analiza situa iei copiilor din românia · pdf fileabandonul colar .....19 1.3....

ANALIZA SITUA IEI COPIILOR DIN ROMÂNIA

Autori Marian Preda (coordonator) Doru Buzducea Dana F rc anu Vlad Grigora Florin Laz r Georgiana-Cristina Rentea

Bucure ti, 2013

Lucrare realizat cu sprijinul Reprezentan ei UNICEF în România. Autori Marian Preda (coordonator), Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Sociologie i Asisten Social Doru Buzducea, Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Sociologie i Asisten Social Dana F rc anu, Centrul pentru Politici i Servicii de S n tate Vlad Grigora , Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Sociologie i Asisten Social Florin Laz r, Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Sociologie i Asisten Social Georgiana-Cristina Rentea, Universitatea din Bucure ti, Facultatea de Sociologie i Asisten Social Responsabili proiect din partea UNICEF Voica Pop Mihai Magheru

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiAnaliza situaţiei copiilor din România / Marian Preda (coord.), Doru Buzducea, Dana Fărcăşanu, .... - UNICEF, Bucureşti: Vanemonde, 2013 ISBN 978-973-1733-44-9

I. Preda, MarianII. Buzducea, DoruIII. Fărcăşanu, Dana Otilia

364.442.6-053.2

Paginare și pregătire de tipar: Butoi Daniel

Editura VANEMONDETel./Fax: 012 - 331.02.00e-mail: [email protected]

ISBN 978-973-1733-44-9

Rezultatele și interpretările exprimate în această lucrare aparțin autorilor și nu refl ectă neapărat opiniile UNICEF.

3

CUPRINS INTRODUCERE .......................................................................................................................5 ANALIZA SITUA IEI COPILULUI DIN ROMÂNIA ...........................................................9

1. Educa ie (Marian Preda, Georgiana-Cristina Rentea)........................................................9 1.1. Accesul la educa ie....................................................................................................10 1.2. Abandonul colar ......................................................................................................19 1.3. Egalitatea de anse ....................................................................................................20 1.4. Programe i alternative educa ionale ........................................................................22 1.5. Calitatea sistemului de educa ie................................................................................24 1.6. Legea educa iei na ionale (Legea nr. 1/2011) ...........................................................28 Concluzii i recomand ri .................................................................................................30

2. S n tate (Dana F rc anu)...............................................................................................36 2.1. Starea de s n tate ......................................................................................................36 2.2. Accesul la s n tate i calitatea serviciilor de s n tate ..............................................42 2.3. Provoc ri actuale în sistemul de s n tate..................................................................49 Concluzii i recomand ri .................................................................................................53

3. Protec ie social (Florin Laz r, Vlad Grigora ) ...............................................................55 3.1. Considera ii generale privind protec ia social .........................................................55 3.2. Cheltuielile de protec ie social din România i UE ................................................56 3.3. S r cie i consumul specific copiilor........................................................................59 3.4. Sistemul de protec ie social a copilului...................................................................65 Concluzii i recomand ri .................................................................................................88

4. Copii în alte situa ii de vulnerabilitate (Doru Buzducea) ................................................93 4.1. Copii separa i de familie ...........................................................................................94 4.2. Copii în situa ii de abuz, neglijare, exploatare..........................................................97 4.3. Copii cu dizabilit i...................................................................................................99 4.4. Copii cu p rin i pleca i la munc în str in tate.......................................................102 4.5. Copii de etnie roma.................................................................................................103 4.6. Copii care tr iesc cu HIV/SIDA .............................................................................104 4.7. Copii i adolescen i utilizatori de droguri ...............................................................106 Concluzii i recomand ri ...............................................................................................107

Bibliografie ............................................................................................................................109 Anexa 1. Lista tabelelor, graficelor........................................................................................116 Anexa 2. Date statistice detaliate ...........................................................................................118 Anexa 3. Standardele de cost/an pentru serviciile sociale destinate protec iei i promov rii drepturilor copilului ...............................................................................................................137

5

I N T R O D U C E R E

INTRODUCERE Situa ia copilului în România a fost influen at în ultimii ani de apari ia i evolu ia crizei economice, schimbare major în contextul socio-economic na ional i interna ional care a generat schimb ri atât în veniturile i cheltuielile familiilor cât i în veniturile publice i în atitudinea Guvernului fa de Buget i de componen a sa de protec ie social . România a înregistrat în 2009 (primul an în care criza s-a resim it serios) sc deri atât în valorile absolute ale PIB-ului, a c rui valoare nu a ajuns nici în 2010 la valoarea din anul 2008 (vezi tabelul 1), cât i în veniturile bugetare. Tabel 1. Evolu ia PIB-ului, veniturilor i cheltuielilor bugetare ale României în perioada 2007-2010

2007 2008 2009 2010 PIB (miliarde lei)

416 515 491 512 Venituri bugetare (aproximativ)

127 164,5 157 169 Cheltuieli guvernamentale totale (milioane lei)

137 189 193 202

LCU/EURO (Eurostat) 3,34 3.68 4.24 4.20 Sursa: Eurostat si Ministerul Finantelor

Comparând PIB-ul României per capita cu al altor ri din UE constat m c în 2009 i 2010 valoarea pentru România era de aproximativ 45-46% din media UE-27 (doar Bulgaria fiind pu in în urm , având 44%). Grafic 1. GDP per capita in Purchasing Power Standards (PPS) (EU-27 = 100)

Sursa: EUROSTAT

Diferen ele între regiuni (aprox 85% din media UE pentru Bucure ti-Ilfov i aproximativ 36% pentru Regiunea Nord-Est) sunt baza pentru o discu ie mai de detaliu. Media veniturilor din PIB care au ajuns în bugetele de venituri ale statelor UE era de 44,1% în anul 2009 potrivit Eurostat. În cadrul Uniunii Europene, România, cu 32% din PIB colectat la buget (31% pe datele Ministerului Finan elor Publice) era pe ultimul loc, Bulgaria având un procent de 36% iar Suedia 53,7 %. (De precizat c ne referim la toate veniturile publice, adica la bugetul “general consolidat”, care include i bugetele asigur rilor sociale). Pe componenta de cheltuieli, constat m c în timp ce cheltuielile publice medii pentru UE-

A N A L I Z A S I T U A } I E I C O P I I L O R

6

27 au fost în 2009 de 45,8% din PIB (deficitul mediu de 1,7%) în România erau de 39% (deficitul de 7-8% din PIB). Prin compara ie, Bulgaria cheltuia 40,6% (deficit sub 5%) din PIB, iar Suedia 54,9% (cu un deficit de doar 1,2%!!). Rezult c Romania a cheltuit în 2009 cu aproximativ 20% mai mult decât a produs (decât veniturile), diferen a aceasta convertindu-se în datorie public . Aceasta a condus la o presiune mare pentru reducerea cheltuielilor publice, fapt ce a afectat major atât veniturile bugetarilor (mul i dintre ei p rin i) cât i anumite beneficii sociale care au fost redimensionate. Dup cum rezult din Graficele 2a, 2b si 2c, având un PIB per capita mic i venituri bugetare reduse, România se afl la coada listei rilor UE în privinta cheltuielilor cu protec ia social . Grafic 2. Cheltuieli cu protec ia social , educa ia i s n tatea, ca procent din PIB, 2009

2 a) Ponderea cheltuielilor cu protec ia social în PIB

2 b) Ponderea cheltuielilor cu educa ia în PIB

2 c) Ponderea cheltuielilor cu s n tatea în PIB

Sursa: EUROSTAT

Tabel 2.Beneficii, ca % din totalul cheltuielilor guvernamentale, 2005-2010 Tipul programului 2005 2006 2007 2008 2009 2010 1. Venit minim garantat 0,5 0,4 0,3 0,2 0,2 0,4 2. Beneficii pentru familie i copil 1,7 2,9 2,8 2,8 3,5 3,6 2.1. Aloca ie universal 0,4 0,4 0,8 1,3 1,5 1,5 2.2. Indemniza ie pentru cre terea copilului 1,4 1,0 0,7 0,9 1,1 2.3. Aloca ie complementar /monoparental 0,5 0,4 0,3 0,2 0,3 0,3 2.4. Alte beneficii 0,7 0,7 0,7 0,6 0,8 0,7 3. Burse 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,3

7

I N T R O D U C E R E

Cheltuielile cu asisten a social propriu-zis au crescut mult dup 2005 în valoare relativ dar, în valoare absolut , ele nu sunt foarte mari (de i ridic problema corectei intiri a celor cu adev rat în nevoie i incapabili de a se ajuta singuri). În schimb, cheltuielile cu pensiile, care sunt beneficii contributorii i ar trebui pl tite din banii colecta i la fondurile de asigur ri reprezentau 17% din toate cheltuielile publice în 2007 i în 2-3 ani au ajuns la peste 25% din bugetul de cheltuieli (dintre care doar 4/5 sunt colecta i de la asigura i, restul, aproximativ 12 miliarde de lei sau 3 miliarde de euro fiind deficit acoperit de la bugetul de stat). Pe lâng grevarea bugetului de resurse, care într-o anumit propor ie ar putea ajunge la protec ia social a copilului, deficitele mari i succesive ale fondului de pensii arunc pe umerii genera iilor actuale i viitoare de copii datorii uria e, care vor greva serios ansele lor la o via în concordan cu eforturile i meritele lor, precum i asigurarea echitabilit ii între genera ii diferite. România, care într-un Raport UNICEF din 1995 î i propunea s fie „o societate centrat pe copil”1 este acum „o societate centrat pe pensionari”. Ca dovad , rata s r ciei absolute era în 2010 de 8% pentru copii sau tineri i de doar 2,6% pentru persoanele de peste 60 de ani, în majoritate pensionari (Figura 3). Grafic 3. Rata s r ciei absolute, 2010

Sursa: Calculele autorilor pe baza de date ABF, INS.

Nu este de mirare ca num rul de n scu i vii, rata fertilit ii totale i rata brut de n scu i vii la 1000 de persoane au scâzut dup 1990 i sunt în pragul unui nou declin generat atât de criz cât i de emigra ie, în special a tinerilor, i de intrarea în perioada de fertilitate a genera iilor deja reduse, n scute dup 1989. România are în contextul UE rate brute mici de n scu i vii i în u oar sc dere, a a cum se poate observa din Graficele 4 i 5.

Zamfir, C., Zamfir, E. (coord.), (1997), Pentru o societate centrat pe copil, Bucure ti: Editura Alternative


8

Grafic 4. Rata brut de n scu i vii (num r de n scu i vii la 1000 de persoane), 2010

Sursa: EUROSTAT

Grafic 5. Rata brut de cre tere, 2010

Sursa: EUROSTAT

Recent, Institutul Na ional de Statistic a anun at c în primele 7 luni, în România s-au n scut aproximativ 110 mii de copii i exist premisele unei cohorte de sub 200 mii n scu i vii în 2011, cea mai mic din 1955 încoace. Cu siguran tendin a de reducere a num rului de copii se va p stra în urm torii ani i este nevoie de decizii politice pentru o stabilizare a popula iei, pentru reducerea s r ciei copiilor i a familiilor cu copii, men inerea în ar a tinerilor, viitorii p rin i, i cre terea ratei totale a fertilit ii. Probabil c expresia tradi ional „cine nu are b trâni s - i cumpere” va trebui schimbat în „cine nu are copii s - i cumpere”, evident prin politici socio-demografice pragmatice i eficiente.

9

1 . E D U C A } I E

ANALIZA SITUA IEI COPILULUI DIN ROMÂNIA 1. Educa ie (Marian Preda, Georgiana-Cristina Rentea) Educa ia, stipulat i reglementat atât prin documentele interna ionale (e.g. Conven ia cu privire la drepturile copilului, adoptat de Adunarea General a Organiza iei Na iunilor Unite în 1989) cât i prin legisla ia intern a fiec rui stat, are un rol important în orice ar . Aceasta reprezint formarea indivizilor în ceea ce prive te achizi ionarea de cuno tin e, abilit i i competen e necesare atât dezvolt rii personale cât i preg tirii pentru via a social , economic i cultural a societ ii. Constitu ia României stipuleaz dreptul la educa ie prin “înv mântul general obligatoriu, prin înv mântul liceal i prin cel profesional, prin înv mântul superior, precum i prin alte forme de instruc ie i de perfec ionare” (art. 32 alin. 1). Idealul educa ional în context românesc este de a asigura dezvoltarea liber , integral i armonioas a individualit ii umane, în formarea personalit ii autonome i în asumarea unui sistem de valori sunt necesare pentru împlinirea i dezvoltarea personal , pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cet eneasc activ în societate, pentru incluziune social i pentru angajare pe pia a muncii. Finalitatea educa iei i a form rii profesionale a copiilor, tinerilor i adul ilor vizeaz formarea de competen e (ansamblu multifunc ional i transferabil de cuno tin e), deprinderi/abilit i i aptitudini.

În 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 1 / 2011 a educa iei na ionale, care reafirm dreptul de a avea acces în mod egal, f r discriminare, la toate nivelurile de înv mânt (preuniversitar, superior, precum i la înv area pe tot parcursul vie ii), atât cet enilor români cât i ceta enilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apar inând Spa iului Economic European i ai Confedera iei Elve iene, minorilor solicitan i de azil sau care au dobândit o form de protec ie în România, minorilor str ini i apatrizi a c ror edere pe teritoriul României este oficial recunoscut conform legisla iei. Potrivit aceleia i legi, înv mântul general obligatoriu este de 10 clase i cuprinde înv mântul primar i cel gimnazial (începând cu clasa preg titoare i finalizând cu clasa a IX-a; înv mântul liceal se dore te s devin obligatoriu pân în anul 2020). Oferit în mod gratuit, înv mântul obligatoriu are ca scop “realizarea finalit ilor educa iei i a form rii profesionale prin sistemul na ional de înv mânt” (art 32, alin 4). Strategia Na ional în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008-2013 a analizat i a trasat direc ii de ac iune în toate domeniile de interes pentru copii (social, familial, educa ional, de s n tate etc.), ”în vederea protec iei i respect rii drepturilor copilului, precum i a îmbun t irii condi iei copilului i a valoriz rii sale în societatea româneasc ” (p.1-2). Sunt viza i to i copiii, indiferent de na ionalitate afla i pe teritoriul României cât i copiii cet eni români afla i în str in tate. Totodat , România recunoa te dreptul minorit ilor na ionale (peste 20 de minorit i) de a studia în cadrul înv mântului preuniversitar toate disciplinele în limba matern , cu excep ia disciplinei Limba i literatura român (Legea 1/2011, art. 46). În 2004, func ionau un num r de 2.633 coli cu predare i în limba minorit ilor na ionale: 1.963 în limba maghiar , 404 în limba rromani, 166 în limba german , 35 în limba slovac , 32 în limba sârb , restul de 29 în alte limbi minoritare (Strategia Na ional în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008-2013). Se dore te astfel cuprinderea tuturor copiilor i se încearc trecerea de la accentul pe protec ia copilului aflat în dificultate la protec ia drepturilor copiilor în general. Unul dintre domeniile


10

principale de interes este educa ia, iar ca direc ie de ac iune o reprezint protec ia i promovarea drepturilor copilului prin realizarea unui acces egal la educa ie pentru to i copiii (cap. VII, p. 28). De i educa ia este oferit în mod gratuit tuturor copiilor, exist costuri cu colarizarea care nu pot fi sus inute de c tre to i p rin ii (rechizite, manuale suplimentare celor oferite în mod gratuit, uniforme la cererea unit ilor de înv mânt, transportul pân la unitatea colar sau cazarea, în special în cazul elevilor care provin din mediul rural etc.), ceea ce conduce atât la apari ia cât i la men inerea unor discrepan e, în special în ceea ce prive te copiii proveni i din familiile aflate în situa ii de vulnerabilitate, din mediul rural sau din comunit i de romi. Legea educa iei na ionale ofer programe de sprijinire a elevilor care provin din familii cu venituri mici, de tip remedial pentru elevii cu cerin e speciale, al c ror scop este reducerea acestor inegalit i, cre terea calit ii educa iei i a particip rii colare. Pân la intrarea în vigoare a noii legi a educa iei (februarie 2011), în vederea realiz rii accesului egal la educa ie, Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului i Sportului (MECTS), ca institu ie responsabil , a întreprins o serie de programe de sus inere social a particip rii la educa ia obligatorie i post-obligatorie, printre care enumer m: asigurarea rechizitelor colare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, asigurarea unui ajutor financiar de 200 euro în vederea stimul rii achizi ion rii de calculatoare în vederea cre terii gradului de cuno tin e informa ionale, asigurarea prin programul na ional „Bani de liceu” a unei burse lunare de 180 lei pentru elevii din familii defavorizate socio-economic, în vederea continu rii studiilor dup clasa a VIII-a în înv mântul liceal sau în colile de arte i meserii (MECT, 2008a), acordarea de produse lactate i de panifica ie pentru pre colari, elevii din clasele I-VIII din înv mântul de stat, ”prin programul na ional Cornul i laptele” etc. Pentru cei care au p r sit înv mântul colar i au dep it vârsta de colarizare se ofer posibilitatea complet rii studiilor prin programe de tipul “A doua ans ”. Accesul la activit i extra colare al elevilor, garantat, de asemenea, prin lege, este facilitat la nivel de institu ii publice prin intermediul palatelor i cluburilor copiilor (care au statut de unit i de înv mânt). Accesul la educa ie, în special al grupurilor dezavantajate, a fost în mare m sur facilitat prin programele implementate cu sprijinul Reprezentan ei UNICEF în România. O analiz mai atent a acestora o vom realiza pe parcursul acestui capitol. 1.1. Accesul la educa ie Schimb rile demografice din România (sc derea ratei natalit ii, în special) au avut implica ii i în ceea ce prive te evolu ia efectivelor de elevi (înv mânt pre colar, primar, gimnazial,

liceal, profesional).

11

1 . E D U C A } I E

Tabel 3. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden

Ani 2007 2008 2009 2010

Niveluri de instruire Medii de reziden a

Num r persoane

Num r persoane

Num r persoane

Num r persoane

Urban 332568 340394 352857 364115 Copii înscri i în gr dini e Rural 317756 312461 313266 309621

Urban 412105 413159 408381 404679 Elevi înscri i în înv mântul primar-clasele I-IV

Rural 446306 439490 430793 417941

Urban 472768 453668 442272 435349 Elevi înscri i în înv mântul gimnazial -clasele V-VIII

secundar ciclul 1 Rural 441653 429970 421922 417131 Urban 745619 735786 779290 800508 Elevi înscri i în înv mântul

liceal secundar ciclul 2 Rural 45729 48575 58438 66035

Urban 183068 156683 97859 47936 Elevi înscri i în înv mântul profesional secundar ciclul 2

Rural 37267 32571 17586 6602 TOTAL 3434839 3362757 3322664 3269917

Sursa: Institutul Na ional de Statistic Dup cum reiese din datele expuse în perioada de referin 2007-2010, efectivele de elevi au continuat trendul descendent început în 1997 pe fondul sc derii cu aproximativ 40% a num rului de n scu i vii în genera iile n scute dup 1990, fa de cele din perioada 1967-1990. Pe niveluri de înv mânt, cel pre colar a cunoscut o u oar cre tere în ultimii ani, ca i cel liceal, determinat în mare m sur de introducerea celor 10 ani de colarizare obligatorie, dar i de desfiin area colilor de Arte i Meserii (SAM). Celelalte niveluri, primar, gimnazial

profesional, au cunoscut sc deri ale efectivelor de elevi. Se remarc aici raportul mult prea mic (1:8) între elevii cuprin i în înv mântul profesional i cei cuprin i în înv mântul liceal. Cre terea exagerat a num rului de tineri dintr-o

genera ie înscri i în licee (peste 80%) reduce calitatea procesului educa ional i le creeaz acestora false a tept ri cu privire la accesul în înv mântul universitar, continuând cu ocuparea unui loc de munc la nivel de absolven i de facultate. Dac înainte de 1989 genera iile de 360-400 mii de copii beneficiau de aproximativ 200 mii de locuri în licee, i de aproximativ 40 mii de locuri la facultate (10-12% dintr-o cohort i 25-30% dintre absolven ii de liceu), în ultimii ani s-a trecut în cealalt extrem : peste 80% dintre tinerii dintr-o genera ie au locuri la licee i intr în examenul de bacalaureat, iar 62 mii au locuri subventionate de stat la facultate (aproape 30%). Dac includem i studen ii înscri i pe locurile cu tax , ob inem un procent de peste 50% dintr-o genera ie comparativ cu 10-12% înainte de 1989. Ca urmare, preg tirea studen ilor ajunge s fie una sc zut . Rezultatele slabe ob inute în urma sus inerii examenului de bacalaureat reprezint o consecin atât a corectitudinii sporite a examin rii cât i un cumul de factori precum:

- accentul pe includerea elevilor în special în cadrul înv mântului liceal în detrimentul celui profesional, determinat i de interesul universit ilor de a avea mai mul i studen i);


12

- neatractivitatea profesiei de cadru didactic (salarii demotivante, reduceri salariale aplicate în contextul situa iei economice na ionale dificile, statut profesional mai pu in valorizat de societate);

- calitatea slab a cadrelor didactice (dispari ia liceelor cu profil pedagogic care impuneau formare suplimentar prin alocarea unui num r mai mare de ani de studiu, posibilitatea de a deveni cadru didactic numai prin finalizarea modului pedagogic din cadrul studiilor universitare de licen );

- proceduri de evaluare în cadrul examenului de bacalaureat modificate în mod constant (sistemul de notare la bacaluareat a presupus atât utilizarea calificativelor cât i a notelor, aplicate diferit de an la an);

- valoarea ata at educa iei de c tre elev i familia acestuia etc. Propunerea de generalizare a înv mântului liceal este una eronat , f r legitimitate economic sau/ i moral . Imperativ este reforma curricular i adaptarea rapid a tuturor ciclurilor de înv mânt la cerin ele pie ei muncii i a societ ii globale actuale. În ceea ce prive te gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar (num rul total copiilor, elevilor i studen ilor cuprin i în toate nivelurile de înv mânt, indiferent de vârst , ca raport procentual din totalul popula iei din aceea i grup de vârst (7-23 ani i peste), acesta a fost de 79,7% în anul 2007, 79,6% în 2008 i 77,6% în 2010, urmând un trend descendent. În func ie de gen, ponderea popula iei feminine de vârst colar este mai mare decât cea masculin . Tabel 4. Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colara, pe sexe

Ani 2007 2008 2009 2010

Grupe de vârst ale popula iei colare Sexe

% % % % Masculin 81,1 80,9 81,2 81,4 3 - 6 ani Feminin 82,6 82,6 82,6 82,8 Masculin 96,2 95,2 95,2 94,8 7 - 10 ani Feminin 95,7 94,8 94,7 94,4 Masculin 94,6 94,5 94,7 94,2 11 - 14 ani Feminin 94,2 94,3 94,4 93,7 Masculin 75,4 77,4 80,2 80,1 15 - 18 ani Feminin 79,5 81,1 82,5 81,5

Sursa: Institutul Na ional de Statistic

Tabel 5.Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexe

Ani 2007 2008 2009 2010


% % % %

Masculin 77,2 77,4 76,7 76

Feminin 82,3 82 80,7 79,3 3 - 23 i peste

Total 79,7 79,6 78,7 77,6

Sursa: Institutul Na ional de Statistic

13

1 . E D U C A } I E

Raportându-ne la media UE în ceea ce prive te participarea colar a elevilor (3-19 ani), România a înregistrat în 2006 o rat de 83,8%, fa de media UE (92,1 %) (European Commission, 2009).

Sectorul public predomin , în anul 2008/2009 înregistrând 88,93% (Comisia European , 2010). Sectorul privat în domeniul educa ional este reprezentat în preuniversitar în special de institu iile de înv mânt pre colar, necesitate izvorât din incapacitatea gr dini elor de stat de a face fa num rului mare de înscrieri, situa ie întâlnit în cazul marilor aglomer ri urbane.

Participarea colar , indiferent de nivel, a fost sprijinit atât prin dezvoltarea de programe specifice cât i prin m suri care ineau de condi ionarea acordarii presta iilor sociale (e.g. aloca ia de stat era acordat doar acelor copii care frecventau coala, aloca ia pentru sustinerea familiei se acord dup principiul frecvent rii colii de c tre copiii familiilor beneficiare).

Educa ia timpurie i înv mântul pre colar Conform Legii nr. 1/2011, înv mântul pre colar (grupa mic , grupa mijlocie i grupa mare) este inclus în educa ia timpurie (0-6 ani), al turi de nivelul antepre colar (0-3 ani), grupa preg titoare revenind înv mântului primar. În ceea ce prive te rata de participare pentru intervalul de vârst 0-4 ani, aceasta era în 2008 de 79% fa de media UE de 90,1% (Eurostat, 2011), în timp ce pentru intervalul 4-6/7 ani era de 82,8% fa de media UE de 99,5% (European Commission, 2011). În func ie de gen, gradul de cuprindere al popula iei de vârsta colar 3-6 ani este mai mare în rândul fetelor, 82,8% comparativ cu 81,8% b ie i în 2010.

Tabel 6.Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexe

Ani 2007 2008 2009 2010

Grupe de vârst ale popula iei

colare Sexe

% % % % Masculin 81,1 80,9 81,2 81,4 3 - 6 ani Feminin 82,6 82,6 82,6 82,8

Sursa: Institutul Na ional de Statistic Interesul pentru educa ia timpurie a crescut în special în ultimii ani, cel pu in la nivel de strategie si proiecte. Astfel, au fost lansate Proiectul de Reform a Educa iei Timpurii 2006-2011 si Proiectul pentru Educa ie Timpurie Inclusiv 2006-2011. În 2008, în România a fost semnat Pactul Na ional pentru Educa ie, de c tre toate partidele parlamentare, de Academia Român i reprezentan ii altor 22 de organiza ii sindicale, studen e ti, de asocia ia p rin ilor, de alte ONG-uri interesate de domeniul educa iei i cercet rii în România, care cuprinde 8 puncte principale de ac iune, unul dintre ele vizând transformarea educa iei timpurii într-un bun public. UNICEF, prin studiul realizat în 2002 (Stativa, Anghelescu, 2002), a adus în discu ie situa ia cre elor, necesitatea elabor rii unui curriculum privind educa ia copiilor pân la 3 ani, formarea cadrelor didactice astfel încât s ajung s r spund nevoilor individuale i de grup ale copiilor din cre e.


14

Tot în 2007 a fost adoptat un Curriculum pentru educa ia timpurie a copiilor cu vârsta cuprins între na tere i 6-7 ani (aprobat prin Ordin MECT nr. 5233/2008), care vizeaz direc iile de politic educa ional în acest domeniu i are ca finalit i dezvoltarea general a copilului i preg tirea acestuia pentru coal i via f r a pierde din vedere respectarea nevoilor individuale i a ritmului propriu de dezvoltare, implicarea copilului în propria dezvoltare i jocul ca activitate fundamental (p. 5). In 2010 au fost finalizate i adoptate prin Ordin de ministru Reperele fundamentale de înv are i dezvoltare timpurie de la na tere la 6/7 ani, document de referin în armonizarea politicilor i interven iilor în domeniul dezvolt rii timpurii a copilului. Elaborarea Reperelor s-a facut la initia iva i cu sprijinul UNICEF România, ca parte dintr-o ini iativ global UNICEF care a cuprins peste 40 de ri. Pe baza acestor repere a fost elaborat un curriculum pentru copiii cu vârsta cuprins între 0-3 ani i a fost revizuit curriculumul existent pentru copiii cu vârsta cuprins între 3-6/7 ani. Împ r irea curriculumului în func ie de cele dou etape: antepre colar (0-3 ani) i pre colar (3-6 ani), conduce la o mai bun abordare în ceea ce prive te nivelul de dezvoltare a copilului i adaptarea activit ilor educa ionale (al turi de cele care deriv din celelalte dou domenii:

s n tatea i protec ia copilului) la nevoile specifice vârstei. Curriculumul na ional pentru educa ia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizic , cognitiv , emo ional i social a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficien e de dezvoltare. În 2010 a fost revizuit Strategia Na ional pentru Educa ie Timpurie, parte a Strategiei convergente privind dezvoltarea timpurie a copilului (elaborat în 2005), care se concentreaz pe nevoile multiple ale copilului inând cont de s n tate, nutri ie, educa ie timpurie, stimularea psiho-social , deci abordarea integrat a domeniilor necesare unei dezvolt ri armonioase a copilului. În acela i timp, copilul este v zut ca un participant activ la propriul proces de dezvoltare al turi de p rin i, cadre didactice i alte persoane implicate. UNICEF a sprijinit atât elaborarea cât i revizuirea strategiei. Înv mântul pre colar (3-6 ani) se organizeaz în gr dini e cu program normal, prelungit i s pt mânal. De i num rul copiilor a c ror vârst corespunde includerii în acest nivel de educa ie a sc zut, re eaua de institu ii colare înc se confrunt cu un deficit de unit i de înv mânt la acest nivel în marile ora e, ceea ce conduce la o aglomerare care afecteaz calitatea educa iei, dar i la excludere prin limitarea locurilor. În mediul rural, excluderea de la participarea la educa ia timpurie este determinat de factori precum slaba dezvoltare a re elei de gr dini e (condi ii improprii, dot ri necorespunz toare), precum i de lipsa cadrelor didactice, a modelului familial care încurajeaz educa ia copilului în familie pân la debutul colar al acestuia. Exist i situa ii în care efectivul de copii de vârst pre colar este

insuficient pentru a permite organizarea de activit i în unit ile de înv mânt, în special în zonele rurale cu popula ie redus , îmb trânit sau izolat geografic. În ceea ce prive te grupurile dezavantajate, în cazul copiilor romi, sub 3% dintre ace tia sunt înscri i la cre e (Ionescu i Matache, 2010), iar numai 20% frecventeaz gr dini a (EUMAP, 2007). Conform studiului Participare, absenteism colar i experien a discrimin rii în cazul romilor din România (Surdu, 2011), copiii romi care au frecventat cre a provin în general din familii ocupate pe pia a for ei de munc , care au un nivel de educa ie mai ridicat, i care sunt mai pu in tradi ionali. Participarea copiilor romi la gr dini (raportându-se la e antionul studiat) este de 66,6%. Diferen e exist i în ceea ce prive te mediul de provenin , participarea la gr dini în mediul rural fiind de 36,7 %, iar în mediul urban de 17,8%.

15

1 . E D U C A } I E

Motivele care stau la baza unei particip ri reduse sunt legate de lipsa gr dini elor în zona de reziden (29,6%), lipsa resurselor financiare (23,6%). În cadrul programelor de educa ie timpurie s-a acordat o aten ie crescut i programelor de educa ie parental . În 1998, Programul „Educa i a a”, furnizat de Funda ia Copiii No tri, dup un model ini iat de Institutul Olandez pentru Îngrijiri i Bun stare (NIZW) a constituit un program pilot experimentat împreun cu Ministerul Educa iei i Cercet rii în trei jude e. În anul 2000, cu sprijinul UNICEF, programul a fost dezvoltat pân a ajuns s fie implementat în toate jude ele din ar . Programul „Educa i a a” a fost preluat de c tre Ministerul Educa iei i Cercet rii ca Program Na ional de Educa ie Parental în Înv mântul Pre colar.

Dincolo de desf urarea unor programe na ionale de educa ie parental pentru dezvoltarea i sus inerea acestui domeniu de interven ie în România, UNICEF, Ministerul Educa iei, Autoritatea Na ional pentru Protec ia Drepturilor Copilului, Ministerul S n t ii i ONG-urile furnizoare de programe de educa ie parental au elaborarat Strategia Na ionala Integrata pentru Formarea i Dezvoltarea Competen elor Parentale, supusa dezbaterii publice prin publicarea spre consultare pe pagina de internet a Ministerului Educatiei in 2010. Înv mântul primar cuprindea clasele I-IV, conform legii nr. 84/1995 a înv mântului (abrogat în februarie 2011), iar conform noii legi a educa iei na ionale (nr. 1/2011) clasa preg titoare i clasele I-IV (pân la adoptarea noii legi, clasa preg titoare fiind inclus în înv mântul pre colar). Prin includerea în înv mântul primar, clasa preg titoare a devenit obligatorie, în acest fel to i copiii având ansa de a dobândi cuno tin ele necesare pentru a intra în clasa întâi. Se a teapt ca astfel copiii proveni i din grupuri dezavantajate s aib rezultate mai bune în clasa întâi, ceea ce creaz premisele unor anse egale. Efectivul de elevi al ciclului primar se afl în sc dere, atât în mediul urban cât i rural. Tabel 7. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden

Ani 2007 2008 2009 2010

Niveluri de instruire Medii de reziden

Num r persoane

Num r persoane

Num r persoane

Num r persoane

Total 858411 852649 839174 822620

Urban 412105 413159 408381 404679 Elevi înscri i în

înv mantul primar-clasele I-IV Rural 446306 439490 430793 417941

Sursa: Institutul Na ional de Statistic Gradul de cuprindere în înv mântul primar a sc zut. Componenta de gen scoate, de asemenea, în eviden discrepan e, fetele având o participare u or mai redus la acest nivel.


16

Tabel 8. Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexe

Ani 2007 2008 2009 2010


% % % % Masculin 96,2 95,2 95,2 94,8

7 - 10 ani Feminin 95,7 94,8 94,7 94,4

Sursa: Institutul Na ional de Statistic În ceea ce prive te grupurile dezvantajate, studiile arat c la vârsta de 6 ani, ponderea copiilor romi care sunt la coal este de peste 5 ori mai mic decât media na ional (Surdu, 2011). Acela i studiu mai relev c segregarea este mai accentuat în ciclul primar (64,5% dintre elevii romi înva în clase segregate) i în mediul rural (68,6% dintre elevii romi înva în clase segregate fa de 47,6% în mediul urban), de i segregarea este interzis prin lege; de asemenea, un procent de 9,8% înva în clase în care to i elevii sunt romi. Un alt raport (Ionescu i Matache, 2010) concluzioneaz faptul c în cadrul colilor “în care copiii romi i/sau cei cu nevoi speciale formeaz majoritatea sunt de obicei de proast calitate calific rile

profesionale ale cadrelor didactice i condi iile în care func ioneaz sunt în general necorespunz toare”. Înv mântul secundar, conform legii educa iei, cuprinde înv mântul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-IX) i înv mântul secundar superior sau liceal (clasele de liceu X-XII/XIII, cu urm toarele filiere: teoretic , voca ional i tehnologic ). Înv mântul liceal, voca ional i tehnologic, înv mântul profesional i cel postliceal se organizeaz pentru specializ ri i calific ri stabilite de Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului i Sportului, în conformitate cu Registrul na ional al calific rilor, asigurându-se în acest mod o corelare a curriculumului educa ional cu cerin ele pie ei muncii. Tabel 9. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden

Ani 2007 2008 2009 2010

Niveluri de instruire Medii de reziden

Num r persoane

Num r persoane

Num r persoane

Num r persoane

Total 914421 883638 864194 852480 Urban 472768 453668 442272 435349

Elevi înscri i în înv mantul gimnazial -clasele V-VIII

secundar ciclul 1 Rural 441653 429970 421922 417131

Total 791348 784361 837728 866543

Urban 745619 735786 779290 800508 Elevi înscri i în înv mantul

liceal secundar ciclul 2 Rural 45729 48575 58438 66035 Total 220335 189254 115445 54538 Urban 183068 156683 97859 47936

Elevi înscri i în înv mantul profesional secundar ciclul 2

Rural 37267 32571 17586 6602 Sursa: Institutul Na ional de Statistic

În anul colar 2009/2010, efectivul de elevi al ciclului secundar superior (conform legii 84/1995 a înv mântului, acesta era format din clasele IX-XII/XIII i colile profesionale), era în cre tere fa de 2008/2009, primând i de aceast dat mediul urban. În ceea ce prive te înv mântul profesional (IX-X), efectivul de elevi este în sc dere, colile de arte i meserii

17

1 . E D U C A } I E

(SAM) fiind desfiin ate începând cu anul colar 2009-2010, ceea ce a condus la o cre tere a elevilor din licee. Diferen e înc exist între mediul urban i rural, elevii din mediul urban fiind mai numero i decât cei din mediul rural. Înv mântul secundar inferior/gimnazial (clasele V-IX conform legii 85/1993 i V-IX conform Legii nr. 1/2011) a cunoscut o sc dere a efectivelor de elevi (MECTS, 2011). Participarea este mai sc zut în mediul rural decât cel urban (89,5% comparativ cu 109%). Rata brut de cuprindere a dep sit valoarea de 100% (urban i rural) în anul colar 2007/2008 când au intrat la gimnaziu elevii din prima genera ie care au debutat colar la vârsta de 6 ani (în 2003 a avut loc sc derea vârstei de debut colar de la 7 la 6 ani) al turi de cei care au început coala la 7 ani. Legea educa iei prevede i alternative pentru absolven ii de gimnaziu care nu pot continua urm torul nivel de studiu (înv mântul secundar), anume înscrierea i finalizarea unui program de preg tire profesional conform Cadrului na ional al calific rilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 18 ani. Din analiza pe baza Anchetelor bugetelor de familie, 2010, datele împ r ite pe grupe de vârst (apropiate ciclurilor de înv mânt) pe ani ne indic o acoperire apropiat de 100% a copiilor cu statut de elev la grupa de vârst 11-14 ani - Anexa 2 – Tabel 11. În cazul grupei 7-10 ani procentul este de doar 91%, îns acest lucru este foarte probabil datorat faptului c o parte din ace tia nu au fost înc înscri i la coal (aceast explica ie este consistent cu faptul c pe grupa 11-14 ani procentul este constant în timp). Analiza în dinamic a ultimilor ani ne indic faptul c în rândul persoanelor de 15-18 ani procentul celor cu statut de elev pare s fi crescut (cea mai consistent cre tere înregistrându-se în 2007) – de la 82% în 2006 la 89% în 2010. Analiza pe medii de reziden ne indic procente apropiate pe grupele de vârst 7-10 ani i 11-14 ani, dar i diferen e de peste 10 puncte procentuale pe grupa de vârst 15-18 ani (diferen a se adânce te i mai mult pe grupa de vârst 19-23 de ani). Atunci când analiz m datele în evolu ie, observ m o reducere a inegalit ii pe medii în ultimii ani pentru grupa de vârst 15-18 ani - Anexa 2 – Tabel 12 (participarea colar pare s fi crescut mai rapid în mediul rural compartiv cu cel urban).

Grafic 6. Procentajul persoanelor cu statut de elev/student, pe grupe de vârst i medii de reziden

9098 94

52

92 9883

26

0

20

40

60

80

100

120

7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

Urban Rural

Sursa: ABF, 2010


18

Analiza pe chintile de consum diferen iaz mai clar atât profilul copiilor/tinerilor care nu frecventeaz o form de înv mânt cât i grupurile ce au beneficiat cel mai mult de cre terea accesului la educa ie - Anexa 2 – Tabel 13. Astfel, pentru grupa 11-14 ani, dac dintre cei mai s raci 20% dintre copii frecventeaz o form de înv mânt 94%, procentul urc la 100% pentru cei din cea de-a cincea chintil . Diferen a dintre prima i cea de-a cincea chintil cre te rapid la 25 de puncte procentuale pentru cei de 15-18 ani i la peste 40 de puncte procentuale pentru tinerii cu vârste între 19 i 23 de ani. Din nou este de observat faptul c în ultimii ani se observ o u oar îmbun t ire a particip rii colare pentru copiii/tinerii cu venituri reduse. Întrucât efectul venitului se poate confunda cu cel al mediului de reziden vom analiza participarea colar pe medii de reziden pentru persoanele ce au venituri similare. Observ m în continuare diferen e importante pe medii de reziden (chiar i atunci când indivizii fac parte din aceea i grup de venit) – Tabel 10. De exemplu, în 2010, pe grupa de vârst 15-18 ani, dac 85% dintre persoanele din mediul urban din prima chintil frecventau o form de înv mânt, în mediul rural procentul era de doar 63%. Se poate observa totodat un efect de interac iune între mediu i venit pentru tinerii între 15 i 18 ani – diferen ele de participare pe medii sunt mai mari la persoanele cu venituri mici, comparativ cu cele cu venituri mai ridicate (în cazul lor mediul de reziden este mai pu in important).

Tabel 10. Procentajul persoanelor cu statut de elev/student, pe grupe de vârst , medii de reziden i ani

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 15-18 ani Urban 74 85 91 91 96

Rural 56 72 78 84 88 19-23 ani Urban 26 39 49 56 61 2006

Rural 11 19 20 36 48 15-18 ani Urban 85 91 96 98 98

Rural 63 83 90 91 96 19-23 ani Urban 31 44 49 56 65 2010

Rural 13 23 31 38 49

Dincolo de participarea colar din prezent, este important s vedem i care este stocul de educa ie pe care tinerii l-au dobândit atunci când p r sesc sistemul de înv mânt. Astfel, dintre persoanele între 19 i 23 de ani, 3% nu mai urmeaz o form de înv mânt de i au absolvit cel mult coala primar iar un procent de 15% a absolvit doar studiile gimnaziale - Anexa 2 – Tabel 14 . Diferen ele pe chintile de venit sunt extrem de puternice în acest caz – dintre tinerii din prima chintil 11% au absolvit cel mult coala primar i al i 32% doar gimnaziul de i nu mai frecventeaz o form de înv mânt, în timp ce în cazul celor din chintila 5 procentele sunt de doar 1% i respectiv 4%. Mediul este din nou un factor relevant – 50% dintre tinerii din mediul rural din prima chintil nu mai frecventeaz nici o form de înv mânt i au absolvit cel mult studiile gimnaziale (procentul este de doar 30% pentru persoanele din urban). Analiza simultan a predictorilor statutului de elev/student ne indic pe lâng venitul responden ilor i mediul de reziden din care fac parte i alte variabile importante:

- Persoanele de alt etnie decât roma au anse de 4 ori mai mari de a urma o form de înv mânt comparativ cu persoanele de etnie rom , chiar i atunci când inem sub control venitul gospod riei, mediul de reziden sau chiar nivelul de educa ie al capului de gospod rie.

19

1 . E D U C A } I E

- Sexul respondentului este de asemenea un predictor semnificativ – fetele având anse mai ridicate decât b ie ii de a urma în prezent o form de înv mânt.

- Nivelul de educa ie al capului de gospod rie este de asemenea un predictor semnificativ – tinerii ce stau în gospod rii în care capul de gospod rie are studii superioare celor liceale au anse de 9 ori mai ridicate decât cei ai c ror capi de gospod rie au cel mult liceu, inând constante toate celelalte variabile (venit, mediu etc.).

Tabel 11. Predictori pentru statutul de elev/student pe grupe de vârst (cu regresia logistic )

Statut de elev (15-18 ani) Elev/student (19-23 ani) Logaritm din consum pe adult echivalent 4,47*** 2,30*** Urban versus Rural 2,55*** 1,88*** Alta etnie versus Roma 4,42*** 4,37*** Vârsta în ani împlini i 0,37*** 0,56*** Feminin versus Masculin 1,37** 1,65*** Vârsta medie a persoanelor peste 14 ani din gosp 1,06*** 1,07*** Capul de gosp. – Voca ional/de ucenici versus cel mult gimnaziu 3,62*** 2,42***

Capul de gosp. – Liceu versus Cel mult gimnaziu 7,13*** 4,80*** Capul de gosp. – Peste liceu versus Cel mult gimnaziu 9,15*** 9,36*** Pseudo R2 0,3424 0,2403

*** p<0.01; **p<0.05; *p<0.1 Citire: Coeficien ii de regresie reprezint rapoarte de anse: de exemplu o persoan din mediul urban are anse de 2,55 ori mai mari decât o persoan din mediul rural de a avea statutul de elev 1.2. Abandonul colar Abandonul colar la nivelul tuturor ciclurilor de înv mânt a cunoscut un trend descendent (MECTS, 2011). Astfel, în anul colar 2007/2008 acesta era în înv mântul primar i gimnazial de 1,9%, mai mare în mediul rural 2,2% fa de 1,7% în urban, i mai prezent în rândul b ie ilor (2,2%) decât cel al fetelor (1,7%). În 2008/2009 a sc zut cu 0,2%, p strându-se diferen ele în func ie de mediul de provenine i gen. În 2006/2007 rata abandonului colar în mediul urban a dep it-o pe cea din mediul rural (2,2 % fa de 1,8%). La nivel

liceal i profesional s-au înregistrat procente îngrijor toare (în 2006/2007, 3,3%, respectiv 8,2%). Rata de p r sire timpurie a colii (18-24 ani) era de 16,6 % în 2009 comparativ cu media UE de 14,4%. Fa de anul 2008 (15,9 %) s-a înregistrat o cre tere, iar fa de anul 2000 o sc dere seminificativ (22,9 %) (European Commission, 2011). Determinan ii abandonului colar raporta i la elev i familia sa au fost identifica i ca fiind dificult ile materiale, modelul parental sau al fra ilor mai mari, anturajul, intrarea prematur pe pia a muncii, gradul de dezorganizare al familiei, încrederea sc zut în rolul educa iei, migra ia, etnia (Voicu, 2010). În ceea ce prive te categoria copiilor afla i în situa ie de vulnerabilitate determinat de veniturile insuficiente, pentru reducerea sau îndep rtarea problemelor corelate cu participarea colar , pe parcursul studiilor se ofer burse sociale de studii i alte forme de sprijin material

(rechizite, transport gratuit etc.). Raportul Comisiei Preziden iale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniile educa iei i cercet rii din România (2007) consider c sistemul de înv mânt actual este


20

inechitabil, deoarece nu ofer elevilor, indiferent de mediul socio-economic sau cultural din care provin, acelea i oportunit i de înv are i de rezultate (p. 8). Astfel, apar discrepan e în func ie de mediul de provenien (urban-rural), doar 24,54% dintre elevii din mediul rural ajung s urmeze liceul, rezultatele lor la materii ca limba român , matematic i tiin e ajungând s fie de 2-6 ori mai sc zute decât ale celor din mediul urban. Acela i raport men ioneaz c în 2005 “aproximativ 80% dintre tinerii ne colariza i sunt romi, dintre care 38% sunt analfabe i func ional. Propor ia de copii romi înscri i în înv mântul primar este de 64%, fa de 98,9% - media na ional .” În ceea ce prive te abandonul colar, elevii romi înregistreaz , conform datelor oferite de coli, o rat a abandonului de 6,7%, dar studiile sociologice relev un nivel mai ridicat, de 9% (Duminic , Ivasiuc, 2010), factorii determinan i inând de situa ia economic , rezultatele colare sub standard ob inute de elevii romi, implicarea p rin ilor romi în educa ia copiilor etc.. Acest lucru ar trebui s ridice mari semne de întrebare autorit ilor responsabile în domeniul educa iei, care ar trebui s regândeasc programele destinate cre terii particip rii colare i reducerii abandonului în cazul acestor categorii de elevi. Accentul pe educa ia timpurie i includerea acestora începând cu acest nivel ar putea avea rezultate pozitive, mai ales ca studiile (Surdu, 2011) arat c 75,9% dintre copiii romi care au abandonat educa ia nu au frecventat înv mântul pre colar. UNICEF a avut un rol important în promovarea educa iei timpurii prin organizarea de programe intensive de educa ie pre colar adresate copiilor romi (Gr dini a Estival în 2002 i Gradini a Bilingv în 2005), formarea cadrelor didactice, realizarea includerii componentei

interculturale în curriculumul colar etc. În scopul prevenirii abandonului colar i a absenteismului, UNICEF a lansat în 2010 campania privind participarea colar . În acest scop au fost identificate cele mai dezavantajate comunit i care înregistreaz un nivel ridicat al abandonului colar, inclusiv comunit i rome. Campania promoveaz respectarea dreptului fundamental la educa ie al tuturor copiilor i principiul echit ii prin sprijinirea celor mai vulnerabili copii, inclusiv copiii romi i a familiilor acestora. Campania a fost lansat în parteneriat cu Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului i Sportului (MECTS) i a fost implementat cu succes în 38 de comunit i din 16 jude e în anul colar 2010-2011. Interven iile s-au derulat la nivelul colii, familiei i comunit ii. Un accent deosebit a fost pus pe formarea resurselor umane la nivelul comunit ii, în special a mediatorilor colari, cadrelor didactice i a directorilor. Campania a continuat în anul colar 2011-2012 prin includerea a 103 noi coli.

1.3. Egalitatea de anse România garanteaz prin legea educa iei dreptul la educa ie gratuit tuturor persoanelor cu cerin e educa ionale speciale sau alte tipuri de cerin e educa ionale. Înv mântul special i special integrat sunt parte component a sistemului na ional de înv mânt, cel preuniversitar, adaptând procesul educa ional la nevoia special a acestor persoane (planuri de înv mânt, de programe colare, de programe de asisten psihopedagogic , de manuale i de metodologii didactice alternative), asigurând totodat i o form de asisten educa ional , social i medical complex . Înc de la începutul anilor '90, UNICEF a avut un rol important în adresarea problematicii referitoare la situa ia copiilor cu cerin e educative speciale (CES). Termeni precum educa ia incluziv sau integrarea socio-educa ional a copiilor cu CES erau o noutate pentru sistemul românesc de la acea vreme, care facea o delimitare clar între elevii din colile normale, de

21

1 . E D U C A } I E

mas , i cei din colile speciale, f r posibilitatea de întrep trundere între cele dou tipuri de educa ie colar . UNICEF a contribuit la definirea acestor termeni. Educa ia integrat are în vedere asigurarea de anse egale elevilor cu CES, în timp ce educa ia incluziv aduce în prim plan perspectiva social i necesitatea adapt rii mediului colar la categoriile de copii pe care le reune te i în mod special la situa ia celor care sunt

expu i marginaliz rii i excluderii (Vr sma , 2010). În abordarea problematicii copiilor cu CES un rol important îl are luarea în considerare al turi de persoana vizat (copilul cu CES) i a resurselor umane (cadrele didactice i preg tirea necesar ), a curriculumului i a

materialelor didactice, a familiei i comunit ii, a dot rii corespunzatoare a colii i a atitudinii tuturor actorilor implica i. Înv mântul special integrat se poate organiza în clase speciale i individual sau, de dorit, în grupe integrate în clase de mas , în func ie de tipul i gradul deficien ei, evaluat i stabilit de c tre Centrele jude ene de resurse i asisten educa ional (CJRAE), respectiv de Centrul Municipiului Bucure ti de Resurse i Asisten Educa ional (CMBRAE), în colaborare cu comisiile pentru protec ia copilului din cadrul direc iilor generale jude ene/a municipiului Bucure ti de asisten social i protec ia copilului. Prin crearea CJRAE i a CMBRAE se urm re te interven ia timpurie în ceea ce prive te evaluarea i monitorizarea copiilor în scopul depist rii anumitor deficien e i oferirii de sprijin celor cu cerin e educa ionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competen elor personale. Copiii i tinerii cu cerin e educa ionale speciale, colariza i în unit ile de înv mânt special sau de mas , beneficiaz de m suri de asisten social (asigurarea aloca iei zilnice de hran , a rechizitelor colare, a îmbr c mintei i a înc l mintei în cuantum egal cu cel pentru copiii afla i în sistemul de protec ie a copilului, precum i de g zduire gratuit în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale din cadrul direc iilor generale jude ene de asisten social i protec ia copilului). Durata colariz rii poate fi mai mare decât cea precizat de lege i se stabile te în func ie de gradul i tipul deficien ei. În asigurarea accesului la institu iile de înv mânt preuniversitar, statul vine în sprijinul elevilor cu probleme si nevoi sociale, cerin e educa ionale speciale, asigurând decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiat unitate colar sau decontarea cheltuielor cu cazarea i masa în cadrul internatelor colare. Elevii i tinerii cu cerin e educa ionale speciale pot dobândi calific ri profesionale corespunz toare tipului i gradului de deficien . Pentru copiii, elevii i tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesit perioade de spitalizare mai mari de 4 s pt mâni se organizeaz grupe sau clase în cadrul unit ii sanitare în care ace tia sunt interna i, iar pentru cei care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilit i, sunt nedeplasabili, se organizeaz colarizare la domiciliu, pe o perioad determinat . În 2005, din totalul de 66.674 de copii încadra i într-un grad de handicap afla i în eviden a serviciilor de evaluare complex din cadrul Direc iilor Generale de Asisten Social i Protec ia Copilului, 20.082 au frecventat o form de înv mânt (dintre care 5.968 au fost integra i în înv mântul de mas i 1.709 au urmat înv mânt la domiciliu; num rul profesorilor de sprijin, conform statisticilor MECTS, fiind de 386) (Strategia Na ional în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008-2013). Studiul UNICEF (Horga, Jigau, 2010) relev prezen a a 13.125 copii cu CES, integra i în înv mântul de mas în anul colar 2008/2009, cei mai mul i în coli din mediul urban, care sunt mai preg tite s r spund

nevoilor din punct de vedere al resurselor umane i al dot rilor.


