Analiza Mediului Afacerilor Internationale in Romania

Analiza mediului afacerilor internationale in RomaniaRomania se afla pe pozitia a treia in Europa Centrala si de Est n privinta atractivitatii mediului de afaceri, n urma Rusiei si Ucrainei, potrivit unui sondaj realizat n randul a 400 de grupuri internationale care opereaza 1.400 de companii n 19 state din regiune. Evolutia pietei din Romania este foarte promitatoare.

Dupa parerea mea principalele probleme cu care se va confrunta mediul de afaceri din Romania in anul 2008 sunt evolutia cursului de schimb si lipsa de personal calificat. Lipsa personalului calificat si cererile salariale nejustificate se agraveaza, atat la nivel national, cat si la nivel mondial de aceea va trebui investit in forta de munca. Statul roman trebuie sa se ocupe de educarea si calificarea personalului nepregatit. Odata cu aceasta, firmele vor deveni mai prospere din punct de vedere productiv, iar comertul exterior se va majora considerativ.

Analizand din prisma factorilor institutionali, impedimente aduse activitatii de export sunt disparitia treptata a avantajului costului redus al muncii fata de alte tari din afara UE cu costuri reduse ale fortei de munca, crestea costurilor de productie, costuri mari de capital, accesul greoi al firmelor la sursele de finantare si mai ales cunoasterea insuficienta a legislatiei, a programelor de finantare si de training UE.

La nivelul economic, impedimentele aduse exportului romanesc sunt insuficienta de promovare a instrumentelor financiare adresate IMM-urilor, costuri relative ridicate ale finantarii datorate dobanzilor mai mari ale bancilor din tara fata de competitorii internationali, rata ridicata de crestere economica. Avantajoase sunt investitiile straine, cresterea investitiilor prin participarea capitalului national si prin atragerea firmelor straine pentru deschiderea de societati noi in tara, sau cooperarea cu firmele existente, nivelul redus al datoriei publice, exista nise pentru productie cu potential de export, in special industriiile de autovehicule si de componente auto. Sunt de parere ca o mare oportunitate ratata este turismul in Romania deoarece promovarea potenialului turistic romnesc ar fi un factor de mbuntire a imaginii Romniei ca destinaie turistic i de antrenare a creterii competitivitii economice.

In functie de factorii politici, comertul exterior se confrunta cu urmatoarele impedimente: instabilitate politica, birocratia guvernamentala, lipsa de transparenta a deciziilor guvernamentale, coruptia. Unele solutii sunt adoptarea de politici fiscale stricte, menite sa reduca deficitul bugetar, potolirea presiunii inflationiste, reforma pietii muncii, pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta angajatorii.

In privinta factorilor legali avem avantajul ca durata procedurilor necesare pentru demararea unei afaceri, iar dezavantaje ar fi lipsa apararii drepturilor actionarilor minoritari, comportamentul etic al firmelor. In acest sens este necesar sa se actioneze in urmatoarele directii: crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asigure dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzictie si diminuarea poverii fiscale; promovarea unor masuri specifice de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii; definirea clara a drepturilor de proprietate; asigurarea unor structuri administrative. Ar trebui armonizata legislatia muncii cu normale din Uniunea Europeana, in domeniul relatiilor de munca si al normelor de protectie a muncii.Considerata pentru Romania o oportunitate este si integrarea in Uniunea Europeana. Accesul mult mai facil al exportatorilor pe pietele oricareia dintre tarile membre este un avantaj care ar putea fi fructificat dupa eliminarea barierelor monetare din cadrul Uniunii Europene. In acest caz se va reduce numarul de intermediarilor, astfel incat intreprinderile isi vor mari veniturile ca urmare a exporturilor directe efectuate si care totodata vor deveni mai competitive din punct de vedere al preturilor oferite. Un alt avantaj important care este oferit de moneda unica europeana il constituie transparenta. Aceasta inseamna ca exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa isi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte produsele lor in acele tari unde pot obtine veniturile cele mai mari. Introducerea monedei nationale euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali locali cauzate de riscurile de curs valutar.

