bc analiza
TRANSCRIPT
CUPRINS
1.. .Misiunea şi strategia băncii..................................................................................... 3
2..............................................................................Scopuri generale şi specifice ale activităţii
.................................................................................4
3........................................................................................................................Domenii
funcţionale (de credit, valutare, operaţii de casă, conturi cu populaţia, operaţii interbancare).
....7
4.......................................................Schema structurii dirijării cu banca. Caracteristica
verigilor, nivelurilor şi interdependenţa între ele.,... ................................................................
25
5...............................................................................Analiza materialelor normative ce
caracterizează structura formală (instrucţiunile de post, de secţii, servicii)..............................
...................................................................................26
6.Personalul: numărul, calificarea, calităţile profesionale, obligaţiile ş i datoriile (pe baza
nivelului superior, mediu şi inferior).....................................................................................27
7..........................................................................................................................Motivarea
personalului...................................................................................................................... ....27
8..................................................................Controlul în sistema dirijării cu banca.. ... 28
9......................................Cultura organizaţională şi responsabilitatea socială a băncii 29
10................................................................................................Procesul de comunicare în
sistema de dirijare cu banca (luând în consideraţie mediul exterior). Tipurile de comunicare şi factorii
de perfecţionare. Sistemul informaţional...............................................................................35
11.Primirea şi realizarea deciziilor pe baza fundamentării şi îndeplinirii problemelor strategice
şi operative.............................................................................................................................37
12...............................................................................................Managementul riscurilor în
activitatea bancară................................................................................... .............................39
13.......................................Computerizarea activităţii. Situaţia actuală şi perspectiva ....42
14.........................................................................CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 44
15........................................BIBLIOGRAFIE..............................................................45
16....................................................................................................................ANEXE 46
6
INTRODUCERE
BC „Moldindconbank” S.A. este una din cele mai mari şi mai vechi bănci din Moldova,
activând în sistemul bancar autohton de la 1 iulie 1959 în calitate de filială a Stroibank-ului din URSS.
Principalele obiective ale acesteia au fost finanţarea obiectelor industriale, a întreprinderilor
complexului energetic, a magistralelor de transport.
La 25 octombrie 1991, conform hotărârii Adunării Constitutive banca a fost reorganizată în
Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii - BC "Moldindconbank" S.A.
Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii şi a structurii organizatorico - juridice, dar
şi lărgirea semnificativă a serviciilor prestate cu scopul de a transforma banca într-o instituţie
financiară universală.
Experienţa acumulată în perioada anterioară, când banca avea statut de subdiviziune a Băncii
de construcţii a URSS, capitalul impunător, au permis băncii să se plaseze chiar de la început printre
cele mai importante instituţii bancare din Republica Moldova.
Astăzi BC "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai mari bănci din Republica Moldova cu
o infrastructură bine dezvoltată şi cu o reputaţie înaltă pe piaţa financiară internaţională.
Reţeaua de filiale şi reprezentanţe ale băncii reprezintă factorul principal de succes pentru
bancă. Prin intermediul reţelei de subdiviziuni teritoriale banca acordă intreaga gamă de servicii, se
apropie de clienţi, extinde aria de acoperire a clienţilor existenţi şi potenţiali.
BC „Moldindconbank” S.A dispune de o reţea largă de subdiviziuni teritoriale, care se extinde
rapid şi prestează întreaga gamă de servicii bancare. Astfel, în prezent, Banca este reprezentată in
majoritatea localităţilor importante de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul a 106 de
subdiviziuni, dintre care 47 filiale,(anexa 1) 50 reprezentanţe (Anexa 2) şi 9 case de schimb valutar1.
în viitor BC „Moldindconbank” S.A prevede dezvoltarea atât cantitativă, cât şi calitativă a
reţelei de distribuţie. De asemenea, Banca tinde să-şi optimizeze reţeaua sa corespondentă cu marile
instituţii financiare avînd peste 50 de corespondenţi bancari din 19 ţări printre care Citibank NA
(USA), The Bank of NewYork Mellon (USA), Standard Chartered Bank (USA), Commerzbank
(Germania), Rai ffeizcn Zentralbank Oestereich (Austria), Sberbank (Rusia), Privatbank (Ukraina),
Credit Suisse (Switzerland) etc.
Un segment important în activitatea băncii pe plan internaţional îl reprezintă colaborarea cu
organismele financiare internaţionale, cum ar ti Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD), Banca Mondială. Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA), Fondul
Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (FIDA).
Principii esenţiale, care stau la baza activităţii curente a băncii sunt:
a) creşterea rentabilităţii;
b) efectuarea operaţiunilor în acele regiuni unde există proiecte sigure şi de perspectivă;
c) creşterea ponderii pe piaţa bancară prin acordarea serviciilor de o calitate înaltă;
d) asigurarea creşterii continue a veniturilor prin investirea resurselor în active de cea mai
6
bună calitate;
e) satisfacerea maximă a necesităţilor tuturor clienţilor.
BC „Moldindconbank” S.A. prestează clienţilor săi un spectru larg de servicii, inclusiv:
a) deschiderea şi deservirea conturilor bancare în diferite valute;
b) transferuri băneşti rapide în orice punct al lumii în cadrul sistemelor de plată
internaţionale Western Union, SWIFT;
c) emiterea cârdurilor Maestro, MasterCard, deservirea cârdurilor American Express;
d) deservirea cecurilor de călătorie şi emiterea cârdurilor American Express;
e) operaţii documentare privind operaţiile de export-import;
f) emiterea cecurilor nominative Deutsche Bank AG şi Citibank NA, cecurilor de
călătorie American Express ;
g) efectuarea plăţilor bancare cu utilizarea sistemului “Client - Bancă” în regim on-line;
h) servicii în domeniul activităţii investiţionale;
i) operaţii pe piaţa valorilor mobiliare;
j) acceptarea diverselor plăţi de la populaţie;
k) creditarea în monedă naţională şi valută străină, inclusiv din liniile de credite ale
organismelor financiare internaţionale (BERD; IDA, FIDA, IFC etc.);
1) acceptarea unui larg spectru de depozite de la persoanele fizice şi juridice; m) păstrarea
valorilor în safeuri individuale.
într-o perspectivă pe termen mediu se va implementa politica dezvoltării consecvente a băncii
cu o reţea mai largă de filiale, care desfăşoară o activitate şi prestează toate tipurile de servicii
financiare, bazate pe tehnologii bancare performante.
Cel mai preţios capital al băncii sunt clienţii. La momentul de taţă BC „Moldindconbank S.A.
deserveşte majoritatea organizaţiilor de construcţie din republică, organizaţii de transport,
întreprinderea de stat „Moldtelecom”, Calea ferată din Moldova, SRL „Moldovatransgaz”, fabrica de
covoare „Covoare Ungheni”, SA „Frigo”, fabrica de vinuri din Călăraşi, , SA „VISMOS”, SA
„Farmaco”, „Air Moldova”, întreprinderi din industria prelucrătoare, firme de comerţ private,
persoane fizice.
Fiind una dintre băncile de frunte în sistemul bancar al ţării, BC “Moldindconbank” S.A. tinde
să-şi menţină şi să-şi consolideze sporirea poziţiilor sale, să atragă noi clienţi şi să stimuleze
businessul clienţilor săi vechi, investind în viitorul economei naţionale.
Sarcina de bază a băncii este: „Sporirea eficienţei activităţii băncii în vederea maximizării
profitului şi minimizării riscurilor”.
1. Misiunea si strategia bancii.Metode de fundamentare a alegerii strategiei. 2.Scopuri
generale si specifice ale activitatii. MISIUNEA BĂNCII
Acordarea serviciilor şi produselor bancare calitative şi moderne cu scopul obţinerii veniturilor
pentru creşterea pe termen lung a capitalului acţionarilor.
6
PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE ACTIVITĂŢII
Moldindconbank - una din băncile cheie ale sistemului bancar moldovenesc
• Moldindconbank - una din cele mai mari bănci din Moldova
• Moldindconbank - bancă cu o istorie şi tradiţii bogate
• Moldindconbank - bancă cu o reţea teritorială dezvoltată
Moldindconbank - bancă universală în prestarea serviciilor financiare de calitate
• Moldindconbank deserveşte cele mai variabile categorii de clienţi - de la deponenţi
individuali pînă la întreprinderi mari
• Moldindconbank acordă un spectru larg de servicii bancare
• Moldindconbank prestează servicii de înaltă calitate
Moldindconbank - banca de dezvoltare a businessului clienţilor săi
• Moldindconbank - consultant şi asistent în dezvoltarea businessului clienţilor
• Moldindconbank - partener fidel şi de încredere pentru clienţi
• Moldindconbank - bancă deschisă şi transparentă în relaţii cu clienţi
• Moldindconbank acordă o atenţie individuală fiecărui client
Moldindconbank - bancă eficientă
• Moldindconbank evaluează şi minimizează riscurile aferente activităţii
• Moldindconbank optimizează permanent cheltuielile şi veniturile
• Moldindconbank asigură rentabilitate maximă a capitalului
Moldindconbank - bancă mobilă în permanentă dezvoltare
• Moldindconbank permanent modernizează şi perfecţionează tehnologiile
informaţionale
• Moldindconbank optimizează procesele business şi structura organizatorică
• Moldindconbank implementează tehnologii avansate, oferă servicii bancare noi
Moldindconbank - bancă cu o înaltă responsabilitate socială
• Moldindconbank promovează valorile naţionale în societate
• Moldindconbank susţine cultura, arta şi sportul moldovenesc
• Moldindconbank acordă ajutor material păturilor social vulnerabile
SARCINA DE BAZĂ „Sporirea eficienţei activităţii băncii în vederea maximizării profitului şi
minimizării riscurilor”
DIRECŢIILE PRIORITARE DE ACTIVITATE Activizarea vînzărilor produselor şi
serviciilor bancare.
Banca va promova politica de vînzare a serviciilor bancare, orientată spre diversificarea
produselor pentru businessul mic şi mijlociu, dezvoltarea managementului pe relaţii cu clienţii prin
apropierea de necesităţile şi cerinţele individuale. Banca va utiliza cele mai moderne şi eficiente
instrumente de promovare a produselor şi serviciilor bancare. Banca va majora vînzărea de produse
non-creditare, în special prin canalele de distribuire electronică.
6
Optimizarea structurii organizatorice a băncii.
Banca va optimiza structura organizatorică a băncii în vederea activizării procesului de vînzări
şi majorarea calităţii serviciilor prestate.
Atragerea resurselor.
Banca va promova o politică activă în domeniul atragerii resurselor financiare de pe piaţa
locală şi externă prin promovarea unui spectru larg de depozite şi alte instrumente financiare. Banca
va Creşterea potenţialului de marketing prin publicitate mai activă şi vînzări directe
e. Diversificarea ofertelor pentru finanţarea agriculturii şi încurajarea exporturilor
f. Formarea unui stat de cadre tinere şi calificate prin instruirea permanentă şi
motivarea angajaţilor prin pachet salarial individual
Principiile esenţiale, care stau la baza activităţii curente a băncii sunt:
o reţea larga de filiale, care desfăşoară o activitate profitabilă şi prestează toate tipurile de
servicii financiare, bazate pe tehnologii bancare performante. Cel mai preţios capital al băncii sunt
clienţii. La momentul de faţă BC "MOLDINDCONBANK" S.A. deserveşte organizaţii de construcţie
din republică, organizaţii de transport, întreprinderi de stat, întreprinderi din industria agricolă,
întreprinderi din industria prelucrătoare, firme de comerţ şi industrie private, persoane fizice.
BC “MOLDINDCONBANK” S.A. prestează clienţilor săi un spectru larg de servicii, inclusiv:
• deschiderea şi deservirea conturilor bancare multivalutare;
• transferuri băneşti rapide în orice punct al lumii în cadrul sistemelor de plată
internaţionale Western Union, RUS-Express, VMT, STRADA ITALIA, cât şi prin intermediul reţelei
conturilor corespondente cu utilizarea sistemei S.W.I.F.T.;
• emiterea şi deservirea cârdurilor MasterCard şi American Express;
• operaţii documentare privind operaţiile de export-import;
• emiterea cecurilor nominative şi a cecurilor de călătorie American Express;
• servicii de consultanţă în sfera investiţiilor;
• servicii de brokeraj pe piaţa hîrtiilor de valoare şi pe piaţa Forex;
1
.
universalitatea;2
.
loialitatea;
o responsabilitatea socială;
4
.
nivelul internaţional de dezvoltare;
5
.
deservirea complexă în orice oficiu al băncii;
6
.
implementarea continuă a tehnologiilor performante;
7
.
susţinerea sistemului adecvat de monitorizare a riscurilor;
8
.
rentabilitatea înaltă a activităţii.
într-o perspectivă pe termen mediu se va implementa politica dezvoltării consecvente a
băncii cu
continua conlucrarea cu organizaţiile financiare internaţionale, fondurile de investiţi şi băncile
străine în vederea atragerii resurselor accesibile de pe piaţa externă.
Optimizarea reţelei de reprezentare teritorială a băncii.
Banca va activiza extinderea geografică a reţelei de subdiviziuni teritoriale în regiuni cu
potenţialul economic înalt, va monitoriza şi eficientiza activitatea subdiviziunilor existente ale băncii.
Banca va dezvolta tehnologiile de deservire a clienţilor la distanţă şi va lărgi infrastructura de
deservire a cârdurilor bancare (bancomate, POS-terminale).
Managementul riscurilor
Banca va intensifica activitatea de prevenire şi gestiune a riscului prin optimizarea tuturor
procedurilor şi proceselor interne, dezvoltarea mecanismelor de control şi imunizarea portofoliului
bancar.
Tehnologiile informaţionale bancare.