22

colarizarea minorilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori i tineri se realizeaz cu respectarea Curriculumului na ional, inspectoratele colare asigurând necesarul de cadre didactice prin inspectoratele colare. Atât în mediul urban cât i în cel rural au existat i exist cazuri de segregare colar a copiilor romi, ceea ce a determinat sc derea performan elor colare ale acestora. În acela i timp, rata de participare colar a elevilor romi este mai redus , iar cea a abandonului colar mai ridicat , comparativ cu cea a elevilor popula iei majoritare. În scopul sprijinirii elevilor romi în ceea ce prive te accesul la educa ie, anual, începând cu 1999, prin ordin al ministrului sunt create în licee locuri speciale pentru romi, pe baza m surilor afirmative. Rezultatele slabe ale examenului de bacalaureat din 2011 au condus la o subocupare a locurilor speciale pentru romi. Dincolo de aceast situa ie, care a afectat nu numai elevii de etnie roma, ci întregul efectiv de elevi care au sus inut examenul de bacalaureat în 2011, cercet rile calitative au scos în eviden i cazuri ale elevilor romi care nu au mai apelat la m suri afirmative, subliniind performan ele colare pozitive ale copiilor romi (Duminic , Ivasiuc, 2010). Mass media relev îns cazuri de nedeclarare a etniei din partea elevilor romi pentru a evita situa iile de discriminare, preferând astfel s candideze pe acelea i locuri cu ceilal i elevi, indiferent c au sau nu rezultate colare care s le asigure cu succes admiterea la liceu. UNICEF a sprijinit în mod constant i sus inut accesul la o educa ie de calitate a copiilor romi prin: dezvoltarea i publicarea de manuale colare în limba romani, materiale didactice auxiliare în limba romani, programe de formare a profesorilor de limba romani i a mediatorilor colari, programe de promovare a diversit ii, a educa iei interculturale i a stimei de sine, precum i programe de promovare a particip rii colare i de prevenire a abandonului. 1.4. Programe i alternative educa ionale În sistemul na ional de înv mânt, de stat i privat, pot fi ini iate i organizate alternative educa ionale: programul Step by Step, sistemul educa ional Waldorf, pedagogia Montessori etc. Printre m surile materiale i financiare de sustinere a accesului la educatie în înv mântul de stat enumer m: asigurarea manualelor colare gratuite, burse colare, asigurarea gratuit a rechizitelor colare pentru elevii care provin din familii dezavantajate, asigurarea de produse lactate i de panifica ie („Cornul i laptele”) etc. În ceea ce prive te elevii cu deficien e de înv are, legea educa iei prevede ca ace tia s beneficieze, în mod obligatoriu, de educa ie de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competen elor-cheie. Vom descrie o parte a programelor derulate pân în prezent în scopul sus inerii accesului la educatie, inclusiv num rul beneficiarilor acestora, precum i alte programe care urmeaz a fi implementate prin legea educa iei. Programului na ional de protec ie social "Bani de liceu" (HG nr. 1488/2004) Se adreseaz elevilor care frecventeaz cursurile de zi la nivel liceal sau profesional i const în acordarea unui sprijin financiar lunar în valoare de 180 lei, acelora dintre elevi ale c ror venituri se afl sub un anumit prag, facilitându-se astfel accesul la educa ie. Programul vizeaz în special elevii din familiile cu venituri foarte mici (maximum 150 lei/membru de familie) în cadrul c rora riscul de abandon colar este mai mare sau participarea la nivel de

23

1 . E D U C A } I E

înv mânt secundar superior este mai redus . În ceea ce prive te num rul beneficiarilor acestui program2, în anul colar 2007-2008, efectivul de elevi la nivel de înv mânt liceal era de 788.827, iar la nivel profesional 220.322 elevi, dintre ace tia, au beneficiat de bani de liceu 140.328 elevi (aproximativ 14% din efectivul de elevi). În anul colar 2008/2009, num rul elevilor beneficiari a crescut la 155.684 (14,64%), iar în 2009/2010, 124.935 elevi (13,14%) au primit bani pentru liceu. De-a lungul celor 3 ani de referin , cele mai multe cereri au fost înregistrate în jude ele Suceava, Ia i, Vaslui, Bac u, Dolj, Olt. Programul educa ional "A doua ans " Se adreseaz persoanelor care doresc s finalizeze înv mântul primar i gimnazial, dar care din diferite motive au dep it cu peste 4 ani vârsta corespunz toare clasei. Acestea au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor care au p r sit prematur sistemul de educa ie, astfel încât ace tia s î i poat completa i finaliza înv mântul obligatoriu i s poat ob ine o calificare profesional . “Cornul i laptele” Program lansat în 2009 (OUG nr. 96/2002) ca beneficiu universal acordat pre colarilor i elevilor din clasele I-VIII (ini ial a cuprins doar clasele I-IV) a beneficiat de o evaluare a impactului în 2009 (Arpinte, 2009) prin intermediul unei cercet ri calitative care a relevat faptul c programul i-a dovedit eficien a în special pentru copiii din grupurile dezavantajate, elevii din mediul rural, elevii de etnie rom , copii din familii s race din mediul urban, pentru care uneori a constituit o surs important de hran . Se consider c programul a avut o influen pozitiv asupra reducerii abandonului colar doar în ceea ce prive te elevii din familii foarte s race, mai ales în faza ini ial a programului, la nivel pre colar i primar. Programul "Euro200"( Legea 269/2004) Const în acordarea unui ajutor financiar în vederea stimul rii achizi ion rii de calculatoare de c tre elevii i studen ii (înv mânt de stat sau particular acreditat) în vârst de pân la 26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de maximun 150 lei pe membru de familie. În 2011, 21559 (21447 elevi i 112 studen i) au beneficiat de aceast form de sprijin, în sc dere fa de 2010 când au fost 22392 de elevi i studen i (22326 elevi i 66 studen i). Cei mai mul i beneficiari provin din jude ele Ia i (2082), Suceava (1353), Vaslui (1303), Bac u (1168), Dolj (1168).3 În 2009, guvernul a luat în calcul posibilitatea suspend rii acestui sprijin financiar în vederea revizuirii criteriilor de acordare, decizie motivat de faptul c mai mult de jumatate dintre beneficiarii care au depus cereri au declarat ca nu au niciun venit. Suspendarea nu s-a realizat, îns începând cu anul 2010, condi iile de selec ie ale beneficiarilor în cadrul programului au fost modificate. Astfel, la cererea de acordare a sprijinului financiar pentru achizi ionarea unui calculator se vor anexa documente privind rezultatele colare i num rul de absen e nemotivate în anul colar anterior, dar i luarea în calcul a veniturilor poten iale (bunuri mobile i imobile care ar putea fi valorificate) ale membrilor familiei atunci când se

2 Date ob inute prin calcule personale pe baza informa iilor furnizate de MECTS în Raportul asupra sistemului na ional de înv mânt 2010, date furnizate pe site-ul programului Bani pentru liceu, http://banideliceu.edu.ro/, accesat la 7.07.2011

3 Euro 200-Acordarea ajutorului financiar pentru achizi ionarea de calculatoare, http://euro200.edu.ro/nomenclatoare2010/jfile/Judete/index.html


24

stabile te venitul brut lunar. Situa ia colar i num rul de absen e nemotivate vor fi luate în calcul în cazul în care elevii au venituri egale. Prin introducerea acestor criterii, se a teapt ca elevii s acorde mai mult importan rezultatelor colare i particip rii în cadrul procesului de înv mânt. Jude ele din regiunea Moldovei au cei mai mul i beneficiari ai programelor educa ionale care constau în sprijin financiar (Programul na ional de protec ie social "Bani de liceu", Programul "Euro 200"). Acest fapt indic direc ionarea ajutorului c tre categoriile de elevi cele mai dezvantajate, în aceste jude e fiind înregistrate rate ale s r ciei mai mari. Dotarea cu calculatoare de tip desktop a unit ilor în care se desf oar înv mânt liceal i profesional de stat (OUG nr. 87/2008)

A fost lansat în 2008 având ca scop facilitatea accesului tinerilor la primul lor calculator în vederea form rii de competen e în utilizarea tehnologiei informa iei i comunica iilor, ceea ce va conduce implicit la o cre tere a calit ii activit ii în înv mânt. Elevii au astfel posibilitatea de a utiliza la domiciliu un calculator urmând ca la finalizarea studiilor liceale, respectiv profesionale, s returneze echipamentul institu iei de înv mânt. Suma alocat pentru achizi ionarea unui calculator în cadrul acestui program este de pân la 400 euro, inclusiv sistemul de operare i software-ul educa ional. Ministerul Educa iei, conform legisla iei trebuia s achizi ioneze anual calculatoare de tip desktop în func ie de num rul elevilor din clasa a IX-a. Elevii beneficiari ai acestui program nu mai puteau beneficia i de suma de 200 euro (Legea 269/2004) în vederea achizi ion rii unui calculator. Conform documenta iei de atribuire (MECT, 20084) au fost solicitate 445.449 calculatoare educa ionale, iar graficul livr rilor acestor calculatoare arat c în luna noiembrie 2008 au fost oferite liceelor i colilor profesionale 1516 calculatoare, iar în luna decembrie 2008, 28500 calculatoare5, acest lucru sco ând în eviden ritmul lent de distribu ie al calculatoarelor c tre unit ile colare. În 2010, ordonan a 87/2008 a fost respins nu din cauza utilit ii proiectului, ci a lipsei fondurilor alocate acestui proiect de la bugetul de stat. Astfel, singura modalitate de sprijin financiar acordat elevilor în scopul achizi ion rii unui calculator r mâne programul “Euro 200”, fiind binecunoscut faptul c suma de 200 euro este în cele mai multe cazuri insuficient cump r rii de c tre un elev sau student a unui calculator a c rui configura ie minim este impus de legisla ia în vigoare. Programul " coala dup coal " Poate fi organizat în cadrul unit ilor de înv mânt dup orele de curs, în cadrul unui parteneriat cu autorit ile publice locale, organiza ii nonguvernamentale cu competen e în domeniu i asocia iile de p rin i, în scopul oferirii de activitati educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competen elor dobândite sau de accelerare a înv rii, precum i activit i de înv are remedial . 1.5. Calitatea sistemului de educa ie Studiile comparative interna ionale furnizeaz informa ii referitoare la nivelul performan elor colare, dar i ale deprinderilor, abilit ilor i cuno tin elor acumulate prin intermediul

sistemului educa ional. Rezultatele ob inute de România la aceste teste ne-au pozi ionat în partea inferioar a clasamentului, sistemul de educa ie românesc nefiind astfel adaptat la cerin ele societ ii bazate pe cunoa tere (idealul privind educa ia promovat de Agenda

4 MECT, iulie 2008, Documenta ia de atribuire pentru achizi ia public de calculatoare de tip desktop pentru unit ile în care se desf oar înv mânt liceal i profesional de stat, www.e-licitatie.ro

5 MECTS, Dotarea cu calculatoare tip desktop, www.edu.ro/index.php/articles/c513/ accesat la 20.07.2011

25

1 . E D U C A } I E

Lisabona). De altfel, aceast situa ie a fost relevat i în Raportul Comisiei Preziden iale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniile educa iei i cercet rii (2008), concluzionând c “actualul sistem de educa ie nu este capabil s asigure României o pozi ie competitiv în economia cunoa terii.” Studiul „Trends in International Mathematics and Science Study” (TIMSS) realizat la nivel interna ional ofer date privind rezultatele la discipline precum matematica sau alte tiin e, ob inute de elevii claselor IV-VIII. Acesta ofer seturi de date pentru anii 1995, 1999, 2003 i 2007, pentru anul 2011 nefiind inc finalizat analiza datelor colectate. Conform acestui studiu, scorul mediu ob inut la cele patru etape de realizare a studiului de c tre elevii români ai claselor a VIII-a a fost sub media interna ional , excep ie fiind anul 2003, când punctajul ob inut de elevii români a fost cu pu in peste media interna ional . Dintre rile vecine, Ungaria se plaseaz în prima parte a clasamentului cu un scor mediu de 517, în timp de Bulgaria a înregistrat 464 puncte, devansând astfel România. Un alt studiu comparativ interna ional, PISA (2009), ini iat de OECD, acoper trei domenii principale: citire/lectur (2000, 2009), matematic (2003), tiin e (2006), i este aplicat elevilor cu vârsta de 15 ani. România a participat la acest studiu începând cu anul 2000. Rezultatele ob inute de România în 2009 au fost i de aceast dat sub media interna ional , scorul mediu ob inut (citire/lectur ) a fost 424, ocupând locul 49 din 65 de ri participante OECD ( rile vecine precum Bulgaria-429, Ungaria-494 sau Polonia-500 devansându-ne). Comparând rezultatele ob inute la studiile PISA anterioare anului 2009, România se plaseaz constant sub media OECD. Studiul „Progress in International Reading Literacy Study” (PIRLS6) m soara nivelul de întelegere al unui text, capacitatea de citire i interpretare la finalizarea ciclului primar (clasa a IV-a). În 2006, rezultatele ob inute de România au clasat-o pe locul 36 din 45 de state participante, cu un scor mediu de 489 puncte comparativ cu 512 ob inut în 2001 (locul 22 din 35 de t ri participante). Astfel, comparând punctajele ob inute în urma acestor evalu ri, România a cunoscut un declin al performan elor elevilor de clasa a IV-a, indiferent de gen. Comparativ cu România (489), alte ri vecine precum Bulgaria (547) sau Ungaria (551) au ob inut în 2006 scoruri medii considerabil mai ridicate, clasându-se în partea superioar a clasamentului. Un alt element de men ionat este acela c vârsta de debut colar a copiilor în România este de 7 ani (caracteristic a rilor Est europene) comparativ cu alte ri la nivel interna ional unde media este de 5-6 ani. Printre factorii care ar contribuit la înregistrarea unor performan e sc zute în cazul României, studiul relev c 25% dintre elevi nu aveau acas mai mult de 10 c r i pentru copii, 30% au p rin i care citesc mai pu in de o or pe s pt mân , lipsa capacit ii de a citi la începerea colii primare la peste 20% dintre copii (conform declara iilor p rin ilor) etc. Raportul Comisiei Europene (European Commission, 2009) privind progresele înregistrate în înv mânt i formare relev nivelul de performan sc zut al elevilor români în ceea ce prive te capacitatea de citire, cuno tin ele de matematic i tiin e. Elevii români, în propor ie de 40,4% (2009) au rezultate slabe în ceea ce prive te capacitatea de citire, cuno tin ele de matematic i tiin e. O îmbun t ire a situa iei a avut loc fa de rezultatele ob inute în 2006 (35,4%) i 2000 (41.3%), îns suntem departe atât de media european de 17.7% (2009) cât i de obiectivul propus prin Strategia Europa 2020 (reducerea rezultatelor slabe în domeniile indicate sub 15 %).

6 http://pirls.bc.edu/pirls2006/intl_rpt.html


26

Calitatea educa iei este afectat în mare m sur i de situa ia spa iilor colare (infrastructura) i a dot rilor existente (resursele fizice). Investi iile în infrastructur au fost sc zute i

orientate în special c tre unit ile colare din mediul urban. Acest lucru a f cut ca multe cl diri s nu mai corespund standardelor în ceea ce prive te starea sau dotarea lor. În multe unit i colare din mediul rural exist înc probleme în ceea ce prive te accesul la utilit ile de baz (ap curent , canalizare etc.). De i tehnologiile TIC reprezint un instrument de creare i dezvoltate a unei societ i a cunoa terii i inova iei (Strategia de la Lisabona), în România doar 36% dintre coli sunt conectate la internet, cele mai multe aflate de asemenea în mediul urban (Comisia Preziden ial pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniile educa iei i cercet rii din România, 2008). Proiectul de Informatizare a tuturor colilor din mediul rural i conectare la internet (2005) demarat de MECT a avut ca scop atât asigurarea accesului la resursele de internet a celor 1,1 milioane de elevi (în 2005) din mediul rural prin crearea unui Centru informa ional la nivelul a 2884 comune cât i reducerea decalajelor dintre mediul urban i rural. Curriculum colar Rezultatele la testele comparative interna ionale au pozi ionat România în a doua parte a clasamentului, ceea ce a determinat necesitatea regândirii programei colare. Un studiu realizat în 2007 (Miclea, 2007) ar ta c atât p rin ii cât i elevii consider actualul curriculum ca transmi ând mult informa ie, dar pu in cunoa tere, elevii cu greu pot opera cu informa ia primit la clas , având ca i consecin stresul i epuizarea pe de-o parte i apelul la medita ii în particular, pe de alt parte. Prin legea educa iei, în înv mântul preuniversitar se aplic Curriculumul na ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvolt rii personale i cu nevoile pie ei for ei de munc i ale fiec rei comunit i, în baza principiului subsidiarit ii. coala (din a c rei conducere fac

parte i reprezentan i ai p rin ilor) are un rol important în elaborarea Curriculumului, acesta incluzând atât pachete disciplinare op ionale ofertate la nivel na ional, regional i local, cât i pachete disciplinare op ionale ofertate la nivelul unit ii de înv mânt. Profesorul are libertatea de a decide cum s foloseasc 25% din timpul alocat disciplinei, putând opta pentru înv are remedial , în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cuno tin elor sau pentru stimularea elevilor capabili de performan e superioare, conform unor planuri individuale de înv are elaborate pentru fiecare elev. Situa ia resurselor umane Num rul cadrelor didactice este în sc dere atât în mediul urban cât i rural. Este afectat de aceast sc dere în special înv mântul primar, gimnazial i profesional (MECTS, 2011).

27

1 . E D U C A } I E

Tabel 12. Personalul didactic pe niveluri de educa ie i medii de reziden Ani

2007 2008 2009 2010 Niveluri de instruire Medii de

reziden Num r

persoane Num r

persoane Num r

persoane Num r

persoane Total 37348 38253 38322 37353 Urban 21119 21905 22202 22032

În înv mântul pre colar

Rural 16229 16348 16120 15321 Total 52115 51696 49817 45291 Urban 22637 22497 22012 20166

În înv mântul primar

Rural 29478 29199 27805 25125

Total 80706 80681 79059 73511

Urban 38327 37633 36642 33474 În înv mântul

gimnazial Rural 42379 43048 42417 40037 Total 61620 60647 60255 59609 Urban 58287 57167 56077 55095 În înv mântul liceal Rural 3333 3480 4178 4514 Total 5939 5129 2803 116 Urban 3838 3090 1745 111

În înv mântul professional

Rural 2101 2039 1058 5 Sursa: Institutul Na ional de Statistic

Cadrele didactice au rol definitoriu în ceea ce prive te asigurarea calit ii procesului de înv mânt. În România, criza economic a pus presiune pe aceast categorie profesional odat cu reducerea salariilor din sectorul bugetar7, cu implica ii directe asupra calit ii pred rii. Ac iunile de protest în strad pe parcursul anului 2010 au condus la întreruperi ale activit ii didactice i la posibile întrep trunderi ale sferei profesionale cu cea personal , determinate de reducerile salariale imprevizibile. Referitor la structura pe vârste a cadrelor didactice, Raportul Comisiei Preziden iale (2007) trage un semnal de alarm asupra faptului c media de vârst a personalului didactic este de 40 de ani la femei i de 44 de ani la b rba i. Raportul asupra sistemului de înv mânt (2010) consider c procentul de cadre didactice calificate la nivelul înv mântului pre colar este de 96,4%, înregistrând cel mai sc zut nivel de calificare comparativ cu celelalte niveluri de înv mânt (primar, 98,5% i gimnazial, 97,1%). Diferen ele în ceea ce prive te calificarea cadrelor didactice r mân în defavoarea mediului rural. Num rul de elevi raportat la profesor, în înv mântul pre colar este de 17 pre colari/cadru didactic, primar de 16 elevi/cadru didactic, gimnazial de 11 elevi/cadru didactic, liceal i profesional de 15 elevi/cadru didactic, fiind superior mediei UE (2009), de 14 elevi/cadru didactic în primar i 11 în gimnazial (European Commission, 2009). În mediul rural exist o lips a cadrelor didactice, dar i situa ii în care la nivel primar clasele

7 Reducerea cu 25% a drepturilor de natur salarial prin Legea 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar. Lege nr. 118/2010, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010


28

I-IV se desf oar simultan sau înv mântul gimnazial este organizat la nivel de comun , reunind elevii de la satele care sunt arondate comunei. Migra ia în scop economic a afectat par ial num rul cadrelor didactice, care au renun at la profesie i au ales s emigreze c tre t ri occidentale, uneori prin migra ie având loc i o deprofesionalizare a acestora prin ocuparea unor posturi mai slab calificate decât cea de profesor. Imigra ia, de i nu este una masiv în România, necesit o preg tire special a profesorilor, care vor trebui s dobândeasc unele competen e interculturale, al turi de con tientizarea obstacolelor copiilor imigran i în ceea ce prive te însu irea unor cuno tin e într-o alt limb decât cea matern . Medita iile au devenit o practic frecventa atât pentru profesori cât i pentru elevi. Veniturile salariale insuficiente i-au determinat pe mul i profesori s ofere medita ii elevilor afla i în diferite stadii ale educa iei. Trecerea de la un nivel de educa ie la altul (de la gimnaziu la liceu, de la liceu la facultate) a condus la cre terea interesului pentru medita ii. Pe de alt parte, medita iile pot determina inegalit i de tratament, prin favorizarea la clas a elevilor care primesc un astfel de sprijin contra cost. S-au întâlnit îns i situa ii în care dificultatea materiei de la clas îi punea pe elevi în imposibilitatea de a în elege singuri i astfel medita iile deveneau singura surs de a deprinde corect con inutul materiei (Miclea, 2007). Finan area educa iei Legea educa iei na ionale nr.1/2011 introduce în înv mântul preuniversitar principiul de finan are de baz “resursa financiar urmeaz elevul”, aloca ia bugetar pentru fiecare elev se transfer unit ii colare de care acesta apar ine. Prin realizarea finan rii per elev se poate realiza o transparen a utiliz rii fondurilor de la bugetul de stat i din bugetele autorit ilor publice locale, crescând în acela i timp competi ia între coli. Anual, pentru finan area educa iei, legislativ se aloc din bugetul de stat i bugetele publice locale cel pu in 6% din PIB-ul anului respectiv, în realitate îns în niciun an nu a fost alocat acest procent. De asemenea, exist posibilitatea ca institu iile de înv mânt s ob in i s utilizeze în mod autonom venituri. 1.6. Legea educa iei na ionale (Legea nr. 1/2011) În 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 1/2011 a educa iei na ionale, care prin prevederile ei încearc s reformeze sistemul de educa ie astfel încât s se r spund nevoilor genera iilor de elevi, dar i standardelor i obiectivelor asumate la nivel european. Educa ia timpurie (0-6 ani) format din nivelul antepre colar (0-3 ani) i înv mântul pre colar (3-6 ani), care cuprinde grupa mic , grupa mijlocie i grupa mare, reprezint o noutate a legii educa iei nr.1/2011. Legea anterioar a educa iei se referea doar la grupa de vârst 3 i 6/7 ani (înv mântul pre colar), neexistând referiri pentru copiii cu vârste între 0 i 3 ani sau pentru institu iile cu atribu ii pentru aceast grup de vârst .

Derivat din ceea ce se nume te “lifelong learning” (înv area permanent /pe tot parcursul vie ii), educa ia timpurie aduce în prim plan importan a educa iei, s n t ii i a protec iei copilului într-o manier integrat . O astfel de abordare a ap rut ca urmare a modific rilor care au avut loc în via a de familie, în special în ceea ce prive te rolul femeii în cre terea i educarea copiilor i participarea acesteia pe pia a for ei de munc . Astfel, s-au creat noi nevoi cu privire la dezvoltarea timpurie a copiilor, un rol important revenind serviciilor publice, ceea ce a condus la o redefinire a politicilor sociale, educa ionale i din domeniul s n t ii.

29

1 . E D U C A } I E

Înv mântul primar (I-IV) a preluat i clasa preg titoare, care a devenit obligatorie, în vechea lege a educa iei aceasta fiind inclus în înv mântul pre colar. Curriculumul clasei preg titoare vizeaz dezvoltarea fizic , socioemo ional , cognitiv a limbajului i comunic rii, precum i dezvoltarea capacit ilor i a atitudinilor în înv are, asigurând totodat pun ile c tre dezvoltarea competen elor-cheie aferente Curriculumului na ional pentru înv mântului primar i gimnazial. Prin obligativitatea particip rii la clasa preg titoare, vârsta copiilor care intr în înv mântul obligatoriu va coborî la 6 ani, iar cea de finalizare a înv mântului general obligatoriu (format din înv mântul primar i secundar inferior/gimnazial) va fi de 16 ani, care coincide cu vârsta legal de acces pe pia a for ei de munc . Prin includerea clasei a IX-a la ciclul secundar inferior/gimnazial s-ar putea crea premisele cre terii num rului de elevi din mediul rural care s finalizeze înv mântul obligatoriu, prin eliminarea unor obstacole precum distan a dintre localitatea de domiciliu i cea în care se afl liceul sau lipsa veniturilor care s le ofere posibilitatea de a suporta costurile cu transportul, cazarea i masa. În consiliul de administra ie al unit ilor de înv mânt preuniversitar, inclusiv cel pre colar i primar, vor fi inclu i i reprezentan i ai p rin ilor. Prezen a p rin ilor în cadrul consiliului

de administratie, organ de conducere al unit ii de înv mânt, permite atât asigurarea transparen ei cât i participarea în mod direct la procesul de decizie. Legea prevede reducerea num rului de ore alocat disciplinelor (predare, evaluare, înv are în clasa asistat de c tre cadrul didactic) din planurile-cadru de înv mânt la maximum 20 de ore/s pt m n la înv mântul primar, 25 de ore /s pt m n în gimnazial i 30 de ore//s pt m n în liceal. Aceasta presupune o regândire a curriculumului fiec rei materii, dar i a manualelor. În cazurile în care num rul de ore alocat unei discipline nu este suficient

consolid rii informa iei, prin programele de tipul “ coala dup coal ” profesorii pot sprijini elevii în acest scop. Curriculumul na ional aferent înv mântului primar i gimnazial dore te s creeze un anumit profil de formare a elevului prin concentrarea pe 8 domenii de competen e-cheie: a) comunicare în limba român i în limba matern , în cazul minorit ilor na ionale; b) comunicare în limbi str ine; c) competen e de baz de matematic , tiin e i tehnologie; d) competen e digitale de utilizare a tehnologiei informa iei ca instrument de înv are i cunoa tere; e) competen e sociale i civice; f) competen e antreprenoriale; g) competen e de sensibilizare i de expresie cultural ; h) competen a de a înv a s înve i. Înv mântul liceal este centrat pe dezvoltarea i diversificarea competen elor-cheie i formarea competen elor specifice în func ie de filier , profil, specializare sau calificare. Sunt men ionate o serie de discipline cu caracter obligatoriu precum: educa ia fizic i sportul, tehnologia informa iei i comunic rii (op ional doar pentru elevii din clasele I-IV). Legea stipuleaz introducerea portofoliului educa ional, care cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri ob inute în urma evalu rii competen elor dobandite, a particip rii la activit i de înv are indiferent de context, formal, nonformal, informal. Se observ astfel tendin a de centralizare a tuturor rezultatelor ob inute pe parcursul preg tirii colare, începând cu clasa preg titoare. Portofoliul educa ional se transpune în cartea de

identitate educa ional a elevului i este un element central al evalu rii procesului educa ional, acesta având o anumit pondere în ceea ce prive te admiterea la liceu sau la


30

coala profesional . Un alt element de noutate îl reprezint introducerea înv rii nonformale i informale, al turi de cea formal , ceea ce poate crea premisele orient rii elevilor spre

activit ile extracurriculare care pot contribui la formarea de deprinderi, abilit i i competen e. Educa ia permanent /înv area pe tot parcursul vie ii este men ionat atât în legea anterioar a educa iei cât i în cea prezent , cu deosebirea c în prezent acest tip de educa ie este prezentat prin toate avantajele lui la toate nivelurile de educa ie, incluzând atât contextele formale (institu ionale) cât i cele nonformale i informale, în scopul form rii sau dezvolt rii competen elor dintr-o multipl perspectiv : personal , civic , social sau ocupa ional . Educa ia permanent vizeaz formarea i dezvoltarea competen elor-cheie i a competen elor specifice unui domeniu de activitate sau a unei calific ri. Statul garanteaz i sus ine, inclusiv financiar, accesul la educa ie i formare profesional continu atât pentru grupurile dezavantajate sau vulnerabile cât i pentru persoanele care inten ioneaz s urmeze programe de educa ie permanent . Statul asigur accesul gratuit la servicii de consiliere i orientare în carier tuturor elevilor, afla i în c utarea unui loc de munc . Legea educa iei stipuleaz introducerea unui sprijin financiar în cuantum de 500 euro, din partea statului, acordat la na terea fiec rui copil cet ean român pentru exercitarea dreptului la educa ie permanent . Suma constituit în depozit poate fi suplimentat de c tre p rin ii copilului prin direc ionarea unui procent de pân la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii. Sumele vor fi folosite strict pentru educa ia permanent , iar MECTS va elabora o metodologie prin care se certific destina ia sumelor pentru educa ia permanent . Suma poate fi folosit începând cu vârsta de 16 ani, iar utilizarea acesteia în alt scop decât cel al educa iei permanente constituie infrac iune. Consider m c este necesar în primul rând informarea p rin ilor cu privire la existen a acestui sprijin i la posibilitatea de suplimentare a sumei ini iale prin contribu ia procentual anual din veniturile salariale. De asemenea, în elaborarea metodologiei privind folosirea sumei în scopul prev zut de lege este necesar crearea unui grup de lucru în care s fie implica i al turi de reprezentan ii MECTS i al i exper i din domeniul nonguvernamental, inclusiv reprezentan i ai p rin ilor, în vederea prevenirii anumitor situa ii problematice. Preg tirea viitoarelor cadre didactice devine esen ial în contexul asigur rii calit ii educa iei preuniversitare. În acest sens, absolvirea studiilor universitare de licent , urmat de cea a unui master didactic cu durata de 2 ani i realizarea unui stagiu de practic timp de un an colar într-o unitate de înv mânt, devin condi ii esen iale i obligatorii pentru ocuparea func iei didactice în înv mântul preuniversitar. Odat cu promovarea examenului de definitivat, toate cadrele didactice din preuniversitar dobândesc titlul de profesor cu drept de practic , astfel având loc o uniformizare a func iei didactice. Concluzii i recomand ri Schimb rile demografice din România (sc derea ratei natalit ii, în special) au avut implica ii i în ceea ce prive te evolu ia efectivelor de elevi (înv mânt pre colar, primar, gimnazial,

liceal, profesional). Astfel, în perioada de referin 2007-2010, efectivele de elevi s-au redus cu peste 100 mii (MECTS, 2011). Dup cum reiese din datele expuse, efectivele de elevi au continuat trendul descendent început în 1997, pe fondul sc derii cu aproximativ 40% a num rului de n scu i vii în genera iile n scute dup 1990, fa de cele din perioada 1967-1990. Aceste cohorte subdimensionate au ajuns începând cu 2009 la nivelul înv mântului

31

1 . E D U C A } I E

superior i pe pia a muncii. Dac pentru pia a muncii reducerea poten ialului de intr ri nu a avut efecte negative, pentru înv mântul superior consecin ele au fost semnificative, existând premisele închiderii multor facult i i chiar universit i ale c ror evalu ri indic rezultate slabe din punct de vedere. În 2011 a intrat în vigoare o nou lege a educa iei (Legea nr. 1/2011 a educa iei na ionale), care reafirm dreptul de a avea acces în mod egal, f r discriminare, la toate nivelurile de înv mânt (preuniversitar, superior, precum i la înv area pe tot parcursul vie ii), atât pentru cet enii români cât i cet enii str ini a c ror edere pe teritoriul României este oficial recunoscut conform legisla iei. Potrivit aceleia i legi, înv mântul general obligatoriu, oferit în mod gratuit, este de 10 clase i cuprinde înv mântul primar i cel gimnazial (începând cu clasa preg titoare i finalizând cu clasa a IX-a); înv mântul liceal se dore te s devin obligatoriu pân în anul 2020. Educa ia timpurie i înv mântul pre colar

- Legea educa iei introduce conceptul de educa ie timpurie (0-6 ani) care cuprinde înv mântul antepre colar i pre colar, grupa preg titoare trecând la înv mântul primar. Împ r irea curriculumului în func ie de cele dou etape: antepre colar (0-3 ani) i pre colar (3-6 ani), conduce la o mai bun abordare în ceea ce prive te nivelul de dezvoltare a copilului i adaptarea activit ilor educa ionale (al turi de cele care deriv din celelalte dou domenii: s n tatea i protec ia copilului) la nevoile specifice vârstei. Curriculumul na ional pentru educa ia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizic , cognitiv , emo ional i social a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficien e de dezvoltare.

- de i num rul copiilor a c ror vârst corespunde includerii în acest nivel de educa ie a sc zut, re eaua de institu ii colare înc se confrunt cu un deficit de unit i de înv mânt la acest nivel, în special în marile ora e, ceea ce conduce la o aglomerare care afecteaz calitatea educa iei, dar i la excludere prin limitarea locurilor.

- copiii romi sunt cei mai dezavantaja i, ace tia având o partipare sc zut atât la cre e cât i la gr dini e.

Recomand ri - o reform i o integrare a serviciilor destinate grupei de vârst 0-3 ani (înv mântul

antepre colar) în cadrul serviciilor deja existente atât prin adoptarea Curriculumului na ional pentru educa ia timpurie cât i prin formarea de resurse umane care s poat desf sura în mod corespunz tor i activit i educa ionale.

- o corelare a tuturor planurilor de ac iune din partea tuturor institu iilor abilitate în domeniul educa iei timpurii, cu accent pe înv mântul antepre colar, unde activit ile educa ionale trebuie s devin o component la fel de important ca îngrijirea copilului - pe care s-a insistat în mod deosebit pân în prezent. Este nevoie de acordarea unui sprijin special categoriilor vulnerabile, în special copiii romi, care înregistreaz o participare redus la acest nivel de înv mânt, putându-se astfel crea premisele realiz rii egalit ii de anse.

- promovarea i implementarea de politici i programe care s stimuleze participarea la educa ie antepre colar i pre colar în vederea atingerii obiectivelor Europa 2020.Implementarea de m suri pentru cre terea accesului la servicii de educa ie antepre colar i pre colar , în special pentru copiii din grupuri vulnerabile i dezavantajate.

- sprijinirea grupurilor vulnerabile prin programe care s promoveze o viziune integrat de dezvoltare timpurie a copilului, prin programe de educa ie parental i prin m surile sociale speciale adresate


32

La nivel european a fost demonstrat faptul c pe termen lung investi ia în educa ia timpurie i înv mântul pre colar au rezultate mai bune decât la celelalte niveluri de educa ie.8 Înv mântul primar

- a fost restructurat prin legea educa iei, cuprinzând al turi de clasele I-IV i clasa preg titoare;

- prin obligativitatea particip rii la clasa preg titoare se creeaz premisele unor anse egale, în acest fel to i copiii având ansa de a dobândi cuno tin ele necesare pentru a intra în clasa întâi; vârsta copiilor care intr în înv mântul obligatoriu va coborî la 6 ani, iar cea de finalizare a înv mântului general obligatoriu va fi de 16 ani, vârst care coincide cu vârsta legal de acces pe pia a for ei de munc :

- în ceea ce prive te grupurile dezvantajate, ponderea copiilor romi care sunt la coal este cu mult mai mic decât cea na ional .

Recomand ri - includerea în legisla ia secundar a unor prevederi specifice i a unor mecanisme de

monitorizare pentru prevenirea i reducerea fenomenelor de absenteism, abandon colar i p r sire timpurie a sistemului de educa ie.

- preluarea de c tre MECTS i celelate organisme i autorit i responsabile a modelelor de bun practic de prevenire i combatere a absenteismului i abandonului scolar (ex. Campania UNICEF “Hai la scoal ”), bugetarea i extinderea lor la nivel na ional.

- consolidarea re elei de mediatori colari i dezvoltarea de programe de formare pentru stimularea i îmbunat irea particip rii colare.

- dezvoltarea re elelor de consilieri colari i includerea de personal specializat care s asigure integrarea elevilor cu CES în înv mântul de mas .

- implementarea programelor de sprijin de tip after-school adresate în special copiilor din categorii vulnerabile. Se recomand dezvoltarea de activit i extracurriculare care s r spund intereselor elevilor în vederea complet rii portofoliului educa ional care pune accent i pe activit ile cu caracter non-formal i informal.

Înv mântul secundar - înv mântul secundar inferior/gimnazial a cunoscut o sc dere a efectivelor de elevi. - în ceea ce prive te înv mântul profesional (IX-X), efectivul de elevi este în sc dere,

colile de arte i meserii (SAM) fiind desfiin ate începând cu anul colar 2009-2010, ceea ce a condus la o cre tere a num rului elevilor din licee. Diferen e înc exist între mediul urban i rural, elevii din mediul urban fiind mai numero i în înv mântul liceal în timp ce elevii din mediul rural predomin în înv mântul profesional.

- legea educa iei prevede i alternative pentru absolven ii de gimnaziu care nu pot continua urm torul nivel de studiu (înv mântul secundar superior sau liceal), anume înscrierea i finalizarea unui program de preg tire profesional conform Cadrului na ional al calific rilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 18 ani.

- prin includerea clasei a IX-a la ciclul secundar inferior/gimnazial s-ar putea crea premisele cre terii num rului de elevi din mediul rural care s finalizeze înv mântul obligatoriu, prin eliminarea unor obstacole precum distan a dintre localitatea de domiciliu i cea în care se afl liceul sau lipsa veniturilor care s le ofere posibilitatea de a suporta costurile cu transportul, cazarea i masa.

European Commission, 2006, COMMUNICATION FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, Efficiency and equity in european education and training systems, COM(2006) 481 final, Brussels

33

1 . E D U C A } I E

Recomand ri - includerea în legisla ia secundar a unor prevederi specifice i a unor mecanisme de

monitorizare pentru prevenirea i reducerea fenomenelor de absenteism, abandon colar i p r sire timpurie a sistemului de educa ie.

- preluarea de c tre MECTS i celelate organisme i autorit i responsabile a modelelor de bun practic de prevenire i combatere a absenteismului i abandonului scolar (ex. Campania UNICEF “Hai la coal ”), bugetarea i extinderea lor la nivel na ional.

- consolidarea re elei de mediatori colari i dezvoltarea de programe de formare pentru stimularea i îmbunat irea particip rii colare.

- dezvoltarea re elelor de consilieri colari i includerea de personal specializat care s asigure integrarea elevilor cu CES în înv mântul de mas .

- implementarea programelor de sprijin de tip after-school adresate în special copiilor din categorii vulnerabile.

- dezvoltarea de activit i extracurriculare care s r spund intereselor elevilor în vederea complet rii portofoliului educa ional care pune accent i pe activit ile cu caracter non-formal i informal, acesta având o anumit pondere în ceea ce prive te admiterea la liceu sau la coala profesional .

- prezen a în cadrul colilor a consilierilor de orientare în carier pentru sprijinirea elevilor care care nu mai continu înv mântul secundar superior sau liceal în vederea înscrierii la un program de preg tire preg tire profesional conform Cadrului na ional al calific rilor.

Analiza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie din anul 2010 ne indic urm toarele: - urmarea unei forme de înv mânt a copiilor i tinerilor ne indic o cre tere a

procentului celor cu statut de elev/student în rândul persoanelor de 15-18 ani (de la 82% în 2006 la 89% în 2010). Diferen ele de participare colar sunt de peste 10 puncte procentuale între persoanele de 15-18 ani din urban comparativ cu cele din rural (totu i se observ o reducere a inegalit ii dintre medii în ultimii ani); diferen a este i mai puternic la tinerii cu vârste între 19 i 23 de ani.

- accesul la educa ie al copiilor i tinerilor este puternic influen at de venitul gospod riilor din care fac parte, de mediul de reziden (chiar dac efectul acestuia este u or mai sc zut la persoanele cu venituri mai ridicate), de etnie, sexul persoanei (fetele având anse mai ridicate de a avea statutul de elev/student) sau de nivelul de educa ie al capului de gospod rie.

- analiza stocului de educa ie la tinerii de 19-23 de ani ne indic un procent de 3% ce nu urmeaz nici o form de înv mânt i au absolvit cel mult coala primar i al i 15% ce au absolvit doar studii gimnaziale ( i nu merg la coal în prezent). Diferen ele sunt puternice atunci când analiz m indicatorul în func ie de venit i mediul de reziden .

În ceea ce prive te grupurile dezvantajate, rata de participare colar a elevilor romi este mai redus , iar cea a abandonului colar mai ridicat la toate nivelurile de educa ie. De i educa ia este oferit în mod gratuit tuturor copiilor, exist costuri cu colarizarea care nu pot fi suportate de c tre to i p rin ii (rechizite, manuale suplimentare celor oferite în mod gratuit, uniforme la cererea unit ilor de înv mânt, transportul pân la unitatea colar sau cazarea, în special în cazul elevilor care provin din mediul rural etc.), ceea ce conduce atât la apari ia cât i la men inerea unor discrepan e, în special în ceea ce prive te copiii proveni i din familiile aflate în situa ii de vulnerabilitate, din mediul rural sau din comunit i de romi. Pentru reducerea sau îndep rtarea unor astfel de situa ii, legea educa iei na ionale ofer


34

programe de sprijinire a elevilor care provin din familii cu venituri mici, de tip remedial pentru elevii cu cerin e speciale, al c ror scop este reducerea acestor inegalit i, cre terea calit ii educa iei i a particip rii colare. Rezultatele ob inute de România la testele interna ionale referitoare la nivelul performan elor colare, dar i ale deprinderilor, abilit ilor i cuno tin elor acumulate prin intermediul

sistemului educa ional ne-au pozi ionat în partea inferioar a clasamentului, sistemul de educa ie românesc nefiind astfel adaptat la cerin ele societ ii bazate pe cunoa tere (idealul privind educa ia promovat de Agenda Lisabona). Num rul cadrelor didactice este în sc dere atât în mediul urban cât i rural. Este afectat de aceast sc dere în special înv mântul primar, gimnazial i profesional. Diferen ele în ceea ce prive te calificarea cadrelor didactice r mân în defavoarea mediului rural. Introducerea în înv mântul preuniversitar a principiului de finan are de baz “resursa financiar urmeaz elevul” va presupune transferul aloca iei bugetare pentru fiecare elev la nivelul unit ii colare de care acesta apar ine. Prin realizarea finan rii per elev se poate realiza o transparen a utiliz rii fondurilor de la bugetul de stat i din bugetele autorit ilor publice locale, crescând în acela i timp competi ia între coli. Curriculumul na ional aferent înv mântului primar i gimnazial dore te s creeze un anumit profil de formare a elevului prin concentrarea pe 8 domenii de competen e-cheie. Printre factorii care au determinat ob inerea de rezultate sc zute a elevilor în urma sus inerii examenului de bacalaureat am dori s men ion m includerea masiv a elevilor în înv mântul liceal în detrimentul colilor voca ionale, lipsa atractivit ii resurselor umane bine preg tite în sistemul educa ional din cauza salariilor demotivante, statutului profesional mai pu in valorizat de c tre societate etc., proceduri modificate anual în cadrul examenului de bacalaureat, valoarea ata at educa iei de c tre elev i familia sa etc. Alternativa corect este limitarea ponderii tinerilor dintr-o cohorta, care sunt înscri i la liceu, la 50-60% i redirec ionarea unei ponderi cât mai mari dintre ceilal i elevi c tre înv mântul voca ional, care s le asigure integrarea rapid i eficient pe pia a muncii. În consecin , propunerea unor partide politice de generalizare a înv mântului liceal este una eronata, f r legitimitate economic sau/ i moral . Imperativ este reforma curricular i adaptarea rapid a tuturor ciclurilor de înv mânt la cerin ele pie ei muncii i a societ ii globale actuale. La nivel european este recunoscut faptul c inegalit ile în educa ie i formare profesional au costuri ascunse foarte mari care rar sunt f cute publice .

Practic, sistemul de educa ie primar i secundar are premise institu ionale favorabile, dar consider m c ar trebui s se focalizeze pe câteva direc ii în implementarea schimb rilor aduse de legislative sau practica educa ional :

- Reforma curricular real (calitatea programelor i a manualelor este criticat de cei mai mul i actori din sistem) i adaptarea tematicii manualelor la priorit ile societ ii actuale (teme mai frecvente privind economia de pia , spiritul antreprenorial, drepturile omului, democra ia participativ , societatea global , progresele tiintei etc) i a formelor de predare/prezentare a lec iilor la nevoile reale ale genera iilor specifice erei digitale.

- Concentrarea pe reducerea decalajelor de gen i crearea unor programe de men inere în coal i cre terea performan elor.


35

1 . E D U C A } I E

- Reducerea decalajelor de etnie (programe mai eficiente pentru elevii romi din comunit ile dezavantajate), de mediu social (mediul rural, dar i anumite regiuni trebuie intite în mod special), în primul rând prin îmbun t irea accesului la o educa ie de calitate, dar i prin continuarea programelor de protec ie social , educa ionale de tipul "Bani de liceu", “Cornul i laptele”, "A doua ans ".

- Implementarea dup orele de curs a programului " coala dup coal ", introdus prin legea educa iei, prin implicarea atât a autorit ilor publice locale cât i a celorla i actori importan i în derularea activit ilor educa ionale (p rin i, ONG-uri etc.) i luare în calcul a mai multor factori precum: nevoile educa ionale ale elevilor (consolidarea competen elor dobândite sau de accelerare a înv rii, precum i activit i de înv are remedial ), dezvoltarea de activit i extracurriculare la nivel local care s r spund intereselor elevilor în vederea complet rii portofoliului educa ional care pune accent i pe activit ile cu caracter non-formal i informal.

- Sprijinirea cadrelor didactice în adaptarea procesului educa ional la nevoile societ ii actuale prin accentul pus pe dezvoltarea de abilit i i mai pu in pe acumularea de informa ie. Asigurarea unui cadru de formare ini ial a celor care doresc s urmeze o carier didactic , dar i accesul la formare continu pentru cadrele didactice. Al turi de cerin ele impuse de legea educa iei cadrelor didactice pentru ocuparea func iei didactice în înv mântul preuniversitar (absolvirea de c tre cadrele didactice a studiilor universitare de licen , urmat de cea a unui master didactic cu durata de 2 ani i realizarea unui stagiu de practic timp de un an colar într-o unitate de înv mânt) s-ar putea oferi posibilitatea de participare la training-uri, workshop-uri al turi de speciali ti din alte institu ii de înv mânt din ar sau chiar de la nivel european (România are acces la fonduri europene în cadrul c rora formarea resurselor umane este o component principal ), în care s li se ofere posibilitatea de a dobândi i aplica alte metode de predare care au avut rezultate bune în rândul elevilor.

Legea educa iei aduce câteva schimb ri majore, printre care enumer m: (1). importan a crescut acordat educa iei timpurii, (2). flexibilitatea cadrelor didactice de a decide cum s foloseasc 25% din timpul alocat disciplinei, putând opta pentru înv are remedial , în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cuno tin elor sau pentru stimularea elevilor capabili de performan e superioare, conform unor planuri individuale de înv are elaborate pentru fiecare elev, (3). transparen a procesului decizional prin includerea în conducerea colii a reprezentan ilor p rin ilor, (4). aplicarea în înv mântul preuniversitar a unui Curriculum na ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvolt rii personale i cu nevoile pie ei for ei de munc i ale fiec rei comunit i, în baza principiului subsidiarit ii, (5). reducerea num rului de ore alocat disciplinelor, i posibilitatea de sprijinire a elevilor prin intermediul programelor de tipul “ coala dup coal ”, (6). introducerea portofoliului educa ional (cartea de identitate educa ional a elevului), care cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri ob inute în urma evalu rii competen elor dobandite, a particip rii la activit i de înv are indiferent de context, formal, nonformal, informal, începând cu clasa preg titoare; reprezentând un element central al evalu rii procesului educa ional, o anumit pondere contând la admiterea la liceu sau la coala profesional , (7). introducerea unui sprijin financiar în cuantum de 500 euro, din partea

statului, acordat la na terea fiec rui copil cet ean român pentru exercitarea dreptului la educa ie permanent ; suma constituit în depozit poate fi suplimentat de c tre p rin ii copilului prin direc ionarea unui procent de pân la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii.


36

2. S n tate (Dana F rc anu) România se situeaz pe pozi ia 32 din cele 33 de state din Uniunea European incluse în analiza performan ei sistemelor de s n tate (Indexul Consumatorului European de S n tate, 2009 – Grafic 7). La categoria „oferta i accesul la servicii de s n tate” România se situeaz pe pozi ia 30, la categoria „rezultatele îngrijirilor medicale” pe pozi ia 29, iar la categoria „drepturile pacien ilor i accesul la informa ie”, pe pozi ia 28 din cele 33 de ri analizate (Björnberg, Cebolla, Lindblad, 2009).

