De la origine are un traiect de 1-2cm spre stanga, posterior de trunchiul pulmonar, intra in santul coronar stang si se bifurca in doua ramuri:1. Artera interventriculara anterioara-patrunde in santul omonim, la dreapta venei omonime-ajunge la nivelul incizurii varfului cordului, peste care trece ca artera apexiana posteriaora-din ea se desprind: ->ramuri ventriculare pentru peretii sternocostali ai ventriculului stang, mai putin drept. Lungimea acestor ramuri descreste de sus in jos, dar calibrul ramane acelasi. -> ramuri septale- in numar de 10-15 pentru doua treimi antero-superioare din sept -> ramura diagonala cea mai mare2. Artera circumflexa-traverseaza santul coronar pe fata diafragmatica- da ramuri:1. atriale destinatie peretii atriului stang, una din aceste ramuri este mai mare= artera atriala a marginii stangi care in 40% din cazuri este la originea arteriolei nodului sinoatrial2. ventriculare- drept- peretii corespunzatori fetelor sternocostale(partial), pulmonare si diafragmatica, ai ventriculului stang. Dintre acestea, e una mai groasa=artera marginii stangi

Concluzie: vascularizeaza:1. Cea mai mare parte a peretilor ventriculari stangi2. 2/3 din septul interventriculari3. Muschi papilari septali drept 4. Muschi papilar anterior stang5. Muschi papilar posterior stang6. Ram drept7. Hemiram stang anterior

52. A. coronar dreapta.

Patrunde in santul coronar drept. Trece peste marginea dreapta a cordului, ajungand pe fata diafragmatica, unde patrunde in santul intevrentricular posterior, ca artera interventriculara posterioara.Ramuri atriale, pentru peretii atriului drept; una dintre aceste ramuri=artera atriala anterioara este la originea arteriolei nodulului sinoatrial(60%).Ramuri ventriculara, pentru restul peretilor ventriculului drept si partial din peretele posterior al ventriculului stang. Dintre aceste ramuri, doua sunt mai evidente, respectiv artera marginii drepte si artera diagonala inferioara a ventriculului drept.Ramuri septale, pentru o treime postero-inferioara a septului. Artera coronara dreapta mai vascularizeaza:-muschii papilari anteriori si posteriori ai VD-muschii papilari posterior stangi-hemiram stang posterior

53. Venele cordului.

Aproximativ 60% din sangele venos de la nivelul cordului este drenat prin intermediul sinusului coronar.

Sinusul coronarCea mai mare vena a cordului,situat in segmentul stang al santului coronar, dilatat fiind in portiunea atriala.Se deschide la nivelul atriului drept printr-un orificiu prevarzut cu valva sinusului coronar(valva lui Thebesius).La nivelul sinusului coronar se deschid:-vena mare a inimii-vena posterioara a ventriculului stang-vena oblica a atriului stang-vena medie a cordului-vena mica a corduluiVena mare a cordului se formeaza la nivelul varfului cordului, iar de la acest nivel urca prin santul interventricular anterior, paralel cu artera interventriculara anterioara. Vena ajunge apoi in segmentul stang al santului coronar strabatand fata pulmonara a cordului si ajungand pe fata diafragmatica. Vena se varsa in extremitatea stanga a sinusului coronar.Ea aduna sangele de la peretii celor doua ventricule si a AS.Vena posterioara a ventricului stangVena oblica a ASVena medie a cordului se formeaza la nivelul varfului cordului pe fata diafragmatica si va drena un portiunea terminala a sinusului coronar.Vena mica a cordului strange sangele de la nivelul atriului drept si o parte a ventriculului drept.Venele anterioare si mici dreneaza 40% din sangele cardiac.

54. Inervaia cordului

Partea autonoma a sistemului nervos periferic este direct responsabila de reglarea:-frecventei cardiace-amplitudinii contractiei-ejectiei cardiaceInervatia cordului este dubla: simpatica si parasimpatica.Inervatia vegetativa simpatica este asigurata de nervii cardiaci:-cervicali superiori, mijlocii, inferiori cu originea la nivelul lantului simpatic cervical-toracici ale caror fibre preganglionare pornesc din coarnele laterale medulare T4-T5Inervatia parasimpatica este asigurata de rr.cardiace cervicale superiore si inferioare ale nervului vag.

Fibrele simpatice si parasimpatice formeaza la nivelul toracal plexul cardiac situat la baza cordului. Acest plex are componentele asezate in doua planuri:-superficial(anterior) situat intre primele doua parti ale aortei toracice si trunchi pulmonar-profund(posterior) situat intre bifurcatia traheei si cea a trunchiului pulmonarAjunse periarterial la nivelul peretelui cardiac, fibrele nervoase se vor dispune astfel incat vor forma trei plexuri:-subendocardic-subepicardic-intramiocardicIn aceste plexuri(in special subepicardic) se va realiza-in ganglionii intramurali-sinapsa intre fibrele pre si post ganglionare parasimpatice vagale.La nivelul miocardului atrial, nodulul sinoatrial si extremitatii craniale a nodulului atrio-ventricular ajung fibre simpatice si parasimpatice.La nivelul nodulului: 1. Sinoatrial-fibre vagale si simpatice drepte2. Atrioventricular-ajung cele stangi]Fibrele miocardului ventricular precum si fasciculul atrio-ventricular vor fi inervate doar simpatic.Nervul vag are rol cardiomoderarir, spre deosebire de simpatic care are efecte cardioacceleratoare.

55. Inervaia plmnilor

Structurile pulmonare si pleura viscerala sunt inervate de fibre nervoase aferente si eferente viscerale provenite din plexurile pulmonare anterior si posterior. Aceste plexuri interconectate se gasesc anterior, respectiv posterior de birfurcatia si de bronhiile principale. Plexul anterior este mult mai mic decat plexul posterior.Ramurile acestor plexuri ce se formeaza din ramuri ale trunchiurilor simpatice si ramuri vagale, insotesc caile respiratorii si vasele sanguine.Fibrele eferente viscerale ale:-nervului vag determina bronhioloconstrictie-sistemul simpatic determina bronhiolodilatatie