Banca va continua modernizarea tehnologiilor informaţionale, automatizarea proceselor
bancare cu scopul de a minimiza costurile operaţionale ale băncii şi optimizarea proceselor de
business. Banca va majora gradul de asigurare a activităţii băncii cu echipament bancar modern şi
tehnica de calcul.
Politica de cadre.
Managementul resurselor umane în bancă va fi orientat spre majorarea productivităţii muncii
angajaţilor. Banca va intensifica instruirea personalului inclusiv şi în domeniul tehnicilor de vînzări,
va dezvolta spiritul corporativ în colectivul băncii.
Activitatea social-filantropică.
Banca în continuare va acorda ajutorul material păturilor vulnerabile ale societăţii, va susţine
cultura şi sportul naţional, va participa la acţiunile de păstrare şi promovare a valorilor naţionale.
Principalele direcţii strategice ale băncii BC Moldindconbak SA vor fi orientate spre:
a. Introducerea inovaţiilor în deservirea clienţilor
b. Fidelizarea clienţilor cu istorie de credit foarte bună şi experienţă de colaborare cu
banca
c. Majorarea cotei de piaţă creditare, prin promovarea activă a creditelor ipotecare
d. Implimentarea unui management al riscurilor orientat spre analiza mai calitativa
a clienţilor şi formarea rezervelor suplimentare
• servicii bancare electronice: “Internet-banking”, “Telebanking”, “Client — Bank” şi
extrase electronice din conturile clienţilor;
• emiterea cambiilor bancare;
• servicii în domeniul activităţii investiţionale;
• creditarea în monedă naţională şi valută străină, inclusiv din liniile de credite ale
organismelor financiare internaţionale;
• finanţarea şi asigurarea operaţiilor de export-import;
7
• acceptarea unui larg spectru de depozite;
• păstrarea valorilor în safeuri individuale.
BC "MOLDINDCONBANK" S.A. îşi intensifică colaborarea cu partenerii străini în diverse
domenii ale activităţii financiare. Câţiva ani la rînd, au fost valorificate mijloacele financiare pentru
finanţarea operaţiunilor comerciale din liniile de credite oferite de către Citibank, N.A. şi
Commerzbank, Frankfurt. Din anul 1999 s-a început utilizarea liniei de credit de la Banca Mondială în
cadrul proiectului de dezvoltare a sectorului privat. în anul 2000 banca a aderat la sistemul Europay,
ceea ce i-a permis să emită cârdurile bancare Cirrus/Maestro şi MasterCard. In 2001 a fost deschisă
linia de credit de la Corporaţia Financiară Internaţională, mijloacele căreia sunt valorificate cu succes.
Extinderea relaţiilor externe şi-a găsit expresia în cooperarea BC “MOLDINDCONBANK” S.A. cu
băncile străine - Citibank, Commerzbank, Drezdnerbank, Rabobank, Interbanka, Eximbank
(Washington). De asemenea se duc tratative de cooperare cu alte instituţii financiare internaţionale.
Echipa de specialişti a BC “MOLDINDCONBANK” S.A. este formată din profesionişti, şi
este capabilă să rezolve în mod eficient obiectivele băncii. Mulţi specialişti ai băncii şi-au făcut stagiul
în instituţiile bancare şi financiare din Europa şi America. Eficienţa echipei de specialişti a BC
„MOLDINDCONBANK” S.A. se datorează şi repartizării eficace a funcţiilor şi formării reuşite a
organigramei băncii. în vedrea documentării cu informaţia cu privire la membrii consiliului, organului
executiv, vicepreşedinţii băncii şi contabilul şef a BC “MOLDINDCONBANK” S.A.
Reţeaua de filiale s-a dezvoltat continuu până la 71 de filiale şi reprezentanţe care sunt situate
pe tot teritoriul republicii, acestora atribuindu-se anumite funcţii.
3.Domenii funcţionale (de credit, valutare, operaţii de casa, conturi cu populaţia, operaţii
inerbancare).
Pentru persoane particulare
Tipurile de credite acordate de către BC ,Moldindconbank” S.A.
jf ’ Credite investiţionale; Credite de consum: ‘
1 Credite pentru capital circulant; Credite pentru procurarea
1 Credite documentare; bunurilor in rate;
Finanţarea bazată pe active; Overdrafturi pe cârdurile de
1 Facilităţi overdraft; ! debit; ;
Operaţiuni de leasing; Cârduri de credit;
1 Credite cambiale; Creditele lombard;
Credite consorţiale. J | Credite ipotecare. j
Fig. 1. Tipurile de credite acordate de către BC „Moldindconbank” S.A.
Sursa: „site-ul Moldindconbank"
Creditul bancar reprezintă operaţiunea prin care Banca eliberează resurse fiananciare, în
schimbul unui acord de rambursare viitoare, însoţit de plata unei dobânzi (comisioane, speze,
penalităţi etc.) în favoarea Băncii.
Pentru oferirea creditului bancar Banca percepe anumite comisioane de deservire. Mărimea
comisioanelor încasate de Bancă în activitatea de creditare se aprobă de către Comitetul de conducere
al Băncii şi fac parte din politica de creditare a Băncii. Comisioanele, cât şi valoarea lor se revizuiesc
periodic. (Anexa 3)
Banca acordă credite următoarelor categorii de clienţi:
1) Companii (clienţi corporativi) - persoane juridice rezidente ale RM (inclusiv filialele
întreprinderilor străine), care au capacitate juridică şi sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia sub
orice formă organizatorico-juridică;
2) Persoane particulare (Retciil) - persoane fizice, care sunt rezidenţi ai RM, precum şi
4 2 nerezidenţi şi au capacitate juridică deplină,"
In dependenţă de diverşi parametri (destinaţie, acitivtatea de bază a agentului economic,
termen de acordare, statutul solicitantului) Banca acordă următoarele tipuri de credite
prezentate
în fig. 1. de mai jos:
Procedura de examinare a creditului presupune examinarea setului de documente,
întocmirea dosarului de credit, a concluziei economistului şi a Autorizaţiei de credit a Filialei care va
avea loc în termen de maxim 5 zile lucrătoare începând cu ziua primirii de la client a ultimului
document din setul de documente standard. în cazul solicitării de la client a unor documente
suplimentare, termenul de examinare se prelungeşte până la prezentarea de către client a
documentelor.
Preşedintele Băncii sau alte persoane împuternicite au dreptul să refuze acceptarea dosarelor în
lucru la Centrala Băncii în cazul în care:
a) nu a fost prezentat setul complet de documente necesar pentru solicitarea unui credit;
b) calitatea documentelor prezentate nu corespunde exigenţelor stipulate în reglementările
interne ale Băncii;
c) analiza efectuată de fdială şi concluziile sunt mediocre, ceea ce nu permite luarea unei
decizii;
d) concluzia economistului responsabil de credite este întocmită contrar prevederilor
metodologice şi nu corespunde concluziei-tip;
e) tabelele de analiză şi evaluare a performanţelor financiar-economice a potenţialului
debitor au fost întocmite cu erori;
f) procesul-verbal al Comitetului de creditare a filialei este întocmit contrar prevederilor
metodologice.
Procedura de examinare a creditului presupune parcurgerea următoarelor etape:
Etapele procedurii de examinare a creditului
I
1. Ftapa preliminară
2. Analiza sursei primare de rambursare
3. Analiza sursei secundare de rambursare Fig. 1.2 Etapele procedurii
de examinare a creditului
Sursa: „site-ul Moldindconbank"
I. Etapa preliminară presupune o informare-documentară reciprocă, Bancă-agent economic
în vederea identificării necesarului de credit, condiţiile de obţinere a creditului, de rambursare, de cost
etc. Putem spune că este etapa “primei impresii”. Această etapă are ca scop şi eliminarea solicitărilor
nedorite. La etapa iniţială persoana responsabilă din filială în urma discuţiilor purtate cu potenţialul
debitor urmează să aprecieze dacă solicitarea acestuia corespunde exigenţelor generale stipulate în
Politica de creditare şi în regulamentele interne ale Băncii. In baza dialogului iniţiat ofiţerul de credite
prezintă clientului informaţii referitor la produsele creditare oferite de Bancă şi propune variantele de
finanţare posibile.
10
Examinarea cererii debitorului. După etapa de negociere şi examinare preliminară a solicitării
de credit, în cazul în care aceasta a fost acceptată în procedură de lucru, colaboratorul filialei cere
clientului să perfecteze cererea de solicitare a creditului (Anexa3 ) şi certificatul de salariu Se admite
perfectarea cererii în formă liberă care obligatoriu trebuie să conţină următoarele elemente: suma
solicitată, destinaţia,termenul, tipul creditului, asigurarea, semnăturile persoanelor autorizate, data şi
ştampila. Cererea se prezintă în filiala Băncii persoanei împuternicite pentru primirea, verificarea şi
înregistrarea cererilor. Colaboratorul filialei înregistrează cererea în Registrul filialei şi o remite
conducerii băncii pentru a li vizată, conducerea la rândul său nominalizează persoana responsabilă de
examinarea ulterioară a cererii. Concomitent cu recepţionarea cererii se întocmeşte lista de documente
prezentată la bancă care obligatoriu trebuie să conţină rubrica unde urmează a fi indicată data de
primire a documentelor şi data restituirii din bancă.
(1) Acumularea şi verificarea actelor prezentate de solicitant. Documentele juridice urmează
a fi prezentate la Bancă în original cu ştampila şi semnătura persoanelor împuternicite, precum şi
copiile acestora. Ulterior originalele documentelor vor fi înapoiate clientului, iar copiile vor rămâne în
dosarul de credit al Băncii. Documentele ce ţin de asigurarea creditului urmează a fi prezentate în
original şi se păstrează la Bancă până la achitarea completă a creditului, cu excepţia actelor care sunt
necesare pentru asigurarea funcţionalităţii gajului.
La această etapă se verifică:
a) împuternicirile legale ale conducerii potenţialului debitor, dreptul juridic de a depune
cerere de obţinere a creditului, de a senina contractele de credit şi de gaj si alte documente;
b) înregistrarea potenţialului debitor la Camera înregistrării de Stat, existenţa codului
fiscal, solicitantul activează în baza Statutului şi a fost constituit în baza contractului sau a unei
hotărâri;
c) restricţiile stipulate în documentele de constituire şi statutul solicitantului;
d) dreptul de proprietate asupra valorilor propuse în gaj;
e) afilierea sau activitatea în comun cu alţi agenţi economici - debitori ai Băncii;
f) afilierea în raport cu Banca;
g) specificul juridic al genului de activitate practicat de solicitant (deţinerea
licenţelor/autorizaţiilor),
h) baza contractuală existentă a potenţialului debitor cu alte persoane terţe.
Agenţii economici trebuie să întocmească şi să prezinte la bancă rapoarte financiare cu
ştampila Departamentului Statistică. Raportul financiar anual include bilanţul contabil, raportul
privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti, anexele la rapoartele financiare, nota explicativă la rapoartele financiare. Raportul
financiar trimestrial include bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, raportul privind
fluxul mijloacelor băneşti.
Agenţii economici sunt obligaţi să prezinte:
11
a) raportul financiar trimestrial la termen de la data de 15 şi până la 25 ale lunii
următoare, după trimestrul gestionar;
b) raportul financiar anual la termen de la 25 ianuarie până la 15 martie ale anului
următor, după anul gestionar.
II. Analiza sursei primare de rambursare a debitorului potenţial are drept scop
identificarea riscurilor eventuale ce pot apărea în cazul acordării unui credit solicitantului prin
cunoaşterea evoluţiei situaţiei în perioadele precedente şi prognozarea performanţelor sale în viitor.
Realizarea acestui obiectiv presupune divizarea acestui proces în 2 etape distincte de analiză:
a) analiza activităţii clientului sub aspect financiar;
b) analiza activităţii clientului sub aspect non-financiar.
Analiza Financiară are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situaţiei economico- linanciare
indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta, analiza financiară se bazează pe documentele
de sinteză contabilă (Bilanţul Contabil, Raportul privind Rezultatele financiare şi Raportul privind
fluxul mijloacelor băneşti). Astfel, managerul de cont solicită de la client bilanţurile contabile pentru
ultimii trei ani, ultimul bilanţ trimestrial şi bilanţul trimestrial pentru perioada respectivă a anului
trecut.
Din bilanţul contabil se obţin unele informaţii care trebuie să corespundă necesităţilor de
analiză a Băncii: indicatori de structură a Activelor şi Pasivelor; analiza prin rate, analiza Cash Flow.
Analiza non-financiară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic esenţial cu
privire la formarea de către Bancă a convingerilor referitoare la calităţile morale şi profesionale ale
conducătorilor agenţilor economici solicitanţi de credite, a principalilor asociaţi şi colaboratori ,
precum şi a reputaţiei privind calitatea produselor, serviciilor şi a modului de îndeplinire a
obligaţiunilor asumate în relaţiile cu partenerii de afaceri.
Un accent deosebit în analiza non-financiară trebuie pus pe relaţia client-bancă şi anume:
istoria creditară în MICB şi în alte bănci corectitudinea rambursării creditelor, lipsa cazurilor de
restructurare a creditelor şi a celor de sistare de către debitor a angajamentelor sale faţă de bancă prin
oferirea în schimb a dreptului de posesiune asupra averii gajate.
La etapa analizei sursei primare o deosebită atenţie ofiţerul de credit urmează să acorde
studiului business-planului sau a argumentării tehnico-economică. Concluziile ofiţerului de credit de
pe urma analizei business planului sau analizei tehnico-economice trebuie să conţină următoarele
aspecte:
a) suma şi termenul creditului solicitat să fie argumentate prin activitatea desfăşurată de
debitor;
b) suma creditului solicitat să nu fie determinată de valoarea presupusă a averii propuse în
gaj;
c) scopul pentru care se solicită creditul să fie logic şi să permită achitarea creditului la
scadenţă şi a dobânzilor aferente lunar;
12
d) în cazul solicitării creditului pentru completarea mijloacelor circulante - veniturile
lunare ale debitorului trebuie să fie suficiente minimum pentru achitarea lunară a dobânzilor aferente
creditului solicitat şi a altor cheltuieli operaţionale;
e) în cazul solicitării creditului pentru investiţii capitale sau procurarea de mijloace fixe -
veniturile lunare ale clientului să fie suficiente minimum pentru achitarea lunară a dobânzilor, a
cheltuielilor operaţionale, precum şi a sumei principalului divizat pe luni în perioada solicitată.
