Analiza proceselor inflationiste in Republica Moldova.Importanţa evaluării inflaţiei şi particularităţile fenomenului inflaţionist în RMEste bine cunoscut faptul că pe parcursul întregii perioade de tranziţie economia Republicii Moldova s-aconfruntat cu dezechilibre inflaţioniste,care s-au manifestat începînd cu anii 1990-1991 şi pînă în prezent cuintensităţi diferite şi forme variate. În acest context, analiza evoluţiei inflaţiei precum şi a factorilor determinanţiai acesteia în Republica Moldova este foarte importantă, dar şi complicată datorită unor particularităţi specificeevoluţiei economiei naţionale în această perioadă. Din acest motiv, este necesar să menţionăm că toate analizele referitoare la evoluţia inflaţiei şi procesului inflaţionist în Republica Moldova pentru perioada anterioară emiterii monedei naţionale nusunttocmai relevante,din motivul existenţei în acei ani a unui haos monetar, circulaţiei mai multor monede şi unor tendinţe crescătoare de pătrundere a dolarului SUA pe piaţa autohtonă. În aceste condiţii Banca Naţională aMoldovei nu dispunea de posibilitatea de a gestiona procesul circulaţiei monetare. În Republica Moldova indicatorul utilizat în politica monetară pentru măsurarea inflaţiei esteIndicelePreţurilor de Consum (IPC), care se calculează în baza unor ponderi a mărfurilor şi serviciilor, ce intră în coşulde consum, ca modificare medie ponderată a nivelului preţurilor. IPC nu poate servi ca reper în fundamentareadeciziilor de politică monetară,dat fiind faptul că modificarea IPC indică însuşi modificarea costului vieţii sau acheltuielilor finale ale consumatorilor efectuate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în perioadelerespective şi nu poate fi corelat cu oferta de bani deoarece masa monetară participă la realizarea tranzacţiilor cucantitatea totală de bunuri şi servicii din economie, dar nu doar cu cele care intră în coşul de consum al populaţiei.  

Republica Moldova, dacă ar fi inclusă în statisticile Eurostat, ar ocupa locul patru în UE privind rata anuală a inflaţiei de 4,1% în decembrie 2012, în condiţiile în care în zona euro şi în Uniunea Europeană rata anuală a inflaţiei a suferit modificări neesenţiale şi a constituit 2,2% şi, respectiv, 2,3%.

În septembrie, cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Grecia (0,3%), Suedia (1,1%), Franţa şi Cipru (1,5%), iar cele mai ridicate au fost în Ungaria (5,1%), România (4,6%), Polonia şi Slovacia (3,7%).

Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în luna decembrie 2012, în Republica Moldova ritmul creşterii preţurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 4,1 la sută, majorându-se faţă de nivelul lunii precedente cu 0,4 puncte procentuale şi încadrându-se, a unsprezecea lună consecutiv, în limitele obiectivului de inflaţie de 5,0 la sută ±1,5 puncte procentuale.

Banca Naţională a Moldovei constată că balanţa riscurilor la adresa inflaţiei continuă să fie influenţată de factori externi şi interni cu o evidenţiere uşoară a factorilor proinflaţionişti. Preţurile la petrol pe pieţele internaţionale rămân a fi volatile, deşi în ultima perioadă au înregistrat o uşoară diminuare. Presiuni inflaţioniste suplimentare vor surveni majorării de la 1 ianuarie 2013 a impozitelor indirecte, precum şi a sporirii preţurilor la produsele alimentare, cauzate de seceta severă din principalele regiuni agricole, cu toate că efectul secetei se va disipa în următoarele trimestre. Diminuarea activităţii economice cererea internă şi cea externă slabe vor reprezenta factorii dezinflaţionişti principali în anul curent.

Ritmul anual al inflaţiei în luna decembrie a constituit 4,1 la sută, fiind cu 0,4 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în luna precedentă, din cauza presiunilor din partea preţurilor la produsele alimentare. Evoluţia ritmului anual al IPC în trimestrul IV, 2012 este uşor sub proiecţia inflaţiei publicate în Raportul asupra inflaţiei din luna noiembrie 2012. În acest fel, inflaţia medie anuală în perioada menţionată a fost cu 0,2 puncte procentuale inferioară valorii anticipate, abatere cauzată preponderent de condiţii meteorologice favorabile în lunile de toamnă, care au împiedicat creşterea anticipată a preţurilor la produsele alimentare.

