analiza procesului investitional din rm actual

ANALIZA PROCESULUI INVESTIŢIONAL DIN REPUBLICA MOLDOVA

PRIN PRISMA REALIZĂRII OBIECTIVELOR STRATEGIEI DE ATRAGERE A INVESTIŢIILOR ŞI PROMOVARE A EXPORTURILOR

CHIŞINĂU, SEPTEMBRIE 2008

Analiza procesului investiţional din Republica Moldova

SUMAR

Introducere...................................................................................................................................................3

1. Tendinţele investiţionale la nivel macroeconomic................................................................................5

1.1. Formarea brută de capital fix...............................................................................................................................5

1.2. Investiţiile în capital fix.........................................................................................................................................6

1.3. Raportul dintre formarea brută de capital fix şi PIB..............................................................................................6

1.4. Rata de investire..................................................................................................................................................7

1.5. Structura specifică a investiţiilor în capital fix.......................................................................................................8

• Pe direcţii de investire...............................................................................................................................8• Pe forme de proprietate............................................................................................................................9• În funcţie de sursele principale de finanţare...........................................................................................10

2. Investiţiile străine – catalizator al restructurării şi dezvoltării economiei.........................................12

2.1. Analiza soldului investiţiilor străine.....................................................................................................................13

2.2. Analiza fluxului net de investiţii străine în perioada 2006 – T1 2008..................................................................17

3. TOP-urile companiilor naţionale cu investiţii străine pentru perioada 2006 – T1 2008.....................27

4. Analiza investiţiilor străine directe în context regional (evoluţia indicatorilor macroeconomici). . .32

4.1. Trend-ul istoric al fluxului net de ISD..................................................................................................................32

4.2. Structura fluxului net de ISD..............................................................................................................................34

4.3. Trend-ul stocului de ISD.....................................................................................................................................35

4.4. Structura stocului de ISD...................................................................................................................................36

4.5. Evoluţia comparativă a investiţiilor în capital fix şi a fluxului de investiţii străine directe nete.............................36

4.6. Analiza evoluţiei deficitului de cont curent în raport cu evoluţia fluxului net de ISD............................................38

5. Competitivitatea regională a Republicii Moldova comparativ cu România şi Ucraina.....................40

6. Fluxurile Investiţiilor Străine Directe: redistribuţia regională în Europa Centrală şi de Est.............46

2 din 48


INTRODUCERE

Rolul investiţiilor străine în economia unei ţări este incontestabil: lanţul de efecte pe care le generează se repercutează atît asupra producţiei de bunuri şi servicii, cît şi asupra consumului, motivînd simultan cererea şi oferta. Investiţiile reprezintă stimulentul ce generează noi activităţi economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi ser-vicii indispensabile unei economii viabile.

Mobilizarea resurselor investiţionale este unul din elementele din ecuaţia economică care favorizează şi anticipează atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a oricărei ţări. Acest proces contribuie atît la creşterea nivelului producţiei industriale, ameliorarea complexă a economiei naţionale, soluţionarea problemelor ce ţin de retehnologizarea întreprinderilor, dar şi la dezvoltarea durabilă a regiunilor (localităţilor), implicit soluţionarea problemelor sociale.

Contextul macroeconomic care favorizează atragerea investiţiilor, numit generic „climat investiţional”, este o noţiune foarte complexă, fiind determinat de un mix de elemente interdependente, ce includ, fără a se limita la stabilitatea politică şi cea macroeconomică pe termen lung, stabilitatea şi supremaţia legislaţiei, independenţa justiţiei pentru a asigura drepturile investitorilor, reguli clare şi ne-discriminatorii privind activitatea economică (implicit cea investiţională), dezvoltarea infrastructurii de afaceri, inclusiv serviciile financiare, juridice etc., precum şi alte elemente, printre care nu mai puţin importante fiind accesul la pieţele de desfacere şi la resurse (umane, naturale, tehnologice, etc.), dar şi transparenţa în activitatea organelor de stat cu funcţii de reglementare şi control, încrederea în mediul de afaceri, etc.

Activînd într-un mediu concurenţial la nivel regional şi global, în condiţiile liberalizării continue a circulaţiei persoanelor, mărfurilor, dar şi capitalului, ţările sunt în competiţie permanentă inclusiv şi în domeniul atragerii investiţiilor – atît ale investitorilor locali, cît şi celor străini. Instrumentarul utilizat de autorităţile naţionale competente în acest sens este destul de variat, în dependenţă de priorităţi şi potenţialul de care dispun, însă o caracteristică comună a acestora este efortul de dezvoltare şi impunere a unei viziuni clare, transparente şi predictibile în materie de investiţii (prin documente de politici pe termen mediu şi lung), asigurare a unui climat investiţional cît mai atractiv (inclusiv prin reglementări cît mai facile, stimulente fiscale, etc.).

În mod firesc, după exemplul ţărilor din regiune, această cale este urmată şi de Republica Moldova, atragerea investiţiilor, de rând cu promovarea exporturilor, fiind una din priorităţile primordiale ale Guvernului, ce se regăseşte practic în toate documentele de planificare strategică pe termen mediu şi lung - atît la nivel naţional/inter-sectorial (de ex. Strategia Naţională de Dezvoltare), cît şi la nivel dedicat, principalul document în acest sens fiind Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015 (în continuare - Strategia).

Obiectivul Strategiei constă în asigurarea atragerii investiţiilor în valori ce vor permite creşterea volumelor de producţie competitivă pe piaţa internă şi externă şi valorificarea potenţialului de export existent. Atingerea acestui obiectiv urmează să asigurare diversificarea şi restructurarea economiei ţării, majorarea competitivităţii sale, să contribuie la atingerea stabilităţii economice, precum şi crearea bazei pentru integrarea în economia mondială a economiei ţării.

Principale sarcini ale Strategiei sunt:

• atragerea şi majorarea volumelor investiţiilor în economia naţională, care va permite ridicarea competitivităţii sectoarelor existente şi crearea noilor sectoare eficiente cu orientare la export;

• reducerea disproporţiilor structurale şi regionale în dezvoltarea economiei naţionale;

• asigurarea unei balanţe de plăţi pozitive din contul extinderii exporturilor şi fabricarea mărfurilor substituibile celor importate;

• atragerea investiţiilor străine directe în scopul modernizării şi restructurării economiei naţionale şi integrarării acesteia în economia mondială;

• maximizarea utilizării resurselor financiare locale, inclusiv a cetăţenilor, remitenţilor şi surselor proprii ale înreprinderilor.

Analiza care urmează este menită să evalueze în ce măsură obiectivele şi sarcinile Strategiei menţionate sunt atinse atăt pe plan intern cât şi extern, în condiţiile în care suntem prinşi într-o ”luptă” regională acerbă în atragerea investiţiilor străine şi sporirea competitivităţii în comerţul exterior.

3 din 48


În mod evident, de la aprobarea Strategiei (octombrie 2006) a trecut o perioadă de timp insuficientă pentru a genera o evaluare de impact a realizărilor aferente în acest domeniu, iar evoluţiile recente nu pot fi extrapolate pentru a da un verdict categoric asupra calităţii şi volumului obiectivelor atinse. Totodată, ne-am propus să observăm în cadrul analizei datelor ce caracterizează evoluţia proceselor investiţionale la nivel local şi regional, în special în perioada „valabilităţii” Strategiei (2006 – trim.I 2008), dacă în această perioadă s-au creat cel puţin premisele pentru realizarea sarcinilor stabilite de Guvern în domeniul investiţional,precum şi dacă se întrevăd semne ale schimbărilor structurale scontate.

Prezentarea obiectivă a fenomenului investiţional în Republica Moldova necesită o analiză amplă a datelor relevante investiţiilor sub aspect cantitativ şi calitativ: acestea vizează atît volumul, cît şi structura investiţiilor în varii profiluri, atât la nivel macro cât şi micro, o atenţie deosebită fiind acordată investiţiilor străine, dinamicii şi orientării sectoriale şi regionale a fluxurilor de capital.

Pentru a evidenţia rezultatele specifice ale perioadei de acţiune a Strategiei în interiorul unei perioade mai lungi (suficiente pentru a identifica trendurile istorice), am realizat analize separate atît pentru soldul investiţiior străine (valoarea acumulată pentru toată perioada de evidenţă statistică a acestora), numit convenţional soldul istoric, cît şi pentru fluxul net de investiţii străine în perioada 2006 - trim.I 2008.

Performanţele investiţionale ale Republicii Moldova sunt inseparabile de contextul regional, astfel încît analiza procesului investiţional din ţara noastră a fost realizată şi în sisteme de referinţă supra-naţionale, inclusiv în raport cu ţările vecine, dar şi cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est.

În acest scop am apelat la datele oferite cu amabilitate de instituţiile naţionale cu preocupări în planul cuantificării şi evidenţei sub aspect statistic a indicatorilor ce caracterizează starea economiei naţionale la general şi procesul investiţional în particular – Biroul Naţional de Statistică, Banca Naţională a Moldovei. Pentru a proiecta rezultatele Republicii Moldova într-un sistem de referinţă mai larg – cel regional, am apelat la datele instituţiilor specializate din străinătate, inclusiv celor cu preocupări statistice şi de cercetare.

4 din 48


1. TENDINŢELE INVESTIŢIONALE LA NIVEL MACROECONOMIC

Pentru a prefigura unele din coordonatele vectorului investiţional în Republica Moldova, este indispensabilă abordarea analitică a unui set de indicatori macroeconomici de profil, cu o semnificaţie care este în măsură să argumenteze direcţiile şi tendinţele marcante ale climatului investiţional autohton: formarea brută de capital, investiţiile în capital fix, formarea brută de capital fix raportată la PIB, rata de investire, etc.

1.1. FORMAREA BRUTĂ DE CAPITAL FIX

Indicatorul de bază ce reflectă volumul total al investiţiilor la nivel naţional este formarea brută de capital fix, ce con-stituie partea componentă a Produsului Intern Brut (PIB).

Numit şi investiţii brute, acest indicator reprezintă valoarea bunurilor durabile de producţie achiziţionate în perioada de calcul de unităţile producătoare rezidente în scopul de a fi utilizate pe o durată mai mare de un an în procesele lor de pro-ducţie, precum şi valoarea serviciilor încorporate în bunurile de capital fix.

În formarea brută a capitalului fix se includ: bunurile durabile noi cumpărate de pe piaţă pentru a fi utilizate în procesele de producţie pe o perioada mai mare de 1 an, bunurile şi serviciile incorporate în mijloacele fixe existente pentru a le mări durata de viaţă, capacitatea de producţie, performanţele tehnice, valoarea bunurilor şi serviciilor incorporate în terenuri.

Nu se cuprind în formarea brută a capitalului fix elemente cum ar fi: valoarea echipamentelor de protecţie, a pieselor de schimb, a uneltelor de mica valoare, valoarea reparaţiilor curente şi de întreţinere a mijloacelor fixe existente, valoarea bunurilor durabile dobândite de gospodării pentru satisfacerea nevoilor casnice. Acestea nu sunt luate în considerare în formarea brută a capitalului, întrucât sunt incluse în costul producţiei.

Evoluţia formării brute de capital fix în perioada anilor 2000-2007 (vezi diagrama 1) descrie un trend ascendent, acesta fiind susţinut de creşterea veniturilor şi respectiv consumurilor populaţiei precum şi de majorarea investiţiilor autohtone şi celor străine.

PIB-ul a crescut pe parcursul întregii perioade analizate şi a înregistrat o triplare a mărimii sale în 2007 comparativ cu anul 2000. Creşterea PIB a fost susţinută şi de creşterea formării brute de capital fix, ultima înregistrând o majorare de peste 7 ori, de la 2.5 mld. MDL în 2000 până la 17.8 mld. MDL în 2007. În trimestrul I (T1) 2008 formarea brută de capital fix a crescut cu 39,1% comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Sursa: Rapoartele BNM1

1 www.bnm.md

5 din 48

Diagrama 1. Evoluţia PIB, formării brute de capital fix şi investiţiilor în capital fix (mil. MDL)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

16,02019,052

22,556

27,619

32,032

36,755

44,069

53,354

12,147 12,693

2,473 3,190 3,682 5,127 6,7878,954

12,295

17,767

2,229 3,2021,759 2,315 2,804 3,622 5,0037,189

9,580

14,936

1,315 1,881

PIB Formarea brută de capital fix

Investiţii în capital fix

http://Www.bnm.md/


1.2. INVESTIŢIILE ÎN CAPITAL FIX

Un rol important în desfăşurarea procesului investiţional îl are activitatea de investire în capitalul fix al companiilor, resursele afectate în acest scop fiind cunoscute sub numele de investiţii în capital fix.

Investiţiile în capital fix reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate pentru crearea, reproducerea şi procurarea mijloacelor fixe (construcţia nouă, extinderea, reconstrucţia şi reutilarea tehnică a obiectelor, procurarea maşinilor, utilajului, uneltelor şi inventarului, procurarea mijloacelor de transport, cheltuielile pentru crearea cirezii de bază şi a celor pentru sădirea şi creşterea plantaţiilor multianuale). În conformitate cu structura tehnologică şi specificul mijloacelor fixe investiţiile în capital pot fi definite ca cheltuieli pentru lucrările de construcţii de toate tipurile; cheltuielile pentru montarea utilajelor, pentru procurarea utilajului care necesită şi care nu necesită montaj; cheltuielile pentru procurarea uneltelor de producţie şi a inventarului gospodăresc; cheltuieli pentru procurarea maşinilor şi utilajelor care nu intră în devizele pentru construcţii, precum şi cheltuielile pentru alte lucrări capitale.

Analizând datele statistice (vezi diagrama 1) vizând investiţiile în capital fix utilizate în economia naţională, poate fi sugerată tendinţa de intensificare a activităţii investiţionale, influenţată fiind de procesul descentralizării finanţării costrucţiilor şi majorării rolului mijloacelor proprii ale agenţilor economici în realizarea proiectelor investiţionale, dar şi investiţiilor străine atrase.

Investiţiile în capital fix au crescut în perioada analizată de aproape 8,5 ori, atingând în anul 2007 valoarea de 14.9 mld. MDL. În T1 2008 nivelul investiţiilor în capital fix a atins 1,9 mld. MDL în creştere cu 30% faţă de T1 2007.

Această abordare deschide o nouă perspectivă asupra analizei evoluţiei PIB-ului naţional din punct de vedere a structurii sale: ponderea investiţiilor în capital fix în structura PIB s-a majorat de la 11.0% în anul 2000 la 28% în anul 2007. Altfel spus, creşterea PIB a fost însoţită şi susţinută într-o măsură mai mare inclusiv de creşterea investiţiilor în capitalul fix – fenomen important în cadrul procesului de producere, la soluţionarea problemelor de restructurizare şi creştere mai sustenabilă a economiei.

1.3. RAPORTUL DINTRE FORMAREA BRUTĂ DE CAPITAL FIX ŞI PIB

Relevanţa unui asemena fenomen poate fi susţinută de semnificaţia unui alt indicator care stabileşte o relaţie de proporţionalitate între formarea brută de capital fix şi PIB:

raportul dintre formarea brută de capital fix şi PIB, indicator sintetic relevant pentru analiza comparativă a atractivităţii investiţionale a ţării în context regional. Cu cât acest raport este mai mare, cu atât mai atractivă este o ţară pentru investiţii. Un nivel de investiţii mai ridicat duce, pe termen mediu şi lung, la o creştere a economiei naţionale şi, implicit, a nivelului de trai.

