PROIECTGEOGRAFIA RESURSELOR AGROTURISTICE

SEF LUCR.DR.ING:

STUDENT:

ANUL UNIVERSITAR: 2010-2011

Tema : Analiza judeului Buzau din punct de vedere al resurselor turistice

2

CUPRINS:

1.JUDETUL BUZAU(ASEZARE,VECINI,SUPRAFATA,POPULATIE,RELIEF)

2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale ale zonei2.1 Rezervatii naturale 2.2Monumente ale naturii

3.Reliefarea principalelor resurse antropice ale judetului Buzau3.1 Obiective culturale in judetul Buzau 3.2 Obiective istorice in judetul Buzau 3.3 Obiective religioase in judetul Buzau 3.4 Alte obiective ale Buzaului 4. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

5. Analiza infrastructurii turistice a judetului 6.Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei 7. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic national si European7.1Punctele slabe ale judeului Buzu 7.2Oportunitile i ameninrile 7.3Indicatori de evaluare a rezultatelor strategiei de dezvoltare i promovarea a turismului i agroturismului n judeul Buzu 8.Bibliografie

3

4

1.JUDETUL BUZAUAezare n partea central-sudic a Romniei, n nordul Cmpiei Romne, n sudul curburii Carpailor Orientali, ntre paralele 44044 i 45049 latitudine nordic i meridianele 26004i 27026 longitudine estic. Vecini La vest: Judeul Prahova, la est: Judeul Brila, la nord-est: Judeul Vrancea, la sud: Judeul Ialomia, la nord: Judeele Covasna i Braov. Suprafa 6.078 km2 (respectiv 2,5% din suprafaa rii). Populaie 517.000 locuitori. Orae Buzu, reedin de jude, cu 150.000 locuitori, pe malul drept al rului cu acelai nume, la 101 m altitudine, la rspntia Drumului mare, face legtura ntre Muntenia, Moldova i Transilvania. Alte orae: Nehoiu, Pogoanele, Rmnicu Srat. Relieful Este variat i dispus n trei trepte, care coboar de la nord-vest spre sud-est. Astfel n nord domin nlimile Munilor Vrancei (prelungiri) i Buzului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, i vf. Lcui, de 1.777 m), apoi n centru dealurile subcarpatice de curbur (Burduoaia, Ciolanu-Mgura, Istria cu 754 m), i n sud zona de es a Cmpiei Romane, cu caracter piemontan i Cmpia Buzului (cu 80 m, cu nclinare vestic, pe direcia nord-vest i estic, pe direcia vest-sud), Gherghiei, Rmnicului.

5

Zona de munte - cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni sint identice ca structura si aspect geografic. Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic. Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor: Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu. Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m, Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m, Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa. Zona subcarpatica, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului, alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica. Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-79 m. Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii noroiosi. Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda, care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda. Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime, structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau. Grupa estica de dealuri este delimitata 6

de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatinei. In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se continua in judetul Prahova. La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si cuprinde asezari rurale infloritoare. Cimpia acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din Campia Romana, si anume : Campia Gherghitei, Campia Baraganului de Mijloc, Campia Buzaului, Campia Calmatuiului si Campia Ramnicului (numite in ordine de la vest catre est). Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita. Clima Este temperat continental, difereniat n funcie de relief (predominnd crivul, n tot cursul anului, din nord-est i sud-vest, dar i austrul, de la sud-vest, aducnd uscciune i cldur vara, temperaturi ridicate iarna, vnturi ce influeneaz clima judeului). Cursurile de ap Cuprind Buzul la vest (traversnd Munii Buzului), cu afluenii si: Bsca Mare, Bsca Mic, Bsca Chiojdului, Bisoca, Slnic, Nicov i Rmnic la est, Clmui, precum i lacuri periglaciare i carstosaline.