În anul 2012, Banca Naţională a Moldovei a creat condiţiile necesare pentru încadrarea ratei inflaţiei în intervalul de 5,0 la sută ± 1,5 puncte procentuale, obiectiv stabilit pentru anul 2012 conform Strategiei politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pentru 2010-2012, astfel încât către finalul anului 2012 rata anuală a inflaţiei se află în proximitatea ţintei inflaţiei pe termen mediu.

Rata inflaţiei lunare a consemnat o valoare de 0,5 la sută, fiind condiţionată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 1,1 la sută, a preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,3 la sută şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1 la sută. Creşterea ratei lunare a inflaţiei în luna decembrie a fost amplificată de efectul sezonier pozitiv caracteristic acestei perioade, în special pentru preţurile la legume şi la articolele de îmbrăcăminte. La eliminarea efectului sezonier, în luna decembrie, se atestă o creştere modestă a preţurilor de 0,3 la sută. Această dinamică a fost imprimată preponderent de contribuţia pozitivă din partea preţurilor alimentare şi a inflaţiei de bază.

Aportul preţurilor reglementate a fost unul neglijabil. Inflaţia de bază continuă să genereze o influenţă redusă, similară cu cea din lunile precedente, în lipsa unor presiuni din partea cererii agregate. În luna decembrie, aportul preţurilor la produsele alimentare devine mai semnificativ decât în luna precedentă, deşi este mult inferior celui din trimestrul III, 2012. Contribuţia pozitivă din partea preţurilor reglementate a fost generată preponderent de majorarea preţurilor la medicamente.

În luna decembrie, ritmul anual al inflaţiei de bază a înregistrat valoarea de 3,7 la sută, majorându-se cu 0,1 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente. Preţurile la produsele alimentare în luna analizată s-au majorat cu 1,1 la sută faţă de luna precedentă. Această dinamică s-a produs, în principal, din cauza sporirii preţurilor la legume proaspete (cu 7,9 la sută), cartofi (cu 3,2 la sută), peşte şi conserve din peşte (cu 1,3 la sută), ouă (cu 1,0 la sută), lapte şi produse lactate (cu 0,9 la sută) şi grăsimi (cu 0,6 la sută). Majorarea preţurilor la produsele sus-menţionate s-a consemnat ca

urmare a efectelor secundare ale secetei din vara anului 2012. După excluderea factorului sezonier, creşterea preţurilor la produsele alimentare a fost înregistrată la nivel de 0,5 la sută. În luna decembrie 2012, preţurile la combustibili s-au diminuat cu 0,05 la sută comparativ cu luna precedentă. Această diminuare s-a produs, în special ca rezultat al reducerii preţurilor la pompă a carburanţilor şi a gazului din butelii cu 0,7 şi 0,3 la sută, respectiv. Totodată, contribuţia negativă din partea componentelor menţionate mai sus a fost atenuată de majorarea preţului la lemnele pentru foc (cu 0,8 la sută) şi la cărbune (cu 0,1 la sută).

În luna decembrie 2012, preţurile reglementate s-au majorat cu 0,1 la sută comparativ cu luna precedentă ca rezultat al sporirii preţurilor la medicamente cu 0,3 la sută. Contribuţii pozitive, însă mai puţin semnificative, la evoluţia lunară a preţurilor reglementate au fost consemnate din partea creşterii tarifelor la serviciile transportului feroviar internaţional şi a celui aerian cu 3,7 şi 7,1 la sută, respectiv. Ritmul anual al preţurilor reglementate a constituit 2,6 la sută şi a rămas la nivelul lunii precedente. Banca Naţională a Moldovei reafirmă că va monitoriza cu vigilenţă evoluţiile economice interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea instrumentelor de politică monetară, să asigure realizarea obiectivului stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu, în vederea asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor.

Potrivit deciziei Consililului de administraţie a BNM, acesta a decis să revizuiască pe termen mediu inflaţia. Astfel, proiecţia actualizată plasează rata anuală a inflaţiei la finele anilor 2012 şi 2013 la nivelul de 4,1 la sută şi, respectiv, 5,3 la sută, sau cu 0,2 p. p. şi 1,4 p. p. mai mult comparativ cu runda precedentă de prognoză.