Creşterea acestui indicator de peste 2 ori pe parcursul perioadei analizate, de la 15.4% în 2000 până la 33.3% în anul 2007 (vezi diagrama 2) indică o majorare a volumului investiţiilor realizate de către unităţile producătoare în procurarea bunurilor utilizate în procesul de producţie pe termen lung, care implicit generează o creştere a sectorului real al economiei - baza unei dezvoltări durabile şi eficiente. În T1 2008 ponderea formării brute de capital fix a atins 25.2% din PIB, cu 6.9% mai mult decât în T1 2007.

6 din 48


Sursa: Rapoartele BNM

Reiterăm, că creşterea ponderii formării brute de capital fix în PIB a contribuit la îmbunătăţirea structurii PIB-ului prin majorarea componenţei investiţionale, fapt care îi acordă o configuraţie mai echilibrată, fiind o premiză importantă şi indispensabilă unei creşteri economice sustenabile.

1.4. RATA DE INVESTIRE

Un alt indicator marcant în sensul determinării fluxului de investiţii în economie, dar în special a celor realizate în achiziţionarea bunurilor durabile utilizate în procesele de producţie de către agenţii economici este rata de investire.

Rata de investire reprezintă raportul între formarea brută de capital fix şi valoarea adăugată brută pe economie.


Rata de investire s-a dublat pe parcursul perioadei analizate (vezi diagrama 3), de la 19.0% în anul 2001 a constituit la 40.1% în 2007. În T1 2008 nivelul indicatorul respectiv s-a cifrat la 30,4%, plus 5.2 p.p. comparativ cu perioada similară a anului precedent.

7 din 48

Diagrama 2. Dinamica ponderea formării brute de capital fix în PIB

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

15.44%16.74% 16.32%

18.56%

21.19%

24.36%

27.90%

33.30%

18.35%

25.22%

Diagrama 3. Evoluţia ratei de investire

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

19,00% 18,70%

21,80%24,70%

29,30%

34,00%

40,10%

25,20%

30,40%


Principala sursă de creştere a ratei de investire au fost investiţiile realizate de agenţii economici şi investiţiile străine.

Creşterea indicatorului în cauză semnifică intensificarea proceselor investiţionale cu participarea nemijlocită a agenţilor economici, în special ţinând cont de faptul că statul tot mai puţin foloseşte subvenţiile ca instrument de investire. Creşterea ratei de investire la fel demonstrează că în structura PIB au loc schimbări calitative cu înclinaţie spre producţia care influenţează benefic dezvoltarea economiei şi creşterea investiţiilor în sectorul real al economiei.

Totodată, evoluţia ascendentă a ratei de investire scoate în evidenţă potenţialul existent care poate fi valorificat prin infuziuni masive de capital în sectorul real al economiei pentru asigurarea producerii de bunuri cu o valoare adăugată mare şi orientarea acestora la export, precum şi efectuarea investiţiilor în infrastructura, etc.

Pe lîngă indicatorii cantitativi reflectaţi mai sus, o relevanţă aparte în descrierea „tabloului investiţional” le revine indicatorilor calitativi, derivaţi din analiza structurii investiţiilor, în cazul dat a investiţiilor în capital fix.

1.5. STRUCTURA SPECIFICĂ A INVESTIŢIILOR ÎN CAPITAL FIX

PE DIRECŢII DE INVESTIRE

În structura investiţiilor în capital fix pe direcţii de investire în perioada 2005 - 2007 (vezi diagrama 4) se observă o reducere constantă a ponderii investiţiilor pentru procurarea maşinilor, utilajelor şi mijloacelor de transport, a căror pondere s-a redus de la 46.8% în 2005 până la 38.9% în 2007, în T1 2008 acest indicator coboară la nivelul de 37.6%.


Reducerea ponderii investiţiilor în utilaje şi echipamente industriale se răsfrânge de o manieră duplicitară asupra procesului de producere. Ca urmare, suntem martorii reducerii tempoului de creştere a volumelor de producţie, cu impact asupra uzurii utilajului industrial, care prezintă, în marea majoritate a cazurilor, premise ale uzurii morale. În efect, se nuanţează tendinţa de perpetuare a handicapului de competitivitate a mărfurilor locale în raport cu cele similare de import, ceea ce alimentează creşterea continuă a deficitului comercial.

În alt context, poate fi evocată şi creşterea ponderii investiţiilor în construcţii – fenomen, în general, salutabil. Geneza creşterii acestui indicator reflectă, însă, creşterea mai pronunţată a cotei investiţiilor în construcţia clădirilor de locuit (de la 16,6% în 2005 până la 21,8 în T1 2008). Această creştere nu are contribuţii majore la creşterea economiei reale, fiind un factor în plus de alimentare a consumului. Premisele pentru majorarea ponderii investiţiilor în construcţia caselor de locuit au fost pe de o parte remitenţele din străinătate, care au identificat în astfel de investiţii o

8 din 48

Diagrama 4. Structura investiţiilor în capital fix conform direcţiilor de investire 2005 - T1 2008

2005 2006 2007 T1 2008

36.2% 36.2% 39.8%28.3%

16.6%19.6%

19.9%21.8%

46.8% 41.6% 38.9% 37.6%

procurarea maşinilor, utilajului şi mijloacelor de transportconstrucţia clădirilor de locuitconstrucţia clădirilor şi edificiilor


sursă de plasare a mijloacelor financiare, iar pe de altă parte investiţiile realizate de bănci din contul liniilor de credite obţinute prin programele de ipotecă.

Rata investiţiilor realizate în construcţia clădirilor şi edificiilor în perioada 2005 - 2007 creşte uşor cu 3.6 p.p. până la 39.8%, iar în T1 2008 asistăm la o scădere a acesteia până la 28.3%, cauzată, în special, de creşterea constantă a preţurilor la materia primă şi materiale, precum şi de criza de lichidităţi cu care se confruntă dezvoltatorii imobiliari.

PE FORME DE PROPRIETATE

Structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate în perioada 2005 - T1 2008 indică că cele mai însemnate investiţii au fost realizate în sectorul privat, ponderea acestora majorându-se treptat de la 35.2% în 2005 până la 39.3% în 2007, în T1 2008 cota parte a acestora scade la 33.8% (vezi diagrama 5).


Concomitent ponderea investiţiilor în sectorul public înregistrează din 2006 o reducere continuă, de la 32.7% în 2005 la 27.3% în 2007, în T1 2008 ponderea acestora diminuându-se la 21.4%. Suntem în măsură să estimăm că acest proces va continua şi pe viitor, fiind alimentat de procesul de privatizare, activizat în 2007, precum şi de continuarea acesteia pe viitor. Rezultatele la finele anului în curs ar putea oglindi deja o structură modificată şi mai radical la acest capitol al investiţiilor.

În structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, prezintă interes investiţiile în proprietatea întreprinderilor mixte, o categorie care în perioada 2005 - 2007 a deţinut poziţia a treia dar se pretează actualmente poziţiei de lider. Cu toate că cota acestora a înregistrat o scădere de 7.4 p.p. în 2006, în 2007 aceasta revine la nivelul de 19%, iar T1 2008 creşte simţitor până 30%, preluînd poziţia secundă.

Ponderea investiţiilor în proprietatea întreprinderilor străine oscilează pe parcursul perioadei analizate de la 8.8% în 2005 la 14.2% în 2006 şi 12% în 2007, în T1 2008 cota parte a acestora în total atingând nivelul de 13.6%.

Ultimele două categorii, prezintă o importanţă deosebită în cuantificarea bonităţii climatului investiţional autohton: ele implică participaţia capitalului străin şi deţin circa 28% din total investiţii realizate pentru perioada 2005 - 2007. Chiar mai mult, în T1 2008 ponderea lor reprezintă 43% din total. Astfel, se evidenţiază rolul crescând al capitalului străin în economia naţională – după exemplul tuturor ţărilor din Europa Centrală şi de Est, doar că acest rol până la moment este pronunţat în sectoare mai puţin productive şi cu orientare preponderentă spre piaţa locală, precum cel financiar, comerţ şi servicii.

Sectorul real productiv al economiei se bucură mai puţin de efectele creşterii investiţiilor străine, de unde şi cauza competitivităţii joase a produselor autohtone, ritmurilor de creştere net superioare a importurilor comparativ cu

9 din 48

Diagrama 5. Structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate 2005 - T1 2008

2005 2006 2007 T1 2008

35.2% 36.1% 39.3%33.8%

32.7% 33.8% 27.3%

21.4%

19.9% 12.5% 19.7%

30.0%

8.8%14.2%

12.0% 13.6%

3.4% 3.4% 1.7% 1.2%

Mixtă (privată şi pub-lică), fără participare străinăStrăinăProprietatea în-treprinderilor mixteSectorul publicSectorul privat


exporturile şi, în final, a deteriorării echilibrului balanţei comerciale şi celei de plăţi.

Gravitatea acestui fenomen este amplificată şi de faptul că sectorul real al economiei naţionale ar putea profita din plin de creşterea constantă a cererii interne şi externe, în special la mărfuri alimentare şi industriale de primă necesitate, ce nu necesită eforturi tehnologice şi financiare considerabile.

ÎN FUNCŢIE DE SURSELE PRINCIPALE DE FINANŢARE

În funcţie de sursele principale de finanţare cea mai mare parte a investiţiilor în perioada analizată a fost realizată din fondul mijloacelor proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, ponderea cărora, însă, înregistrează un trend pozitiv de scădere - de la 64% în 2005 la 49% în T1 2008 (vezi diagrama 6).


Pe poziţia următoare se află investiţiile străine, ponderea cărora se majorează de la 19.7% în 2005 până la 27.2% în T1 2008. În condiţiile în care ponderea investiţiilor din mijloace proprii scade, iar cotele celorlalte categorii stagnează, se evidenţiază importanţă investiţiilor străine în economia naţională, care prin aportul său să contribuie la generarea de resurse productive, sporirea volumului şi calităţii utilizării acestor resurse, a competitivităţii produselor fabricate pe noi pieţe de desfacere, etc. Deşi în ultimii cinci ani acest indicator pentru Republica Moldova are o tendinţă ascenden-tă, ponderea acestei surse de finanţare în volumul total al investiţiilor în capitalul fix este relativ redusă în raport cu potenţialul existent.

Mijloacele proprii ale întreprinderilor pentru efectuarea investiţiilor în capital fix, înnoirea fondurilor fixe şi lărgirea bazei tehnice de producere, datorită costului lor mai ridicat pentru întreprinderi în raport cu resursele împrumutate, se completează, de regulă, prin accesarea resurselor de la băncile comerciale. Concluzia care urmează nu este în totalitate în favoarea acestui fenomen: ponderea creditului bancar, deşi a înregistrat un avans mai mult decît dublu în 2006 comparativ cu 2005, păstrează un trend liniar static în perioadele următoare, menţinîndu-se la un nivel relativ redus în raport cu valorile aceluiaşi indicator înregistrat în alte ţări din regiune. Acest fenomen se explică în mare parte prin faptul că creditele acordate rămân în ansamblu puţin accesibile pentru întreprinderi (sub aspectul termenului şi costului), în special în condiţiile crizei de lichidităţi care se resimte la nivel local şi mondial. Cu toate acestea, suntem îndreptăţiţi să credem că nivelul relativ redus al accesibilităţii creditului bancar este determinat şi factori de altă natură, printre care nivelul redus de performanţă şi transparenţă a multor antreprenori locali, inclusiv în partea ce ţine de capacitatea dezvoltării unor afaceri fezabile pe termen mediu şi lung, structurării şi promovării unor dosare de creditare credibile.

Cota parte a finanţărilor realizate de bugetul de stat şi local a crescut nesemnificativ de la 10.0% în 2005 până la

10 din 48

Diagrama 6. Structura investiţiilor în capital fix conform sursele principale de finanţare 2005 - T1 2008

2005 2006 2007 T1 2008

64.0%54.7% 53.3% 49.0%

19.7%

19.0% 22.1% 27.2%

5.1%

12.3% 12.0% 10.5%

10.0% 13.0% 11.7% 12.2%

1.2% 1.0% 0.9% 1.1%

Alte surseBugetul de stat şi localCreditul bancarInvestiţii străineMijloacele proprii


12.2% în T1 2008.

11 din 48


2. INVESTIŢIILE STRĂINE – CATALIZATOR AL RESTRUCTURĂRII ŞI DEZVOLTĂRII ECONOMIEI

Capitalul străin este perceput ca un element important şi esenţial pentru dezvoltarea economică din Republica Moldova. Influenţa acestuia asupra economiei naţionale este dublă. Pe de o parte este vorba de fluxuri de credite, îm-prumuturi şi investiţii prin care capitalul străin poate completa resursele financiare naţionale în aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe e altă parte, capitalul străin joacă un rol fundamental în restructurarea economiei şi re-alizarea procesului de dezvoltare. Capitalul străin reprezintă mai mult decât un simplu flux de resurse externe, el este, de fapt, un suport în efectuarea unor inevitabile ajustări structurale în economia naţională. Un rol cu totul deosebit în acest context este jucat de investiţiile străine directe, ce au reprezentat pentru toate ţările din Europa Centrală şi de Est, dar şi pentru ţări din alte regiuni, un catalizator al trecerii la economia de piaţă şi dezvoltării economice.

Investiţiile asigură creşterea capitalului fix şi circulant, ca o mişcare a capitalurilor a căror zonă de deplasare nu se mai opreşte la graniţele naţionale, devenind o activitate internaţională. Procesul de adâncire a interdependenţelor eco-nomice şi tehnologice dintre economiile naţionale transformă investiţiile într-o activitate comună internaţională.

O investiţie străină presupune existenţa a cel puţin doi agenţi economici: agentul economic emitent şi agentul eco-nomic receptor, situaţi în spaţii naţionale diferite, ceea ce conferă acestor tipuri de investiţii elementul de extraneitate specific. Astfel, putem vorbi despre o investiţie străină ori de câte ori:

- se cumpără acţiuni sau obligaţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă din altă ţară;

- se construieşte pe loc gol o societate nouă sau se deschide o filială într-o altă ţară;

- se participă cu capital investiţional la constituirea unei societăţi mixte;

- se preia (achiziţionează) o firmă străină sau fuzionează cu o firmă străină.

Investiţiile străine se pot realiza sub formă de investiţii străine directe (în continuare ISD) şi sub formă de investiţii de portofoliu.

Investiţiile directe sunt fluxurile sub formă de mijloace financiare şi/sau materiale efectuate de către un nerezident/rezident într-o întreprindere rezidentă/nerezidentă, (care constituie 10% sau mai mult din capitalul subscris) şi îi acordă drepturi patrimoniale şi de conducere asupra acestei întreprinderi.

Investiţiile de portofoliu sînt mijloacele financiare destinate achiziţionării hârtiilor de valoare sub formă de acţiuni (care constituie mai puţin de 10% din capitalul subscris), obligaţiuni şi titluri de valoare în scopul obţinerii pe viitor a dividendelor sau dobînzilor.