Grafic 7. Scorul Indexului Total al Consumatorului de S n tate European

Sursa: European Health Consumer Index 2009

Acest clasament reconfirm , dup dou decenii de reform perpetu , nemul umirea care persist în rândul tuturor p r ilor interesate (popula ia general , lumea medical , autorit i centrale i locale, societate civil i asocia ii de pacien i) asupra performan ei sistemului de s n tate din România, cât i locul modest pe care România îl ocup între rile europene în privin a indicatorilor care m soar starea de s n tate a popula iei. Din punct de vedere al st rii de s n tate, popula ia României prezint înc unii dintre cei mai defavorabili indicatori din regiunea European , nu doar de la nivelul Uniunii Europene. i starea de s n tate a mamei i copilului situeaz România pe ultimele locuri între cele 53 de

ri din regiunea european a Organiza iei Mondiale a S n t ii (OMS), de i exist o tendin a continu de îmbun t ire a acestor indicatori la nivel na ional. 2.1. Starea de s n tate Mortalitatea infantil si mortalitatea la copii pân la 5 ani sunt indicatorii cei mai sensibili ai st rii de s n tate a popula iei infantile i în acela i timp indicatori globali ai dezvolt rii economice i sociale. Între rile regiunii OMS Europa, România se situa în anul 2009 pe pozi ia a doua, dup Kyrgystan, cu o rata a mortalit ii infantile de 10,12 la 1000 n scu i vii, dubl fa de media UE27 (4,28‰) (Grafic 8). Principalele cauze de deces ale copiilor sub 1 an, în ordinea frecven ei, sunt: cauzele perinatale, afec iunile respiratorii, anomaliile congenitale i accidentele; modelul epidemiologic al mortalit ii infantile se apropie astfel de cel al rilor dezvoltate, decesele cauzate de afec iunile respiratorii nemaifiind în ultimii 5 ani prima cauz de deces la aceast categorie de vârst . Cauzele perinatale, legate de patologia înregistrat la na tere, constituie prima cauz de deces la copilul sub 1 an. Mortalitatea neonatal precoce (0-6 zile) a sc zut constant în ultimii ani, atingând valoarea de 3,73‰ în anul 2009, fiind totu i aproape dubl

37

2 . S ~ N ~ T A T E

fa de media UE-27, unde în acela i an se înregistra o valoare de 2,01‰ (European Health for All Database, 2011). Mortalitatea neonatal precoce a fost recunoscut de Ministerul S n t ii ca o prioritate, fapt dovedit de investi iile continue din ultimii 20 de ani în domeniu. În cadrul ultimului împrumut de la Banca Mondial pentru s n tate, înc în derulare, componenta cu bugetul cel mai mare (aprox.129 milioane USD) se adreseaz asisten ei medicale maternale i neonatale, prin reabilitarea a peste 150 de unit i, dotarea cu echipament modern, formarea personalului medical din domeniu. Grafic 8. Mortalitatea infantil în regiunea european OMS, 2009

0 10 20 30

KyrgyzstanRomania

European RegionEU members since 2004 or 2007

CroatiaHungary

LithuaniaUnited Kingdom

EU Netherlands

AustriaEU members before May 2004

Eur-APortugal

IrelandNorwayGreece

Czech RepublicFinlandIceland

Infant deaths per 1000 live births, 2009

Sursa: WHO, European Health for All Database, updated January 2011

Decesele sub 1 an i în special din perioada neonatal sunt direct influen ate de greutatea mic la na tere. Prevalen a greut ii sub 2500 grame la na tere în România a fost în 2009 de 8%, similar mediei UE-27 (WHO/European Health for All Database). Greutatea la na tere este un indicator deosebit de sensibil al st rii de s n tate si de nutri ie al femeii pe parcursul sarcinii i un puternic predictor al mortalit ii infantile i al s n t ii pe termen lung al copiilor. Prevenirea greut ii mici la na tere ar necesita o interven ie particular în cadrul Programului Na ional de S n tate a Femeii i Copilului al Ministerului S n t ii, dedicat îngrijirilor prenatale de baz pentru toate femeile îns rcinate, promovarea unei nutri ii i a unui stil de viat s n tos. Un studiu recent al Institutului pentru Ocrotirea Mamei i Copilului efectuat în 2009, înc nepublicat, relev faptul c , fa de standardul Ministerului S n t ii de 8 consulta ii prenatale pentru gravida cu sarcin normal , anual, 8000 dintre gravide nu efectueaz nici o vizit prenatal , iar 40000 efectueaz numai 1-3 consulta ii prenatale - num r insuficient pentru a preveni, depista i trata patologii sau disfunc ii ale sarcinii. Suplimentarea cu fier - pentru combaterea anemiei la gravide se face numai în 63% din cazuri, iar acid folic primesc numai 15% din gravide (Institutul pentru ocrotirea mamei i copilului, Federatia ONG din protec ia copilului). Decesele 0-1 an cauzate de afec iuni respiratorii înregistreaz valori constant mari în mediul rural (4,9 ‰ în anul 2009 fa de 1,9 ‰ în mediul urban), confirmând cauzalitatea multifactorial a st rii de s n tate (nivelul de dezvoltare economic i social, nivelul de educa ie), dar i accesul redus la servicii de s n tate; decesele cauzate de afec iuni respiratorii sunt considerate, de foarte mul i ani, decese evitabile, în rile cu economie dezvoltat i mai ales cu sisteme de s n tate performante. Decesele prin anomalii congenitale, în propor ie de 21,6% în anul 2009 (Ministerul S n t ii, 2010) constituie a treia cauz de deces la copiii 0-1 an. În rândul anomaliilor congenitale,


38

53,3% dintre decese se datoreaz malforma iilor congenitale de cord i ale aparatului circulator, care pot fi în mare parte corectate chirurgical. În România îns , numai dou din cele cinci institute pentru boli cardiovasculare abordeaz aceast patologie la sugar. Decesele la domiciliu reprezint 25% din total deceselor sub 1 an în 2008, conform unei anchete a Ministerului S n t ii din anul 2009; dac se exclud îns copiii deceda i în maternit i i care nu ajung la domiciliu, ponderea deceselor la domiciliu cre te la 40%. Motiva ia decesului la domiciliu a fost apreciat conform aceluia i studiu în 36% din cazuri prin nesolicitarea serviciilor medicale de c tre p rin i i în 39% din cazuri prin evolu ia supra-acut a bolii. In 67% din cazuri, afec iunile respiratorii au constituit cauza principal de deces, iar în 14% din cazuri accidentele cu deces imediat. Ponderea mare a deceselor la domiciliu poate pune în discu ie eficacitatea serviciilor re elei de asisten medical primar precum i reconsiderarea serviciilor comunitare de baz (asisten a medical comunitar , mediatorii sanitari pentru comunit ile de romi), care odat cu procesul de descentralizare în sistemul de s n tate au r mas incomplet reglementate i depind în totalitate de m sura în care autorit ile locale le percep importan a pentru comunitate. Mortalitatea la copiii sub 5 ani Tendin a este de reducere constant a mortalit ii generale la grupa de vârst sub 0-4 ani, în timp ce la grupele de vârst 5+, mortalitatea general a r mas constant în ultimii ani. Tabel 13. Mortalitatea general pe grupe de vârst în România, 2004-2009

Mortalitate 0-19 ani (decese la 1ooo locuitori din grupa de vârst respectiv ) 2004 2005 2006 2007 2008 2009

0 - 4 ani 4,0 3,7 3,4 2,9 2,7 2,5 5 - 9 ani 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3

10 - 14 ani 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 15 - 19 ani 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,5 Sursa: Ministerul S n t ii/Centrul na ional pentru organizarea i asigurarea sistemului informa ional i

informatic în domeniul s n t ii, Anuar de statistic sanitar 2009, Bucure ti 2010 Mortalitatea la copii sub 5 ani este un indicator sintetic utilizat de c tre Organiza ia Mondial a S n t ii i UNICEF i preluat de majoritatea organismelor interna ionale; însumeaz decesele perioadei 0-1 an i 1-4 ani, raportate la 1000 n scu i vii. Din anul 2004, este calculat i analizat i de institu iile specializate din România. Mortalitatea la copiii sub cinci ani (sau probabilitatea de a deceda înainte de împlinirea vârstei de 5 ani la 1000 n scu i vii) a fost în anul 2009 de 12‰, situând România pe ultimul loc în rândul rilor UE-27 (valoarea înregistrat în 2009 fiind de 5,12‰) i foarte aproape de media regiunii OMS Europa (14/1000 locuitori) (Grafic 9). În România, peste 40% din decesele sub 5 ani sunt datorate unor cauze evitabile. Principalele cauze de deces pentru grupa de vârst 1-4 ani sunt accidentele, urmate de afec iuni respiratorii i la distan malforma ii congenitale si tumori. Propor ia copiilor deceda i în anul 2008 prin accidente (32% din total) i prin afec iuni respiratorii (26% din total) se men ine, cu mici fluctua ii, constant în ultimii 8 ani.

39

2 . S ~ N ~ T A T E

Grafic 9. Probabilitatea de a deceda pân la vârsta de 5 ani în regiunea european OMS, 2009

0 10 20 30 40

KyrgyzstanRomania

European RegionEU members since 2004 or 2007

CroatiaHungary

LithuaniaUnited Kingdom

EU Austria

NetherlandsPortugal

EU members before May 2004 Eur-A

IrelandGreeceNorway

Czech RepublicFinlandIceland

Probability of dying before age 5 years per 1000 live births, 2009

Sursa: WHO, European Health for All Database, updated January 2011

Statusul nutri ional al copiilor în vârst de pân la 5 ani, în România, este afectat de greutatea medie la na tere, de prevalen a crescut a copiilor cu greutate mic la na tere, de valorile hemoglobinei. Din nefericire, nu sunt disponibile date noi, ultimul studiu privind prevalen a anemiei la copii în România fiind realizat în anul 2005 (Institutul pentru ocrotirea mamei i copilului/Ministerul S n t ii Publice/UNICEF). Conform acestui studiu, prevalen a anemiei este de 59 % la 12 luni de via i 57% la copiii de 1-2 ani. Prevalen a anemiei se coreleaz puternic cu mediul de provenien (fiind mai mare la copiii din mediul rural) i cu nivelul de instruc ie al mamei (fiind mai mare la copiii cu mame cu nivel de educa ie sc zut), dar i cu durata al pt rii la sân. Conform studiului men ionat anterior, vârsta median în România pentru al ptarea exclusiv la sân este de 3,2 luni, iar mediana vârstei pentru în rcare este de 4 luni, semnificativ redus fa de recomand rile interna ionale (5-6 luni al ptare exclusiv la sân i 12-24 de luni vârsta de în rcare). În cadrul Programului Na ional pentru S n tatea Femeii i Copilului al Ministerului S n t ii, exist o interven ie dedicat profilaxiei anemiei copilului mic. Bolile transmisibile ca tuberculoza i infec iile cu transmitere sexual , asociate în general cu nivelul de s r cie i dezvoltare, reprezint o problem prioritar de s n tate public în România, cu o inciden în popula ia general de 5-7 ori mai mare decât media rilor UE-27. În popula ia general , inciden a tuberculozei în anul 2009 era de 97,2/100.000, fa de media UE-27 cu o inciden de 13,47). Inciden a tuberculozei în popula ia 0-18 ani urm re te acela i trend ca în popula ia general , cu o reducere continu începând cu anul 2002, dar cu valori foarte ridicate comparativ cu media rilor din Uniunea European . Teleorman, Ilfov, Giurgiu, Vaslui sunt jude ele cu cea mai ridicat inciden a tuberculozei la copii, de 2 sau 3 ori mai mare decât media na ional (Grafic 10).


40

Grafic 10. Inciden a tuberculozei la copiii sub 15 ani, 2010

Inciden a tuberculozei 0-14 ani, pe jude e, 2010

27.221.9

9.823.7

19.830.7

13.918.6

32.426.6

12.128.2

18.816.4

3517.2

25.233.7

45.972.3

26.714

10.227.428

79.836.6

28.735.3

14.626.6

15.918.3

10.914.3

17.598.2

30.643.8

53.820.7

14.222.7

0 20 40 60 80 100

ROMANIAAlbaArad

ArgesBacauBihor

Bistrita-Nas.BotosaniBrasovBrailaBuzauCaras-

CalarasiCluj

ConstantaCovasna

DimbovitaDolj

GalatiGiurgiu

GorjHarghita

HunedoaraIalomita

IasiIlfov

MaramuresMehedinti

MuresNeamt

OltPrahova

Satu-MareSalajSibiu

SuceavaTeleorman

TimisTulceaVasluiVâlcea

VranceaBucuresti

Sursa: PNCT/Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”/Ministerul S n t ii 2010

Inciden a infec iilor cu transmitere sexual (ITS) în România (sifilis, gonoree, chlamydia) este cea mai ridicat în rândul rilor Uniunii Europene, cu o valoare de 18.4 cazuri noi la 100000 locuitori în anul 2009, de i la nivel na ional se înregistreaz o tendin permanent de sc dere a inciden ei ITS dup anul 2000. La copiii cu vârsta între 0-14 ani, dup cre terea num rului de noi cazuri de la 363 în 2000 la 592 în 2002, se observ o tendin de sc dere în fiecare an, în 2009 înregistrându-se numai 40 de cazuri noi. În grupa de vârst de 15-19 ani num rul de cazuri noi de boli cu transmitere sexuala în 2009 a fost de 346 cazuri (134 b ie i i 212 fete), mai mic decât în 2008 când au fost înregistrate 529 de cazuri (Grafic 11). Problema infec iilor cu transmitere sexual r mâne cea a credibilit ii raport rii, diferite studii estimând o inciden i o prevalen a acestor infec ii mai mare decât cea raportat . Grafic 11. Inciden a infec iilor cu transmitere sexual 0-19 ani, 2001-2009

Sursa: INS, Programul Monee România 2010/ Ministerul S n t ii 2009

2249

40

363 482 592299

221 113 63 76 41

346529

2322 2382

17871572

11961000

687

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

new cases

0-14 years 15-19 years

41

2 . S ~ N ~ T A T E

S n tatea mintal În grupa de vârst 10-14 ani se înregistreaz o sc dere a sinuciderilor i automutil rii inten ionate de la 27 de cazuri în 2004 la 13 cazuri în 2009, la grupa de vârst 15-19 ani num rul cazurilor de sinucidere a r mas relativ constant (68 cazuri în 2004, 62 de cazuri în 2009) (EU, 2010). In ceea ce prive te s n tatea mintal la copii, România se confrunt îns cu o situa ie nou i insuficient acoperit de programe i interven ii guvernamentale: problemele de s n tate mintal ale copiilor ai c ror familii sunt la munc în str in tate. În domeniul educa iei, exist documente de politici care abordeaz aceast problem , iar s n tatea mintal este inclus în curriculum colar de educa ie pentru s n tate, care face îns parte din disciplinele op ionale; este necesar evaluarea amplitudinii acestui fenomen i dezvoltarea de politici intersectoriale. UNICEF si Centrul National de Sanatate Mintala au elaborat un draft de strategie privind sanatatea mintala a copiilor de la nastere la 6/7ani, strategie care ar trebui sa fie supusa dezbaterii publice si aprobata. Bolile cronice Ponderea bolilor cronice în structura morbidit ii infantile a crescut in ultima perioada. Din ce în ce mai multe astfel de afec iuni pot fi diagnosticate precoce, beneficiind de interven ii de profilaxie secundar pentru evitarea complica iilor, cre terea calit ii vie ii i integrarea social a acestor bolnavi. In programul de s n tate a femeii i copilului sunt incluse în prezent patru afec iuni care beneficiaz de interven ii specifice: fibroza chistic , intoleran a la gluten, astmul bron ic i imunodeficien ele primitive. Pentru primele dou afec iuni exist constituite registre na ionale Stil de via i comportamente de s n tate Conform datelor Ministerului S n t ii centralizate de INS, în anul 2009 se înregistrau un num r de 3582 de persoane înregistrate cu dependen de droguri i substan e psihoactive, din care 7 copii 0-14 ani, 105 tineri 15-19 ani i 447 tineri 20-24 de ani. Tendin a pare a fi descresc toare, cu excep ia grupei de vârst 20-24 de ani, unde se înregistreaz valori u or cresc toare în ultimii 3 ani (2007-2009), daca acest fapt nu se datoreaz sl biciunii sistemului de colectare de date a Ministerului S n t ii. Situa ia copiilor consumatori de droguri este analizat detaliat într-un capitol ulterior, datorit importan ei care trebuie acordat acestui grup popula ional la risc În ceea ce prive te consumul de tutun, studiul condus de INS în 2008 arat un procent de 27,3% fum tori în rândul grupei de vârst 15-24 de ani; ponderea tinerilor este mai mare în rândul fum torilor b rba i -35,7%, în timp ce doar 18,4% din tinerele sub 24 de ani fumeaz , 12% dintre acestea fumând ocazional i doar 6,4% zilnic. Procentul de fum tori în rândul tinerilor 15-24 de ani este u or crescut în mediul urban (28,9%) fa de mediul rural (25,1%) (UNICEF/INS, 2010). Comportamentul alimentar i activitatea fizic , ca factori determinan i ai st rii de s n tate a copiilor i adolescen ilor, au fost evaluate în 2010 în rândul cohortelor de copii de 11, 13 i 15 ani, prin studiul HBCS/OMS „Comportamente de S n tate la Copiii i Adolescen ii din România: comportament alimentar i activitate”( Asocia ia Român de Psihologia S n t ii- ARPS, 2010). Studiul repet studiul HBCS realizat în România în anii 2005-2006. În anul 2010, România s-a pozi ionat pe unul dintre ultimele locuri din cele 42 de ri participante, în ceea ce prive te ponderea copiilor care iau regulat micul dejun în timpul s pt mânii, aproape jum tate din copii lua i în studiu (47%) nepracticând acest comportament. În ceea ce prive te


42

consumul de b uturi r coritoare carbogazoase, în 2010 aproximativ 20% din tineri consum în exces sucuri cu adaus de zah r fa de 40% în 2006, iar un procent de 37 - 56% dintre copii declar c m nânc dulciuri zilnic. În ceea ce prive te activitatea fizic , activitatea zilnic timp de o or la copiii si adolescen i din România este mult sub media raportat de copiii din

ri ca Slovacia, Finlanda, USA, Irlanda, dar fa de 2006, se constat o u oar cre tere a practic rii exerci iului fizic. Indicele de mas corporal (IMC) se ob ine împ r ind greutatea în kilograme la p tratul în l imii în metri; un IMC crescut în perioada copil riei i adolescen ei este puternic asociat cu statutul de obezitate la vârsta adult i cu moarte prematur . Conform studiului HBSC 2010, ponderea copiilor de 15 ani supraponderali este dubl fa de anul 2006 (Grafic 12). Grafic 12. Indicele de mas corporal , 11, 13 i 15 ani, pe sexe, 2010

Sursa: ARPS, Studiu HBSC/ WHO, 2010; ICM ob inut prin autoevaluare

2.2. Accesul la s n tate i calitatea serviciilor de s n tate Dup 20 de ani de reform continu , sistemul de s n tate din România r mâne în continuare centrat pe asisten a medical spitaliceasc , în defavoarea serviciilor de baz - medicin primar i comunitar , care sunt în mare m sur singurele servicii medicale disponibile în mediul rural. Asisten a medical primar În România, prin asisten a medical primar (AMP) se asigur accesul universal i echitabil la servicii de s n tate pentru mam i copil: - femeile gravide i l uzele f r venit sau cu un venit sub salariul de baz minim brut pe

ar sunt asigurate f r plata contribu iei, beneficiaz de medicamente gratuite i sunt exceptate de la oricare co-plat prevazut pentru celelalte categorii de popula ie

- to i copiii pân la vârsta de 18 ani sunt asigura i f r plata contribu iei la fondul asigurarilor sociale de sanatate; astfel, serviciile de s n tate (servicii de promovare a s n t ii i prevenirea îmboln virilor, servicii medicale de urgen , curative, de reabilitare

43

2 . S ~ N ~ T A T E

i paleative), sunt incluse în pachetul de baz finan at de FNUASS, copiii fiind asigura i prin efectul legii.

- medicii de familie au prin lege obliga ia de a inscrie din oficiu copiii care nu au fost înscri i pe lista unui medic de familie, odat cu prima consulta ie a copilului bolnav în localitatea de domiciliu sau de re edint a acestuia; de asemenea, gravidele i l uzele neînscrise pe lista unui medic de familie trebuie înscrise la prima consulta ie ori la sesizarea reprezentan ilor din sistemul de asisten comunitar /social ;

- medicii de familie nu au voie s refuze înscrierea pe list a copiilor, la solicitarea parin ilor, apar in torilor legali, sau a autorit ilor locale (casa de asigurari de s n tate, primarie, direc ii de protec ie a copilului etc)

- plata per capita a medicilor de familie este ajustat în func ie de vârsta asigura ilor: num rul de puncte pe persoan fiind mai mare pentru copii decât pentru adul i; de asemenea, num rul de puncte acordate pentru copiii încredin a i sau da i în plasament unui serviciu public specializat sau unui organism privat autorizat este mai mare decat pentru ceilal i copii.

Conform datelor CNAS, în anul 2010 erau 11.932 de medici de familie în contract cu FNUASS, dar gradul de acoperire a mediului rural cu medici de familie este în continuare insuficient în multe zone din ar ; num rul medicilor de familie tineri este foarte sc zut, iar al celor care se stabilesc în mediul rural i mai redus. Asisten a medical primar a reprezentat sectorul de îngrijiri de s n tate cel mai afectat de necesitatea reducerii cheltuielilor publice cu s n tatea în contextul economic din ultimii ani, atât prin sc derea progresiv a fondului alocat din fondul asigur rilor sociale de s n tate (Tabel 14), cât i prin modific ri de fond a modalit ii de finan are, care au descurajat medicii de familie s furnizeze asisten medical de calitate copiilor 0-18 ani.

Tabel 14. Evolu ia finan rii în asisten a primar 2009-2011

2008 2009 2010 Milioane lei 1.456,5 1.104,3 1.067,4 % în total cheltuieli FNUASS 8,8% 7.2% 6.1%

Sursa: CNAS, Raport de activitate 2008-2010, www.cnas.ro Anul 2010 a adus i restructurarea modalit ii de finan are a serviciilor pentru din asisten a primar , inclusiv a asisten ei materno-infantile: - Serviciile preventive pentru mama i copil (urm rirea gravidei, examenele de bilan la

copil, vaccin rile, etc) au fost incluse în plata per capita, iar ponderea pl ii per capita s-a redus, de la 90/10 in 2009, la 70/30 în 2010 i 50/50 în 2011. Nu se poate cuantifica trendul volumului acestor servicii, având în vedere c serviciile din per capita nu sunt obligatorii de raportat.

- Conceptul de serviciu medical a fost asimilat consulta iei medicale, plata „per serviciu” devenind exclusiv plat pentru consulta ii medicale, cu un num r zilnic limitat la 20 de consulta ii la cabinet i una în medie la domiciliu, determinând medicii de familie s se focalizeze pe serviciile curative, în detrimentul celor de promovare a s n t ii sau preventive (Grafic 13).

- Grupele de vârst cu punctaj (respectiv plat ) diferen iat , s-au modificat în defavoarea copiilor 0-18 ani: dac pân în anul 2009 coeficien ii aloca i copiilor erau mai mari i pe grupe de vârst mai mici (0-1 an: 14.5 puncte, 1-4 ani:12 puncte, 5-18 ani:10 puncte), începând cu 2010 grupele s-au restrâns la: 0-3 ani: 11,2 puncte, 4-59 ani: 7,2 puncte. Medicii de familie sunt demotiva i s înscrie pe listele lor copii, care, mai ales la vârste mici, solicit frecvent asisten medical i conduc la un volum mai mare de munc ; pe de


44

alt parte, serviciile furnizate copiilor nu se bazeaz pe costuri reale. Este foarte necesar calculul costului serviciilor medicale în asisten a medical primar pentru îmbun t irea transparen ei i standardizarea practicii medicale/cre terea calit ii serviciilor; este aria unde Unicef sprijin proactiv CNAS în prezent.

i plata serviciilor acordate de c tre medicul de familie copiilor institu ionaliza i s-a diminuat

începând cu anul 2010. Grafic 13. Volumul de servicii furnizate în asisten a primar , 2006-2010

Sursa: CNAS, Raportul de activitate pentru anul 2010, www.cnas.ro

Fluctua iile în finan are sunt considerate cauza principal a limit rii calit ii serviciilor medicale în asisten a primar ; incertitudinea finan rii limiteaz pân la anulare investi iile medicilor de familie în dotarea cu aparatur de specialitate a cabinetelor, adresabilitatea pacien ilor direct c tre asisten a spitaliceasc r mânând în continuare foarte crescut . Pe de alt parte, nu exist standarde de calitate, care s fie asociate cu volumul i costul serviciilor furnizate copiilor. Exist un num r limitat de protocoale de îngrijire sau ghiduri terapeutice, aplicate neunitar – conform unui studiu na ional efectuat în rândul medicilor de familie în 2010, mai pu in de jum tate dintre medici declarând c utilizeaz ghiduri clinice sau c investigheaz într-un fel sau altul satisfac ia pacien ilor cu serviciile medicale primite (OMS, NIVEL, CPSS, 2010). Asisten a medical comunitar In anul 2002, asisten a medical comunitar a fost introdus de Ministerul S n t ii în PNSMC ca o interven ie necesar cre terii accesului la servicii de s n tate a mamei i copilului, în special pentru popula ia din mediul rural i zonele defavorizate. Au fost astfel reglementate profesiile de asistent medical comunitar (AMC) i mediator sanitar pentru comunit ile de romi (MSR); personalul a fost recrutat din comunit i, instruit cu sprijinul organiza iilor interna ionale (UNICEF, UNFPA, USAID) i angajat de c tre direc iile jude ene de s n tate public (DJSP) ale Ministerul S n t ii, sau în unele cazuri de spitalele jude ene. Asisten a medical comunitar a continuat s se dezvolte în urm torii ani, în anul

45

2 . S ~ N ~ T A T E

2009 func ionând la nivel na ional 951 AMC i 366 MSR ( coala Na ional de S n tate Public , 2009). Începând cu anul 2009, în contextul descentraliz rii, re eaua de asisten medical comunitar a fost preluat de c tre autorit ile locale, r mânând în coordonarea metodologic a Ministerului S n t ii. Finan area asisten ei comunitare (în principal a salariilor AMC i MSR angajati de prim rii) dup 2009 s-a realizat prin transferuri bugetare de la Ministerul S n t ii c tre autorit ile locale. Procesul de transfer c tre autorit ile locale s-a derulat neuniform, datorit reglement rilor legislative incomplete, a comunic rii deficitare dintre autorit ile centrale i locale (mai ales asupra surselor de finan are a acestei activit i), precum i a în elegerii reduse a deciden ilor locali a importan ei pentru comunitate a acestui nivel de îngrijire. Nu toate prim riile au acceptat s angajeze asisten ii comunitari sau mediatorii, de i HG 459/2010 norma un asistent medical comunitar la 500 de persoane asistate i un mediator sanitar rom la 800 de persoane consiliate. O analiz a cadrului legislativ actual, voluminos de altfel în urma reglement rilor succesive, relev deficien e în ceea ce prive te asigurarea calit ii activit ii i asigurarea pe termen lung cu personal calificat sau instruit în furnizarea de servicii comunitare: - majoritatea contractelor de munc sunt încheiate de c tre prim rii pe perioade

determinate, datorit incertitudinii surselor de finan are; aceast abordare induce nesiguran a locului de munc i demotivare; în condi iile deficitului de asistente medicale din sistemul de s n tate, majoritatea asistentelor medicale comunitare pleac c tre posturile din unit ile sanitare atunci când acestea devin disponibile;

- nu exist un program standardizat de formare continu a asistentului medical comunitar sau a mediatorilor sanitari i nu sunt prev zute fonduri cu aceast destina ie; singurele programe de formare în prezent sunt ini iative izolate ale unor institu ii publice sau organiza ii non-guvernamentale, prin proiecte finan ate din fonduri europene;

- nu exist ghiduri de practic în activitatea de asisten medical comunitar , care s permit o abordare unitar a serviciilor furnizate; nu exist planuri de furnizare integrat a serviciilor medicale i sociale la nivelul autorit ilor locale i exist zone de suprapunere a atribu iilor personalului comunitar; colaborarea cu nivelul de asisten medical primar sau spitaliceasc nu e clar i detaliat reglementat ;

- exist o variabilitate foarte mare în rândul autorit ilor locale în ceea ce prive te acoperirea costurilor de func ionare ale asisten ei medicale comunitare, în lipsa unor standarde de cost; astfel, asigurarea truselor medicale a asistentelor comunitare sau acoperirea cheltuielilor minime (transport, consumabile, telefonie) ale AMC i MSR depind de importan a pe care fiecare prim rie o acord acestui sector.

O cercetare din 2011 privind mediatorii sanitari pentru comunit ile de romi confirm afirma iile de mai sus demonstreaz c mediatorii sanitari contribuie la cre terea accesului la servicii de baz în comunit ile de romi, iar adresabilitatea la serviciile materno-infantile r mâne activitatea prioritar a mediatorilor sanitari (Centrul Romilor pentru Politici de S n tate SASTIPEN, Institutul Na ional de S n tate Public , 2011): - 84% dintre responden ii din rural i 47% din urban întâlnesc mediatoarea sanitar în zon

cel pu in s pt mânal; 89% dintre femei merg cu copilul la medicul de familie în prima lun de via ; 93% dintre femei i-au vaccinat ultimul n scut conform calendarului de vaccin ri - 37% dintre femei declarând c au fost sf tuite de MSR în ceea ce prive te vaccinarea; 53% dintre mame au fost sf tuite de cineva în leg tur cu modul în care ar trebui hr ni i copii în primele 6 luni sau în primul an de zile în timp ce în comunit ile de


46

control procentul este de doar 30% (diferen a datorându-se în principal ac iunii mediatoarelor sanitare);

- aproximativ 1 mediator sanitar din 5 consider c cel mai pu in corect le este apreciat activitatea de c tre conducerea prim riei, asistentul social din prim rie i reprezentan ii DJSP, dar exist i medici de familie care nu le v d utilitatea;

- doar 18 din 28 de responden i/responsabili de MSR din prim rii au declarat c este prev zut în contractul mediatoarei sanitare obliga ia de a raporta rezultatele muncii ei. Nu exist criterii de performan pentru evaluarea muncii MSR; în destul de multe localit i, mediatoarele sanitare desf oar i activit i nespecifice postului.

De i descentralizarea serviciilor de asisten medical comunitar spre autorit ile locale reprezint abordarea corect , nevoile comunit ii fiind mai bine cunoscute local, reglement rile prezente nu sunt suficiente, punând în pericol sustenabilitatea unui program al Ministerului S n t ii care i-a dovedit utilitatea, mai ales în domeniul serviciilor materno-infantile. Asisten a medical spitaliceasc România are una dintre cele mai ridicate rate de internare, cu 24,92 intern ri la 100 de locuitori în 2009, fa de media EU27 de 17,7% (WHO, European Health for All Database). Num rul serviciilor medicale este în continu cre tere în ultimii ani, indicând o utilizare excesiv a capacit ii spitalice ti, fapt confirmat i de ponderea foarte mare (51,74% în 2009, respectiv 52,73% în 2010) a cheltuielilor în totalul Fondului Na ional al Asigur rilor Sociale de S n tate – FNUAS (CNAS, 2010). La grupa de vârst 0-18 ani, num rul de intern ri în perioada 2007-2010 a fost în jur de 1.000.000 de cazuri anual (Tabel 15) cu excep ia anului 2010 când se observ o reducere a num rului de intern ri, explica ia fiind limitarea volumului contractat cu FNUASS în contextul economic dat. Tabel 15. Servicii medicale spitalice ti 0-18 ani, România, 2007 – 2010

An Nr. cazuri (ajustat)

Durata Medie de Spitalizare

Indice de Case-Mix

Tariful pe Caz Ponderat

Finan are (RON)

2007 1,053,752 7.67 0.76 1222 977,561,791 2008 1,073,523 7.70 0.85 1380 1,263,936,575 2009 1,066,698 7.57 0.89 1380 1,317,474,851 2010 995,942 7.39 0.90 1390 1,249,033,863

Total 4,189,915 0.85 4,808,007,080 * A fost ajustat num rul de cazuri pentru anii 2007 i 2010, prin dublarea num rului cazurilor pe 6 luni

Sursa: Baza de date cu pacienti spitaliza i, Scoala Na ional de S n tate Public , Management i Perfec ionare în Domeniul Sanitar, 2011

În ceea ce prive te calitatea asisten ei medicale spitalice ti, spitalele nu sunt înc acreditate, de i au trecut aproape 5 ani de la intrarea în vigoare a legii 95/2006, care prevedea acest lucru. Multe dintre spitalele actuale nu îndeplinesc condi ii standard pentru furnizarea de servicii medicale, dar continu s func ioneze, iar casele jude ene de asigur ri de s n tate încheie contracte de servicii cu toate spitalele din jude , performante sau nu. Introducerea mecanismelor de plat bazate pe complexitatea cazurilor tratate (sistem DRG) ar fi trebuit sa aib un impact favorabil asupra performantei spitalelor i a calit ii serviciilor furnizate de acestea, dar lipsa unor m suri compensatorii care s se asigure monitorizare noului sistem de finan are sau introducerea unor standarde de calitate a îngrijirilor spitalice ti (protocoale clinice, ghiduri de practic , mecanisme de acreditare a spitalelor, etc), au condus la efectul

47

2 . S ~ N ~ T A T E

advers, spitalele utilizând diverse mecanisme precum cre terea num rului de intern ri sau a indicelui de complexitate a cazurilor (ICM), pentru a- i m ri finan area de la FNUASS, f r îmbun t irea calit ii serviciilor furnizate. Pe de alt parte, ponderea cheltuielilor de personal în asisten a spitaliceasc este de aproximativ 70%, multe spitale neavând astfel fonduri suficiente pentru achizi ionarea tuturor medicamentelor i materialelor sanitare necesare; a devenit regul pentru pacien i, inclusiv copii, cump rarea pe perioada spitaliz rii de medicamente i consumabile, iar prevederea legal conform c reia pacien ii î i pot recupera cheltuielile de la spital este neaplicabil . Cre terea continu a cheltuielilor spitalice ti a f cut ca ra ionalizarea acestui sector s fie o recomandare continu a exper ilor interna ionali i o preocupare permanent a deciden ilor, care au abordat strategii de interven ie succesive: - Dup anul 1990, num rul de paturi de spital s-a redus continuu; paturile de pediatrie au

fost reduse de la 12673 paturi în 2001 la 9342 paturi în 2009 (Ministerul S n t ii/Centrul na ional pentru organizarea i asigurarea sistemului informa ional i informatic în domeniul s n t ii);

- În anul 2002 a avut loc prima etap a procesului de descentralizare, prin transferul a aproximativ 200 de spitale în patrimoniul unit ilor administrativ-teritoriale. Transferul a permis finan area op ional din bugetele locale a repara iilor, investi iilor i unor cheltuieli de func ionare, îns nu a fost înso it i de atribu ii în privin a managementului unit ilor sanitare sau de suplimentarea veniturilor bugetele locale. Astfel, prima tentativ de descentralizare în s n tate nu a adus rezultatele scontate la nivelul sistemului de s n tate, de i unele dintre autorit ile locale au alocat fonduri substan iale pentru echipamente i pentru reabilitarea acestor spitale;

- Între 2008 i 2010, managementul a 370 de spitale, sanatorii, centre de s n tate i preventorii a fost descentralizat autorit ilor administra iei publice locale; puterile autorit ilor locale de a influen a managementul i organizarea spitalelor sunt, în prezent, considerabile; cre terea eficien ei i calit ii îngrijirilor spitalice ti pot cre te îns doar dup corectarea numeroaselor deficien e normative înc existente (detaliate la sec iunea privind descentralizarea);

- În anul 2011, Ministerul S n t ii a decis restructurarea/închiderea unui num r de 67 spitale mici sau centre de s n tate, majoritatea având i sec ii de pediatrie în structur (15, 16). Închiderea spitalelor mici nu este solu ia salvatoare pentru sistem. Analizând datele disponibile la SNSPMPS ( coala Na ional de S n tate Public , Management i Perfec ionare în Domeniul Sanitar, 2011), se constat c ponderea celor mai mici 100 de spitale finan ate în sistem DRG în totalul cheltuielilor spitalice ti este de aproximativ 6-7 %, închiderea spitalelor neaducând economii substan iale.

Restructurarea sectorului spitalicesc s-a f cut f r o analiz aprofundat a situa iei, respectiv a serviciilor de s n tate alternative existente sau necesare, i mai ales f r o informare adecvat a popula iei i celorlalte p r i interesate, conducând la o reac ie generalizat de rezisten la schimbare din partea diferi ilor actori (popula ie, autorit i centrale i locale, personal medical, asocia ii profesionale sau de pacien i, mass-media). În prezent este imposibil de analizat dac , m sura de restructurare a sectorului spitalicesc, necesar în principiu pentru îmbun t irea performan ei sistemului de s n tate, î i va atinge scopul propus, nefiind eviden e c accesul pacien ilor, inclusiv copiilor din comunit ile respective la servicii medicale este echitabil asigurat, sau dac este o m sur arbitrar , datorat nevoii de reducere a cheltuielilor din sistemul de s n tate i ca un r spuns la condi ionalit ile impuse de organismele interna ionale (FMI, Banca Mondial ) în contextul economic prezent;


48

Programul Na ional de S n tate a Femeii i Copilului al Ministerului S n t ii Conform statisticilor interna ionale, România aloc programelor de s n tate public i preven ie cel mai mare procent din totalul cheltuielilor pentru s n tate între arile UE-27 – Grafic 14. În realitate, o pondere important a programelor na ionale de s n tate sunt programe curative sau care finan eaz func ionarea institu iilor bugetare din subordinea Ministerului S n t ii. În plus, sunt finan ate unele activit i care în majoritatea rilor europene apar in exclusiv domeniul privat sau domeniului de cercetare (de exemplu fertilizarea în vitro, respectiv tratamentul chirurgical al unor afec iuni complexe prin chirurgie minim invaziv asistat robotic).

Grafic 14. Ponderea cheltuielilor cu programe de s n tate public i promovarea s n t ii, 2008

(PPP EUR pe locuitor)

Sursa: Baza de date OECD, baza de date Eurostat, ultima actualizare 01.02.2011

În condi iile subfinan rii sistemului de s n tate în general i în particular a unor servicii de s n tate de baz , finan area chirurgiei robotice sau a fertiliz rii in vitro de la bugetul de stat sunt greu de explicat, în condi iile în care s n tatea are cel mai mic procent din PIB comparativ cu UE-27. De i principiul care a constituit fundamentul programelor na ionale de s n tate a fost c Ministerul S n t ii va elabora i finan a programe în domeniul preventiv i în arii prioritare de s n tate public , iar CNAS va finan a programele “curative”, au existat permanent suprapuneri semnificative ale celor dou institu ii, datorate atât criteriilor neadecvate folosite pentru desemnarea atribu iilor ce le revin, cât i nevoii permanente de cre tere a finan rii sistemului de s n tate (pentru activitatea curativ ) de la bugetul de stat, suplimentar fa de fondurile colectate în sistemul asigur rilor sociale de s n tate. Programele na ionale de s n tate, sub-programele i interven iile sufer foarte pu ine modific ri de la an la an; nu sunt eviden e c interven iile au la baz metodologii de analiz a nevoilor i stabilire a priorit ilor; monitorizarea implement rii programelor este financiar , nu programatic /tehnic ; este imposibil de evaluat în prezent dac interven iile din programele na ionale de s n tate au un impact în ariile prioritare de s n tate public din România. Pu ine dintre programele na ionale de s n tate ale Ministerul S n t ii în ultimii 20 de ani în România sunt programe de s n tate public , dar din fericire aici se încadreaz multe dintre interven iile (sub-programele) din cadrul Programului National de Sanatate a Femeii i

49

2 . S ~ N ~ T A T E

Copilului (PNSFC). Acesta include subprograme prin care se acord în special servicii de preven ie primar , dar i servicii de diagnostic precoce i tratament. Programele care vizeaz doar preven ia primara au fost în ultimii ani acelea i dar din PNSFC 2011-2012 a fost exclus interven ia privind asigurarea s n t ii orale a copiilor. ase din cele zece programe men ionate mai sus se deruleaz cu participarea sectorului de îngrijiri primare. Screening-ul la nou-n scu i: prin Programul Na ional pentru S n tatea Femeii i Copilului (PNSFC) al Ministerului S n t ii, se efectueaz depistarea la na tere a fenilcetonuriei si hipotiroidismului în 22 de jude e; în prezent, sunt în eviden i tratament 54 copii cu fenilcetonurie si 69 cu hipotiroidism; programul de screening, început ca proiect pilot în urm cu peste 20 de ani, nu a fost extins la nivel na ional, ridicând astfel probleme de echitate i acces la servicii de s n tate pentru nou-n scut i copil. România este singura ar din UE-27 si chiar din Europa de sud est care nu efectueaz acest screening pentru to i nou-n scu ii. Exist i un program de screening pentru retinopatia prematurului în 16 din cele 20 de maternit i regionale; de aceste servicii beneficiaz îns în principal copiii din ora ele mari, întrucât regionalizarea na terilor la risc nu mai este func ional odat cu descentralizarea serviciilor de s n tate; exist i un program de screening pentru identificarea deficien elor de auz la nou-n scut, de asemenea limitat la un num r de jude e. Screening-ul gravidei pentru sindromul Down îns , de i relativ ieftin i neinvaziv, este finan at în PNSMC într-un num r limitat de jude e i acoper un num r limitat de poten iale beneficiare, iar asigur rile sociale de s n tate nu ramburseaz aceste investiga ii, care nu sunt astfel recomandate uzual gravidelor. Bugetul Programului national de s n tate a femeii i copilului (PNSFC) a fost relativ constant în ultimii patru ani, cu excep ia anului 2010 când aproape s-a dublat (Tabel 16).

Tabel 16. Evolu ia bugetului Programului na ional de s n tate a femeii i copilului (PNSFC) 2008-2011

PNSFS 2008 2009 2010 2011 Buget (mii lei) 36.000 36.228 77.000 40.000

Sursa:Ministerul S n t ii Anul 2011 aduce o schimbare în planificarea programelor na ionale, acestea devenind programe bianuale (2011-2012), ceea ce va permite institu iilor implementatatoare o mai bun planificare a activit ilor i respectiv o previziune bugetar pentru cel de al doilea an de implementare. Este prematur îns a emite ipoteze asupra rezultatelor acestei schimb ri, în condi iile în care capacit ile de planificare, management, monitorizare i evaluare atât la nivel central, cât i a institu iilor care au în coordonare aceste programe de s n tate au r mas nemodificate. 2.3. Provoc ri actuale în sistemul de s n tate Finan area sistemului de s n tate i alocarea resurselor Finan area sistemului de s n tate a reprezentat i continu s reprezinte o provocare pentru oricare guvern la putere, din dou perspective: (a) România se situeaz pe ultimul loc între rile din Uniunea European , cu aproximativ 5,5% din PIB cheltuieli totale pentru s n tate (Grafic 15), chiar dac în cifre absolute finan area sectorului de s n tate aproape s-a dublat între 2006 i 2010 (Grafic 16). (b) alocarea resurselor nu corespunde priorit ilor de s n tate public , este ineficient i


50

inechitabil ; exist o lips a disciplinei financiare în cheltuirea fondurilor, în special în asisten a spitaliceasc i medicamente, cu acumulare de datorii c tre furnizori, care se rostogolesc de la un financiar la altul; aceste probleme nu au fost rezolvate de guvernele de pân acum. Grafic 15. Cheltuielile pentru s n tate ca procent din PIB, 2008

Sursa: OMS – Conturi na ionale de s n tate, baza de date OECD, baza de date EUROSTAT, ultima actualizare

01.02.2011 Grafic 16. Veniturile în sistemul public de s n tate

Sursa: Societatea Academic Român , „Criz i reform în sistemul de s n tate. O radiografie la zi”, 2010

O surs de venituri important la cheltuielile pentru s n tate este reprezentat de cheltuielile private ale popula iei (din procentul de 5,5% din PIB alocat s n t ii, 4,5% reprezint cheltuial public , inclusiv investi ii i 1% cheltuial privat , conform estim rilor interna ionale). Lipsa unui cadru fiscal suficient de stimulativ, concomitent cu ponderea înc redus a furnizorilor priva i de servicii de s n tate, împreun cu reglement rile înc neclare a asigur rilor de s n tate private fac ca ponderea mare a cheltuielilor directe pentru s n tate s apar in popula iei prin pl ile directe, crescând astfel vulnerabilitatea financiar a popula iei i reducând accesul la serviciile de s n tate necesare, în special a popula iei cu venituri

reduse. Exist diferen e semnificative în alocarea resurselor medicale (furnizori de servicii medicale, personal medical, resurse financiare) între regiunile de dezvoltare, dar mai ales între mediul urban i rural, aproximativ jum tate din popula ia României fiind astfel direct expus problemelor majore de echitate i accesibilitate la servicii de s n tate de baz .

51

2 . S ~ N ~ T A T E

Nu exist criteriile standardizate i transparente ca s stea la baza aloc rii resurselor, în special a celor legate de investi ii; sunt descrise numeroase situa ii în care echipamente costisitoare achizi ionate din bani publici stau ulterior nefolosite, fie din cauza lipsei de personal fie din cauza lipsei de fonduri pentru instalare sau pentru achizi ionarea de consumabile. Alocarea arbitrar , al turi de lipsa evalu rii rezultatelor pentru investi iile f cute conduc la o utilizare ineficient a fondurilor publice, cu impact direct asupra st rii de s n tate a popula iei (Comisia preziden ial pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniul s n t ii publice din România, 2008). Percep ia popula iei asupra corup iei i pl ile informale S n tatea este perceput ca unul dintre institu iile corupte din România, al turi de Parlament, Guvern, Poli ie, Justi ie i Administra ia public , conform unui studiu din 2010 a Institutului Român pentru Evaluare i Strategie (Institutului Român pentru Evaluare i Strategie, 2010), cu o not de 6,01 pe o scal de la 1 la 10, unde 1 însemna deloc corupt, iar 10 însemna foarte corupt). Datele sunt concordante cu Barometrul Sanitar 2009, realizat de Centrul pentru Politici i Servicii de S n tate (CPSS) în 2009, unde mai mult de trei p trimi dintre responden i (78,3%) consider c în ultimii ani corup ia din sistemul de s n tate a crescut sau a r mas la fel, iar unul din cinci responden i (20,5%) consider corup ia ca fiind principala problem a sistemului medical românesc. Principalele motive pentru care responden ii apreciaz c exist corup ie în sectorul sanitar sunt: obi nuin a societ ii de a da sau a lua mit (73,4%) i lipsa sanc iunilor (70,9%); Diferite rapoarte recente men ioneaz caracterul diversificat al fenomenului corup iei în s n tate: achizi ii de bunuri i servicii, construc ii, introducerea de noi medicamente i tehnologii medicale, etc, atât la nivel central cât i la nivelul furnizorilor de servicii de s n tate i în domeniul distribu iei de medicamente. De i pl ile neoficiale ale pacien ilor nu trebuie echivalate cu fenomenul de corup iei din s n tate, nici nu pot fi excluse, datorit poverii pe care o reprezint pentru popula ie, într-un sistem declarat construit pe principiul accesului universal i echitabil la servicii de s n tate. În studiul CPSS, la sec iunea privind serviciile medicale spitalice ti, cel mai important aspect care ar trebui schimbat în spitalele din România este a fost considerat (de aproximativ 33% dintre responden i) grija fa de pacient i eliminarea „ p gilor”. De asemenea, este de men ionat c 64,8% dintre responden ii utilizatori de servicii medicale în ultimele 12 luni men ioneaz cump rarea de medicamente sau alte materiale sanitare la ultima internare, o alt form de pl i neoficiale/suplimentare substan iale în sistemul de s n tate (Centrul pentru Politici i Servicii de S n tate, 2009). Cel mai recent studiu la nivel na ional disponibil în privin a pl ilor informale (Asocia ia pentru Implementarea Democra iei, IMAS, 2010), relev c 81% dintre responden i consider c modul în care este tratat un pacient este influen at de suma de bani pe care acesta o ofer pentru serviciile medicale primite. Din nou, spitalul este locul unde peste jum tate dintre responden i declar c au oferit bani atât medicilor cât i asistentelor medicale. Definitivarea procesului de descentralizare a serviciilor de s n tate Descentralizarea serviciilor de s n tate reprezint oportunitatea apropierii serviciilor de s n tate de nevoile popula iei, copiilor, comunit ii, cre terii accesului echitabil la servicii de s n tate, dar sunt multe probleme de reglementat sau rezolvat pentru ca procesul de descentralizare s î i ating obiectivele propuse: - În prezent, sistemul de servicii de s n tate este profund fragmentat. Lipsesc mecanismele

de integrare a serviciilor medico-sociale la nivel local i de coordonare la nivel jude ean i regional a serviciilor medicale disponibile; nici sistemul de finan are actual nu încurajeaz abordare integrat a serviciilor de s n tate sau lucrul la nivel local în echipele multidisciplinare. F r reglement ri adi ionale, va fi greu de asigurat i continuitatea


52

îngrijirilor de s n tate (asisten medical comunitar , primar , servicii ambulatorii, asisten spitaliceasc ) sau controlul costurilor, autorit ile locale neavând nici o pârghie în controlul trimiterilor pacien ilor c tre nivelurile de asisten superioare (de exemplu spitalul jude ean sau accesarea direct a serviciilor de urgen ).

- Capacitatea administrativ a autorit ilor locale de a gestiona servicii de s n tate extrem de specializate, func ionând într-un context legislativ vast, este în prezent foarte limitat . Resursele umane din direc iile jude ene de s n tate public (DJSP) nu au fost transferate autorit ilor locale, de i cea mai mare parte a atribu iile acestora au fost transferate. Într-un sistem cu resurse financiare reduse, i costurile Ministerului S n t ii r mân crescute prin p strarea personalului DJSP, i costurile administra iei locale vor cre te, legea prev zând obligativitatea ca toate consiliile jude ene i prim riile cu cel pu in 3 spitale în subordine s - i înfiin eze structuri distincte de management. În plus, va fi dificil pentru administra ia local s g seasc disponibile resurse umane specializate în planificarea i managementul serviciilor de s n tate.

- O alt provocare a procesului de descentralizare în s n tate este legat de finan area de la bugetele locale. Pe lâng managementul spitalelor, autorit ile locale au în responsabilitate asisten a medical comunitar , cabinetele medicale colare, unit ile medico-sociale cu paturi, etc. De i unele salarii i cheltuielile cu medicamentele i materialele sanitare consumabile mai sunt acoperite din subven ii de la bugetul de stat, bugetele locale suport restul cheltuielilor. Este dificil de precizat sustenabilitatea financiar a tuturor acestor servicii, mai ale în condi iile în care distribu ia unor unit i cu paturi s-a f cut doar pentru c existau fizic într-un anumit teritoriu, de i deservesc i popula ia din alte comunit i, respectiv alte jude e; mecanisme de redistribuire a cheltuielilor între comunit ile beneficiare nu exist , iar transferurile de la bugetul de stat c tre bugetele locale în cauz nu au fost suplimentate propor ional în ultimii ani.

- Serviciile de promovare a s n t ii, serviciile preventive, de profilaxie primar i secundar r mân în responsabilitatea primordial a Ministerului S n t ii; exist riscul ca aceste servicii s fie mai greu de integrat prin unit i asupra c rora ministerul nu mai are pârghii de control, i exist riscul ca autorit ile locale s nu le perceap importan a real pentru comunitate, mai ales când aceste servicii sunt la concuren cu asisten a medical curativ , în directa lor responsabilitate.

- Spitalele reprezint îns pentru autorit ile locale marea provocare. F r a avea dreptul s influen eze structura veniturilor spitalelor (cu tarifele pentru servicii stabilite la nivelul CNAS i negociate, relativ formal, cu managementul spitalelor), autorit ile locale r spund de managementul acestui sector, de furnizarea de servicii spitalice ti de calitate i adecvate nevoilor popula iei pe care o deservesc. De exemplu, prevederile prezente stipuleaz c din bugetul contractat cu Casa Jude ean de Asigur ri de S n tate, maximum de 70% din fonduri pot fi utilizate pentru cheltuielile de personal. Ori datele arat c la spitale, bugetele din asigur rile de s n tate nu acoper volumul de servicii solicitate de popula ie, dar i c personalul medical (medici i asistente) este deficitar. Astfel, dac autorit ile locale consider necesar angajarea de personal suplimentar pentru îmbun t irea calit ii îngrijirilor, i costurile personalului dep esc 70 % din bugetul contractat, diferen a trebuie acoperit din bugetele locale. În plus, este neclar în reglement rile actuale dac autorit ile locale sunt responsabile de eventualele deficite finale ale spitalelor, cu apari ia de arierate noi, lucru de a teptat în contextul în care nu au nici o putere de decizie asupra veniturilor spitalelor i luând în considerare c spitalele nu au manageri de profesie. Nici responsabilitatea asupra asigur rii calit ii serviciilor de s n tate nu este clar reglementat în procesul de descentralizare, r mânând o decizie local ; dac pentru standardele igienico-sanitare sau pentru condi iile de hran i cazare lucrurile se pot îmbun t i prin investi ii locale în infrastructur , asigurarea calit ii

53

2 . S ~ N ~ T A T E

actului medical trebuie reglementat prin standarde na ionale, iar implementarea standardelor monitorizat centralizat, prin procesul de acreditare, a c rui implementare, legiferat prin lege acum cinci ani, nu s-a produs.