2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale ale zonei Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele resurse turistice din judetul Buzau: 2.1 Rezervatii naturale: 2.1.1Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi:

situata in Subcarpatii de Curbura, pe raza comunelor

Berca si Scortoasa; 7

fenomenul poate fi observat in doua puncte separate, numite Paclele Mari (coordonate zona reprezinta singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene rezervatie geologica si botanica; aflata

45.3399, 26.7081) si Paclele Mici (coordonate 45.3587, 26.7114);

similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia;

la o altitudine de 300-550 m, ocupa o suprafata de unul din cele mai interesante monumente ale

cca. 30 ha; reprezinta

naturii din lume; vulcanii

noroiosi sunt formatiuni create de gazele naturale

provenind de la peste 3.000 m adancime, care trec printr-un sol argilos, in combinatie cu apa din panza freatica; gazele imping spre suprafata apa amestecata cu argila, iar namolul format de acestea se usuca in contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani; namolul este rece, deoarece vine din straturile de argila;

numiti si zalte, pacle sau fierbatori, vulcanii noroiosi creeaza un interesant peisaj cvasipe harta militara austriaca, cunoscuta ca harta Specht, din 1791-1792, sunt marcate patru arii desi solul sulfuros si saraturos este nepropice vegetatiei obisnuite, anumite specii de plante,

lunar;

cu pacle sau vulcani noroiosi, doua dintre acestea disparand intre timp;

cum ar fi gardurarita, saracica, branca, rugina, pelinul, dar si o padurice de liliac, s-au adaptat la acest mediu;

se gasesc aici scorpioni si termite; din zacamantul de la Berca provin si resturi osteologice de mamut, unele recuperate, in

1924, si pastrate in Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti.

2.1.2Rezervatia naturala Platoul Meledic:

situata in dreapta Vaii Jgheabului, pe raza comunei Manzalesti;

8

rezervatie geologica, speologica, botanica si zoologica; aflata la 600 m altitudine, ocupa o suprafata de 67,5 ha; include un numar de 35 de pesteri de sare (endocarste saline), cea mai importanta fiind chiar pestera din platoul Meledic, denumita pestera 6S, de doua ori detinatoare a recordului mondial pentru cea mai lunga cavitate formata in sare;

valoarea stiintifica este completata de existenta in zona a broastei testoase si a scorpionului; versantii platoului Meledic au canioane adanci de 5-6 m, cu latimi de 0,5-3 m si rupturi de panta de 2 m.

2.1.3Rezervatia naturala Culmile Siriului:

situata pe raza comunei Siriu; ocupa o suprafata de 85 ha; de natura geologica, botanica, forestiera si zoologica; sunt protejate caprele negre, smardarul (bujorul de munte), roua-cerului, bumbacarita.

2.1.4Rezervatia naturala Balta Amara:

situata pe raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului; rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica; ocupa o suprafata de 900 ha; vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.

2.1.5Rezervatia Dealul cu Lilieci: rezervatie forestiera, zoological in comuna Cernatesti

9

suprafata 3,0 ha. Aflata la limita padurii aflata pe un versant al raului Slanic, si urcand pe alocuri pe culmea si platoul cu folosinta agricola (vecina folosintei silvice), aceasta arie intereseaza pentru prezenta Liliacului (Syringa vulgaris) bine reprezentat ca raspandire, intre care apar si alte specii subtermofile sau termofile (Carpinita,Scumpie) dovada a climatului de silvostepa deluroasa comparabil cu cel pontic si mai ales mediteranean; in vegetatie, in nise specifice poate fi intalnita termita (Reticulicutermes lucifugus) si Scorpionul (Euscorpius carpathicus).

2.1.6Rezervatia Balta Alba:

situata pe raza comunei Balta

Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului;

este cel mai mare liman

fluviatil de pe cursul inferior al raului Buzau;

rezervatie naturala geologica, zona umeda, botanica si

de

zoologica; ocupa o suprafata de 1.012 ha; aici functioneaza o statiune balneoclimaterica, foarte renumita in trecut, datorita

namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica; exista spatii de cazare, plaja amenajata, piscina, teren de fotbal etc.;

apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata, ajutand la

tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale, ginecologice, a neurologiilor periferice;

peisaj asemanator cu cel intalnit in Delta Dunarii.

2.2Monumente ale naturii:2.2.1Sarea lui Buzau: 10

situata pe raza comunei Viperesti, in Subcarpatii de Curbura; ocupa o suprafata de 0,8 ha; rezervatie de interes geologic si botanic; monument al naturii prin catena de sare, care, aici, arata o fereastra geologica; dintre speciile forestiere, doar arbustul catina alba vegeteaza pe excesul salin si substratul mineral excesiv; localizata la cca. 500 m de blocurile de calcar.

