Scenariul de via(din perspectiva analizei tranzacionale)

Fiecare dintre noi concepe n copilrie o poveste a propriei viei. Aceast poveste are un nceput, o parte de mijloc si un sfrsit. Alctuim intriga de baz n primii ani din copilrie, nainte chiar de a putea rosti cteva cuvinte. Mai trziu, pe parcursul copilriei, adugm detalii la poveste. La vrsta de sapte ani, ea a fost deja n cea mai mare parte scris. Poate o mai revizuim puin n adolescen.Cnd ajungem aduli, de obicei nu mai suntem constieni de povestea de via pe care am scris-o pentru noi nsine. Totusi, exist, posibilitatea s trim n conformitate cu ea.Fr a f constieni de acest lucru, ne organizm viaa de asa natur, nct ne ndreptm spre scena final pe care ne-am stabilit-o nc din prima copilrie:Aceast poveste de via de care nu suntem constieni se numeste n AT scenariu de via.

1. Natura si originile scenariului

Teoria scenariului a fost creat dat de Eric Berne si colaboratorii si, mai ales Claude Steiner, pe la mijlocul anilor 1960.n Principles of Group Treatment, Berne a definit scenariul de via ca pe un plan de via inconstient". Mai trziu, n What Do You Say After You Say Hello/ Ce spui dup Bun ziua?, a oferit o definiie mai complet: "un plan de via creat n copilrie, ntrit de prini, justificat de evenimente ulterioare si culminnd cu o alternative aleas."

Scenariul e un plan de via

Ideea c tiparele vieii adulte a oamenilor sunt afectate de experienele dincopilrie este o idee central nu numai n AT, ci si n multe alte abordri psihologice.Teoria AT aduce ca noutate sugestia c, copilul ntocmeste un plan anume pentru viaa sa, si nu pur si simplu o viziune general asupra vieii. Aceast teorie sugereaz c acest plan de via este creat sub forma unei piese de teatru, cu pri distincte de nceput, mijloc si sfrsit.

Scenariul este direcionat spre un rezultat

O alt afirmaie distinctiv a teoriei scenariului este c planul de via "culmineaz cu o alternativ aleas". Cnd copilul mic si scrie povestea vieii, el scrie si scena final ca parte integrant din ea. Toate celelalte elemente ale intrigii, ncepnd cu prima scen, sunt apoi planificate, pentru a conduce spre scena final.n limbajul stiinific al teoriei scenariului, scena final e numit rezultat alscenariului. Teoria sugereaz c atunci cnd, ca aduli, iesim din scenariul nostru, alegem, fr s ne dm seama, comportamente care ne vor duce mai aproape de rezultatul scenariului nostru.

Scenariul este decizional

Berne defineste scenariul ca "plan de via fcut n copilrie". Adic copilul decide asupra planului de via. Acest plan nu e determinat numai de fore exterioare, ca prinii sau mediul. n limbaj specializat AT, exprimm acest lucru spunnd c scenariul este decizional.Chiar n cazul n care diferii copii sunt crescui n acelasi mediu, ei se pot decide asupra unor planuri de via foarte diferite. Beme relateaz o poveste despre doi frai crora mama le-a spus amndurora: "O s sfrsii ntr-o cas de nebuni". Unul din ei a ajuns pacient cronic ntr-un spital de boli mentale, cellalt a devenit psihiatru.n teoria scenariului, termenul "decizie" e folosit n sens diferit de cel obisnuit din dicionar. Deciziile de scenariu ale copilului nu sunt luate prin gndirea deliberat pe care de obicei o asociem cu luarea decizilor la maturitate. Cele mai timpurii decizii provin din sentimente si se iau nainte ca copilul s nceap s vorbeasc. Ele depind de asemenea de un tip de testare a realitii diferit de cel folosit de aduli.

Scenariul e ntrit de prini

Desi prinii nu pot determina deciziile din scenariul unui copil, ei pot exercita o influen major asupra lor. Din primele zile de via ale unui copil, prinii i transmit mesaje pe baza crora el si formeaz concluziile despre sine nsusi, alii si lume. Aceste mesaje din scenariu sunt att non-verbale ct si verbale. Ele formeaz cadrul n conformitate cu care se iau deciziile scenariale principale ale copilului.