BNM a decis să revizuiască rata inflaţiei în condiţiile în care se atestă o evoluţie peste aşteptări a preţurilor internaţionale la petrol şi anticiparea unui impact mai mare al condiţiilor meteorologice asupra preţurilor locale la produsele alimentare din anul viitor.Pe parcursul următoarelor opt trimestre, proiecţia inflaţiei se plasează în interiorul intervalului de variaţie de ± 1,5 puncte procentuale de la ţinta de 5,0 la sută, cu o posibilă depăşire temporară a limitei superioare în trimestrul II, 2

2. Factorii de influenţă. Inflaţia în Republica Moldova

Modificarea nivelului preţului este influenţată de modificarea cererii şi ofertei unui bun sau serviciu din coşul de consum.

Factori interni (din RM) de influenţă: Cantitatea de bani (controlată indirect de BNM prin micşorarea / mărirea masei monetare) Creşterea / diminuarea cererii de bunuri şi servicii din coşul de consum (factor ce depinde de

comportamentul populaţiei), respectiv creşterea preţurilor la bunurile cu cerere sporită. Creşterea / diminuarea ofertei de bunuri şi servicii, influenţată de factori precum: condiţiile

climaterice (de exemplu, fenomenul de secetă scade oferta la unele produse alimentare), Politica monetara şi fiscală a BNM

Factori externi de influenţă (deseori cu influenţă mai mare asupra nivelului preţurilor):

Majorarea preţului la gaz cu aproximativ 20% – produs pe care nu îl putem produce, nu îl putem înlocui şi nici elimina (pe termen scurt cel puţin) din consum. Aceeaşi situaţie este şi cazul produselor petroliere, a căror preţuri se stabilesc la nivel mondial.

De aici derivă un alt factor: includerea preţului la gaz în preţul altor bunuri şi servicii, cum ar fi activitatea spaţiilor productive (fabrici, magazine, companii).

Cursul de schimb. Din studierea conţinutului din coşul de consum, se observă că o bună parte din produse incluse sunt importate (sau depind de unele produse importate). Aşa cum preţul produselor importate depinde de cursul de schimb, preţul final, in lei, al produselor importate ar trebui să se modifice in dependenţă de fluctuaţiile cursului de schimb. In Moldova, însă, exista fenomenul de majorarea de preţuri la deprecierea cursului de schimb. De exemplu, după deprecierea leului faţă de USD, se observa o tendinţă de creştere a preţurilor la produsele petroliere. Fenomenul deprecierii leului faţă de valuta străină nu doar cauzează majorări în preţurile produselor pur importate, dar şi la produsele autohtone, în special pentru că producerea unei bune parţi din produsele autohtone depinde de produsele importate (aşa cum depinde industria de panificaţie de importul de produse petroliere).

Unul din principiile BNM este asigurarea stabilităţii preţurilor, însă aceasta nicidecum nu înseamnă stabilirea preţurilor, ci crearea condiţiilor de menţinere unei anumite creşteri a preţurilor. Mai mult ca atât, sunt şi factori ce nu pot fi influenţaţi de BNM, cum ar fi preţul mondial la produsele petroliere, care, chiar daca cresc rapid şi creează şocuri, BNM are rolul doar de a menţine un anumit trend de creştere.

3. Factorii ce nu pot fi influenţaţi de BNM Valutizarea. RM este o tara cu o puternică valutizare – raportul depozitelor în valută străina faţă de

toate depozitele, ceea ce în Moldova constituie la momentul de faţă circa 50%, adică jumătate din depozitele deţinute oficial în bănci sunt în valută străină. Pe lângă depozitele în valută oficiale, există şi cantitatea de bani în valută cash ce circulă pe pieţele din Moldova. De aici se observă fenomenul că populaţia, de mult timp, are mai multă încredere în stabilitatea valutei străine, cel puţin pentru procurarea sau vânzarea produselor mai scumpe (cum ar fi apartamente sau maşini). Aceasta, pe lângă situaţia de sărbători (de Paşti şi iarna), când o bună parte din populaţie schimbă valuta străină în lei, cauzează fluctuaţii pe termen scurt în preţurile anumitor produse.

Într-o economie ce funcţionează normal, ritmul de modificare a cursului de schimb contează mai mult decât însăşi modificarea, iar acest ritm de modificare (1% zilnic, de exemplu) se include in preţ, ca o marjă de asigurare.