Descentralizarea este solu ia necesar asigur rii accesului echitabil la servicii de s n tate de calitate pentru popula ie i în special pentru anumite grupe popula ionale cum sunt copii, sau pentru popula iile vulnerabile, dar pentru atingerea obiectivelor propuse sunt înc necesare multe reglement ri adi ionale, precum i elaborarea i implementarea de politici sanitare i interven ii centralizate care s asigure servicii de s n tate integrate i cost-eficace, inclusiv servicii de promovare a s n t ii i prevenire a îmboln virilor. Concluzii i recomand ri De i exist o tendin a continu de îmbun t ire a indicatorilor care m soar starea de s n tate a copiilor, rata mortalit ii infantile în România (10,12‰) este înc dubl fa de media

rilor din Uniunea European . Ponderea crescut în mortalitatea infantil a deceselor la domiciliu (40% în 2008, din care 67% afec iuni respiratorii), faptul c 40% din decesele sub 5 ani sunt datorate unor cauze evitabile (în principal accidente i afec iuni respiratorii), inciden a crescut a bolilor transmisibile – de exemplu tuberculoza –, demonstreaz capacitatea înc limitat a sistemului de a oferi copiilor servicii medicale de baz (în principal în asisten a medical primar i comunitar ) accesibile i de calitate. Sistemul de s n tate pune în continuare accent pe asisten a medical spitaliceasc , în defavoarea serviciilor de baz - medicin primar i comunitar , care sunt în mare m sur singurele servicii medicale disponibile în mediul rural. Gradul de acoperire a mediului rural cu medici de familie este în continuare insuficient în multe zone din ar . Finan area asisten ei primare s-a redus de la 8% în 2008 la 6,2% în 2010. Restructurarea din 2010 a modalit ilor de plat i a tarifelor pentru serviciile preventive pentru mam i copil (urm rirea gravidei, examenele de bilan la copil, vaccin rile, etc) nu încurajeaz medicii de familie s le practice la volumul i calitatea dorit ; i importan a îngrijirilor acordate de c tre medicul de familie copiilor institu ionaliza i a diminuat pentru deciden i, plata pentru aceste servicii reducându-se începând cu anul 2010; fluctua iile în finan are limiteaz investi iile medicilor de familie în dotarea cu aparatur de specialitate a cabinetelor, calitatea serviciilor r mânând limitat , iar adresabilitatea direct c tre asisten a spitaliceasc este foarte crescut . În ceea ce prive te calitatea asisten ei medicale spitalice ti, spitalele nu sunt acreditate, nu exist nici un sistem de asigurare sau control a calit ii serviciilor furnizate. Procesul de descentralizare, de i apropie serviciile de s n tate de nevoile copiilor i comunit ii, aduce autorit ilor locale nenum rate provoc ri: capacitatea administrativ i managerial a administra iei publice locale de a gestiona un sistem de servicii de s n tate extrem de specializat i diversificat care func ioneaz într-un context legislativ complex, integrarea la nivel local, jude ean i regional a serviciilor de s n tate, asigurarea sustenabilit ii financiare a serviciilor de s n tate, în condi iile în care sursele de finan are sunt diversificate (FNUASS, Ministerul S n t ii, transferuri de la bugetul de stat, surse locale) iar cheltuielile publice cu s n tatea nu dep esc 4,5% din PIB - cel mai redus nivel în rândul rilor din Uniunea European . Recomand ri Serviciile de s n tate adresate popula iei 0-18 ani nu pot fi scoase din contextul general al organiz rii, finan rii i furniz rii serviciilor de s n tate în general; deficien ele structurale


54

ale sistemului se reflect direct în calitatea i accesul copiilor la servicii de s n tate; sunt necesare astfel m suri sistemice care s contribuie la asigurarea accesului egal al copiilor la servicii de s n tate de calitate: - Revizuirea i armonizarea reglement rilor care guverneaz sistemul de s n tate, mai ales

din perspectiva procesului de descentralizare a serviciilor de s n tate; cadrul legislativ i normativ prezent este incomplet sau, uneori, confuz, existând suprapuneri între rolurile i responsabilit ile diferitelor niveluri decizionale sau institu ionale.

- Cre terea treptat a nivelului de finan are a sistemului de s n tate, în paralel cu consolidarea mecanismelor de control i disciplin financiar , dar i cu dezvoltarea unui sistem de alocare echitabil a resurselor în s n tate bazat pe criterii transparente i pe baza priorit ilor de s n tate public ; eliminarea pl ilor informale.

- Elaborarea de politici coerente de formare, dezvoltare i alocare a resurselor umane din s n tate. România are în prezent cel mai redus num r de medici i asisten i medicali din Uniunea European la 100.000 de locuitori, personalul medical continuând s migreze odat cu intrarea României în Uniunea European ; sunt necesare politici de dezvoltare i re inere a personalului medical, inclusiv de asigurare a distribu iei teritoriale echitabile a resurselor umane din s n tate.

- Dezvoltarea unui sistem de asigurare i îmbun t ire a calit ii serviciilor de s n tate, acreditarea furnizorilor i elaborarea de programe anuale de evaluare a calit ii i performan ei serviciilor de s n tate.

- Finalizarea procesului de descentralizare a serviciilor de s n tate, cu asigurarea unui cadru normativ coerent i a instrumentelor manageriale, tehnice i financiare la nivelul administra iei locale.

- Introducerea procesului de planificare a serviciilor de s n tate, care s se bazeze pe o analiz riguroas a nevoilor locale, jude ene i regionale, odat cu consolidarea capacit ilor de la nivel central i local; Opera ionalizarea conceptului de re ea de îngrijiri i a nivelului regional de servicii medicale specializate este în mod particular necesar în

contextul descentraliz rii serviciilor de s n tate. - Asigurarea de servicii de s n tate integrate la nivel local, jude ean i regional cu cre terea

ponderii asisten ei medicale primare i comunitare; asigurarea de mecanisme stimulative în asisten a primar pentru serviciile furnizate copiilor, mai ales a serviciilor de promovare a s n t ii i preventive

- Reevaluarea în general a programelor na ionale de s n tate, i în particular a Programului na ional de s n tate a femeii i copilului, cu finan area doar a acelor interven ii care r spund priorit ilor de s n tate ale copiilor i cu asigurarea distribu iei teritoriale echitabile a acestor interven ii.

55

3 . P R O T E C } I E S O C I A L ~

3. Protec ie social (Florin Laz r, Vlad Grigora )

3.1. Considera ii generale privind protec ia social Obiectivul general al oric rui sistem de protec ie social este acela de a asigura bun starea cet enilor s i, mai concret de a combate s r cia i excluziunea social (European Commission, 2011b). Amploarea s r ciei denot incapacitatea sistemului de a- i atinge acest obiectiv. Dac pentru un sistem de s n tate efectele interven iilor sunt eviden iate de îmboln viri i decese, pentru un sistem de protec ie social evaluarea ine cont de aspecte precum rata s r ciei sau inegalitatea social existente în societate. Pentru a fi eficient în utilizarea resurselor un sistem de protec ie social ar trebui, la modul ideal, s elimine (sau s reduc la minimum) cele dou tipuri majore de erori: cea de supraincluziune i cea de excluziune. Cu alte cuvinte ar trebui s nu acorde sprijin celor care nu au nevoie de el, i în acela i timp s aib mecanisme prin care s îi includ pe to i cei care au nevoie de asisten /ajutor în vederea unei bune func ion ri sociale. În practic , sistemele de protec ie social nu reu esc s elimine în totalitate aceste erori, efectele fiind pe de o parte fraudarea sistemului de cei care profit de organizarea defectuoas a acestuia, iar pe de alt parte imposibilitatea de a utiliza mecanismele legale de sprijin de c tre cei care ar avea dreptul s beneficieze de acesta. O alt explica ie pentru eroarea de excluziune poate fi inexisten a unor prevederi/politici pentru unele categorii de beneficiari/persoane aflate în nevoie – fie din considerente ideologice (Guvernul de o anumit orientare politic decide s nu se implice în reglementarea unei situa ii – ex. c s toria între persoane de acela i sex), fie datorit nout ii (la un moment dat a) situa iilor problematice (ex. servicii de suport psihologic pentru victimele dezastrelor naturale, ale terorismului, pentru solda ii implica i în r zboaie, copiii str zii etc.). Discursul public din ultimii ani din România pare a se centra mai mult pe reducerea amplorii erorii de supraincluziune i, într-o mai mic m sur , pe cuprinderea tuturor celor care au nevoie de sprijin temporar. Blamarea celor care beneficiaz de ajutorul statului (”blamarea victimei”) nu este specific României, având puternice r d cini ideologice în (neo)liberalismul american. Stigmatizarea beneficiarilor de asisten din partea statului este considerat c previne demotivarea cet enilor în a munci, fiind înso it de beneficii sociale reduse ca valoare i durat de acordare (Pop, 2005). De asemenea, pentru a preveni irosirea banilor contribuabililor se promoveaz un ajutor intit c tre “cei mai s raci dintre s raci”, vorbindu-se de cei care merit s fie ajuta i (în general cei în dificultate din motive obiective, precum prezen a unei dizabilit i, copii) i cei care nu merit s fie ajuta i (în principiu cei ap i de munc ). Toate acestea sunt elemente ce caracterizeaz în literatura de specialitate din domeniul politicilor sociale un ”stat al bun st rii” liberal reg sit în ri precum SUA, Australia, Canada, Japonia, Marea Britanie (Esping-Andersen, 1990). F r a intra în detalii privind modelele de politici sociale10trebuie men ionat c cel pu in alte dou modele de politici sociale sunt prezente în lumea civilizat : conservator-corporatist prezent în Germania, Austria, Belgia etc. i social-democrat întâlnit în rile Scandinave i Olanda. Numeroase studii (Korpi & Palme, 1998; Blekesaune & Quadagno, 2003; Kumlin & Rothstein, 2005) care au analizat evolu ia politicilor sociale din mai multe ri au ar tat c rile cu politici sociale extinse/generoase, care acord mai multe beneficii universaliste reu esc într-o mai mare m sur decât cele cu politici minimale i interven ii focalizate s reduc inegalit ile

10 Pentru mai multe informa ii despre modele de politici sociale se pot consulta în limba român , printre altele: Zamfir & Zamfir, 1995; Laz r, 2000; Preda, 2001; Pop, 2002, 2005; Laz r, 2010.


56

sociale i rata s r ciei, suportul social pentru aceste politici fiind mai mare. De cealalt parte sunt autori (Goodin et al, 1999) care sugereaz c diferitele strategii de politici sociale sunt modalit i func ionale specifice de a r spunde problemelor sociale, neputându-se spune c un model este mai bun decât altul. Din perspectiva suportului social pentru politici sociale se pare c în ciuda criticilor, opinia public din ”statele bun st rii” sprijin în continuare m surile de sprijin luate de state, fiind chiar identificate noi arii de interven ie sau de cre tere a implic rii publice (Taylor-Gooby, 2011; Vis et al., 2011). Alt tem prezent în dezbaterea public , relevant pentru sistemul de protec ie social se refer la sintagma ”stat asisten ial”. Datele prezentate la începutul acestui capitol cu privire la cheltuielile sociale arat faptul c România se situeaz departe de media european în aceast privin , discursul politic privind cheltuielile sociale excesive care ar ar ta un stat de tip ”asisten ial11” prezent în România este nefondat i marcat ideologic. De asemenea, adeseori se face confuzia între asisten social i protec ie social , ad ugându-se o not peiorativ i acuzatoare celor care sunt beneficiari de orice fel de asisten din partea statului. Prin generalizarea situa iilor excep ionale în care o persoan prime te diferite presta ii de asisten social având venituri mai mari decât dac ar munci, se alimenteaz atitudinile negative fa de beneficiari. Se trece cu u urin peste incoeren a sistemului, peste deficien ele de organizare i peste faptul c marea majoritate a celor care lucreaz în sistemul de asisten social pe plan local, nu sunt asisten i sociali califica i (cu studii superioare) aceast situa ie fiind acceptat tacit de autorit ile publice în ultimii 21 de ani. În loc s profesionalizeze sistemul de asisten social prin angajarea de personal calificat în domeniu, diferitele guvern ri care s-au succedat dup 1989 au perpetuat un soi de clientelism politic, sistemul de asisten social fiind ocupat de persoane cu alte calific ri, care nu au putut face decât s implementeze m suri administrative i nu specializate. Metaforic putem spune c s-a apelat la m celari în loc de medici în interven iile asupra vie ilor oamenilor în nevoie. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra sistemului de protec ie social a copilului din România vom începe acest capitol cu prezentarea cheltuielilor de protec ie social în context european, urmat de analiza situa iei socio-economice a copilului. Vom continua cu referiri la sistemul propriu-zis de protec ie social din România, respectiv beneficiile sociale în bani (presta ii) i cele în natur (servicii), urm rind impactul diferitelor m suri asupra copilului i familiei. Aceste aspecte sunt analizate pe fondul m surilor adoptate de autorit ile române pentru a r spunde efectelor crizei economice i a schimb rilor în domeniul politicilor sociale adresate copilului i familiei (sau cu impact asupra acestora) din ultimii 2 ani. 3.2. Cheltuielile de protec ie social din România i UE La nivel general, cheltuielile de protec ie social din România ca procent din PIB sunt printre cele mai mici din Uniunea European (Kuitto, 2011, vezi Anexa 2 – Tabel 15), ajungând de la 13.03% în 2000, la 14.25 în 2008 (ultimul an cu date comparabile disponibile la nivelul Uniunii), fluctuând la jum tate din media UE (Grafic 17, Tabel 17). În anul 2000 numai Bulgaria cheltuia mai pu in decât România, iar în 2008 Letonia (vezi Anexa 2 – Tabel 15).

11 Formula ”stat asisten ial” are o conota ie peiorativ sugerând c avem de-a face cu un stat care este excesiv preocupat s intervin pentru cet enii s i. Sintagma încet enit în literatura de specialitate interna ional este cea de ”welfare state”/stat al bun st rii, în literatura de sorginte german fiind folosit sintagma ”stat social”, iar în cea francez stat-providen . Pentru o discu ie mai larg pe aceast tem vezi: Preda, 2001; Pop, 2005; Laz r, 2010.

57


Grafic 17. Cheltuieli pentru protec ie social , 2000-2008, România i media UE-27 ca procent din PIB

26.4 26.6 26.9 27.2 27.1 27.1 26.7 25.7 26.4

13.0 12.8 13.6 13.1 12.8 13.4 12.8 13.6 14.3

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

EU27

Romania

Sursa: Eurostat – ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics)

(online data code : spr_exp_sum) În cifre absolute (în euro, în euro per capita, în euro la Standardul Puterii de Cump rare (SPC) diferen a dintre România i media UE este foarte mare, de i valoarea cheltuielilor a crescut relativ constant în ara noastr . Astfel, cheltuielile de protec ie social pe cap de locuitor exprimate în euro la SPC, de i aproape s-au triplat ca valoare absolut fa de 2000, erau înc de 4 ori mai mici în 2008 decât media UE (26%), în 2000 fiind de 8 ori mai mici. Acela i indicator, dar pentru cheltuielile alocate familiei i copilului este de 3 ori mai mic decât media UE (34%). Tabel 17. Evolu ia cheltuielilor pentru protec ie social i a celor pentru familie i copil, 2000-2008, în România i media UE-27

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Cheltuieli de protec ie social ca procent din PIB EU-27 26.42 26.59 26.85 27.22 27.09 27.12 26.71 25.74 26.36 România 13.03 12.78 13.56 13.06 12.82 13.44 12.82 13.55 14.25 RO din media UE 0.49 0.48 0.51 0.48 0.47 0.50 0.48 0.53 0.54

Cheltuieli de protec ie social în euro la Standardul Puterii de Cump rare (SPC) per capita EU-27 5033.99 5265.30 5501.62 5648.12 5870.49 6102.39 6324.75 6427.27 6603.59 România 646.70 711.31 815.82 847.29 947.17 1056.44 1163.13 1405.06 1715.82 RO din media UE 0.13 0.14 0.15 0.15 0.16 0.17 0.18 0.22 0.26

Cheltuieli pentru familie i copil în euro per capita EU-27 398.77 410.39 436.33 448.43 461.22 465.63 476.90 503.76 523.24 România 27.17 30.81 37.35 34.82 43.97 67.85 79.59 96.83 96.66 RO din media UE 0.07 0.08 0.09 0.08 0.10 0.15 0.17 0.19 0.18

Cheltuieli pentru familie i copil în euro la SPC per capita EU-27 398.77 410.39 436.33 448.43 461.22 465.63 476.90 503.76 523.24 România 74.43 83.70 100.76 93.43 115.34 144.59 159.47 173.43 179.11 RO din media UE 0.19 0.20 0.23 0.21 0.25 0.31 0.33 0.34 0.34


58

Cheltuieli pentru familie i copil ca procent din PIB EU-27 2.09 2.07 2.13 2.16 2.13 2.07 2.01 2.02 2.09 România 1.50 1.50 1.67 1.44 1.56 1.84 1.76 1.67 1.49 RO din media UE 0.72 0.73 0.79 0.67 0.73 0.89 0.87 0.83 0.71

Cheltuieli pentru familie i copil ca procent din cheltuielile de protec ie social EU-27 7.92 7.79 7.93 7.94 7.86 7.63 7.54 7.84 7.92 România 11.51 11.77 12.35 11.03 12.18 13.69 13.71 12.34 10.44 RO din media UE 1.45 1.51 1.56 1.39 1.55 1.79 1.82 1.57 1.32

Note: 1. cheltuielile de protec ie social includ i cheltuielile de administrare a schemelor de

protec ie social 2. Conform metodologiei europene privind protec ia social , exist 8 func ii de protec ie

social : boala/îngrijirea s n t ii, invaliditate, b trâne e, urma , familie/copii, omaj, locuin i excluziune social neclasificat anterior

Sursa: Eurostat – ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics)

(online data code : spr_exp_sum) Singurul indicator la care România a cheltuit constant mai mult decât media european este cel referitor la ”cheltuielile pentru familie i copil ca procent din cheltuielile de protec ie social ”, în 2007 i 2008 acest indicator fiind totu i în sc dere fa de 2005-2006 când crescuse (cel mai probabil datorit introducerii aloca iei de sus inere i a trusoului pentru nou-n scu i i a cre terii aloca iei pentru copilul de pân la 2 ani la 200 lei). Nu sunt disponibile date comparabile mai recente în sistemul Eurostat. La nivelul Uniunii Europene se apreciaz c 80 de milioane de persoane sunt la risc de s r cie (16%) dintre care 25 milioane de copii (19% dintre copii). Unul dintre obiectivele incluse în Strategia Europa 2020 vizeaz explicit protec ia social : reducerea cu 20 de milioane a num rului de persoane aflate în s r cie, inta asumat de România fiind reducerea cu 580.000 persoane a num rului celor la risc de s r cie sau excluziune social , fa de anul 2008 (European Commission, 2011b). O analiz recent a Strategiei Europa 2020 în domeniul social i a transpunerii acesteia de Statele Membre (European Commission, 2011b, 16) men ioneaz obiectivele specifice pentru lupta împotriva s r ciei copilului i m surile avute în vedere:

- înt rirea interven iilor din copil ria timpurie în domenii precum s n tatea i educa ia; - sprijinirea particip rii pe pia a muncii a p rin ilor, în special p rin i singuri i a celui

de al doilea p rinte (furnizarea de servicii de îngrijire a copilului, reconcilierea muncii cu via a de familie);

- investi ii pentru acces i calitate a serviciilor de îngrijire pentru copil (standarde de calitate, profesionalizarea personalului etc.);

- asigurarea finan rii i calit ii altor servicii (locuire, îngrijirea s n t ii etc.) importante pentru familii i copii;

- garantarea unui sprijin material adecvat familiilor printr-o combina ie de beneficii universalite i selective/focalizate.

De asemenea, cele mai multe State Membre au inte specifice privind reducerea s r ciei în rândul copiilor, multe dintre ele accentuând rolul educa iei în prevenirea transmiterii intergenera ionale a s r ciei. Un exemplu în acest sens este Marea Britanie care nu i-a stabilit inte pentru combaterea s r ciei la nivelul întregii popula ii ci eliminarea s r ciei copilului.

59


3.3. S r cie i consumul specific copiilor Unul dintre aspectele fundamentale privind situa ia copilului (în special în perioadele de criz economic ) îl reprezint standardul economic al acestuia – pe de o parte analizat prin vulnerabilitatea la s r cie (în eleas ca incapacitatea de consum a bunurilor i serviciilor de baz ) i pe de alt parte prin accesarea efectiv a serviciilor i bunurilor relevante la aceast vârst (de la consumul educa ional la cel pentru juc rii sau recreere).

3.3.1. Standardul economic la nivel european Cel mai utilizat indicator la nivelul Uniunii Europene pentru descrierea situa iei socio-economice îl reprezint rata s r ciei relative (pragul luat în considerare fiind cel mai adesea 60% din venitul median na ional pe adult echivalent). Totu i, de i ini ial pragul era considerat ca reprezentând nivelul venitului pentru o via adecvat indiferent de context, el este perceput ca având probleme serioase de asigurare a comparabilit ii între ri. Astfel, dac pragul anual pentru o persoan singur poate varia de la valori de circa 4000 de Euro la PPS pentru ri precum Bulgaria, Letonia sau Ungaria la mai mult de 10.000 Euro în cazul vechilor ri ale Uniunii Europene, ceea ce face ca standardul de via al unei persoane definite ca s rac în ultimele ri s fie sc zut de chiar 3 sau patru ori comparativ cu cel al altor persoane din ri cu o situa ie material mai bun (EUROSTAT, 2009:2). Având în vedere aceste limite, reprezentan ii EUROSTAT î i nuan eaz pozi ia i afirm c ”dat fiind natura arbitrar a pragului stabilit i faptul c un venit sub acest prag nu este nici o condi ie necesar i nici una suficient pentru a avea un standard sc zut de via , acest indicator trebuie privit ca o m sur a riscului de s r cie.”( EUROSTAT 2009: 11). Chiar i utilizând acest indicator slab, datele din 2009 la nivelul întregii popula ii ne indic o situa ie critic pentru România, ce ocup penultima pozi ie (cu o rat de 22,4) dup Letonia. Diferen a dintre România i celelalte ri este puternic atunci când o compar m cu UE-15 (pentru care se înregistreaz o rat de 16,1%) îns discrepan a este vizibil chiar i atunci când o compar m cu celelalte 12 ri nou intrate (17,1). Analiza s r ciei relative a copilului ne indic o situa ie i mai dramatic - România ocupând în 2009 ultima pozi ie în Europa cu o rat cu peste 7 puncte procentuale mai ridicat decât cea din Letonia, ceea ce indic o vulnerabilitate mult mai ridicat a copiilor de aici comparativ cu cea a celor din restul Uniunii Europene (rata s r ciei la nivelul tuturor celor 27 de ri este de doar 19,9% fa de 32,9% în cazul României).

Grafic 18. Rata s r ciei relative la copil în Uniunea European , 2009

Sursa: Estim ri EUROSTAT

Având în vedere limitele serioase ale centr rii analizei doar asupra s r ciei relative, în


60

Februarie 2009 a fost ad ugat setului de indicatori EU privind protec ia social unul privind deprivarea material 12. Indicatorul de deprivare material pare s diferen ieze mult mai puternic între ri13 i s identifice clustere naturale mult mai clare decât cele observabile cu ajutorul s r ciei relative. Astfel, dac la nivelul celor 12 ri nou intrate indicatorul calculat pentru persoanele de sub 18 ani ia valoarea de 37,4, la nivelul celorlalte 15 ri valoarea este de doar 15,1%. România înregistreaz împreun cu Bulgaria cele mai ridicate valori (57% i respectiv 57,9%), la mai mult de 10 puncte procentuale distan de Ungaria sau Lituania. Este important îns de observat c datele în timp par a înregistra o îmbun t ire mai rapid în cazul României a valorilor acestui indicator - diferen a este de 12 puncte procentuale din 2006 pân în 2009 (în timp ce la nivelul întregii Uniuni Europene sc derea în aceea i perioad a fost de doar dou puncte procentuale - de la 21,6 la 19,6).

Grafic 19. Procentajul copiilor depriva i material la nivelul Uniunii Europene

Sursa: Estim ri EUROSTAT

Un alt indicator ce reflect situa ia socio-economic a copilului, în puternic leg tur cu cel al depriv rii materiale îl reprezint gradul de supraaglomerare14 dintr-o locuin . i la acest indicator România se situeaz pe ultima pozi ie (în apropierea Letoniei i a Lituaniei), îns la o distan de circa 10 puncte procentuale de rile vecine Ungaria i Bulgaria. Dramatic este îns faptul c i în cazul acestui indicator valorile rilor nou intrate (din care face parte i România) se afl la o distan a extrem de ridicat de cea a celorlalte 15 ri (diferen a global este de la 61,3% la 14,3%). În plus, nu se înregistreaz o îmbun t ire a acestui indicator în ultimii ani în România - în perioada 2007-2009 indicatorul s-a modificat de la 72,7 la 73,4 (în timp ce la nivelul întregii Uniuni Europene procentul a cunoscut chiar o u oar sc dere).

12 Deprivarea material este definit ca fiind lipsa a cel pu in 3 din urm torii 9 itemi: capacitatea de a face fa unor cheltuieli nea teptate, capacitatea de a pl ti o vacan de o s pt mân , existen a datoriilor (credite, chirie, utilit i), capacitatea de a avea o mas cu carne, pui sau pe te o dat la dou zile, capacitatea de a ine casa la o temperatur adecvat , posesia unei ma ini de sp lat, a unui televizor color, a unui telefon sau a unei ma ini personale.

13 Este interesant de observat c rata s r ciei relative coreleaz slab cu indicatorul de deprivare relativ (corela ia la nivel de ar este de doar 0,42 - ( EUROSTAT 2009: 11)).

14 Conform acestui indicator se consider c o persoan locuie te într-o gospod rie supraaglomerat dac gospod ria nu are la dispozi ie un minim de camere egal cu: o camer pentru întreaga gospod rie, o camer pentru un cuplu din gospod rie, o camer pentru fiecare epersoan singur de 18 ani i peste, o camer pentru fiecare dou persoane de acela i sex între 12 i 17 ani, o camer pentru fiecare persoan singur între 12 i 17 ani neinclus în categoria anterioar , o camer pentru fiecare doi copii sub 12 ani.

61


3.3.2. Dinamica i profilul s r ciei copiilor în România În România, în ultimii ani de zile, rata s r ciei absolute a înregistrat o sc dere puternic ajungând la doar 4,4% în 2009, fa de 9,8% cu doar doi ani de zile în urm ). De i aceast evolu ie de pân în 2009 este vizibil i în cazul copiilor, totu i, ace tia împreun cu tinerii (18-23 ani) reprezentau grupurile cu cea mai mare probabilitate de a se afla în s r cie (cu o rat cu dou puncte procentuale mai ridicat în cazul primului grup i cu 3 puncte în cazul celui de-al doilea). Important este îns faptul c recesiunea economic , ce devine vizibil în datele de sondaj din 2010, pare a afecta într-o m sur mai ridicat tot aceste dou grupuri - rata s r ciei pare s sufere o cre tere mai rapid în cazul persoanelor 0-17 ani i 18-23 ani comparativ cu cea înregistrat pentru toate celelalte grupe de vâst (dac la persoanele de 60+ ani rata s r ciei a crescut cu doar 8% în 2010 fa de 2009, în cazul copiilor rata înregistreaz o cre tere de 29% - Tabel 20).

Grafic 20. Rata s r ciei absolute pe grupe de v rst , 2007-2010, (%)

Sursa: Date ABF, INS. Calculele autosilo

Printre factorii ce prezic nivelul de s r cie al copiilor, precum i cre terea vulnerabilit ii acestora în contextul crizei economice, observ m c mediul de reziden joac un rol important - Anexa 2 – Tabel 1. Astfel, în mediul urban rata s r ciei r mâne aproape neschimbat în 2010 fa de 200915, modificarea ratei s r ciei din 2010 fa de 2009 datorându-se exclusiv evolu iei din mediul rural unde sufer o cre tere de la 8,9% la 12,4%. Îngrijor tor este îns faptul c diferen a de s r cie dintre cele dou medii era ridicat i înainte de 2010 i c astfel se adânce te i mai mult – dac în urban rata s r ciei este de doar 3,5% în rural aceasta ajunge la 12,4%.

Regiunea de dezvoltare este un alt predictor semnificativ al nivelului s r ciei – în regiunile Nord-Est, Sud-Vest i Sud-Est înregistrându-se în mod sistematic rate ale s r ciei mai ridicate decât în toate celelalte regiuni - Anexa 2 – Tabel 3 . În regiunea Nord-Est s r cia pare s fi înregistrat cea mai rapid cre tere în 2010 (de la 6,1 la 7,7 puncte procentuale), în timp ce în regiuni precum Vest sau Nord-Vest cre terea este aproape insesizabil . Un alt factor ce discrimineaz puternic rata s r ciei la copii (dup cum o face i pe popula ia general ) este etnia – diferen a între copiii de etnie român sau maghiar i copiii de etnie

15 Absen a cre terii ratei s r ciei nu presupune constan a consumului, ci doar c procentul persoanelor aflate sub pragul s r ciei nu s-a modificat.


62

rom este extrem de ridicat (i.e. de la 6,3% în cazul persoanelor de etnie român la 35,3% în cazul persoanelor de etnie rom – Grafic 21

Grafic 21). Diferen a se p streaz la acela i nivel i pe medii de reziden (2% pentru copiii de etnie român fa de 27,3% în cazul celor de etnie rom în urban i 10,6% fa de 41,1% în rural - Anexa 2 – Tabel 2). Grafic 21. Rata s r ciei la copii, pe medii de reziden i etnie, (%)

11.16.5 4.8 6.311.81.3 3.7 3

53.6

36.4

27.735.3

1619.7 16.7

13.3

0

10

20

30

40

50

60

2007 2008 2009 2010

Român Maghiar Roma Alta

7.4

3.8 3.4 3.5

19.4

12.7

8.9

12.4

0

5

10

15

20

25

2007 2008 2009 2010

Urban Rural

Sursa: Date ABF, INS. Calculele autorilor

Caracteristicile capului de gospod rie (indicatori proxy pentru statutul socio-demografic al membrilor gospod riei) sunt de asemenea predictori pentru starea de s r cie a copiilor ce fac parte din gospod riile lor (Anexa 2 – Tabel 5): - în situa iile în care capul de gospod rie este de sex feminin, rata s r ciei este mai ridicat

(cel mai probabil din cauza faptului c acest gen de gospod rii sunt formate din familii monoparentale cu resurse mai reduse).

- nivelul de educa ie al capului de gospod rie reprezint de asemenea un predictor relevant – rata s r ciei copiilor este de 38,8% atunci când capul de gospod rie nu are educa ie formal i doar 2,2% atunci când capul de gospod rie a absolvit cel pu in liceul. Diferen ele devin i mai puternice atunci când analiz m rata s r ciei copiilor în func ie de nivelul maxim de educa ie al persoanelor de peste 14 ani din gosod rie.

- s r cia este distribuit în mod diferit i în func ie de statutul ocupa ional al capului de gospod rie – copiii din gospod rii ale c ror capi de gospod rie sunt salaria i sau pensionari înregistreaz cele mai sc zute rate ale s r ciei.

To i factorii men iona i anterior (regiunea, mediul, etnia, caracteristicile capilor de gospod rie) î i p streaz consisten a chiar i atunci când sunt analiza i simultan într-un model de regresie linear (i.e. statutul ocupa ional al capului de gospod rie este relevant i atunci când inem sub control ceilal i predictori cum ar fi regiunea de dezvoltare, mediul de reziden , vârsta medie a persoanelor peste 14 din gospod rie etc.) - Anexa 2 – Tabel 6

3.3.3. Consumul de bunuri i servicii pentru copii Independent de nivelul s r ciei, este relevant s în elegem amploarea i distribu ia consumului bunurilor i serviciilor pentru copii, precum i s observ m dac se înregistreaz diferen e între 2009 i 2010 (ca urmare a sc derii veniturilor din gospod rie). Exist câteva categorii de consum relevante ce pot fi identificate în datele de anchet disponibile – cheltuieli cu bunuri de baz (haine/înc l minte), cheltuieli necesare pentru educa ie

63


(rechizite, c r i sau servicii educative16) i cele de recreere/înv are (cum ar fi jocurile, bunuri pentru sport sau servicii de turism). Întrucât sumele cheltuite sunt disponibile la nivel de gospod rie (iar unele nu sunt datorate doar copiilor din gospod rie), indicatorul cel mai consistent îl reprezint procentul copiilor în ale c ror gospod rii s-au consumat bunurile/serviciile respective. Totu i, pentru bunurile dedicate copiilor (i.e. îmbr c mintea pentru copii, cheltuielile cu rechizite) vom putea analiza i sumele în valoare absolut . Datele de mai jos ne indic o diferen de 30 de puncte procentuale în ceea ce prive te cump rarea de haine/îmbr c minte pentru cei mai s raci 20% dintre copii (minorii din prima chintil ) comparativ cu cei din cea de-a cincea chintil (cei mai înst ri i 20%). Diferen a este puternic de i în prima chintil se afl copii din gospod rii mai numeroase, în care m car pentru unii dintre ei s se fi cump rat cel pu in un articol de îmbr c minte în ultima lun . Diferen a se amplific atunci când analiz m sumele medii pe copil cheltuite pe lun – dac pentru un copil din prima chintil suma medie cheltuit cu haine i înc l minte a fost de 9,5 RON pe lun (în pre uri ale lunii decembrie 2010), pentru copiii din cea de-a cincea chintil suma este de peste 3 ori mai ridicat (32,4 RON pe lun ) - Anexa 2 – Tabel 7 .

Tabel 18. Procentul copiilor în a c ror gospod rii s-au cump rat diferite bunuri/servicii în ultima lun , pe chintile de consum17, 2010

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total Haine/înc l minte pentru copii 40 51 54 60 69 55 Jocuri 3 5 9 13 25 11 Bunuri i servicii de recreere (inclusiv turism) 1 1 4 5 13 5 Rechizite/c r i colare 19 27 29 28 30 27 Servicii educa ie 2 3 7 8 18 8 Alimenta ie cantin 1 2 3 5 8 4 C r i/ziare/reviste 7 14 25 39 57 28 C r i 1 1 2 3 11 3 Ziare/ reviste 7 14 24 38 53 27


Datele ne arat de asemenea c doar 3% dintre copiii din prima chintil fac parte din gospod rii în care s-a cump rat cel pu in un joc sau o juc rie în ultima lun , pe când pocentul este de 25% în cazul copiilor din cea de-a cincea chintil . Diferen a în termeni monetari este îns mult mai ridicat decât atât – dac pentru cei mai s raci 20% dintre copii suma medie cheltuit pe copil este de doar 0,3 RON, în cazul celor mai înst ri i 20% suma este de 40 de ori mai mare (12,6 RON) - Anexa 2 – Tabel 7 . Diferen e similare apar i în cazul bunurilor i serviciilor de recreere (incluzând aici i serviciile de turism) – doar 1% dintre cei mai

s raci copii fac parte din gospod rii în care s-au cheltuit sume de bani în ultima lun pe astfel de bunuri i servicii, în timp ce pentru copiii din cea de-a cincea chintil procentul este de 16%. Diferen e semnificative se înregistreaz i în privin a cheltuielilor cu educa ia – doar 19% dintre copiii din prima chintil fac parte din gospod rii în care s-au cheltuit bani cu rechizite sau c r i colare în ultima lun , în timp ce procentul este de 30% în cazul celor din cea de-a cincea chintil (în termeni monetari raportul de cheltuieli între cele dou grupe de copii este de 1 la 4 – de la 2,5 la 11,4 RON). Alte cheltuieli educa ionale (incluzând aici educa ia pre colar i primar , educa ia gimnazial i liceal , preg tirea universitar precum i

16 Prin servicii de educa ie în elegem serviciile ce se reg sesc în Ancheta Bugetelor de Familie la rubricile ”educa ie pre colar i primar ”, ”educa ie gimnazial i liceal ” i ”preg tire universitar ”.

17 Chintilele împart copiii în func ie de consumul gospod riilor lor în cinci categorii - de la cei mai s raci 20% (Q1) la cei mai înst ri i 20% (Q5).


64

preg tirea extra colar ) cresc de asemenea exponen ial pe m sur ce cre te venitul gospod riilor din care fac parte copiii. Inegalitatea este puternic vizibil i atunci când analiz m cump rarea de c r i sau ziare i reviste (de i acest tip de consum nu este specific copiilor, are influen e directe sau indirecte i asupra acestora). Inegalitatea este îns i mai evident atunci când analiz m doar elevii din cele 5 chintile (în prima chintil fiind mai mul i copii ce nu merg la coal îns au un elev în gospod rie) – Tabel 19. Astfel, 24% dintre elevii din prima chintil fac parte din gospod rii în care s-au cheltuit bani pe rechizite/c r i colare, în timp ce în cea de-a cincea chintil procentul este de 40%.

Tabel 19. Procentul elevilor în a c ror gospod rii s-au cump rat diferite bunuri/servicii în ultima lun , pe chintile de consum*, 2009-2010

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total 2010 Rechizite/c r i colare 24 31 33 36 40 33

Servicii educa ie 2 3 7 8 16 7 Alimenta ie cantin 1 2 3 4 4 3

2009 Rechizite/c r i colare 21 29 33 38 41 32 Servicii educa ie 2 2 5 9 16 7 Alimenta ie cantin 1 2 4 3 3 2

* Chintilele sunt calculate pentru to i copiii, indiferent dac sunt elevi sau nu Sursa: Date ABF, INS. Calculele autorilor

Compara ia procentelor copiilor în ale c ror gospod rii s-au cump rat bunuri i servicii specifice lor pentru 2009 i 2010 indic valori aproape identice – ceea ce înseamn c în aceste gospod rii se încearc p strarea patternului de consum (Tabel 19 i Anexa 2 – Tabel 8 7). Totu i, compara ia între mediile sumelor cheltuite pentru aceste bunuri i servicii indic u oare diferen e de consum între cei doi ani. Astfel, de i diferen a dintre cei doi ani este semnificativ statistic doar pentru achizi ionarea de haine i pentru cea de c r i/ziare/reviste, totu i raportul dintre media sumelor din 2010 i cea a sumelor din 2009 este în mod invariabil subunitar - Anexa 2 – Tabel 7 . Cele mai mari diferen e par a se înregistra în ceea ce prive te consumul pentru recreere, urmat de cel pentru c r i i cel de servicii educa ionale. Este important de identificat, dincolo de distribu ia de venit i ceilal i factori relevan i pentru consumul de bunuri/servicii specifice copiilor. Spre deosebire predic ia s r ciei, în acest caz mediul de reziden nu pare s joace un rol important (nici chiar atunci când control m pentru nivelul consumului total al gospod riei) pentru nici un tip de consum cu excep ia serviciilor educa ionale i a consumului de c r i/ziare/reviste. În cazul consumului de c r i, ziare i reviste dac în mediul urban 40% dintre copii fac parte din gospod rii în care se achizi ioneaz astfel de bunuri, procentul este de doar 18% în cazul copiilor din rural (în mod evident diferen ele de educa ie pot masca aceast diferen pe medii). Interesant este c , cel pu in la o prim impresie, consumul de haine/înc l minte pentru copii pare s fie u or mai ridicat în mediul rural comparativ cu cel urban (cel pu in la chintilele inferioare). Modelele de regresie (Anexa 2 – Tabel 9. i Anexa 2 – Tabel 10 ), utile pentru a decanta efectul specific al mediului de cel al educa iei sau de cel al venitului realizate atât pe sumele cheltuite cât i pe simpla cump rare unui bun/serviciu (indiferent de suma pl tit ) ne indic : - venitul gospod riei reprezint un predictor important atât al cump r rii efective cât i al

sumei pl tite pentru toate variabilele analizate; - persoanele din urban au anse în general mai mari de a cump ra juc rii sau de a pl ti

servicii educa ionale i mai mici de a cump ra haine ( inând sub control, printre al i predictori, nivelul de educa ie i venitul);

- singurul predictor semnificativ pentru cump rarea rechizitelor îl reprezint venitul gospod riei (nivelul de educa ie al p rin ilor sau mediul nu par a avea vreun rol);

65


- pentru bunurile i serviciile de recreere, se pare c s-a înregistrat un recul al consumului în anul 2010, chiar la acela i nivel de venit. Acela i lucru pare s se fi înregistrat i în cazul sumelor cheltuite cu îmbr c mintea/înc l mintea copiilor.

Tabel 20. Procentul copiilor în ale c ror gospod rii s-au cump rat bunuri/pl tit servicii, pe medii (în interiorul chintilelor), (%)

Mediu Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total Haine/înc l minte pentru copii Urban 29 39 44 58 67 52 Rural 45 58 61 63 75 57 Jocuri Urban 3 5 10 15 27 15 Rural 3 5 8 11 17 7

Urban 3 1 3 6 15 7 Bunuri i servicii de recreere (inclusiv turism) Rural 0 2 4 6 2

Rechizite/c r i colare Urban 18 25 24 28 29 26 Rural 20 28 33 27 35 27 Servicii educa ie Urban 2 6 7 11 20 11 Rural 2 2 6 5 12 4 C r i/ziare/reviste Urban 11 18 34 44 61 40 Rural 5 12 19 31 42 18


3.4. Sistemul de protec ie social a copilului Datele prezentate în sec iunea anterioar relev o situa ie socio-economic dezastruoas a copilului i familiei din România, cel pu in comparativ cu celelalte ri membre ale UE. În aceste condi ii este relevant de analizat cum încearc sistemul românesc de protec ie social s se preocupe de copii pentru a remedia aspectele ce trebuie ( i pot fi) remediate contribuind astfel la îmbun t irea situa iei copilului din România.

3.4.1. Contextul general Sistemul de protec ie social a copilului i familiei din România cuprinde institu ii, m suri, programe, cadrul legislativ, strategii ce vizeaz asigurarea bun st rii copiilor i familiilor cu copii. Protec ia social a copilului este asigurat prin beneficii sociale în bani (denumite în legisla ia româneasc presta ii) i în natur – sub forma institu iilor de protec ie social i serviciilor de asisten social . Acestora li se adaug alte m suri (de asigur ri sociale i de asisten social ) care sunt acordate familiilor dar sunt adresate ( i) copiilor – precum concediul pre i post natal, indemniza ia pentru cre terea i îngrijirea copilului18, ajutorul social acordat prin legea venitului minim garantat19 etc. Sistemul de protec ie a copilului a beneficiat în perioada de preaderare la UE de o aten ie special sub forma fondurilor nerambursabile, programelor i proiectelor, ajungând s treac prin reforme importante, care au dus la îmbun t irea situa iei copiilor. Provocarea pentru perioada 2008-2011 a fost de a men ine i înt ri progresele realizate anterior, f r a deteriora situa ia copiilor i a familiilor, ceea ce a fost greu de realizat în contextul crizei economice mondiale ce a afectat i România. Odat cu intrarea României în UE în ianuarie 2007 marea majoritate a finan rilor interna ionale s-au redus semnificativ, iar unii finan atori au renun at s mai finan eze proiecte din România (ex. USAID, World Learning etc). De asemenea,

18 Aceste cheltuieli intr în calculele pentru func ia ”Familie/Copii” de c tre Eurostat. 19 Cheltuielile cu ajutorul social acordat prin legea venitului minim garantat, conform metodologiei Eurostat (ESSPROS), nu intr în calculul cheltuielilor cu func ia Familie/Copii, dar intr în calculul totalului cheltuielilor cu protec ia social (indicator care se reg se te în graficul 13).


66

programele PHARE care au avut componente importante destinate protec iei copilului s-au încheiat, existând pentru o scurt perioad programul de facilitare a tranzi iei. O mare parte a finan rilor externe au fost accesate de organiza iile neguvernamentale (ONG-uri), multe din cele ce se bazau numai pe aceste finan ri externe având dificult i majore în continuarea programelor sau chiar de func ionare (Lambru, Vame u, 2010; Lambru, 2011). Programele na ionale adresate copiilor i familiilor din România au cunoscut modific ri semnificative în ultimii 2 ani. O mare parte dintre aceste modific ri se plaseaz în contextul general al schimb rilor legislative, de politici i strategii ap rute pe fondul m surilor de combatere a efectelor crizei economice. De i la nivel mondial criza i-a f cut sim ite efectele din anul 2008, în România acestea s-au resim it mai acut în 2009 i 2010, ani în care PIB a suferit sc deri importante (în cei 2 ani aproximativ 9%). Anul 2010 marcheaz unele dintre cele mai drastice m suri de austeritate din istoria recent a României, cu reduceri salariale de 25% în institu iile publice, eliminarea sau reducerea unor beneficii sociale (cu 15%), reducerea investi iilor i blocarea achizi iilor publice i a posturilor (sistarea angaj rilor) în institu iile publice, cre terea TVA cu 5% de la 19 la 24%, disponibilizarea a aproximativ 100,000 de angaja i din institu iile publice (UNICEF, 2010 – Annual Report). M surile de austeritate au fost luate în contextul acordului cu FMI, UE i Banca Mondial , prin care România a primit un împrumut de aprox. 20 miliarde euro pentru perioada 2009-2011. În 2011 a mai primit un împrumut de tip preventiv de aprox. 5.5 miliarde euro (3.5 mld. Euro de la FMI, 1.5 mld. Euro de la UE i 400 mil. de la Banca Mondial ). De asemenea, alte 500 mil. euro urmau a fi acordate României pân în 2013 pentru reformarea sistemului de asisten social pe baza memorandumului încheiat cu Banca Mondial . De altfel, Strategia de reform a sistemului de asisten social 2011 – 2013 înso it de Planul de ac iune a fost parte a condi iilor pentru acordarea împrumutului, eliberarea tran elor de bani fiind condi ionat de atingerea intelor agreate cu Banca Mondial . Programele europene/fondurile structurale finan ate prin Fondul Social European (FSE) întâmpin dificult i de implementare. Comisia European a suspendat în anul 2010 pentru 6 luni finan rile prin POSDRU pentru a verifica neregulile transmise legate de sistemul informatic i administrativ, iar din octombrie 2010 pân în martie 2011 POSDRU nu a f cut pl i c tre implementatorii care solicitaser prefinan area, punând astfel în dificultate organiza iile ce ob inuser dreptul de a implementa proiecte.

3.4.2. Schimb ri institu ionale În domeniul politicilor i programelor adresate copilului i familiei, dup intrarea în vigoare a pachetului legislativ din 2004 privind promovarea i protec ia drepturilor copilului au ap rut unele modific ri menite a contribui la înt rirea cadrului legislativ. Una dintre schimb ri se refer la transformarea Autorit ii Na ionale pentru Protec ia Drepturilor Copilului (ANPDC) ini ial, prin contopire cu Autoritatea Na ional pentru Protec ia Familiei (ANPF), în Autoritatea Na ional pentru Familie i Protec ia Drepturilor Copilului (ANFPDC), iar apoi desfiin area acesteia i transformarea în Direc ie în cadrul Ministerului Muncii în 2010 (DGPC). Schimb rile produse au avut drept argument reducerea aparatului administrativ central i o mai bun coordonare a activit ilor în domeniul social ( i alte agen ii guvernamentale au fost reorganizate-desfiin ate ex. ANES, ANPH). Problemele legate de supradimensionarea structurilor centrale i de slaba coordonare între diferitele agen ii guvernamentale/fragmentarea responsabilit ii au fost semnalate anterior (Buzducea, 2009; Cojocaru, 2009) i par ial recunoscute chiar de Minister (a se vedea expunerea de motive la proiectul de lege a asisten ei sociale).

67


A a cum am men ionat mai sus, i ANPH s-a transformat în Direc ie general în cadrul Ministerului Muncii, aparent înt rindu-se în schimb rolul Inspec iei Sociale (dup ce ini ial fusese desfiin at i atribu iile preluate de Inspec ia Muncii) i al Agen iei pentru Presta ii Sociale (acum Agen ia Na ional pentru Pl i i Inspec ie Social ). Singura institu ie central din domeniul protec iei copilului care a fost autonom pân în decembrie 2012, în subordinea Guvernului era Oficiul Român pentru Adop ii (ORA), ulterior aceasta trecând în subordinea Ministerului Muncii20. În termeni de institu ii de asisten social , structura anterioar era una stufoas la nivel central i cu suprapuneri de roluri i responsabilit i, iar pe m sur ce ne apropiam de nivelul local, de implementare a politicilor, aveam de-a face cu institu ii mai pu ine ca num r, personal, capacitate, dar cu responsabilit i mult mai numeroase. Imaginea unei piramide cu vârful în jos poate fi ilustrativ în acest sens. Schimb rile în structura administrativ a Ministerului Muncii nu par a afecta, cel pu in deocamdat , situa ia copilului, în afara rolului poten ial mai sc zut al Direc iei generale pentru protec ia copilului în influen area deciziilor privitoare la copii. Pe de alt parte este de a teptat o mai bun coordonare a politicilor sociale, strategiilor i legisla iei în domeniul asisten ei sociale i implicit în cel al protec iei copilui.

3.4.3. Schimb ri legislative: reforma în domeniul asisten ei sociale La începutul anului 2011 a fost elaborat i aprobat Strategia privind reforma în domeniul asisten ei sociale 2011-2013, iar ulterior i Planul de ac iune pentru implementarea Strategiei, acesta constituind baza memorandumului de împrumut cu Banca Mondial . De asemenea în decembrie 2011 a ap rut o nou lege a asisten ei sociale (292/2011). Strategia porne te de la analiza cheltuielilor cu asisten a social care au crescut între 2005 i 2010 cu aproape 1,5% din PIB, fiind o dublare (de la 1.4% la 2.86%) f r a avea impactul scontat i a num rului mare de drepturi de natur social eviden iate de un audit din 2008 realizat de Ministerul de Finan e, respectiv 202 (dar numai 14 erau administrate de MMFPS). Argumente suplimentare sunt legate de focalizarea insuficient /redus a presta iilor i de descurajarea muncii. Nu se men ioneaz nimic despre serviciile sociale. Conform Strategiei, pentru corectarea problemelor identificate sunt propuse un set de obiective specifice i m suri care urmeaz a conduce la urm toarele rezultate principale: • economii fiscale estimate la circa 0.72% din PIB la nivelul anului 2013; • cre terea ponderii cheltuielilor cu presta iile sociale pentru primele decile, care ajung la

circa 50% din totalul acestora, cu alte cuvinte, focalizarea presta iilor sociale asupra persoanelor cu cele mai reduse venituri;

• reducerea costurilor de acces la presta iile sociale ale beneficiarilor cu circa 20%, prin armonizarea i simplificarea procedurilor de cerere i recertificare;

• economii bugetare, prin reducerea erorilor i fraudei din sistemul presta iilor sociale de circa 0.1% din PIB anual;

• reducerea num rului de persoane cu vârsta i apte de munc care depind de sistemul de asisten social cu cel pu in 100,000 persoane;

• reducerea num rului de presta ii sociale administrate de MMFPS de la 14 la mai pu ine, prin consolidarea presta iilor pentru familiile cu venituri mici într-un singur program

20 În acest raport am folosit denumirea Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale valabil la data elabor rii textului. Din decembrie 2012 aceasta a fost schimbat în Ministerul Muncii, Familiei, Protec iei Sociale i Persoanelor Vârstnice.


68

reprezentat de venitul minim de inser ie, precum i prin consolidarea pl ilor c tre persoanele cu handicap.

Sursa: Strategia privind reforma în domeniul asisten ei sociale 2011-2013. Obiectivele generale ale Strategiei sunt: (1) Îmbun t irea echit ii; (2) Cre terea gradului de activare/participare social a beneficiarilor de servicii i presta ii sociale; (3) Eficientizarea utiliz rii fondurilor în sistemul de asisten social ; (4) Îmbun t irea eficien ei func ionale a sistemului de asisten social ; (5) Cre terea capacit ii de analiz , prognoz , planificare strategic , monitorizare i evaluare; i (6) Îmbun t irea calit ii resurselor umane din sistem, (cu componente cantitativ i calitativ ). Ac iunile prev zute a fi întreprinse care îi privesc ( i) pe copii se refer la: • armonizarea procedurilor de acordare a aloca iilor de sus inere cu alte presta ii sociale i

recertificarea beneficiarilor dup noile criterii stabilite; • realizarea de inspec ii periodice pentru a verifica acordarea aloca iilor i indemniza iei

pentru cre terea i îngrijirea copilului; • introducerea unui nou tip de beneficiu, denumit venit minim de inser ie ce va include i

aloca iile de sus inere pentru familiile cu copii; • condi ionarea acord rii presta iilor sociale de participarea în diferite programe sociale, la

recomandarea asistentului social (ex. Educa ie pentru s n tate, a doua ans ); astfel este de a teptat s creasc rolul asistentului social i al serviciilor sociale care pot astfel fi corelate mai bine cu presta iile;

• o mai bun coordonare a bazelor de date prin interconectarea celor care de in date cu caracter social i îmbun t irea sistemului informatic;

• îmbun t irea focaliz rii presta iilor sociale c tre cei mai s raci dintre s raci; • simplificarea procedurilor de accesare a drepturilor de natur social prin introducerea

unui formular unic de acces, astfel reducându-se costurile administrative, cât i pentru beneficiari;

• elaborarea de planuri de ac iune sectoriale (inclusiv pentru protec ia copilului) i implementarea acestora;

• organizarea unei structuri de tip Observator Social (acesta putând colecta i analiza i date cu privire la situa ia copilului);

• profesionalizarea angaja ilor din sistemul de asisten social prin angajarea numai de speciali ti, precum i prin participarea acestora la cursuri de formare continu (fiind precizate inte privind ponderea celor cu studii superioare de specialitate în serviciile de asisten social i cei care particip la cursuri);

• elaborarea i armonizarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale. De i m surile care vizeaz în mod direct copilul sunt pu ine, este de a teptat ca i situa ia acestuia s fie influen at . M sura în care efectele vor fi pozitive – în sensul îmbun t irii situa iei copilului – depinde de modul de implementare. Dac m surile ce vizeaz presta iile sunt finan ate prin acordul cu Banca Mondial , cele care in de resursele umane din sistem i profesionalizarea acestora vor trebui puse în aplicare cu resurse proprii ale MMFPS sau din alte surse. O mare parte din schimb ri se vor putea realiza prin modific ri legislative. Experien a româneasc nu este îns una de succes în punerea în practic a Strategiilor i Planurilor de ac iune. Accentul cel mai important este pus în Strategie pe verificarea condi ionalit ilor i pe reducerea cheltuielilor i într-o m sur mult mai mic pe dezvoltarea serviciilor existente i a unora noi (ex. cele de prevenire a separ rii copilului de familie).