Scenariul este n afara constientei

n viaa adult, momentele cnd ne apropiem cel mai mult de amintirea primilor nostri ani de via sunt n vise si fantezii. Dac nu ne facem timp s analizm si s descoperim care ne este scenariul, probabil nu vom deveni constieni de deciziile timpurii pe care le-am luat, chiar dac prin comportamentul nostru trim n conformitate cu ele.

Realitatea este redefinit pentru a, justifica" scenariul

Cnd Berne a scris c scenariul este "justificat de evenimente ulterioare" ar fi fost mai bine s pun termenul justificat ntre ghilimele (J. Stewart, V. Joines, 2007, p. 79).Ceea ce facem noi adesea este s interpretm realitatea din propriul nostru cadru de referin, astfel nct ea s ne fac impresia de justificare a deciziilor noastre din scenariu.Facem acest lucru pentru c n starea de Copil a eului nostru putem percepe orice ameninare la adresa concepiei noastre despre lume bazate pe scenarii ca pe o ameninare la adresa satisfacerii nevoilor noastre sau chiar a supravieuirii.

Originile scenariului

De ce lum noi n copilrie aceste decizii cuprinztoare n legtur cu noi nsine, cu alii si cu lumea? Ce funcie ndeplinesc ele? Rspunsul se afl n dou trsturi caracteristice ale formrii scenariului.1. Deciziile din scenariu reprezint cea mai bun strategie de supravieuire a copilului ntr-o lume care deseori pare ostil, chiar amenintoare la adresa vieii.2.Deciziile din scenariu se fac pe baza emoiilor si testarea realitii ale unui copil. 2. Tipuri de scenario

n funcie de coninutul lor, scenariile pot fi clasificate n 3 categorii:1. cstigtoare2. perdante sau hamartice3. non-cstigtoare sau banale.

1. Scenariul cstigtor: n viziunea lui Berne, un cstigtor (engl., winner) este persoana care si realizeaz obiectivele propuse n mod confortabil, plcut, usor. Pot hotr s devin milionar n euro, iar dac am ajuns s am acele milioane si s fiu fericit si ndestulat nseamn c sunt un cstigtor. Sau poate am hotrt s mi dedic toat viaa unei religii si s devin ascet. Dac triesc fericit n chilia mea sunt un cstigtor. Succesul depinde de obiectivele stabilite pentru mine nsumi.2. Scenariul perdant: cineva se poate considera un nvins dac nu si atinge obiectivele propuse sau dac le atinge dup un mare efort, lips de confort etc. Dac am decis s devin milionar n euro si sfrsesc ca ascet, foarte srac, sunt un nvins. Si tot nvins sunt dac produc acele milioane de euro n timp ce sunt vesnic stresat, ulcerul m roade si sunt hipertensiv.Scenariile perdante au 3 grade (1, 2, 3) n funcie de gravitatea rezultatului:Scenarii perdante de gradul 1: insuccesele si esecurile persoanei sunt suficient de blnde pentru a fi discutate n cercul social al persoanei (ex. tratamentul ambulator pentru o depresie usoar).Scenarii perdante de gradul 2: esecurile persoanei sunt suficient de neplcute pentru a nu fi discutate n public (ex. concedierea succesiv din mai multe slujbe, spitalizarea pentru un episod depresiv major, exmatricularea din scoal).Scenarii perdante de gradul 3: culmineaz cu moarte, rnire grav, mbolnvire, criz legal (ex. condamnare la nchisoare, spitalizare pe via pentru un diagnostic psihiatric, sinucidere pentru un esec la examenul de bacalaureat).Acestea sunt scenariile hamartice. Cuvntul provine din limba greac: hamartia, defect vital. Asemenea tragediei greac antic, o decizie negativ timpurie n scenariu va conduce la o scen final tragic.3. Scenarii non-cstigtoare sau banale: sunt cel mai des ntlnite. Persoana merge pe calea de mijloc: nici nu cstig mare lucru, dar nici nu pierde ceva semnificativ. Nu si asum riscuri. Exemplu: o persoan care la serviciu nu va ajunge niciodat sef, dar nici nu va fi dat afar. Va ajunge la vrsta pensionrii, va face o petrecere de pensionare cu colegii si apoi, va sta n papuci pe canapea si se va gndi: As fi putut fi sef dac m-as fi aflat n alt loc, n alt moment. Dar de fapt, cred c nu mi-a mers tocmai ru.Aceast clasificare a scenariilor n cstigtoare, non-cstigtoare si perdante e doar aproximativ. Ceea ce pare un rezultat non-cstigtor pentru tine, poate fi un rezultat cstigtor pentru mine. Ceea ce e inacceptabil n cercul meu social, ar putea fi OK n al tu (J. Stewart, V. Joines, 2007, p. 85).Berne scria: "Scenariul este ceea ce persoana a planificat s fac n copilriatimpurie, iar cursul vieii este ceea ce se ntmpl de fapt."Cursul vieii tale este un rezultat al interaciunii a 4 factori: ereditate, evenimente exterioare, scenariu si decizii autonome.