2.2.2 Blocurile de calcar de la Badila: situata pe Valea Buzaului, intre Rusavat (comuna Viperesti) si Badila (comuna Parscov), in Subcarpatii de Curbura; ocupa o suprafata de 1 ha; rezervatie geologica si paleontologica; formata din 40 blocuri de calcar cu forme si dimensiuni diferite, apartinand Jurasicului superior; monument al naturii. 2.2.3Chihlimbarul de Buzau:

situat in comuna Colti, la circa 65 de km de monument al naturii de interes geologic si

municipiul Buzau;

paleontologic, prin valoarea chihlimbarului (numit si romanit sau sucunit) format in epocile geologice;

ocupa o suprafata cumulata de 2,5 ha; chihlimbarul, cu o vechime de 40-60 de milioane de ani, are peste 160 de culori.

11

2.2.4Focul viu din Terca:

situata pe raza satului Terca, comuna Lopatari, pe valea monument al naturii, de interes geologic; fenomen natural datorat emanatiei continue de gaze din

Slanicului;

pamant, prin fisurile si crapaturile scoartei, ce formeaza cateva flacari ce ard in permanenta;

flacarile se inalta pana la aproape 1 m, cu un diametru la baza de 20-30 cm; ocupa o suprafata de 0,03 ha;fenomenul este deosebit de interesant in timpul noptii.

2.2.5Piatra Alba La Grunj:

situata pe raza comunei Manzalesti, la confluenta raului Slanic cu paraul Jgheab; monument al naturii de interes geologic; ocupa o suprafata de 0,025 ha, la baza; este un martor de eroziune hidraulica si eolian; format din tuf vulcanic, acumulare de marna alba cinerita; prezinta o forma conica, neregulata prin eroziunea multidirectionata.

2.2.6Sfinxul de la Breazau (Bustea):

situat in masivul Breazau, pe raza localitatii Bustea, monument al naturii.

comuna Manzalesti;

2.2.7Parcul Marghiloman din Buzau:

aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau; este constituit din gradina vechiului conac apartinand familiei Marghiloman; 12

tatal "lordului valah", asa cum era denumit in epoca fostul prim-ministru al Romaniei,

Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti; pe acest intins domeniu, s-a ridicat Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se gaseste la Muzeul Judetean de Istorie; vila poarta numele calului preferat al omului politic, pasionat de cai si automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa razboi diferite institutii, iar astazi a ramas in paragina, implinind parca blestemul proprietarului initial al domeniului: "Sa se aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest loc!";

sotia lui Alexandru Marghiloman este cea care a adus aici plante exotice si a infiintat un parc dendrologic, cu un secol in urma;

exista si un lac.

2.2.8 Masa lui Bucur:

situata pe Varful Penii, satul Plesi, comuna Bisoca; locul apartine administrativ de judetul Buzau, dar varful unde este Masa lui Bucur tine este o stanca imensa, cantarind 150 de tone, despre care se spune ca a slujit drept masa localizata pe un platou muntos, la 1.142 m altitudine, piatra este asezata pe trei bolovani conform legendei, Bucur a fost un baci ce avea multe oi si care, intr-o zi, a intrat in

de Muntii Vrancei;

ciobanului Bucur, dupa unii, sau haiducului Bucur, dupa altii, cel care a intemeiat Bucurestiul;

mai mici, asemeni unei mese traditionale romanesti;

conflict cu un alt cioban bogat, pe nume Giurgiu, ce avea stapanire pe muntii dinspre Nereju de astazi, pentru ca o furase pe fata acestuia, pe nume Musa; de manie, Giurgiu a aruncat cu sapa dupa Bucur, iar locul unde s-a infipt sapa, un deal, poarta si azi numele de Sapa Musii; Bucur, de teama lui Giurgiu, ca il avea dusman in preajma mereu, s-a hotarat sa-si mute turmele de oi in alta parte si a plecat din Muntii Vrancei, pe Valea Dambovitei, unde a pus piatra de temelie a orasului Bucuresti; 13

se spune ca in zona ar exista o comoara a haiducilor aciuiti aici, pe care acestia au

ingropat-o inainte sa fie prinsi de potera.

