analiza_mersului
DESCRIPTION
gfxsTRANSCRIPT
ANALIZA ANALIZA MERSULUIMERSULUI
Analiza mersului este studiul calitativ si interpretativ al locomotiei umane
Ortopedie Reconstructie articulara Inlocuirea articulatiei (endoprotezare) Paralizie cerebrala
Exoprotezare Design si montaj Evaluarea calitatii exoprotezei Reeducarea mersului
Medicina sportiva Disfunctionalitati in mersalergare Evaluarea ortopedica a membrului inferior Evaluarea unei activitati functionale
Neurologie Calitatea miscarii Leziuni cerebrale Boli neuromusculare
Geriatrie Artriteartroze Boala Parkinson Evaluarea activitatii zilnice
Aplicatii ale
Analizei
mersului
Miscari locomotorii
Miscarile de locomotie sunt de doua feluri ciclice si aciclice
In miscarile ciclice fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala adica capata mereu un ciclu asemanator de miscari
Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor sale incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare identica
Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme asemanatoare numite si laquounitati de miscareraquo
La mers sau la alergare ciclul este pasul dublu
La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte tragerea lor inapoi si miscarea de impingerea a picioarelor
In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari executarea miscarilor aciclice cum sunt spre exemplu sariturile corpul trece dintr-o pozitie initiala intr-una finala dupa care miscarea inceteaza
Mersul
Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in evolutia filogenetica
Copilul invata sa merga dupa varsta de un an cand s-a asigurat statiunea bipeda
Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om mersul se perfectioneaza in procesul cresterii pana intr-atat incat se poate afirma ca dintre toate miscarile omului el se efectueaza cu cel mai mare randament cu cea mai economica cheltuiala de energie
Aceasta se presupune pe de o parte adaptarea aparatului locomotor din punct de vedere morfologic iar pe de alta parte o coordonare nervoasa perfecta a miscarilor segmentelor si ale corpului in intregime in timpul mersului
Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului este extrem de complexa fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber
Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee dintre care cronofotografia lui Marey a dat rezultate mai bune
Ulterior s-au imbunatatit diferite metode cinematografice care au dat posibilitatea studierii coordonatelor spatiale in functie de timp
Mersul este o miscare locomotorie ciclica care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol fie pe un picior fie pe ambele picioare
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral astfel intr-o ora de mers omul se sprijina 50 de minute pe un picior
In perioada sprijinului unilateral membrul inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin iar celalalt picior oscilant
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze din care doua de foarte scurta durata au fost numite momente
1 Parametri temporo-spatiali ndash viteza cadenta lungimea pasului miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte
2 Fortele implicate in producerea acestui tip de miscare
3 Electromiografie ndash identificarea unor tipare a activitatii musculare in timpul mersului
Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri
Lista VariabilelorSpatial ndash Masurarea distantei1048698 Lungimea pasului simplu si dublu1048698 Latimea pasului
1 Parametri temporo-spatiali
Temporal ndash Masurarea timpului1048698 Durata pasului simplu1048698 Durata pasului dublu1048698 Durata balansului1048698 Cadenta
Combinatie ndash SpatialTemporal Viteza mersuluiCalculul vitezei de deplasareV = Distanta Timp [ms]V = Lungimea pasului X Cadenta [mmin]
Viteza [ms] Cadenta [pasimin] Lungimea pasului [m]
Femei 12-15 115-120 065-075
Barbati 13-16 110-115 07-08
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Analiza mersului este studiul calitativ si interpretativ al locomotiei umane
Ortopedie Reconstructie articulara Inlocuirea articulatiei (endoprotezare) Paralizie cerebrala
Exoprotezare Design si montaj Evaluarea calitatii exoprotezei Reeducarea mersului
Medicina sportiva Disfunctionalitati in mersalergare Evaluarea ortopedica a membrului inferior Evaluarea unei activitati functionale
Neurologie Calitatea miscarii Leziuni cerebrale Boli neuromusculare
Geriatrie Artriteartroze Boala Parkinson Evaluarea activitatii zilnice
Aplicatii ale
Analizei
mersului
Miscari locomotorii
Miscarile de locomotie sunt de doua feluri ciclice si aciclice
In miscarile ciclice fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala adica capata mereu un ciclu asemanator de miscari
Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor sale incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare identica
Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme asemanatoare numite si laquounitati de miscareraquo
La mers sau la alergare ciclul este pasul dublu