Dintr-o perspectiva macroeconomica aceasta evolutie a comertului exterior a condus la o accelerare a dezvoltarii si performantei economice. Dezvoltarea durabila n continuare a sectoarelor exportatoare poate contribui la crestere socio-economica continua dar performanta sectoarelor cheie se bazeaza pe factori de avantaj comparativ, mai ales pe costul mic al fortei de munca si al materiilor prime. n realitate o mare parte din exporturile catre UE sunt generate de industriile care folosesc n mod intensiv forta de

munca si resursele naturale. Acestea sunt de obicei produse cu valoare adaugata mica si continut tehnologic scazut si care depind de costul mic al fortei de munca si de materiale importate (ex.: textile, parti de ncaltaminte si accesorii). n acelasi timp mai mult de jumatate din deficitul comercial cu UE este generat de industriile cu continut tehnologic intensiv. Sectorul de mbracaminte, spre exemplu, a devenit un important sector exportator . Desi acest lucru poate fi partial atribuit unui mai mare grad de competitivitate acesta este si rezultatul activitatilor tip lohn sau niselor create prin reorientarea exportului catre alte produse si sectoare productive in tarile nou intrate in UE, in ultimul val de extindere. Asemenea avantaje competitive sunt usor de erodat si de pierdut. Ele reprezinta conditii temporare de competitivitate si nu pot fi sustinute. Romnia trebuie sa nu depinda de asemenea factori pentru a-si continua dezvoltarea economica.

Decalajul competitiv fata de restul tarilor membre UE nu poate fi ignorat data fiind importanta pietei europene pentru Romania. Este foarte probabil ca acest decalaj sa creasca data fiind perspectiva unei si mai mari liberalizari si integrari a comertului mondial, lasnd exportatorii romni ntr-o situatie critica. In ciuda deschiderii continue a comertului exterior si n ciuda performantelor semnificative ale exporturilor, exporturile romanesti inca nu sunt diversificate indeajuns. Acest lucru se datoreaza n parte faptului ca putine intreprinderi au activitati inovative sau de cercetare in dezvoltarea produselor si serviciilor lor. O scurta privire prin exporturile principale ale Romaniei releva rapid ca majoritatea sunt sectoare traditionale. A existat putina inovare si, n consecinta, exista putine industrii care folosesc n mod intensiv tehnologie noua.

Cele mai importante probleme cu care se confrunta mediul de afaceri sunt nivelul

fiscalitatii si legislatia fiscala. Coruptia, infrastructura inadecvata si instabilitatea politica

sunt si ele printre obstacolele importante, n timp ce inflatia nu mai apare ca o problema

prioritara.