69


Noua lege a asisten ei sociale În sensul acestor schimb ri, chiar dac nu suficient de coerent corelat cu Strategia este noua lege a asisten ei sociale, care a fost adoptat în sesiunea din toamna anului 2011. De men ionat este c avem de-a face cu a 3-a lege a asisten ei sociale în interval de 10 ani (anterioarele fiind 705/2001 i 47/2006), ceea ce arat instabilitatea legislativ din domeniu! Expunerea de motive la proiectul de lege face trimitere la un num r mic de probleme ale sistemului de asisten social , respectiv accentul dispropor ionat pe presta ii în detrimentul serviciilor sociale, f r a se reu i reducerea riscului de excluziune social (prin acordarea unui num r mare de presta ii dar mici ca valoare) i supra-incluziunea unor persoane care nu se afl în nevoie (ex. aloca ii) i cumularea unor presta ii sociale de aceea i persoan demotivând munca. În acela i document sunt men ionate:

”fragmentarea responsabilit ii între mai multe institu ii ale administra iei publice centrale, cât i diluarea rolului de coordonare al MMFPS, în condi iile descentraliz rii unor responsabilit i din domeniul asisten ei sociale c tre autorit ile locale (…), imposibilitatea monitoriz rii eficiente a impactului programelor de presta ii i servicii sociale.”(MMFPS, 2011, Expunere de motive la Proiectul de lege a asisten ei sociale, pag. 2)

Pornind de la aceste realit i noua lege î i propune printre altele: • cre terea gradului de responsabilizare a persoanei i familiei în dep irea situa iei de

dificultate coroborat cu reducerea gradului de implicare a statului; • complementaritatea dintre presta ii (acestea î i schimb numele în beneficii sociale) i

servicii sociale i a acestora cu sistemul de asigur ri sociale, ba chiar primordialitatea serviciilor în detrimentul beneficiilor sociale;

• evaluarea permanent a eficien ei i eficacit ii interven iilor în raport cu nevoile beneficiarilor;

• încurajarea particip rii pe pia a muncii a beneficiarilor i eliminarea dependen ei de sistem;

• reducerea num rului de beneficii sociale (numai 4 categorii, de la 54 la 9); • introducerea unui indicator unic de acordare a beneficiilor sociale care s ajute la

reglementarea modalit ilor de acordare i a cuantumurilor acestora, corelat cu stabilirea unui plafon maxim al veniturilor din beneficii sociale primite de o persoan /familie/gospod rie;

• introducerea unui formular unic de acces/cerere la beneficii sociale; • cre terea rolului furnizorilor priva i de servicii sociale prin reglementarea

contract rii/externaliz rii acestora; • înfiin area Institutului Na ional al Dizabilit ii pentru mai buna coordonare i evaluare a

criteriilor de încadrare în grad de handicap i înt rirea rolului Inspec iei Sociale; • instituirea venitului minim de inser ie (în locul VMG) reprezentând suma care asigur

nevoile de baz ale vie ii, stabilit în raport cu pragul s r ciei prev zut conform procedurii utilizat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, stabilit în Strategia 2020;

• cre terea rolului autorit ilor locale în finan area serviciilor de asisten social i separarea responsabilit ilor de furnizare de servicii sociale de cele de subcontractare i subven ionare, în corela ie cu înfiin area i organizarea de servicii sociale numai în func ie de nevoile locale i de resursele materiale i financiare disponibile;

• introducerea unor tipuri noi de servicii: îngrijirea de lung durat , serviciile de îngrijire personal , evaluarea persoanelor cu dizabilit i în baza unor criterii elaborate conform Clasific rii interna ionale a func ion rii, Dizabilit ii i S n t ii (CIF) promovat de OMS;


70

• cre terea implic rii voluntarilor în acordarea serviciilor sociale; • angajarea personalului din sistem ca personal contractual; • men ionarea unor reguli de finan are a serviciilor i beneficiilor sociale i a ponderii

diferi ilor actori implica i (spre exemplu: între 80% -100% pentru serviciile sociale adresate copilului care necesit protec ie special sunt asigura i de la bugetul de stat i pân la 60% pentru serviciile destinate copilului i familiei, în func ie de tipul serviciilor).

În termeni de costuri, cheltuielile cu asisten a social se a teapt s scad de la 2,86% din PIB în 2010 la 2,14% din PIB în 2012 i 2,08% din PIB în anul 2013. În ciuda faptului c multe aspecte au fost contestate de ONG-uri21 i sindicate, legea a fost promulgat în decembrie 2011. Din perspectiva situa iei copilului, aceast lege aduce unele îmbun t iri prin cre terea rolului serviciilor sociale, multe aspecte legate de implementarea efectiv nefiind înc suficient de bine precizate. De asemenea, cre terea rolului asistentului social în stabilirea m surilor i ac iunilor pe care beneficiarii unor presta ii sociale trebuie s le întreprind (spre ex. participarea la anumite programe) poate fi benefic pentru copil, în m sura în care situa iile de dificultate vor fi identificate din timp i vor exista solu ii alternative viabile/servicii disponbile în comunitate. Experien a bogat a ONG-urilor furnizoare de servicii sociale pentru copil poate fi utilizat în situa ia deschiderii externaliz rii serviciilor, r mânând a fi stabilite modalit ile concrete de achizi ie a serviciilor. Este de a teptat s fie astfel favorizate ONG-urile mari, cu experien mai mare în lucrul cu institu iile publice, în detrimentul celor comunitare, de mai mici dimensiuni. În acela i timp se constat o disparitate regional i urban/rural în ceea ce prive te existen a mediului asociativ, localit ile mari i cele din mediul urban fiind favorizate. Pe de alt parte, comunit ile s race vor putea concesiona servicii sociale într-o m sur mult mai mic , neputând r spunde adecvat nevoilor locale decât dac aloc rile de la bugetul de stat ar fi mai mari. La nivel individual, reducerea nivelului unor presta ii i introducerea unor condi ionalit i suplimentare (ex. aplicarea unui coeficient de echivalen asupra indicatorului social de referin ) va pune în dificultate familiile cu copii, mai ales cele pentru care presta iile sociale reprezint singura surs de venit. O alt m sur adoptat recent este HG nr. 23/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale, aceasta men ionând costurile minime pentru furnizarea serviciilor sociale de c tre institu iile publice pe baza standardelor de calitate stabilite, dar putând fi suplimentate din bugetele jude ene sau locale. Aceast m sur vine s sprijine contractarea serviciilor c tre furnizori priva i, men ionând i normative de personal pentru diferite categorii de servicii, astfel la art 4.al.3-5:

” 3) Normarea personalului, prev zut la alin. (1) lit. b), se realizeaz astfel: a) în cazul serviciilor sociale acordate i organizate în centre reziden iale, personalul de specialitate reprezint minimum 60% din num rul total de personal; b) în cazul serviciilor sociale acordate i organizate în centre de zi, personalul de specialitate reprezint minimum 80% din num rul total de personal. (4) Pentru serviciile sociale prev zute la alin. (3) lit. a) i b), se repartizeaz maximum dou posturi pentru func ii de conducere, respectiv un post pentru directorul sau eful de centru i, dup caz, un post pentru coordonatorul personalului de specialitate. (5) Încadrarea cu personal, potrivit prevederilor alin. (1) lit. c), se stabile te în func ie de nevoile persoanelor beneficiare, precum i cu respectarea raportului num r de beneficiari/num r de personal.”

21 De exemplu este contestat condi ionarea acord rii indemniza iilor persoanelor cu handicap de situa ia material /nivelul veniturilor.

71


Anexa 1 la HG precizeaz standardele de cost anuale pe beneficiar i normativul de personal pentru serviciile de protec ie a copilului (vezi anexa 3), respectiv pentru: îngrijirea la asistent maternal, pentru serviciile destinate copiilor cu dizabilit i, cu HIV/SIDA plasa i la asisten i maternali, pentru cei afla i în centru maternal, pentru serviciile de tip reziden ial destinate copiilor (centre de plasament, case de tip familial, apartamente), pentru centrele de primire în regim de urgen i alte servicii de tip reziden ial (centre de primire în regim de urgen , ad post de noapte pentru copiii str zii, centre pentru copilul care s vâr e te fapte penale i nu r spunde penal etc), cei beneficiari ai centrelor de zi i ai centrelor de recuperare. Se observ c serviciile de prevenire a separ rii copilului de familie nu au precizate standarde de cost sau de personal, UNICEF dorind ca acest aspect s fie reglementat cât mai curând pentru a crea premisa dezvolt rii acestor servicii la nivel comunitar.

3.4.4. Beneficii sociale în bani/presta ii Aloca ia de stat pentru copii Cea mai important m sur de protec ie social adresat copilului este aloca ia de stat, acordat tuturor copiilor pân la împlinirea vârstei de 18 ani sau pân la finalizarea studiilor liceale, coform Legii 61/1993. Caracterul universal a fost stabilit dup ce condi ionarea de participarea colar a fost declarat neconstitu ional în 2006 de Curtea Constitu ional (Decizia nr. 277 din 21 martie 2006). Aloca ia de stat pentru copii a fost subiect de dispute i dezbatere public în 2010 din perspectiva renun rii la principiul universalit ii i acordarea acesteia în mod selectiv, copiilor din familii cu venituri reduse, prin testarea mijloacelor de trai. În cele din urm aceasta a r mas un drept cu caracter universal acordat tuturor copiilor. Argumentele în favoarea universalit ii aloca iei se refer la respectarea Conven iei privind Drepturile Copilului care prevede dreptul copilului la protec ie social , a Constitu iei României (care prevede expres dreptul copilului de a primi protec ie social sub form de aloca ie) i a Legii 272/2004 privind promovarea i protec ia drepturilor copilului. Aceste argumente au fost prezentate i de societatea civil la începutul anului 2010 când posibilitatea condi ion rii de nivelul veniturilor p rin ilor a fost men ionat public de Ministrul muncii din acel moment i de eful Guvernului.

”1. Art. 2 alin. (1) al Conven iei ONU cu privire la Drepturile Copilului stabile te obliga ia Statelor semnatare de a respecta i de a garanta drepturile copilului, „indiferent de ras , culoare, sex, limb , religie, opinie politic , de na ionalitate, apartenen etnic sau originea social , de situa ia material , incapacitatea fizic , de statutul la na tere sau de statutul dobândit al copilului ori al p rin ilor sau al reprezentan ilor legali ai acestora”. 2. Art. 16 alin. (1) din Constitu ia României con ine principiul egalit ii în drepturi: „Cet enii sunt egali în fa a legii i a autorit ilor publice, f r privilegii i f r discrimin ri”. Iar art. 49 alin. (2) instituie aloca ia de stat pentru copii ca form de protec ie a statului acordat tuturor copiilor (nu p rin ilor), f r discriminare („Statul acord aloca ii pentru copii...”). Aceste dou articole sunt complementare, art. 49 alin. (2) nu poate fi interpretat f r luarea în considerare a articolului 16 alin. (1). De altfel, prevederea constitu ional din art. 49 nu con ine nici o alt condi ie în afara aceleia c beneficiarii aloca iei s fie copii. 3. Legea 272 din 2004 privind protec ia i promovarea drepturilor copilului reitereaz principiul nediscrimin rii în garantarea drepturilor prevazute de lege tuturor copiilor. Art. 7 cuprinde, printre criteriile discriminatorii interzise de lege, „situa ia material ”, ad ugând i criteriul legat de „dificult ile de formare i dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale p rin ilor ori ale altor reprezentan i legali sau de orice alt distinc ie”.


72

4.Referindu-se la condi ionarea acord rii aloca iei de stat de participarea colar a copiilor, Curtea Constitu ional a declarat (Decizia nr. 277 din 21 martie 2006) ca fiind neconstitu ionale art. 1 alin. (2) i art. 5 alin (1), precizând c „Aceast consacrare a dreptului copiilor la ocrotire special , sub forma aloca iilor acordate de stat f r nici o discriminare, corespunde principiilor generale care stau la baza statului român...”. Conform art. 147 din Constitu ia României i art. 11 C alin. (3) din Legea nr. 47 din 1992 cu privire la organizarea i func ionarea Cur ii Constitu ionale, deciziile i hot rârile Cur ii Constitu ionale sunt general obligatorii. Chiar dac aceste decizii au fost pronun ate doar pentru excep ia referitoare la participarea colar a copiilor, în viitor, ini iativa Guvernului de a elimina aloca iile pentru copiii din familiile cu venituri mari se va confrunta cu aceea i declarare de neconstitu ionalitate, motiva iile Cur ii aplicându-se în mod similar.” Extras din comunicatul de pres al organiza iei Salva i Copiii din 23.02.2010 (http://www.comunicatedepresa.ro/salvati-copiii-romania/salvati-copiii-considera-ca-alocatia-de-stat-e-un-drept-universal-al-tuturor-copiilor)

Schimb rile administrative legate de gestionarea pl ii aloca iilor (atunci când aloca ia era condi ionat de participarea colar , copiii de vârst colar , elevii o primeau prin intermediul colilor, ulterior trecând în responsabilitatea Direc iilor de Munc i apoi a Agen iilor de

Presta ii Sociale) pe fondul sc derii natalit ii au condus la reducerea treptat a num rului de copii beneficiari de aloca ie. Grafic 22. Evolu ia num rului mediu lunar de beneficiari de aloca ie de stat pentru copii, 2004-2010, acordat din bugetul MMFPS

Not : Începând cu luna ianuarie 2008 aloca ia a fost acordat exclusiv din bugetul MMFPS, iar num rul de beneficiari din 2008 nu reflect num rul total de copii care au primit-o,

Sursa: MMFPS, 2011 – Raport anual privind incluziunea social – 2010. În primul trimestru din 2011, 3,921,534 copii au beneficiat de aloca ie (MMFPS, 2011 – Buletin statistic trimestrial – Trimestrul 1, 2011), în cre tere fa de anul precedent (cu aproape 30.000 de copii mai mul i decât la sfâr itul anului 2010). Valoarea aloca iei este diferen iat în func ie de vârst (începând cu anul 2005): pân la împlinirea vârstei de 2 ani sau 3 ani pentru copiii cu dizabilit i suma acordat (în iulie 2011)

73


este de 200 lei, iar dup aceast vârst de 42 lei; pentru copiii cu dizabilit i suma este majorat cu 100% (la 400, respectiv 84 lei). Prin intermediul aloca iei mai mari acordate în primii 2 ani de via a copilului s-a urm rit cre terea natalit ii, în Strategia de reform în domeniul asisten ei sociale 2011-2013 afirmându-se c impactul nu a fost cel scontat. Date demografice (ex. CPARSD, 2009) au ar tat c astfel a crescut natalitatea într-o m sur mai mare în rândul familiilor/persoanelor care au mul i copii i care au un nivel al veniturilor mai mic, ceea ce se poate r sfrânge asupra situa iei economice a copilului. Introducerea aloca iei diferen iate, mai mari pentru copiii de pân în 2 ani, în anul 2005 (vezi Grafic 22) a condus la o cre tere important a num rului de beneficiari din acel an (cu aproape 200.000 copii). Date anterioare (CPARSD, 2009) au ar tat (în 2007) c acoperirea aloca iei pentru copii este influen at de nivelul veniturilor familiei, în sensul c pentru cei din chintilele superioare influen a aloca iei asupra veniturilor este redus (cum este de a teptat), dar are un impact important în reducerea s r ciei în rândul copiilor (rezultat din rata s r ciei în rândul copiilor înainte i dup acordarea aloca iei). Datele din Ancheta Bugetelor de Familie din anul 2010 prezentate în sec iunea urm toare confirm în mare m sur cele deja constatate. Acoperirea aloca iei de stat Aloca ia de stat pentru copii are cu ambele beneficii distincte (cel pentru copiii de 0-1 ani i cel pentru cei peste 2 ani) o acoperire direct 22 de peste 95%, cu valori apropiate pe chintile de consum – Tabel 21. Analiza targetiz rii beneficiilor (procentul beneficiarilor ce se afl în fiecare dintre chintile) ne indic valori apropiate de 20% pe fiecare chintil (fapt firesc având în vedere c beneficiul este de tip universalist i nu este construit pentru a se orienta c tre persoanele s race). Tabel 21. Acoperirea i targetizarea aloca iilor de stat pentru copii, pe chintile de consum în 2010, (%)

Q1* Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea (direct ) beneficiului pentru copiii de 0-1 an 98,4 94,7 96,5 94,6 91,2 95,1 Targetizarea (direct ) beneficiului pt copiii de 0-1 an 20,7 20 20,3 19,8 19,2 100 Acoperirea (direct ) beneficiului pentru copiii de 2-17 ani 94,1 97,2 97,9 97,2 96,1 96,5 Targetizarea (direct ) beneficiului pt copiii de 2-17 ani 19,5 20,2 20,3 20,1 19,9 100 Acoperirea (direct ) beneficiului pentru copiii de 0-17 ani 94,5 97,4 98,2 97,1 96,5 96,8 Targetizarea (direct ) beneficiului pt copiii de 0-17 ani 19,6 20,1 20,3 20,1 19,9 100

* Chintilele sunt calculate în absen a beneficiului pe grupe de vârste specifice (0-1 an, 2-17 i respectiv 0-17 ani) Impactul aloca iei de stat asupra situa iei economice a copiilor Pentru a în elege impactul beneficiilor asupra copiilor (sau a gospod riilor cu copii) putem s analiz m pe de o parte ponderea aloca iilor în total consum (pentru a vedea importan a relativ a acestora pentru gospod riile cu copii) i pe de alta s estim m nivelul s r ciei în absen a acestora (pentru a-l compara cu cel real). A a cum era de a teptat având în vedere cuantumurile distincte, cele dou beneficii (pentru copiii de 0-1 an i pentru 2 ani i peste) au efecte diferite de amploare. În cazul gospod riilor cu cel pu in un copil de 0-1 an, procentul aloca iilor în total consum este unul important - de 9,5% - Anexa 2 – Tabel 25. Totu i, exist i în cazul lor varia ii puternice pe chintile – dac 20,1%23 din consumul gospod riilor cu

copii de 0-1 an din prima chintil este dat de aloca iile pentru copii, în cazul gospod riilor din cea mai înst rit chintil procentul este de aproape 4 ori mai redus (este de 5,8%).

22 Acoperire direct - f r a extinde statutul de beneficiar i atunci când un alt copil din gospod rie prime te transferul.

23 Procentul este de 20,1% pentru gospod riile din prima chintil i pentru c în prima chintil gospod riile con in un num r mai mare de copii beneficiari (27% din num rul copiilor de 0-1 ani) - Anexa 2 – Tabel 1.


74

De i num rul de copii de peste 2 ani din gospod rii este mai ridicat decât cel al copiilor de 0-1 an, ponderea aloca iilor pentru copiii de 2-17 ani în consumul total al gospod riilor cu persoane de aceast vârst este de doar 3,5%. Exist , din nou, diferen e puternice între gospod riile din prima chintil (pentru care aloca iile reprezint 7,6%) i cele din a cincea – pentru care aloca iile reprezint doar 1,8% în totalul consumului. Totu i, dat fiind acoperirea aproape total a aloca iilor, este de în eles faptul c beneficiile pentru ambele grupe de vârst au un impact semnificativ asupra s r ciei: în cazul copiilor de 0-1 ani rata s r ciei scade de la 14% în absen a beneficiului la 6,3% dup ce acesta a fost acordat ( i în cazul copiilor de 2-17 ani sc derea, de i mai redus , este semnificativ ) – Tabel 22.

Tabel 22. Rata s r ciei la copii, înainte i dup acordarea aloca iei de stat pentru copii, 2010 %

Rata s r ciei la copiii 0-1 an 6,3 Rata s r ciei la copiii 2-17 ani 8,1 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani 8,0 Rata s r ciei la copiii 0-1 an în absen a aloca iei pentru 0-1 an 14 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani în absen a aloca iei pentru 0-1 an 9,5 Rata s r ciei la copiii 2-17 ani în absen a aloca iei pentru 2-17 ani 11,6 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani în absen a aloca iei pentru 2-17 ani 11,4 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani în absen a aloca iilor pentru copii 12,7

Costuri Din perspectiva costurilor, aloca ia de stat implic cele mai mari costuri dintre presta iile necontributorii, în principal datorit caracterului ei universal i implicit num rului mare de beneficiari. La nivelul anului 2010, cheltuielile pentru plata aloca iei pentru copiii de pân în 2 ani au reprezentat 56,7% din cheltuielile pentru aloca iile copiilor de peste 2 ani f r dizabilit i (pe baza datelor MMFPS, 2011-Raport anual privind incluziunea social , 2010), astfel c aproximativ o treime din sumele alocate pentru aloca iile copiilor sunt destinate celor mai mici de 2 ani. Cu toate acestea, valoarea aloca iei de stat este foarte mic raportat la diver i indicatori de incluziune social , chiar i aloca ia pentru copiii de pân în 2 ani fiind sub pragul s r ciei absolute.

75


Grafic 23. Compara ie privind nivelul unor indicatori de incluziune social i a unor presta ii pentru copii, lei/persoan /lun 2011

Sursa: Prelucr ri ale autorilor dup MMFPS, 2011e, Analiza datelor statistice privind plata ajutorului social

conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat în luna aprilie 2011. Aloca ia de sus inere Stabilite prin Ordonan a 105/2003, aloca ia familial complementar i cea de sus inere pentru familia monoparental au vizat sprijinirea copiilor din familii cu venituri reduse, fiind m suri de asisten social . Începând cu ianuarie 2011 acestea au fost contopite (ca aloca ie de sus inere pentru familie, prin Legea 277/2010) - i s-a redus plafonul/nivelul de venituri de la care se acord (de la 470 lei la 370 lei pe membru de familie), consecin a fiind o reducere i a num rului copiilor care au beneficiat de aceast aloca ie (vezi MMFPS, 2011 – Raport privind incluziunea social , trimestrul I, 2011). Acordarea aloca iei pentru sus inerea familiei este condi ionat de participarea colar a copiilor, a a cum erau i celelalte dou pe care le-a înlocuit.

În primul trimestru al anului 2011 au primit aceast aloca ie în medie 163.128 familii, fa de 805.265 în anul 2010, adic de 5 ori mai pu ine familii. Reducerea cheltuielilor lunare a fost tot de 5 ori ( de la 52.600.516 lei/lun la 10.372.912 lei)24. Acoperirea aloca iei de sus inere Spre deosebire de aloca ia de stat pentru copiii de tip universalist, aloca ia de sus inere este conceput pentru a fi orientat c tre familiile cu copii aflate în dificultate financiar . De aceea, ne a tept m ca targetizarea beneficiarilor i cea a beneficiilor s fie îndreptat c tre gospod riile cu veniturile reduse, iar impactul asupra s r ciei s fie în consecin unul semnificativ. În 2010, aloca iile monoparentale i complementare aveau o acoperire ridicat a gospod riilor cu copii (chiar dac datele de anchet ne indic un procent de doar 17,3% dintre gospod riile cu cel pu in un copil ce erau beneficiare de astfel de transferuri, tim din compara ia cu datele administrative c aceast valoare este în realitate mai ridicat ). Totu i, în ciuda distorsiunilor, datele de anchet ne permit construirea imaginii distribu iei beneficiarilor precum i a importan ei beneficiilor pentru ace tia. Observ m o targetizare foarte bun a aloca iei – în 2010 41,7% dintre gospod riile beneficiare se aflau în prima chintil (71% se aflau în primele dou chintile), iar distribu ia sumelor acordate era similar ca structur . Totu i, generozitatea

24 Prelucr rile autorilor pe baza datelor MMFPS din Buletinele statistice trimestriale.


76

beneficiului (ponderea aloca iei în total consum pentru gospod riile beneficiare) este de doar 4% - cu o valoare de sub 6% chiar i pentru cea mai s rac chintil . Valoarea sc zut face ca rata s r ciei la copii s scad în 2010 cu doar 0,6 puncte procentuale ca urmare a beneficiului, în ciuda acoperirii importante a acestuia (23% dintre ace tia primind beneficiul). În urma modific rilor legislative ce au înlocuit vechile beneficii cu aloca ia de sus inere (prin unirea celor dou tipuri de aloca ie, prin introducerea de noi criterii de eligibilitate i prin modificarea pragurilor de venit), observ m o reducere drastic a num rului de gospod rii beneficiare (confirmate i de datele de anchet – Tabel 23). Reducerea num rului de beneficiari pare s fi fost simultan i cu o u oar îmbun t ire a targetiz rii beneficiului (cre terea este de la 71% de gospod rii beneficiare din primele dou chintile în 2010 la 78% în 2011). Totu i, generozitatea beneficiului (importan a sumelor prin raportare la consumul gospod riei) pare s se fi men inut la acelea i cote sc zute. Tabel 23. Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a aloca iilor de sus inere a familiei, pentru gospod riile cu cel pu in un copil, pe chintile de consum în 2010 i 2011 (%)

An Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total 2010 36,1 25,3 15,8 7 2,2 17,3 Acoperirea beneficiului 2011* 14,5 9,4 6,1 0,5 1,1 6,9 2010 41,7 29,3 18,3 8,1 2,6 100 Targetizarea gospod riilor beneficiare 2011* 49,2 29 17,7 1,5 2,7 100 2010 5,8 3,9 3,1 2,6 2 4 Generozitatea (ponderea beneficiului în

consumul gospod riilor beneficiare) 2011* 5,7 4,5 3,7 3,1 2,5 4,5 * Valori estimate pentru primul trimestru din 2011

De i cu o acoperire mult mai redus în rândul gospod riilor cu copii, ajutorul social (venitul minim garantat) are o intire chiar mai bun în rândul gospod riilor s race i un cuantum mai important (cu o generozitate important – 23% în consumul beneficiarilor din cea mai s rac chintil ). Aceste elemente fac ca s r cia în rândul copiilor s scad în urma acestui beneficiu cu mai mult de un punct procentual – de la 9,2% la 8%. Indemniza ia pentru cre terea i îngrijirea copilului Începând cu anul 2005 a fost instituit acordarea acestei indemniza ii pentru cre terea i îngrijirea copilului pân când acesta împline te vârsta de 2 ani sau de 3 ani dac are o dizabilitate (Ordonan a de urgen nr. 148/2005). Pentru p rin ii care fuseser angaja i anterior na terii copilului timp de 9 luni i alegeau s revin la locul de munc înainte de încheierea perioadei se acorda un stimulent în valoare de 100 lei, pe lâng salariul primit. Aceast m sur a fost luat spre a a înlocui prevederea anterioar conform c reia p rintele primea 85% din salariu pe perioada concediului pentru cre terea i îngrjijirea copilului cu aceea i durat . Suma ini ial era de 800 lei, în 2005 fiind împ r it în 200 lei ca aloca ie pentru copil i 600 lei ca sum lunar primit pe durata concediului. Dup ce o perioad de timp au fost stabilite sume fixe, necorelate cu veniturile anterioare ale p rin ilor s-a revenit la corelare, concediul putând fi luat de oricare dintre p rin i, perioad în care primea 85% din veniturile realizate în ultimul an, minim 600 lei/lun dar nu mai mult de 4000 lei. Dup ce în cursul anului 2010 s-a redus plafonul maxim de la 4000 lei la 3400 lei (cu 15%), prin OUG 111/2010 s-a introdus posibilitatea de a alege între dou variante: op iunea 1: concediu 1 an indemniza ie între 600-3400 lei, în func ie de media veniturilor, op iunea 2: concediu 2 ani, indemniza ie între 600-1200 lei, în func ie de media veniturilor pe anul anterior. Cei care opteaz pentru prima variant , dac se reîntorc la locul de munc înainte de 12 luni, beneficiaz de un stimulent de inser ie acordat lunar în valoare de 500 de lei pân la împlinirea vârstei de 2 ani de c tre copil (3 ani pentru copilul cu dizabilit i), aceast m sur

77


vizând încurajarea p rin ilor s revin cât mai curând pe pia a muncii. Cei care opteaz pentru varianta 2, dac se întorc la locul de munc înainte de împlinirea celor 2 ani nu primesc stimulent. Indemniza ia se acord i celor care adopt un copil (copilul este adoptat sau încredin at în vederea adop iei) sau îl au în plasament (f r a fi asisten i maternali). Grafic 24 Evolu ia num rului mediu de beneficiari de indemniza ie pentru cre terea copilului, 2006-2010

Sursa: MMFPS, 2011 – Raport anual privind incluziunea social – 2010.

Datele anterioare noilor m suri (MMFPS, 2011- Raportul anual privind incluziunea social , 2010) au relevat pe de o parte c num rul celor care primesc stimulentul alegând s revin la serviciu era relativ mic (mai pu in de 5% dintre cei care beneficiau de indemniza ie), iar pe de alt parte o sc dere a num rului celor care optau pentru acordarea stimulentului, aceasta i pe fondul crizei economice i de locuri de munc sigure din 2009 i 2010. Date din primul trimestru al anului 2011 arat o continuare a tendin elor înregistrate anterior în privin a sc derii num rului (dar i a ponderii) beneficiarilor de stimulent, i o cre tere a num rului celor care beneficiaz de indemniza ie. Acoperirea indemniza iei pentru cre terea copiliului Datele de anchet la nivelul anului 2010 ne indic un procent de aproape 45% dintre gospod riile cu copii de 0-1 an ce beneficiaz de indemniza ia pentru cre terea copilului - Tabel 24. Distribu ia tranferului are un puternic caracter regresiv, chintilele superioare având o acoperire mult mai bun – doar 13,1% dintre gospod riile cu copii de 0-1 ani sunt acoperite de beneficiu, în timp ce pentru cele mai înst rite 20% dintre gospod rii procentul este de 62,3%. Distribu ia regresiv este u or observabil i prin analiza targetiz rii beneficiarilor – doar 6% dintre gospod riile beneficiare se afl în prima chintil i doar 23% în primele dou chintile. Mai mult decât atât, targetizarea beneficiilor este i mai puternic orientat c tre chintilele superioare (beneficiarii din acestea primind sume mai ridicate de bani) – lucru de a teptat având în vedere c , cel pu in pentru cei cu venituri ridicate, beneficiul se calculeaz în func ie de veniturile anterioare, iar pe de alt parte cei din chintilele inferioare au în mai mic m sur un loc de munc timp de 12 luni.


78

Având în vedere faptul c beneficiul este venitul de înlocuire principal pe perioada celor doi ani pentru unul dintre p rin i, este explicabil faptul c pentru gospod riile ce îl primesc, indemniza ia reprezint de la cel pu in 30% în total consum (pentru chintilele superioare) la 50% (în cazul celor chintilelor inferioare). Având în vedere generozitatea i acoperirea ridicat , chiar dac beneficiul nu este intit c tre cele mai s race gospod rii, indemniza ia de maternitate reu e te s reduc s r cia copiilor între 0 i 1 an la mai pu in de jum tate – de la 13,3% la doar 6,3% - Anexa 2 – Tabel 25 (sc derea este consistent i atunci când analiz m impactul programului asupra tuturor copiilor – cu vârste între 0 i 17 ani) . Tabel 24. Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a indemniza iei de maternitate, pentru gospod riile cu cel pu in un copil, pe chintile de consum în 2010(%)

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea beneficiului 13,1 38,2 55,1 55,5 62,3 44,8 Targetizarea gospod riilor beneficiare 5,9 17,1 24,5 24,9 27,6 100 Targetizarea beneficiilor 4,6 14,3 21,1 23,8 36,2 100 Ponderea beneficiului în total consum 6,9 15,2 17,4 17,3 19,2 16,4 Generozitatea (ponderea beneficiului în consumul gospod riilor beneficiare)

49,8 37,1 32,4 34,3 30,9 33,4

Chintile de gospod rii cu copii 0-1 ani calculate pe consumul pe adult echivalent în prezen a beneficiului De i este un beneficiu acordat numai p rin ilor care au avut un loc de munc , fiind un beneficiu de asigur ri sociale plata se face din bugetul de stat i nu din bugetul de asigur ri sociale. Valoarea medie lunar a indemniza iei a fost în primul trimestru al anului 2011 de 946,4 lei, existând mari diferen e între regiuni (825 lei în Sud-Vest Oltenia, fa de 1402 lei în Bucure ti-Ilfov). Ponderea predominant a beneficiarilor de indemniza ie i de stimulent este a celor din mediul urban (peste dou treimi). Pentru beneficiarii de indemniza ie i stimulent se pl tesc contribu ii de asigur ri sociale de s n tate de la bugetul de stat. În primul trimestru din 2011 16,7% dintre familiile îndrept ite s primesc indemniza ia sau stimulentul (34.671 familii) aveau ca reprezentant legal b rba i, mai multe în mediul rural decât în urban. Alte presta ii acordate copiilor i familiilor Una dintre presta iile de care beneficiaz indirect i copiii este ajutorul social; de i cu o acoperire mult mai sc zut în rândul gospod riilor cu copii, ajutorul social (venitul minim garantat) are o intire bun în rândul chintilelor inferioare, i un cuantum mai important (cu o generozitate important – 23% în consumul beneficiarilor din cea mai s rac chintil ) decât aloca iile pentru copii, respectiv cea de sus inere. Aceste elemente fac ca s r cia în rândul copiilor s scad în urma acestui beneficiu cu mai mult de un punct procentual – de la 9,2% la 8%. Prin Legea 416/2002 privind venitul minim garantat s-a instituit o m sur de sprijin acordat la na terea copilului (pentru primii 4 copii, o singur dat ) începând cu anul 2004, respectiv aloca ia de na tere. În graficul de mai jos se remarc tendin a cresc toare a num rului de beneficiari, pân la jum tatea anului 2010 când a fost eliminat .

79


Grafic 25. Evolu ia num rului total de beneficiari ai aloca iei pentru nou-n scu i, 2004-2010

Not : începând cu iulie 2010 aceast aloca ie a fost eliminat

Sursa: MMFPS, 2011 – Raport anual privind incluziunea social – 2010. O soart similar a avut trusoul pentru nou-n scu i acordat o singur dat , sub form de produse de îngriire sau bani (vezi graficul de mai jos) i care a fost de asemenea eliminat în iulie 2010. Grafic 26. Evolu ia num rului total de beneficiari ai trusoului pentru nou-n scu i, 2007-2010

Not : începând cu iulie 2010 aceast presta ie a fost eliminat

Sursa: MMFPS, 2011 – Raport anual privind incluziunea social – 2010. Prin Legea nr.118/2010 privind unele m suri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au fost eliminate o serie de presta ii acordate familiilor i/sau copiilor precum trusoul pentru nou-n scu i, aloca ia pentru nou-n scu i/na tere, acordarea unui sprijin


80

financiar la constituirea familiei. De i nu avem date statistice cu privire la impactul elimin rii acestor presta ii asupra s r ciei copilului se poate afirma f r re ineri c astfel, situa ia socio-economic a copilului i a familiei s-a deteriorat. Impactul ridicat al VMG este un element care pe de o parte arat c reu e te s vin în ajutorul copiilor din familiile s race, dar pe de alt parte arat i situa ia foarte dificil în care se afl o parte important dintre copii. Având în vedere cre terea preconizat a cuantumurilor VMG i transformarea în venit minim de inser ie prin proiectul noii legi a asisten ei sociale este de a teptat o îmbun t ire a situa iei socio-economice a copiilor din familiile s race, dar abia din 2013 când este prev zut aceast modificare legislativ . Aloca ia de plasament este acordat pentru copiii afla i în plasament familial, cuantumul fiind de 97 lei/lun , iar pentru copilul cu dizabilit i de 145.5 lei. În primul trimestru din 2011 43.379 copii au beneficiat lunar de aceast aloca ie (MMFPS, 2011 – Raport privind activitatea Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale în domeniul incluziunii sociale în trimestrul I 2011). Presta ii specifice sunt acordate copiilor cu dizabilit i/handicap grav sau accentuat (indemniza ie, asistent personal angajat, buget complementar), celor cu HIV/SIDA (aloca ie de hran i indemniza ie de hran ) dar acestea sunt abordate în sec iunile distincte. Indirect, copiii beneficiaz de ajutoare de urgen acordate familiilor i de ajutoarele pentru înc lzirea locuin ei, dar nu sunt date disponibile privind includerea copiilor i impactul asupra situa iei lor. Reducerile operate asupra unora i eliminarea altor presta ii au deteriorat situa ia socio-economic a copilului i a familiilor din România, un mare num r de persoane beneficiind de acestea. Datele privind s r cia în rândul copiilor la nivelul anului 2010 i trimestrul 1 2011 confirm acest fapt.

3.4.5. Beneficii în natur : Serviciile pentru familie i copil Serviciile sociale sunt reglementate de Ordonan a de urgen nr. 68/2003, în sensul acesteia referindu-ne în fapt la serviciile de asisten social , nu la sensul l rgit de servicii sociale de baz utilizat în literatura de specialitate din domeniul politicilor sociale. Defini ia legal este:

”Ansamblul complex de m suri i ac iuni realizate pentru a r spunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii i dep irii unor situa ii de dificultate, vulnerabilitate sau dependen pentru prezervarea autonomiei i protec iei persoanei, pentru prevenirea marginaliz rii i excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale i în scopul cre terii calit ii vie ii.”

Legisla ia (OU 69/2003) diferen iaz serviciile sociale primare – destinate prevenirii apari iei sau extinderii unor situa ii ce pot conduce la dificult i de integrare social – i pe cele specializate – responsabile a interveni atunci când cele de prevenire nu sunt suficiente, având scopul de a contribui la dep irea unei situa ii de nevoie social deja instalat . Serviciile primare În domeniul protec iei copilului, serviciile primare sunt asigurate (cel pu in în principiu) de autorit ile administra iei publice locale, la nivel de prim rie, iar cele specializate de DGASPC-uri în servicii i institu ii specializate în fiecare jude , respectiv sector al Municipiului Bucure ti. Serviciile de prevenire a separ rii copiilor de p rin i (centre de zi, centre de recuperare, centre de consiliere, etc.) au fost dezvoltate de autorit ile publice locale (APL), ajungând la 31 martie 2011 s ofere servicii pentru 34,04% din copiii beneficiari de astfel de servicii, pentru

81


22,24% oferind organismele private acreditate, iar 43,72% sunt beneficiari ai serviciilor de prevenire oferite de Direc iile Generale de Asisten Social i Protec ia Copilului. Totu i, predomin DGASPC-urile în furnizarea de servicii de prevenire pentru copii, în detrimentul APL, acestea putând juca un rol mai important, fiind mai aproape de comunitate i de ”problem ” (conform principiului subsidiarit ii enun at în Legea 272/2004). Implicarea APL în programe de prevenire poate fi crescut prin în elegerea de c tre acestea a rolului prevenirii, fie i din perspectiva economisii resurselor publice. Ini iative utilizate anterior prin care APL pl teau cheltuielile aferente g zduirii în institu ii de protec ie special pentru copiii proveni i din comunitate pot fi repuse în practic pentru a cre te gradul acestora de responsabilizare i implicare (programele de prevenire sunt mult mai ieftine decât cele de asisten în servicii reziden iale – vezi sec iunea legat de costuri). Descentralizarea a fost tem important de dezbatere, inclusiv în domeniul asisten ei sociale, multe comunit i fiind interesate de cre terea gradului de autonomie în privin a organiz rii serviciilor i institu iilor de asisten social în func ie de nevoile specifice. Legea 339/2004, a fost urmat de Legea 195/2006 drept legi cadru ale descentraliz rii. În 2009 o nou lege a descentraliz rii a ap rut, dar în domeniul s n t ii, trecând spitalele în administrarea autorit ilor locale, dup ce anterior i colile au avut aceea i soart . O alt schimbare important a avut loc în anul 2011 odat cu desfiin area unor unit i medicale i transformarea lor în azile/centre de îngrijire pentru persoane vârstnice, MMFPS acordând finan ri autorit ilor publice locale pentru amenajarea i înfiin area acestora. Aceast m sur , de i nu a avut un impact direct asupra copiilor, poate fi pus în discu ie din perspectiva slabei argumenta ii care a stat la baza alegerii înfiin rii unit ilor pentru îngrijirea persoanelor vârstnice i nu a altor tipuri de institu ii de asisten social insuficient dezvoltate în unele comunit i (poate chiar pentru copii). Analize recente realizate asupra procesului de descentralizare în domeniul protec iei sociale (vezi raportul UNICEF/Mihai Magheru, 2010) au confirmat dificult ile în descentralizarea real , legate de incoeren a m surilor legislative, suprapunerile de responsabilit i, ambiguit ile legislative, înc rcarea cu responsabilit i a celor de la nivel local, cel mai adesea personal nespecializat (în fapt o singur persoan cu (foarte multe) ”atribu ii în domeniul asisten ei sociale”), f r resurse i care r spunde numai în fa a primarului etc. Descentralizarea responsabilit ilor nu a fost înso it de o alocare adecvat de resurse financiare pentru punerea în practic a m surilor legiferate, iar multe dintre comunit ile locale au alte priorit i decât finan area ac iunilor cu caracter social sau pur i simplu nu au aceste resurse. Ca urmare a acestui tip de descentralizare i a celorlalte modific ri cu caracter administrativ dezvoltarea serviciilor de prevenire a înc lc rii drepturilor copilului, a separ rii copilului de familie este una inegal i (mai degrab ) foarte slab dezvoltat la nivelul local. Capacitatea autorit ilor locale de a dezvolta astfel de servicii este dependent de factori conjuncturali – precum ini iative materializate în proiecte cu finan are nerambursabil , atragerea de fonduri din comunitate (mai rar) sau preocuparea sporit a primarului sau a factorilor de decizie locali pentru domeniul protec iei copilului. Ilustrativ în acest sens este num rul foarte mic de servicii de zi desf urate în mediul rural i num rul Structurilor Comunitare Consultative prev zute a se înfiin a prin legea 272/2004 în fiecare comunitate, iar în fapt acestea func ionând într-un num r foarte mic de comunit i, chiar dac exist formal. Rolul serviciilor primare destinate copiilor este de a preveni separarea copiilor de familie, cu excep ia cazurilor când men inerea copilului în familie nu este în interesul superior al copilului. Mai larg, se poate considera c acestea se refer la reducerea situa iilor de înc lcare


82

a drepturilor copilului i prevenirea acestora. În momentul identific rii unui copil ale c rui drepturi sunt înc lcate sau care este la risc de a-i fi înc lcate, asistentul social de la nivel local (SPAS) întocme te un plan de servicii prin care stabile te serviciile i presta iile/beneficiile sociale ce pot fi acordate pentru a remedia situa ia. Pentru ca aceast op iune s fie eficient este necesar ca asistentul social s aib la dispozi ie servicii la care s apeleze (ex. Servicii de consiliere, centre de zi etc). Realitatea este c de cele mai multe ori în serviciile de asisten social de la nivel local posturile de asistent social sunt ocupate de persoane f r preg tire de specialitate (vezi mai jos sec iunea privind resursele umane), existând localit i (în special comune) cu persoane cu atribu ii de asisten social ( i desigur f r calificare), pe lâng atribu iile de serviciu anterioare (ex. Secretar de prim rie, ofi er de stare civil , agent agricol, bibliotecar etc.). De asemenea, în mediul rural serviciile sociale disponibile sunt rare, iar planurile de servicii sfâr esc prin a fi completate (de multe ori) numai atunci când e ueaz i este necesar luarea unei m suri de protec ie special , respectiv întocmirea unui plan individualizat de protec ie solicitat în instan . Pentru a veni în sprijinul asistentului social de la nivel local, Legea 272/2004 prevede constituirea unor Structuri Comunitare Consultative (SCC) ca modalit i informale de organizare a factorilor locali de decizie. De i acestea au fost create în mare parte din localit ile din ar (vezi tabelul 25), ele func ioneaz rareori, fiind doar formale. Datele la nivel na ional privind SCC (prezentate în tabelul de mai jos) arat c în aproximativ 60% din localit ile din România acestea exist , cu varia ii importante între jude e în privin a acoperirii – de la numai 2% din comunele din jude ul C l ra i la 100% în cele din Dâmbovi a, Giurgiu, Gorj i Ia i. În ora ele mici, ponderea SCC înfiin ate este mai mic decât în cele mari (municipii). Tabel 25. Acoperirea cu Structuri Comunitare Consultative (SCC) la 31.03.2011 pe jude e i pe unit i administrativ teritoriale (UAT)

Jude Co- mune

Din care, Cu

SCC

% Ora e

Din care, cu

SCC

% Muni- cipii

Din care, cu

SCC

% Total UAT

Din care, cu

SCC

%

Alba 67 32 47.8 7 3 42.9 4 1 25.0 78 36 46.2 Arad 68 5 7.4 9 3 33.3 1 0 0.0 78 8 10.3 Arge 95 66 69.5 4 4 100.0 3 3 100.0 102 73 71.6 Bac u 85 70 82.4 5 3 60.0 3 1 33.3 93 74 79.6 Bihor 91 64 70.3 6 5 83.3 4 3 75.0 101 72 71.3

Bistri a N s ud 58 22 37.9 3 1 33.3 1 0 0.0 62 23 37.1

Boto ani 71 62 87.3 5 5 100.0 2 2 100.0 78 69 88.5 Br ila 40 39 97.5 3 3 100.0 1 1 100.0 44 43 97.7 Bra ov 48 3 6.3 6 0 0.0 4 0 0.0 58 3 5.2 Buz u 82 35 42.7 3 2 66.7 2 1 50.0 87 38 43.7

C l ra i 50 1 2.0 3 0 0.0 2 0 0.0 55 1 1.8 Cara

Severin 69 20 29.0 6 3 50.0 2 2 100.0 77 25 32.5

Cluj 75 73 97.3 1 1 100.0 5 2 40.0 81 76 93.8 Constan a 58 5 8.6 9 3 33.3 3 0 0.0 70 8 11.4 Covasna 40 16 40.0 3 1 33.3 2 1 50.0 45 18 40.0

Dâmbovi a 82 82 100.0 5 5 100.0 2 2 100.0 89 89 100.0 Dolj 104 84 80.8 4 3 75.0 3 1 33.3 111 88 79.3

83


Gala i 61 60 98.4 2 2 100.0 2 1 50.0 65 63 96.9 Giurgiu 51 51 100.0 2 2 100.0 1 0 0.0 54 53 98.1

Gorj 61 61 100.0 7 7 100.0 2 2 100.0 70 70 100.0 Harghita 58 23 39.7 5 1 20.0 4 1 25.0 67 25 37.3

Hunedoara 55 51 92.7 7 4 57.1 7 2 28.6 69 57 82.6 Ialomi a 59 13 22.0 4 2 50.0 3 2 66.7 66 17 25.8

Ia i 93 93 100.0 3 3 100.0 2 1 50.0 98 97 99.0 Ilfov 32 2 6.3 8 2 25.0 0 0 0.0 40 4 10.0

Maramure 63 43 68.3 11 10 90.9 2 2 100.0 76 55 72.4 Mehedin i 61 58 95.1 3 3 100.0 2 1 50.0 66 62 93.9

Mure 91 9 9.9 7 2 28.6 4 2 50.0 102 13 12.7 Neam 78 43 55.1 3 3 100.0 2 2 100.0 83 48 57.8

Olt 104 66 63.5 6 4 66.7 2 1 50.0 112 71 63.4 Prahova 90 82 91.1 12 0 0.0 2 0 0.0 104 82 78.8

S laj 57 8 14.0 3 0 0.0 1 0 0.0 61 8 13.1 Satu-Mare 59 44 74.6 4 2 50.0 2 1 50.0 65 47 72.3

Sibiu 53 33 62.3 9 4 44.4 2 0 0.0 64 37 57.8 Suceava 98 51 52.0 11 7 63.6 5 5 100.0 114 63 55.3

Teleorman 92 89 96.7 2 2 100.0 3 3 100.0 97 94 96.9 Timi 89 17 19.1 8 3 37.5 2 15 750.0 99 35 35.4 Tulcea 46 8 17.4 4 1 25.0 1 1 100.0 51 10 19.6 Vâlcea 78 14 17.9 9 6 66.7 2 1 50.0 89 21 23.6 Vaslui 81 68 84.0 2 2 100.0 3 0 0.0 86 70 81.4

Vrancea 68 52 76.5 3 2 66.7 2 0 0.0 73 54 74.0 Total 2861 1718 60.0 217 119 54.8 102 63 61.8 3180 1900 59.7

Legend : SCC: structuri cumunitare consultative UAT: Unit i administrativ teritoriale

Sursa datelor: Datele privind UAT existente provin de la INS, Baza de date Tempo Online; datele privind SCC

existente la 31.03.2011 – Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia General Protec ia Copilului – pe baza datelor furnizate de DGASPC—uri.

Resursele umane Datele privind resursele umane din sistemul de asisten social confirm deficitul de personal preg tit angajat în domeniul asisten ei sociale. Practic, peste 60% dintre cei care ar trebui s desf oare programe de prevenire (61% dintre cei din SPAS i 64% dintre cei cu atribu ii de asisten social ) nu au studii de specialitate! Dac ne referim numai la cei cu studii superioare, numai aprox. 1 din 4 persoane cu atribu ii de asisten social sau angajat în SPAS are studii superioare de specialitate. Situa ia pe jude e (vezi Anexa 2 – tabel 29 i tabel 30) sugereaz c acolo unde exist programe universitare de preg tire în asisten social se înregistreaz ponderi semnificativ mai mari ale personalului cu studii superioare de specialitate decât în celelalte jude e.


84

Tabel 26. Situa ia personalului cu atribu ii de asisten social i a celui angajat în SPAS pe medii i nivel de studii la 31.03.2011

Rural Urban f r

studii studii postliceale de specialitate

studii superioare de specialitate

f r studii

studii postliceale de specialitate

studii superioare de specialitate

Total

Personal cu atribu ii de asisten social angajat în cadrul Unit ilor administrativ teritoriale f r SPAS

1579 135 578 794 138 481 3705

% din total categorie 42.62 3.64 15.60 21.43 3.72 12.98 Personal angajat al SPAS 452 66 241 4002 774 1744.5 7279.5 % din total categorie 6.21 0.91 3.31 54.98 10.63 23.96 Not : Cei care au studii de specialitate (postliceale sau superioare) nu au neap rat în domeniul asisten ei sociale, ci (probabil) în domeniul socio-uman.

Sursa: Prelucr rile autorilor pe baza datelor MMFPS, Direc ia General Protec ia Copilului. Vezi anexa 2 – tabelele 29 i 30.

Diferen ele între mediul rural i cel urban sunt imense: în medie 1 angajat (indiferent de studii i dac este SPAS sau nu) pe fiecare comun , fa de o medie de aproape 25 de angaja i cu atribu ii de asisten social i în SPAS-uri din ora e. De i se estimeaz c la nivelul întregii ri, din 1994 pân în prezent au absolvit facult i de asisten social peste 20.000 de studen i, din cei 11.000 de angaja i din sistemul de asisten social primar numai aproximativ 3,000 au studii superioare de specialitate (socio-uman). În DGASPC-uri, pe componenta protec ie a copilului, în aparatul propriu, în serviciile reziden iale i în cele de îngrijire de zi la sfâr itul primului semestru al anului 2011 erau angajate 21.109 persoane, în sc dere cu 632 fa de sfâr itul anului 2010 i cu 4.784 (18.5%) mai pu ine decât la 31 decembrie 2007 (vezi anexa 2 – tabel 32). De men ionat c 40% din personalul DGASPC (inclusiv asisten ii maternali) este reprezentat de angaja ii din institu ii reziden iale, astfel c pu in peste 4.600 sunt în serviciile specializate ale DGASPC-urilor. În perioada 2007-2011 personalul DGASPC-urilor implicat în protec ia copilului a sc zut cu aproape 20%, în aceea i perioad num rul asisten ilor maternali profesioni ti (AMP) sc zând cu aproximativ 15%.

85


Grafic 27. Asisten i maternali profesioni ti (AMP) i Personal angajat în aparatul al DGASPC-urilor, componenta protec ie a copilului, în servicii reziden iale i servicii de zi – 2007-2011 i cu studii superioare de asisten social .

Sursa: MMFPS, DGPC.