14

2.2.9Cascada Pruncea (Casoca):

situata in Masivul Podul Calului, de pe cursul Raului Casoca, la 5 km de Siriu, in nordare o cadere de 5-6 m; in partea stanga a cascadei legendei, de ca haiducul

estul judetului;

exista o deschizatura, folosita, conform ascunzatoare,

Gheorghilas, fost pandur in oastea lui Tudor Vladimirescu; oamenii de la Gura Teghii il sarbatoresc an de an pe haiducul Gheorghilas, pe 1 iunie.

2.2.10 Pestera Meledic:

situata pe platoul Meledic, localizat pe raza comunei aflata la 600 m altitudine; face parte din grupul de 35 de pesteri de sare (endocarste de doua ori detinatoare a recordului mondial pentru cea mai denumita pestera 6S, are 3.234 m dezvoltare si 42 m adancime; intrarea in pestera este blocata, datorita alunecarilor in urma ploilor; se pot admira din nu este amenajata, cei care doresc sa o viziteze trebuie sa aiba echipament de munte si

Manzalesti;

saline) situate pe platoul Meledic si in bazinul Jgheabului;

lunga cavitate formata in sare;

exterior peretii abrupti de sare;

lanterne puternice.

15

2.2.11Parcuri:

1)Parcul Crangul Buzaului:

situat in partea de vest a orasului Buzau; ocupa o suprafata de 10 ha; aceasta suprafata reprezinta o parte dintr-o padure de 189 ha, numita Padurea Crang, o braniste domneasca atestata de pe vremea lui Radu cel Mare, domn al Tarii Romanesti intalnim aici stejari seculari si plante rare - sica si laleaua de crang; rezervatie naturala.

ramasita a Codrilor Vlasiei;

intre 1495-1508;

2)Parcul Monteoru:

situat intr-o mica depresiune din Subcarpatii de Curbura, pe versantul de nord-vest al

Dealului Mare, in centrul statiunii balneoclimaterice Sarata-Monteoru, la 18 km de municipiul Buzau, pe raza comunei Merei;

parc dendrologic de o rara frumusete, cu fantani arteziene, foisor si arbori de importanta stiintifica;

localizat pe fostul domeniu al familiei

Monteoru, este conceput in stil englezesc si a fost terminat in anul 1904;

ocupa o suprafata de 5.162 mp;

16

adaposteste specii forestiere si exotice: molidul, bradul alb, thuya, tisa, plopul alb, in mijlocul parcului, adapostita in vila celebrei familii Grigore Constantinescu-Monteoru

plopul negru, scumpia, salcamul galben;

si a urmasilor acesteia, functioneaza o tabara de elevi.

2.2.12 Lacuri:

1)Lacul Meledic:

situat pe platoul Meledic, localizat pe raza unic in lume, lacul are apa dulce, in ciuda adancimea lacului atinge 20 m; in subteranul acestuia se afla pestera Meledic in apropiere, se gasesc izvoare de ape minerale cunoscute inca de la inceputul secolului in timpul verii, aici se face plaja si se pescuieste; baile nu sunt indicate deoarece, chiar

comunei Manzalesti;

faptului ca este asezat pe un masiv de sare;

(6S), cea mai lunga pestera de sare din lume;

al XIX-lea;

daca la mal apa este mai calduta, la cca. 1 m distanta apa devine brusc foarte rece, fiind pericol de stop cardiac.

2)Lacul Vulturilor (Lacul fara fund):

situat in Muntii Siriului, pe partea

estica a versantului Malaia, in apropierea localitatii Gura Siriului, din comuna Siriu;

lac periglaciar aflat la o altitudine de

1.420 m, fenomen interesant la aceasta altitudine;

adancimea sa maxima este de 2,5 m; 17

ocupa o suprafata de aproximativ 0,5 ha; este lipsit complet de vegetatie; cele doua nume ale acestui lac provin din doua legende diferite; i se spune Lacul

Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnata de Alexandru Vlahuta in cartea sa, "Romania pitoreasca", lacul ar fi un loc unde vin vulturii primavara sa-si invete puii sa zboare; numele Lacul fara Fund provine dintr-o alta legenda, despre un cioban care si-a lasat turma de mioare, a aruncat bata in apa lacului si a plecat, iar dupa un an de peregrinari, regasindu-si bata in apele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale, se intoarce acasa;

in imediata apropiere a lacului se afla cabana de vanatoare Lacul Vulturilor; aceasta e

inchisa pentru turisti, insa exista o camera fara soba in care acestia se pot adaposti in caz de vreme nefavorabila;

un versant stancos din apropiere este singurul loc din Muntii Buzaului unde pot fi vazute

capre negre.