La nivel global, toate economiile din Europa de Sud-Est (ESE), cu exceptia Croatiei si mai ales a Turciei, au devenit mai putin competitive comparativ cu anul trecut, anun Raportul competitivitatii globale 2007-2008, publicat de World Economic Forum (WEF) pe 31 octombrie 2007.Indicele Competitivitatii Globale (GCI) calculat n studiu evalueaza 131 de tari ale lumii pe baza unei ample game de factori care afecteaza mediul de afaceri, grupate n 12 categorii: institutiile, infrastructura, stabilitatea macroeconomica, sanatatea i educatia primara, invatamantul superior si formarea profesionala, eficienta pietei bunurilor, eficienta pietii muncii, gradul de sofisticare a pietei financiare, pregatirea tehnologica, dimensiunea pietei, sofisticarea mediului de afaceri si inovatia.Bulgaria si Romania, care au aderat la UE n ianuarie, au scazut amandoua in clasament, prima cu cinci locuri, pana pe pozitia 79, i a doua cu o pozitie, pana pe locul 74. La peste 17 ani dup caderea comunismului n cele doua tari, institutiile raman un punct slab pentru ambele.Nu mi se pare posibil ca pozitia Romania sa scada, dupa ce timp de 7-8 ani s-a inregistrat o crestere economica importanta. Sunt de parere ca sursele cresterii economice din Romania nu sunt suficiente pentru a reduce decalajele in comparative cu alte tari. Un alt aspect ce trebuie remarcat consta in faptul ca, spre deosebire de acum 2-3 ani, cand inflatia reprezenta principalul obstacol pentru mediul de afaceri, acum, nivelul fiscalitatii este cel mai adesea amintit. Acest raport ar trebui sa duca la concentrarea politicii publice exact spre domeniile deficitare.Liderii din domeniul afacerilor au primit o list de 14 factori, fiind rugati sa ii aleaga pe cei mai problematici cinci dintre acestia pentru derularea afacerilor in tara lor, clasificandu-i pe locurile de la 1 (cel mai problematic) la 5. Majoritatea respondentilor din noua dintre trile ESE au indicat birocratia si ineficienta guvernamentala drept cel mai problematic factor al desfasurarii afacerilor n statele de care aparin.Rata anuala a inflatiei in Uniunea Europeana a crescut in luna decembrie 2007 la 3,2 procente, de la 3,1 procente in luna noiembrie 2007, in timp ce in zona euro rata anuala a inflatiei a ramas stabila la 3,1 procente, conform datelor prezentate de Oficiul pentru Statistica al Comunitatii Europene (Eurostat).In randul statelor membre, cele mai scazute rate anuale ale inflatiei s-au inregistrat in Olanda (1,6 procente), Finlanda (1,9 procente) si Marea Britanie (2,1 procente). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflatiei s-au inregistrat in Letonia (14 procente), Bulgaria (11,6 procente), Estonia (9,7 procente), Ungaria (7,4 procente) si Romania (6,7 procente).Comparativ cu noiembrie 2007, in luna decembrie 2007 preturile de consum au crescut cu 0,4 procente atat in zona euro cat si in Uniunea Europeana. Cresterea a fost sustinuta de preturile produselor alimentare si energie.Preturile produselor alimentare, alcool si tutun, au crescut cu 4,3 procente in ritm anual, iar preturile la energie au crescut cu 9,2 procente comparativ cu luna decembrie 2006. Fara aceste elemente volatile, preturile s-au majorat cu 0,5 procente comparativ cu luna precedenta si cu 2,3 procente in ritm anual.In Romania, conform datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS), rata inflatiei in luna decembrie 2007, a fost de 0,64 la suta, iar inflatia anuala (decembrie 2006-decembrie 2007) a coborat la 6,57 la suta, fata de 6,67 la suta la nivelul lunii noiembrie. In 2007, rata cumulata a inflatiei a fost de 4,84 la suta, iar rata medie lunara s-a cifrat la 0,5 la suta, fata de 0,4 la suta in 2006.Comparativ cu noiembrie 2007, preturile marfurilor alimentare au urcat, in medie, cu 0,9 procente, serviciile s-au scumpit cu 0,67 la suta, iar marfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,39 la suta. Fata de decembrie 2006, alimentele s-au scumpit cu 9,14 procente, tarifele serviciilor au crescut cu 8,55 la suta, iar preturile marfurilor nealimentare au urcat cu 3,6 la suta.Conform Raportului Global al Coruptiei 2007 (Global Corrpution Report 2007) si anul acesta institutiile cela mai corupte raman partidele politice si Parlamentul cu 3,9 puncte, justitia cu 3,8 puncte si politia si sistemul de sanatate cu 3,7 puncte (unde scara de notare este de la 1 la 5, 1 insemnand deloc corupt si 5 insemand total corupt). In valoare absoluta insa punctajul obtinut este mai mic decat cel de anul trecut, cu exceptia politiei, unde s-a inregistrat o crestere cu 0,1 puncte.Cercetarea Transparency International a cuprins 180 de tari si teritorii din intreaga lume care au fost clasificate in functie de nivelul de coruptie din randul oficialilor si al politicienilor. Indicele Perceperii Coruptiei 2007 este calculat n baza a 14 studii i sondaje efectuate de 12 instituii internationale independente. IPC se calculeaza la o scara de la 0 la 10, unde 0 semnifica cel mai inalt nivel al perceperii coruptiei, iar 10 cel mai scazut nivel al perceperii coruptiei. Ramane a fi evidenta o corelatie stransa intre coruptie i saracie. Circa 40 la suta din tarile care au inregistrat un punctaj al IPC mai mic de 3, ce semnaleaza o coruptie nestapanita, au fost clasificate de Banca Mondiala drept tari cu un nivel redus de venituri. Somalia i Myanmar, aflate la limita de jos a clasamentului, au inregistrat un scor de 1.4 puncte, n timp ce Danemarka, Finlanda i Noua Zelanda, cu un scor de 9,4 puncte, se afla in fruntea clasamentului. IPC 2007 s-a imbunatatit semnificativ n astfel de tari precum Costa Rica, Croatia, Cuba, Republica Ceha, Republica Dominicana, Italia, Macedonia, Romania i Surinam. Totodata, o scadere considerabila a indicelui sa manifestat n Austria, Bahrain, Belize, Bhutan, Iordania, Laos, Macao, Malta, Mauritius, Oman, Papua Noua Guinea i Thailand.Sunt de parere ca eforturile anticorupie trebuie concentrate n directia reformarii reale a sistemului administrativ, ct vreme perceptia cetateanului asupra coruptiei are la baza n mare masura i experientele personale n relatia direct cu institutiile statului. Autoritatile romane ar trebui sa-si concentreze eforturile in vederea asigurarii credibilitatii, eficientei i sustenabilitii reformelor anticoruptie, meninandu-le n afara intereselor politice, abordnd cu precadere nivelele decizionale ale administraiei publice, indiferent de palier, i creand astfel premisele pentru dezvoltarea unui sistem public echitabil i transparent.Libertatea economica s-a imbunatatit in majoritatea tarilor din Europa de Sud-est (ESE) fata de anul trecut, insa guvernele trebuie sa aplice noi reforme pentru a solutiona probleme persistente precum coruptia, potrivit unui raport facut public pe 15 ianuarie 2008. Conform celei de-a 14-a editii anuale a Indexului Libertatii Economice, emis de The Heritage Foundation i Wall Street Journal, Cipru are economia cea mai libera dintre tarile ESE, iar Bosnia si Hertegovina (BiH) este codasa regiunii.Pe baza scorurilor de la 0 la 100, tarile sunt plasate in cinci categorii. Doar sapte din cele 157 de tari au obtinut 80 de puncte sau mai mult, clasificandu-se n grupul economiilor "libere". Pentru al 14-lea an consecutiv, Hong Kong (90,3) i Singapore (87,4) s-au plasat pe locul 1 i 2 in clasamentul global, fiind cele mai libere economii din lume. Acestea sunt urmate de Irlanda, Australia, Statele Unite, Noua Zeelanda i Canada.Alte 23 de natiuni, inclusiv 12 state membre UE, au fost clasificate drept economii "aproape libere", cu scoruri de 70 pn la 79,9 puncte. Cipru (71,3) a coborat dou locuri fata de anul trecut, ajungand pe locul 22. Acesta s-a plasat pe locul 11 n randul celor 41 de tari din Europa. Romania se situeaza pe locul 68, cu un scor general de 61,5.