III. Analiza sursei secundare de rambursare care presupune prezentarea garanţiilor.
Garanţiile la credit trebuie să reprezinte ultima sursă de rambursare a creditului, dar nici intr-un caz nu
unica. Principiul de bază al asigurării creditului este că, asigurarea nu garantează rambursarea
creditului, ci reduce riscul.
Garanţiile la creditele acordate trebuie să asigure rambursarea ratelor din credit şi achitarea
dobânzilor aferente calculate pentru 3 luni.
în relaţiile sale cu debitorii, Banca este expusă unor riscuri care impun luarea unor măsuri
pentru garantarea creanţei. în cazul în care în ziua scadenţei debitorul nu poate să-şi achite datoriile şi
nu mai poate să-şi execute obligaţia asumată, Banca are garanţii constituite în condiţiile legii, pe baze
contractuale, le poate executa îndestulându-şi creanţa.
După natura lor, garanţiile pot fi reale şi personale.
Garanţiile reale sunt mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin afectarea unui bun al
debitorului în vederea asigurării executării obligaţiei asumate. Ele conferă Băncii:
a) Dreptul de preferinţă în temeiul căruia, în cadrul executării silite, din valoarea bunului
respectiv se va asigura mai întâi satisfacerea integrală a Băncii.
b) Drept de urmărire, în temeiul căruia Banca va putea urmări bunul în mâinile oricui s-ar
afla, în măsura necesară satisfacerii creanţei garantate.
Cea mai utilizată formă a creditelor asigurate prin garanţii reale sunt creditele asigurate prin
gaj. Gajul ca formă de asigurare a rambursării creditului, este reglementat de Legea Republicii
Moldova cu privire la gaj nr.449-XV din 30.07.2001. Conform Legii, “gajul este o garanţie reală în al
cărei temei creditorul gajist poate urmări bunul gajat având prioritate faţă de alţi creditori, inclusiv faţă
de stat, la satisfacerea creanţei garantate”. Gajul poate fi: gajul bunurilor mobile, gajul bunurilor
imobile şi gajul bunurilor procurate în viitor.
Totodată, gajul se clasifică în două tipuri de bază: gaj înregistrat şi amanetul, în cazul gajului
înregistrat, obiectul gajului rămâne în posesia debitorului gajist sau a unui terţ care acţionează în
numele debitorului gajist, iar în cazul amanetului, obiectul gajului se transmite în păstrare Băncii sau
unui terţ care acţionează în numele Băncii, sau se lasă la debitorul gajist dacă obiectul gajului este
încuiat şi sigilat de Bancă.
Garanţiile personale reprezintă mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin care una sau
mai multe persoane se angajează printr-un contract accesoriu încheiat cu Banca, să plătească acestuia
datoria debitorului în cazul în care acesta nu o va plăti el însuşi. Formele de garanţii personale
13
aplicabile conform reglementărilor în legislaţia în vigoare sunt:
a) Fidejusiunea (cauţiunea);
b) Garanţiile prezentate sub formă de scrisoare de garanţie emise de bănci,
c) Cesiunea de creanţă - deşi nu face parte din categoria garanţiilor reale sau personale -
întrucât este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, se constituie pentru garantarea propriu-
zisă a creditelor acordate de Bancă. Prin rezultatul său, cesiunea de creanţă asigură, ca orice garanţie,
recuperarea creanţelor Băncii.
d) Cesiunea încasărilor în conturile curente.
Pentru a fi acceptate de Bancă, garanţiile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele
condiţii:
a) Să poată fi transformate rapid în lichidităţi;
b) Să se afle în proprietatea solicitantului sau a girantului şi să nu fie afectate de alte
creanţe;
c) Valorile gajate aflate în proprietate comună pot fi depuse în gaj doar cu acordul tuturor
coproprietarilor;
d) Proprietarul bunurilor să aibă capacitatea de a gaj a sau ipoteca;
e) Bunurile trebuie să fie în stare corespunzătoare de exploatare;
f) Existenţa pieţelor de desfacere sau de potenţiali cumpărători pentru bunurile propuse
drept garanţie.
Neîndeplinirea acestor criterii şi neidentificarea altor garanţii conduce la imposibilitatea
acordării creditului solicitat.
La compartimentul analiza sursei secundare de rambursare ofiţerul de credit trebuie să
examineze:
a) documentele ce confirmă proprietatea asupra valorilor propuse in gaj;
b) documentaţia tehnică sau certificatele de calitate ale valorilor propuse în gaj;
c) decizia de depunere a bunurilor în gaj;
d) în cazul gajării unor valori materiale procurate prin import - au fost obţinute dovezile
achitării accizelor, taxelor vamale, TVA la import;
e) dreptul de proprietate asupra terenului de pământ (achitat 100%) pe care este amplasat
bunul gajat (in cazul gajării unor valori imobiliare) sau, în caz contrar - a fost obţinută permisiunea
scrisă a organelor locale de a gaja valorile respective;
f) în cazul gajării unor valori imobiliare situate pe terenurile de pământ aflate în posesia
unor persoane terţe - terenurile respective sunt gajate şi ele de către persoanele terţe sau acceptă
gajarea lor-în cazul proprietăţii publice asupra terenului dat în folosinţă;
g) şi alte documente prezentate de potenţialul debitor şi/sau persoanele terţe.
Cererile de credite nu pot fi aprobate numai pe baza faptului că bunurile oferite drept garanţie
de solicitanţi pot fi valorificate, dacă din analiza financiară rezultă că rambursarea împrumutului şi
14
plata dobânzilor aferente nu este asigurată în primul rând din lichidităţile generate de activitatea
economică desfăşurată, aceasta constituind sursa principală de rambursare, valorificarea garanţiilor
fiind o sursă secundară, de protecţie a Băncii în cazul unor împrej urări neprevăzute.
Domenii funcţionale Valutare
în activitatea sa cu operaţiunile valutare Banca ţine cont de următoarele regulamente:
a) Regulamentul BNM privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare
nr.8 din 28.01.2010;
b) Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM nr. 51 din
05.03.2009;
c) Instrucţiunea cu privire la raportarea unor operaţiuni valutare de către băncile licenţiate
nr. 11 din 22.01.2009;
d) Regulamente interne.
Operaţiunile valutare ale băncii sunt toate tipurile de tranzacţii efectuate de bancă în altă valută
decât moneda naţională. Banca poate efectua operaţiuni valutare în două moduri:
1) din contul şi numele clientului:
a) gestiunea de operaţiuni import - export ale clientului;
b) efectuarea transferurilor internaţionale;
c) acordarea de credite în valută;
d) cumpărarea/vînzatrea valutei;
e) emisiunea de documente necesare pentru efectuarea plăţilor internaţionale şi garantarea
lor;
f) acceptarea de depozite în valută;
g) servicii de consultanţă pe piaţa valutară;
h) serviciul de dealing.
2) din cont şi nume propriu:
a) procurarea şi vînzarea de valută pe piaţa interbancară şi de la BNM inclusiv scopurile
speculative;
b) efectuarea de tranzacţii interbancare şi internaţionale;
c) operaţii de acoperirea riscurilor (hedging valutar).
BC „Moldindconbank” S.A., este unul dintre cei mai activi operatori pe piaţa valutară
interbancară şi oferă clienţilor săi cele mai favorabile condiţii pentru efectuarea operaţiunilor de
convertire a valutei străine:
a) Cumpărarea valutei străine prin virament contra lei moldoveneşti din numele clientului;
b) Vînzarea valutei străine prin virament contra lei moldoveneşti din numele clientului;
c) Convertirea valutei străine prin virament din numele clientului.
BC „Moldindconbank” S.A. efectuează operaţiuni de convertire a diferitor valute străine.
Pentru efectuarea operaţiilor de convertire, Banca zilnic cotează următoarele tipuri de valute străine:
15
a) Dolari SUA, EUR, ruble ruseşti, hrivne ucraineşti contra leului moldovenesc;
b) Dolari australieni, dolari canadieni, franci elveţieni, crone daneze, lire sterline, yeni
japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra dolarului SUA.
c) Dolari SUA, dolari australieni, dolari canadieni, franci elveţieni, crone daneze, lire
sterline, yeni japonezi, crone norvegiene, crone suedeze contra EUR.
BC „Moldindconbank” S.A. efectuează operaţiuni de convertire din numele persoanelor
juridice, care au deschise conturi în BC „Moldindconbank” S.A. şi în alte bănci. Valuta străină
cumpărată sau lei moldoveneşti obţinute din vînzarea valutei străine, Banca îi poate transfera pe contul
clientului deschis în altă bancă.
Convertirea valutei din numele clienţilor băncii se efectuează în baza cererii de
vînzare/cumpărare a valutei străine.
BC „Moldindconbank” S.A, permite clienţilor săi să efectueze operaţiuni de convertire
forward. Cursul pentru operaţiunile forward se stabileşte individual în luncţie de condiţiile tranzacţiei.
16
Convertirea mijloacelor băneşti se efectuează la cursul stabilit de Bancă, tară perceperea
comisioanelor.
Operaţiunile de casă efectuate de bancă
Casieria bancara are următoarele funcţii principale: primirea, verificarea, păstrarea şi
eliberarea numerarului şi a altor valori ale băncii sau ale clienţilor ei. în cadrul fiecărei bănci
sunt organizate casierii bancare. Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul
departamentului respectiv, contabilul-şef şi şeful de casierie din bancă, în funcţiile cărora intră
organizarea, asigurarea funcţionarii şi controlul activităţilor de casierie în conformitate cu
prevederile normelor bancare în vigoare. Totodată, ei sunt obligaţi să asigure efectuarea corectă
şi la zi a evidenţelor operativ-contabile şi statistice, în scopul reflectării în orice moment şi cu
exactitate a existenţei şi a mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către
personalul casieriei. De asemenea, asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la
păstrarea şi paza numerarului şi a celorlalte valori, pentru asigurarea integrităţii acestora.
(Anexa 4)
In cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case:
• case operative;
• case de încasări serale;
• case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi
(persoane juridice şi
fizice);
• case cu program prelungit;
• case de verificare a numerarului;
• case pentru schimbul valutar.
La deschiderea conturilor în BC „Moldindconbank” S.A. veţi avea acces la o gamă
largă de servicii bancare, care vă vor permite să economisiţi timp şi bani, totodată veţi obţine un
partener de încredere şi stabil - BC „Moldindconbank” S.A.
Operaţiunile de decontări şi de casă:
Sunt primul pas spre cultura bancară.
Sunt siguranţa afacerilor şi economiilor Dumneavoastră,
Sunt modalitatea cea mai eficientă de gestionare a fluxului de numerar.
Operaţiunile de decontări şi de casă includ:
■ Evidenţa conturilor în diferite valute;
■ înregistrarea mijloacelor băneşti în conturi;
■ Operaţiuni de convertire a valutei;
■ Operaţiuni cu documentele de plată;
■ Transferuri internaţionale a mijloacelor băneşti;
■ Obţinerea extraselor din conturile bancare;
■ Servicii de informare cu privire la tranzacţiile efectuate;
17
■ Ajutor în căutarea sumelor care nu au fost înregistrare în contul clientului;
■ Eliberarea numerarului din cont pentru diferite scopuri;
■ Servicii de curier DHL, TNT, UPS;
* Servicii de consultanţă.
Documentele necesare a fi prezentate pentru deschiderea contului:
■ Cerere de deschidere a contului în forma stabilită de bancă
■ Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice şi întreprinderilor individuale,
eliberat de Camera înregistrării de Stat a Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi
Comunicaţiilor al R.M. (original şi copia);
■ Adeverinţa a Biroului Naţional de Statistică al R.M. (original şi copia);
* Certificatului de înregistrare sau documentul recunoscut ca atare (original şi
copia);
■ Actul de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului
(original şi copia);
* Ordin de angajare a contabilului -şef, director adjunct, etc.;
■ Fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei, legalizată notarial (2
exemplare);
■ Chestionarul clientului;
■ Contractul privind deservirea de decontări şi de casă
Conturi curente
Contul curent este un cont bancar destinat depunerii mijloacelor băneşti, fără fixarea
termenului de păstrare. Conturile curente pot fi deschise atît în lei, cît şi în valută străină.
Contul curent poate servi deopotrivă la păstrarea banilor şi la efectuarea de plăţi, încasări sau
transferuri bancare. (Anexa 4)
BC „Moldindconbank” SA deschide conturi curente persoanelor fizice în lei
moldoveneşti şi valută străină.
Pentru a deschide un cont curent persoanele fizice rezidente sau nerezidente care nu
practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate prezintă următoarele documente:
* cererea de deschidere a contului;
* copia actului de identitate a titularului de cont;
• chestionarul pentru persoana fizică
In cazul deschiderii contului curent pentru persoanele fizice rezidente şi nerezidente,
care nu practică activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate, de către persoana
împuternicită se prezintă următoarele documente:
• cererea de deschidere a contului perfectată de persoana împuternicită;
• copia actului de identitate a titularului de cont, legalizată notarial (la prima
prezentare la bancă titularul contului pentru identificare va prezenta originalul actului de
identitate);
18
• copia actului de identitate a persoanei împuternicite cu dreptul de a prezenta
documentele pentru deschiderea contului;
• actul autentificat notarial sau copia actului legalizat notarial, care confirmă
împuternicirile persoanei de a prezenta documentele pentru deschiderea contului; chestionarul
pentru persoana fizică;
Depozit
Depozitul bancar reprezintă o sumă de bani depusă la bancă, pe o perioadă definită
pentru care banca plăteşte deponentului o dobîndă.