3)Lacul Siriu:

situat in raza comunei Siriu, pe cursul superior al Buzaului, in nord-estul judetului; lac de acumulare, format in urma constructiei barajului de la Siriu si a hidrocentralei ocupa o suprafata de 500 ha si are o lungime de 11,5 km si un volum de 155 milioane Barajul Siriu, cu o inaltime de 122 m si o lungime coronament de 570 m, construit pe

Nehoiasu;

mc;

raul Buzau, intre masivul Siriu si masivul Podu Calului, din roca, steril si miez din argila, este al doilea din lume realizat din anrocamente (dupa cel de la Raul Mare, tot de la noi din tara);

in timpul verii, turistii dispun de posibilitati de plaja, plimbari cu pluta si pescuit sportiv langa lacul Siriu se gasesc Baile Siriu, o ministatiune de sezon scurt, cu trei izvoare de

(speciile intalnite sunt scobarul, carasul, pastravul, crapul si cleanul);

ape minerale feroase, termale, usor bicarbonate, clorurosodice, sulfuroase si foarte slab mineralizate;

la 5 km de Siriu se afla cascada Pruncea.

18

4)Lacul Mociaru:

situat la o altitudine de 775 m, pe raza comunei Lopatari; format intr-o depresiune de tasare aparuta in urma prabusirii unei cavitati subterane, ocupa o suprafata de cca. 1 ha si are o adancime de 8 m; pe suprafata acestuia se poate admira plaurul plutitor.

rezultata prin dizolvarea unui bloc de sare;

5)Lacul Talharilor:

situat pe culmea Ivanetu; aflat la baza unei vechi rape de desprindere; lac de baraj natural; a luat nastere intre valurile de alunecare.

3.Reliefarea principalelor resurse antropice ale judetului Buzau3.1 Obiective culturale in judetul Buzau: 3.1.1Muzeul Judetean Buzau:

situat pe strada Nicolae Balcescu nr.50, Buzau;

19

incepand cu data de 3 mai 2010, ca

urmare a inceperii lucrarilor de reabilitare a cladirii, monument istoric, muzeul va fi inchis pentru vizitare pe o perioada de 3 ani; in acest timp insa, vor fi deschise pentru vizitare colectiile externe ale Muzeului Judetean Buzau: Colectia de chihlimbar din comuna Colti, Casa Memoriala Vasile Voiculescu, Colectia de Etnografie si Arta Populara Vergu-Manaila, Tabara de sculptura in aer liber din comuna Magura. 3.1.2Muzeul Chihlimbarului din Colti:

situat in comuna Colti, la circa 65 de km de municipiul Buzau; aici a fost singura exploatare de chihlimbar din Romania, inchisa in 1948; pe aceste

meleaguri, extractia acestei pietre dateaza din epoca bronzului; muzeul se afla langa fosta mina;

a fost deschis in 1973 si este singurul astfel de muzeu din Romania; functioneaza intr-o casa in stil popular; adaposteste o bogata colectie de

chihlimbar, colectii de flori de mina, roci, fosile si pietre semipretioase, documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pamantului, atestarea documentara a localitatii Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri; la etaj se afla o colectie de etnografie, compusa din obiecte taranesti vechi, donate de locuitori: razboi de tesut, stergare, lazi de zestre, piepteni pentru lana, piepteni pentru canepa, cofe, cric din lemn, opinci din lemn etc., dar si o interesanta colectie de batiste cusute manual;

ca obiecte deosebite pot fi enumerate: o bucata de chihlimbar de 1,785 kg, o alta bucata

de 1,5 kg, obiecte din chihlimbar de diferite nuante de culori, de la galben transparent, verde, pana la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori intr-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat in el o furnica (despre care specialistii spun ca a trait la Colti 20

acum 30.000.000 de ani), o bucata de chihlimbar sectionata care pastreaza urme din scoarta copacului din care a provenit rasina respectiva etc.;

cel mai mare chihlimbar din lume, Romanit, de 3,450 kg, a fost achizitionat de Muzeul program de vizitare: miercuri-vineri si duminica, intre 09.00 - 17.00; sambata, intre