Situa ia angaj rii de personal cu studii de specialitate este dramatic i în DGASPC-uri (vezi anexa 2 – tabel 33) doar pu in peste 8% dintre cei angaja i în domeniul protec iei copilului sunt asisten i sociali cu studii superioare (în cre tere fa de 5.5% în 2007), din total aproximativ o treime (32%) având studii superioare la finele semestrului 1, 2011. Cei cu studii din domenii apropiate i relevante pentru domeniul asisten ei sociale (sociologie, psihologie, pedagogie) însumeaz aproape cât cei cu studii de asisten social , ceea ce confirm gradul redus de calificare de specialitate al angaja ilor din DGASPC-uri (componenta de protec ie a copilului). F r a avea datele privind tipul de studii ale personalului i din serviciile pentru persoane adulte, în condi iile în care domeniul protec iei copilului este mai dezvoltat, este de presupus ca serviciile pentru adul i s fie i mai pu in populate de speciali ti. Se constat o subcalificare a personalului care ofer servicii atât primare cât i specializate, nevoia de personal de specialitate fiind evident în aceste condi ii. În ciuda situa iei prezente, în cursul anului 2010, în concordan cu reducerile bugetare din sistemul public, i în sistemul de asisten social s-au introdus reglement ri care s conduc la reducerea personalului. Prin Hotararea 967 din 15 septembrie 2010 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.434/2004 privind atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare ale Directiei generale de asisten social i protec ia copilului s-a reorganizat structura DGASPC-urilor; în func ie de num rul de beneficiari de servicii, respectiv presta ii pe an s-a stabilit un num r maxim de angaja i (vezi tabelul de mai jos) i un num r minim de compartimente (23). Astfel num rul de posturi s-a redus cu mai mult de 1.000 în a doua jum tate a anului 2010.


86

Num r de beneficiari de servicii sociale/an

Num r maxim de posturi Num rul mediu anual de beneficiari/1 post*

Sub 12.000 92 Sub 130.4 12.001-17.000 102 130.4 - 166.6 17.001-22.000 112 151.8 – 196.4 Peste 22.000 125 Peste 176

Num r de beneficiari de presta ii sociale/an

sub 50.000 55 Sub 909 50.001-70.000 60 833.4 – 1166.6 peste 70.000 65 Peste 1076.9

NOT : Se adaug un manager de caz la 50 de cazuri pentru copiii din sistemul de protec ie special i un manager de caz la 50 de asisten i maternali profesioni ti. Pentru serviciul de prevenire a separ rii copilului de familie sunt alocate maxim 20 de posturi. *Prelucr rile autorilor

Sursa: HG 967/2010 Tabelul de mai sus sugereaz o înc rc tur de aproximativ 3-4 beneficiari pe s pt mân pentru un post din serviciile de asisten social i 20 de beneficiari de presta ii s pt mânal. De i nu pare mult, dac avem în vedere c procesul de interven ie este unul de durat i cazurile se cumuleaz , iar posturile din sistem nu cuprind numai speciali ti care lucreaz direct cu persoanele ci i personal administrativ, atunci lucrurile se schimb . Dac raport m num rul de asisten i sociali la num rul de locuitori, România cu cei aproximativ 5.000 de asisten i sociali activi (dintre care aproape 3.500 înscri i în Colegiul Na ional al Asisten ilor Sociali) raportat la 21.5 mil. locuitori are un raport de 4.300 locuitori la 1 asistent social, mult sub nivelul altor ri europene (Campanini et al., 2010) precum Suedia (1/300), Marea Britanie (1/600) sau Italia (1/1600).

inând cont c resursele umane din sistem sunt calificate necorespunz tor i insuficiente, serviciile de suport pentru familie i copil sunt foarte pu ine, sistemele de sprijin (precum SCC) aflate la dispozi ia asistentului social de la nivel local sunt formale, este greu de presupus c programele de prevenire (din mediul rural în special) vor avea rezultate vizibile. Serviciile specializate F r a ne propune o analiz comprehensiv a serviciilor adresate copiilor i familiei, în ultimii 2 ani acestea nu au cunoscut progrese vizibile. Informa ii de pres au eviden iat situa ii generatoare de îngrijorare în care asisten i maternali au renun at la copiii afla i în îngrjire pe fondul sc derii veniturilor ca urmare a reducerii unor beneficii sociale pe perioada crizei economice. Raportul trimestrial al MMFPS în domeniul protec iei copilului din primul trimestru din 2011 relev c , fa de acela i trimestru al anului 2010, num rul copiilor îngriji i la asisten i maternali profesioni ti a sc zut cu aproape 700 (mai exact 697), fiind vorba de o sc dere cu aproximativ 3,5%, nefiind disponibile date cu privire la motivele acestei sc deri (putând fi vorba de împlinirea vârstei de 18 ani, de adop ia copilului, de revocarea m surii la ini iativa DGASPC sau alte situa ii nelegate de renun area unilateral a asistentului maternal). Datele comparative privind cheltuielile sociale în interiorul UE arat c beneficiile în natur sunt minoritare, preponderent fiind acordate beneficii în bani. De asemenea, mai mult de jum tate dintre beneficiile acordate nu sunt condi ionate de nivelul veniturilor.

87


Grafic 28 . Beneficiile de protec ie social în bani i în natur ca % din beneficiile sociale totale în UE 2008

inând cont de aceast realitate, avem o prim explica ie a rolului sc zut acordat serviciilor de asisten social în cadrul sistemului de protec ie social . Totu i, domeniul protec iei copilului este, a a cum am precizat înc de la începutul acestui capitol, unul care a beneficiat de sprijin consistent, în special în dezvoltarea serviciilor alternative la îngrijirea în institu iile reziden iale de mari dimensiuni existente anterior. Programele de interes na ional (PIN) cu finan are public a MMFPS/ANPDC au continuat i dup intrarea României în UE, cu excep ia anului 2010 când nu s-au acordat finan ri (vezi anexa 2 – tabelul 31). Cele mai multe dintre aceste programe au fost implementate de institu iile publice, uneori în parteneriat cu ONG-uri. Datele pentru perioada 2007-2011 relev un num r foarte mic de proiecte finan ate, estim rile pentru 2011 i 2012 ar tând o cre tere a aloc rilor. Tipurile de proiecte finan ate au variat de la înfiin area de servicii alternative institu ionaliz rii, servicii pentru copiii str zii sau pentru victimele violen ei domestice (vezi anexa 2 – tabelul 31). Sumele cheltuite au fost diferite de la an la an, pentru 2012 fiind estimat a se aloca aproape 12 milioane lei pentru programe ce vizeaz închiderea de institu ii vechi i dezvoltarea de servicii alternative i interven ii în situa ii de violen în familie. Tabelul de mai jos eviden iaz câteva dintre schimb rile din sistemul de protec ie reziden ial a copilului, respectiv cre terea num rului de institu ii reziden iale (de aproximativ 4 ori) pân în 2007, urmat de o u oar tendin de sc dere (poate nu întâmpl tor odat cu intrarea României în UE i retragerea celorlal i finan atori externi), coroborat cu o cre tere spectaculoas a num rului de servicii alternative la institu iile de tip reziden ial clasic dezvoltate de serviciile publice specializate pentru protec ia copilului (de mai bine de 20 de ori mai multe în 2010 fa de 1999).


88

Tabel 27. Evolu ia num rului de unit i pentru protec ia copilului aflat în dificultate în România, 1999-2010.

Ani Tipuri de unit i pentru protec ia copilului aflat în dificultate

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Institu ii reziden iale, din care

464 738 754 841 1274 1369 1382 1545 1635 1595 1593 1554

- Ale serviciilor publice specializate 290 513 508 540 950 983 995 1140 1251 1209 1217 1193

- Ale organiza iilor private autorizate 174 225 246 301 324 386 387 405 384 385 376 361

Num r sevicii alternative la institu ii de tip reziden ial clasic dezvoltate de serviciile publice specializate pentru protec ia copilului

45 131 226 394 537 593 589 578 860 916 946 945

Sursa: Institutul na ional de statistic , baza de date TEMPO Online. Resursele umane din sistemul de protec ie a copilului (DGASPC-uri), incluzând atât personal de îngrijire (ex. asisten i maternali), cât i de specialitate, dup mai mult de un deceniu în care s-au diversificat i au crescut ca num r, au suferit reduceri i ajust ri importante în 2010 i 2011 (vezi i capitolul urm tor).

Aceasta s-a întâmplat pe fondul reducerilor de personal i a sc derii salariilor de baz din sistemul bugetar cu 25%, coroborat cu eliminarea sau reducerea unor sporuri i beneficii asociate locului de munc care i-a f cut pe unii s î i caute alte locuri de munc . O analiz extins asupra serviciilor specializate adresate copiilor este realizat în capitolul urm tor. Concluzii i recomand ri În termeni de cheltuieli de protec ie social ca pondere în PIB România se situeaz pe ultimele locuri în UE, numai cheltuielile pentru familie i copil fiind peste media european . Compara ia României cu celelalte ri de la nivelul Uniunii Europene pozi ioneaz copilul pe una dintre cele mai proaste pozi ii - rata s r ciei relative este cea mai ridicat din întreaga Uniune European (32,9% dintre copii se aflau în s r cie comparativ cu doar 19,9% pentru toate cele 27 de ri). Indicatorul privind deprivarea material a eaz România pe penultima pozi ie, la foarte mic distan de Bulgaria ce ocup ultimul loc, îns la distan extrem de ridicat nu doar de valoarea unor ri ca Luxemburg sau Danemarca dar i de noile ri intrate în Uniune (ce este de a teptat s aib valori mai apropiate). În România, de i sc derea s r ciei absolute a fost consistent pentru toat popula ia înainte de criza economic , totu i copiii i tinerii (18-23 de ani) reprezentau în 2009 grupurile cu cea mai mare probabilitate de a se afla în s r cie. Recesiunea economic , vizibil în datele de sondaj din 2010, pare s afecteze într-o m sur mai ridicat tot aceste dou grupuri – cre terea ratei s r ciei este mai rapid în cazul lor; rata s r ciei copiilor ajunge în 2010 la 8% fa de doar 2,6% în cazul persoanelor 60+ sau de 4,3% în cazul persoanelor 40-59.

89


Predictorii cei mai importan i pentru s r cia copiilor sunt mediul de reziden (diferen ele par chiar a se adânci ca urmare crizei economice), regiunea de dezvoltare (în regiunile Nord-Est, Sud-Vest i Sud-Est înregistrându-se rate mai ridicate comparativ cu cele pentru celelalte regiuni), na ionalitatea (copiii romi având rate de peste 5 ori mai mari decât cele ale copiilor de alte etnii). Caracteristicile capului de gospod rie prezic de asemenea în mod semnificativ nivelul de s r cie al copiilor (în gospod riile în care capul de gospod rie este de sex masculin, cu un nivel de educa ie mai ridicat sau în care este salariat sau pensionar rata s r ciei este mai redus ). Pentru consumul de bunuri i servicii specifice copiilor, venitul gospod riilor pare a fi cel mai important predictor – atât în ceea ce prive te cump rarea de haine i înc l minte, de jocuri sau juc rii, de bunuri i servicii de recreere dar i a rechizitelor sau c r ilor colare (de i în cazul din urm diferen ele în func ie de venit sunt u or mai reduse). Persoanele din urban au anse în general mai mari de a cump ra juc rii sau de a pl ti servicii educa ionale i mai mici

de a cump ra haine ( inând sub control, printre al i predictori, nivelul de educa ie i venitul). Este important de men ionat totodat c singurul predictor semnificativ pentru cump rarea rechizitelor îl reprezint venitul gospod riei (nivelul de educa ie al p rin ilor sau mediul de reziden nu par a avea vreun rol semnificativ). Compara ia între 2009 i 2010 ne indic procente similare în ceea ce prive te cump rarea tuturor bunurilor i serviciilor în ambii ani, ceea ce indic încercarea p str rii patternului de consum. Totu i, analiza mediilor sumelor cheltuite indic u oare diferen e de m rime a consumului între cei doi ani pentru toate bunurile i serviciile analizate (de i diferen ele sunt semnificativ statistic diferite doar pentru achizi ionarea de haine i c r i/ziare/reviste). Sistemul de protec ie social a copilului din România este constituit preponderent din beneficii în bani (presta ii), f r ca acordarea acestora s fie corelat cu serviciile de asisten social . Finan area protec iei sociale este una foarte sc zut , comparativ cu celelalte ri membre ale UE, chiar dac aloc rile bugetare au crescut în valoare absolut . Presta iile sociale sunt în general numeroase, dar mici ca valoare. Cheltuielile pentru copil i familie raportate la cheltuielile de protec ie social din România sunt singurele peste media UE. Aloca ia universal pentru copii are o acoperire de peste 95% - uniform indiferent de venitul gospod riilor beneficiare. Ca urmare a diferen elor dintre cuantumul beneficiului pentru copiii de 0-1 an i cel pentru cei de 2-17 ani, importan a celor dou tipuri de aloca ii pentru gospod riile beneficiare este de asemenea diferit . Astfel, aloca ia pentru copiii de 0-1 ani reprezint aproape 10% în consumul gospod riilor beneficiare cu copii de aceast vârst , pe când cea pentru copii de 2-17 ani reprezint doar 3,5% (de i num rul de copii cu aceste vârste din gospod rii este mai ridicat). Mai mult decât atât, în cazul celei de-a cincea chintile aloca ia pentru copiii de 2-17 ani reprezint doar 1,8% din total consum. Dat fiind acoperirea aproape total a aloca iilor, beneficiile pentru ambele grupe de vârst au un impact semnificativ asupra s r ciei – în absen a aloca iilor rata s r ciei la copiii de 0-17 ani ar fi fost de 12,7% (în prezent fiind de 8%). Aloca iile complementare/pentru familii monoparentale au avut pân la sfâr itul anului 2010, o acoperire puternic a gospod riilor cu copii i o targetizare extrem de eficient (71% dintre gospod riile beneficiare se afl în primele dou chintile). Totu i, generozitatea beneficiului (ponderea aloca iilor în consumul gospod riilor beneficiare) era extrem de redus (sub 6% chiar i pentru prima chintil ), ceea ce face ca sc derea s r ciei în urma acord rii transferului s fie nesemnificativ . Din p cate, aloca ia de sus inere ce înlocuie te din 2011 vechile


90

beneficii, de i încearc s fie mai eficient reducând drastic num rul de beneficiari i având o intire chiar mai bun p streaz aceea i generozitate extrem de sc zut . Ca urmare a

unific rii celor dou din 2011 ca aloca ie de sus inere, prin reducerea plafonului de la care se acord i impunerea unor condi ionalit i a sc zut de 5 ori num rul de beneficiari i cheltuielile asociate. Pe fondul crizei economice care a condus la cre terea omajului i la insecuritatea locului de munc indemniza ia pentru cre terea copilului a cunoscut o popularitate mai mare în 2010 i 2011 (num r mai mare de beneficiari i num r mai mic de beneficiari ai stimulentului pentru revenirea la locul de munc ). Aproape 45% dintre gospod riile cu copii de 0-1 an au declarat c primesc indemniza ii de cre terea copilului. Spre deosebire de aloca iile complementare, distribu ia acestui transfer are un puternic caracter regresiv – doar 13,1% dintre gospod riile cu copii de 0-1 ani din prima chintil sunt acoperite de beneficiu, în timp ce în cazul celor mai înst rite 20% dintre gospod rii procentul este de 62,3. Având în vedere faptul c beneficiul este venitul de înlocuire principal pe perioada celor doi ani pentru unul dintre p rin i, este explicabil faptul c pentru gospod riile ce îl primesc, indemniza ia reprezint de la cel pu in 30% în total consum (pentru chintilele superioare) la 50% (în cazul chintilelor inferioare). Ca urmare a generozit ii i acoperirii ridicate, chiar dac beneficiul nu este intit c tre cele mai s race gospod rii, indemniza ia de maternitate reu e te s reduc s r cia copiilor între 0 i 1 an la mai pu in de jum tate – de la 13,3% la doar 6,3%. Dintre celelalte presta ii sociale, cel mai important impact în reducerea s r ciei copilului îl are ajutorul social (venitul minim garantat), de altfel unele dintre celelalte presta ii fiind eliminate (trusoul pentru nou-n scu i, aloca ia de na tere). Reformele (unele) începute i planificate, conform Strategiei în domeniul asisten ei sociale i legii asisten ei sociale sunt preocupate în special de presta ii i de reducerea cheltuielilor i în mult mai mic m sur de corelarea presta iilor cu serviciile ori de dezvoltarea de servicii. M surile prev zute a eficientiza sistemul de asisten social sunt de a teptat s influen eze i domeniul protec iei copilului, r mânând a fi precizate modalit ile concrete de implementare. Reorganizarea de la nivelul MMFPS a ANPDC în DGPC a redus importan a protec iei copilului, în contradic ie cu recomand rile pentru România ale Comitetului ONU pentru Monitorizarea Implement rii Conven iei privind Drepturile Copilului din 2009. Serviciile sociale ocup în România, precum i în UE un rol redus în protec ia social . Domeniul protec iei sociale a copilului a cunoscut progrese remarcabile, dar în ultimii 2 ani situa ia a stagnat, sau chiar s-a înr ut it în unele privin e (ex. reducerile de personal, de asisten i maternali, lipsa finan rii Programelor de Interes Na ional în domeniul protec iei copilului în 2010). Serviciile primare de prevenire sunt slab dezvoltate, DGASPC-urile fiind în mod nefiresc principalii furnizori de astfel de servicii, în loc s fie autorit ile publice locale. Resursele umane calificate din sistemul de asisten social sunt reduse ca pondere – atât la nivelul serviciilor primare, cât i al celor specializate. Accesul la servicii de calitate (de presupus a fi oferite de speciali ti) este inechitabil între mediul rural i cel urban, i între ora ele mari (municipii) i cele mici. Ponderea asisten ilor sociali cu studii superioare (dar i a altor speciali ti relevan i) în sistemul de asisten social este nesemnificativ , ceea ce submineaz interven iile de specialitate. De i prev zut în legisla ie, înfiin area Structurilor Comunitare Consultative (SCC) s-a

91


realizat în aprox. 60% din localit ile din România, neexistând date privind activitatea concret a acestora. Recomand ri De i alte ri i-au stabilit inte de combatere a s r ciei în rândul copiilor, România nu a adoptat astfel de indicatori, iar necesitatea acestora deriv din mai buna cunoa tere i remediere a situa iei socio-economice a copilului i familiei. Este necesar instituirea unui sistem na ional de indicatori sociali cu privire la situa ia copilului, cu raportarea trimestrial /semestrial a acestora, care s includ nu numai date privind s r cia i situa ia socio-economic , ci i unele privind respectarea drepturilor copilului. În acest context monitorizarea atent a copiilor afla i în plasament – în institu ii, la asisten i maternali, rude sau persoane/familii poate preveni situa ii nedorite de îngrijire neadecvat . Având în vedere c pentru familie i copii, cheltuielile sociale din România se situeaz deja peste media UE, reiese c pentru a asigura o finan are adecvat a sistemului de protec ie social a copilului este necesar o dezvoltare general a sistemului, cu cre terea i mai ales îmbun t irea eficien ei sistemului de protec ie social . Aceste obiective sunt incluse în noua Strategie în domeniul asisten ei sociale. Pentru a avea o imagine mai clar asupra costurilor cre terii i îngrijirii copilului (indiferent de loc – familie natural , familie substitut, institu ie reziden ial , îngrijire de zi etc.), precum i a costurilor asociate serviciilor i presta iilor oferite este necesar instituirea unui sistem

de urm rire a cheltuirii fondurilor alocate pentru copii. Acest sistem trebuie s fie înso it de stabilirea unor plafoane ale sumelor/sprijinului pe care statul/autorit ile îl pot/trebuie s îl aloce pentru fiecare copil aflat în îngrijire/care beneficiaz de asisten , cu respectarea nevoilor copilului. Având în vedere rolul redus la serviciilor de zi în prevenirea situa iilor de excluziune social a copilului este necesar dezvoltarea acestora i mai larg a sistemului de servicii comunitare de baz prin furnizarea unui pachet minim de servicii. Acolo unde autorit ile nu pot oferi servicii, acestea pot fi subcontractate organiza iilor neguvernamentale. Colaborarea cu societatea civil este necesar nu doar în aceast privin ci i în îmbun t irea cadrului legal ori în identificarea unor modele de bun practic în implementarea unor programe (ex. cele de la nivel comunitar). În acest context colaborarea interinstitu ional între institu iile publice este necesar a fi îmbun t it prin stabilirea i punerea în practic a unor mecanisme institu ionalizate. Pentru eliminarea inechit ilor din sistemul de asisten social a copilului i familiei este necesar implementarea unitar a legisla iei i stabilirea ( i respectarea) unor mijloace de standardizare a furniz rii serviciilor. Astfel se pot reduce disparit ile în cantitatea i calitatea serviciilor oferite în diferite zone ale rii (ora e mici, mediul rural, comunit i s race etc). Pentru cre terea calit ii serviciilor oferite este necesar profesionalizarea acestora, prin cre terea angaj rii de speciali ti, prin formarea continu a acestora, prin supervizarea de specialitate pentru conformarea cu standardele profesionale. Aceste schimb ri sunt necesare atât la nivel local/SPAS, cât i jude ean (DGASPC).


92

Descentralizarea responsabilit ilor f r cea a resurselor duce la discrepan e în implementarea legisla iei, astfel c sunt necesare m suri de redresare a situa iei, prin instituirea unor mecanisme de corelare a celor dou aspecte – atât în aplicarea legisla iei curente, cât i a celei viitoare.

93

4 . C O P I I Î N A L T E S I T U A } I I D E V U L N E R A B I L I T A T E

4. Copii în alte situa ii de vulnerabilitate (Doru Buzducea) În cadrul oric rui sistem de protec ie social un loc aparte îl ocup copiii afla i în situa ie de vulnerabilitate. Prin situa ie de vulnerabilitate în elegem un cumul sau o combina ie de factori/riscuri ce pot conduce la excludere social . În Uniunea European sistemele de protec ie a copilului difer de la o ar la alta, i chiar de la o regiune la alta în func ie de diver i factori: dezvoltarea economic , organizarea administrativ , voin a politic etc. De aceea, analiza oric rui sistem de protec ie a copilului trebuie s in cont de specificul socio-cultural al rii respective, evident raportându-ne în permanen la principiile universale de bun practic setate în conven iile interna ionale. În ceea ce prive te situa ia din România, chiar dac mai sunt înc multe de realizat, putem afirma c protec ia copilului se afl mult înaintea protec iei altor categorii vulnerabile. Pân în 2004 s-au f cut eforturi semnificative pentru reducerea num rului copiilor din centrele de plasament i înlocuirea sistemului de protec ie bazat pe institu ionalizarea copiilor cu servicii de tip familial, dezvoltate la nivelul comunit ilor. Astfel, descentralizarea sistemului i investi iile în procesul de dezinstitu ionalizare au condus la o schimbare profund de paradigm în practicile de protec ie a copilului, de la un sistem bazat exclusiv pe institu ii reziden iale, la unul care recunoa te, cel pu in la nivel de politici publice, dreptul copilului de a cre te i a fi îngrijit în familie. Pachetul legislativ în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului, adoptat în 2004 a pus accentul pe respectarea drepturilor tuturor copiilor, recunoscând nevoia de sus inere a familiei prin dezvoltarea de servicii comunitare pentru prevenirea abandonului, abuzului i neglij rii copilului. Contextul apari iei pachetului legislativ din 2004 este subliniat în documentul strategic al ANPDC, elaborat în 2008: ”La sfâr itul acestei perioade s-a constatat c oferta de servicii primare, la nivel comunitar, este practic inexistent (conform legii, acestea trebuiau s se dezvolte în cadrul sistemului de asisten social ), re eaua de servicii specializate este înc insuficient , iar capacitatea institu iilor responsabile este redus în ceea ce prive te interven ia în situa ia înc lc rii drepturilor copilului” (Strategia na ional în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008-2013, aprobat de guvern prin HG 860/2008, cap 2, p. 5). De i au trecut 7 ani de la adoptarea sa, se constat c implementarea legisla iei din 2004 s-a realizat inegal la nivelul comunit ilor, în lipsa aloc rii de resurse financiare i umane necesare cre rii serviciilor de prevenire a situa iilor de abuz, neglijare i separare a copilului de familia sa. Ca o recunoa tere a acestui fapt, Strategia Na ional î i propunea ca obiectiv general „mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevan i i asigurarea unui parteneriat eficient în vederea protec iei i respect rii drepturilor copilului, precum i a îmbun t irii condi iei copilului i valoriz rii sale în societatea româneasc ” (cap. I - obiectivul general al strategiei). Dar a a cum se remarc în pozi ia UNICEF (2009a) cu privire la dezvoltarea de servicii comunitare în domeniul prevenirii, nici unul dintre termenele stabilite prin Planul de implementare a Strategiei Na ionale (2008-2013) nu a fost respectat. În aceste condi ii, UNICEF a identificat dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copii ca prioritate strategic . Planul de Ac iune al Programului de ar 2005-2009, include: ”promovarea serviciilor integrate la nivel local i înt rirea rolului familiei i comunit ii care pot avea un rol mai pro-activ în sus inerea copiilor”. Programul de Cooperare i Planul de Ac iune al Programului de ar pentru 2010-2012 stabile te de asemenea, printre altele, c programul


94

“se va concentra pe consolidarea rezultatelor ob inute i cre terea capacit ii (...) pentru a asigura eficien a i eficacitatea implement rii politicilor de incluziune social a grupurilor marginalizate i protec ia copiilor, mai ales în zonele în care aceste servicii lipsesc”. În 2007 i 2008, asisten a tehnic i financiar a UNICEF în cadrul Programului Protec ia Copilului a extins activit ile de prevenire a neglij rii, abuzului i separ rii copilului de la nivelul serviciilor specializate la nivelul comunit ilor. Au fost dezvoltate proiecte pilot sub numele generic de servicii comunitare integrate (UNICEF, 2009b). În iunie 2009 Comitetul ONU pentru drepturile copilului a examinat al treilea si al patrulea raport periodic al României cu privire la implementarea Conven iei ONU. Printre observa iile finale ale Comitetului se reg sesc i cele referitoare la implementarea deficitar a legisla iei în vigoare i la lipsa resurselor pentru îndeplinirea corespunz toare a mandatului dat institu iilor publice descentralizate: ”Comitetul este în continuare îngrijorat de implementarea legisla iei în vigoare, în mod special de discrepan ele dintre responsabilit ile crescute ale noilor agen ii de stat i publice în contextul descentraliz rii i resursele puse la dispozi ia acestora pentru a- i desf ura activitatea” (Recomandarea 7). Pe fondul crizei economice, anii 2009 i 2010 au înregistrat regrese evidente în preocup rile statului fa de problematica copilului, inclusiv fa de implementarea Conven iei ONU cu privire la drepturile copilului. Un argument puternic în acest sens este i faptul c în iunie 2010, prin reorganizarea Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Autoritatea Na ional pentru Protec ia Familiei i Drepturilor Copilului a fost înglobat ca structur a Ministerului Muncii, devenind Direc ia General de Protec ie a Copilului, în ciuda recomand rilor Comitetului ONU de cre tere a statutului acestei institu ii pentru a asigura monitorizarea adecvat a drepturilor copilului: ”Comitetul, notând crearea în 2005 a Autorit ii Na ionale pentru Protec ia Drepturilor Copilului i stabilirea în cadrul acesteia a Departamentului de Monitorizare a Drepturilor Copilului cu scopul de a analiza respectarea drepturilor pentru to i copiii, î i exprim îngrijorarea c mandatul ANPDC pune accent pe protec ia mai curând decât pe drepturile copilului. Comitetul este de asemenea îngrijorat de statutul sc zut al ANPDC fa de alte agen ii de stat i de insuficien a resurselor financiare i umane alocate acestei institu ii” (Recomandarea 9). Reducerile bugetare pe fondul crizei economice din 2009-2010 au afectat structura aparatului de lucru al Direc iilor Generale de Asisten Social i Protec ie a Copilului. Potrivit datelor oficiale (MMFPS, 2010) se remarc o sc dere a num rului personalului care lucreaz în Direc ii de la 41.242 în decembrie 2008 la 34.513 în martie 2011. Aceste reduceri au vizat atât personalul din aparatul propriu al Direc iei, i a a subdimensionat fa de nevoia de monitorizare a serviciilor de protec ie i prevenire a abandonului, neglij rii i abuzului asupra copilului, cât i asisten ii maternali profesioni ti i personalul din centrele de plasament. 4.1. Copii separa i de familie Ca rezultat al eforturilor de reformare a sistemului de protec ie a copilului de dup 1997, num rul de copii proteja i în servicii de tip reziden ial, centre de plasament publice i private, a sc zut constant de la un maxim de 57.181 înregistrat în 2000, la 32.679 în decembrie 2004, respectiv 25.114 în decembrie 2007, ajungând la 23.268 în martie 2011 (MMFPS, 2011a). Este de a teptat ca efectele crizei economice asupra familiilor celor mai vulnerabile i lipsa unui sistem eficient de prevenire a separ rii copilului de familia sa, s pun presiuni asupra sistemului de protec ie special a copilului. Primele semnale au început deja s apar , având în vedere c în primul trimestru al acestui an se remarc pentru prima dat în ultimii 15 ani o cre tere cu 165 a num rului de copii în centre de plasament. Este de asemenea de remarcat

95


faptul c aceast cre tere se produce în condi iile în care num rul de copii proteja i în familii continu s scad , conform graficului de mai jos (MMFPS, 2011a). Grafic 29. Evolu ia protec iei copilului lipsit temporar de îngrijirea familiei, 1997 – 2011

12 iun 1

997

31-Dec-9

8

31-Dec-9

9

31-Dec-0

0

31-Dec-0

1

31-Dec-0

3

31-Dec-0

5

31-Dec-0

7

31-Dec-0

9

31-Dec-1

0

31-Mar -1

1

0

10,000

20,000

30,000

40,000

50,000

60,000

70,000

39 ,569 38,59733,356

57,181

49,965

37,660

28,786

25,114 23,696 23,103 23,268

11,899

17,044

23,731

30,572

37,553

46,56847,723 48,172

45,55043,817 43,588

Sursa: MMFPS, 2011a, Buletin Statistic Protec ia Drepturilor Copilului, Trim. IV, Evolu ii în domeniul

protec iei copilului Aceast evolu ie trebuie explicat i prin sc derea marcant a num rului de copii în popula ia general de la 5.1 milioane copii în 2000, la 4.6 milioane în 2004 i respectiv la 3.96 milioane în 2010 (INSE, 2011). Procentul copiilor separa i de familie ca m sur de protec ie special s-a modificat cu pu in între 2004 i 2010, de la 1.79% în 2004 la 1.68% în 2010. În România, legisla ia prevede c plasamentul copilului care nu a împlinit vârsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia extins sau substitutiv , singura excep ie fiind în cazul copilului cu handicap grav, dependent de îngrijiri medicale specializate. Este de remarcat faptul c , în ciuda dificult ilor cu care se confrunt în ultimii ani reforma sistemului reziden ial pentru protec ia copilului, num rul de copii sub 2 ani afla i în centre de plasament nu a crescut semnificativ. Cu toate acestea, potrivit statisticilor DGPC, exist înc 672 copii cu vârsta sub 2 ani în centre de plasament comparativ cu 907 copii în 2004 i 605 în 2007. A a cum se observ în graficul de mai jos (MMFPS, 2011c), cei mai mul i copii din sistemul reziden ial sunt cuprin i în categoria 14-17 ani, urma i de grupa de vârst 10 – 13 ani. Acestea sunt categorii de vârst pentru care reintegrarea familial i integrarea socio-profesional este dificil i pentru care se impune asigurarea serviciilor de integrare socio-profesional i de dezvoltare a deprinderilor de via independent .


96

Grafic 30. Copii afla i în îngrijire reziden ial , pe grupe de vârst , la 31 martie, 2011

Sursa: MMFPS, 2011a, Buletin Statistic Protec ia Drepturilor Copilului, Trim. IV, Evolu ii în domeniul protec iei copilului

Potrivit datelor furnizate de Oficiul Român pentru Adop ii, adop ia na ional este în continuare relativ redus , cu 1.357 copii adopta i în cursul anului 2010. Exist mai multe familii atestate s adopte decât copii declara i adoptabili din punct de vedere juridic. O ini iativ legislativ de modificare a Legii 273/2004 cu privire la regimul juridic al adop iei a fost adoptat de guvern în martie 2011 i transmis Parlamentului. Inten ia declarat a acestui act normativ este s flexibilizeze procedurile de adop ie intern , s reduc perioada în care copilul este declarat adoptabil i implicit, perioada de edere a copilului în sistemul de protec ie, precum i înt rirea rolului ce revine autorit ii centrale în supravegherea demersurilor în vederea adop iei realizate la nivel local. Dup anul 2005, odat cu intrarea în vigoare a pachetului legislativ s-a înregistrat i o sc dere a num rului de copii plasa i în familii la asistent maternal profesionist, rude pân la gradul IV sau la alte familii. Astfel, dac în decembrie 2004 erau 50.239 de copii proteja i în familii, num rul acestora a sc zut la 48.172 în decembrie 2007, ajungând la 43.817 în decembrie 2010. Sc derea este constant i se manifest i în acest an, când, potrivit statisticilor oficiale, s-a înregistrat un num r mai mic cu 229 copii proteja i în familii, num rul lor ajungând la 43.588 în martie 2011. Dintre ace tia din urm , 19.917 copii erau în plasament la asistent maternal profesionist în decembrie 2010 i a continuat s scad pân la 19.858 în martie 2011 (MMFPS, 2010a). Nu exist îns date cu privire la vârsta copiilor afla i în plasament familial sau la asisten i maternali profesioni ti i nici cu privire la durata medie de men inere a unui copil în plasament la asistent maternal. De i obiectivul declarat al acestui serviciu este sprijinirea reintegr rii copilului în familia natural sau în familia adoptiv , lipsa de monitorizare adecvat i de consecven în implementarea planului individualizat de protec ie a copilului, au f cut ca în multe cazuri plasamentul la asistent maternal profesionist s devin

97


o m sur permanent de îngrijire a copilului. În ultimii ani, s-a remarcat cre terea num rului de familii care au renun at la statutul de asistent maternal profesionist datorit lipsei serviciilor de suport i a salariz rii nesatisf c toare, numai în ultimul an înregistrându-se o reducere cu peste 1.000 a acestei categorii de personal.

4.2. Copii în situa ii de abuz, neglijare, exploatare Exist mai multe categorii de copii care se afl la risc în propria familie i comunitate pentru care nu exist o acoperire corespunz toare cu servicii de specialitate. Între ace tia se num r copii care tr iesc în s r cie sever , copii ai c ror p rin i lucreaz în str in tate, copii cu dizabilit i, copii ce apar in minorit ii rom , copii infecta i cu HIV/SIDA i utilizatori de drog. Este dificil de documentat care este nevoia real de servicii de prevenire a abuzului, neglij rii sau abandonului copilului, având în vedere faptul c nu exist sisteme de monitorizare care s permit analiza riscului pentru copiii care locuiesc în comunit i, mai ales rurale, împreun cu familiile lor. Un indicator important în acest sens este num rul mare de cazuri de abuz, exploatare sau neglijare a copilului. În 2010 s-au înregistrat un num r de 11.232 de copii care au fost lua i în eviden a Direc iilor Jude ene de Asisten Social i Protec ia Copilului, pentru abuz, neglijare sau exploatare (MMFPS, 2010f). În primul trimestru al anului 2011 num rul copiilor afla i în situa ii de abuz sau neglijare a înregistrat o tendin de cre tere fa de aceea i perioad a anului 2010, de la 2.756 la 2.860.

Grafic 31. Copii în situa ie de abuz, neglijare, exploatare, la 31 decembrie 2010

Sursa: MMFPS, Direc ia General Protec ia Copilului, 2010, Statistic abuz asupra copilului

Exist prea pu ine servicii de prevenire i de protec ie a copiilor afla i în situa ii de risc în comunit i sau familie. Exist o discrepan evident în ceea ce prive te accesul la servicii de protec ie a copilului între mediul urban i mediul rural. Aceast realitate este par ial justificat i de tendin a de a considera c num rul de copii din mediul rural este mai mic decât cel al

copiilor din mediul urban. Cu toate acestea, din datele furnizate de Institutul Na ional de Statistic (2010) reiese c la 1 ianuarie 2010, în grupa de vârst 5-14 ani erau cu 1,11% mai mul i copii în mediul rural. ”Pentru familiile cu copii aflate în dificultate, cadrul legislativ general cuprinde în special presta ii sociale, serviciile asigurate de SPAS sunt rare sau sunt


98

asigurate de lucr torii din prim riile rurale mai mult pe cheltuial proprie (a salariatului). Exist i primari care încearc acreditarea unor servicii mai complexe, dar cazurile sunt rare i rata de succes îndoielnic , deoarece SPAS-urilor le lipse te expertiza pentru atragerea

fondurilor. În ceea ce prive te asisten a social , men iunea spontan cea mai frecvent a primarilor este legea ajutorului social i a ajutoarelor de înc lzire” (IMAS, UNICEF, 2010, p. 34). În aceste condi ii nu este surprinz tor faptul c i în primul trimestru al anului 2011cele mai multe cazuri de abuz sau neglijare s-au produs în familie, potrivit tabelului de mai jos (MMFPS, 2011c). Ca urmare a acestor situa ii, DGASPC au luat m sura separ rii copiilor de familie în 738 de cazuri. Tabel 28. Cazuri de abuz, neglijare, exploatare

Cazuri de: Familie La AMP

Servicii reziden iale

Unit i de înv mânt

Alte institu ii

Alte loca ii

Abuz fizic 233 0 4 5 0 10 Abuz emo ional 327 0 0 5 0 21 Abuz sexual 58 0 2 1 0 61 Neglijare 2035 2 5 0 9 27 Exploatare prin munc 14 0 3 0 0 35 Exploatare sexual 7 0 0 0 0 4 Exploatare pentru comitere infrac iuni

5 0 2 0 0 18

Total 2679 2 16 11 9 176 Sursa: MMFPS, Direc ia General Protec ia Copilului, Statistic abuz asupra copilului, martie 2011

A a cum se men ioneaz în Raportul anual UNICEF pentru 2010, reducerile bugetare î i vor face sim it efectul asupra popula iei, mai ales a celei mai s race, inclusiv în 2011. Aceste efecte ar putea pune noi presiuni asupra sistemului de protec ie special a copilului, cu riscul de a afecta func ionarea sa. S r cia continu s creeze disparit i majore în accesul copiilor la servicii de baz . Chiar dac serviciile sunt, teoretic, gratuite pentru copii, familiile cele mai s race nu- i pot permite costurile conexe particip rii colare sau al controalelor medicale de specialitate localizate în mediul urban (IMAS, UNICEF, 2010). Potrivit statisticilor furnizate de Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, copiii r mân una dintre categoriile cele mai vulnerabile fa de s r cie, cu un procent de 5,8% dintre copiii cu vârsta între 0-15 ani afla i sub pragul s r ciei absolute, fa de 4,4% în total popula ie. Copiii din mediul rural sunt cei mai expu i riscului de a tr i în s r cie, având în vedere c rata s r ciei în mediul rural este de 3,4 ori mai mare decât în mediul urban, 7,2% comparativ cu 2,1%, ceea ce înseamn c ponderea persoanelor aflate în sar cie care tr iesc în mediul rural este de 73,5% (MMFPS, 2009). Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia Protec ia Copilului, serviciile care vin în sprijinul prevenirii separ rii copilului de familia sa includ centre de zi, centre de consiliere i sprijin pentru p rin i, servicii de prevenire a abandonului prin planning familial, monitorizarea femeii gravide, etc. Având în vedere faptul c num rul de copii institu ionaliza i a crescut u or, am putea deduce c a crescut i adresabilitatea la servicii de prevenire a abandonului. Cu toate acestea, num rul copiilor beneficiari de servicii a sc zut cu aproape 1.000 în primul trimestru al anului 2011. Astfel, dac la 31 decembrie 2010, Direc ia General pentru Protec ia Copilului raporta 46.613 copii în servicii de prevenire a separ rii copilului de familia sa, la sfâr itul lunii martie acest num r era de 45.617 (MMFPS 2011a).

99


Potrivit Raportului MMFPS (2010b) în domeniul incluziunii sociale, în primul semestru al anului 2010, aproximativ 1.420.000 de copii f ceau parte din familii cu un venit sub 460 RON/membru de familie care au primit aloca ie familial complementar i aloca ie de sus inere a familiei monoparentale, aproximativ 36% dintre copiii beneficiari de aloca ie de stat pentru copii. Modificarea legislativ propus de Ministerul Muncii i transmis Parlamentului spre adoptare (Proiect de Lege privind Asisten a Social ) vizeaz reducerea num rului de presta ii sociale prin aplicarea unui coeficient de echivalen asupra indicatorului social de referin . Dac va fi adoptat în acest form , legea va pune presiune asupra familiilor cu copii, mai ales asupra acelora pentru care presta iile sociale reprezint singura surs de venit.

4.3. Copii cu dizabilit i În privin a copiilor cu dizabilit i, exist diferen e de raportare între Direc ia General pentru Protec ia Copilului care raporteaz 90.303 copii înregistra i cu diferite tipuri i grade de dizabilitate (MMFPS, 2011c) i Direc ia General pentru Protec ia Persoanelor cu Handicap care raporteaz 61.994 copii cu handicap (MMFPS, 2011d). Dintre ace tia, conform Direc iei Generale pentru Protec ia Copilului 9.043 copii sunt în centre de plasament, cu 569 mai pu ini decât în decembrie 2009. Restul copiilor cu dizabilit i locuiesc cu familiile lor sau în plasament familial (plasament simplu sau la asistent maternal). Un num r de 17.635 copii au doar certificat de orientare colar i nu beneficiaz de alte servicii de suport. Grafic 32. Situa ia copiilor cu dizabilit i dup gradul de încadrare

Sursa: MMFPS, Direc ia General Protec ia Copilului, Situa ie copii cu dizabilit i, martie 2011

Accesul la serviciile de recuperare a copiilor cu dizabilit i r mâne o problem important . A a cum se arat în Raportul alternativ al Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale Pentru Copil (2009) c tre Comitetul ONU cu ocazia examin rii raportului de ar privind implementarea UNCRC, accesul la servicii se face în centre medicale sau în centre de recuperare ale DGASPC. Recuperarea în sistemul medical este în general de tip balneo-fizio-terapeutic , f r considerarea celorlalte aspecte implicate - educative, logopedice, de via


100

independent , etc. Centrele de zi i recuperare pentru copilul cu dizabilit i din sistemul DGASPC, suplimentate de serviciile oferite de ONG-uri ofer servicii mai complexe, asigurate de echipe multidisciplinare, care includ i kinetoterapie, logopedie, asisten psihologic sau educa ie specializat . Cu toate acestea, num rul de servicii i capacitatea acestora sunt mult subdimensionate comparativ cu nevoia real de la nivelul comunit ilor pe care le deservesc. Astfel, FONPC aprecia c nu în toate jude ele exist centre de zi i recuperare, iar acolo unde acestea exist , capacitatea lor este de 30-40 copii pe zi, în timp ce la o analiz simpl a num rului de copii cu dizabilit i înregistra i se constat c la nivel de jude sunt în medie 1.800 copii cu dizabilit i. Riscul imediat la care pot fi supu i copiii cu dizabilit i care nu beneficiaz de servicii de recuperare este legat de separarea de familie, dar i de neglijare, exploatare economic sau abuz. Pe termen lung îns lipsa acestor servicii

reduce drastic ansa copiilor de a fi recupera i pentru societate i de a avea o via independent i împlinit . În ciuda eforturilor de educare a popula iei cu privire la drepturile copiilor cu dizabilit i, lipsa de vizibilitate a acestor copii în comunit ile lor alimenteaz atitudinile de discriminare i marginalizare care de multe ori se r sfrâng asupra întregii familii. Copiii încadra i în grad de handicap grav au dreptul la asistent personal. În cele mai multe cazuri asisten ii personali ai copiilor cu dizabilit i sunt p rin ii acestora. Legisla ia în vigoare prevede c asistentul personal este persoana care supravegheaz , acord asisten i îngrijire copilului cu handicap grav, pe baza programului individual de recuperare i integrare social , elaborat de comisiile de evaluare complex a copilului cu handicap. În cazul în care angajatorul (administra ia public local ) nu poate asigura un asistent personal, p rintele copilului cu handicap poate opta pentru primirea lunar a unei indemniza ii. În general se poate spune c majoritatea p rin ilor angaja i ca asisten i personali nu au o preg tire special în acest sens, iar dreptul la asistent personal este mai curând asimilat unei presta ii decât unui serviciu integrat de recuperare pentru copil sau de realizare a planului individual de recuperare. Într-un efort de a compensa lipsa centrelor de zi i recuperare, MMFPS a implementat în cursul acestui an un proiect de dezvoltare a echipelor mobile pluridisciplinare: Cre terea capacit ii autorit ilor publice locale din România în vederea sprijinirii copiilor cu dizabilit i în cadrul propriilor familii, finan at de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul financiar al Spa iului Economic European. Proiectul a vizat înt rirea capacit ii autorit ilor publice locale din România în vederea îngrijirii i integr rii copiilor cu dizabilit i în familie i facilitarea accesului acestora i al familiilor lor la servicii de recuperare i reabilitare de calitate. Au fost create 20 de echipe mobile pluridisciplinare, în 20 de jude e, formate din logoped, kinetoterapeut, terapeut ocupa ional, medic pediatru, educator specializat, asistent social care s ofere sprijin copiilor cu dizabilit i, p rin ilor acestora i speciali tilor din comunitatea în care se afl ace ti copii. Integrarea colar a copiilor cu dizabilit i, de i a cunoscut o îmbun t ire substan ial fa de anii 90, a a cum este precizat i în capitolul cu privire la educa ie, r mâne o provocare. UNICEF a sprijinit constant eforturile de integrare a copiilor cu dizabilit i i CES în sistemul de educa ie, înc de la vârsta pre colar .

101


Grafic 33. Integrarea colar a copiilor cu dizabilit i dup forma de înv mânt

Sursa: MMFPS, Direc ia General Protec ia Copilului, Situa ie copii cu dizabilit i, martie 2011

Asocia ia de Sprijin a Copiilor Handicapa i Fizic – România (ASCHF-R), a realizat în perioada februarie - mai 2010 un studiu al familiilor care au în îngrijire copii i tineri cu handicap fizic în 9 jude e. Rezultatele studiului, prezentate la conferin a na ional "Drepturile copiilor i tinerilor cu handicap fizic - de la deziderat la realitate", arat c 23% dintre copiii cu vârste între 7 i 18 ani sunt ne colariza i. Doar o treime dintre copii sunt integra i în înv mântul de mas , dar acesta nu este adaptat nevoilor lor. Ca o consecin fireasc , procentul copiilor i tinerilor cu dizabilit i scade de la un ciclu de înv mânt la altul, ajungând ca doar 9% dintre tinerii cu dizabilit i s urmeze cursuri universitare. Accesibilizarea spa iilor publice reprezint o barier pentru integrarea social a copiilor i tinerilor cu dizabilit i. Studiul ASCHF-R arat c mijloacele de transport în comun adaptate sunt pu ine i doar 6% dintre p rin i au declarat c le-au utilizat. UNICEF a avut o contribu ie covâr itoare la dezvoltarea serviciilor pentru copii cu dizabilit i, atât prin sprijinul nemijlocit oferit ONG-urilor specializate pentru copii cu dizabilit i, cât i prin asisten a tehnic pentru îmbun t irea cadrului legislativ i dezvoltarea de strategii de îmbun t ire a situa iei copiilor cu dizabilit i care locuiesc în familie sau care sunt separa i de familia lor. Organiza iile non-guvernamentale care au sprijinit crearea de servicii pilot de sprijin pentru copiii cu dizabilit i continu s aib o contribu ie semnificativ la sus inerea acestor servicii, acoperind o arie larg de nevoi specifice, de la centre de zi i recuperare (ASCHF-R, UCOS, SERA România, etc.) pân la îngrijire reziden ial , organizarea de ateliere protejate pentru tinerii cu dizabilit i care nu- i pot g si un loc de munc pe pia a muncii (Funda ia Motivation România, Al turi de Voi, etc.), integrare social prin sport (Special Olympics România). Eforturile ONG-urilor sunt îns prea pu in recunoscute i sprijinul pe care acestea îl primesc din partea statului pentru a- i continua activitatea este adesea nesemnificativ fa de costurile reale ale serviciilor. O consecin a încet rii finan rilor nerambursabile ale donatorilor interna ionali (USAID, DFID, CIDA, etc.) a fost c mai multe ONG-uri i-au restrâns sau i-au încetat activitatea dup 2007. În 2011 UNICEF în parteneriat cu TVR a lansat o campanie de strângere de fonduri în


102

beneficiul copiilor cu dizabilit i. Campania î i propune s sus in accesul copiilor cu dizabilit i la servicii create din ini iativa ONG-urilor, s finan eze crearea sau s sus in finan area de case de tip familial pentru copiii separa i de familii i s sus in crearea de servicii noi.