BC "Moldindconbank" SA Vă pune la dispoziţie o serie de depozite cu avantaje unice
pe piaţă. Astfel, Condiţiile politicii procentuale a depozitelor persoanelor fizice sunt
următoarele:
(Anexa 5)
Cum să deschideţi un depozit?
BC "Moldindconbank" SA deschide conturi de depozit în lei moldovenşti şi valută
străină Pentru a deschide un cont de depozit persoanele fizice prezintă următoarele documente:
In cazul prezentării actelor de către deponent:
• actul de identitate al deponentului în original şi copia acestuia;
• suma de bani pe care doriţi să o puneţi la depozit. în cazul prezentării actelor
prin persoana împuternicită:
• actul de identitate al persoanei împuternicite în original şi copia acestuia;
• copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;
• procura în original sau copia acesteia autentificată notarial;
• suma de bani pe care doriţi să o depuneţi la depozit.
în cazul persoanelor care nu au atins majoratul, persoanelor limitate/lipsite de
capacitatea de exerciţiu, deschiderea depozitelor se efectuează de către părinţi sau de tutore
(curatore)cu următoarele acte:
• actul de identitate al persoanei care prezintă actele deponentului în original şi
copie;
• certificatul de naştere al deponentului care nu a atins majoratul, sau copia
autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;
• actul autorităţii de tutelă şi curatelă - în cazul când deponentul este prezentat
prin tutore (curator);
• copia hotărârii instanţei de judecată conform căreia persoana a fost declarată
limitată/lipsită de capacitatea de exerciţiu şi necesită instituirea tutelei (curatelei) - în cazul când
deponentul este prezentat prin tutore (curator);
• suma de bani pe care doriţi să o depuneţi la depozit.
Cârduri
Sumarul condiţiilor de eliberare şi deservire a cârdurilor bancare
19
Documentele necesare pentru deschiderea contului de cârd, emiterea şi reemiterea
cârdului, acordarea altor servicii Termenul de eliberare a cârdului:
2-5 zile de lucru în subdiviziunile Băncii din mun. Chişinău, pentru alte localităţi
termenul este comunicat la solicitare (şi diferă în funcţie de marca cârdului şi localitate).
Perioada de valabilitate a cârdului, taxele şi comisioanele referitoare la emiterea
cârdului, efectuarea operaţiunilor şi prestarea serviciilor suplimentare, modalitatea calculului
dobânzii la contul de card.
Regulile de administrare a contului de card şi utilizare a cârdului:
Reguli de utilizare a cârdului (Anexa 6)
Cursul valutar aplicat la efectuarea operaţiunilor cu cârduri:
în cazul în care valuta tranzacţiei diferă de valuta contului de card, suma tranzacţiei este
convertită în valuta contului de card conform următoarelor reguli:
suma tranzacţiei se converteşte conform cursului comercial al Băncii stabilit pentru
tranzacţiile
cu cârdurile bancare, în cazul în care tranzacţia:
a fost efectuată în orice valută în reţeaua băncii sau
a fost efectuată în MDL sau USD în afara reţelei Băncii sau
a fost efectuată în EUR în afara reţelei Băncii cu card Maestro sau MasterCard.
în celelalte cazuri, suma tranzacţiei efectuate este mai întâi convertită în USD de către
sistemul
de plăţi la cursul zilnic stabilit de către acesta, iar suma obţinută de USD din conversie
este
ulterior convertită de către Bancă conform cursului comercial al Băncii stabilit pentru
tranzacţiile
cu cârdurile bancare.
Operaţiunile interbaneare
Necesitatea operaţiunilor interbaneare deriva din faptul ca:
■ clienţii au conturi la mai multe banei;
■ băncile au nevoie unele de altele in gestionarea resurselor ;
* băncile trebuie sa se supună unei discipline comune.
Reglementarea plaţilor
Cand operaţiunile au loc in numerar, băncile oferă serviciul de casa (retrageri sau
varsaminte efective), sau de schimb valutar manual.
Cand se foloseste moneda scripturala, rolul băncilor este mai mare. Daca contul
debitorului si al creditorului sunt in aceeaşi tara si in aceeaşi banca operaţiunea este relativ
simpla: se debiteaza un cont si se crediteaza un altul. Cand conturile sunt la doua banei diferite,
dar in aceeaşi tara, reglementarea are loc prin compensare, modernizata continuu, pentru a
reduce timpul si costul operaţiunii.
20
Situatia este mai complexa cand e vorba de tranzactii internaţionale sau de tranzactii in
interiorul tarii, dar exprimate intr-o moneda străină.
Compensarea
Din punct de vedere istoric si al practicii bancare, băncile trebuiau sa se intalneasca
zilnic, in acelaşi loc, pentru a restitui unul sau mai multe pachete de cecuri (sau alte instrumente
de plata) la fiecare dintre banei, si cum multe se compenseaza intre ele, si numai diferenţa sau
soldul net va fi inregistrat in credit sau in debit.
Pentru a reduce cheltuielile, unele banei se grupeaza sau sunt reprezentate de altele.
In toate tarile s-au organizat case de compensaţie, care, in multe cazuri, sunt sub
responsabilitatea Băncii Centrale, acolo unde toate băncile comerciale au conturi deschise, si
unde se opereaza rezultatul compensărilor.
Compensarea se face nu numai pentru cecuri ci si pentru alte titluri de plata inscrise pe
suport de hârtie: efecte de comerţ, ordine de virament. Pentru titluri inscrise pe suport magnetic,
viramente si prelevări automatizate, retrageri de bani sau reglementari de cumpărături făcute cu
cârduri, compensările sau transferurile centralizate se fac de către o reţea de calculatoare de
compensaţie, ce functioneaza atat in capitala fiecărei tari cat si in marile oraşe.
Zilnic, fiecare banca aderenta aduce pana la o anumita ora, o banda magnetica cu
operaţiunile in care intervin si alte banei. Dupa cateva ore ea ridica o alta banda cu ansamblul
operaţiunilor ce o privesc. Si in acest caz soldurile in urma compensării se opereaza in contul
băncilor respective. Operaţiunile se fac totuşi semiautomat: colectarea benziloi din teritoriu,
transportul lor, etc.
Acest lucru a dus la inlocuirea treptata a acestor calculatoare in favoarea unui sistem
interbancar de telecompensare, adica printr-un sistem de teletransmisie intre diferite
calculatoare din diferite banei.
Efectuarea plaţilor internaţionale
Băncile mari au unul sau mai mulţi corespondenţi in interiorul flecarei tari mai
importante. Băncile mai mici se pot grupa sau sa pot incheia convenţii de reprezentare cu alte
banei. Intre băncile corespondente exista conturi reciproce, persoane abilitate sa opereze in
aceste conturi si o cheie pentru descifrarea mesajelor. Conturile poarta denumirea de “voştri” si
“noştri”, si au, pentru motive de evidenta fiecare cate un cont “oglinda” tinut la sediul central
al băncii, ce reflecta operaţiunile efectuate (evidenta contabila se tine atat in moneda locala cat
si in moneda străină respectiva).
Asfel, daca o persoana din Romania trebuie sa plateasca o suma de lei unei persoane din
SUA, banca romaneasca la care banca americana are un cont corespondent (vostro), va debita
contul persoanei respective cu aceeaşi suma si va credita contul vostro. Banca americana va
debita contul oglinda (in lei si dolari) al contului ce-1 deţine la banca romaneasca si va credita
contul persoanei din SUA cu suma corespunzătoare in dolari.
Schimbul valutar.
Schimbul valutar scriptura/, este afacerea băncilor, ca de alfel si schimbul manual si
cecurile de călătorie, in buna masura. Cand banca respectiva nu dispune de monedele cerute
apeleaza la alte banei din tara sau din strainatate.
Piaţa schimbului valutar nu are o localizare geografica precisa . Ea functioneaza prin
telefon intre un număr mare de specialisti din banei si casele de curtaj sau persoane autorizate
din intreaga lume.
In băncile mari exista o sala de schimb valutar, unde isi desfasoara activitatea
specialiştii băncii in acest domeniu; ei preiau ordinele clientelei de la agenţi si comunica cu
parteneri internaţionali pentru a satisface ordinele respective.
Orele de lucru tin seama de fusul orar. Cursurile principalelor devise Înregistrate inr-un
loc trebuie considerate ca simple repere, deoarece acea piaţa locala nu este decât un segment al
pieţei mondiale. Ele oferă, totuşi, o referinţa oficiala pentru cursurile ce urmeaza a se aplica in
schimbul valutar scriptural. In principiu, rata ce trebuie retinuta este aceea la care banca se
refmanteaza. Acesta, insa nu se poate face in fiecare caz in parte; multe din operaţii se
compenseaza reciproc, iar pentru celelalte banca poate sa-si aduca contributia, in masura in care
riscul nu esta prea mare.
Banca poate profita grupând anumite ordine sau separindu-le, anticipand sau intarziind
operaţiile, in speranţa unei ocazii favorabile. Deci refinantarea băncii este destul de diferita de
tranzacţiile clientelei.
In cazul schimbului la termen, un importator, de exemplu, poate cere băncii sale sa-i
furnizeze moneda respectiva la termen, dar la un pret convenit in momentul solicitării.
22
Banca poaate gasi o contrapartida pe piaţa cu aceeaşi scadenta sau poate cumpără moneda
respectiva pe care sa o depună la termen cu dobanda, asteptand sa-i o ofere clientului la
momentul respectiv.
Gestiunea trezoreriei
Contul pe care o banca il are cu Banca Centrala nu trebuie sa scada sub un anumit
plafon pe o perioada mai lunga; banca va cauta sa procure fonduri, imprumutand cateva zile sau
saptamani. Alte banei vor avea si ele nevoie, dar in alte perioade, asfel incat se va institui o
adevarata piaţa interbancara. Pe langa astfel de perturbări accidentale, poate sa existe si cazul
unui dezechilibru, mai mult sau mai puţin de structural.
Trezoreria reprezintă ansamblul mijloacelor de plata de care dispune un agent
economic, pentru a face fata cheltuielelor si datoriilor. Intr-un fel, operaţiile bancare sunt la
baza trezoreriei clienţilor lor.
Ca urmare, cu atat mai mult capata importanta pentru banei, gestiunea propriilor lor
trezorerii, realizata, in esenţa, cu celelalte banei, atat in moneda naţionala cat si in devize
străine.
Pe piaţa interbancara, pentru a profita de diferenţa de dobanda sau de variaţiile cursului
de schimb, o banca poate vinde si cumpără in aceeaşi perioada. In domeniul devizelor străine,
banca poate efecua operaţiuni speculative pe cont propriu.
Exista banei ce se consacra acestor operaţiuni de trezorerie, fara sa aiba contact direct
cu clienţi persoane fizice sau intreprinderi; sunt asanumitele banei de trezorerie.
Piaţa interbancara sau piaţa monetara se institue spontan in fiecare tara. Banca Centrala,
intervine insa asupra lichidităţilor băncilor comerciale, si prin aceasta asupra ratei dobânzii si
masei monetare. Băncile pot interveni pe pieţele monetare străine, atat prin intermediul
corespondentiilor lor cat si independent.
Piaţa monetara
Prin faptul ca functioneaza prin telefon, aceasta piaţa seamana cu piaţa schimburilor
valutare, doar ca participanţii sunt in majoritate localizaţi in capitala, dand posibilitatea Băncii
Centrale sa joace rol de dirijor.
Participanta principali sunt băncile, care se pot afla in diferite poziţii: împrumutat
imprumutator, ambele in acelaşi timp, etc.
Statul intervine si el in calitate de imprumutat, plasand bonuri de tezaur cu durate
variabile. Aceste bonuri diferă de cele oferite publicului: sume unitare ridicate, emisiune prin
licitatie, inscriere obligatorie in cont la Banca Centrala, posibilitatea de vanzare pe aceeaşi piaţa
monetara.
Banca Centrala intervine aproape tot timpul ca imprumutator, pentru ca insasi vocaţia ei
este de a credita sistemul bancar, care la rândul sau va credita agenţii economici.
Curtierii de banca, intr-un număr limitat se mulţumesc sa puna in contact pe
imprumutatori cu imprumutatii, fiind remuneraţi de cei din urma printr-un comosion. Unii
dintre aceştia opereaza si pe piaţa schimbului valutar.
Casele de reescont, in număr si mai mic, au statutul de banca si se comporta ca băncile
de trezorerie, imprumutand de la anumiţi participanţi pentru a credita pe alţii, obţinând profit
din diferenţa de dobanda.
Piaţa ipotecara, care este o prelungire a pieţei monetare, opereaza cu bilete ce pot atinge
durata de 12 ani. ■
Tranzacţiile efecuate pe piaţa monetara sunt:
■ tranzacţiile intre banei, fara interventia Băncii Centrale;
■ tranzacţiile băncilor cu Banca Centrala, denumite “open market”.
Primul fel de tranzactii se refera la imprumuturi de cateva ore pana la cateva decenii (20
ani) . Pentru perioade scurte operaţiunile se fac fara garanţie de titluri, asa cum se face la piaţa
schimbului valutar, “in alb ”. Cand durata este de peste 7 ani creditul se materializeaza prin
cumpararea unui bilet ipotecar. In celelalte cazuri se cumpără titluri sau se lasa titlurile in
garanţie.
Daca sunt bonuri de trezorerie, operaţiunea se face la Banca Centrala, transferandu-se
bonurile dmtr-un cont in altul.
Daca sunt efecte private acestea sunt livrate efectiv imprumutatorului, dar cel mai
adesea ele sunt pur si simplu “puse in dosar” pe numele lui si raman la imprumutat.