Pe lângă preţul la produsele petroliere, BNM nu poate influenta nici preţurile la produsele energetice. Deşi BNM deţine setul de instrumente pentru a atenua aceste şocuri (şi, respectiv, a limita creşterea preţurilor interne la aceste produse), cum ar fi înăsprirea politicii monetare, aceste măsuri pot dăuna creşterii economice din Moldova.

Aşteptările inflaţioniste ale populaţiei constituie un alt factor de influenţă ce nu poate fi influenţat de BNM, însă populaţia, dintr-un motiv sau altul, poate decide să cumpere masiv sau să nu cumpere practic deloc un anumit produs.

4. Inflaţia de bază şi calcularea ei Inflaţia de bază este un indicator elaborat de BNS, pe lângă inflaţia generală, utilizat pentru

analiză. Acest indicator nu înlocuieşte nicidecum inflaţia generală, ci este complementar celor deja utilizate. Acest indicator are scopul de a delimita factorii ce pot fi influenţaţi de BNM, faţă de factorii ce nu pot fi influenţaţi.

Printre metodele de calcul ale inflaţiei de bază, utilizate în RM, se numără: metoda excluderii simple din coşul de consum (excluderea bunurilor şi serviciilor ce sunt importate sau care sunt stabilite pe cale adiministrativă). Inflaţia de bază se calculează anual, ca şi inflaţia generală, pentru a elimina efectul sezonier (modificarea preţurilor într-o perioadă de câteva luni).

5. Instrumente BNM de ajustare a inflaţiei Deşi BNM deţine setul de instrumente de ajustare a inflaţiei pe termen scurt, BNM menţine un

anumit trend de creştere a preţurilor pe termen lung, pentru a nu periclita alte fenomene economice sau chiar dezvoltarea economică în ansamblu a RM. Mai mult, considerarea unui anumit nivel (în procente) de inflaţie considerat “optim” este destul de dificilă, pentru că fiecare ţară are factori de influenţă specifici.

Creşterea monedei naţionale în economie (din motive ne-economice) duce la creşterea inflaţiei. Masa monetară în lei poate fi majorată prin: creditarea directă de BNM a băncilor comerciale şi Guvernului sau procurarea de valută străină către de BNM de la băncile autorizate. Fenomenul de creştere a preţurilor nu trebuie privit ca un fenomen negativ. BNM este autoritatea care temperează aceste creşteri şi menţine stabil un anumit trend de creştere, pentru a evita şocurile si avalanşele de creşteri de preţuri cu impact major asupra populaţiei.

O altă noţiune ce trebuie înţeleasă corect este că BNM calculează cursul de schimb, şi nu îl stabileşte. Cursul este stabilit de activitatea economică ce are loc.

Dinamica ratei anuale a inflaţiei (luna faţă de luna respectivă a anului precedent)

în anul 2011, %

Ian. 2011 Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec.

2

3

4

5

6

7

8

9

10 Rata inflaţiei

Rata inflaţiei exclusiv produse ali-mentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri re-glementate

Rata inflaţiei exclusiv produse al-imentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil

Evoluţia ratei inflaţiei în perioada ianuarie-decembrie a anilor 2007–2011, %

Anii

Faţă de luna precedentă Decembrie

faţă de

decembrie

a anului precedent

Rata inflaţ

iei medi

e anual

ă

Rata

inflaţiei med

ie lunară

Feb

ruar

ie

Mar

tie

Ap

rili

e

Mai

Iun

ie

Iuli

e

Au

gust

Sep

tem

bri

e

Oct

omb

rie

Noi

emb

rie

Dec

emb

rie

2007

0,8

0,6

0,6 1,0 0,9

0,0

1,1

2,2

1,6

1,6

1,3

0,9 13,1 12,3 1,1

2008 1,

41,5

1,1 1,6 1,5

-1,1

-0,9

0,7

0,6

0,8

0,0

-0,2 7,3 12,7 0,6

2009

-0,1

-1,0

-0,8 0,3 0,2

-0,3

-0,6

-1,1

0,6

1,5

1,0

0,9 0,4 0,0 0,1

2010 2,

42,3

0,7 0,3 0,1

-0,5

-0,6

-0,9

0,8

1,5

0,6

1,3 8,1 7,4 0,7

2011 1,

11,3

0,8 1,0 0,6

0,1

-0,1

-0,1

0,4

1,5

0,7

0,2 7,8 7,6 0,6

Sursă: Biroul Naţional de Statistică