Judetean Buzau;

09.00 - 14.00; luni si marti inchis. 3.1.3Casa memoriala Vergu Manaila: Este o cldire monument istoric aflat n municipiul Buzu, Romnia. Conacul boieresc a aparinut familiei boiereti Vergu. Atestat documentar n 1794, cldirea a fost naionalizat n 1948, i a ajuns n paragin, fiind restaurat ulterior n perioada 1971 1974. De atunci, cldirea gzduiete colecia de etnografie i art popular a Muzeului Judeean Buzu. Colectia de Etnografie si Arta Populara Vergu-Manaila:

situata pe strada Razboieni nr. 8, Buzau; este adapostita de cea mai veche casa boiereasca din oras, monument istoric, care a

apartinut familiilor Vergu si Manaila, personalitati ale targului la sfarsitul secolului al XVIIIlea; restaurarea casei a respectat structura interioara si aspectul exterior original;

exista sapte sali de expozitie, in care sunt prezentate tesaturi, piese de interior, piese de

port, obiecte de uz casnic si gospodaresc, costume populare, covoare a caror cromatica este realizata in culori naturale (cum ar fi covorul datat 1887), o mare varietate de stergare, batiste de nunta, fete de perna, marame de borangic, presuri tesute; invelitori diferite in cromatica si ca tip de tesatura, obiecte specifice diferitelor ocupatii: olarit, viticultura, oierit, pescuit si vanatoare;

una din incaperi a fost amenajata si decorata in stilul de casa mare, reprezentand camera program de vizitare: marti-duminica, intre 09.00 - 18.00, luni inchis. 21

pentru oaspeti, care se gasea in fiecare gospodarie taraneasca din spatiul romanesc;

3.1.4Tabara de sculptura in aer liber de la Magura:

situata la 28 de km de orasul Buzau, pe raza administrativa a localitatii Magura; amplasata in apropierea Manastirii Ciolanu; apartine de Muzeul Judetean Buzau; marcheaza cele 16 secole de atestare documentara a Buzaului, fiind astfel conceputa ca,

timp de 16 ani, 16 sculptori, mereu altii, sa lucreze in poienile Magurei si sa lase cate o lucrare distincta ce-i reprezenta;

s-a deschis oficial in august 1970 si s-a repetat pana in 1985; cand fenomenul s-a incheiat, au ramas aici 256 de lucrari in piatra, lucrate de 163 de la mai putin de 200 m se afla o panta unde legea gravitatiei pare sa nu functioneze.

scluptori, adevarate capodopere ale geniului, ce se intind pe 21 ha;

3.1.5Muzeul Episcopal din Buzau:

situat pe Aleea Episcopiei nr. 1, Buzau; infiintat in 1955; 22

gazduit in cladirea Seminarului Teologic "Chesarie Episcopul", construita intre 1836detine o valoroasa colectie de arta bisericeasca.

1838;

3.1.6Muzeul etnografic al Vaii Slanicului:Situat in comuna Manzalesti; inaugurat in 1998; reprezinta o oglinda a satului romanesc.

3.1.7Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat:

situat pe strada Primaverii nr. 4, Ramnicu Sarat; expozitia permanenta cuprinde cinci sectii: Arta plastica - cu lucrari de sculptura, pictura

si grafica, Stiintele naturii - cu exponate din flora si fauna specifica Vaii Ramnicului si zonelor limitrofe, Etnografie - cu obiecte de arta populara, port si legate de ocupatiile traditionale, Istorie si Istoria culturii ramnicene;

program de vizitare: marti-vineri, intre 09.00 - 16.00, sambata-duminica, intre 09.00 -

13.00, luni inchis.