Atunci cand presa de specialitate se refera la rata pieţei monetare, se refera, de fapt, la
rata medie a piatei intre banei, din fiecare zi, publicata de Banca Centrala.
Reglementarea creditului
Obiectivul reglementarii il constituie atat prevenirea falimentelor bancare, impiedicand
băncile sa-si asume riscuri excesive in comparaţie cu fondurile lor proprii si cu resursele pe
termen lung, cat si combaterea inflaţiei, impiedicand băncile in ansamblul lor sa creeze o
cantitate excesiva de moneda scripturala. Redăm mai jos instrumentele folosite:
■ Coeficientul fondurilor proprii (adecvarea capitalului) exprima raportul dintre
fondurile proprii si angajamentele băncii si trebuie sa fie de cel puţin 8%,B Riscul pe un singur client nu poate depasi 20% din fondurile proprii.
■ Creditele acordate persoanelor aflate in relaţii speciale cu banca nu trebuie sa
depaseasca 20% din fondurile proprii ale băncii.
■ Poziţia valutara exprimata in lei nu poate depasi 10% din fondurile proprii.
24
■ Coeficientul resurselor stabile indica in ce proporţie creditele lungi (cu derulare
de peste 5 ani sunt acoperite in bilanţul băncii de fonduri proprii sau de datorii obligatare. In
Franţa acest coeficient este de minim 60%.
■ Creditele sunt grupate in credite standard, in observaţie, substandard, indoielnice
si pierdere.
■ Rezerve pentru credite (2% din soldul creditelor de la sfarsitul anului precedent).
■ Se asteapta ca băncile sa modifice rata dobânzii, ca urmare a anuntarii ratei de
refinanatare de către Banca Centrala (prin anunţarea ratei reescontului si a creditelor pe baza
titlurilor). Băncile centrale prefera insa operaţiunile de open market, permitandu-le sa intervină
atunci cand doresc, fara sa fie angajate in prealabil. Oricum, ratele de interventie orienteazaa
intr-o anumita masura ratele de dobanda pe care băncile comerciale le vor aplica debitorilor si
creditorilor lor, actionand prin aceasta asupra volumului de credite.
Acţiunile asupra ratei dobânzii, in cadrul politicii monetare, reprezintă o chestiune
delicata: creşterea dobânzii creditoare va atrage mai mult capital străin, in timp ce creşterea
dobânzii debitoare va umfla costurile, stimulând de fapt inflaţia pe care politica monetara
pretinde ca o combate. Chiar in cazul cel mai favorabil, modificările de rata a dobânzii sunt
folosite pentru a combate inflaţia si nu pentru a preveni falimentele bancare. Modificarea ratei
dobânzii nu poate asigura prin ea insasi o reglementare satisfacatoare a creditului.
Operaţii interbancare
Băncile intervin pe aceste pieţe ca vanzatori, cumpărători sau ca intermediari.
Intermedierea financiara e mai puţin sistematica ca intermedierea bancara; ele aduc anumite
servicii, dar nu se constituie interfata intre cererea si oferta manifestate pe aceste pieţe.
Pana prin anii’ 80 exista o ruptura intre piaţa financiara si piaţa monetara(careia ii
putem adauga si piaţa schimburilor valutare).
Piaţa financiara este deschisa marelui public si are locuri precise numite burse de
valori, unde se schimba valori mobiliare, ce sunt titluri de participare la capital sau creanţe pe
termen lung.
Piaţa monetara nu are localizare precisa si este rezervata de obicei băncilor si trezorerie
publice, ce o utilizeaza pentru a vinde sau a cunpare creanţe, in general pe termen scurt. Numai
SUA are o piaţa de “harţii comerciale” ce tine atat de piaţa financiara (prin diversitatea
participanţilor) cat si de piaţa monetara (prin orientarea spre termen scurt si a localizarea
precisa). Aceasta situatie se explica prin aceea ca băncile americane, fiind cantonate intr-un
singur stat, un anumit număr de mari Întreprinderi, in loc sa se adreseze mai multor banei
diferite, au laut obiceiul de a-si procura resurse direct de la public.
4.Schema structurii dirijării cu banca. Caracteristica verigilor, nivelurilor si
interdependenta dintre ele.
BC „ Moldinconbank” SA avind statut de Societate pe Acţiuni conform Regulamentului
cu privire la statutul Băncilor Comerciale, are urmatoare structură organizatorică :La
31.01.2010 BC „Moldinconbank” SA conform listei subdiviziunilor avea 45 de filiale (Anexa
1) în aproape orice oraş de pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care 21 sunt situate în
Chişinău. Reprezentanţele băncii deasemenea sunt concentrate în Chişinău (7reprezentanţe),
acestea fiind la număr mai puţine decît filialele, numărul lor este de 16 repartizate pe un
teritoriu mai îngust fiind aplasate în doar 10 localităţi ale ţării ( Anexa 2). Conform
regulamentului intern cu privire la structura funcţională a băncii fiecare departament are
subdiviziunile sale, funcţiile fiind: şef de departament, şef de secţie,şef de direcţie, economist
superior, economist, contabil-şef, contabil, inginer superior, inginer, economist şa. acestea în
dependenţă de departament. Filialele şi reprezantanţele au o structură fucţională mult mai
simplă, acesta diferenţiindu-se de la filială la filială şi de la reprezentanţă la reprezentanţă în
funcţie de marimea filialei, reprezentanţei. Marimea filialei nu influienţează tipurile de servicii
şi produse acordate, drept exemplu poate servi Filiala „ Paris” care este o filială relativ mică, cu
personal minim însă tipurile de servicii şi produse acordate şi volumul acestora nu diferă de alte
filiale.
5. Analiza materialelor normative ce caracterizeaza structura formala (instrucţiunile de
post, de secţii, de servicii).
• Filialele BC „Moldindconbank” S.A. conform regulamentului prestează
următoarele servicii:
• Organizarea şi asigurarea deservirii operaţionale şi de decontare a persoanelor
fizice şi
• juridice;
• Deschiderea şi evidenţa conturilor curente în valută naţională, a celor în valută
străină, de
• depozit şi altor conturi ale persoanelor fizice şi juridice;
• Efectuarea creditării persoanelor juridice şi fizice din contul mijloacelor atrase
de tdială
• în limitele stabilite de regulamentele corespunzătoare ale Băncii;
• Cumpărarea şi vînzarea valutei străine;
• Emiterea şi administrarea instrumentelor de plată;
• Efectuarea operaţiunilor în valută străină;
26
• Primirea plăţilor pentru serviciile comunale, a impozitelor, taxelor de stat etc.;
• Darea în arendă a safeurilor şi asigurarea păstrării individuale a documentelor şi
altor
• obiecte de preţ ale persoanelor fizice şi juridice;
• Acordarea consultaţiilor şi altor servicii, privind activitatea bancară care sunt
permise de
• către licenţa Băncii Naţionale a Moldovei.
Reprezentanţele BC „Moldindconbank” S.A. conform regulamentului prestează
următoarele servicii:
• încasarea plăţilor prin numerar pentru servicii comunale şi a altor plăţi de la
persoane
• fizice;
• Ţinerea evidenţei încasărilor în conturile bancare ale agenţilor economici,
indiferent de
• forma organizatorico-juridică şi tipul de proprietate al acestora;
• Acceptarea depozitelor (contractele de depozit sunt semnate de Bancă);
• Comercializarea valutei străine în conformitate cu politica valutară a Băncii şi
actele
• normative ale Băncii Naţionale a Moldovei ce reglementează acest gen de
activitate;
• Efectuarea operaţiunilor de casă, încasarea numerarului la sfîrşitul zilei
operaţionale cu
• dreptul casei de seară;
• Efectuarea transferurilor băneşti prin diferite sisteme de plăţi internaţionale;
• Efectuarea operaţiunilor de Consulting bancar din numele Băncii;
• Eliberarea numerarului prin intermediul cârdurilor bancare.
6. Personalul: numărul, calificarea, calitatile profesionale, obligaţiile si datoriile
(Anexa 7)
7. Motivarea personalului.
Politica si activitatea in domeniul resurselor umane este strins corelata cu strategia
băncii in ansamblu. Majoritatea volumelor de activitate, extinderea reţelei de filiale si agenţii,
imbunatatirea indicatorilor cantitativi si calitativi, in mare masura se datoreaza echipei de
profesionişti care activeaza in banca, efectivul careia la finele anului 2011 a constituit 950
persoane.
Pentru acoperirea necesarului de personal se perfecţionează continuu procesul de
angajare, care oferă posibilitatea sa fie selectate persoane cu cel mai inalt potential, specialist!
experimentaţi de la alte banei, din sectorul real al economiei sau absolvenţi cu rezultate
excelente ai institutiilor superioare de invatamint din tara si de peste hotare. O deosebita atentie
s-a acordat selectării personalului pentru completarea funcţiilor vacante din Front Office-
manageri (relaţii si vinzari) si (manageri operaţiuni bancare). Acordind o atentie deosebita
businessului bancar si avind ca scop obţinerea rezultatelor performante in realizarea planului de
afaceri, pe parcursul anului trecut a fost întărit managementul la 10 filiale, fiind aprobate
persoane îa funcţia de administrator. Banca a acordat numeroase posibilitati angajaţilor sai
pentru dezvoltarea potenţialului si formarea carierei. Politica băncii este de a promova in primul
rind personalul din
27
cadrul Băncii, astfel, pe parcursul anului trecut, au fost promovaţi din rezervade
personal 21 persoane.
Conducerea băncii este mereu preocupata de dezcoltarea businessului, astfel acordind o
atentie sporita segmentelor- cheie, asa incit, in scopul impulsionării ereditarii a fost elaborat si
implimentat conceptul ce normare si remunerare a muncii lucratorilor antrenati in creditare cu
stabilirea normativelor de remunerare a muncii, calitatea portofoliului de credite si atragerea
noilor clienţi. In anul 2011 BC „Moldinconbank" SA a continuat sa investeasca si sa-si
valorifice capitalul uman prin istruirea personalului, 297 angajaţi au urmat cursuri de instruire,
din care 60 de conducători ai subdiviziunilor băncii. Au participat activ la training-uri, seminare
cu diferite tematici cele mai importante fiind: Activitatea Bancara si dezvoltare (Londra si
Dublin). Conferinţa cu tematica: Cultura plaţilor internaţionale relaţii de corespondenta si
parteneriat, Riscuri aferente( Atena) un sir de seminare cu tematica:„Standartele internaţionale
de raportare financiare" organizat de compania de audit:,, Grant Thornton Audit" SRL.
Seminare consecrate securitatii informaţionale IP-guard, Administrarea riscurilor creditare -
analiza evaluarea managementului ( Vienna), Strategy and Management in banking (Londra).
De asemena, o atentie sporita s-a acordat asigurarii dezvoltării in domeniul cârdurilor
bancare prin participarea colaboratorilor Departamentului cârduri bancare la Cursurile
Academiei Open Way( Sank-Petersburg). Totodata, s-a acordat posibilitate unor specialisti de a
acumula experienţe de lucru de la colegii din strainate , prin participarea la seminare si
conferinţe internaţionale organizate in: Rusia, Ucraina, Marea Britanie, Grecia, Irlanda, Austria.
In anul 2011 a fost investita in instruire suma de 334, 7 mii lei, sau de 1,6 ori mai mult decit in
anul 2010.
28
8. Controlul in sistema dirijării cu banca. Tipuri de control. Evidenta aspectelor de
control, de comportare si caracteristica controlului efectiv.
Sistemul de control intern reprezintă totalitatea politicilor şi procedurilor interne
adoptate de Cosiliul şi Comitetul de Conducere a Băncii, care indică modul de repartizare a
funcţiilor între persoanele responsabile de crearea, verificarea, autorizarea şi executarea
documentelor. Evaluarea independent a tuturor aspectelor activităţii băncii în cadrul
subdiviziunilor este exercitată de Direcţia Auditului Intern.
Controlul intern se înparte în mai multe subdiviziuni cum ar fi: controlul în cadrul
filialei şi controlul asupra filialei din parte Centralei.
în cadrul filialei “Paris” controlul îl efectuiază contabilul şef (acesta verifică
corectitudinea întocmirii documentelor a personalului subaltern, în acest caz a casierului),
dasemenea directorul filialei la fel verifică toate documentele din cadrul filialei, începînd de la
cererea de acordare a creditului şi terminînd cu cel mai important document al unei zile
operaţionale Bilanţul Contabil, acesta verifica dacă nu au fost produse erori în întocmirea
documentelor, cît şi eronarea unor rezultate, care pot avea un prejudiciu grav asupra activităţii
şi imaginei filialei.
Controlul din partea Centralei se efectuiază lunar de către o comisie, delegaţie
competenţi în domeniu. Aceasta verifică toate documentele, atît veridicitatea lor cît şi
întocmirea, arhivarea corectă a acestora. La finele controlului, Comisia întocmeşte un raport în
care se prezintă situaţia filialei, deasemenea se indică şi neregulele depistate, în cazul existenţei
acestota. în cazul depistărilor unor încălcări grave se va face un control mai amănunţit pentru a
depista persoana vinovată de încălcarea produsă, aceasta va fi pedepsită prin anumite restricţii
sau concedierea acesteia. Durata controlului intern din partea Centralei nu este limitată, acesta
poate să dureze de la 2 zile pîna la o lună, chear şi mai mult în cazul depistărilor a careva
nereguli.
Controlul intern are drept scop prevenirea unor neregularităţi ce pot influienţa
decurgerea normal a activităţii filialei şi respectiv a Băncii in întregime.