În context local, Biroul Naţional de Statistică (BNS) nu tratează datele referitor la investiţiile străine separat pe cele două categorii – directe şi de portofoliu, ci luate împreună.

În continuare, în baza datelor furnizate de BNS (în lei moldoveneşti), vom analiza investiţiile străine realizate în Republica Moldova din două perspective diferite - soldul investiţiior străine (valoarea acumulată pentru toată perioada de evidenţă statistică a acestora) şi fluxul net de investiţii străine în perioada 2006 - T1 2008.

12 din 48


2.1. ANALIZA SOLDULUI INVESTIŢIILOR STRĂINE

Potrivit datelor furnizate de BNS, soldul investiţiile străine realizate către finele T1 2008 (pentru comoditate numit convenţional şi soldul istoric în cadrul acestui studiu) a atins cifra de 15.7 mld. MDL.

Sursa: Datele BNS

Structura soldului investiţiilor străine conform categoriilor (vezi diagrama 7) este formată aproximativ în proporţii egale de credite, împrumuturi şi alte investiţii şi de investiţii directe în capitalul social, prima categorie deţinînd o cotă de 52%, însumând 8.12 mld. MDL în totalul investiţiilor străine realizate către finele T1 al anului curent. A doua categorie ca pondere – investiţii directe în capital social, constituie 47%, echivalentul a 7.36 mld. MDL. Analizate împreună, aceste 2 tipuri de investiţii străine reprezintă modalitatea principală de realizare a lor, cumulând o cotă de 99%.

A treia categorie sunt investiţiile de portofoliu în capital social, cu cea mai mică pondere în structura investiţiilor străine. În expresie procentuală ele reprezintă doar 1% din totalul investiţiilor realizate sau 184.1 mil. MDL. Fenomenul dat poate fi explicat prin scopul iniţial urmărit în cazul creditelor, împrumuturilor şi investiţiilor directe în capital social – obţinere de rentabilităţi peste media ţărilor de unde vin, reducerea costurilor de producţie şi acapararea de noi pieţe. În aceste condiţii, investiţiile de portofoliu în capital social poartă un caracter secundar, dictat de faptul că investitorii străini sunt iniţial preocupaţi de propria afacere. O altă explicaţie a acestui fenomen este şi caracterul sub-dezvoltat al pieţei de capital din Republica Moldova.

Cu referire la criteriul ţării de origine a investiţiilor străine realizate în economia Moldovei, poate fi menţionat faptul că, conform soldului către finele T1 2008, în ţara noastră au investit 85 de state. Valoarea investiţiilor realizate de diferite ţări variază de la 3.24 mld. MDL în cazul Olandei, liderul clasamentului, la 0.9 mii MDL în cazul Kârgâstanului, care ocupă ultima poziţie la acest capitol.

Clasamentul investiţiilor străine, privit prin prisma criteriului de origine, indică că primele 10 ţări cumulează o sumă de 12.6 mld. MDL (vezi tabelul 1) şi o pondere de 80.5%. Lider în acest sens este Olanda, care depăşeşte ţările imediat următoare luate împreună, Italia şi Cipru, aproape de 2 ori. De asemenea soldul investiţiilor ce revin Olandei este mai mare decât soldul investiţiilor realizate de restul 75 de ţări.

O altă abordare în aspectul structurii investiţiilor străine după ţara originară denotă faptul că din 27 state membre ale Uniunii Europene, investiţii în Republica Moldova au efectuat 26 din ele, cu excepţia Suediei, însumând o pondere în total sold al investiţiilor de 73.6%, ceea ce reprezintă 11.5 mld. MDL.

13 din 48

Diagrama 7. Structura soldului de investiţii străine conform categoriilor către finele T1 2008, mii MDL

47%

1%

52%

Investiţii di-recte în capi-tal social

Investiţii de portofoliu în capital social

Credite, îm-prumuturi şi alte investiţii


Tabel 1. Top 10 state după valoarea soldului investiţiilor străine acumulate către finele T1 2008

Sursa: Datele BNS

Repartiţia investiţiilor străine în baza criteriului genurilor de activitate arată că în valoarea totală a soldului, după toate categoriile de investiţii, intrările de capital au fost orientate cu preponderenţă în domeniul comerţului (ce include, conform metodologiei de evidenţă, şi unele tipuri de servicii). Această categorie valorifică 22.6% din soldul investiţiilor, ceea ce echivalează cu 3.5 mld. MDL. În continuare, investiţiile străine s-au regăsit în industria prelucrătoare, urmată de activităţile financiare, soldul cărora a crescut masiv în 2007, aproape de două ori. Închid topul primelor cinci domenii cel imobiliar şi domeniul energetic, astfel încât, primele 5 genuri de activitatăţi absorb 90% din totalul investiţiilor (vezi tabelul 2).

În acelaşi context, poate fi sesizată o interdependenţă direct proporţională dintre ritmurile de dezvoltare a domeniilor (sectoarelor) economice şi investiţiile directe, orientate spre acestea. Astfel, în mod evident, motoarele de creştere economică din ultimii ani (comerţul & serviciile, construcţiile, transportul & comunicaţiile, energetica) figurează printre lideri şi la capitolul investiţii străine. La fel de evidentă este, spre regret, şi interdependenţa dintre performanţele negative ale unor sectoare (de ex. agricultura) atît la capitolul evoluţie economică, cît şi în atragerea investiţiilor străine.

Tabel 2. Valoarea soldului investiţiilor străine pe genuri de activitate şi categorii cumulat către finele T1 2008, mii MDL

Sursa: Datele BNS

14 din 48

# Genul de activitate Total

1 1,267,053 884 2,275,032 3,542,970

2 Industria prelucrătoare 1,784,926 20,629 1,338,711 3,144,267

3 Activitaţi financiare 1,389,744 76,500 1,211,677 2,677,921

4 520,335 1,645 2,003,366 2,525,346

5 1,660,151 64,027 371,631 2,095,809

6 Transporturi, comunicaţii 391,817 20,198 533,047 945,062

7 Construcţii 65,641 88 220,549 286,278

8 Hoteluri şi restaurante 155,644 52 46,535 202,232

9 66,866 8 54,049 120,923

10 3,012 6 1,258 4,276

11 Învăţământ 1,606 0 214 1,820

12 Industria extractivă 2 0 0 2

13 Pescuitul 0 0 0 0

14 Alte activităţi 53,172 32 60,655 113,859

Investiţii directe în capital social


Credite, împrumuturi şi alte investiţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;Reparaţia auto, bunuri

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Agricultura, economia vânatului şi silviculturaSănătate şi asistenţă socială

# Ţara

1 Olanda 3,235,9692 Italia 1,798,9263 Cipru 1,788,9114 Rusia 1,426,6575 Spania 992,4886 Germania 860,1637 Marea Britanie 655,6478 Franţa 646,1179 România 616,394

10 SUA 578,787Restul 75 de tări 3,060,704

TOTAL 15,660,763

Valoarea, mii MDL


Analiza corelată a soldului de investiţii în baza genurilor de activitate & categoriilor de investiţii demonstrează un interes sporit (după mărimea sumelor şi în raport cu creditele, împrumuturile şi alte investiţii efectuate) al investitorilor în participarea în capitalul social al societăţilor din industria prelucrătoare, financiare şi celor din industria energetică. În acelaşi timp, observăm că genurile de activitate preferate ale investitorilor pentru acordarea creditelor şi împrumuturilor sunt ramurile comerţului (incl. reparaţiilor auto şi a bunurilor) şi cele legate de tranzacţiile imobiliare şi închiriere. Reprezentarea grafică a repartizării modului de efectuare a investiţiilor pe genuri de activitate poate fi urmărită în diagrama 8. Ponderea tipurilor investiţiilor străine realizate pe genuri de activitate, acumulate către finele T1 2008

Sursa: Datele BNS

În profil teritorial investiţiile străine sunt concentrate în capitala Republicii Moldova. Astfel, din totalul soldului, în mun. Chişinău au fost realizate 87% din investiţii (13.7 mlrd. MDL) (vezi tabelul 3).

Această repartizare susţine tabloul care poate fi lesne observat când sunt comparate nivelele de dezvoltare a teritoriilor. Chişinăul este un punct de atracţie puternic pentru investiţiile străine, următoarea zonă după atractivitatea investiţiilor fiind regiunea centrală a ţării, urmată de zona de Nord, Sud şi UTAG (tabelul 3).

Tabel 3. Soldul investiţiilor străine în profil teritorial, acumulate către T1 2008

Sursa: Datele BNS

Dacă analizăm structura soldului investiţiilor străine pe unităţi administrativ-teritoriale (inclusiv municipiile Chişinău şi Bălţi) situaţia rămâne la fel în favoarea capitalei (vezi tabelul 4). Pe a doua poziţie ca pondere în sold sunt investiţie efectuate în r-ul Rezina, atrase de fabrica de ciment din centrul raional. Acestea reprezintă 425.2 mil. MDL, fiind de 32 de ori mai mici decât cele realizate în Chişinău, reprezentând o pondere de 2.72%. Cu investiţii ce depăşesc cota de 1% urmează r-le Călăraşi, Drochia şi mun. Bălţi. Investiţiile în aceste regiuni la fel sunt efectuate în uzine şi fabrici, în care investitorii străini deţin ponderi importante (fabrica de materiale de construcţie Knauf la Bălţi, fabrica de zahăr din Drochia şi cea de divinuri şi vinuri din Călăraşi). Aceste investiţii reprezintă un exemplu elocvent cum obiectivele industriale, axate pe resursele locale, devin nuclee de dezvoltare economică în regiuni prin intermediul atragerii investiţiilor străine.

15 din 48

Agricultura, economia vânatului şi silvicultura

Pescuitul

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Construcţii

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;Reparaţia auto, bunuri

Hoteluri şi restaurante

Transporturi şi comunicaţii

Activitaţi financiare

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii

Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Alte activităţi

0% 20% 40% 60% 80% 100%

55%

100%

57%

79%

23%

36%

77%

41%

52%

21%

88%

70%

47%

0%

1%

3%

0%

0%

0%

2%

3%

0%

0%

0%

45%

43%

18%

77%

64%

23%

56%

45%

79%

12%

29%

53%




Regiunea

mun. Chişinău 13,654,505.1Nord 680,484.6Centru 982,289.2Sud 212,345.4Găgăuzia 131,139.1

TOTAL 15,660,763.4

Valoarea, mii MDL


Repartiţia investiţiilor străine în profil teritorial indică că primele 10 regiuni recipiente de investiţii străine monopolizează peste 97% din valoarea totală a investiţiilor pondere.

Tabel 4. Soldul şi ponderea investiţiilor străine pe unităţi administrativ-teritoriale realizate către finele T1 2008

Sursa: Datele BNS

16 din 48

# Regiunea

1 mun. Chişinău 13,654,5052 R-ul Rezina 425,2063 R-ul Călăraşi 262,4714 mun. Bălţi 253,8385 R-ul Drochia 181,9246 UTAG 131,1397 R-ul Ungheni 114,0288 R-ul Căuşeni 102,6809 R-ul Briceni 63,160

10 R-ul Soroca 61,060Restul 410,751

TOTAL 15,660,763

Valoarea, mii MDL


2.2. ANALIZA FLUXULUI NET DE INVESTIŢII STRĂINE ÎN PERIOADA 2006 – T1 2008

Dinamica soldului de investiţii străine este determinată de cea a fluxului net a acestora pe parcursul anilor. În cele ce urmează, va fi prezentată analiza fluxului net începând cu anul 2006, anul de lansare a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor. În acelaşi an au fost dinamizate reformele de liberalizare a economiei (reforma regulatorie, reforma administraţiei publice centrale), inclusiv în domeniul investiţiilor străine (amplificarea facilităţilor fiscale ş.a.).

Totodată, către această perioadă au devenit „operaţionale” prevederile setului de îmbunătăţiri legislative în domeniul investiţiilor, operate pe parcursul anilor 2004-2005, printre care Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, Legea cu privire la leasing (ambele în redacţii noi) ş.a.

De fapt, această perioadă este (ar trebui cel puţin să fie) marcată de efectele lansării politicilor economice bazate pe o nouă paradigmă – abordarea liberală a procesului de restructurare şi dezvoltare a economiei naţionale, declarată de partidul aflat la guvernare.

Evoluţia fluxului net de investiţii în perioada 2006-2007 este caracterizată printr-o evoluţie pozitivă de creştere. Astfel, de la 2.87 mld. MDL în 2006, fluxul net de investiţii s-a majorat la 3.15 mld. MDL în 2007 şi înregistra la finele T1 2008 o valoare de 924 mil. MDL. Valoarea acumulată a fluxului net de investiţii pentru perioada dată a totalizat 6.9 mld. MDL.

Diagrama 8. Fluxul net pe categorii de investiţii în perioada 2006 – T1 2008, mii MDL

Sursa: Datele BNS

În ceea ce priveşte structura fluxului net de investiţii străine pe categorii, tendinţa care se observă este majorarea fluxului net de credite, împrumuturi şi alte investiţii şi diminuarea investiţiilor directe în capital social. Situaţia dată se creează ca urmare a faptului, că pentru societăţile create cu participaţii străine în capital, fondatorii preferă să deschidă linii de credit şi împrumuturi pentru dezvoltare, reînnoirea cărora, la moment, depăşeşte obligaţiunile de rambursare.

Structura fluxului net de investiţii străine sugerează o situaţie problematică la capitolul investiţii de portofoliu în capitalul social, valoarea cărora a înregistrat în 2007 un rezultat sub zero. Investiţiile de portofoliu în capitalurile companiilor locale se pare că nu sunt atât de atrăgătoare pentru investitorii străini, accentul principal fiind pus pe investiţii directe, fie prin intermediul participaţiilor, fie prin intermediul creditelor şi împrumuturilor.

17 din 48

Investiţii directe în capital socialInvestiţii de portofoliu în capital social


-500,000.0

0.0

500,000.0

1,000,000.0

1,500,000.0

2,000,000.0

2,500,000.0

972,878.4

36,289.4

1,861,116.1

968,649.0

-37,409.0

2,222,810.5

162,446.439,930.6

721,681.7

2006 2007 trim. I 2008


Diagrama 9. Structura fluxurilor nete cumulate de investiţii străine conform categoriilor pentru perioada 2006 - T1 2008, mii MDL

Sursa: Datele BNS

La nivel agregat, pentru perioada analizată, se poate remarca că valoarea maximă a fluxului net de investiţii se acumulează la capitolul creditelor, împrumuturilor şi altor investiţii: această categorie înregistrează o pondere de 70% (4.8 mld. MDL) şi depăşeşte de 2.28 ori suma investiţiilor directe nete în capitalul social. Per total, după cum s-a menţionat mai sus, valorile minime sunt înregistrate de către categoria investiţiilor nete de portofoliu în capital social. Ponderea acestora, în structura totală se află sub 1%, cu o valoare absolută de 38.8 mil. MDL.

Analiza fluxului net de investiţii străine după origine arată că pe parcursul perioadei 2006 – T1 2008, topul ţărilor investitoare nu are o structură constantă, suportând modificări pentru fiecare dată de referinţă (vezi tabelele şi diagramele de mai jos). Caracteristic este că liderii acestui rating în 2006 şi 2007, Olanda şi respectiv Italia, devansează aproape de 2 ori următoarea ţară, înregistrând în structură ponderi de 34 şi 33%. În T1 2008, liderul (Cipru) nu mai are un avans atât de detaşat depăşind locul 2 (Turcia) cu circa 27%.