Exista libertate economica deplina atunci cand cetatenii unei tari sunt liberi sa munceasca, sa produca, sa consume si sa investeasca dupa bunul plac. Aceasta libertate este lipsita de orice constrangere din partea statului, al carui rol este acela de protector. Lesne de observat ca intre libertatea economica si prosperitatea unei tari exista o legatura directa. Libertatea economica este strans corelata cu venitul mediu pe locuitor, venitul celor 10% cei mai saraci cetateni dintr-o tara, speranta de viata, educatia, mortalitatea infantila, accesul la resursele de apa si coruptia. Internationalizarea este un proces complex, care a cuprins ntr-o masura mai mare sau mai mica aproape toate firmele. Numeroase firme se gasesc ntr-un proces avansat de

internationalizare a afacerilor lor, pasind rapid spre globalizare. Motivatiile unei firme de a participa la circuitul economic mondial sunt motivatii proactive (acces la resurse, reducerea costurilor, avansul tehnologic, calitatea managementului, reteaua informationala) si reactive (presiunea concurentei, scaderea vnzarilor, excesul de capacitate, supraproductia, apropierea de clienti). Un aspect dominant al procesului de internationalizare a firmei l constituie cultura organizatorica asupra asupra modului n care firma face afaceri.Romania se pozitioneaza in randul tarilor cu un puternic control al incertitudinii, cu un echilibru intre masculin si feminin, cu un individualism de nivel mediu si o distranta ierarhica mare fata de centrul de putere. Pe piata romaneasca au patruns companii multinationale ce concureaza firmelor romanesti, care in marea lor majoritate nu pot face fata presiunilor concurentiale de aceea cele mai multe firme romanesti au fost preluate de companii multinationale. Strategiile unei firme romanesti ce doreste sa-si internationalizeze afacerea cuprind: selectarea pietelor, patrunderea pe pietele externe, pozitionarea pe piata externa. In ceea ce priveste sprijinul acornat de guvern firmelor ce desfasoara activitatea internationala este redus in comparatie cu necesitatile. Programele de dezvoltare a intreprinderilor nu prevad obiective precise si modalitati de realizare a acestora. Prin urmare prioritatea strategica a Romniei trebuie acum sa fie avantajele competitive, dezvoltarea capacitatii si competentei sectoarelor exportatoare, atragerea de investitii locale si straine si de crearea unei economii care sa poata sa se dezvolte n conditii de comert liber ntr-o piata din ce n ce mai globalizata.Bibliografie:

1. Global Competitivess Report (2005-2007) World Economic Forum http://www.weforum.org2. Word Competitivess Yearbook 2007 IMD http://www.imd.ch/research/publications/wcy/index.cfm3. Global Corruption Report 2007 Transparency International http://www.transaprency.org4. Freedom House publications (Freedom in the World 2007) http://www.freedomhouse.org5. Southeast European Times - http://www.setimes.com6. Index of Economics Freedom 2008 http://heritage.org/research/features/index/index.cfmPAGE 5