9. Cultura organizationala si responsabilitatea sociala a băncii.
Organizaţiile au culturi “tot asa cum oamenii au personalitate”. Cultura este miezul
intregii reţele organizationale. Ea influenteaza si este influentata de strategie, structura, sistem,
personal si deprinderi. Este elementul de identificare a unei organizaţii. Toate organizaţiile au
propria lor cultura individualizata. Cultura unei companii cuprinde colecţia ei de convingeri si
reacţii organice aproape instinctive, de eroi si personaje negative, de realizari, de interdictii si
porunci. Unele dintre acestea, ca si nevrozele oamenilor, sunt atat de profund inradacinate,
incat originea lor se pierde in negura evenimentelor trecute, in timp ce altele au cauze vii,
vizibile.
Aspectul important referitor la cultura unei organizaţii este acela ca oamenii pot sa se
familiarizeze mai bine ci organizaţia sau chiar sa-i anticipeze modul de comportare daca
reusesc sa inteleaga “chimia” alcatuirii ei. Fiecare organizaţie este “impregnata cu valori in
spatele regulilor tehnice, care produc o identitate distincta a fiecărei organizaţii”. Cultura
organizationala este o încercare de a pătrunde in trairea, sensul, atmosfera, caracterul sau
imaginea unei organizaţii, arata S. Selznick.
Aplicând conceptul de cultura la organizaţii, ne referim la ideile, credinţele, traditiile si
valorile lor, care isi găsesc expresie, de exemplu, in stilul managerial dominant, in felul in care
sunt motivati membrii acestora, in imaginea publica etc. Acestea diferă in ceea ce priveşte
atmosfera,
felul in care se lucreaza. nivelul energiei, orizontul individual toate acestea fiind
influentate de istorie si traditii. de situatia actuala, de tehnologie etc.
Sunt diverse moduri de abordare a culturii organizationale; s-au formulat numeroase
definiţii termenului de cultura organizationala, fiecare dintre acestea evidenţiind anumite
elemente componente ale acestuia. Astfel, prin cultura organizationala se intelege: simbolurile,
ceremoniile si miturile care exprima valorile si credinţele specifice membrilor organizaţiei
“convingerile impartasite de managerii unei organizaţii referitoare la modul cum isi vor
organiza ei impreuna cu angajaţii afacerile “traditiile si convingerile unei organizaţii prin care
ea se distinge de alte organizaţii si care inculca siguranţa si trăinicie intr-o organizaţie”; “ceea
ce oamenii cred despre ceea ce merita sa fie făcut si ceea ce nu” Cultura organizaţiei este vazuta
ca expresie a normelor si valorilor, ea reprezentând acel pattern al valorilor si normelor care
disting o organizaţie de cealalta, depistând ceea ce este important pentru organizaţia respectiva.
Cultura organizationala include, potrivit acestor autori, urmatoarele componente:
- acţiuni comportamentale regulate care apar in interacţiunea dintre oameni, cum
ar fi ritualuri si ceremonii organizationale si limbaje frecvent folosite;
- normele care sunt impartasite/acceptate de grupurile de lucru din toata
organizaţia, cum ar li “un salariu bun pentru o zi de munca buna”;
- valorile dominante impuse intr-o organizaţie, cum ar fi “calitatea produsului”;
- filosofia dupa care se ghideaza politica organizationala in privinţa angajaţilor si
clienţilor;
- regulile pentru integrarea in organizaţie pe care un nou venit trebuie sa le invete
pentru a deveni un membru acceptat;
- sentimentul sau climatul care transpare intr-o organizaţie prin aspectul fizic si
prin felul in care membrii acesteia interactioneaza cu “clienţii” sau alte persoane din exterior.
30
La următorul nivel sunt eroii culturali, persoane (in viata sau decedate/reale sau
imaginare) care au caracteristici mult apreciate si astfel ele servesc drept modele pentru cultura.
Ritualurile si ceremoniile organizationale sunt activitati si ritualuri planificate si
organizate care au un inteles cultural important.
In sfarsit, cel mai adanc nivel sau “inima” culturii sunt valorile culturale. Aceste valori
acceptate/impartasite reprezintă credinţe, răspunderi si sentimente colective in funcţie de care
lucrurile sunt bune, normale, raţionale, valoroase si asa mai departe.
Miturile si credinţele cuprind istoricul faptelor care au determinat un comportament sau
altul, succese din trecut, oameni de baza ai organizaţiei, acei vizionari care au transformat
compania, care i-au dat o alta direcţie. Aceste “istorioare” ajuta noii angajaţi sa-si formeze o
idee despre semnificaţia normelor, valorilor, atitudinilor, comportamentelor membrilor
organizaţiei pentru a si le putea insusi in vederea adaptarii la organizaţie.
Sistemul de metafore si limbajul specific
Acestea se refera la valorile de baza ale organizaţiei. Multe companii pornesc in
competitie prin a se asigura ca au o deviza care sa le permită sa atraga atentia asupra lor si sa
monopolizeze piaţa. In acelaşi timp, in cadrul fiecărei organizaţii se vehiculeaza un limbaj
specializat, folosindu-se anumite coduri de limbaj. De multe ori se foloseste laconic, sintetizat,
inteles numai de către membrii organizaţiei.
Simboluri, ceremonialuri si ritualuri
Acestea arata ce este important de respectat in organizaţie. Steagurile, sigla companiei
s.a., releva importanta si locul pe care il ocupa anumite idei sau evenimente.
Motourile
Sunt importante pentru membrii organizaţiei. Criteriile de elaborare a unui moto: sa
transmita si sa promoveze filosofia organizaţiei; sa aiba mai mult un apel emoţional decât unul
raţional; sa nu fie un indemn direct la loialitate, productivitate, calitate si nici la alte obiective
organizationale; sa fie misterios pentru public, dar nu si pentru membrii organizaţiei. Exemplu
de motto: "Calitatea este nr.l”.
Valorile si normele
Sistemul de valori si normele de comportare sunt reflectate in strategii, structura,
sisteme politice, reguli, proceduri, aratand ce este permis si ce nu este permis. Ele sunt trecute
in comunicarea informala, de exemplu modul de structurare a organizaţiei arata daca indivizii
pot participa sau nu intr-o maniera critica la valorile sistemului. Chiar si marimea organizaţiei
influenteaza semnificaţia valorilor.
In concluzie, cultura organizationala trebuie înţeleasa la doua niveluri: a) partea mitica
(de istorie), care include mituri, povestiri, eroi, simboluri, sloganuri si ceremonii; b) “drumul pe
care ne aflam (prezentul)”, care este indicat de strategii, structura, sisteme, conducere, reguli,
norme, îndeletniciri etc. managerul trebuie sa invete sa conducă si aceste valori (impartasite).
Cunoaşterea culturii organizationale este necesara si utila, intrucat constituie, probabil,
unicul si cel mai folositor element anticipativ, pe termen lung, al unei organizaţii. Poate ti
dificil pentru cineva atat din interior cat si din afara sa pătrundă in cultura organizaţiei, aceasta
fiind deseori considerata drept un univers de convingeri, valori si concepţii oferite odata pentru
totdeauna si
32
care este rareori declarat ori supus chestionării, mai ales de cei care au o experienţa
limitata in privinţa altor organizaţii sau culturi. Cu toate acestea, o asemenea intelegere a
comportării colective este esenţiala, in situatiile in care este nevoie ca organizaţia sa se adapteze
unor condiţii schimbătoare, incluzând aspiraţiile si asteptarile membrilor ei.
Menţinerea culturii organizationale
Modalitatile prin care o organizaţie functioneaza si este condusa pot avea atat efecte
intentionate, cat si efecte neintentionate in menţinerea sau schimbarea culturii organizationale.
Organizaţia incearca sa angajeze persoane care se potrivesc cu cultura organizaţiei. In plus,
culturile sunt mentinute prin eliminarea angajaţilor care in mod frecvent se indeparteaza de
activitatea si comportamentul acceptat.
Metodele specifice de menţinere a culturii organizationale sunt insa mult mai
complicate decât angajarea sau concedierea anumitor persoane. Cele mai adecvate metode de
consolidare a culturii organizationale au in vedere:
-felul in care managerii (in mod special cei de sus) reactioneaza la incidentele critice si
la crizele organizationale;
rolul modelării, invatarea si antrenarea manageriala;
-criterii de alocare a recompenselor;
-criterii pentru angajare, selecţie, promovare si eliminare din organizaţie;
-ritualuri, ceremonii si povestiri organizationale.
Schimbarea culturii organizationale
Aceleaşi metode folosite pentru a menţine o cultura organizationala pot servi si la
schimbarea ei. Cultura ar putea fi schimbata, de exemplu, prin;
-schimbarea obiectivelor conducerii;
-schimbarea modalitatilor de rezolvare a situatiilor critice;
-schimbarea criteriilor de recrutare de noi membri;
-schimbarea criteriilor de promovare in organizaţie;
-schimbarea criteriilor de recompensare;
-schimbarea ritualurilor si ceremoniilor organizationale.
De exemplu, o cultura organizationala care se indreapta spre pedepsirea asumarii
riscurilor si inovaţiilor si spre recompensarea evitării riscului ar putea fi in mod deliberat
transformata prin schimbări in sistemul de recompensare. Angajaţii pot fi incurajati sa-si
stabileasca obiective mai riscante sau mai inovative in şedinţe de instruire (antrenament) si de
stabilire a obiectivelor, in şedinţele de apreciere a performantelor, existând posibilitatea de a fi
răsplătite pentru incercari mai riscante, chiar daca ele uneori nu reusesc decât atingerea unor
obiective sigure care nu implica o comportare inovativa si altele.
33
In schimbarea culturii organizationale sunt doua aspecte care trebuie studiate cu atentie.
Primul, dupa cum afirma Peter Drucke, este ca schimbarea comportamentului se poate realiza
numai daca se bazeaza pe cultura existenta. Al doilea aspect rezulta din dificultatea aprecierii
precise a culturii organizationale.
Problemele de etică ale comunicării trebuie analizate cu şi mai mare prudenta în cazul
mesajelor negative cu implicaţii emoţionale, de influenţate/convingere, al mesajelor legate de
conflicte, în legătură cu acestea pot să apară cerinţe contradictorii întră a comunica cu tact dar a
nu fi manipulativ, a spune adevărul dar a nu fi lipsit de diplomaţie etc.. Pentru a putea "naviga"
printre aceste jaloane managerul va trebui să facă alegerea corectă a organizării şi formatului
mesajului, a stilului de comunicare, a limbajului şi să aibă în vedere multe alte aspecte.
Problemele de etică trebuie analizate şi prin prisma prevederilor legale şi a preceptelor
morale naţionale specifice. Managerul operând în mediul internaţional trebuie să cunoască
sensibilităţile culturale, caracteristicile regionale şi etnice, obiceiurile şi elementele specifice ale
ţărilor unde sau în legătură cu care îşi desfăşoară activitatea
Etica in afaceri inseamna a introduce in deciziile de zi cu zi si in strategiile de
management si alte norme decât cele impuse de lege. O companie este responsabila social in
masura in care tine seama nu doar de interesele acţionarilor, ci de interesele tuturor grupurilor
afectate de activitatea ei. Ca atare, etica in afaceri este un cost. Etica in afaceri presupune a
abate nişte resurse de la traseul impus de calculul strict al eficientei economice. Etica in afaceri
costa: bani, resurse umane si de timp, expertiza, oportunitati, precum investiţii sau dezvoltare.
Mai mult, etica in afaceri si forma ei cea mai vizibila, implicarea sociala a companiilor, sunt
opţiuni nedeterminate de lege. In forma clasica a filantropiei corporatiste, in forma
reglementata a donaţiei si sponsorizării ori in forma moderna a programelor de responsabilitate
sociala corporatista (RSC) integrate in strategiile de management, implicarea sociala a
companiilor a fost multa vreme perceputa drept un cost mai mult sau mai puţin necesar, un lux
al marilor corporaţii.
Pe de o parte, implicarea comunitara a constituit apanajul celor puternici, un semn
distinctiv al forţei economice. Astfel, ea a luat chipul generozităţii companiilor prospere.
Corporaţiile, ca organizaţii detinatoare de putere economica si sociala, trebuia sa isi asume nu
numai rolul de agenţi economici, ci si pe acela de proteguitori ai interesului public, actionand in
sprijinul
34
comunităţilor in vecinatatea carora operau. Ca membri instariti ai societarii, marile
companii se simţeau obligate sa ajute grupurile sociale defavorizate.
Pe de alta parte, in cazul companiilor din domeniile de risc, precum industria tutunului,
alimentara, a medicamentelor, a extractiei si prelucrării petrolului, implicarea comunitara a luat
forma convenabila social a strategiilor de management al riscului, fiind considerata o cale
eficienta de a preveni si rezolva crizele create de poluare, de produsele daunatoare, de condiţiile
de lucru improprii.
Managerii cu atribuţii în domeniul resurselor umane au datoria de a se implica în
problemele de responsabilitate socială, cu atât mai mult cu cât sunt direct răspunzători de
evoluţia angajaţilor firmei. Totodată, pornind de la cunoaşterea profundă a problemelor
angajaţilor şi de la armonizarea acestora cu obiectivele generale ale organizaţiei, managerul de
resurse umane va trebui să susţină şi să se implice şi în problematica celorlalte grupuri sociale
implicate, de la proprietari şi clienţi până la membrii comunităţii afectate de activitatea firmei si
din care fac parte angajaţii. Nu trebuie să se neglijeze nici faptul că fiecare angajat poate să fie
la un moment dat, atat client cât şi proprietar sau membru al comunităţii, expus vicisitudinilor
poluării, creşterii preţurilor, informării incorecte, violenţei sau riscurilor de orice fel.
Responsabilitatea socială este principiul etic fundamental, care exprimă faţă de cine şi
pentru ce este răspunzător un manager, prin prisma propriilor principii etice.