La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte tragerea lor inapoi si miscarea de impingerea a picioarelor
In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari executarea miscarilor aciclice cum sunt spre exemplu sariturile corpul trece dintr-o pozitie initiala intr-una finala dupa care miscarea inceteaza
Mersul
Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in evolutia filogenetica
Copilul invata sa merga dupa varsta de un an cand s-a asigurat statiunea bipeda
Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om mersul se perfectioneaza in procesul cresterii pana intr-atat incat se poate afirma ca dintre toate miscarile omului el se efectueaza cu cel mai mare randament cu cea mai economica cheltuiala de energie
Aceasta se presupune pe de o parte adaptarea aparatului locomotor din punct de vedere morfologic iar pe de alta parte o coordonare nervoasa perfecta a miscarilor segmentelor si ale corpului in intregime in timpul mersului
Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului este extrem de complexa fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber
Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee dintre care cronofotografia lui Marey a dat rezultate mai bune
Ulterior s-au imbunatatit diferite metode cinematografice care au dat posibilitatea studierii coordonatelor spatiale in functie de timp
Mersul este o miscare locomotorie ciclica care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol fie pe un picior fie pe ambele picioare
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral astfel intr-o ora de mers omul se sprijina 50 de minute pe un picior
In perioada sprijinului unilateral membrul inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin iar celalalt picior oscilant
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze din care doua de foarte scurta durata au fost numite momente
1 Parametri temporo-spatiali ndash viteza cadenta lungimea pasului miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte
2 Fortele implicate in producerea acestui tip de miscare
3 Electromiografie ndash identificarea unor tipare a activitatii musculare in timpul mersului
Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri
Lista VariabilelorSpatial ndash Masurarea distantei1048698 Lungimea pasului simplu si dublu1048698 Latimea pasului
1 Parametri temporo-spatiali
Temporal ndash Masurarea timpului1048698 Durata pasului simplu1048698 Durata pasului dublu1048698 Durata balansului1048698 Cadenta
Combinatie ndash SpatialTemporal Viteza mersuluiCalculul vitezei de deplasareV = Distanta Timp [ms]V = Lungimea pasului X Cadenta [mmin]
Viteza [ms] Cadenta [pasimin] Lungimea pasului [m]
Femei 12-15 115-120 065-075
Barbati 13-16 110-115 07-08
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Miscari locomotorii
Miscarile de locomotie sunt de doua feluri ciclice si aciclice
In miscarile ciclice fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala adica capata mereu un ciclu asemanator de miscari
Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor sale incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare identica
Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme asemanatoare numite si laquounitati de miscareraquo
La mers sau la alergare ciclul este pasul dublu
La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte tragerea lor inapoi si miscarea de impingerea a picioarelor
In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari executarea miscarilor aciclice cum sunt spre exemplu sariturile corpul trece dintr-o pozitie initiala intr-una finala dupa care miscarea inceteaza
Mersul
Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in evolutia filogenetica
Copilul invata sa merga dupa varsta de un an cand s-a asigurat statiunea bipeda
Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om mersul se perfectioneaza in procesul cresterii pana intr-atat incat se poate afirma ca dintre toate miscarile omului el se efectueaza cu cel mai mare randament cu cea mai economica cheltuiala de energie
Aceasta se presupune pe de o parte adaptarea aparatului locomotor din punct de vedere morfologic iar pe de alta parte o coordonare nervoasa perfecta a miscarilor segmentelor si ale corpului in intregime in timpul mersului
Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului este extrem de complexa fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber
Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee dintre care cronofotografia lui Marey a dat rezultate mai bune
Ulterior s-au imbunatatit diferite metode cinematografice care au dat posibilitatea studierii coordonatelor spatiale in functie de timp
Mersul este o miscare locomotorie ciclica care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol fie pe un picior fie pe ambele picioare
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral astfel intr-o ora de mers omul se sprijina 50 de minute pe un picior
In perioada sprijinului unilateral membrul inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin iar celalalt picior oscilant