Tabel 5. Top 10 ţări după valoarea cumulată a fluxului net de investiţii străine realizate între 2006 - T1 2008

Sursa: Datele BNS

Pentru perioada 2006 - 2007 şi T1 2008, se numără o serie de ţări cu flux net de investiţii pozitiv, care sunt regăsiţi în top pe parcursul intervalului analizat. Astfel, pot fi menţionate Olanda şi Cipru – membri top 3, Italia, Germania, Franţa şi, începînd cu 2007, România. De regulă, acestea sunt ţările care înregistrează cele mai mari fluxuri nete de investiţii, ponderea maximă fiind acumulată de primele 4-5 ţări la nivelul topului fiecărei perioade.

18 din 48

# Ţara

1 Olanda 1,746,293.02 Italia 1,642,117.33 Cipru 1,053,543.54 Germania 387,520.35 Franţa 287,707.76 Israel 248,289.97 Liechtenstein 286,284.58 Rusia 224,912.99 România 148,462.0

10 Austria 139,644.3Restul 783,617.7

TOTAL 6,948,393.1

Valoarea, mii MDL

30%

0%

70%

Investiţii di-recte în capi-tal social


Credite, îm-prumuturi şi alte investiţii


În acelaşi context, în perioada 2006 – T1 2008 cei mai activi investitori în economia Moldovei sunt Olanda, Italia şi Cipru. Pentru perioada de refenţă ponderea acumulată a acestor state în fluxul net de investiţii atinge 64%. Liderului, Olanda, îi revine o cotă de 25.13%, devansând cu puţin Italia, care înregistrează 23.6%, acumulând împreună aproape jumătate din investiţiile nete. Cipru acumulează 15.16% din valoarea netă a investiţiilor străine (1 mld. MDL). Per total, din contul Top 10 ţări sunt realizate peste 88% din fluxul net de investiţii, iar 78% la sută revin ţărilor membre UE.

Comparativ cu structura soldului istoric al investiţiilor străine (cumulate către finele T1 2008), analizată la capitolul anterior, în structura fluxurilor nete cumulate în perioada 2006 - T1 2008, conform originii, nu au loc schimbări în top 3 ţări, aceştia rămân a fi în ordine descrescătoare Olanda, Italia şi Cipru.

Totodată, în topul primelor ţări generatoare de fluxuri nete de investiţii străine figurează Germania şi Franţa, ţări care “retrogadează” Rusia, care a coborît de pe locul patru pe locul opt.

Poziţia României rămâne a fi neschimbată – locul nouă, deşi în ultimii ani au fost realizate mai multe proiecte investiţionale cu capital român (detalii în topurile întreprinderilor cu cele mai mari intrări de capital străin).

Tabel 6. Fluxul net de investiţii străine pe ţări investitoare în anul 2006

Sursa: Datele BNS

Tabel 7. Fluxul net de investiţii străine pe ţări investitoare în anul 2007

Sursa: Datele BNS

19 din 48

# Ţara

1 Olanda 1,140,6522 Cipru 741,2243 Italia 442,5044 Rusia 238,2795 Germania 125,6426 Ins. Virgine Britanice 79,0197 S.U.A. 73,4088 Liechtenstein 72,7249 Franţa 71,935

10 Danemarca 52,615Restul (cu flux net pozitiv) 309,109

TOTAL 3,347,112

Valoarea, mii MDL

# Ţara

1 Italia 1,170,4002 Cipru 637,3413 Olanda 445,9154 Germania 210,1395 România 155,5276 Israel 142,1307 Liechtenstein 128,7808 Franţa 102,9189 Austria 91,09010 Luxemburg 74,804

Restul (cu flux net pozitiv) 344,875TOTAL 3,503,918

Valoarea, mii MDL


Tabel 8. Fluxul net de investiţii străine pe ţări investitoare la finele T1 2008

Sursa: Datele BNS

Fluxurile nete de investiţii realizate de diferite ţări indică că printre acestea sunt şi cele care înregistrează valori negative la acest capitol. Pentru perioada analizată, se remarcă că în mediu 12 ţări au un flux net de investiţii negativ (vezi tabelele de mai jos). Valoare maximă a fluxurilor negative se înregistrează în 2006 şi alcătuieşte 476.8 mil. MDL. Din această sumă, 70% sau 333.6 mil. MDL este fluxul net de investiţii negativ ce aparţine Elveţiei. După acest eveniment ţara dată nu se mai regăseşte printre ţările investitoare.

Pentru următoarele perioade valoarea indicatorului dat se micşorează până la 349.9 mil. MDL în 2007 şi constituia 149.9 mil. MDL în trim. I 2008. Lider pentru această perioadă apare Marea Britanie

Tabel 9. Topul ţărilor care înregistrează un fluxul net de investiţii străine negativ în 2006

Sursa: Datele BNS

Tabel 10. Topul ţărilor care înregistrează un fluxul net de investiţii străine negativ în 2007

Sursa: Datele BNS

20 din 48

# Ţara

1 Cipru 210,7272 Turcia 165,1253 Olanda 159,7274 Israel 117,8595 Franţa 112,8546 Ungaria 53,5227 Germania 51,7398 România 49,3009 Liechtenstein 30,90510 Italia 29,214

Restul (cu flux net pozitiv) 92,967TOTAL 1,073,939

Valoarea, mii mDL

# Ţara

1 Marea Britanie -209,1532 Ins. Man -46,8003 Ins. Cayman -45,3174 Gibraltar -13,0005 Ins. Virgine Britanice -10,6806 Irak -10,0437 Irlanda -8,7918 Belgia -2,8209 Seychelles -1,29810 Estonia -1,26911 NIUE -32512 India -276

Valoarea, mii MDL

# Ţara

1 Elveţia -333,6662 Canada -61,9223 Marea Britanie -36,1284 Israel -11,6995 Belize -10,8796 România -9,5317 Irlanda -5,7658 Emiratele Arabe Unite -2,1309 Polonia -2,124

10 Grecia -1,72911 Rep. Dominicană -79312 Egipt -404

Valoarea, mii MDL


Tabel 11. Topul ţărilor care înregistrează un fluxul net de investiţii negativ în T1 2008

Sursa: Datele BNS

Analiza topului fluxurilor de ISD pe genuri de activitate sugerează activităţile care aduc cele mai înalte rate de rentabilităţi şi cele pentru care costurile în Moldova sunt mai mici decât în ţara de origine a ţărilor investitoare. Printe acestea, cele mai importante sunt activităţile financiare (întărirea poziţiilor în segmentul bancar, leasing, asigurări şi microfinanţare), tranzacţiile cu imobile şi comerţul, urmate de transporturi şi comunicaţii, industria prelucrătoare şi construcţii (vezi tabelul 12 şi tabelul 13).

21 din 48

# Ţara

1 Marea Britanie -58,1842 S.U.A. -33,8753 Spania -29,7044 Rusia -19,1815 Siria -2,6996 Cehia -2,3437 Estonia -2,1718 Danemarca -1,1879 Canada -39010 Emiratele Arabe Unite -6111 Uzbekistan -3312 Polonia -17

Valoarea, mii MDL


Tabel 12. Dinamica fluxurilor de investiţii străine conform genurilor de activitate şi categoriilor pentru anii 2006, 2007 şi T1 2008 (mii MDL)

Sursa: Datele BNS

Dinamica fluxurilor nete de investiţii străine nete pe genuri de activitate pentru anii 2006 şi 2007 arată că tendinţe de creştere se înregistrează în sectorul financiar, domeniul tranzacţiilor imobiliare, domeniul construcţiilor, precum şi cel hotelier şi al restaurantelor. Valoarea şi ponderea specifică a genurilor de activitate în structura fluxurilor nete de investiţii cumulate pe perioada 2006 – T1 2008 este prezentată în tabelul 13.

22 din 48

# Genul de activitate

1 3,565 646 23,0962007 10,708 244 10,832

T1 2008 5,941 0 1,853

22007

T1 2008

3 50

2007

T1 2008

4 175,730 6,094 253,8782007 117,394 3,614 62,752

T1 2008 112,953 4,207 130,323

5 10 -26,961

2007 1,168 -49,652T1 2008 -44,354 24,499 16,221

6 -4,463 60,7082007 19,307 0 142,041

T1 2008 4,280 1 9,814

7 268,244 5,553 419,6202007 133,666 2,531 357,630

T1 2008 32,694 1,899 145,196

8 256 45 8,7562007 69,107 20,019

T1 2008 2,258 -2 4,049

9 41,186 3,591 725,9612007 30,305 -24,485 124,756

T1 2008 12,720 2,020 11,795

10 416,219 20,047 -5,8962007 487,412 -20,091 701,318

T1 2008 4,192 -15 129,640

11 56,750 318 387,8582007 92,038 754 833,954

T1 2008 27,591 7,321 267,793

12 9 2302007 -20 -16

T1 2008 2

13 1,453 4 2052007 644 478

T1 2008 -2,856

14 3,400 -8 13,3432007 6,921 23 18,697

T1 2008 4,168 7,855

962,409 9,329 1,887,759

2007 968,649 -37,409 2,222,811

T1 2008 162,446 39,931 721,682



Credite, împrumuturi şi alte

investiţiiAgricultura, vânatul şi silvicultura 2006

Pescuitul 2006

Industria extractivă 2006

Industria prelucrătoare 2006

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 2006

Construcţii 2006

Comerţul şi reparaţia auto, bunuri 2006

Hoteluri şi restaurante 2006

Transporturi şi comunicaţii 2006

Activitaţi financiare 2006

Tranzacţii imobiliare, închirieri 2006

Învăţământ 2006

Sănătate şi asistenţă socială 2006

Alte activităţi 2006

TOTAL 2006


Tabel 13. Valoarea şi ponderea specifică a genurilor de activitate în structura fluxurilor nete de investiţii cumulate pe perioada 2006 – T1 2008

Sursa: Datele BNS

Conform genurilor de activitate, în comparaţie cu structura soldului investiţiilor străine către finele T1 2008, structura fluxului cumulat a suferit schimbări provocate de dinamica investiţiilor anuale în anumite domenii. Astfel, activităţile financiare urcă în top şi devin lider, comparativ cu poziţia în structura soldului , în care prima poziţie este deţinută de comerţ. Pentru perioada 2006 – T1 2008, acesta coboară pe poziţia treia în structura fluxului cumulat.

Domeniul tranzacţiilor imobiliare a avansat două poziţii de pe poziţia a patra, cîte o poziţie urcă domeniul construcţiilor şi cel hotelier şi al restaurantelor.

Poziţia în top a activităţilor financiare în structura fluxului cumulat se datorează creşterii record din anul 2007 şi se explică prin incidenţa comparativ mai mare a tranzacţiilor de valoare în sectorul financiar: achiziţia de către grupul francez Societe Generale a acţiunilor Mobiasbanca, majorările capitalului înregistrate de Eximbank Gruppo Veneto Banca şi Total Leasing, precum şi altele.

Totuşi, este importantă remarca potrivit căreia 69% din fluxurile nete de investiţii realizate pe parcursul a mai mult de 2 ani nu se regăsesc direct în sectoare productive ale economiei, orientate la export şi care ar putea să ajute la reducerea disproporţiilor structurale şi regionale în dezvoltarea economiei naţionale – sarcini trasate în Strategia investiţii & exporturi din 2006.

Structura fluxurilor nete pe categorii în cadrul principalelor genuri de activitate este prezentată în diagrama 10.

Poate fi observată tendinţa de creştere a ponderii totale a creditelor, împrumuturilor şi altor investiţii în structura fluxurilor nete de investiţii străine de la 66% în 2006 la 70% 2007 (78% către finele T1 2008). Cu toate că ponderea creditelor în valoarea soldului la finele T1 2008 nu trece de 52%, fenomenul de creştere a ponderii acestora în structura fluxurilor nete va duce inevitabil la creşterea cotei acestora în structura soldului, fapt care va avea un efect negativ în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat asupra deficitului de cont curent, în momentul în care banii vor fi returnaţi la scadenţă.

Genurile de activitate în care rata creditelor în structura fluxurilor nete de investiţii străine a crescut simţitor sunt activităţile financiare (de la 1% în 2006 la 58% în 2007 şi la peste 95% (!) în T1 2008), comerţul (de la 60% în 2006 la 75% şi 81% în 2007 şi T1 2008 respectiv. Totodată, ponderea acestora s-a redus în transporturi şi comunicaţii (de la 93% în 2006 la 70% şi respectiv 63% în 2007 şi T1 2008) şi Industria prelucrătoare (de la 59% în 2006 la 34% în 2007).

Investiţiile directe în capitalul social şi-au redus ponderea în structura fluxului net de la 33.6% în 2006 la 30.6% şi 17.5%(!) în 2007 şi respectiv T1 2008, tendinţă care evidenţiază încă o dată creşterea ponderii resurselor împrumutate şi riscurile asociate rambursării acestora. Ponderea investiţiilor în capital social totuşi creşte în aşa domenii ca transporturi & comunicaţii (de la 7% în 2006 la 18% şi 51% respectiv în 2007 şi T1 2008) şi construcţii (de la 9% în 2006 la 12% şi 30% în 2007 şi T1 2008 respectiv).

23 din 48

# Genul de activitate

1 Activitaţi financiare 1,732,8262 Tranzacţii imobiliare, închirieri 1,674,3773 Comerţul şi reparaţia auto, bunuri 1,367,0344 Transporturi, comunicaţii 927,8505 Industria prelucrătoare 866,9456 Construcţii 231,6887 Hoteluri şi restaurante 104,4878 Agricultura, vânatul 56,8869 Alte activităţi 54,39910 Învăţământ 20411 Industria extractivă 5012 Pescuitul 013 Sănătate şi asistenţă socială -7214 Energie electrică şi termică, gaze şi apă -79,068

TOTAL 6,937,606

Valoarea, mii lei


Diagrama 10. Structura fluxurilor nete de investiţii străine pe categorii în cadrul genurilor de activitate pentru anii 2006, 2007 şi T1 2008

Sursa: Datele BNS

În profil teritorial fluxul net de investiţii în perioada anilor 2006 - T1 2008 este concentrat în proporţie de peste 95 la sută în municipiul Chişinău (vezi tabelele 14,15,16,17). Comparativ cu situaţia soldului, caracterizată de o pondere a capitalei de 87%, această situaţie indică faptul că grosul fluxurilor continuă să se îndrepte spre municipiul Chişinău, accentuând în continuare disproporţiile regionale în dezvoltarea economiei naţionale şi, astfel, compromiţînd realizarea uneia din sarcinile strategice ale Guvernului.

Analiza fluxului net de investiţii străine în perioada 2006 - T1 2008 conform structurii pe regiuni scoate în evidenţă prezenţa în top patru a ponderilor aceloraşi regiuni ca şi în cazul soldului istoric, capitala fiind urmată, astfel, de Rezina, Călăraşi şi mun. Bălţi. Ponderea Rezinei este mai mare comparativ cu cea în structura soldului istoric, datorită intrărilor masive în T1 2008, ce se regăsesc în investiţiile uzinei de ciment Lafarge, realizate în modernizarea acesteia.