4.4. Copii cu p rin i pleca i la munc în str in tate Conform singurei analize la nivel na ional asupra fenomenului copiilor r ma i acas prin plecarea p rin ilor la munc în str in tate, realizat de UNICEF i Asocia ia Alternative Sociale în 2008, ”estim rile statistice indicau la nivelul lunii august 2007 faptul c aproximativ 350.000 de copii, reprezentând circa 7% din totalul popula iei 0-18 ani, aveau cel pu in un p rinte plecat în str in tate. Dintre ace tia cei mai mul i aveau doar tat l plecat, respectiv aproximativ 157.000 de copii, iar circa 67.000 aveau doar mama plecat . De asemenea 126.000 de copii aveau ambii p rin i pleca i în str in tate. Pe ansamblul popula iei 0-18 ani, al i circa 400.000 de copii au experimentat la un moment dat în via absen a unuia dintre p rin i ca urmare a plec rii acestuia la munc în str in tate” (p. 24). A a cum reiese din figura de mai jos, fenomenul variaz ca intensitate de la o regiune la alta cele mai afectate jude e fiind cele situate în regiunea de nord, nord-est i anumite jude e din sud i sud-vest. Grafic 34. Intensitatea fenomenului copiilor cu p rin i pleca i la munc în str in tate din datele ANPDC, iulie 2007 (‰)

Sursa: UNICEF, Alternative Sociale, 2008, Analiz la nivel na ional asupra fenomenului copiilor r ma i acas

prin plecarea p rin ilor la munc în str in tate, p.35

Datele publicate de ANPDC în 2007 ar tau c exist 82.464 copii cu cel pu in un p rinte plecat la munc în str in tate. Dintre ace tia, 26.406 au ambii p rin i plecati la munc în str in tate, iar 8.904 au p rintele unic sus in tor plecat la munc în str in tate. Se remarc o discrepan semnificativ între datele colectate la nivel central i realitatea relevat în cercetarea realizat de c tre UNICEF i Asocia ia Alternative Sociale. Cele mai recente statistici oficiale, publicate de MMFPS, (2010c) în decembrie 2010 arat c erau 84.084 copii înregistra i ca având unul sau ambii p rin i pleca i la munc în str in tate. Dintre ace tia, 25.567 copii aveau ambii p rin i pleca i. Fenomenul r mâne în continuare unul

103


controversat i mai degrab dificil de diagnosticat, în ciuda eforturilor statului de a identifica mecanisme de monitorizare, inclusiv prin hot râri de guvern i ordine (HG 683/2006, Ordinul nr. 219/ANPDC) care prev d responsabilit i atât pentru p rin i cât i pentru SPAS-uri în privin a monitoriz rii acestor copii. Se estimeaz c circa 3 milioane de români lucreaz în strain tate (peste 13% din for a de munc ), iar mare parte dintre ace tia au educa ie ter iar (11.8%). Fondurile trimise în ar de c tre imigran i au atins un punct maxim de 9,3 miliarde USD în 2008 (World Bank, 2011), dup care au înregistrat un declin semnificativ odat cu adâncirea crizei economice în Europa, reducandu-se la mai pu in de jum tate, respectiv 4,5 miliarde USD în 2010. Conform studiului realizat de UNICEF în 2011 (St nculescu, Marin, 2011), ”în cele ase jude e studiate, 26% dintre gospod rii au cel pu in un membru plecat la munc în strainatate, iar 4.5% dintre gospod rii au cel pu in un membru care s-a întors din cauza crizei economice. În mod surprinz tor, rata de revenire în ar nu este mai mare în zonele cu poten ial de dezvoltare mai mare, ci în zonele mai s race, din regiunea de Nord-Est (7% dintre gospod rii, comparativ cu doar 1,7% în zona mai dezvoltat , Bra ov).” Studiul a identificat faptul c nu exist diferen e în comportamentul adul ilor care decid s plece la munc în str in tate legate de statutul lor de p rin i – faptul c las în urm copii nu-i opre te pe p rin i s plece i nici nu-i determin s se întoarc mai repede în ar , în ciuda cercet rilor sau chiar a campaniilor de pres care au atras aten ia cu privire la efectele abandonului copiilor ai c ror p rin i pleac la munc în str in tate. Pe lâng consecin ele psihosociale distructive pentru copii, studiul remarc un alt fapt îngrijor tor legat de destructurarea familiilor: circa 28-30% dintre persoanele c s torite care au plecat la munc în str in tate s-au rec s torit sau tr iesc în uniuni consensuale. E de remarcat faptul c de i legisla ia european cuprinde prevederi de protec ie a copiilor cet enilor statelor membre UE care se deplaseaz s lucreze pe teritoriul altui stat membru, cei care aleg s plece cunosc destul de pu in cu privire la aceste drepturi. O parte a problemei este legat de faptul c mul i p rin i aleg s lucreze f r forme legale, iar al ii se tem de dificult ile legate de adaptarea la un nou mediu i de faptul c având copii ar constitui un dezavantaj sau o dificultate în plus. Acest fapt impune o reconsiderare i o abordare mai atent a modului în care ar trebui f cut educa ia cu privire la drepturile cet enilor români ca cet eni ai Uniunii Europene. În acela i timp, dat fiind magnitudinea fenomenului, analizele care stau la baza construirii strategiilor jude ene pentru protec ia copilului ar trebui s ia în calcul necesitatea cre rii de servicii specializate pentru ace ti copii, capabile s asigure suport copilului dar i consiliere p rintelui care alege s lucreze în str in tate pentru a în elege pe de o parte care sunt efectele separ rii i a alege în cuno tin dac este dispus s plece. În acela i timp astfel de servicii de consiliere ar putea s informeze parintele cu privire la drepturile copilului s u atunci când el lucreaz în str in tate. 4.5. Copii de etnie rom Potrivit datelor oficiale, etnia rom reprezint 2,9% din popula ia rii. Cu toate acestea, rata s r ciei înregistrat în rândul etniei este de 16,4% din totalul popula iei s race i 25,4% din totalul popula iei aflate în s r cie absolut (MMFPS, 2009). De i datele statistice oficiale arat c în România tr iesc doar 535.140 persoane de etnie rom (declara i la recens mântul din 2002), organiza iile pentru protec ia drepturilor etniei rom estimeaz un num r situat între 1,8 i 2,5 milioane. Conform datelor furnizate de Agen ia Na ional pentru Romi, la recens mântul din 2002 au fost înregistra i 253.271 copii i tineri


104

(0-19 ani) de etnie rom . Se poate afirma deci c din punct de vedere demografic, popula ia de rromi din România este o popula ie tân r . De i în mod tradi ional Direc iile Generale de Asisten Social i Protec ia Copilului nu raporteaz date statistice cu privire la procentul de copii de etnie rom separa i de familie, exist percep ia c procentul acestora este mai mare decât cel al copiilor ne-romi, comparativ cu popula ia general . Cu toate acestea, nu s-au f cut eforturi pentru a recruta personal din aceast etnie pentru servicii de protec ie a copiilor astfel încât s se poat vorbi despre men inerea identit ii culturale a copiilor separa i de familia lor. Exist multiple riscuri de excludere pentru copiii de etnie roma. Pe de o parte vorbim despre riscul de a tr i în s r cie absolut , cu toate consecin ele care decurg de aici, riscul de a fi discriminat. Pe de alt parte vorbim despre anumite modelele tradi ionale de via care continu s afecteze mai ales fetele din aceast etnie - c s toriile timpurii, dezinteresul p rin ilor fa de educa ie, munca sau exploatarea economic a copiilor (cer etoria, implicarea în activit i infrac ionale, etc.).

Un indicator important pentru integrarea social este accesul popula iei rome (mai ales femei) la educa ie. Efectele lipsei de educa ie a mamelor asupra s n t ii copiilor au fost bine documentate. Conform datelor înregistrate la recens mântul popula iei din 2002, comparativ cu analfabetismul înregistrat la nivel na ional (2,6%), popula ia de etnie rom înregistra valori cu mult mai mari, respectiv 25,6%, i o discrepan mare pe sexe, cu 20,6% pentru b rba i i 30,8% pentru femei. Printre motivele invocate cel mai adesea pentru neînscrierea copiilor la coal cele mai citate sunt lipsa resurselor materiale, absen a documentelor de identitate,

discriminarea sau dezinteresul copiilor fa de coal care rezult în num r mare de absen e i repeten ie. Starea de s n tate a copiilor romi este adesea precar . S r cia, lipsa nutri iei adecvate i vârsta mic la na tere a mamei, na terile frecvente i ne-spa iate, condi iile precare de locuit i lipsa igienei poten ate de o rat mic a vaccin rilor conduc la reducerea speran ei de via a

popula iei rome la 64 de ani, comparativ cu 70 de ani la nivel na ional. Eforturile f cute în ultimii ani de a reduce acest decalaj au fost sus inute de UNICEF prin sus inerea dezvolt rii capacit ii organiza iilor non-guvernamentale care militeaz pentru drepturile minorit ii rome, programe specifice de îmbun t ire a accesului i calit ii educa iei copiilor de etnie rom , sprijinirea elabor rii de strategii locale i centrale, oferirea de servicii sociale adresate copiilor romi. În ultimii ani s-a remarcat cu îngrijorare atitudinea ostil a unor autorit i dar i a cet enilor din anumite state membre UE fa de popula ia român de etnie rom aflat pe teritoriul acestor state. Unele dintre aceste manifest ri pot fi caracterizate ca ”rasiale”, mergând de la afi e care interzic accesul în anumite localuri a popula iei din aceast categorie, pân la decizii administrative de repatriere for at a familiilor rome cu copii. 4.6. Copii care tr iesc cu HIV/SIDA La începutul anilor ‘90 România se confrunta cu cea mai mare epidemie HIV/SIDA pediatric din Europa, num rul copiilor cu vârste între 0 i 14 ani infecta i fiind 9.837, dup vârsta la data diagnosticului (Institutul Na ional de Boli Infec ioase “Prof.dr.Matei Bal ”, 2010). Introducerea pe scar larg în România a terapiei antiretrovirale a condus la cre terea

105


marcant a duratei de supravie uire a persoanelor infectate cu HIV, cea mai mare parte a tinerilor care tr iesc ast zi cu HIV/SIDA au vârste între 20 i 29 de ani i fac parte din cohorta copiilor care au fost infecta i înainte de 1990, fiind supravie uitori de lung durat (Buzducea, Laz r, Mardare, 2010). Din punct de vedere al raport rii la nivel na ional, copiii cu vârste peste 14 ani sunt asimila i adul ilor. În prezent exist 249 copii cu vârste cuprinse între 0 i 14 ani infecta i cu HIV sau bolnavi de SIDA. Dintre ace tia, 185 copii beneficiaz de tratament antiretroviral. România s-a angajat s asigure tratament gratuit tuturor persoanelor cu infec ie HIV/SIDA care pot beneficia de el, dar a a cum o arat studiul realizat de UNICEF i UNOPA (Buzducea, Laz r, 2011), un procent de aproximativ 60% dintre persoanele seropozitive au dificult i în a accesa tratamentul în mod constant. Grafic 35. Evolu ia num rului de copii (0-14 ani) care tr iesc cu HIV/SIDA, i accesul la tratament anti-retroviral, 2004 - 2010

Sursa: Ministerul S n t ii, CNLAS, 2004 – 2010

În ultimii 10 ani calea de transmitere a infec iei HIV la copii este în principal cea materno-fetal . În 2009 s-au n scut 205 copii din mame sero-pozitive ceea ce reprezint un procent de 0.09% din num rul de na teri (M rd rescu, 2010). Testarea gravidelor i tratamentul antiretroviral al gravidei fac parte dintre m surile na ionale de limitare a inciden ei HIV la copii, dar se întâmpin dificult i legate de lipsa capacit ii de consiliere a gravidei la nivel de jude precum i de faptul c peste 20% dintre gravide nu se prezint la controalele prenatale. Integrarea colar a copiilor i adolescen ilor seropozitivi a fost una dintre principalele probleme de discriminare. UNICEF a contribuit semnificativ la succesul remarcabil înregistrat de România în privin a limit rii transmiterii infec iei HIV prin suport acordat în elaborarea documentelor strategice, sprijin pentru organiza ii ne-guvernamentale (UNOPA, ARAS), programe de informare a copiilor i tinerilor în coal . Principalele riscuri pentru o posibil cre tere a inciden ei infec iei HIV în România, în urm torii ani, r mân în continuare riscurile generate de lipsa de informare cu privire la c ile de transmitere, în special în rândul popula iei marginale (roma, adolescen i i tineri din familii foarte s race, cei care au abandonat coala, utilizatori drog injectabil). De asemenea, cre terea ponderii tinerilor cu vârst între 20-29 ani i activi sexual (Buzducea, Laz r, 2008)


106

în totalul persoanelor infectate cu HIV, pe fondul modific rii modelului epidemiologic c tre transmiterea pe cale sexual reprezint în continuare riscuri epidemiologice majore. 4.7. Copii i adolescen i utilizatori de droguri România este considerat în continuare o ar cu prevalen relativ mic a consumului de drog comparativ cu celelalte state membre ale UE, dar prezint tendin e de cre tere constant . „O analiz comparativ a datelor oficiale prezentate la nivel na ional indic pentru anul 2007 o cre tere a num rului consumatorilor de droguri ilegale cu 70% fa de anul 1999” (Buzducea, 2009, pg. 249). Conform Raportului na ional privind situa ia drogurilor în 2010, prevalen a consumului de droguri ilegale în rândul elevilor de clasa a XII-a, de-a lungul vie ii, a fost de 10,7%. Dintre ace tia, 16,8% sunt b ie i i 6,8% fete (ANA, 2010, pg. 21). Comparativ cu anul 2007, când e antionul a cuprins elevii cu vârsta de 16 ani, prevalen a consumului de droguri ilegale a sc zut cu aproape 4% (ANA, 2008, pg. 24). Grafic 36. Prevalen a consumului de droguri ilegale în rândul elevilor de clasa a XII-a, de-a lungul vie ii (%)

Sursa: Agen ia Na ional Antidrog, 2010, Raport na ional privind situa ia drogurilor 2010, România, noi evolu ii, tendin e i informa ii detaliate cu privire la temele de interes european

Din punct de vedere al distribu iei regionale a consumului de droguri, se remarc schimb ri de patern între 2007 i 2010, în sensul c regiunea Bucure ti (13,7%) nu mai ocup primul loc în ceea ce prive te prevalen a consumului, fiind surclasat de Regiunea Nord-Est (19.9%) i de Regiunea Sud-Est (15,1%). Conform raportului ANA, cel mai consumat drog ilegal este

marijuana, dar se remarc o cre tere a utiliz rii a a-numitelor ”plante etno-botanice”, droguri legale care au f cut multe victime în rândul tinerilor în ultimii ani. Vârsta la debutul consumului de droguri ilegale este relativ mic , cu 13% în rândul adolescen ilor de 14 ani, 10% la cei de 14-15 ani i 41,3% cu debut la 16-17 ani. Cel mai tân r dependent de drog înregistrat în România avea 11 ani. Date similare au fost înregistrate i în cadrul cercet rii realizate de UNICEF în perioada 2007-2008 (Preda, M., et al., 2010). Conform raportului de cercetare realizat de UNICEF i axat pe evaluarea programelor adresate adolescen ilor cu risc crescut de infectare (Buzducea, Laz r, 2010), se constat o accesare slab a serviciilor de s n tate de c tre utilizatorii de drog. Astfel, numai 42% dintre

107


adolescen ii utilizatori de droguri injectabile (IDU) au accesat servicii de s n tate în ultimele 12 luni i doar 51% dintre cei chestiona i au f cut vreodat un test HIV. Numai 21% dintre IDU au accesat tratamentul substitutiv cu metadon . Îngrijor toare sunt i statisticile cu privire la consumul de alcool i tutun în rândul tinerilor. Studiul na ional privind consumul de tutun, alcool i droguri - România 2007 care face parte din Proiectul european pentru anchetele în coli privind consumul de alcool i alte droguri (ESPAD) arat c în România un procent de 81% dintre elevii cu vârste sub 16 ani au consumat alcool i 35% au experimentat starea de ebrietate. De asemenea, 54% dintre tinerii din aceea i categorie de vârst au fumat cel pu in o igar (procent în sc dere cu 9.3% fa de datele relevate de analiza realizat în 2003). Strategia na ional antidrog 2005-2012, aprobat prin HG 73/2005 i elaborat cu sprijinul UNICEF i UNAIDS pune accentul pe ”înfiin area i dezvoltarea unui sistem integrat de institu ii i servicii specializate în domeniu. Acesta va contribui la reducerea prevalen ei consumului de droguri în rândul popula iei generale, în special în rândul grupurilor cu risc ridicat de consum, reducerea problemelor asociate consumului de droguri, asigurarea accesului consumatorilor de droguri la asisten a medical , psihologic i social specializat i reinser ia social a acestora”. La fel ca i în cazul altor agen ii na ionale, Agen ia Na ional Antidrog a fost reorganizat ca structur în cadrul Inspectoratului General de Poli ie în 2009. Datorit acestor schimb ri, cel de-al doilea plan de ac iune pentru implementarea Strategiei Na ionale aferent perioadei 2009-2012 a fost aprobat cu o întârziere de un an, în decembrie, 2010.

Concluzii i recomand ri România a f cut progrese semnificative în reformarea sistemului de protec ie special a copiilor. Num rul de copii afla i în centrele de plasament a sc zut constant în ultimii 11 ani, dar în primul trimestru al anului 2011 s-a înregistrat pentru prima dat de la începutul reformei o cre tere a num rului de copii afla i în plasament reziden ial, pe fondul reducerii personalului din sistem, inclusiv al num rului de asisten i maternali profesioni ti, dar i al personalului din aparatul propriu de lucru al Direc iilor Jude ene de Asisten Social i Protec ie a Copilului. Prin înglobarea ANPDC ca Direc ie General de Protec ie a Copilului în cadrul MMFPS în iunie 2009 a fost diminuat rolul de coordonare metodologic a Direc iilor i s-a redus capacitatea de monitorizare a implement rii principiilor Conven iei ONU pentru drepturile copilului. Recomand rile Comitetului ONU pentru copii cu privire la înt rirea capacit ii ANPDC au r mas f r r spuns din partea autorit ilor. Lipsa de servicii integrate de prevenire a situa iilor de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor la nivel comunitar r mâne o problem f r solu ii din partea autorit ilor locale. Este de a teptat ca efectele crizei economice asupra familiilor vulnerabile s genereze presiuni suplimentare asupra sistemului de protec ie a copilului cel pu in pe durata anului 2011. Migra ia economic a p rin ilor i destructurarea familiilor genereaz un num r mare de copii vulnerabili la abuz, neglijare sau exploatare, dar i la probleme de s n tate mental . Evolu ia mai degrab negativ a indicatorilor de protec ie a copiilor din grupurile vulnerabile înregistrat în ultimele luni impune o reconsiderare rapid a priorit ilor pentru a men ine progresele realizate de România în privin a reformei sistemului. Atât legisla ia în vigoare cât i obiectivele enun ate în documentele strategice asumate de guvern includ ac iuni ce ar putea asigura un cadru optim pentru respectarea drepturilor


108

copilului, dar majoritatea termenelor înscrise în planurile de implementare a strategiilor sunt dep ite.

Recomand ri • Înt rirea capacit ii autorit ii centrale de a monitoriza situa ia copiilor i de a coordona

metodologic implementarea principiilor Conven iei ONU pentru drepturile copilului atât la nivel central, prin cooperarea cu celelalte ministerele responsabile, cât i la nivelul DGASPC pentru a asigura sprijin metodologic în adresarea nevoii de servicii pentru copii.

• Reconsiderarea rapid a situa iei copiilor i prioritizarea investi iei în dezvoltarea de servicii de prevenire la nivelul comunit ilor dup modelul promovat de UNICEF prin proiectul pilot de dezvoltare a serviciilor comunitare integrate i a structurilor comunitare consultative astfel încât acestea s - i asume un rol proactiv în monitorizarea i protejarea categoriilor de copii afla i în risc

• Campanii de informare a popula iei cu privire la drepturile copiilor ai c ror p rin i lucreaz în str in tate i dezvoltarea de mecanisme de monitorizare la nivelul comunit ii pentru a asigura identificarea timpurie a copiilor r ma i acas .

• Dezvoltarea re elei de servicii pentru copiii cu dizabilit i inclusiv prin crearea unui sistem de sus inere a ONG-urilor cu expertiz în asigurarea de servicii de recuperare a copiilor i sprijinire a familiilor acestora; asigurarea preg tirii corespunz toare a persoanelor care au calitatea de asistent personal al copilului cu dizabilit i pentru a contribui la implementarea planului individual de recuperare; cre terea calit ii educa iei pentru ace ti copii prin dezvoltarea resursei profesionale disponibile s ofere un sprijin real în men inerea copiilor în înv mântul de mas .

• Dezvoltarea i extinderea programelor care faciliteaz incluziunea social a copiilor romi si accesul lor la servicii de: dezvoltare timpurie a copilului, educa ie, s n tate, nutri ie i protec ie.

• Sus inerea copiilor/tinerilor seropozitivi în integrarea socio-profesional i asigurarea accesului constant la tratament de specialitate.

• Campanii de prevenire a consumului de drog i dezvoltarea unui sistem integrat de institu ii i servicii specializate pentru tratamentul tinerilor consumatori de drog.

109

B I B L I O G R A F I E

Bibliografie Agen ia Na ional Antidrog, Biroul Observatorul Român de Droguri i Toxicomanii,

2008, Raport na ional privind situa ia drogurilor 2008, România, noi evolu ii, tendin e i informa ii detaliate cu privire la temele de interes european, REITOX, Bucure ti

Agen ia Na ional Antidrog, Biroul Observatorul Român de Droguri i Toxicomanii, 2010, Raport na ional privind situa ia drogurilor 2010, România, noi evolu ii, tendin e i informa ii detaliate cu privire la temele de interes european, REITOX, Bucure ti

Agen ia Na ional pentru Romi, 2011, http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/statistici/t2.pdf, site accesat în data de 17 iunie 2011

Arpinte, D., Cace, S., Preotesei, M., Tomescu, C., 2009, Cornul i laptele – percep ii, atitudini i eficien , Bucure ti: Editura Expert, http://www.publicinfo.gov.ro/library/lapte_si_corn_expert.pdf , accesat la 01.07.2011

Asocia ia Român de Psihologia S n t ii- ARPS, Raport Comportamente de S n tate la Copiii i Adolescen ii din România: comportament alimentar i activitate fizic Health Behavior in School-aged Children: healthy eating habits and physical activity (Studiu HBSC/ WHO, 2010), http://www.comunitate-sanatoasa.ms.ro/documente/dovezi/Raport_HBSC_Dec_2010.pdf

Asocia ia pentru Implementarea Democra iei, IMAS, studiu Romnibus 2010, disponibil la cerere la [email protected]

Björnberg A., Cebolla B., Lindblad S., European Health Consumer Index 2009, Health Consumer Powerhouse AB, 2009

Blekesaune, M.; Quadagno, J. (2003), Public Attitudes to Welfare State Policies: A comparative Analysis of 24 Nations, European Sociological Review, vol. 19, no. 5. pp. 415-427.

Buzducea, D., Laz r, F., 2008, O monografie a fenomenului HIV/SIDA în România, Editura Universit ii din Bucure ti, Bucure ti

Buzducea, D., 2009, Persoanele dependente (de droguri ilegale, de alcool, tutun etc), în Preda, M. (coord.), 2009, Riscuri si inechit i sociale in România, Editura Polirom, Ia i

Buzducea, D., Laz r, F., 2010, Evaluarea programelor adresate adolescen ilor cu risc crescut de infectare MARA : raport de cercetare, UNICEF, RHRN, Alpha MDN, Buz u

Buzducea D., Laz r F., Mardare E. I., 2010, The situation of Romanian HIV-positive adolescents: Results from the first national representative survey, AIDS Care. Psychological and Socio-medical Aspects of AIDS/HIV, Taylor & Francis.

Buzducea, D., Laz r, F., 2011, Accesul la tratament antiretroviral al persoanelor care tr iesc cu HIV/SIDA în România, UNICEF, UNOPA, Bucure ti.

Buzducea, D. (2009), Sisteme moderne de asisten social . Polirom, Ia i. Campanini, A.; Frost, L.; Höjer, S., 2010, The making of effective social work

practitioners? Lucrare prezentat la Joint World Conference on Social Work and Social Development: The Agenda, 10-14 iunie 2010, Hong Kong.

Centrul Romilor pentru Politici de S n tate SASTIPEN, Institutul Na ional de S n tate Public ,”Evaluarea impactului programului de mediere sanitar ”, proiect “Comunitatea conteaz pe tine. Implic -te”, proiect finan at din Fondul Social European/ POSDRU 2007-2013, 2011

Centrul pentru politici i Servicii de S n tate, Barometrul sanitar 2009, www.cpss.ro Cojocaru, t. (2009) Copiii în situa ie de risc. În Preda, M.(coord.) Riscuri i

inechit i sociale în România. Raportul Comisiei Preziden iale pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice. Polirom, Ia i. (pp. 191-202)

Comisia European , 2010, Sinteze na ionale privind sistemele educa ionale în Europa i reformele în curs, 2010, http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/

documents/eurybase/national_summary_sheets/047_RO_RO.pdf, accesat la 10.06.2011


110

Comisia Preziden ial pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniile educa iei i cercet rii din România/Preda, M., 2008, Raportul Comisiei Preziden iale pentru analiza i

elaborarea politicilor din domeniile educa iei i cercet rii, pe site http://www.presidency.ro/static/ordine/Raport_CPaepdec_2007_.pdf, accesat la data de 1.06.2011

Comisia preziden ial pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniul s n t ii publice din România „Un sistem de s n tate centrat pe nevoile cet eanului”, 2008

CNAS, Raport de activitate 2009, 2010, www.casan.ro Comitetul pentru Drepturile Copilului, 2009, A 51-a sesiune - Considera ii asupra

rapoartelor depuse de statele p r i în baza articolului 44 al Conven iei; Observa ii finale: România.

Duminic , G., Ivasiuc, A., 2010, O coal pentru to i? Accesul copiilor romi la o educa ie de calitate, Agen ia Împreun & UNICEF, Bucure ti

Esping–Andersen, G. (1990), The Three Worlds of Welfare Capitalism, Polity Press, Cambridge.

EUMAP, (2007), Accesul egal la înv mânt de calitate pentru romii din România, http://www.soros.org/initiatives/roma/articles_publications/publications/equal_20070329/romania2_20070329.pdf, accesat la 14.06.2011

European Commission, 2009, Key Data on Education in Europe, http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/key_data_series/105EN.pdf, consultat la 15.06.2011

European Comission, 2011a, Education Benchmarks for Europe, Brussels, http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/benchmarks10_en.pdf, accesat la 15.06.2011

European Commission (2011b) The social dimension of the Europe 2020 Strategy. A report of the Social protection committee (2011). Directorate-General for Employment, Social Affairs and Inclusion. Luxembourg: Publications Office of the European Union.


Eurostat, 2011, Key figures on Europe 2011, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-EI-11-001/EN/KS-EI-11-001-EN.PDF, accesat la 15.06.2011

EUROSTAT (2011). In 2008 gross expenditure on social protection in EU-27 accounted for 26.4 % of GDP. Statistics in Focus 17/2011, Catalogue number: KS-SF-11-017-EN-N. European Union.

EU, Mental Health Briefing Sheets, Facts and Activities in Member States, Romania, http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/mental/docs/Romania.pdf EUROSTAT. 2009. Population and Social Conditions. No 46 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-10-009/EN/KS-SF-10-009-EN.PDF

Federatia Organizatiilor Neguvernamentale Pentru Copil, 2009, Raport al Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale Pentru Copil c tre Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copilului – Geneva referitor la al Treilea Raport Periodic al Guvernului Romaniei pentru intervalul 2003-2007, Bucure ti.

Goodin, R.; Headey, Bruce, Muffels, Ruud, Driven, Hank Jan (1999), The Real Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge University Press, Cambridge.

Horga, I, Jig u, M, coord. (2010). Situa ia copiilor cu cerin e educative speciale inclu i în înv mântul de mas , Institutul de tiin e ale Educa iei & UNICEF, Bucure ti

111


IMAS, UNICEF, 2010, Evaluarea politicilor de asisten social din România - Raport de cercetare calitativ , Bucure ti.

Institutul Na ional de Statistic , 2010, Anuarul Statistic, Bucure ti. Institutul Na ional de Statistic , 2011, Serii de metadate: popula ia stabil la 1

ianuarie pe grupe de vârst , vârste, sexe i medii, https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp? page=tempo3&lang=ro&ind=POP101C, site accesat la 28.08.2011

Institutul Na ional de Boli Infec ioase “Prof.dr.Matei Bal ”, Compartimentul pentru Monitorizarea i Evaluarea infec iei HIV/SIDA în România, Date generale HIV/SIDA la 31 decembrie 2010, Bucure ti.

Institutul pentru ocrotirea mamei i copilului « Alfred Rusescu », Federatia ONG din protec ia copilului Acompanierea perinatal – studiu epidemiologic în curs de publicare

Institutul Român pentru Evaluare i Strategie (IRES), Percep ia corup iei în România, compara ii europene, 2010

Ionescu, M si Matache, M.., 2010, Raportul Na ional RECI pentru România, Proiectul Roma Early Childhood Inclusion (RECI), sponsorizat de Funda ia pentru o Societate Deschis , Fondul pentru Educa ia Romilor i UNICEF

Korpi, W.; Palme, J. (1998), The Paradox of Redistribution and Strategies of Equality: Welfare State Institutions, Inequality and Poverty in Western Countries, American Sociological Review, vol. 63, no. 5: 661 – 687.

Kuitto, K. (2011), More than just money: Patterns of disaggregated welfare expenditure in the enlarged Europe. Journal of European Social Policy, Vol. 21(4): 348–364.

Kumlin, S.; Rothstein, B. (2005), Making and Breaking Social Capital. The Impact of Welfare-State Institutions, Comparative Political Studies, vol. 38, no. 4: 339-365.

Lambru, M. (2011) Dimensiunea socialã a sectorului nonguvernamental. Revista de Asisten Social , anul X, nr. 2: 165-176.

Lambru, M. i Vame u, A. (coord.) (2010) România 2010. Sectorul Nonguvernamental . profil, tendin e, provoc ri, Editura Litera.

Laz r, F. (2000), Statul bun st rii în România în c utarea identit ii, Revista Calitatea Vie ii, vol.XI, nr.1–4/2000: 7-37.

Laz r, F. (2010), Introducere în politici sociale comparate. Analiza sistemelor de asisten social . Polirom, Ia i.

Magheru, M. (2009), A Blueprint for Policy Development in the Area of Basic Social Services. Evaluation report of UNICEF CBS programme. UNICEF România. Unpublished paper.

Magheru, M. (2010), Decentralization of Social Protection System in Romania. Legal and document analysis of the main issues concerning the social assistance system with a focus on finding relevant solutions. UNICEF România. Unpublished report.

Miclea, M., Vl sceanu, L., Potolea, D., Bârzea, C., Petrescu, P., (2007) Nevoi i priorit i de schimbare educa ional în România – fundament al dezvolt rii i moderniz rii înv mântului preuniversitar, Bucure ti

Ministerul Educa iei, Cercet rii i Tineretului, 2008, Document de politici publice sectoriale, strategie i coordonarea politicilor structurale pentru anul 2009 i perspectiva 2010-2012, http://www.cdep.ro/proiecte/2008/700/10/1/ax355.pdf, accesat la 29.06.2011

Ministerul Educa iei, Cercet rii i Sportului, 2010a, Raport asupra st rii sistemului na ional de înv mânt 2009

Ministerul Educa iei, Cercet rii i Tineretului, 2010b, Reperele fundamentale în înv area i dezoltarea timpurie a copilului de la 7 la 9 ani , http://www.edu.ro/index.php/articles/13936 consultat la data de 27.06.2011

Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului i Sportului, 2011, Raportul asupra sistemului na ional de înv mânt 2010


112

M rd rescu, M., 2010, Epidemiologia infec iei HIV în România “România încotro?”, prezentare al V-lea Congres Na ional privind infec ia HIV/SIDA, Bucure ti, 27-29 mai, 2010

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia Programe Incluziune Social , 2009, Raport privind s r cia i incluziunea social în România în 2009, Bucure ti http://www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/cd303efc2314fafecdd7c75e5968681c.pdf

Ministerul Muncii, Protec iei Sociale i Familiei, 2010a, Buletin Statistic Protec ia Drepturilor Copilului, Trim. IV, Evolu ii în domeniul protec iei copilului, Bucure ti.

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia Programe Incluziune Social , 2010b, Raport privind activitatea MMFPS în domeniul incluziunii sociale în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2010, http://www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/ 99fe9ca1e536e773da7e796b9a80c43d.pdf

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia General Protec ia Copilului, 2010c, Situa ie copii cu p rin i pleca i la munc în str in tate 31.12.2010

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia General Protec ia Copilului, 2010d, Statistic abuz asupra copilului 31.12.2010

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, 2011a, Direc ia General Protec ia Copilului, Buletin Statistic, Protec ia Drepturilor Copilului, martie 2011, http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Statistica/Buletin%20statistic/2011/copii%20trim_I%202011.pdf accesat la 15 iulie, 2011.

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, 2011b, Direc ia General Protec ia Copilului, Statistici anuale, http://www.copii.ro/alte_categorii.html , accesat la data de 1 iunie 2011.

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia General Protec ia Copilului, 2011c, Statistici Martie 2011, http://www.copii.ro/alte_categorii.html, accesat la data de 13 iulie 2011

Ministerul Muncii, Familiei i Protec iei Sociale, Direc ia General Protec ia Persoanelor cu Handicap, 2011d, Statistici Decembrie 2010, http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41, accesat la data de 15 iulie 2011

MMFPS, 2011e, Raport de activitate privind activitatea Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale în domeniul incluziunii sociale în anul 2010

MMFPS, 2011f, Raport privind activitatea Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale în domeniul incluziunii sociale în trimestrul I 2011

MMFPS, 2011g, Raport privind activitatea Ministerului Muncii, Familiei i Protec iei Sociale în domeniul protec iei copilului în trimestrul II 2011

MMFPS, 2011h, Planul de ac iune al Strategiei de reform a sistemului de asisten social 2011-2013.

MMFPS, 2011i, Strategia de reform a sistemului de asisten social 2011 – 2013 MMFPS, 2011j, Expunere de motive la Proiectul de lege a asisten ei sociale, MMFPS, 2011k, Analiza datelor statistice privind plata ajutorului social conform

Legii 416/2001 privind venitul minim garantat în luna aprilie 2011. Ministerul S n t ii/Centrul na ional pentru organizarea i asigurarea sistemului

informa ional i informatic în domeniul s n t ii, Anuar de statistic sanitar 2009, Bucure ti 2010

Ministerul S n t ii, Strategia Na ional de Ra ionalizare a Spitalelor, 2010 OMS, NIVEL, CPSS, „Evaluation of structure and provision of primary care in Romania, a survey-based project”, 2010, studiu în curs de publicare

PISA 2009, Results: Executive Summary, http://www.oecd.org/dataoecd/54/12/46643496.pdf

Pop, L. M. (2005), Politici sociale. Elemente de teorie, analiz i evaluare a politicilor sociale, Editura Economic , Bucure ti.

113


Pop, L. M. (coord.) (2002), Dic ionar de politici sociale, Editura Expert, Bucure ti. Preda, M. (2002), Politica social româneasc între s r cie i globalizare, Polirom,

Ia i. Preda, M., Buzducea, D., Laz r, F., Grigoras, V., 2010, Researching The Edge. Young

Injecting Drug Users and Female Sex Workers, Editura Universit ii din Bucure ti, UNICEF, Bucure ti.

Salva i Copiii (2010) Salva i Copiii consider c aloca ia de stat e un drept universal al tuturor copiilor - Comunicatul de pres al organiza iei Salva i Copiii din 23.02.2010. (accesat online în iunie 2011: http://www.comunicatedepresa.ro/salvati-copiii-romania/salvati-copiii-considera-ca-alocatia-de-stat-e-un-drept-universal-al-tuturor-copiilor)

Societatea Academic Român , „Criz i reform în sistemul de s n tate. O radiografie la zi”, 2010

Stativ , E. Anghelescu, E., coord., 2002, Educa ia timpurie în România, Studiul na ional asupra educa iei timpurii în cre e, Step by Step, Institutul pentru Ocrotirea Mamei i Copilului & UNICEF, Bucure ti

Stativ , E, 2005, Statusul nutri ional al copiilor în vârst de pân la 5 ani, Bucure ti: Institutul pentru ocrotirea mamei si copilului „Alfred Rusescu”, Ministerul S n t ii Publice & UNICEF

Surdu, L., coord., 2011, Participare, absenteism colar i experien a discrimin rii în cazul romilor din România, Romani CRISS & UNICEF, Bucure ti

St nculescu, M. S., Marin M., 2011, Rapid Assessment of the Social and Poverty Impacts of the Economic Crisis in Romania, UNICEF, Bucure ti.

coala Na ional de S n tate Public i Management Sanitar, Agen ia Na ional Antidrog, Ministerul Educa iei, Cercet rii i Tineretului, Institutul Na ional de Statistic , 2007, Proiectul european pentru anchetele în coli privind consumul de alcool i alte droguri (ESPAD) România 2007, http://www.snspms.ro/index.html/articles?articleID=291, site accesat la data de 1 iulie 2011.

coala Na ional de S n tate Public , Management i Perfec ionare în Domeniul Sanitar, Baza de date privind asisten a medical comunitar , 2009

coala Na ional de S n tate Public , Management i Perfec ionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPS), Baza de date DRG, 2011

Taylor-Gooby, P. (2011), Security, equality and opportunity: attitudes and the sustainability of social protection. Journal of European Social Policy, Vol. 19(5): 150–14.

Vis, B. van Kersbergen Kees and Tom Hylands (2011), To What Extent Did the Financial Crisis Intensify the Pressure to Reform the Welfare State? Social Policy & Administration, Vol. 45, No. 4, August 2011, pp. 338–353.

Voicu, B., coord., 2010, Renun area timpurie la educa ie: posibile c i de prevenire, Centrul Educa ia 2000 & UNICEF, Bucure ti:

Vr sma , T. coord, 2010, Incluziunea colar a copiilor cu cerin e educa ionale speciale. Aspira ii i realit i, Ministerul Educa iei, Cercet rii, Tineretului i Sportului, Asociatia RENINCO & UNICEF, Bucure ti:

UNICEF, Alternative Sociale, 2008, Analiz la nivel na ional asupra fenomenului copiilor r ma i acas prin plecarea p rin ilor la munc în str in tate, Alpha MDN, Buz u, 2008.

UNICEF, 2009a, Position Paper, Community-based services, policy development in the field of prevention, Bucharest.

UNICEF, 2009b, A blueprint for policy development in the area of basic social services, Evaluation report of UNICEF CBS Programme, Bucure ti.

UNICEF/INS, Programul TransMonee, România 2010


114

UNICEF, 2011, Raport Anual 2010, Bucure ti. World Bank, 2011,

http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934-1199807908806/Romania.pdf

Zamfir, C., Zamfir, E. (coord.), 1997, Pentru o societate centrat pe copil, Bucure ti: Editura Alternative

Zamfir, C.; Zamfir, E. (1995). Politici Sociale. România în context European. Bucure ti, Alternative.

WHO, European Health for All Database, updated January 2011 WHO World Health Statistics 2010

http://www.who.int/whosis/whostat/EN_WHS10_Full.pdf *** Strategia Na ional în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008-2013 adoptat prin Hot rârea nr. 860/2008 privind aprobarea Strategiei na ionale în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008 - 2013 i a Planului opera ional pentru implementarea Strategiei na ionale în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008 – 2013 *** Curriculum pentru educa ia timpurie a copiilor cu vârsta cuprins între na tere i 6/7 ani, aprobat prin Ordinul Ministerul Educa iei, Cercet rii i Tineretului nr. 5233 din 1 septembrie 2008, publicat în Monitorul Oficial 892 din 29 decembrie 2008 (M. Of. 892/2008) *** MECT, Documenta ia de atribuire pentru achizi ia public de calculatoare de tip desktop pentru unit ile în care se desf oar înv mânt liceal i profesional de stat, iulie 2008, www.e-licitatie.ro *** MECTS, Dotarea cu calculatoare tip desktop, www.edu.ro/index.php/articles/c513/ accesat la 20.07.2011 *** Repere Fundamentale în Înv area i Dezvoltarea Timpurie a copilului de la na tere la 7 ani, document elaborat la initiativa si cu sprijinul UNICEF i aprobat prin Ordinul Ministerului Educa iei, Cercet rii i Tineretului nr. 3851/17.05.2010 *** Proiectul de Informatizare a tuturor colilor din mediul rural i conectare la internet, 2005, www.edu.ro/index.php/resurse/3973 accesat la 20.07.2011 *** Legea nr. 263/2007 privind înfiin area, organizarea i func ionarea cre elor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 30 iunie 2007 *** Legea nr. 61/1993 privind aloca ia de stat pentru copii *** Odinul MECTS nr.1540/19.07.2007 privind interzicerea segreg rii colare a copiilor rromi i aprobarea Metodologiei pentru prevenirea i eliminarea segreg rii colare a copiilor rromi *** Legea nr. 84/ 1995 a înv mântului, abrogat în februarie 2011 *** Hot râre nr. 1488 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea criteriilor i a cuantumului sprijinului financiar ce se acord elevilor în cadrul Programului na ional de protec ie social "Bani de liceu" *** HG 345/2011, privind aprobarea pentru anul 2011 a Raportului comisiei de selec ie a unit ilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigur ri de s n tate, precum i a listei acestor unit i sanitare, Monitorul Oficial nr. 226 din 31 martie 2011 *** HG 860/2008 Privind aprobarea Strategiei na ionale în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008 - 2013 i a Planului opera ional pentru implementarea Strategiei na ionale în domeniul protec iei i promov rii drepturilor copilului 2008-2013. *** Guvernul României MMFPS, 2011, Strategia de reform în domeniul asisten ei sociale 2011-2013. *** Ordonan a de urgen nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate i de panifica ie pentru elevii din clasele I - VIII din înv mântul de stat i privat, precum i pentru copiii

115


pre colari din gr dini ele de stat i private cu program normal de 4 ore, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 26 august 2002 *** OUG nr. 87/2008 privind dotarea cu calculatoare de tip desktop a unit ilor în care se desf oar înv mânt liceal i profesional de stat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 27 iunie 2008 *** Legea 118/2010 privind unele m suri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010 *** Legisla ie sanitar 2005-2011 *** Legisla ie social – 2001-2011. PIRLS, http://pirls.bc.edu/pirls2006/intl_rpt.html, accesat la 01.07.2011 Euro 200-Acordarea ajutorului financiar pentru achizi ionarea de calculatoare, http://euro200.edu.ro/nomenclatoare2010/jfile/Judete/index.html, accesat la 01.07.2011 http://www.rare-diseases.eu/2010/IMG/File/Session_25_Montserrat.pdf Baze de date Ancheta Bugetelor de Familie, 2007-trimestru 1, 2011 Eurostat – baza de date online privind protec ia social Institutul Na ional de Statistic – Baza de date TEMPO Online


116

Anexa 1. Lista tabelelor, graficelor A. TabeleTabel 1.Evolu ia PIB-ului, veniturilor i cheltuielilor bugetare ale României în perioada 2007-2010..............................................................................................................5 Tabel 2.Beneficii, ca % din totalul cheltuielilor guvernamentale, 2005-2010 ..........................6 Tabel 3.Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden ................................ 11 Tabel 4.Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colara, pe sexe ............12 Tabel 5.Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexe ............12 Tabel 6.Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexe ............13 Tabel 7. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden ...............................15 Tabel 8. Gradul de cuprindere în înv mânt a popula iei de vârst colar , pe sexe ...........16 Tabel 9. Popula ia colar pe niveluri de educa ie i medii de reziden ...............................16 Tabel 10. % persoanelor cu statut de elev/student, pe grupe de vârst , medii de reziden i ani ....................................................................................................................18 Tabel 11. Predictori pentru statutul de elev/student pe grupe de vârst (cu regresia logistic ) ..............................................................................................................19 Tabel 12.Personalul didactic pe niveluri de educa ie i medii de reziden ............................27 Tabel 13. Mortalitatea general pe grupe de vârst în România, 2004-2009.........................38 Tabel 14. Evolu ia finan rii în asisten a primar 2009-2011................................................43 Tabel 15. Servicii medicale spitalice ti 0-18 ani, România, 2007 – 2010...............................46 Tabel 16. Evolu ia bugetului Programului na ional de s n tate a femeii si copilului (PNSFC)..................................................................................................49 Tabel 17 Evolu ia cheltuielilor pentru protec ie social i a celor pentru familie i copil, 2000-2008, în România i media UE-27..................................................................................57 Tabel 18. % copiilor în a c ror gospod rii s-au cump rat diferite bunuri/servicii în ultima lun , pe chintile de consum, 2010............................................................................................63 Tabel 19 % elevilor în a c ror gospod rii s-au cump rat diferite bunuri/servicii în ultima lun , pe chintile de consum*, 2009-2010 ................................................................................64 Tabel 20. % copiilor în ale c ror gospod rii s-au cump rat bunuri/pl tit servicii, pe medii (în interiorul chintilelor), (%) .......................................................................................................65 Tabel 21 Acoperirea i targetizarea aloca iilor de stat pentru copii, pe chintile de consum în 2010, (%)..................................................................................................................................73 Tabel 22 Rata s r ciei la copii, înainte i dup acordarea aloca iei de stat pentru copii, 2010 ...................................................................................................................74 Tabel 23 Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a aloca iilor de sus inere a familiei, pentru gospod riile cu cel pu in un copil, pe chintile de consum în 2010 i 2011 (%) .................................................................................................................76 Tabel 24 Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a indemniza iei de maternitate, pentru gospod riile cu cel pu in un copil, pe chintile de consum în 2010(%) .......................78 Tabel 25 Evolu ia num rului de unit i pentru protec ia copilului aflat în dificultate în România, 1999-2010. ....................................................................................88 Tabel 26. Cazuri de abuz, neglijare, exploatare ......................................................................98 B. GraficeGrafic 1. GDP per capita in Purchasing Power Standards (PPS) (EU-27 = 100) ...................5 Grafic 2. Cheltuieli cu protec ia social , educa ia i s n tatea, ca procent din PIB, 2009......6 Grafic 3. Rata s r ciei absolute, 2010 ......................................................................................7 Grafic 4.Rata brut de n scu i vii (num r de n scu i vii la 1000 de persoane), 2010..............8 Grafic 5.Rata brut de cre tere, 2010 .......................................................................................8 Grafic 6. % persoanelor cu statut de elev/student, pe grupe de vârst i medii de reziden 17

117

A N E X E

Grafic 7.Scorul Indexului Total al Consumatorului de S n tate European ............................36 Grafic 8.Mortalitatea infantil în regiunea european OMS, 2009........................................37 Grafic 9.Probabilitatea de a deceda pân la vârsta de 5 ani în regiunea european OMS, 2009 .............................................................................................................39 Grafic 10.Inciden a tuberculozei la copiii sub 15 ani, 2010 ...................................................40 Grafic 11.Inciden a infec iilor cu transmitere sexual 0-19 ani, 2001-2009 ..........................40 Grafic 12.Indicele de mas corporal , 11, 13 i 15 ani, pe sexe, 2010...................................42 Grafic 13.Volumul de servicii furnizate în asisten a primar , 2006-2010 ..............................44 Grafic 14.Ponderea cheltuielilor cu programe de s n tate public i promovarea s n t ii, 2008 ....................................................................................................48 Grafic 15.Cheltuielile pentru s n tate ca procent din PIB, 2008 ...........................................50 Grafic 16.Veniturile în sistemul public de s n tate .................................................................50 Grafic 17 Cheltuieli pentru protec ie social , 2000-2008, România i media UE-27 ca procent din PIB.............................................................................................57 Grafic 18. Rata s r ciei relative la copil în Uniunea European , 2009 .................................59 Grafic 19. % copiilor depriva i material la nivelul Uniunii Europene ...................................60 Grafic 20. Rata s r ciei absolute pe grupe de v rst , 2007-2010, (%)..................................61 Grafic 21. Rata s r ciei la copii, pe medii de reziden i etnie, (%).....................................62 Grafic 22 Evolu ia num rului mediu lunar de beneficiari de aloca ie de stat pentru copii, 2004-2010, acordat din bugetul MMFPS ..............................................................................72 Grafic 23 Compara ie privind nivelul unor indicatori de incluziune social i a unor presta ii pentru copii, lei/persoan /lun 2011 .......................................................................................75 Grafic 24 Evolu ia num rului mediu de beneficiari de indemniza ie pentru cre terea copilului, ..................................................................................................................................77 Grafic 25 Evolu ia num rului total de beneficiari ai aloca iei pentru nou-n scu i, 2004-2010 ...........................................................................................................79 Grafic 26. Evolu ia num rului total de beneficiari ai trusoului pentru nou-n scu i, 2007-2010 ...........................................................................................................79 Grafic 27 Beneficiile de protec ie social în bani i în natur ca % din beneficiile sociale totale în UE 2008.....................................................................................................................87 Grafic 28. Evolu ia protec iei copilului lipsit temporar de îngrijirea familiei, 1997 – 2011 ..95 Grafic 29. Copii afla i în îngrijire reziden ial , pe grupe de vârst , la 31 martie, 2011 ........96 Grafic 30. Copii în situa ie de abuz, neglijare, exploatare, la 31 decembrie 2010.................97 Grafic 31. Situa ia copiilor cu dizabilit i dup gradul de încadrare....................................99 Grafic 32. Integrarea colar a copiilor cu dizabilit i dup forma de înv mânt .............101 Grafic 33. Intensitatea fenomenului copiilor cu p rin i pleca i la munc în str in tate din datele ANPDC, iulie 2007 (‰) .....................................................................102 Grafic 34. Evolu ia num rului de copii (0-14 ani) care tr iesc cu HIV/SIDA, i accesul la tratament anti-retroviral, 2004 - 2010...................................................................................105 Grafic 35. Prevalen a consumului de droguri ilegale în rândul elevilor ..............................106


118

Anexa 2 Date statistice detaliate Anexa 2 – Tabel 1 Rata s r ciei absolute, pe grupe de vârst i medii, (%) Urban Rural 2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010 0-17 7,4 3,8 3,4 3,5 19,4 12,7 8,9 12,4 18-23 7 3,3 3,8 3,9 21,5 14,2 12 14,1 24-39 4,3 2,3 1,9 2 15,3 9,9 7,5 9,1 40-59 4,3 1,7 1,8 1,9 15 9,1 6,9 8,1 60+ 3,2 1,3 0,8 0,9 11,8 6 3,8 4,2 Total 4,9 2,3 2,1 2,2 15,8 9,8 7,2 8,8 Anexa 2 – Tabel 2 Rata s r ciei absolute la copii, dup etnie i medii de reziden , (%) Urban Rural 2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010 Român 4,9 1,9 2,3 2 17,3 11 7,4 10,6 Maghiar 14,2 0,1 0,2 1,2 9,5 2,5 6,4 4,4 Rom 45,4 34,7 24,7 27,3 60,3 37,9 29,8 41,1 Alta 6 0 17,2 23,4 21,2 40,5 16,3 5,4 Total 7,4 3,8 3,4 3,5 19,4 12,7 8,9 12,4 Anexa 2 – Tabel 3 Rata s r ciei pe regiuni de dezvoltare, 2007-2010, (%) 2007 2008 2009 2010 Nord-Est 15,6 8,5 6,1 7,7 Sud-Est 12,2 7,1 6 6,8 Sud 10,2 4,4 3,4 4,4 Sud-Vest 12,9 7,9 6,2 7 Vest 4,5 3,4 3,2 3,3 Nord-Vest 8,2 5,7 3,9 3,9 Centru 8,5 5,2 4,7 5,4 Bucure ti 1,6 1,1 0,5 1,1 Anexa 2 – Tabel 4 Rata s r ciei, pentru copii i tineri, (%) Copii 0-18 ani Tineri 18-23 ani 2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010 Român 11,1 6,5 4,8 6,3 11,4 7,2 6,2 7,3 Maghiar 11,8 1,3 3,7 3 10,1 2,7 4,6 3,1 Rom 53,6 36,4 27,7 35,3 50,7 25,2 32,3 36,2 Alta 16 19,7 16,7 13,3 16,5 18,2 24,3 7,6 Total 13,5 8,3 6,2 8 12,8 7,9 7,2 8,3

119

A N E X E

Anexa 2 – Tabel 5 Rata s r ciei, pentru copii 0-17 ani, în func ie de caracteristicile capului de gospod rie (%)

2007 2008 2009 2010 B rbat 12,7 7,7 5,7 7,8 Sexul capului

de gospod rie Femeie 18,1 11,3 8,7 9,2 Român 11,1 6,5 4,9 6,3 Maghiar 11,8 1,2 2,6 2,9 Roma 54,7 36,5 28,4 35,9

Na ionalitatea capului de gospod rie

Alta 15,8 20,9 14,8 9,1 F r coal 47,1 33,9 46,5 38,8

coal primar , clasele 1-4 33,9 21,1 13,1 19,9 Gimnaziu, clasele 5-8 24,1 16 10,4 14,7

coal voca ional /de ucenici 9,4 5,8 3,9 5

Nivelul de educa ie al capului de gospod rie

Liceu i peste 3,8 1,5 1,9 2,2 F r coal 66,3 57,8 52,1 45,9

coal primar , clasele 1-4 52,8 36 29,7 49,3 Gimnaziu, clasele 5-8 35,1 23,3 18,8 23,6

coal voca ional /de ucenici 16,2 9,2 5,8 6,8 Liceu 6,9 4 3,2 4,3 Postliceal 2 0,2 1,3 0

Nivelul de educa ie maxim al persoanelor peste 14 ani

Studii superioare (de scurt i lung durat ) 1,2 0 0,1 0,6 Salariat 4 2 1,2 2,4 Lucr tor pe cont propriu în sectorul non-agricol (incluzând ajutorul familial)

24 11,2 8,2 11,6

Lucr tor pe cont propriu în sectorul agricol (incluzând ajutorul familial)

29,9 24 16,2 20,2

omer 29,6 23,4 17,7 19 Pensionar 14,4 7,9 5,1 4,6 Elev/student 4 0 0 17,8 Casnic 28,7 9,3 29,2 18

Statutul ocupa ional al capului de gospod rie

Alt statut (dependent, serviciu militar etc.) 37,9 19 18,2 34,3 Anexa 2 – Tabel 6 Factori ce prezic consumul pe consum echivalent al copiilor în 2009 i 2010 (prin regresie linear )

Ln(consum pe adult echivalent) Constant 5,26*** Vârsta medie a persoanelor peste 14 ani 0,01*** 2010 versus 2009 -0,03** Urban versus Rural 0,10*** Sud-Est versus Nord-Est -0,01 Sud versus Nord-Est 0,03 Sud-Vest versus Nord-Est -0,03 Vest versus Nord-Est 0,12*** Nord-Vest versus Nord-Est 0,05 Centru versus Nord-Est 0,04 Bucure ti versus Nord-Est 0,14*** Voca ional versus Cel mult gimnaziu 0,18*** Liceu versus Cel mult gimnaziu 0,27*** Peste liceu versus Cel mult gimnaziu 0,59*** Roma versu Alt etnie -0,20*** Lucr tor pe cont propriu versus Salariat -0,19*** Pensionar versus Salariat -0,20***

omer/casnic( ) versus Salariat -0,28***

*** p<0.01; ** p<0.05; * p<0.10;


120

Anexa 2 – Tabel 7 Media cheltuielilor pe copii, în 2009 i 2010, în pre uri ale lunii decembrie 2010, (RON)