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze din care doua de foarte scurta durata au fost numite momente
1 Parametri temporo-spatiali ndash viteza cadenta lungimea pasului miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte
2 Fortele implicate in producerea acestui tip de miscare
3 Electromiografie ndash identificarea unor tipare a activitatii musculare in timpul mersului
Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri
Lista VariabilelorSpatial ndash Masurarea distantei1048698 Lungimea pasului simplu si dublu1048698 Latimea pasului
1 Parametri temporo-spatiali
Temporal ndash Masurarea timpului1048698 Durata pasului simplu1048698 Durata pasului dublu1048698 Durata balansului1048698 Cadenta
Combinatie ndash SpatialTemporal Viteza mersuluiCalculul vitezei de deplasareV = Distanta Timp [ms]V = Lungimea pasului X Cadenta [mmin]
Viteza [ms] Cadenta [pasimin] Lungimea pasului [m]
Femei 12-15 115-120 065-075
Barbati 13-16 110-115 07-08
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Mersul
Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in evolutia filogenetica
Copilul invata sa merga dupa varsta de un an cand s-a asigurat statiunea bipeda
Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om mersul se perfectioneaza in procesul cresterii pana intr-atat incat se poate afirma ca dintre toate miscarile omului el se efectueaza cu cel mai mare randament cu cea mai economica cheltuiala de energie
Aceasta se presupune pe de o parte adaptarea aparatului locomotor din punct de vedere morfologic iar pe de alta parte o coordonare nervoasa perfecta a miscarilor segmentelor si ale corpului in intregime in timpul mersului
Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului este extrem de complexa fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber
Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee dintre care cronofotografia lui Marey a dat rezultate mai bune
Ulterior s-au imbunatatit diferite metode cinematografice care au dat posibilitatea studierii coordonatelor spatiale in functie de timp
Mersul este o miscare locomotorie ciclica care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol fie pe un picior fie pe ambele picioare
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral astfel intr-o ora de mers omul se sprijina 50 de minute pe un picior
In perioada sprijinului unilateral membrul inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin iar celalalt picior oscilant
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze din care doua de foarte scurta durata au fost numite momente
1 Parametri temporo-spatiali ndash viteza cadenta lungimea pasului miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte
2 Fortele implicate in producerea acestui tip de miscare
3 Electromiografie ndash identificarea unor tipare a activitatii musculare in timpul mersului
Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri
Lista VariabilelorSpatial ndash Masurarea distantei1048698 Lungimea pasului simplu si dublu1048698 Latimea pasului
1 Parametri temporo-spatiali
Temporal ndash Masurarea timpului1048698 Durata pasului simplu1048698 Durata pasului dublu1048698 Durata balansului1048698 Cadenta
Combinatie ndash SpatialTemporal Viteza mersuluiCalculul vitezei de deplasareV = Distanta Timp [ms]V = Lungimea pasului X Cadenta [mmin]
Viteza [ms] Cadenta [pasimin] Lungimea pasului [m]
Femei 12-15 115-120 065-075
Barbati 13-16 110-115 07-08
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Mersul este o miscare locomotorie ciclica care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol fie pe un picior fie pe ambele picioare
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral astfel intr-o ora de mers omul se sprijina 50 de minute pe un picior
In perioada sprijinului unilateral membrul inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin iar celalalt picior oscilant
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze din care doua de foarte scurta durata au fost numite momente
1 Parametri temporo-spatiali ndash viteza cadenta lungimea pasului miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte
2 Fortele implicate in producerea acestui tip de miscare
3 Electromiografie ndash identificarea unor tipare a activitatii musculare in timpul mersului
Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri
Lista VariabilelorSpatial ndash Masurarea distantei1048698 Lungimea pasului simplu si dublu1048698 Latimea pasului
1 Parametri temporo-spatiali
Temporal ndash Masurarea timpului1048698 Durata pasului simplu1048698 Durata pasului dublu1048698 Durata balansului1048698 Cadenta
Combinatie ndash SpatialTemporal Viteza mersuluiCalculul vitezei de deplasareV = Distanta Timp [ms]V = Lungimea pasului X Cadenta [mmin]
Viteza [ms] Cadenta [pasimin] Lungimea pasului [m]
Femei 12-15 115-120 065-075
Barbati 13-16 110-115 07-08
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
1 Parametri temporo-spatiali ndash viteza cadenta lungimea pasului miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte
2 Fortele implicate in producerea acestui tip de miscare
3 Electromiografie ndash identificarea unor tipare a activitatii musculare in timpul mersului
Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri
Lista VariabilelorSpatial ndash Masurarea distantei1048698 Lungimea pasului simplu si dublu1048698 Latimea pasului
1 Parametri temporo-spatiali
Temporal ndash Masurarea timpului1048698 Durata pasului simplu1048698 Durata pasului dublu1048698 Durata balansului1048698 Cadenta
Combinatie ndash SpatialTemporal Viteza mersuluiCalculul vitezei de deplasareV = Distanta Timp [ms]V = Lungimea pasului X Cadenta [mmin]
Viteza [ms] Cadenta [pasimin] Lungimea pasului [m]
Femei 12-15 115-120 065-075
Barbati 13-16 110-115 07-08
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Lista VariabilelorSpatial ndash Masurarea distantei1048698 Lungimea pasului simplu si dublu1048698 Latimea pasului
1 Parametri temporo-spatiali
Temporal ndash Masurarea timpului1048698 Durata pasului simplu1048698 Durata pasului dublu1048698 Durata balansului1048698 Cadenta
Combinatie ndash SpatialTemporal Viteza mersuluiCalculul vitezei de deplasareV = Distanta Timp [ms]V = Lungimea pasului X Cadenta [mmin]
Viteza [ms] Cadenta [pasimin] Lungimea pasului [m]
Femei 12-15 115-120 065-075
Barbati 13-16 110-115 07-08
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
1 Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoareleFaza de sprijinFaza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul verticalFaza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) ndash corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie fiind sprijinit pe un singur picior In acest moment corpul are inaltimea maxima iar centrul de greutate este usor deplasat lateral catre piciorul de sprijin pentru mentinerea echilibruluiFaza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Faza de pendulareFaza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ndash se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza inlesnind astfel miscarea mai ales in momentul trecerii pe verticalaFaza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ndash piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala incrucisandu-se cu piciorul de sprijin aflat de asemenea la momentul verticaleiFaza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant care oscileaza de la verticala inainte pregatindu-se sa ia contact cu solul adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Masurarea parametrilor temporo-spatialiSisteme de markeri pasivi montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere) Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri semnalele reflectate fiind inregistrate de camere
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Sisteme de markeri activi markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi prin triangulatie detemina pozitia spatiala a punctului analizat Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii ceea ce duce la identificarea lor
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Platforma
dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Camera 1 Camera 2
Camera 3helliphelliphelliphellipCamera 12
Imagine 3DImaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D
Centrul virtual al articulatiei soldului
Transformare liniara directa
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
2 Fortele implicate in producerea mersuluiForţele musculare
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Determinarea reacţiunii din partea solului
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Electromiografie
ACŢIUNEA MUŞCHILOR
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Semnal EMG brut
Semnal EMG prelucrat
Anvelopa semnalului EMG
Procesare
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash Contact initial (faza de calcai)bull Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteusbull Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieribull Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior) pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiularaContact initial (faza de calcai) Sold flexie 25deg Genunchi extensie 0deg Glezna dorsiflexie 0 deg
Extensie
Flexie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash icircntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj)bull Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontalbull Muschii extensori contrabalansează flexia trunchiului şi flexia şolduluibull Muşchii cvadriceps controlează flexia genunchiului şi asigură preluarea şocurilorbull Muschii tibiali anterior şi posterior deccelerează mişcarea de pronaţie
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg Genunchi flexie 0deg rarr 15deg Glezna flexie plantară 0deg rarr 10deg
Flexie
Flexie
Flexie plantară
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior (faza de rulaj)bull Muschii abductori continuă să stabilizeze pelvisul in plan frontalbull Muşchii cvadriceps anulează tendinţa de flexie a genunchiului pacircnă cacircnd proiecţia centrului de greutate trece de aria de sprijin după care devin inactivibull Muschii soleus şi gastrocnemius controlează mişcarea de icircnaintare a tibiei