24 din 48

Agricultura, vânatul şi silvicultura 20062007

T1 2008Pescuitul 2006

2007T1 2008

Industria extractivă 20062007

T1 2008Industria prelucrătoare 2006

2007T1 2008

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 20062007

T1 2008Construcţii 2006

2007T1 2008

Comerţul şi reparaţia auto, bunuri 20062007

T1 2008Hoteluri şi restaurante 2006

2007T1 2008

Transporturi şi comunicaţii 20062007

T1 2008Activitaţi financiare 2006

2007T1 2008

Tranzacţii imobiliare, închirieri 20062007

T1 2008Învăţământ 2006

2007T1 2008

Sănătate şi asistenţă socială 20062007

T1 2008Alte activităţi 2006

2007T1 2008

TOTAL 20062007

T1 2008

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%





Observăm perpetuarea tendinţei, conform căreia, de regulă, investiţiile sunt orientate în regiunile în care se află producători de materiale de construcţie, băuturi spirtoase, zahăr ş.a.

Tabel 14. Fluxul net cumulat de investiţii străine în profil teritorial pentru perioada 2006 - T1 2008

Sursa: Datele BNS

O situaţie specifică s-a creat pentru T1 2008, când investiţiile nete în capitală au înregistrat o valoare mai mare decât cuantumul lor total. Cauza dată se lămureşte prin faptul că anual, unele regiuni înregistrează un flux net de investiţii negativ. La acest capitol, pentru anul 2006 fluxul net negativ (pentru 6 raioane) acumulat a constituit 53.7 mil. MDL, diminuîndu-se aproape de 2 ori în 2007 până la 24.5 mil. MDL. La nivelul T1 2008 acest indicator arată deja o valoare de 266 mil. MDL, fluxul net negativ maxim fiind înregistrat în UTAG (253.6 mil. MDL).

Tabel 15. Fluxul net de investiţii şi structura lui în profil teritorial în anul 2006

Sursa: Datele BNS

Tabel 16. Fluxul net de investiţii şi structura lui în profil teritorial în anul 2007

Sursa: Datele BNS

25 din 48

# Regiunea

1 mun. Chişinău 2,616,410.92 R-ul Rezina 67,076.73 R-ul Călăraşi 63,384.44 R-ul Drochia 42,551.65 mun. Bălţi 41,000.56 R-ul Ungheni 26,259.67 R-ul Anenii Noi 19,507.78 R-ul Hânceşti 10,312.79 UTAG 9,285.4

10 R-ul Râşcani 7,014.1Restul (cu flux net pozitiv) 21,275.1

TOTAL 2,870,283.9

Valoarea, mii MDL

# Regiunea

1 mun. Chişinău 2,972,959.22 mun. Bălţi 35,976.43 R-ul Ungheni 33,748.54 R-ul Rezina 33,446.35 R-ul Căuşeni 30,840.76 R-ul Ştefan Vodă 16,099.77 R-ul Călăraşi 12,090.18 UTAG 11,749.59 R-ul Hînceşti 11,140.2

10 R-ul Nisporeni 5,027.6Restul (cu flux net pozitiv) 15,523.8

TOTAL 3,154,050.5

Valoarea, mii MDL

# Regiunea

1 mun. Chişinău 6,632,1042 Rezina 212,4153 Călăraşi 78,3254 mun. Bălţi 76,2595 Ungheni 62,2006 Drochia 51,3477 Căuşeni 21,5568 Hînceşti 18,3739 Ştefan Vodă 18,293

10 Anenii Noi 14,821Restul (cu flux net pozitiv, 16 raioane) 43,320Restul (cu flux net negativ, 9 regiuni) -280,619

TOTAL 6,948,393

Valoarea, mii MDL


Tabel 17. Fluxul net de investiţii şi structura lui în profil teritorial în T1 2008

Sursa: Datele BNS

26 din 48

# Regiunea

1 mun. Chişinău 1,042,733.62 R-ul Rezina 111,892.33 R-ul Drochia 14,963.44 R-ul Căuşeni 5,963.55 R-ul Taraclia 3,180.86 R-ul Călăraşi 2,850.47 R-ul Făleşti 2,196.48 R-ul Ungheni 2,191.49 R-ul Ştefan Vodă 1,291.3

10 R-ul Şoldăneşti 1,180.6Restul (cu flux net pozitiv) 1,679.6

TOTAL 924,058.7

Valoarea, mii MDL


3. TOP-URILE COMPANIILOR NAŢIONALE CU INVESTIŢII STRĂINE PENTRU PERIOADA 2006 – T1 2008

Este absolut evident că cele mai mare realizări macroeconomice au la bază realizările sectorului microeconomic (agenţii economici), responsabili de generarea valorii adăugate în economie. În continuare, sunt prezentate două clasamente ale companiilor naţionale cu investiţii străine – întreprinderi mixte sau cu capital străin integral. În primul caz (vezi TOP 1) este vorba de top 50 companii care au primit cele mai mari investiţii în capitalul social în anii 2006-2007, iar în al doilea (vezi TOP 2) sunt prezentate primele 50 companii (după valoarea capitalului social) care au fost create în anul 2006, 2007 şi T1 2008 cu participarea capitalului străin.

27 din 48


TOP 1: 50 de companii care au primit cele mai mari investiţii străine în capital social în anii 2006-2007

Sursa: În baza datelor furnizate de BNS

Astfel, topul celor 50 de companii care au primit cele mai mari investiţii în capitalul social în perioada 2006-2007 este dominat ca număr de reprezentanţii din domeniului financiar (12 companii, 24%), în special

28 din 48

# Denumirea Domeniu de activitate Ţara de origine

1 Financiar-bancar Italia

2 Financiar-bancar Marea Britanie

3 Comerţ Olanda

4 Financiar-bancar Germania

5 Elveţia

6 Construcţii Marea Britanie

7 Financiar-bancar Franţa

8 Industrie-materiale de construcţie Franţa

9 Cipru

10 Marea Britanie

11 Financiar-bancar Rusia

12 SA IM "TOPAZ" Industrie-utilaje&echipamente Rusia

13 SUA

14 Ucraina

15 Financiar-bancar România

16 Comerţ Ucraina

17 SUA

18 Marea Britanie

19 TIC Danemarca

20 Agroalimentar-conserve Olanda

21 Comerţ Marea Britanie

22 Industrie-plastic&cauciuc Rusia

23 Energetic-petrol Insulele Virgine

24 Elveţia

25 SA ICS "TOTAL LEASING" Financiar-leasing România

26 Construcţii Israel

27 Servicii-medicale Marea Britanie

28 Marea Britanie

29 Financiar-leasing România

30 Comerţ-materiale de construcţie Rusia

31 TIC Insulele Virgine

32 Comerţ-materiale de construcţie Rusia

33 Comerţ Ucraina

34 Industrie-materiale de construcţie Turcia

35 Agroalimentar&Comerţ-seminţe SUA

36 Construcţii&Imobiliare Cipru

37 TIC Marea Britanie

38 Comerţ Irak

39 Energetic-petrol SUA

40 Industrie-plastic&cauciuc România

41 Energetic-petrol Olanda

42 SA IM "VERDE MONDIAL" Turcia

43 SUA

44 Germania

45 Irlanda

46 Comerţ-materiale de construcţie Finlanda

47 Comerţ Germania

48 Financiar-leasing România

49 Belize

50 Comerţ SUA

SA ICS BCA "EXIMBANK"

SA ICS BCA "UNIBANK"

SRL ICS "METRO CASH & CARRY MOLDOVA"

SA BCA "PRO CREDIT BANK"

SA IM "MOLDCARTON" Industrie-carton&hârtie

SRL ICS "MINOR"

SA IM BCA "MOBIASBANCA – Groupe Societe Generale"

SA "LAFARGE CIMENT (MOLDOVA)"

SRL ICS "DELMOS-GRUP" Servicii-hoteliere

SA ICS "BUSINESS-INVESTITII PENTRU TOTI" Financiar-investiţional

SA IM BCA "UNIVERSALBANK"

SRL IM "VINARIA BOSTAVAN" Agroalimentar-vinificaţie

SRL ICS "CVIZA-M" Comerţ, locaţiune, arendă

SA ICS "BANCA COMERCIALA ROMANA CHISINAU"

SRL ICS "VK M TRADE"

SA IM "ACOREX WINE HOLDING" Agroalimentar-vinificaţie

SRL ICS "WINE INTERNATIONAL PROJECT" Agroalimentar-vinificaţie

SA ICS "MMT-BIS"

SRL ICS "PRUT-CONSERVIT"

SRL ICS "FOURCHETTE-M"

SRL IM "EUROPLAST-CHISINAU"

SRL ICS "STAL-PETROL"

SRL ICS "KELLEY GRAINS CORPORATION" Agroalimentar-morărit

SRL IM "TAL DEVELOPMENT"

SRL ICS "SPICA VZI"

SRL IM "VINARIA PURCARI" Agroalimentar-vinificaţie

SRL ICS "TOP LEASING"

SRL IM "INTERMAG"

SRL IM "SUN COMMUNICATIONS"

SRL IM "KERAMIN-CHISINAU"

SRL ICS "VISTARCOM"

SRL ICS "BETON-LUX"

SRL ICS "MAVISEM"

SRL IM "COLISEUM PALACE"

SRL IM "ACCENT ELECTRONIC"

SRL ICS "LE BRIDGE CORP.LIMITED"

SRL ICS "TEXNO OIL"

SRL IM "EUROFOAM-M"

SRL ICS "BEMOL TRADING"

Agroalimentar-cultivarea plantelor

SRL IM "SALCUTA" Agroalimentar-vinificaţie

SA ICS "PROCREDIT" Financiar-microfinanţare

SRL IM "GRAPE-VALLEY" Agroalimentar-vinificaţie

SRL IM "QUADRO-DESIGN PLUS"

SRL ICS "PLUS DISCOUNT MOLDOVA"

SRL ICS "RAIFFEISEN LEASING"

SRL ICS "INSURANCE CONSULT" Financiar-investiţional

SRL IM "MARLENA"


cel bancar. Printre aceştia se regăsesc liderul topului Eximbank Gruppo Veneto Banca, urmat de Unibank, iar pe poziţia a patra - noul intrat ProCredit Bank, pe locul şapte se află Mobiasbanca GSG.

Urmează ca număr de companii prezente în top domeniul comerţului (11 companii, 22%) având în top companii precum METRO Cash & Carry, Cviza-M, VK M Trade şi Vistarcom, ultimele trei fiind deţinătoare ale reţelei Green Hills Market, precum şi compania Fourchette-M.

Poziţia a treia după numărul de companii în top este deţinută de domeniul agroalimentar (10 companii, 20%) cu liderii din vinificaţie - Vinaria Bostavan, Acorex Wine Holding, Wine International Project, etc. În top se regăsesc şi companii din industrie (6 companii, 12%) - Moldcarton, Lafarge Ciment şi Topaz, câte trei reprezentanţi în top au aşa domenii precum TI&C, energetic-petrolier şi construcţii, 2 companii reprezintă sectorul serviciilor.

După criteriul ţării de origine Marea Britanie este cea care a investit în cele mai multe companii din top (8 companii, 16%), fiind urmată de SUA (6 companii, 12%), Rusia şi România cu câte 5 companii, Ucraina, Germania şi Olanda cu cîte 3 companii în top.

Dacă privim topul prin prisma formei organizatorico-juridice a companiilor acestuia, atunci constatăm că societatea cu răspundere limitată este forma preferată de investitori, 70% din numărul companiilor în top fiind SRL-uri, 60% din acestea fiind cu capital integral străin iar 40 la sută mixte. Societăţile pe acţiuni cu o pondere de 30% din numărul de companii, sunt în proporţie de 53 la sută cu capital integral străin şi 47% întreprinderi mixte.

29 din 48


TOP 2: 50 companii (după valaorea capitalului social) care au fost create în anul 2006, 2007 şi T1 2008 cu participarea capitalului străin

Sursa: În baza datelor furnizate de BNS

Situaţia reflectată de cel de-al doilea top al companiilor create cu aportul capitalului străin în anii 2006, 2007 şi T1 2008 este distinctă de cea prezentată în topul anterior.

Liderul topului este ProCredit Bank (domeniul financiar), cel care deţine poziţia a 4-a în topul companiilor ce au primit cele mai mari investiţii în 2006-2007, fiind urmat de Geomold din sectorul comerţului şi de Delmos-Grup din domeniul serviciilor hoteliere.

30 din 48

# Denumirea Localitatea Domeniul de activitate

1 10/25/2007 Chişinău Financiar-bancar

2 11/30/2007 Chişinău Comerţ

3 3/6/2006 Chişinău

4 10/4/2007 Chişinău

5 12/28/2006 Chişinău


7 9/24/2007 Agroalimentar-Conserve

8 6/7/2006 Bălţi Comerţ

9 7/17/2006 Chişinău Agroalimentar


11 SA ICS "TOTAL LEASING" 8/29/2006 Chişinău Financiar-leasing


13 10/13/2006 Chişinău Financiar-leasing


15 2/17/2006 Chişinău


17 9/13/2006 Chişinău Construcţii

18 10/26/2007 Chişinău Servicii medicale

19 12/22/2006 Chişinău Energetică-petrol

20 7/21/2006

21 5/22/2006



24 11/28/2007 Soroca

25 11/16/2006 Chişinău Servicii-consulting

26 4/10/2006 Chişinău

27 11/1/2007 Comerţ-utilaje&materiale agricole

28 8/22/2006 Chişinău Industrie-textile

29 9/20/2007 Chişinău

30 8/7/2007 Chişinău Construcţii


32 9/27/2006 Soroca

33 7/16/2007 Chişinău TIC

34 3/30/2007



37 5/26/2006 Chişinău Comerţ-produse alimentare

38 1/28/2006 Chişinău Servicii-sănătate&sport

39 2/26/2007 Chişinău Comerţ-camioane

40 1/26/2007 Chişinău

41 5/21/2007 Chişinău Servicii-proiectare&design

42 6/11/2007 Chişinău Comerţ, materiale de construcţii

43 9/10/2007 Chişinău

44 12/1/2006 Chişinău

45 5/18/2006 Construcţii

46 12/11/2006


48 2/14/2008 Chişinău TIC&Comerţ

49 9/26/2006

50 6/8/2006 Chişinău Servicii-casino

Data înregistrării

SA BCA "PROCREDIT BANK"

SRL IM "GEOMOLD"

SRL ICS "DELMOS-GRUP" Servicii-hoteliere

SRL IM "INTERFOBOS GRUP" Agroalimentar-fabricare dulciuri

SRL ICS "CVIZA-M" Comerţ, locaţiune, arendă

SRL ICS "VK M TRADE"

SRL ICS FABRICA DE CONSERVE "ECOVIT" Ungheni

SRL ICS "FOURCHETTE-M"

SRL IM "AVIPROD-PLUS"

SRL ICS "SPICA VZI"

SRL IM "MAGNIFIC MAGNUM"

SRL ICS "TOP LEASING"

SRL ICS "VISTARCOM"

SRL IM "COLISEUM PALACE" Construcţii&Imobilar

SRL IM "IPB-LEASING GRUP"