Independena de scenariu

Desi Berne nu s-a exprimat clar asupra acestui fapt, autonomia nseamn acelasi lucru cu independena fa de scenariu. O definiie a AUTONOMIEI poate fi: comportament, gndire sau sentiment care este un rspuns la realitatea de aici-si-acum mai curnd dect un rspuns la convingeri scenariale.Desi definiia de mai sus ne aminteste de definiia strii de Adult, putem spune c a fi autonom nu nseamn a fi tot timpul n starea de Adult ! Persoana spontan poate allege uneori s reacioneze n aici-si-acum din Printe sau Copil.Alegerea este fcut LIBER, ca rspuns la situaia prezent. Dimpotriv, cnd persoana este n scenariu, se va deplasa de la o stare a eului la alta ca rspuns la deciziile de auto-limitare din copilrie, privitoare la lume, convingerile ei scenariale.Autonomia ofer ntotdeauna mai multe opiuni dect scenariul. Intimitatea poate prea la nceput mai puin confortabil dect jucarea de jocuri sau racketarea, deoarece este mai puin previzibil. Totusi, prin exersare, ea poate deveni rapid si natural nct este ca si cum starea de Adult a persoanei ar avea ncorporate n ea caliti de Copil pozitiv si Printe pozitiv. Berne a sugerat expresia ADULT INTEGRAT pentru a exprima aceast idee (apud. J. Stewart, V. Joines, 2007, p. 190).

Bibliografie :1. Berne, Eric, Ce spui dup Bun ziua ?, Bucuresti, Editura Trei,2006.2. Berne, Eric, Games People Play, New York, Grove Press, 1964.3. Berne, Eric, The Structure and Dynamics of Groups and Organisations, Ballantine Books, 1975.4. Berne, Eric, Transactional Analysis in Psychotherapy, Ballantine Books, 1986.5. de Lassus, Ren, Analiza tranzacional. O metod revoluionar pentru a ne cunoaste mai bine si a comunica mai bine, Bucuresti, Teora, 2006.6. Goulding, Mary ; Goulding Robert, Changing Lives Through Redecision Therapy, New York, Grove Press, 1997.7. James, Muriel: Jongeward, Dorothy, Born to Win. Transactional Analysis with Gestalt Experiments, Twenty-Fifth Anniversary Edition, Perseus Books, Cambridge, Massachusetts, 1996.8. Midgley, David, New Directions in Transactional Analysis Counselling. An Explorers Handbook, Free Association Books, 1999.9. Parr, John, Handout 101- A.R.A.T., Bucuresti, 2007.10. Steiner, Claude, Scripts People Live. Transactional Analysis of Life Scripts, New York, Grove Press, 1974.11. Steiner, Claude, Emotional Literacy. Intelligence with heart si Healing Alcoholism, download gratuit de pe http://www.claudesteiner.com/downld.htm12. Stewart, Jan ; Vann, Joines, AT astzi. O nou introducere n analiza tranzacional, Ediia a doua, Timisoara, Editura Mirton, 2007.13. Stewart, Jan, Transactional Analysis Counseling in Action, Second Edition, Sage Publications, 2000.