Pozitionarea unghiularaintre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai ndash faza de rulaj) Sold flexie 25deg rarr 0deg Genunchi flexie 15deg rarr 0deg flexie Glezna flexie plantară 10degrarr 5degdorsiflexie
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash verticala membrului inferior ndash desprinderea calcaiului de sol bull Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a şolduluibull Muşchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisuluibull Muşchii ischiogambieri au o activitate minimabull Muşchii extensori ai gleznei se opun alunecării anterioare a tibiei şi contribuie la ridicarea călcacirciului printr-o tensiune pasivă
Pozitionarea unghiularaintre verticala membrului inferior şi desprinderea călcacirciului de sol Sold flexie 0deg rarr extensie 20deg Genunchi 0deg Glezna dorsiflexie 5degrarr 10deg
Uşoară flexie
Extensie
Dorsiflexie
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash desprinderea varfului piciorului de sol ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este datorata gravităţii şi uşurată de muşchii drept femural şi abductoribull Muşchii abductori stabilizează trecerea greutăţii pe celălalt piciorbull Muşchiul drept femural restricţionează flexia rapidă a genunchiuluibull Tensiunea pasivă din muşchii extenxori ai gleznei facilitează flexia lentă a genunchiului tensiunea descreşte progresiv la zero icircn sensul pregătirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi pendularea iniţială Sold extensie 20deg rarr 0deg Genunchi 0deg rarr 40deg flexie Glezna dorsiflexie 10degrarr 20deg flexie plantară
Flexie
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash pendularea iniţialăbull Flexia femurului este dată de flexorii şolduluibull Muşchii adductori aduc membrul inferior pe linia medianăbull Muşchiul tibial anterior iniţiază dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Flexie uşoară
Pozitionarea unghiularaintre desprinderea călcacirciului de sol şi faza de vacircrf Sold extensie 15deg Genunchi 60deg flexie Glezna dorsiflexie 10deg flexie plantară
Flexie
Flexie plantara
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash pendularea mediebull Flexia femurului este dată de flexorii şoldului şi de acţiunea momentului de rotaţie al femuruluibull Muşchii ischiogambieri au rol icircn decelerarea extensiei genunchiului dată de momentul de inertie al tibieibull Muşchii tibiali anteriori se contractă concentric pentru menţinerea piciorului icircn poziţie de flexie zero
Pozitionarea unghiularapentru pendularea medie Sold 25deg Genunchi 25deg Glezna 0deg
Flexie
Flexie
Zero
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Functionarea muschilor ndash pendularea finalăbull Muşchii ischiogambieri continuă decelerarea mişcării de icircnanintare a membrului inferiorbull Muşchii cvadriceps femural se contractă pentru extensia genunchiului icircn vederea contactului călcacirciului cu solulbull Muşchii tibiali anteriori se contractă pentru stabilizarea gleznei icircn vederea contactului călcacirciului cu solul
Pozitionarea unghiularapentru pendularea finală Sold 25deg Genunchi 0deg extensie Glezna 0deg uşoară dorsiflexie
Extensie
Uşoară dorsiflexie
Extensie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului Testarea se realizeaza in statica sisau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (11) Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul uzura incaltamintei postura intregului corp facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului Pacientul sub propria greutate creeaza negativul Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului obtinand astfel pozitivul Sustinatorul plantar brut realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
Avantajele utilizarii analizei computerizate - cu ajutorul programului extrem de complex se pot realiza examenul somatoscopic analiza mersului analiza uzurii incaltamintei analiza plantara atat statica cat si dinamica- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune suprafetele de sprijin centrul de greutate postura etc- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor- rezultatele examinarilor pot fi imprimate asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari- individualizare 100- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte- datorita aceste tehnologii sustinatorul plantar pe langa rolul corectiv de maxima importanta va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-
- Slide 1
- Slide 2
- Slide 3
- Slide 4
- Slide 5
- Slide 6
- Slide 7
- Slide 8
- Slide 9
- Slide 10
- Slide 11
- Slide 12
- Slide 13
- Slide 14
- Slide 15
- Slide 16
- Slide 17
- Slide 18
- Slide 19
- Slide 20
- Slide 21
- Slide 22
- Slide 23
- Slide 24
- Slide 25
- Slide 26
- Slide 27
- Slide 28
- Slide 29
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Slide 33
- Slide 34
- Slide 35
- Slide 36
- Slide 37
- Slide 38
- Slide 39
- Slide 40
- Slide 41
- Slide 42
-