SRL IM "TAL DEVELOPMENT"

SRL IM "EXCELLENCE"

SRL ICS "BEMOL TRADING"

SRL IM "K.W.B.GROUP" Anenii Noi Agroalimentar-panificaţie

SRL ICS "GROUP MAG FT" Nisporeni Agroalimentar-Vinificaţie

SRL ICS "PLUS DISCOUNT MOLDOVA"

SRL ICS "RAIFFEISEN LEASING"

SRL IM "DANA INTERNATIONAL"Industrie-fabricarea

îmbrăcăminteiSRL IM "SISTEME DE EVALUARI SI INVESTITII"

SRL ICS "NEOFORTEX" Imobiliar

SRL IM "SCHMIDT AGROTEH" Căuşeni

SRL ICS "PAMEKS GIYIM"

SRL ICS "RONITEX" Imobiliar

SRL ICS "HAZAR SERVICE"

SRL ICS "GRAND CANION GROUP"

SRL ICS "MARITAN-SOR" Industrie-fabricarea încălţămintei

SRL ICS "TELEFE M INTERNATIONAL"

SRL ICS "BIHORE" Nisporeni Industrie-fabricarea încălţămintei

SRL ICS "MEDIA PRODUCTION"

SRL ICS "INTRACOM TELECOM SOLUTIONS"

SRL IM "ELITLEVADA"

SRL IM "FITNESS-COM"

SRL ICS "EVW CAMIOANE" S.R.L

SA ICS OMF "DOGMAT CREDIT" Financiar-microfinanţare

SRL ICS "LOCOS INTERNATIONAL"

SRL IM "KERAMIN"

SRL IM "NETTO PRO M"Comert-tehnică de

calcul&software

SRL IM "TRANSTERMINAL-S" Transport&logistică

SRL IM "DRO IZOTEROM" MD-ROM Drochia

SRL IM "RAIAX PAPER COMPANY" MD-ISRAEL Hânceşti Industrie-carton&hârtie

SA IM "TEC POWER"

SRL ICS "DREAMCRAFT"

SRL IM "GEMINI CLOTHING LIMITED" Şoldăneşti Industrie-textilă

SRL IM "MAXBET-GROUP"


Comerţul este domeniul ce deţine detaşat întâietatea la capitolul număr de companii în top (14 companii, 28%) - cu liderii Geomold, grupul de companii ce deţine reţeaua Green Hills Market şi Fourchette-M.

A doua ca mărime pondere după numărul de companii este deţinută concomitent de 3 domenii cu câte 6 companii în top, şi anume: sectorul financiar (în special reprezentat de companiile de leasing – Total Leasing, Top Leasing, IPB-Leasing Grup, Raiffeisen Leasing), industria (Dana International, Maritan-Sor) şi sectorul serviciilor (Delmos Grup, Excellence).

A treia ca mărime pondere după numărul de companii este deţinută de domenii precum TI&C şi cel agroalimentar, cu câte 5 companii în top, urmate de sectoarele construcţiilor – 4 companii, imobiliar – 2, transportul şi energetica cu câte o companie.

Privit în profil regional topul este reprezentat în proporţie de 78% (39 companii) de companii din municipiul Chişinău, urmat de Nisporeni şi Soroca cu cîte 2 companii în top.

Privit prin prisma formei organizatorico-juridice, clasamentul este format în proporţie de 92% de societăţi cu răspundere limitată (46 companii), acestea fiind în proporţie de 55% cu capital străin integral, iar 45% sunt formate cu capital mixt. Societăţile pe acţiuni reprezintă 8% la sută (4 companii) din numărul întreprinderilor din top, raportul companiilor cu capital străin şi celor mixte fiind de 3:1.

Cea mai mare companie (după valoarea capitalului social) fondată în 2008 până la finele T1 din cele trei companii prezente în top 50 (6%) este IPB-Leasing Grup. În 2007, cea mai mare companie înregistrată din cele 19 prezente (38%) în top este ProCredit Bank, iar în 2006, prima poziţie din cele 28 companii prezente în top (56%) este deţinută de Delmos-Grup.

31 din 48


4. ANALIZA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE ÎN CONTEXT REGIONAL (EVOLUŢIA INDICATORILOR MACROECONOMICI)

Procesul de globalizare şi integrare economică internaţională este unul firesc şi inevitabil. Integrarea statelor lumii într-o economie mondială prin aprofundarea şi diversificarea legăturilor dintre ele constituie în esenţă procesul de globalizare. El poate fi privit ca o lume a interdependenţelor, a legăturilor reciproce tot mai strânse între ţări, indiferent de potenţialul şi de nivelul de dezvoltare a acestor state.

Integrarea Republicii Moldova în structurile economice şi politice europene şi euro-atlantice a devenit nu numai o chestiune de opţiune tactică, ci, în primul rând, o problemă strategică. Argumentele politice şi economice şi-au găsit deja reflecţia în concepţia politicii externe elaborată de Guvern. Conform acestei concepţii, integrarea europeană este considerată obiectivul strategic prioritar.

În acest context, internaţionalizarea şi globalizarea problemelor economice, ale producţiei materiale, ale mişcărilor de capital fac ca şi activitatea de investiţie să devină una de natură globală, cu implicaţii asupra economiilor naţionale şi în ansamblu asupra întregii economii mondiale. Astfel, se accentuează relevanţa unei comparări regionale a Moldovei, atât cu cei mai apropiaţi vecini ai săi, România şi Ucraina, cât şi în contextul regiunii a cărei parte suntem - Europa Centrală şi de Est (ECE).

În acest context, sunt relevante datele Băncii Naţionale a Moldovei (exprimate în dolari americani), care se referă în special la investiţiile străine directe şi care permit atît evaluarea poziţiei investiţionale externe a Republicii Moldova din perspectivă internă, cît şi a performanţelor economice, implicit investiţionale, ale ţării în raport cu alte ţări.

Înainte de a trece la compararea cu România, Ucraina şi statele ECE vom arunca o privire asupra dinamicii şi structurii unor indicatori macroeconomici relevanţi.

Investiţia străina directă (ISD) reprezintă o relaţie economică pe termen lung care implică interesul de durată al unui investitor într-o unitate economică situată în altă ţară decât cea a investitorului. ISD presupune în acelaşi timp posibilitatea reală pentru investitorul străin de a controla şi de a exercita un grad înalt de influenţă managerială în entitatea care face obiectul investiţiei. Investiţia străină directă implică atât tranzacţia iniţială între cele două entităţi precum şi toate celelalte tranzacţiile ulterioare dintre ele şi dintre întreprinderile afiliate, fie ele încorporate sau nu.

Participarea directă la conducerea şi organizarea producţiei, luarea deciziilor, precum şi controlul asupra activităţii în-treprinderii receptoare, constituie diferenţa principală şi esenţială dintre investiţia străină directă şi investiţia de porto-foliu.

Investiţiile străine directe au trei componente şi anume: capitalul social, profitul reinvestit, şi împrumuturile din interiorul companiei.

Capitalul social reprezintă valoarea acţiunilor achitate de un investitor străin direct de la o societate pe acţiuni (cel puţin 10% sau echivalentul respectiv) din afara companiei şi care este situată într-o ţară străină.

Profitul reinvestit este partea din profitul ce revine investitorului străin şi pe care acesta nu îl ridică sub formă de divi-dende, ci îl reinvesteşte în întreprindere.

Alt capital reprezintă împrumuturile din interiorul companiei pe termen lung sau scurt efectuate de compania „mamă” fil-ialelor sale.

4.1. TREND-UL ISTORIC AL FLUXULUI NET DE ISD

Fluxurile de ISD şi corporaţiile transnaţionale joacă un rol din ce în ce mai important în internaţionalizarea structurilor productive în economia contemporană. Acestea, alături de capitalul autohton, participă direct la procesul de dezvoltare a economiilor naţionale şi contribuie considerabil la sporirea competitivităţii acestor economii. Creşterea ISD este unul din factorii de bază, care contribuie la creşterea nivelului producţiei industriale, ameliorarea complexă a economiei naţionale, soluţionarea problemelor ce ţin de renovarea bazei tehnice şi tehnologice, precum şi a fondurilor fixe ale întreprinderilor. Existenţa unui potenţial impact pozitiv al investiţiilor străine directe asupra bunăstării şi creşterii

32 din 48


competitivităţii ţărilor receptoare este pe deplin recunoscută.

Republica Moldova a avut o evoluţie pozitivă la capitolul ISD nete pe toată durata perioadei 2000 - 2007, acestea majorându-se de la 142.9 mil. USD în anul 2000 până la 447.3 mil. USD în anul 2007 (vezi diagrama 11).


În T1 2008 ISD nete au constituit 141.5 mil. USD, în creştere cu 74.6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În expresie relativă se observă ciclicitatea fluxului de ISD nete, care au crescut în 2004 faţă de 2003, cu 105.4% şi în 2007 faţă de 2006, cu 100.5% (vezi diagrama 12), fapt care denotă că o creştere în expresie relativă masivă şi continuă este mai greu susţinută şi inevatabil corectată în perioadele imediat următoare.

Intrările de investiţii străine directe s-au majorat de la 159.3 mil. USD în anul 2000 până la 543.2 mil. USD în anul 2007. Pentru perioada analizată, anul 2003 a introdus un moment de reducere bruscă a intrărilor de ISD până la 98.4 mil. USD pentru ca mai apoi să urmeze o perioadă stabilă de creştere care se menţine şi în T1 2008, când intrări de ISD au constituit 184.5 mil. USD .

Fluxul de ieşiri a ISD are o dinamică oscilatorie, astfel încât perioadele de creştere a ieşirilor de ISD se succed cu cele de reducere a acestora, cauzele de bază a acestor fluctuaţii fiind atât factorii economici cât şi cei de ordin socio-politic.

Ieşirile de ISD au crescut de la 16.36 mil. USD în 2000 până la 95.9 mil. USD în anul 2007. În T1 2008 volumul ieşirilor ISD practic s-a triplat faţă de aceeaşi perioada a anului trecut atingând 43.02 mil. USD.

33 din 48

Diagrama 11. Evoluţia intrărilor, ieşirilor şi a fluxului net de ISD, (mil. USD)

20002001

20022003

20042005

20062007

T1 2007T1 2008

142.9159.74

131.96

70.96

145.72

198.86223.03

447.26

81.04

141.48

159.26 167.86 167.62

98.43

241.08268.12

367.26

543.2

94.79

184.5

16.36 8.1235.66 27.47

95.3669.26

144.23

95.94

13.7543.02

net intrări ieşiri



4.2. STRUCTURA FLUXULUI NET DE ISD

Structura fluxului net de ISD în Republica Moldova se încadrează în tendinţa manifestată la scara globală, participaţiile la capital având cea mai mare pondere în fluxul de ISD atras atât de ţările dezvoltate, cât şi de cele în curs de dezvoltare. În economiile care acorda facilităţi fiscale pentru profitul re-investit (cazul Republicii Moldova), ponderea participa iilor la capitalul străin în totalul ISD este mai importantă ț (vezi diagrama 13).


În structura fluxului net de ISD se observă că pondere dominantă în toată perioada analizată o deţine capitalul subscris, cota parte a acestuia crescând de la 58% în 2000 până la 77% în 2004. Din 2005 până în 2007 ponderea capitalului subscris este devansată de celelalte categorii, menţinându-se la nivelul de circa 49%. În valoare absolută

34 din 48

Diagrama 12. Evoluţia fluxului net de ISD în expresie relativă

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

11,78%

-17,39%

-46,23%

105,36%

36,47%

12,15%

100,54%

48,59%

74,58%

Diagrama 13. Structura fluxului net de ISD pe categorii (mil. USD)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

T1 2007

T1 2008

83.6

119.79

60.13

36.96

114.12

79.63

117.93

223.59

27.99

72.45

11.72

9.51

22.68

16.8

38.07

32.15

43.27

103.32

23.53

28.91

47.66

30.52

49.6

14.61

-3.25

86.92

61.09

132.37

28.39

29.63

alt capital (credite, împrumuturi)

capital reinvestit

capital subscris


mărimea fluxului net de ISD în structura capitalului subscris s-a majorat de la 83.6 mil. USD în 2000 la 223.6 mil. USD în 2007.

Creşterea fluxului net de ISD în capitalul subscris a fost determinată de investiţiile în reţele de comerţ şi centre de oficii, invesţiile olandeze în proiectul Giurgiulesti, deschiderea unor noi capacităţi de producţie în ramura textilelor (Bălţi, Chişinău, Leova, Gagauzia), importante achiziţii în sectorul bancar precum şi liniile de credit acordate, lansarea operatorului de telefonie mobilă Eventis, etc.

Se poate observa că, în ultimii ani, investitorii au depus activ capitalul în sectorul financiar, industria prelucrătoare, transporturi şi comunicaţii, tranzacţii imobiliare, închirierea şi serviciile prestate întreprinderilor, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul. Aceste domenii dispun, însă, de o rază de ac iune modestă în atingerea obiectivelor şi sarcinilorț declarate în Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor, în special la sporirea cantitativă şi diversificarea ofertei la export, substituirea importurilor prin oferta locală de mărfuri.

A doua categorie ca pondere în structura fluxului net de ISD este reprezentată de investiţiile realizate în alt capital, care reprezintă împrumuturile companiei pe termen lung sau scurt efectuate de compania „mamă” filialelor sale. Acestea au crescut de la 47.7 mil USD în 2000 până la 132.4 mil. USD la sfârşitul anului 2007. Ponderea acestei categorii în total în anul 2000 a fost de 33% în 2000, iar în anul 2007 a constituit 29%. Cele mai mari investiţii la acest capitol au fost realizate, de asemena, în sectorul financiar, comerţ, industria prelucrătoare, fără a putea fi regăsite în sectoare eficiente cu orientare preponderentă la export.

Ponderea capitalului reinvestit în perioada analizată creşte de la 8% în 2000 până la 22% în 2007. Majorarea capitalul reinvestit demonstrează sporirea încrederii investitorilor străini în Republica Moldova şi aprecierea pozitivă din partea acestora a perspectivei activităţii sale economice pe termen lung în ţara noastră.

4.3. TREND-UL STOCULUI DE ISD

Valoarea acumulată investiţiilor străine directe are menirea să ofere o impresie agregată asupra stocului ISD, care reprezintă suma cumulativă a investiţiilor pe toată perioada precedentă. Indicatorul dat este quasi-similar soldului de investiţii străine (exprimat în valută naţională şi analizat mai sus în baza datelor BNS), fiind de-asemenea în creştere pe toată perioada analizată, fenomen extrem de pozitiv.

Astfel, la sfârşitul anului 2000 stocul ISD constituia 448.9 mil. USD, iar în T1 2008 - 1 966.3 mil. USD.


35 din 48

Diagrama 14. Evoluţia stocului acumulat de ISD în expresie valorică, (mil. USD)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2008

448.83549.14

639.23716.56

868.94

1056.42

1300.21

1837.931966.27


4.4. STRUCTURA STOCULUI DE ISD

Clasamentul ponderilor categoriilor din structura stocului de ISD se menţine neschimbat în perioada analizată (vezi diagrama 15).