Responsabilitatea socială corporatistă reprezintă noţiunea sau conceptul prin care se
conoateză obligaţiile firmelor faţă de grupurile constituite în societate, altele decât acţionarii şi,
de asemenea, cele prescrise de lege şi sindicate. Cele două feţe ale acestei definiţii sunt: în
primul rând, obligaţia trebuie să fie voluntar acceptată (deci comportamentul influenţat de
forţele coercitive ale legilor sau sindicatelor nu este voluntar), în al doilea rând, obligaţia este
ceva mai larg, respectiv ea se întinde dincolo de tradiţionala datorie faţă de acţionari, la alte
grupuri ale societăţii, precum consumatorii, salariaţii, furnizorii şi comunităţile învecinate.
Esenţialul acestui aspect conceptual este problema dacă organizaţiile au obligaţii pentru alte
grupuri sociale decât acţionarii.
Deci trăsătura esenţială a responsabilităţii sociale corporatiste, este că trebuie să fie
voluntară şi să implice direcţionarea managerilor de a acţiona într-o modalitate sau alta.
Un element al responsabilităţii sociale corporatiste este disponibiltatea de anticipare a
unui act nou, a acţiunii asupra problemelor potenţiale sociale, tară a aştepta acţiunile legale sau
de constrângere directă. Responsabilitatea socială corporatistă cuprinde perspectivele
economice,
legale, etice şi discreţionare, pe care societatea le are în privinţa organizaţiilor de afaceri
la un moment dat.
35
Responsabilitatea socială merge dincolo de responsabilităţile economice şi legale,
incluzând responsabilităţile discreţionare şi etice. Societatea se aşteaptă ca organizaţia să-şi
dezvolte şi responsabilităţile etice. Sunt forme de comportare care nu sunt codificate în legi dar
sunt aşteptate de la organizaţii. Responsabilităţile discreţionare interesează domeniile în care
societatea doreşte ca organizaţia sa-şi asume responsabilităţile sociale. Asemenea exemple pot
fi prevederea de programe de instruire a şomerilor, programe de sprijinire a comunităţii, acţiuni
în sprjinul prevenirii şi corectării degradării mediului, precum şi sprijinirea reînoirii şi
reconstrucţiei urbane.
10. Procesul de comunicare in sistema de dirijare cu banca (luind in consideraţie
mediul exterior). Tipurile de comunicare si factorii de perfecţionare. Sistemul informaţional.
Situaţia macroeconomica internă şi externa
Evoluţia cadrului macroeconomic în anul 2011 a avut un impact pozitiv asupra
dezvoltării mediului de afaceri şi a sistemului bancar în ansamblu. Condiţiile favorabile pentru
dezvoltarea economiei naţionale au fost asigurate de procesul de recuperare a economiei
mondiale înregistrat în anul 2010 şi care a continuat in 2011 .Astfel, Produsul global brut
pentru anul 2011 a înregistrat un avans de 3,8% faţă de 5.2% în anul 2010. Din cele mai
avansate economii ale lumii doar Japonia a anunţat o diminuare a PIB-lui cu -0,9% restul
statelor au finalizat anul 2011 cu o dinamică pozitivă, SUA +1,8% Germania+3,0%. Franţa
+1,6%. U.K. +• 0,9%, Italia +• 0,5%. Totodată, principalele economii emergente au înregistrat
pentru anul 2011 o reducere a ritmului creşterii economice. PIB-ul Chinei a avansat cu
9.2% .Parteneri comerciali externi strategici precum Rusia, Ucraina şi România de asemenea au
anunţai creşteri ale PIB-IUL Astfel, avansul Rusiei a constituit +4,1%. repetînd performanţa
anului 2010 (+4,0%). Economia Ucrainei a reuşit sa sporească ritmul Lcresterii PIB-IU pentru
anul 2011 pînă la 5,2% comparativ cu 4,2% în anul 2010. După doi ani consecutivi de
recesiune, economia României a anunţat un avans de 2.5% pentru anul 2011, intrînd astfel în
faza ascensiunii.
Cu toate acestea, procesul de consolidare a economiei mondiale a fost în mare parte
compromis in a doua jumătate a anului 2011 de riscurile economico-fmanciare, care au afectat
ţările Uniunii Europene şi SUA. Principalele ameninţări s-au dovedit a fi criza datoriilor
statelor europene precum Grecia, Portugalia, Italia, Spania, Irtanda. fapt ce a impus aplicarea de
către guverne a măsurilor aspre de reducere a deficitului bugetar, care s-a refleclat în
micşorarea
cererii din partea populaţi ei şi încetinirea creşterii economice in majoritatea Ţărilor UE.
în consecinţă economia uniunii monetaro Europene a însemnat pentru finele anului 2011 o
creştere moderata de 1,6% faţa de, 9% in anul 2010. In timp ce recuperarea economică în lume
râmîne e fi una neechilibrată, economia Republicii Moldova a înregistrat în anul 2011 un avans
36
economic de +6,4%. Majorarea PiB-lui s-a datorat in mare parte creşterii consumului intern, cît
si a cererii la produsele exportate. Cererea internă a fost favorizată de majorarea spre finele
anului 2011 a volumului remitenlelor de peste hotare cu 16 9%- pînâ la 1450 mi 1 USD fapt ce
a contribuil la evoluţii pozitive în majoritatea ramurilor economice ale tării. Astfel, sectorul
industrial a înregistrat o sporire a producţiei cu 7,4% iar cel agricol o majorare de 4,6%
Comerţul exterior de asemenea s-a evidenţiat prin performanţe deosebite, exporturile
majorindu-se cu 44.1 % iar importurile cu 34,7%.
Inflaţia pentru anul 2011 a fost una moderata, la nivel de 7,8% (8,1% în 2010),
determinată preponderent de majorarea preturilor la produsele energetice importate (gaz.petrol),
diminuind semnificativ din eficienţa masurilor de stabilizare aplicate de autoritati .Rata de
schimb a monedei naţionale nu a înregistrat modificări esenţiale pe tot parcursul anului 2011,
fapt ce a favorizat comerţul exterior. Dependenta economiei naţionale de dinamica remitentelor
de peste hotare, reprezintă un risc major in procesul de dezvoltare şi reformare a economiei.
Stagnarea si recesiunea prognozată pentru anul 2012 în majoritatea economiilor Uniunii
Europene (Italia - 2.2%, Spania -1.7%, Franţa -0,2%), unde lucrează o mare parte a cetăţenilor
Republicii Moldova (oficial estimativ peste 200 mii), sporeşte incertitudinea privind creşterea
stabilă a economiei in următorii ani. Un alt factor de influentă externa este riscul diminuării
fluxului investiţiilor şi a împrumuturilor externe, in special din statele Europene.
Referitor la riscurile interne, anul 2011 s-a caracterizat prin incertitudinea politică care a
Fost deblocată spre finele anului prin alegerea Preşedintelui tarii şi respectiv finalizăm
procesului de formare a instituţiilor statului. Totodată, factori precum inflaţia şi creşterea
neesenţialâ a veniturilor populaţiei au împiedicat redresarea sectorului construcţiilor de locuinţe
ramură care reprezintă o componentă importantă în creşterea calitativă a sectorului real al
economiei.
Totodată, pe parcursul ultimilor doi ani Guvernul Republicii Moldova a întreprins un şir
de măsuri active pentru facilitarea procesului de contractare a împrumuturi lor de la
organizaţiile financiare internaţionala (BERD,Banca Mondiala si FMI) infrastructurii şi
agriculturii. Astfel, pentru următorii ani se prevede o continuare a proiectelor de infrastructura
in special cele legale de reabilitarea drumurilor şi eficienţa energetică, fapt care inevitabil va
îmbunătăţi climatul investitional al Tării şi va stimula domeniul de afaceri.
11. Primirea si realizarea deciziilor pe baza fundamentării si îndeplinirii problemelor
strategice si operative.
Prognoza evoluţiei pieţei bancare pentru anul 2012, prevede o creşteie moderată a
principalilor indicatori de volum, iar dezvoltarea sectorului bancar se va baza în mare parte pe
politica ratelor dobîzilor mai avantajoase la credit şi diversificarea surselor de finanţare, fmd
create astfel condiţiile necesare pentru menţinerea de către bănci a nivelului suficient de
37
lichidităţii cererii la credite.
Astfel, direcţiile principale de activitate stabilite de Moldindconbank pentru perioada
anilor 2012-2014 sunt următoarele:
■ Menţinerea ponderii de piaţa a Băncii.
■ Păstrarea băncii în topul celor 3 Bănci din sistemul bancar autohton
■ Asigurarea creşterii portofoliului de credite cu cel puţin 10% mediu anual şi a
creşterii bazei de resurse atrase cu cel puţin 9% mediu anual.
■ Continuarea dezvoltării relaţiilor cu organizaţiile financiare internaţionale şi
atragerea resurselor financiare suplimentare
■ Asigurarea creşterii veniturilor neaferente dobinzilor cu ritmul de peste nivelul
mediu in sistemul bancar şi acoperirea cheltuielilor neprocentuale.
■ Asigurarea rentabilităţii activelor Băncii la nivelul minim de 2% şi a
rentabilităţii capitalului la nivel minim de 13%.
■ Asigurarea marjei nete a dobînzii la un nivel de cel puţin 5%.
■ Asigurarea ponderii creditelor neperformante în total credite la nivel maxim de
8.0% şi a ponderii creditelor expirate în loial credite la nivel maxim de 5,0%
■ Dezvoltarea in continuare a reţelei de subdiviziuni teritoriale ale Băncii şi
asigurarea prezenţei Băncii în toate raioanele tării pînă la finele anul ui 2014.
■ Asigurarea creşterii bazei de clienţi inclusiv preponderent din segmentele
întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a persoanelor fizice.
■ Dezvoltarea activitati Băncii pe piaţa cârdurilor bancare prin implementarea
spectrului larg de produse noi şi atragerea clienţilor noi cu scopul majorării ponderii de piaţă a
Băncii pe cârdurile bancare.
■ Asigurarea creşterii productivităţii muncii angajaţilor prin selectarea
personalului calificat, instruirea angajaţilor Băncii şi molivarea conform rezultatelor obţinute
■ Dezvoltarea în continuare a bazei materiale a Băncii.
Atingerea acestor obiective va asigura îndeplinirea sarcinii de bază urmărite de către
Bancă pentru următorii 2 ani si anume „majorarea eficienţei activităţii Băncii şi creşterii
capitalizarii. Activitatea internaţională
Pe parcursul anului 2011 Banca a optimizat în continuare reţeaua sa corespondentă cu
manie instituţii financiare internaţionale, avind peste 50 corespondenţi bancari, din 18 ţări,
printre care The Bank of New York Mellon (SUA), Deutsche Bank Trust Company Americas
(SUA), Commerzbank (Germania) Deutsche Bank (Germania) Raiffeizen Zenlralbank
Qestereich (Austria), Sberbank (Rusia), Credit Suisse (Elveţia), Privalbank (Ukraina), Banca
Comerciala Română (România) ete.
Un segment important în activitatea Banca pe plan internaţional reprezintă colaborarea
38
cu organismele financiare internaţionale ca Banca Europeană pentru Reconstrucţie si
Dezvoltare (BERD}, Compania Olandeză de Dezvoltare si Finanţare (FMO), Banca Marii
Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare (BSTDB).
In anul 2011 Banca a continuat activitatea de atragere şi utilizare a resurselor
internaţionale pe termen lung. Astfel, la 23 iunie 2011 a fost semnat un acord nou cu Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de finanţare a întreprinderilor mici si mijlocii din
Moldova, suma totală a tuturor creditelor primite de la BERD depăşind suma de 25 mln Euro.
De asemenea, în scopul atragerii resurselor financiare pe termen lung, la 25 octombrie
2011 Banca a semnat în premieră cu Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare (BSTDB)
un acord de împrumut în sumă de 10 milioane dolari SUA.
Resursele financiare oferite de BSTDB sunt menite dezvoltării şi extinderii sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii, un segment cheie al economiei Republicii Moldova
Către sfîrşitul anului 2011 resursele primite dela organizaţiile internaţionale şi
instituţiile financiare străine, direct sau prin intermediul Ministerului Finanţelor a constituit
echivalentul a 874,4 milioane lei.
Activitatea de binefacere
Constientizînd faptul ca viitorul economiei naţionale este inseparabil de bunăstarea
socială de nivelul de dezvoltare a culturii şi educaţiei in ţară. Banca tradiţional a fost şi continuă
sa rămână o bancă cu o responsabilitate socială înaltă. Fiind una din principalele instituţii
financiare din ţara. Banca se implică activ la dezvoltarea culturii, artei, sportului moldovenesc
participă în acţiuni de caritate şi de binefacere.
Anul 2011 nu a fost o excepţie şi, traditional, Banca s-a remarcat pozitiv in sfera
filantropică. Astfel, în scopun de binefacere au fost alocate 700 mii lei, dintre care o mare parte
scolii internat din Nisporani, Federaţiei Naţionale a Femeilor din Moldova, Asociaţiei
chirurgilor „Nicolae Anestiadi", „Asociaţiei Obşteşti Baschet club Veteran din Moldova",
„ Academiei Naţionale de şah" şi altele Banca este sponsorul general al Teatrului Naţional
„Mihai Eminescu". Au mai fost alocate mijloace băneşti pentru plata tratamentului unor
persoane fizice.
Servicii de încasare a numerarului
In cadrul BC „Moldindconbank"' S.A. funcţionează o subdiviziune speciala, care
prestează agenţilor servicii de încasare si transportare a mijloacelor băneşti, dotată cu transport
specializat şi pază paramilitară, asigurind securitatea şi integritatea banilor clienţilor.
Experienţa şi profesionalismul lucrătorilor Băncii permit în mod calificat de a efectua toate
tipurile de încasări si de transportare a mijloacelor băneşti si altor valori, atît pe teritoriul mun.
Chişinău, cit şi pe întregul teritoriu al Republicii Moldova.