2009 2010 Chintile Medie 95% interval Medie 95% interval Haine 1 10,8 9,4 12,2 9,5 8,2 10,8 2 22,4 20,1 24,7 20,4 17,9 22,9 3 29,9 27,3 32,4 28,4 25,8 31,0 4 43,0 39,9 46,2 39,3 35,8 42,8 5 73,2 67,2 79,1 64,4 59,9 69,0 Total 35,9 34,2 37,5 32,4 30,9 33,9 Rechizite/c r i colare 1 2,4 1,8 2,9 2,5 1,8 3,2 2 4,2 3,3 5,1 5,6 4,4 6,8 3 7,2 5,9 8,6 8,0 6,5 9,5 4 9,6 8,1 11,1 8,6 6,9 10,2 5 13,5 11,6 15,4 11,4 9,1 13,7 Total 7,4 6,8 8,0 7,2 6,5 7,9 Jocuri 1 0,3 0,2 0,5 0,3 0,2 0,5 2 1,6 1,1 2,1 0,8 0,5 1,0 3 1,7 1,1 2,2 1,7 1,2 2,2 4 3,3 2,6 4,1 3,5 2,6 4,4 5 13,0 10,8 15,2 12,6 9,7 15,5 Total 4,0 3,5 4,5 3,8 3,1 4,4 C r i/Ziare/reviste 1 0,7 0,5 1,0 0,6 0,3 0,8 2 1,9 1,5 2,2 1,8 1,2 2,3 3 4,1 3,6 4,6 3,6 3,0 4,1 4 8,8 7,8 9,8 7,2 6,2 8,1 5 21,7 19,7 23,7 16,8 15,2 18,4 Total 7,4 6,9 7,9 6,0 5,5 6,4 Educatie - servicii 1 0,6 0,1 1,1 0,3 0,1 0,5 2 2,4 0,2 4,7 2,4 1,0 3,7 3 6,4 4,4 8,5 4,8 2,8 6,8 4 8,6 5,7 11,4 9,9 6,7 13,2 5 44,3 34,2 54,3 35,8 27,5 44,0 Total 12,5 10,2 14,7 10,6 8,7 12,5 Recreere 1 0,0 0,0 0,1 0,2 -0,1 0,6 2 0,2 0,1 0,3 0,4 0,1 0,8 3 0,7 0,4 1,1 1,1 0,6 1,7 4 12,8 -7,8 33,5 2,3 1,0 3,6 5 46,3 31,8 60,9 31,2 20,1 42,4 Total 12,0 7,0 17,1 7,1 4,8 9,4

Anexa 2 – Tabel 8 % copiilor în a c ror gospod rii s-au cump rat diferite bunuri/servicii în ultima lun , pe chintile de consum, 2009

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total Haine/înc l minte pt copii 40 53 56 61 68 56 Rechizite/c r i colare 18 24 27 31 31 26 Jocuri 4 7 8 11 23 11 C r i 1 1 2 4 7 3 Ziare/ reviste 6 14 28 39 56 29 C r i/ziare/reviste 7 15 29 41 58 30 Servicii educa ie 2 2 6 8 18 7 Bunuri i servicii de recreere (inclusiv turism) 0 2 3 4 12 4

121

A N E X E

Ane

xa 2

– T

abel

9. P

redi

ctor

i pen

tru

sum

ele

chel

tuite

pe

copi

l/ele

v (c

u re

gres

ie li

near

)

Sum

pt h

aine

/pe

copi

l (f

r ln

cae)

Su

m p

t hai

ne/p

e co

pil

Sum

pt.

rech

izite

pe

elev

Lnca

e

22,4

***

5,3*

**

2010

ver

sus 2

009

-1,9

1***

-1

,2*

N

umr d

e co

pii d

in g

osp

-2,7

5***

-0

,4*

U

rban

ver

sus R

ural

3,

57**

* -2

,0**

* 0,

6***

Pe

ste

liceu

ver

sus C

el m

ult l

iceu

1,

0***

C

onst

ant

22

,46*

**

-108

,4**

* -2

5,4*

**

R^2

0,

0216

0,

1268

0,

0331

A

nexa

2 –

Tab

el 1

0 Pr

edic

tori

pen

tru

cons

umul

de

bunu

ri/s

ervi

cii p

entr

u co

pii (

cu r

egre

sie

logi

stic

)

Cum

pra

t hai

ne

Cum

pra

t juc

rii (p

t co

pii p

ân în

15

ani)

Dac

s-au

cum

pra

t re

chiz

ite (p

t ele

vi)

Dac

a p

ltit

serv

icii

educ

aio

nale

(pt e

levi

) B

unur

i i s

ervi

cii d

e re

cree

rea

Mod

el 1

(f

r ln

cae)

M

odel

2

Lnca

e 3,

53**

* 3,

48**

* 1,

8***

4,72

***

11,3

2***

N

umr d

e co

pii d

in g

osp

1,29

***

,79*

**

Num

r de

elev

i din

gos

p

1,

15*

U

rban

ver

sus R

ural

0,

72**

* 1,

35**

*

2,15

***

1,86

***

Li

ceu

vers

us C

el m

ult s

tudi

i voc

aio

nale

0,

81**

*

Pest

e lic

eu v

ersu

s Cel

mul

t stu

dii v

oca

iona

le

0,75

***

Pe

ste

liceu

ver

sus C

el m

ult l

iceu

1,38

***

Stud

ii vo

caio

nale

ver

sus c

el m

ult g

imna

ziu

3,

00**

* 2,

16**

*

Lice

u ve

rsus

Cel

mul

t gim

nazi

u

3,19

***

1,97

***

Pe

ste

liceu

ver

sus C

el m

ult g

imna

ziu

5,

46**

* 1,

97**

*

2010

ver

sus 2

009

1,22

* -1

,25*

**

Pseu

do R

2 0,

0469

0,

076

0,01

19

0,04

75

0,08

73

0,02

13

a R

egre

sie

la n

ivel

de

gosp

odri

e pe

ntru

fam

iliile

cu

copi

i


122

Anexa 2 – Tabel 11. % persoanelor cu statut de elev/student, pe vârste i ani 2006 2007 2008 2009 2010 7-10 ani 89 88 90 91 91 11-14 ani 98 98 98 98 98 15-18 ani 82 83 87 88 89 19-23 ani 38 40 41 42 41

Anexa 2 – Tabel 12 % persoanelor cu statut de elev/student, pe grupe de vârst , medii de reziden i ani

2006 2007 2008 2009 2010 7-10 ani Urban 88 89 89 89 90 Rural 89 86 91 91 92 11-14 ani Urban 98 99 98 98 98 Rural 98 97 98 98 98 15-18 ani Urban 90 92 93 94 94 Rural 72 73 79 83 83 19-23 ani Urban 50 51 52 53 52 Rural 22 23 24 26 26

Anexa 2 – Tabel 13. % persoanelor cu statut de elev/student, pe vârste, chintile* i ani

2006 2007 2008 2009 2010 7-10 ani Q1 88 84 87 89 91 Q2 88 90 92 90 92 Q3 89 88 92 92 91 Q4 92 87 89 92 93 Q5 87 90 91 89 90 11-14 ani Q1 95 94 94 95 94 Q2 98 99 98 98 98 Q3 99 99 98 99 99 Q4 100 99 100 99 98 Q5 100 100 99 99 100 15-18 ani Q1 62 64 65 70 72 Q2 77 79 88 85 86 Q3 86 87 89 92 93 Q4 89 91 94 96 95 Q5 94 95 97 98 97 19-23 ani Q1 16 17 19 18 20 Q2 28 32 37 34 33 Q3 39 45 44 47 41 Q4 50 50 49 52 51 Q5 59 57 56 59 61

* Chintilele sunt calculate pentru fiecare grup de vârst în parte

123

A N E X E

Anexa 2 – Tabel 14 Statutul de elev i ultima coal absolvit , pentru tinerii între 19 i 23 de ani, pe medii i chintile, 2010

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total 1 Elevi 20 33 41 51 61 41 2 Alt statut, f r coal 3 3 1 0 0 1 3 Alt statut, coal primar 8 2 1 0 1 2 4 Alt statut, gimnaziu 32 20 12 8 4 15 5 Alt statut, voca ional, de ucenici 19 16 11 11 6 13 6 Alt statut, liceu 18 24 29 24 18 22 7 Alt statut, postliceal 0 0 1 0 1 1 8 Alt statut, studii superioare 1 2 4 6 8 4

Total

Total 100 100 100 100 100 100 Urban 1 Elevi 31 44 49 56 65 52 2 Alt statut, f r coal 4 3 1 0 0 1 3 Alt statut, coal primar 5 1 1 0 0 1 4 Alt statut, gimnaziu 21 10 7 5 3 7 5 Alt statut, voca ional, de ucenici 17 13 8 9 4 9 6 Alt statut, liceu 20 26 29 22 17 23 7 Alt statut, postliceal 0 0 1 1 1 1 8 Alt statut, studii superioare 1 2 5 7 9 6 Total 100 100 100 100 100 100 Rural 1 Elevi 13 23 31 38 49 26 2 Alt statut, f r coal 2 3 2 1 0 2 3 Alt statut, coal primar 10 2 1 2 2 4 4 Alt statut, gimnaziu 38 29 19 15 10 26 5 Alt statut, voca ional, de ucenici 21 20 15 15 13 18 6 Alt statut, liceu 16 22 28 27 21 22 7 Alt statut, postliceal 1 0 0 0 1 1 8 Alt statut, studii superioare 0 2 3 2 4 2 Total 100 100 100 100 100 100


124

Anexa 2 – Tabel 15. Evolu ia cheltuielilor pentru protec ie social ca procent din PIB în UE, 2000-2008 GEO/TIME 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 EU27 26.42 26.59 26.85 27.22 27.09 27.12 26.71 25.74 26.36 EU25 26.50 26.68 26.95 27.33 27.21 27.25 26.86 25.90 26.53 BE 26.19 27.21 27.97 29.02 29.23 29.61 30.20 26.82 28.28 BG 10.15 9.75 10.18 9.74 9.65 15.10 14.21 14.15 15.48 CZ 19.51 19.45 20.18 20.21 19.33 19.16 18.65 18.62 18.72 DK 28.86 29.23 29.69 30.88 30.72 30.24 29.24 28.83 29.69 DE 29.33 29.45 30.09 30.46 29.80 29.72 28.68 27.68 27.76 EE 13.86 13.00 12.66 12.54 13.00 12.56 12.13 12.29 15.05 IE 13.90 14.86 17.16 17.80 18.05 18.08 18.35 18.86 22.12 GR 23.48 24.30 23.99 23.47 23.62 24.62 24.60 24.50 25.97 ES 20.30 20.02 20.38 20.65 20.71 20.94 20.86 21.01 22.71 FR 29.46 29.59 30.36 30.91 31.29 31.38 30.74 30.46 30.76 IT 24.71 24.95 25.31 25.81 25.99 26.38 26.64 26.72 27.79 CY 14.79 14.94 16.29 18.38 18.09 18.39 18.36 18.14 18.42 LV 15.38 14.50 14.09 13.93 13.13 12.67 12.59 11.24 12.62 LT 15.80 14.77 14.09 13.57 13.44 13.29 13.43 14.48 16.16 LU 19.59 20.88 21.58 22.13 22.29 21.69 20.44 19.31 20.14 HU 19.53 19.21 20.30 21.22 20.63 21.95 22.42 22.39 22.71 MT 16.86 17.78 17.84 18.35 18.70 18.48 18.13 17.99 18.86 NL 26.38 26.49 27.57 28.26 28.34 27.86 28.81 28.31 28.45 AT 28.43 28.82 29.19 29.64 29.33 28.94 28.43 27.87 28.18 PL 19.66 20.97 21.13 21.02 20.09 19.71 19.38 18.15 18.56 PT 20.92 21.93 22.86 23.31 23.92 24.59 24.59 23.97 24.33 RO 13.03 12.78 13.56 13.06 12.82 13.44 12.82 13.55 14.25 SI 24.25 24.51 24.40 23.73 23.35 23.00 22.70 21.30 21.49 SK 19.40 18.95 19.10 18.19 17.22 16.51 16.34 16.03 16.02 FI 25.09 25.02 25.71 26.63 26.68 26.72 26.44 25.38 26.31 SE 29.94 30.48 31.27 32.21 31.57 31.14 30.29 29.09 29.35 UK 26.41 26.83 25.70 25.73 25.87 26.27 26.03 23.29 23.72

Sursa: Eurostat

125

A N E X E

Anexa 2 – Tabel 16. Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a aloca iei pentru copii, pentru gospod riile cu cel pu in un copil (de vârsta respectiv ), pe chintile de consum în 2010(%) Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea cu aloca ii pt. copiii de 0-1 ani 97,9 94,8 96,4 95 92,2 95,3 Targetizarea beneficiarilor aloca iilor pt. copiii de 0-1 ani 20,7 19,8 20,3 19,9 19,2 100 Targetizarea aloca iilor (sumelor) pt. copiii de 0-1 ani 22,6 19,5 19,6 19,3 18,9 22,6 Ponderea aloca iilor pt copiii de 0-1 ani în total consum (pt. gospod riile cu copii 0-1 ani) 20,1 12,1 9,4 7,9 5,8 9,5

Generozitatea aloca iei pt copiii de 0-1 an (ponderea sumei pt. gospod riile beneficiare) 20,3 12,7 9,8 8,3 6,4 10

Acoperirea cu aloca ii pt. copiii de 2-17 ani 97,1 98,1 98 97,3 96,4 97,4 Targetizarea beneficiarilor aloca iilor pt. copiii de 2-17 ani 19,9 20,2 20,1 20 19,8 100 Targetizarea aloca iilor (sumelor) pt. copiii de 2-17 ani 24,9 21,7 19,7 17,7 16 100 Ponderea aloca iilor pt copiii de 2-17 ani în total consum (pt. gospod riile cu copii 2-17 ani) 7,6 4,8 3,6 2,7 1,8 3,5

Generozitatea aloca iei pt copiii de 2-17 an (ponderea sumei pt. gospod riile beneficiare) 7,8 4,9 3,7 2,7 1,9 3,6

Acoperirea cu aloca ii pt. copiii de 0-17 ani 97,6 98,2 98,2 97,5 96,7 97,6 Targetizarea beneficiarilor aloca iilor pt. copiii de 0-17 ani 20 20,1 20,1 20 19,8 100 Targetizarea aloca iilor (sumelor) pt. copiii de 0-17 ani 25,8 20,4 18,7 18,1 17,1 100 Ponderea aloca iilor pt copiii de 0-17 ani în total consum (pt. gospod riile cu copii 0-17 ani) 10,5 6,1 4,5 3,6 2,6 4,6

Generozitatea aloca iei pt copiii de 0-17 an (ponderea sumei pt. gospod riile beneficiare) 10,7 6,2 4,6 3,7 2,6 4,8

Chintilele de gospod rii sunt calculate în absen a beneficiului pe grupe de vârste specifice (0-1 an, 2-17 i respectiv 0-17 ani)

Anexa 2 – Tabel 17 Distribu ia copiilor pe chintile de gospod rii, 2010 Q1* Q2 Q3 Q4 Q5 Total Distribu ia copiilor 0-1 ani pentru gospod riile ce au copii de vârsta respectiv 26,9 16,2 16,5 19,8 20,5 100

Distribu ia copiilor 2-17 ani pentru gospod riile ce au copii de vârsta respectiv 25,5 21,2 19,3 17,7 16,3 100

Distribu ia copiilor 0-17 ani pentru gospod riile ce au copii de vârsta respectiv 25,9 21,1 19,2 17,7 16,2 100

*Chintile de gospod rii calculate pe baza consumului pe adult echivalent Regul de citire: 26,9% dintre copiii de 0-1 an provin din cele mai s race 20% dintre gospod rii

Anexa 2 – Tabel 18. Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a aloca iei monoparentale/ complementare, pentru gospod riile cu cel pu in un copil, pe chintile de consum în 2010(%) Q1* Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea beneficiului 36,1 25,3 15,8 7 2,2 17,3 Targetizarea gospod riilor beneficiare 41,7 29,3 18,3 8,1 2,6 100 Tagetizarea beneficiilor 43,1 29,3 17,7 7,6 2,4 100 Ponderea beneficiului în total consum 2,1 1 0,5 0,2 0 0,6 Generozitatea (ponderea beneficiului în consumul gospod riilor beneficiare) 5,8 3,9 3,1 2,6 2 4

* Chintile de gospod rii cu copii 0-17 ani calculate pe consumul pe adult echivalent în prezen a beneficiului Anexa 2 – Tabel 19. Rata s r ciei la copii, în absen a i prezen a aloca iei monoparentale/ complementare, 2010 % Rata s r ciei la copiii 0-17 ani 8,0 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani în absen a beneficiului 8,6


126

Anexa 2 – Tabel 20. Acoperirea i targetizarea aloca iei monoparentale/complemenare a copiilor de 0-17 ani în 2010, (%) Q1* Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea beneficiului pentru copiii de 0-17 ani 43 33,7 26,1 11,3 3,3 23,5 Targetizarea beneficiului pentru copiii de 0-17 ani 36,6 28,7 22,2 9,6 2,8 100

*Chintile de copii 0-17 ani calculate pe consumul pe adult echivalent în absen a beneficiului Anexa 2 – Tabel 21 Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a aloca iei de sus inere a familiei, pentru gospod riile cu cel pu in un copil, pe chintile de consum în 2011(%) Q1* Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea beneficiului 14,5 9,4 6,1 0,5 1,1 6,9 Targetizarea gospod riilor beneficiare 49,2 29 17,7 1,5 2,7 100 Tagetizarea beneficiilor 44,2 30,7 19,3 1,7 4 100 Ponderea beneficiului în total consum 0,8 0,4 0,2 0,0 0,0 0,2 Generozitatea (ponderea beneficiului în consumul gospod riilor beneficiare) 5,7 4,5 3,7 3,1 2,5 4,5

* Chintile de gospod rii cu copii 0-17 ani calculate pe consumul pe adult echivalent în prezen a beneficiului Anexa 2 – Tabel 22 Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a ajutorului social, pentru gospod riile cu cel pu in un copil, pe chintile de consum în 2010(%) Q1* Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea beneficiului 20,1 4,1 1,3 0,2 0,1 5,2 Targetizarea gospod riilor beneficiare 78,1 15,8 4,9 0,7 0,4 100 Tagetizarea beneficiilor 81,7 13,8 3,9 0,2 0,4 100 Ponderea beneficiului în total consum 4,4 0,5 0,1 0 0 0,6 Generozitatea (ponderea beneficiului în consumul gospod riilor beneficiare) 23,1 11,9 9 3,5 10,5 19,1

* Chintile de gospod rii cu copii 0-17 ani calculate pe consumul pe adult echivalent în prezen a beneficiului Anexa 2 – Tabel 23 Rata s r ciei la copii, în absen a i prezen a ajutorului social, 2010 % Rata s r ciei la copiii 0-17 ani 8,0 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani în absen a beneficiului 9,2 Anexa 2 – Tabel 24. Rata s r ciei la copii, în absen a i prezen a indemniza iei pentru cre terea copilului, 2010 % Rata s r ciei la copiii 0-1 ani 6,3 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani 8 Rata s r ciei la copiii 0-1 ani în absen a beneficiului 13,3 Rata s r ciei la copiii 0-17 ani în absen a beneficiului 9,1

127

A N E X E

Anexa 2 – Tabel 25. Indicatori de acoperire, targetizare i generozitate a aloca iei pentru copii, pentru gospod riile cu cel pu in un copil (de vârsta respectiv ), pe chintile de consum în 2010(%)

Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 Total Acoperirea cu aloca ii pt. copiii de 0-1 ani 97,9 94,8 96,4 95 92,2 95,3 Targetizarea beneficiarilor aloca iilor pt. copiii de 0-1 ani 20,7 19,8 20,3 19,9 19,2 100 Targetizarea aloca iilor (sumelor) pt. copiii de 0-1 ani 22,6 19,5 19,6 19,3 18,9 22,6 Ponderea aloca iilor pt copiii de 0-1 ani în total consum (pt. gospod riile cu copii 0-1 ani) 20,1 12,1 9,4 7,9 5,8 9,5

Generozitatea aloca iei pt copiii de 0-1 an (ponderea sumei pt. gospod riile beneficiare) 20,3 12,7 9,8 8,3 6,4 10

Acoperirea cu aloca ii pt. copiii de 2-17 ani 97,1 98,1 98 97,3 96,4 97,4 Targetizarea beneficiarilor aloca iilor pt. copiii de 2-17 ani 19,9 20,2 20,1 20 19,8 100 Targetizarea aloca iilor (sumelor) pt. copiii de 2-17 ani 24,9 21,7 19,7 17,7 16 100

Anexa 2 – Tabel 26. Num r copii afla i în sistemul de protec ie special la 31 martie 2011, pe regiuni de dezvoltare, jude e i tipuri de îngrijire

Copii în servicii de tip familial

Regiuni/Jude e la asisten i maternali

profesioni ti

la rude pân la

gradul IV

la alte familii/pers

oane

Copii în servicii

reziden iale publice

Copii în servicii

reziden iale private

TOTAL

TOTAL 19858 17760 3942 19305 3963 64828 Nord-Est 5193 3676 708 4277 670 14524 Bac u 648 447 116 451 253 1915 Boto ani 457 507 96 547 137 1744 Ia i 1206 1056 163 1609 127 4161 Neam 614 577 126 764 105 2186 Suceava 670 341 114 627 22 1774 Vaslui 1598 748 93 279 26 2744 Sud-Est 2695 2248 585 2589 270 8387 Br ila 261 182 60 246 64 813 Buz u 407 331 106 677 42 1563 Constan a 458 911 232 563 120 2284 Gala i 790 604 90 407 44 1935 Tulcea 279 101 47 333 0 760 Vrancea 500 119 50 363 0 1032 Sud-Muntenia 2682 2138 423 2219 469 7931 Arge 432 251 56 461 33 1233 C l ra i 419 322 39 284 9 1073 Dâmbovi a 742 382 77 202 40 1443 Giurgiu 176 145 28 203 49 601 Ialomi a 125 396 46 233 6 806 Prahova 442 506 79 510 332 1869 Teleorman 346 136 98 326 0 906 Sud-Vest Oltenia 1783 1929 333 1655 58 5758 Dolj 320 371 77 257 0 1025 Gorj 163 354 37 359 14 927 Mehedin i 252 290 43 160 0 745 Olt 504 298 86 373 21 1282


128

Anexa 2 - Tabelul 27. Gradul de supraaglomerare pentru persoanele sub 18 ani la nivelul Uniunii Europene, 2005-2009

2005 2006 2007 2008 2009 Romania : : 72,7 73,9 73,4 Letonia 73,7 74,3 74,1 69,7 71,6 Lituania 69 67,4 67,4 64,3 65,8 Ungaria 68,6 66,1 63,2 64,4 64,8 Bulgaria : 65,1 70,4 65,5 63,1 Marea Britanie 10,4 10,8 11 10,9 12,7 Germania 8,9 10,6 8,4 9,6 9,5 Noile state membre (12 ri) : 64,1 63,7 62,5 61,3 Uniunea European (27 ri) 25,3 24,7 24,7 24,2 23,9 Uniunea European (15 ri) 14,3 14,1 14,3 14,2 14,3

Sursa: Estim ri EUROSTAT pe baza SILC Anexa 2 - Tabelul 28. Rata s r ciei absolute, 2007-2010 (%)

2007 2008 2009 2010 Cre tere procetual 2009-2010 0-17 13,5 8,3 6,2 8 29 18-23 12,8 7,9 7,2 8,3 15 24-39 8,8 5,4 4,2 4,9 17 40-59 8,4 4,5 3,8 4,3 13 60+ 7,9 3,9 2,4 2,6 8 Total 9,8 5,7 4,4 5,2 18


129

A N E X E

Anexa 2 - Tabelul 29 Situa ie personal angajat al SPAS la 31.03.2011, în func ie de nivelul de studii

Comune Municipii Ora e

Judet f

r st

udii

stud

ii po

stlic

eale

de

spec

ialit

ate

stud

ii su

peri

oare

de

spec

ialit

ate

fr

stud

ii

stud

ii po

stlic

eale

de

spec

ialit

ate

stud

ii su

peri

oare

de

spec

ialit

ate

fr

stud

ii

stud

ii po

stlic

eale

de

spec

ialit

ate

stud

ii su

peri

oare

de

spec

ialit

ate

Total

Alba 0 0 0 179 6 40 20 6 17 268 Arad 2 0 5 2 40 94 4 0 15 162 Arge 8 0 3 132 0 9 4 0 9 165 Bac u 8 2 5 14 1 10 20 1 3 64 Bihor 0 0 0 84 51 122 0 0 0 257 Bistri a N s ud

0 0 0 3 0 12 4 0 6 25

Boto ani 27 5 20 64 9 14 33 3 2 177 Br ila 17 3 2 3 0 3 21 0 3 52 Bra ov 14 4 7 85 3 64 9 1 13 200 Buz u 6 2 10 31 0 21 0 0 0 70 C lara i 3 0 1 2 1 15 0 0 0 22 Cara Severin

0 0 0 40 50 55 12 2 11 170

Cluj 14 0 8 1085 22 109 2 1 0 1241 Constan a 8 2 7 66 2 17 66 15 24 207 Covasna 5 1 1 0 0 0 0 0 0 7 Dâmbovi a 38 7 5 46 30 24 15 0 4 169 Dolj 7 1 3 4 30 49 4 15 25 138 Gala i 38 2 24 7 2 12 7 1 1 94 Giurgiu 0 0 0 54 22 36 0 0 0 112 Gorj 0 0 0 35 20 15 21 5 9 105 Harghita 44 3 17 10 1 15 8 6 7 111 Hunedoara 0 0 0 107 10 63 32 4 20 236 Ialomi a 0 0 0 58 3 3 0 0 0 64 Ia i 85 10 58 39 117 164 6 0 4 483 Ilfov 9 1 4 0 0 0 68 2 2 86 Maramure 0 0 1 187 31 33 40 3 6 301 Mehedin i 0 0 0 62 10 14 0 0 0 86 Mure 1 3 4 39 2 46.5 7 1 4 107.5 Neam 3 1 1 34 7 28 6 15 11 106 Olt 0 0 0 0 0 0 6 0 2 8 Prahova 25 4 6 44 11 7 23 3 7 130 S laj 7 0 6 1 0 2 2 0 1 19 Satu-Mare 0 0 0 51 34 56 0 0 2 143 Sibiu 8 0 6 26 7 48 30 7 15 147 Suceava 4 1 4 132 7 51 70 6 8 283 Teleorman 12 1 2 69 57 38 4 0 3 186 Timi 1 1 0 177 15 109 0 0 4 307 Tulcea 1 0 0 245 42 37 4 1 3 333 Vâlcea 11 3 2 4 14 36 3 0 2 75 Vaslui 31 4 6 141 10 6 61 1 10 270 Vrancea 15 5 23 18 6 12 10 2 2 93 Total 452 66 241 3380 673 1489.5 622 101 255 7279.5

Sursa: MMFPS, DGPC


130

Anexa 2 - Tabelul 30 Situa ie personal cu atribu ii de asisten social angajat în cadrul Unita ilor administrativ teritoriale f r SPAS la 31.03.2011, în func ie de nivelul de studii

Comune Municipii Orase

Judet f

r st

udii

stud

ii po

stlic

eale

de

spec

ialit

ate

stud

ii su

peri

oare

de

spec

ialit

ate

fr

stud

ii

stud

ii po

stlic

eale

de

spec

ialit

ate

stud

ii su

peri

oare

de

spec

ialit

ate

fr

stud

ii

stud

ii po

stlic

eale

de

spec

ialit

ate

stud

ii su

peri

oare

de

spec

ialit

ate

Total

Alba 58 1 21 0 0 0 5 0 4 89 Arad 23 0 24 2 40 69 5 0 15 178 Arge 43 2 31 0 0 0 1 0 3 80 Bac u 60 8 17 0 0 0 2 0 1 88 Bihor 55 3 16 14 0 62 4 0 2 156 B. N s ud 43 9 18 0 0 0 2 0 1 73 Boto ani 30 0 9 0 0 0 0 0 0 39 Br ila 26 1 3 0 0 0 0 0 0 30 Bra ov 31 2 7 0 0 0 1 0 0 41 Buz u 41 1 27 9 0 21 11 1 0 111 Calara i 5 0 1 0 0 0 0 0 0 6 C. Severin 34 0 17 9 0 2 2 0 0 64 Cluj 52 5 21 0 0 0 0 0 0 78 Constan a 47 3 13 12 0 2 4 0 4 85 Covasna 34 1 8 2 0 9 3 0 1 58 Dâmbovi a 61 12 5 0 0 0 0 0 0 78 Dolj 75 0 8 0 0 0 27 2 4 116 Gala i 9 0 5 0 0 0 0 0 0 14 Giurgiu 52 0 3 0 0 0 2 0 0 57 Gorj 9 3 3 0 0 0 0 0 0 15 Harghita 12 0 4 0 0 2 0 0 0 18 Hunedoara 50 4 9 9 2 6 0 0 0 80 Ialomi a 36 4 26 1 0 3 6 0 2 78 Ia i 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ilfov 16 1 9 0 0 0 26 1 3 56 Maramure 60 8 19 94 12 19 12 1 10 235 Mehedin i 44 4 20 0 0 0 11 0 0 79 Mure 31 9 20 14 2 28 2 0 5 111 Neam 56 4 27 25 7 28 13 0 1 161 Olt 32 0 16 0 0 0 2 1 3 54 Prahova 89 4 6 0 0 0 8 0 0 107 S laj 27 1 15 0 0 0 2 0 3 48 Satu-Mare 24 2 12 0 0 0 0 0 0 38 Sibiu 37 10 8 11 7 33 6 0 3 115 Suceava 69 20 27 5 2 0 6 1 8 138 Teleorman 39 3 12 72 12 25 4 0 3 170 Timi 28 2 30 53 4 35 4 0 6 162 Tulcea 14 0 9 239 42 39 4 0 2 349 Vâlcea 35 3 40 0 0 0 6 1 4 89 Vaslui 68 3 7 33 0 4 9 0 6 130 Vrancea 24 2 5 0 0 0 0 0 0 31 Total 1579 135 578 604 130 387 190 8 94 3705

Sursa: MMFPS, DGPC

131

A N E X E

Ane

xa 2

- Ta

belu

l 31

Prog

ram

e de

inte

res

naio

nal î

n do

men

iul p

rote

cie

i cop

ilulu

i fin

anat

e - s

ume

chel

tuite

sau

est

imat

e i i

mpl

emen

tato

ri, 2

007-

2012

m

ii le

i

2007

20

08

2009

20

10

2011

20

12

Den

umir

e Pr

ogra

m /

Proi

ect /

Act

ivit

i R

ealiz

at

Rea

lizat

R

ealiz

at

Rea

lizat

E

stim

ri

Est

imri

Num

ar d

e pr

oiec

te

finan

tate

Im

plem

enta

tori

Înfii

nar

ea d

e ce

ntre

de

plas

amen

t de

tip fa

mili

al -

csu

e i a

parta

men

te p

entru

cop

iii d

in in

stitu

iile

cu

o ca

paci

tate

mai

mar

e de

100

de

locu

ri, c

are

nu a

u fo

st re

stru

ctur

ate

pe m

odul

e de

tip

fam

ilial

PIN

1

446.

034

Dez

volta

rea

serv

iciil

or a

ltern

ativ

e pe

ntru

cop

ii cu

di

zabi

liti/H

IV/S

IDA

- PIN

2

2,30

6.32

5

2 D

GA

SPC

AR

D

GA

SPC

OT

Prom

ovar

ea st

anda

rdel

or m

inim

e ob

ligat

orii

din

dom

eniu

l pro

tec

iei c

opilu

lui

i mon

itoriz

area

re

spec

trii

dre

ptur

ilor c

opilu

lui P

IN 3

1,

366.

079

7

DG

ASP

C A

rad,

DG

ASP

C O

lt H

olt R

oman

ia -

pent

ru ju

d. C

onsta

nta

Hol

t Rom

ania

in p

arte

neria

t cu

DG

ASP

C

Vra

ncea

; Hol

t Mur

es in

par

tene

riat c

u D

GA

SPC

Mur

es; D

GA

SPC

Har

ghita

D

GA

SPC

Sib

iu

Dez

volta

rea

reel

ei se

rvic

iilor

soci

ale

com

unita

re

pent

ru c

opil

i fam

ilie

i sus

iner

ea fa

mili

ilor a

flate

în

criz

în v

eder

ea p

reve

nirii

sepa

rrii

cop

ilulu

i de

fam

ilia

sa -

PIN

4

702.

266

Înch

ider

ea in

stitu

iilor

de

tip v

echi

pen

tru p

rote

cia

co

pilu

lui

i înf

iinar

ea d

e c

sue

de ti

p fa

mili

al i

ap

arta

men

te -

PIN

1/ 2

008-

2009

289.

761

5,73

0.98

3

4 D

GA

SPC

Sec

tor 6

; DG

ASP

C O

lt D

GA

SPC

Arg

es; D

GA

SPC

Cov

asna

Dez

volta

rea

reel

ei se

rvic

iilor

soci

ale

com

unita

re

pent

ru c

opil

i fam

ilie

- PIN

2 /

2008

-200

9

15

9.72

6

1 D

GA

SPC

Olt

Serv

icii

spec

ializ

ate

pent

ru c

opilu

l del

incv

ent -

PIN

3

/ 200

8-20

09

1,16

1.50

1

1 D

GA

SPC

Arg

es

Perfe

cio

nare

a pe

rson

alul

ui c

are

lucr

eaz

în

serv

iciil

e de

pro

tec

ie a

cop

ilulu

i - P

IN 4

/ 20

08-

2009

66

8.36

6

3 D

GA

SPC

Olt

DG

ASP

C T

imis

D

GA

SPC

Sat

u M

are

Prog

ram

ul „

Înch

ider

ea i

nstit

uiil

or d

e tip

vec

hi

i în

fiin

area

de

cent

re d

e re

cupe

rare

, de

csu

e de

tip

fa

mili

al i

/sau

apa

rtam

ente

” –

PIN

1/2

010-

2012

5,

000.

000

10,2

00.0

00

4 D

GA

SPC

Sec

tor 3

; DG

ASP

C S

ecto

r 5

DG

ASP

C S

ucea

va; D

GA

SPC

Har

ghita

Prog

ram

ul

„Int

erve

nie

în

si

tua

ii de

vi

olen

în

fa

mili

e” –

PIN

2/2

010-

2012

20

0.00

0 1,

660.

000

2 D

GA

SPC

Alb

a D

GA

SPC

Vas

lui

Tota

l 4,

820.

704

289.

761

7,72

0.57

6

5,20

0.00

0 11

,860

.000


132

Anexa 2 - Tabel 32 Personal angajat al DGASPC în cadrul aparatului propriu - COMPONENTA PROTEC IE A COPILULUI, în serviciile de tip reziden ial i în serviciile de îngrijire de zi. 2007-2011.

Personal angajat al DGASPC în cadrul aparatului propriu - COMPONENTA PROTEC IE A COPILULUI, în serviciile de tip reziden ial i în serviciile de îngrijire de zi

Regiune/Jude e 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 30.06.2011

TOTAL 25893.25 26219.25 23709 21741 21109

Nord-Est 4675.25 4640.25 4031 3755.5 3699.75

Bac u 695.5 612.5 595 577.5 590.5 Boto ani 531.75 546.75 491.5 443 437

Ia i 1352 1354 1330 1218 1186.75 Neam 490 437 417.5 400 402.5

Suceava 694 752 716 692 681

Vaslui 912 938 481 425 402

Sud-Est 3102 3149.5 2935 2673.5 2583

Br ila 415 396.5 388 325 318 Buz u 738 705 710 610 605

Constan a 523 559 590 610 583 Gala i 818 850 622 566 548 Tulcea 329 263 280 265 257

Vrancea 279 376 345 297.5 272

Sud-Muntenia 3477.5 3397.5 3038.5 2818 2796

Arge 731 778 760 740 730 Calara i 697.5 653.5 444 422.5 393 Dâmbovi a 438 420 410 314 292

Giurgiu 321 338 286 280 274 Ialomi a 319 300 279 271 263

Prahova 625 604 588.5 542.5 532

Teleorman 346 304 271 248 312

Sud-Vest Oltenia 2650 2735 2642 2440 2425.5

Dolj 547 625 586 460 524 Gorj 586 578 562 500 475 Mehedin i 321 367 358 338 328.5

Olt 625 613 602 593 564

Vâlcea 571 552 534 549 534

Vest 2313.5 2294.5 2033 1699.5 1607.5

Arad 633.5 629.5 534 507 478 Cara -Severin 471 387 339 314.5 284.5

Hunedoara 557 537 454 344 320

Timi 652 741 706 534 525

Nord-Vest 2847.75 2758.75 2537.25 2322 2233

Bihor 754 671.5 610.5 535.5 519.5 Bistri a-N s ud 186.75 231.25 227.25 216 214.5

Cluj 580 600 576 567 544 Maramure 633 576 484.5 392.5 394

Satu-Mare 364 367 322 304 256

S laj 330 313 317 307 305

Centru 3274.75 3078.75 2863.25 2615.5 2564.25

Alba 432.75 455.75 447.75 339 327.75

133

A N E X E

Bra ov 789 754 708 681 667 Covasna 323 290.5 289.5 273.5 272

Harghita 477 473 449 433.5 424.5 Mure 674 671 566 512.5 503.5

Sibiu 579 434.5 403 376 369.5

Bucure ti-Ilfov 3552.5 4165 3629 3417 3200

Ilfov 232 238 230 245 252 Sector 1 671.5 1114 755 715 590 Sector 2 682 698 636 573 538 Sector 3 602 439 403 392 370

Sector 4 596 592 569 514 504 Sector 5 362 399 409 389 374

Sector 6 407 685 627 589 572

Sursa: MMFPS, DGPC


134

Tabe

l 33

Per

sona

l ang

ajat

al D

GA

SPC

în c

adru

l apa

ratu

lui p

ropr

iu -

CO

MP

ON

EN

TA P

RO

TEC

IE A

CO

PIL

ULU

I, în

ser

vici

ile d

e tip

rez

iden

ial

i în

serv

iciil

e de

îngr

ijire

de

zi -

cu

stud

ii su

peri

oare

de

asis

ten

soc

ial

, ca

pond

ere

din

tota

l, pe

jude

e i r

egiu

ni. 2

007-

2011

30.0

6.20

11

31.1

2.20

10

31.1

2.20

09

31.1

2.20

08

31.1

2.20

07

Stud

ii su

peri

oare

R

egiu

ne/J

ude

e

as. social

cu studii de as social din total(%)cu studii

superioare din total (%)

as. social

cu studii de as social din

totalcu studii

superioare din total

as. social


totalcu studii


as. social


total cu studii


as. social


totalcu studii


TOTA

L 16

93.5

8.

02

31.9

3 16

74

7.70

31

.29

1707

7.

20

29.0

6 17

39

6.63

26

.68

1434

5.

54

25.2

8 N

ord-

Est

346

9.35

31

.64

336

8.95

30

.83

315

7.81

27

.62

323

6.96

25

.67

259

5.54

24

.92

Bac

u

62

10.5

0 23

.20

58

10.0

4 22

.86

56

9.41

21

.85

32

5.22

17

.71

28

4.03

16

.89

Bot

oan

i 33

7.

55

20.8

2 33

7.

45

20.5

4 33

6.

71

18.8

2 31

5.

67

16.4

2 11

2.

07

11.6

1 Ia

i 10

6 8.

93

32.0

0 96

7.

88

30.0

5 10

3 7.

74

29.7

0 10

3 7.

61

29.2

5 89

6.

58

27.8

1 N

eam

38

9.

44

39.1

3 36

9.

00

38.6

3 36

8.

62

37.1

3 36

8.

24

29.5

2 30

6.

12

33.6

7 Su

ceav

a 54

7.

93

39.2

8 55

7.

95

38.8

0 28

3.

91

26.2

6 25

3.

32

26.4

6 31

4.

47

29.2

5 Va

slui

53

13

.18

34.3

3 58

13

.65

34.3

5 59

12

.27

31.8

1 96

10

.23

28.6

8 70

7.

68

26.5

4 Su

d-E

st

143

5.54

30

.78

147

5.50

30

.93

144

4.91

25

.69

148

4.70

23

.38

124

4.00

22

.03

Br

ila

34

10.6

9 27

.36

34

10.4

6 28

.31

37

9.54

26

.03

39

9.84

25

.35

49

11.8

1 27

.11

Buz

u 57

9.

42

28.1

0 57

9.

34

28.0

3 40

5.

63

17.7

5 47

6.

67

18.5

8 34

4.

61

17.0

7 C

onst

ana

3 0.

51

24.8

7 3

0.49

24

.59

3 0.

51

25.4

2 3

0.54

21

.65

0 0.

00

21.9

9 G

ala

i 7

1.28

34

.67

7 1.

24

34.2

8 7

1.13

33

.12

6 0.

71

26.7

1 4

0.49

23

.59

Tulc

ea

13

5.06

24

.12

14

5.28

24

.91

14

5.00

21

.43

13

4.94

17

.49

4 1.

22

13.6

8 V

ranc

ea

29

10.6

6 51

.84

32

10.7

6 51

.76

43

12.4

6 32

.17

40

10.6

4 29

.52

33

11.8

3 32

.97

Sud-

Mun

teni

a 16

8 6.

01

31.9

7 17

7 6.

28

29.8

4 18

7 6.

15

25.5

6 19

9 5.

86

24.6

5 10

6 3.

05

20.9

5 A

rge

75

10

.27

37.5

3 75

10

.14

37.3

0 75

9.

87

35.3

9 72

9.

25

35.6

0 41

5.

61

31.4

6 C

alar

ai

7 1.

78

26.2

1 12

2.

84

25.2

1 27

6.

08

17.3

4 14

2.

14

11.2

5 0

0.00

13

.69

Dâm

bovi

a 48

16

.44

48.2

9 52

16

.56

49.3

6 49

11

.95

38.0

5 40

9.

52

33.3

3 37

8.

45

30.3

7 G

iurg

iu

5 1.

82

24.0

9 3

1.07

22

.14

2 0.

70

14.3

4 3

0.89

17

.46

0 0.

00

11.5

3 Ia

lom

ia

2 0.

76

28.1

4 1

0.37

23

.62

1 0.

36

18.6

4 1

0.33

14

.33

6 1.

88

14.7

3 Pr

ahov

a 29

5.

45

23.8

7 28

5.

16

23.5

0 27

4.

59

21.6

7 63

10

.43

32.1

2 21

3.

36

18.0

8 Te

leor

man

2

0.64

34

.94

6 2.

42

20.1

6 6

2.21

19

.93

6 1.

97

16.7

8 1

0.29

21

.10

Sud-

Vest

O

lteni

a 15

1.5

6.25

32

.36

114

4.67

30

.16

107

4.05

30

.19

85

3.11

28

.43

72

2.72

26

.87

135

Dol

j 54

10

.31

37.6

0 17

3.

70

31.0

9 32

5.

46

37.5

4 41

6.

56

37.9

2 34

6.

22

36.2

0 G

orj

11

2.32

29

.05

11

2.20

29

.00

11

1.96

27

.22

5 0.

87

21.2

8 3

0.51

19

.80

Meh

edin

i 54

.5

16.5

9 45

.97

48

14.2

0 43

.49

27

7.54

36

.17

10

2.72

33

.38

7 2.

18

29.6

0 O

lt 22

3.

90

27.8

4 28

4.

72

25.9

7 27

4.

49

25.4

2 19

3.

10

24.6

3 16

2.

56

23.2

0 V

âlce

a 10

1.

87

26.5

9 10

1.

82

26.7

8 10

1.

87

26.5

9 10

1.

81

26.0

9 12

2.

10

27.6

7 Ve

st

163

10.1

4 39

.25

175

10.3

0 38

.95

207

10.1

8 38

.02

197

8.59

32

.62

166

7.18

29

.18

Ara

d 59

12

.34

35.3

6 64

12

.62

34.7

1 68

12

.73

35.0

2 62

9.

85

27.7

2 52

8.

21

25.3

4 C

ara

-Sev

erin

43

15

.11

41.8

3 48

15

.26

40.7

0 52

15

.34

36.5

8 46

11

.89

27.1

3 51

10

.83

29.5

1 H

uned

oara

41

12

.81

47.5

0 37

10

.76

46.5

1 45

9.

91

40.5

3 38

7.

08

34.2

6 18

3.

23

32.4

1 Ti

mi

20

3.

81

36.3

8 26

4.

87

37.0

8 42

5.

95

39.3

8 51

6.

88

38.4

6 45

6.

90

29.9

1 N

ord-

Vest

28

8 12

.90

39.1

3 28

1 12

.10

38.3

2 29

0 11

.41

36.3

7 29

8 10

.80

32.2

9 24

6 8.

64

30.8

2 B

ihor

86

16

.55

41.8

7 86

16

.06

41.3

6 88

.5

14.5

0 39

.80

115

17.1

3 38

.42

80

10.6

1 33

.16

Bis

tria-

Ns

ud

22

10.2

6 43

.94

18

8.33

42

.01

19

8.36

40

.15

19

8.22

37

.73

19

10.1

7 44

.31

Clu

j 77

14

.15

35.1

1 84

14

.81

35.4

5 87

15

.10

35.2

4 82

13

.67

32.8

3 69

11

.90

31.5

5 M

aram

ure

45

11

.42

35.2

8 40

10

.19

33.6

3 47

9.

70

29.7

2 49

8.

51

27.2

6 51

8.

06

30.8

1 S

laj

21

6.89

38

.20

21

6.84

37

.95

21

6.62

36

.75

17

5.43

28

.27

19

5.76

26

.36

Satu

Mar

e 37

14

.45

45.1

2 32

10

.53

42.1

1 27

8.

39

38.8

2 16

4.

36

28.0

7 8

2.20

21

.98

Cen

tru

210

8.19

28

.09

211

8.07

28

.14

221

7.72

27

.13

226

7.32

25

.26

215

6.57

23

.79

Alb

a 72

21

.97

43.4

0 72

21

.24

42.4

8 80

17

.87

36.0

1 78

.5

17.2

2 35

.60

32

7.39

36

.86

Bra

ov

51

7.65

26

.39

52

7.64

26

.58

53

7.49

25

.71

58

7.69

25

.73

60

7.60

25

.35

Cov

asna

31

11

.40

36.0

3 31

11

.33

37.6

6 31

10

.71

36.2

7 25

8.

61

30.9

8 27

8.

36

26.3

2 H

argh

ita

18

4.24

17

.43

18

4.15

17

.53

19

4.23

18

.26

19

4.02

17

.97

18

3.77

17

.61

Mur

e

15

2.98

23

.14

14

2.73

22

.54

14

2.47

21

.55

20

2.98

16

.69

23

3.41

13

.95

Sibi

u 23

6.

22

30.7

2 24

6.

38

30.9

8 24

5.

96

30.8

9 25

5.

75

30.9

6 55

9.

50

27.0

3 B

ucur

eti-

Ilfov

22

4 7.

00

27.1

9 23

3 6.

82

27.8

6 23

6 6.

50

26.9

2 26

3 6.

31

24.8

5 24

6 6.

92

26.0

1 Ilf

ov

3 1.

19

14.6

8 3

1.22

14

.69

2 0.

87

14.3

5 2

0.84

13

.87

2 0.

86

15.5

2 Se

ctor

1

58

9.83

27

.97

57

7.97

30

.35

61

8.08

28

.34

63

5.66

20

.02

42

6.25

21

.74

Sect

or 2

31

5.

76

28.8

1 38

6.

63

30.1

9 43

6.

76

30.5

0 50

7.

16

30.8

0 41

6.

01

29.0

3 Se

ctor

3

56

15.1

4 31

.62

60

15.3

1 31

.89

51

12.6

6 27

.79

58

13.2

1 30

.75

90

14.9

5 34

.39

Sect

or 4

22

4.

37

17.8

6 22

4.

28

17.9

0 24

4.

22

22.5

0 34

5.

74

22.6

4 30

5.

03

21.4

8 Se

ctor

5

22

5.88

25

.40

23

5.91

25

.45

23

5.62

24

.69

24

6.02

25

.06

18

4.97

25

.14

Sect

or 6

32

5.

59

36.8

9 30

5.

09

35.6

5 32

5.

10

31.1

0 32

4.

67

28.4

7 23

5.

65

28.9

9

A N E X E


136

Anexa 3. Standardele de cost/an pentru serviciile sociale destinate protec iei i promov rii drepturilor copilului 1. Standard de cost pentru serviciile destinate copiilor plasa i la asisten i maternali - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | | | cost/an/beneficiar| |__________________________________________________________|___________________| | Copii la asisten i maternali cu un copil în plasament | 20.896 | |__________________________________________________________|___________________| | Copii la asisten i maternali cu 2 copii în plasament | 13.931 | |__________________________________________________________|___________________| | Copii la asisten i maternali cu 3 copii în plasament | 11.014 | |__________________________________________________________|___________________| 2. Standard de cost pentru serviciile destinate copiilor cu dizabilit i plasa i la asisten i maternali - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | | | cost/an/beneficiar| |__________________________________________________________|___________________| | Copii la asisten i maternali cu un copil în plasament | 24.452 | |__________________________________________________________|___________________| | Copii la asisten i maternali cu 2 sau mai mul i copii în | 17.486 | | plasament | | |__________________________________________________________|___________________| 3. Standard de cost pentru serviciile destinate copiilor cu HIV/SIDA plasa i la asisten i maternali - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | | | cost/an/beneficiar| |__________________________________________________________|___________________| | Copii la asisten i maternali cu un copil în plasament | 28.467 | |__________________________________________________________|___________________| | Copii la asisten i maternali cu 2 sau mai mul i copii în | 21.501 | | plasament | | |__________________________________________________________|___________________| 4. Standard de cost pentru serviciile de tip reziden ial destinate copiilor - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | Raport | | | cost/an/beneficiar| copil/angajat| |___________________________________________|___________________|______________| | Copii plasa i în centre de plasament | 20.653 | 1,5/1 | |___________________________________________|___________________|______________| | Copii plasa i în case de tip familial | 18.324 | 1,8/1 | |___________________________________________|___________________|______________| | Copii plasa i în apartamente | 17.192 | 1,2/1 | |___________________________________________|___________________|______________| 5. Standard de cost pentru serviciile de tip reziden ial destinate copiilor cu dizabilit i - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | Raport | | | cost/an/beneficiar| copil/angajat| |___________________________________________|___________________|______________| | Copii plasa i în centre de plasament | 27.447 | 1/1 |

137

|___________________________________________|___________________|______________| | Copii plasa i în case de tip familial | 24.409 | 1,4/1 | |___________________________________________|___________________|______________| | Copii plasa i în apartamente | 19.858 | 1,3/1 | |___________________________________________|___________________|______________| 6. Standard de cost pentru centrele de primire în regim de urgen i alte servicii de tip reziden ial - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | Raport | | | cost/an/beneficiar| copil/angajat| |___________________________________________|___________________|______________| | Copii plasa i în centre de primire în | 27.606 | 1/1 | | regim de urgen , ad post de noapte pentru| | | | copiii str zii, copilul care s vâr e te | | | | fapte penale i nu r spunde penal etc. | | | |___________________________________________|___________________|______________| 7. Standard de cost pentru centrele maternale - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria beneficiarului | Standard de | Raport | | | cost/an/beneficiar| copil/angajat| |___________________________________________|___________________|______________| | Mam cu un copil | 31.756 | 0,8/1 | |___________________________________________|___________________| | | Mam cu 2 copii | 28.868 | | |___________________________________________|___________________| | | Mam cu 3 copii | 27.904 | | |___________________________________________|___________________|______________| 8. Standard de cost pentru centrele de zi - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | Raport | | | cost/an/beneficiar| copil/angajat| |___________________________________________|___________________|______________| | Copii beneficiari ai serviciilor centrelor| 7.035 | 2,9/1 | | de zi | | | |___________________________________________|___________________|______________| 9. Standard de cost pentru centrele de recuperare - lei - ______________________________________________________________________________ | Categoria copiilor | Standard de | Raport | | | cost/an/beneficiar| copil/angajat| |___________________________________________|___________________|______________| | Copii beneficiari ai serviciilor centrelor| 9.283 | 3,3/1 | | de recuperare | | | |________________________

A N E X E

analiza situa iei copiilor din românia · pdf fileabandonul colar .....19 1.3....

Documents