Investiţiile în capital subscris în anul 2000 au constitui 364.8 mil. USD, iar la sfârşitul anului 2007 1,100.9 mil. USD. Concomitent, ponderea capitalului subscris s-a redus pe parcursul perioadei analizate de la 81% în 2000 până la 60% în anul 2007. În T1 2008 stocul investiţiilor în capital social a atins 1184.3 mil. USD sau 60% din total.

Reducerea cotei capitalului subscris a fost cauzată în primul rând de creşterea ponderii creditelor şi împrumuturilor obţinute de către companiile din Moldova de la companiile ”mame”. Dar, după cum a mai fost menţionat anterior, aceste credite s-au regăsit preponderent în sectorului financiar, pentru creditarea consumului sau comerţului, fie au fost investite direct în sectorul comercial ori procurarea imobilului.

Valoarea creditelor şi împrumuturilor acordate a crescut de la 76.3 mil. USD în 2000 până la 538.3 mil. USD în T1 2008, ca pondere acesta s-a majorat de la 17% în 2000 până la 27% în T1 2008.

Capitalul reinvestit a crescut de la 87 mil. USD în 2006 până la 190.4 mil. USD în 2007, iar în perioada ianuarie martie a constituit deja 243.8 mil. USD. Ponderea acestuia în strucutra stocului de ISD s-a majorat treptat de la 6,7% în 2006 la 10,35% în 2007 şi 12,4% în T1 2008.


4.5. EVOLUŢIA COMPARATIVĂ A INVESTIŢIILOR ÎN CAPITAL FIX ŞI A FLUXULUI DE INVESTIŢII STRĂINE DIRECTE NETE

Precum s-a menţionat în primul capitol al acestui studiu, creşterea investiţiilor în capitalul fix este importantă în cadrul procesului de producere pentru soluţionarea problemelor de restructurizare şi creştere sustenabilă a economiei pe termen lung. Aceluiaşi obiectiv servesc, conform experienţei altor ţări din regiune, şi investiţiile străine directe. Din

36 din 48

Diagrama 15. Evoluţia stocului acumulat de ISD pe categorii, (mil. USD)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

T1 2007

T1 2008

364.07

470.3

529.24

570.82

677.33

742.62

857.7

1100.9

889.31

1184.25

8.45

-28.19

-55.62

-40.28

6.14

45.47

87.06

190.38

110.59

243.76

76.31

107.03

165.61

186.02

185.47

268.33

355.45

546.65

389.69

538.26

alt capital (credite, împrumuturi)

capital reinvestit

capital subscris


acest considerent, ne-am propus să analizăm într-un sistem unic de referinţă evoluţia relativă atît a investiţiilor în capital fix, cît şi a investiţiilor străine directe.

Din diagrama 16 rezultă că în perioada analizată investiţiile în capital fix înregistrează un ritm de creştere în uşoară scădere în perioada 2001-2004, iar, începând cu 2005, ritmul mediu de creştere se dublează şi atinge cota de 19.9% în 2007.


În acelaşi sistem de referinţă se poate observa că ritmul de creştere a investiţiilor străine directe în anul 2001 este similar cu cel al investiţiilor în capital fix, iar în 2002 şi 2003 devine negativ, ca mai apoi din 2004 şi până în 2007 acesta să revină pe plus, cu valori considerabile în 2004 şi 2007 ce depăşesc 100%, evidenţiând caracterul de ciclicitate al creşterii relative.

Regretabil, după cum diagrama o demonstrează, creşterea investiţiilor străine directe practic nu alimentează creşterea investiţiilor în capital fix, or dependenţa directă a celor doi indicatori devine neobservabilă, investiţiile în capital fix în mare parte fiind efectuate din surse locale. Cauzele acestui fenomen se regăsesc în realitatea economică existentă în Republica Moldova. Astfel, se poate constata că grosul investiţiilor străine directe este alocat în sectoarele neproductive ale economiei naţionale, ce nu necesită investiţii masive în capital fix.

Direcţionarea ISD în sectorul bancar, reţele de comerţ cu amănuntul, transport şi alte servicii, preponderent prin atragerea împrumuturilor/creditelor de la acţionari/fondatori, nu permite deocamdată modernizarea şi restructurarea economiei naţionale, pentru aceasta fiind necesară ridicarea cu suportul ISD a competitivităţii sectoarelor productive existente şi crearea noilor sectoare eficiente cu orientare la export.

Liniile de credit acordate de către companiile mamă instituţiilor financiare autohtone revin într-o proporţie exagerată agenţilor economici din comerţ, implicit importatorilor, care nu fac altceva decât să alimenteze consumul şi aşa în creştere în condiţiile acoperirii insuficiente a cererii crescînde prin oferta locală. Condiţiile avantajoase de plasare a depozitelor pe termen scurt în băncile comerciale din Republica Moldova, precum şi stabilitatea sistemului bancar, alimentat de investiţii străine directe, reprezintă un bun prilej pentru transferarea capitalului speculativ din străinătate pe conturile băncilor moldoveneşti şi marchează intrarea Moldovei pe piaţa carry-trade (contractarea de împrumuturi la costuri reduse într-o ţară pentru a investi în active cu un randament mai crescut în alte ţări).

Nimic nu poate fi încriminat investitorilor de aşa gen, care valorifică oportunităţile existente în piaţă şi profită de regimul liberal (salutabil de altfel) de reglementare a fluxurilor investiţionale. Această situaţie, însă, reprezintă un prilej de

37 din 48

Diagrama 16. Evoluţia comparativă în dinamică a investiţiilor în capital fix şi a fluxului net de ISD

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

11.0% 11.0% 7.0% 8.0%

21.4% 23.0% 19.9%

43.9%

30.1%

11.8%

-17.4%

-46.2%

105.4%

36.5%

12.2%

100.5%

81.0%74.6%

creşterea investiţiilor în capital fix

creşterea investiţiilor străine directe nete


îngrijorare pentru autorităţile competente şi întreprinderile locale. Ori, majoritatea producătorilor autohtoni, având un acces redus la investiţii străine directe (din varii motive, obiective şi subiective), precum şi la instrumente financiare de creditare pe termene mai lungi decât cele medii, nu-şi pot reînnoi liniile de producţie, implementa tehnologii performante şi strategii agresive de marketing, de unde rezultă dezavantajul concurenţial atât pe piaţa externă cât şi pe cea autohtonă. În rezonanţă cu efectele aprecierii continue a leului faţă de dolar şi faţă de moneda europeană unică, această situaţie contribuie la agravarea continuă a dezechilibrelor externe (deficitul balanţei comerciale, dar şi a celei de plăţi), determinate inclusiv de incapacitatea fluxului net ISD şi remitenţelor de a mai acoperi la nivel adecvat deficitul de cont curent, ceea ce poate fi lesne constatat din analiza ce urmează.

4.6. ANALIZA EVOLUŢIEI DEFICITULUI DE CONT CURENT ÎN RAPORT CU EVOLUŢIA FLUXULUI NET DE ISD

Cu toate că din 2000 asistăm la o creştere pronunţa a fluxului net de ISD poate fi lesne observată tendinţa îngrijorătoare, începând cu 2005, prin care valoarea deficitului de cont curent devansează mărimii fluxului net de ISD (diagrama 17).


Astfel, în perioada 2000 - 2004 fluxul net de ISD a acoperit (cu excepţia a. 2003) în totalitate deficitul de cont curent, însă, din 2005 până în prezent, are loc o majorare a diferenţei negative dintre deficitul de cont curent şi fluxul net de ISD, iar rata de acoperire este permanent în scădere din 2005 (vezi diagrama 18).

38 din 48

Diagrama 17. Evoluţia deficitului contului curent în raport cu evoluţia fluxului net de ISD, (mil. USD)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

-98.19-26.76 -19.8

-130.17-46.13

-226.44

-386.91

-694.7

-189-250.2

126.47 103.32 83.6 73.64147.79

197.55242.62

447.26

81.04141.48

deficitul contului curent

flux net ISD



Situaţia devine în perspectivă cu atât mai alarmantă cu cât ponderea în structura ISD a surselor împrumutate va creşte, iar scadenţa pentru cele deja intrate se va încheia, ceea ce va duce inevitabil la un deficit de cont şi mai mare, la agravarea şi mai pronunţată a dezechilibrelor balanţei de plăţi externe. Concursul acestor incongruită iț macroeconomice readuce în prim-plan importanţa fluxurilor în creştere a ISD şi necesitatea stringentă de direcţionare a acestora în sectoare productive orientate la export, care să asigure, în cazul în care sunt împrumutate, o valoarea adăugată atât pentru rambursarea lor cât şi pentru creşterea şi restructurarea economiei naţionale, dezvoltarea economică sustenabilă pe termen lung.

39 din 48

Diagrama 18. Rata de acoperire a deficitului contului curent prin fluxul net de ISD

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2008

128.80%

386.10%

422.22%

56.57%

320.38%

87.24%62.71% 64.38% 56.55%


5. COMPETITIVITATEA REGIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA COMPARATIV CU ROMÂNIA ŞI UCRAINA

Comparaţia cu cei mai apropiaţi vecini derivă din necesitatea de a ne vedea poziţia faţă de aceştia în profil regional, fiind, de rând cu România şi Ucraina, competitori direcţi în atragerea ISD în regiunea riverană Mării Negre. Această analiză este menită să scoată în evidenţă discrepanţele care există la diferite capitole între Moldova şi cei doi vecini ai săi şi să delimiteze direcţiile în care încă sunt necesare eforturi pentru o pozi ionare mai avantajoasă în atragereaț investitorilor străini.

Creşterea economică este un indicator extrem de sensibil în luarea unei decizii cu privire la plasare unei investi iiț străine.

Conform datelor raportate pentru anul 2007, Republica Moldova apare în postură de outsider regional, cu o creştere de doar 3%, pe când Ucraina şi România raportează pentru aceeaşi perioadă o creştere de 7,6% şi 6,0% respectiv.

În T1 2008, înregistrînd o creştere economică de doar 4,3% Republica Moldova rămâne de asemenea ultima clasată dintre ţările analizate. O creştere substanţială de 8,2% s-a înregistrat pentru această perioadă în România, iar în Ucraina aceasta a constituit 6%.

Sursa: Rapoartele BNM, BNR2, BNU3, INSEE4, World Bank5, Eurostat6

2 www.bnr.ro 3 www.bank.gov.ua 4 www.insee.fr 5 www.worldbank.org 6 www.epp.eurostat.ec.europa.eu

40 din 48

Diagrama 19. Evoluţia comparativă a ritmului de creştere economică

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

2.1%

6.1%

7.8%

6.6%

7.4% 7.5%

4.0%

3.0%

1.1%

4.30%

5.9%

9.2%

5.2%

9.6%

12.1%

2.6%

7.1%7.6%

8.0%

6.00%

2.1%

5.7%

5.1% 5.2%

8.5%

4.1%

7.7%

6.0%

7.5%

8.20%

Moldova

Ucraina

România

http://Www.epp.eurostat.ec.europa.eu/

http://Www.worldbank.org/

http://Www.insee.fr/

http://Www.bank.gov.ua/

http://Www.bnr.ro/


În acelaşi context, observăm că ponderea comparativă a fluxului ISD în PIB în RM în anul 2007 este superioară indicatorului înregistrat de Ucraina şi România.

În T1 2008 acest indicator în Republica Moldova se cifrează la nivel de 11,8% faţă de 9,2% în România şi 6,7% în Ucraina.

Însă, calitatea de lider al Republicii Moldova prin optica acestui indicator este explicată mai degrabă prin nivelul relativ redus al PIB-ului, în comparaţie cu ţările vecine – ipoteză ce va fi confirmată mai jos, cînd vor fi abordate valorile ISD, raportate la numărul populaţiei.

Sursa: Rapoartele BNM, BNR, BNU, INSEE, World Bank, Eurostat

După ponderea stocului de ISD în PIB, un indicator foarte important, la care recurg investitorii străini în aprecierea interesului de a investi, Moldova înregistrează un ritm susţinut de creştere, comparativ cu statele vecine - România şi Ucraina.

41 din 48

Diagrama 20. Evoluţia comparativă a ponderii fluxului net de ISD în PIB

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

10.79%

7.94%

3.58%

5.61%

6.65% 6.83%

10.17%9.53%

11.82%

2.02%1.65%

2.81% 2.64%

8.75%

5.05%5.46%

5.04%

6.70%

2.88% 2.50%3.09%

8.52%

6.59%

9.43%8.08%

9.73% 9.22%

Moldova

Ucraina

România



Astfel, pe toată perioada analizată, Republica Moldova este în fruntea clasamentului la acest capitol. În anul 2006, ponderea stocului ISD în PIB a fost de 39,8% faţă de 21,8% în Ucraina şi 31,9 în România.

În 2007 Republica Moldova rămâne pe poziţia de lider (40,5%) fiind însă urmată la mică distanţă de România (38%), Ucraina fiind cea de-a treia clasată ( 21,6%).

Sensibilitatea acestui indicator este însă demascată odată cu compararea unor al i doi indicatori obiectivi - ț fluxul mediu şi stocul de ISD pe cap de locuitor.

În cazul acestor indicatori, Republica Moldova înregistrează un handicap serios în comparaţie cu vecinii săi.

42 din 48

Diagrama 21. Evoluţia comparativă a ponderii stocului de ISD în PIB

2002 2003 2004 2005 2006 2007

38.47%36.17%

33.44%35.35%

39.82% 40.53%

13.97% 15.09% 14.82%

19.98%21.79% 21.64%

15.45%

18.36%

24.72%

27.51%

31.91%

37.98%

Moldova Ucraina România



În anul 2007, se poate observa că Republica Moldova înregistrează o valoare a fluxului net de ISD pe cap de locuitor aproape de 1,4 ori mai mică decât Ucraina şi de peste 3,9 ori mai mică decât România. În T1 2008 valoarea fluxului net per capita în Republica Moldova atinge 39 USD, ceea ce este cu 40% mai puţin decât în Ucraina şi de trei ori mai puţin decât în România.


Cu referinţă la valoarea stocului de ISD, conform situaţiei la finele T1 2008, raportată la numărul populaţiei,

43 din 48

Diagrama 22. Evoluţia comparativă a fluxului net de ISD per capita, (USD)

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

44 37 2044 59 62

124.24

23 39.316 14

30 36

160

115

168.67

2955.08

42 52

84

296 300

534

484.27

119 123.01

Moldova Ucraina Romania

Diagrama 23. Evoluţia comparativă a stocului de ISD per capita, (USD)

20032004

20052006

2007T1 2008

Moldova

Ucraina

România

199 257 333 359 494.94 546.19

158 202366 497

668.53 723.94

500

859

1254

1807

2275.262402.5


Republica Moldova se poziţionată pe poziţii mai modeste în comparaţie cu România şi Ucraina, cu toate că în 2003 şi 2004 înregistrase un rezultat mai bun în comparaţie cu Ucraina. Menţionam că România înregistrează pe toată perioada analizată o creştere mai mare şi mai susţinută, devenind din 2007 stat membru al UE.

Procesul de liberalizare a regimului comercial i-a deschis Republicii Moldova calea spre integrarea in circuitul economic mondial, dar, totodată, cum s-a dovedit, nu a fost de ajuns pentru dezvoltarea echilibrată a comerţului şi asigurarea unei creşteri devansatoare a exportului faţă de importuri.