39
12. Managementul riscurilor in activitatea bancara.
In activitatea sa Banca este supusa unui şir de riscuri, administrarea cărora se consideră
ca parte integrantă şi importantă a dezvoltării Băncii Organele de conducere ale Băncii îşi pun
problema de a gestiona ameninţările sau da a fructifica oportunilăţile în beneficiul Băncii.
Managerii Băncii nu se limitează la tratarea, de fiecare dată, a consecinţelor unor evenimente
care s-au produs, dar au adoptat un stil de management reactiv ceea ce înseamnă că s-au
implementat masuri capabile de a atenua manifestarea riscurilor.
Totodată, managementul riscurilor faciliteaza realizarea eficientă si eficace a
obiectivelor Băncii, în mod evident cunoaşterea ameninţărilor permite o ierarhizare a acestora
în funcţie de eventualitatea materializarii lor, de amploarea impactului asupra obiectivelor şi de
costurile pe care le presupun măsurile menite de a reduce şansele de apariţie sau de a limita
efectele nedorile. Totodată, revizuirea periodică a riscurilor, aşa cum este prevăzut in standarde,
conduce la realocări ale resurselor, in concordanţă cu modificarea ierarhiilor şi implicit a
priorităţilor.
Managementul riscurilor asigură condiţiile de bază pentru un control intern sănătos.
Dacă controlul intern este ansamblul măsurilor stabilite de conducere pentru a se obţine
asigurări rezonabile că obiectivele vor fi atinse, rezultă ca managementul riscurilor este unul
din mijloacele importante prin care se realizează acest lucru, deoarece managementul riscurilor
urmăreşte tocmai gestiunea ameninţărilor ce ar putea avea impact negativ asupra obiectivelor.
Managementul riscurilor se efectuează permanent şi presupune următoarele etape de
bază:,, Identificarea, Estimarea, Monitorizarea, Controlul/reducerea.”
Identificarea riscurilor (atât a celor curente, cât şi a celor viitoare) şi constituie primul
pas în construirea profitului riscurilor Băncii. Riscurile nu sunt identificate prin impactul lor
asupra obiectivelor, dar în raport cu obiectivele a căror realizare este afecta ta de materializarea
lor.
Pentru identificarea riscurilor aferente activităţii sale Banca cormbina următoarele
abordări:
Autoapreciere - managerii diferitor niveluri identifica permanent riscurile aferente
subdiviziunilor lor
Analiza scenariilor - elaborarea diferitor scenarii de risc.
Brain-storming - In scopul identificam sistematice atât a riscurilor linanciare. cât şi
celorlalte riscuri, inclusiv riscuri le politice, tehnologice, de competiţie si ale proceselor interne.
Estimarea riscurilor constă in parcurgerea următoarelor etape:
a evaluarea probabilităţii de materializare a riscului identificat;
b.evaluarea impactului asupra obiectivelor în cazul în care riscul s-ar materializat
c. evaluarea expunerii ia risc ca o combinaţie între probabilitate şi impact
40
Riscul (le credit- reprezintă posibilitatea pierderiior în urma incapacităţii contragentului
de a îndeplini obligaţiile contractuale, incluzând riscul incapacităţii de plată, riscul de tara,
riscul gajului, riscul activităţii extrabilantiere, riscul concentrării, riscul înlocuirii debitorului,
riscul migrării debitorului, riscul ramurii; riscul corelaţiei.
Politicile specifice de estimare a riscului de credit sunt:
■ Limitarea concentrărilor de risc de credit prin stabilirea unui platou maximal
datoriei unui debitor sau grup de debitori ce acţionează în comun
■ Limitarea concentrărilor de risc în cadrul unui segment de activitate economica
prin stabilirea limitelor pe ramuri şi acordarea creditelor în diferite ramuri ale economiei
naţionale;
■ Diversificarea portofoliului bancar, stabilirea limitelor de competenţă la
acordarea creditelor pe filiale, pe tipuri de produse, pe tipuri de asigurare, pe tipuri de clienţi,
etc.;
■ Monitorizarea continuă a tuturor procedurilor şi proceselor interne, dezvoltarea
mecanismelor de control si administrare a portofoliilor inclusiv pantm identificarea si
administrarea creditelor neperformante şi pentru realizarea unor ajustări de valoare şi
constituirea unor proviz ioane adecvate;
■ Dispunerea de procese clar stabilite şi bine definite privind aprobarea noilor ere
d i le, modificarea clauzelor refnnoireaşirefmanţareacelorexislenle
Riscul operaţional - este riscul cauzat de erori de factor uman şi factor tehnic, fraude,
caracterul inadecvat sau nefuncţionare a proceselor interne şi evenimente externe, inclusiv
riscul juridic, riscul fraudei, riscul de personal, riscul proceselor interne, riscul sistemelor
interne. Sistemul estimării riscului operaţional este partea componenta a procesului
administraţii riscului Băncii, iar pentru funcţionarea sa banca efectuează colectarea şi analiza
dalelor privitor la pierderile financiare şi materiale în urma riscului operaţional pentru direcţiile
de activitate de bază. Datele cu privire le pierderile cauzale de riscul operaţional se aduc la
cunoştinţă conducerii subdiviziunilor, conducem de vârf a Băncii in mod regulat.
Riscul operaţional reprezintă un risc complex, estimarea cantitativă a căruia reprezintă o
anumită dificultate. Banca va rezolva această problema reiesind din două sarcini ale estimării
riscului operaţional:
> Estimarea pierderilor neaşteptate aferente riscului operaţional;
'y Formarea bazei de date electronice penlru acumularea datelor statistice privind
riscurile operaţionale.
Riscul valutar - este riscul pierderilor potenţiale in rezultatul reevaluării conturilor
bilantiere şi extrabilantiere, exprimate in valută străină în legătură cu schimbarea cursului
valutar.
41
Banca efectuează gestiunea riscului valutar prin intermediul poziţiei valutare deschise.
Banca permanent efectuează analiza poziţiei valutare deschise şi evaluează regulat structura
activelor şi obligaţiunilor pe valute cu scopul respectării limitelor stabilite pe poziţia valutara
deschisă. Indicatorul principal a riscurilor valutare, este volumul si structura poziţiei valutare
deschise. Gestiunea curentă a riscului valutar se efectuează în Bancă in baza zilnică în
corespundere cu prevederile documentelor normative interne.
Riscul ratei dobinzii - presupune riscul pierderilor la care este supusă Banca in urma
modificării ratei dobînzii. Acest risc apare în cazul în care activele Băncii (creditele, investiţiile
etc.) devin scadente sau ale căror preţuri noi se stabilesc în aria periodică de timp decit pasivele
Băncii (depozitele, împrumuturile) care reprezintă sursa de mijloace pentru active.
Procesul de gestionare a riscului ratei dobinzii presupune examinarea tendinţelor de
dezvoltare a ratelor dobînzilor pe piaţă în baza situaţiei macroeconomice şi a factorilor de
influentă asupra nivelului ratelor dobînzilor.
Analiza sensibilităţii Băncii la riscul ratei dobînzii, analiza rezultatelor modelărilor şi
stress-te stingurilor efectuate pentru identificarea măsurii de influientă a riscului ratei dobînzii
asupra beneficiului, examinarea profitabilităţii activelor şi a costului obligaţiunilor Băncii,
analiza indicatorilor respectivi si elaborarea propunerilor de optimizare şi maximizare a
rentabilităţii Băncii.
Riscul de lichiditate - presupune riscul pierderilor în rezultalul incapacităţii Băncii de a-
şi onora obligaţiunile la maturitatea lor Conform Reglementărilor emise de Benca Naţională a
Moldovei, Banca monitorizează zilnic indicatorii de lichiditate calculaţi pe baza informaţiilor
financiare întocmite potrivit celor două principii stabilite conform cerinţelor Băncii Naţionale a
Moldovei
Procesul de gestionare a riscului lichidităţii presupune efectuarea analizei activelor şi
pasivelor Băncii pe maturităţi, analizei bazei de resurse, analizei indicatorilor de concentrare şi
stabilitate a resurselor atrase ale Băncii, construirea modelelor stării activelor şi pasivelor şi a
lichidităţii, efectuarea stress - testelor ale riscului de lichiditate cu scopul elaborării deciziilor in
privinţa gestionării lichidităţii curente a Băncii, poziţiei monetare curente, respectării regimului
rezervelor obligatori, precum si a lichidităţii Băncii pe termen mediu şi lung, optimizarea şi
stabilirea normativelor limitelor necesare.
13. Comuterizarea activitatii. Situatia actuala si perspectiva.
In prezent BC "Moldindconbank" SA. utilizează sistema de deservire la distanţă
(SDBD) WebClient pentru persoanele fizice si juridice.
WebClient pentru persoane juridice este un serviciu de administrare a contului si
efectuare a plăţilor prin internet în condiţii de maximă securitate şi mobilitate. Serviciul oferă;
• Efectuarea plaţilor in lei
42
• Efectuarea plăţilor în valută
• Cumpărarea si vînzarea valulei
• Accesarea extrasului din cont pentru orice perioada
• Consultarea cursurilor va Iu la re BN M
Sistemele de deservire la distanţa sunt utilizate de ceste 3 300 de clienţi ai băncii şi
zilnic sunt procesate mai mult de 3 200 de documente ale clienţilor. Cota parte a documentelor
electronice trecute prin sistemul WebClieni constituie mai mult de 60% din lotal documente de
plata.
In anul 2010 s-a implementat sistemul WebClieni pentru persoane fizice: accesibil
24/24. din orice colţ al lumii, de la orice calculator conectat la Internet.
Web Client pentru persoane fizice permite:
• Achitarea serviciilor comunale şi a altor servicii şi produse prin intermediul cârdurilor
bancare
• Vizualizarea extrasului din cont
S-a depus efortul maxim pentru asigurarea soluţiilor efective în vederea perfecţionării
continue, promovării şi utilizaţii in masă a serviciului de deservire bancară la distantă.
Tehnologii informaţionale
In anul 2011 Departamentul tehnologii informaţionale a asigurat activitatea
informaţională a Băncii, prin: implementarea, testarea şi întreţinerea aplicaţiilor soft,
dezvoltarea reţelei locale şi corporative, telecomunicaţiilor inlerbancare, dotarea subdiviziunilor
cu tehnică şi aplicaţii soft. Departamentul tehnologii informaţionale a implementat sistemul
Q&ystems. Bank-Onhne in două filiale noi: Ceadir-Lunga si Criuleni. A asigurat dezvoltarea şi
mentenanta sistemelor Qsystems.Bank-Online. Qsystems Retail.Qsystems WebClient pentru
persoane juridice şi fizice se îmbunătăţeşte calitatea sistemelor de deservire la distanţă, are loc
perfecţionarea sistemelor conform cerinţelor moderne de securitate si funcţionalitate. Sistemele
de deservire la distantă ele Băncii sunt utilizate in total de către 7 050 clienţi, atit persoane
juridice, cit şl persoane fizice. Totodată, pe parcursul anului, au fost instalate reţele locale în
filialele "Premium" si din oraşele Soroca, Cimişlia, Leova, Rezina, Ceadir-Lunga, Cnuleni şi în
subdiviziunile nou deschise. Este renovată tehnica de calcul.
In anul de referinţă am reuşit să efectuam migrarea de pe Microsoft SQL 2005 pe
Microsoft SQL 2008 a sistemelor Qsystems. Bank-Gnline, Retail şi WebClieni şi înlocuirea
serverelor bazelor de date pentru Qsystems, Bank-Online, Qsysterms Ketail si Qsystems
WebClient cu servere mai performante. Afost implementat modulul schimbului de date cu
Biroul de Credit. Au tost executate lucrări de implementare a planului nou de conturi.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Activitatea BC „Moldindconbank” S.A. pe parcursul ultimilor ani a fost îndreptată
43
primordial spre consolidarea parteneriatului pe termen lung cu clienţii săi corporativi, prin
întărirea relaţiilor deja definite cu clienţii existenţi şi stabilirea
relaţiilor durabile şi reciproc avantajoase cu clienţii noi, preocuparea permanentă pentru
satisfacerea deplină a necesităţilor clientului, profesionalismul, competenţa şi eficienţa
devenind elementele centrale ale strategiei sale.
BC „Moldindconbank” S.A. manifestă o tendinţă de dezvoltare cu consecvenţă a
relaţiilor sale de afaceri cu clienţii săi, de aceea amplifică şi perfecţionează continuu gama de
produse şi servicii adecvate necesităţilor şi dorinţelor clienţilor.
In urma petrecerii practicii la filiala “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A. am analizat
organizarea evidenţei şi petrecerii operaţiunilor de atragere a resurselor Băncii şi de plasare a
acestora, valutare, de decontare, de casă.
Fiecare secţie îşi are conducătorul său şi are împărţite volumul lucrului conform
locurilor de muncă.
Activitatea bancară în filiala “Centru” a BC „Moldindconbank” S.A. se manifestă prin
atragerea cât mai cantitativă a clienţilor avându-se în vedere şi capacitatea acestora, stăruinţa de
a îndeplini cerinţele financiare ale clientului, după măsura accesibilă acordarea în mai multe
cazuri a creditelor, facilitarea acestora în caz de necesitate.
Fiecare secţie a filialei se conduce de acte legislative, interne bancare, de cărţi
tehnologice precum şi de codul de etică a angajaţilor.
Pentru creşterea eficienţei operaţiunilor acestei filiale aş recomanda micşorarea în unele
cazuri a comisioanelor, care sunt uneori exagerate, acordarea facilităţilor clienţilor mai mici,
implementarea cât mai eficientă a produselor bancare noi, obţinerea unei limite de păstrare a
numerarului în casa filialei mai mari, corespunzătoare cerinţelor clienţilor, sporirea numărului
de clienţi care vor lucra prin sistema client-bancă.
Totuşi, BC „Moldindconbank” S.A. desfăşoară o activitate intensivă cu clienţii,
orientată spre abordarea individuală, oferirea condiţiilor şi produselor adecvate şi avantajoase.