Este de menţionat creşterea deficitului de cont curent care în anul 2007 a atins 16% din PIB. În comparaţie cu vecinii săi, conform datelor pentru 2007, Republica Moldova este un pic mai bine poziţionată decît România, a cărei deficit de cont curent a atins 19% din PIB, dar mai prost comparativ cu Ucraina, care a înregistrat un deficit de cont curent de 4% din PIB.


În T1 2008, însă, Republica Moldova este devansată de ambii vecini la capitolul deficit de cont curent (de altfel ca şi în T1 2007) şi raportează un deficit de cont curent de 21% din PIB, fiind urmată de România cu 19% şi Ucraina cu 10%.

În 2007, Ucraina o fost liderul regional în atingerea unei rata cît mai favorabile de acoperire a deficitului contului curent prin fluxul net de ISD (132%), urmată la mare distanţă de Republica Moldova (64,5%) şi România (42%).

În T1 2008 clasamentul a rămas neschimbat, Ucraina (70,4%) devansând atît Republica Moldova cît şi România, a căror rata de acoperire a deficitului de cont curent de ISD a constituit 56,5% şi 47,6% respectiv.

44 din 48

Diagrama 24. Evoluţia comparativă a ponderii deficitului / excedentului de cont curent în PIB

2002 2003 2004 2005 2006 2007 T1 2007 T1 2008

-1%

-7%

-2%

-8%

-12%

-16%

-22%-21%

8%6%

11%

3%

-2%

-4% -5%

-10%

-3%-5%

-8% -9%-10%

-19%

-16%

-19%

Moldova Ucraina România



45 din 48

Diagrama 25. Evoluţia comparativă a ratei de acoperire a deficitului contului curent prin fluxul net de ISD

2002

2003

2004

2005

2006

2007

T1 2008

422.20%

56.60%

320.40%

87.20%

62.70%

64.40%

56.50%

22.00%

48.81%

24.76%

320.42%

331.29%

131.86%

70.38%

74.85%

56.55%

101.65%

76.24%

90.76%

42.10%

47.63%

Moldova Ucraina Romania


6. FLUXURILE INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE: REDISTRIBUŢIA REGIONALĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

Analiza comparativă în contextul regional al Europei Centrale şi de Est (ECE) vine să întregească tabloul ce reprezintă poziţia competitivă a Republicii Moldova la capitolul atragerii investiţiilor străine directe. Analiza are la bază interpretarea datelor unui studiu efectuat recent de Institutul pentru Studii Economice Internaţionale de la Viena7

(ISEIV) la subiectul situaţiei ce caracterizează ultimele evoluţii în materie de ISD în regiune, preluat de Business Intelligent Services de pe site-ul oficial al acestei prestigioase instituţii de cercetare.

ISEIV aduce datele privind fluxurile şi stocurile de ISD într-un sistem comun de referinţă (în EURO) pentru efectuarea comparaţiilor şi aprecierea trendurilor identificate.

Astfel, anul 2007 se caraterizează printr-un şir de corecţii, specifice ciclului de dezvoltare a economiilor ţărilor analizate. Creşterea ISD în zona ECE a constituit 16% faţă de anul precedent iar prognozele pentru 2008 sunt pesimiste, indicând o scădere de 10% pe totalul ţărilor analizate. Excepţie vor fi doar cîteva state care recent au aderat la U.E., precum România şi Polonia.

O tendinţă pronunţată a dinamicii ISD este migrarea fluxului acestora spre EST, cota celor 10 noi state membre U.E. coborînd pînă la 44% comparativ cu 55% din 2006. Similar anului precedent, Balcanii de Vest deţin o cotă de 9%, evoluţie caracteristică stagnării procesului de investiţii. O creştere spectaculoasă, comparativ cu restul regiunilor a înregistrat zona de Est, cota acesteia majorându-se de la 35% în 2006 la 47%. În structură se evidenţiază dinamica pozitivă a Rusiei şi celorlalte state CSI, precum şi o saturaţie a pieţei Europei Centrale.

Primul grup din regiunea analizată reprezintă ţările care au aderat la U.E. în 2004. Variaţia fluxului de ISD este ne-uniformă, trendul general fiind scăderea acestora. Cauzele se reflectă atît în finalizarea proceselor de privatizare şi pătrunderea companiilor internaţionale pe pieţele locale, cît şi majorarea costurilor forţei de muncă şi tranzacţionale ca urmare firească a procesului de dezvoltare. Totodată, creşterea reflectă intrările investiţionale globale efectuate de companiile deja prezente pe piaţă, care au re-investit profiturile obţinute. Corecţia respectivă corespunde prognozelor anterioare, iar în termen mediu va permite includerea acestor state atît în categoria recipienţilor de ISD, cît şi a investitorilor în alte economii.

Cu excepţia Ungariei, un recul al ISD în ţările din grupul din care aceasta face parte a avut loc, paradoxal, în condiţii de creştere economică şi îmbunătăţire a condiţiilor mediului de afaceri. Fenomenul se prezintă ciclic, ca urmare a nivelului record al investiţiilor străine directe înregistrat în România şi Slovacia în 2006. Din numărul noilor membri ai U.E., Cehia, Slovenia şi Bulgaria au raportat o creştere a volumului ISD. Dinamica pozitivă a ISD în Cehia vine ca rezultat al creşterii pe toate segmentele economiei naţionale. Datorită activităţii companiilor multi-naţionale, Cehia, Ungaria şi Slovacia au înregistrat o balanţă comercială pozitivă.

În Bulgaria creşterea ISD s-a capitalizat din contul investiţiilor în sectorul bancar şi imobil. Problema acestui aspect, caracteristică unui număr mare de state, inclusiv Moldovei, este faptul că acest tip de investiţii nu generează direct exporturi, care să contribuie la echilibrarea balanţei comerciale. Însă, în condiţiile în care mijloacele investite sunt direcţionate ulterior către sectoare productive orientate la export, sectorul bancar avînd doar rolul de intermediar, creşterea acestora este salutabilă.

Cu toate că ritmurile de creştere a volumului ISD sunt mai moderate comparativ cu perioadele precedente, ele s-au plasat la un nivel dinamic de 13% în Europa de Sud-Est. O corecţie considerabilă a fost înregistrată în Macedonia şi Serbia, ca urmare a proceselor privatizaţionale din 2006. Prin contrast, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Montenegro au continuat trendul ascendent. Această dinamică pozitivă este asigurată în mare măsură din contul tranzacţiilor de privatizare precum Telecomul din Bosnia sau sectorul farma din Croaţia.

Un rol ascendent atît la capitolul de recipient cît şi de investitor îl joacă Rusia. De la o cotă de doar 17% în 2005, Rusia a reuşit să atragă ISD pentru a majora acest indicator la 38% în 2007. De fapt, dinamica de majorare a fluxurilor de ISD în Rusia a stat la baza creşterii întregii regiuni (ECE).

O nouă destinaţie atractivă pentru investitori este Ucraina, fluxurile curente de ISD fiind cu mult sub nivelul potenţial. În ceea ce ţine de Belarus, menţionăm doar proiectele individuale de privatizare, alternativ unui proces investiţional ordonat, dat fiind specificul mediului politic.

7 www. wiiw.ac.at

46 din 48

http://www.wiiw.ac.at/


Conform prognozelor ISEIV, după o creştere constantă din 2004 şi pînă în 2007, fluxul investiţiilor străine directe va fi mai moderat în 2008 în toate regiunile Europei Centrale şi de Est. Turbulenţele financiare globale au avut efect mai ales asupra ţărilor îndatorate sau celor cu un deficit considerabil al contului curent şi anume Estonia, Letonia, Ungaria şi Bulgaria.

Moldova, într-o măsură mai mică, de asemenea a fost influenţată de şocurile externe. În contextul regiunii din care face parte, principala provocare rămâne piaţa mică de desfacere şi penuria resurselor naturale, compensată de liberalizarea graduală a economiei şi îmbunătăţirea continuă a climatului investiţional. O problemă caracteristică atât ţării noastre cât şi întregii regiuni este accesul la capital disponibil pentru investiţii, politicile de creditare a băncilor fiind deosebit de precaute.

Investiţiile Străine Directe în Europa Centrală şi de Est, mil. EUR

Sursa: Institutul pentru Studii Economice Internaţionale de la Viena (www.wiiw.ac.at)

Conform estimărilor ISEIV, aprecierea Euro comparativ cu dolarul SUA în continuare va exercita presiuni asupra competitivităţii producătorilor europeni. Cumulate cu restul evoluţiilor negative a conjuncturii pieţei, se presupune că aceste tendinţe vor majora atractivitatea investiţională a ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi vor alimenta fluxul de ISD în continuare.

Analizată în contextul Europei Centrale şi de Est, Republica Moldova se caracterizează prin o evoluţie relativ stabilă, în creştere a ISD, cu prognoze mai rezevate din partea ISEIV pentru anul 2008. Această prognoză de evoluţie în

47 din 48

Estimare

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2007 2007

Cehia 6,296 9,012 1,863 4,007 9,374 4,797 6,674 6,000 646 6,612

Ungaria 4,391 3,185 1,888 3,633 6,172 5,428 4,049 3,500 403 6,600

Polonia 6,372 4,371 4,067 10,453 8,317 15,198 12,834 13,000 337 2,900

Slovacia 1,768 4,397 1,914 2,441 1,952 3,324 2,093 2,000 388 5,900

Slovenia 412 1,722 271 665 473 512 1,073 500 531 4,000

Noile State membre — 5 19,240 22,687 10,002 21,200 26,287 29,258 26,722 25,000 405 4,300

Bulgaria 903 980 1,851 2,736 3,152 5,961 6,109 4,500 798 3,252

România 1,294 1,212 1,946 5,183 5,213 9,060 7,141 8,000 332 1,914

Estonia 603 307 822 775 2,255 1,341 1,815 1,200 1,353 8,416

Letonia 147 269 270 512 568 1,326 1,589 1,100 698 3,183

Lituania 499 772 160 623 826 1,448 1,412 1,200 418 2,977

Noile State membre — 10 22,685 26,226 15,051 31,029 38,301 48,394 44,789 41,000 439 3,716

Albania 232 143 158 278 224 259 463 600 147 722

Bosnia şi Herţegovina 133 282 338 567 478 564 1,478 800 384 1,200

Croaţia 1,468 1,138 1,762 950 1,468 2,738 3,626 2,800 817 6,841

Macedonia 499 112 100 261 77 345 239 500 117 1,200

Montenegro 5 76 44 53 393 644 1,008 800 1,612 3,556

Serbia 184 504 1,204 777 1,265 3,504 2,258 2,000 304 1,341

Europa de Sud-Est 2,520 2,255 3,606 2,885 3,906 8,054 9,072 7,500 421 2,400

Belarus 107 262 152 132 245 282 1,293 300 133 319

Moldova 116 89 65 121 159 193 335 200 94 344

Rusia 3,069 3,660 7,041 12,422 10,354 25,979 38,344 35,000 270 2,000

Ucraina 884 734 1,260 1,380 6,263 4,467 7,220 7,000 155 565

Ţările CSI 4,175 4,744 8,518 14,055 17,021 30,921 47,192 42,500 234 1,500

Europa Centrală şi de Est 29,380 33,226 27,175 47,970 59,227 87,369 101,052 91,000 310 2,300

Per capita, intrări EUR 2007

Per capita, stocul EUR 2007


scădere (de la 335 la 200 mln EURO în 2008 faţă de 2007) a ISD pentru Republica Moldova este atribuită tendinţelor grupului din care ţara noastră face parte.

Totodată, din tabelul generat de ISEIV observăm că Republica Moldova înregistrează cei mai mici indicatori în toată regiunea analizată la capitolul ISD (intrări anuale şi stoc) raportate la numărul populaţiei. Situaţia însă se poate modifica în cazul privatizării unor obiecte mai importante, precum Moldtelecom sau Banca de Economii.

Rămîne pe „conştiinţa profesională” a cercetătorilor de la ISEIV corectitudinea & precizia prognozelor efectuate, în special cu referinţă la performanţele în materie de atragere a ISD ale Republicii Moldova. Deocamdată, ţinînd cont de evoluţiile fluxului de ISD înregistrate în Moldova în T1 2008, menţionate anterior (în creştere comparativ cu perioada similară a anului trecut), constatăm, cu o anumită doză de satisfacţie, că cel puţin în cazul ţării noastre, prognozele experţilor ISEIV ar putea să nu se adeverească.

Totodată, comparînd estimările cercetătorilor de la Viena pentru anul curent cu referinţă la România (optimiste) şi Bulgaria (mai pesimiste), constatăm corectitudinea acestora: conform rezultatelor pentru semestrul I 2008, intrările de ISD în România au atins cifra de 4,75 mlrd EURO (în creştere faţă de perioada similară a anului trecut cu circa 60%), astfel încît pentru tot anul autorităţile române preconizează intrări de ISD de minimum 8 mlrd EURO; pe cînd datele pentru perioada similară în cazul Bulgariei indică o scădere a ISD pînă la 2,1 mlrd EURO (faţă de 2,5 mlrd în semestrul I 2007).

Nu mai puţin (dar poate mult mai) importantă este evoluţia curentă şi aşteptările în materie de ISD cu referinţă la Republica Moldova în raport cu ţările din regiune sub aspect calitativ - ce model va urma Moldova în continuare?

Modelul Bulgariei, unde creşterea ISD s-a capitalizat preponderent din contul investiţiilor în sectorul bancar şi imobil, cu impact pozitiv foarte modest, cel puţin deocamdată, asupra ofertei interne şi, respectiv, asupra creşterii economice şi reducerii dezechilibrelor externe ?!

Sau poate vom urma modelul României, care, deşi continuă să se confrunte cu dezechilibre externe majore, a reuşit, potrivit rezultatelor înregistrate în comerţul exterior în primul semestru al anului curent, să inverseze trendurile în schimburile comerciale: ritmul de creştere a exporturilor l-a devansat pe cel de creştere a importurilor, pe fundalul unei creşteri economice agregate (PIB) de circa 9 % ?!

Analizată această performanţă a României sub aspect calitativ, observăm că ea se datorează structurii îmbunătăţite a exporturilor, rezultate din investiţiile străine (în special cele directe), efectuate anterior în sectoarele productive cu valoare adăugată înaltă, printre care industria de maşini şi echipamentelor de transport, alte industrii, ce deţin ponderea cea mai ridicată în comerţul extern al ţării vecine. De menţionat, că România urmează în acest sens exemplul altor ţări din regiune (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria), ce au parcurs faza boom-ului ISD cu cîţiva ani în urmă.

Semnificativ este faptul că aceste investiţii, într-o măsură foarte mare, s-au realizat prin proiecte greenfield, în cadrul parcurilor industriale & logistice – inclusiv graţie unei poziţii constructive, loiale şi proactive a autorităţilor centrale şi locale, manifestate prin oferirea terenurilor & spaţiilor pentru dezvoltare, acordarea suportului logistic şi administrativ, dezvoltarea infrastructurii aferente şi (!) mai puţin datorită existenţei rezervelor naturale, lipsa cărora o reclamăm noi de obicei, explicînd nivelul deocamdată redus al investiţiilor similare în Republica Moldova.

48 din 48

analiza procesului investitional din rm actual

Documents