23

3.1.8Casa memoriala Vasile Voiculescu:

situata pe strada Principala nr. in aceasta localitate s-a

1, comuna Parscov;

nascut, la 13 octombrie 1884, poetul, dramaturgul, publicistul si editorul personalitate Vasile Voiculescu, a remarcabila

literaturii romanesti, membru al Academiei Romane, din 1993, post mortem;

reconstruita intre anii 1986-1988 dupa schita vechii cladiri, a devenit casa memoriala in functioneaza ca sectie a Muzeului Judetean Buzau; sunt expuse documente personale - legitimatii, brevete, acte de stare civila si de studii,

1996;

teza de doctor in medicina, fotografii de familie, obiecte de colectie (minerale, ceramica si diverse obiecte din lemn), tablouri, desene, schite in creion si tus, acuarele, icoane pe sticla, mobilier (pat, mese, dulapuri, piedestal, oglinda de perete), textile (covor, cuverturi, fete de masa), obiecte personale - periuta de dinti si ilicul folosite in timpul detentiei, ochelari, schiuri, volume de poezii si proza, patefon etc.;

in memoria sa, in curtea casei, in 1974, cu prilejul aniversarii a 90 de ani de la nastere, a

fost dezvelit un bust din bronz, opera sculptorului Oscar Han.

3.1.9Fantana lui Mihai Viteazul de la Ciuta:

situata in satul Ciuta, comuna Magura, judetul Buzau; ridicata in anul 1975, cand s-au sarbatorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe marcheaza locul unde domnitorul si oastea sa au poposit o noapte, in octombrie 1599; monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre initiatorii Taberei

Valea Buzaului spre Ardeal;

de sculptura in aer liber de la Magura.

24

3.1.10Tabara de sculptura Meledic:Situata in comuna Manzalesti; contine aproximativ 25 de statui din lemn, rezultate in urma taberei de sculptura din iunie 2001; lucrarile sunt expuse intr-o poiana aflata in drumul ce duce la lacul Meledic.

3.1.11Tabara de sculptura Naeni

situata pe dealul Tigori, comuna Naeni, in partea de vest a judetului; candva aflate sub apele Marii

Sarmatice, dealurile de la Naeni sunt bogate in calcar, format din scoicile si cochiile de acum milioane de ani;

numele dealului provine din cuvantul pe varful dealului sunt sute de sculpturi

grecesc "tegora", care inseamna "loc sacru";

in calcar, realizate de copii, elevi ai profesorului Gabriel Manole, pe parcursul a 14 ani; 25

in apropiere se afla si Biserica dintr-o piatra, ridicata dintr-un bloc de calcar, avand o aici se pastreaza, de asemenea, o veche asezare dacica, cu morminte indreptate cu fata dealul ofera o magnifica panorama asupra masivelor muntoase ale Bucegilor,

catapeteasma sculptata in piatra, unica in Europa;

spre Soare, sapate in piatra;

Ciucasului, Buzaului, Penteleului si Vrancei.

3.2 Obiective istorice in judetul Buzau

3.2.1Cetatea-manastire Bradu:

situata pe raza satului Hales,

comuna Tisau, pe malul stang al paraului Niscov;

ridicata de familiile boierilor

Cadesti si Patarlageni in prima jumatate a secolului XVII;

complexul este format din

zidul de incinta al cetatii, Casa domneasca, construita la sfarsitul secolului XVII - inceputul secolului XVIII, ruinele chiliilor si spatiilor de locuit sau de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru", construita in 1634;

refacuta de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585a fost vizitata de domnitorul Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici in 1703, 1708

1591), de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga";

si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de vest a incintei fortificate;

in 1821, a fost folosita ca refugiu de boierii din zona; atacata de eteristi, carora le-a facut ultimele porti ale cetatii, care dateaza dinainte de 1821 si pastreaza in placile blindajului

fata, fara a putea fi cucerita;

de metal proiectile de plumb trase de eteristi, sunt expuse la Muzeul Judetean Buzau.

26

3.2.2Cetatea-manastire Berca:

situata la marginea de nord-vest a localitatii

Berca, pe malul stang al raului Buzau, la confluenta cu paraul Saratel;

biserica construita in anul 1694 a devenit

manastire-cetate in secolul XVIII, cand a fost intarita cu zid.

3.2.3Castrul roman Pietroasele:

situat in comuna Pietroasele, la 25 km de municipiul Buzau; urmele de locuire de pe teritorul comunei se intind in timp pana in neo-eneolitic, fiind

astfel descoperite vestigii arheologice care apartin cultirii Gumelnita, peste care, in urmatoarele straturi, s-au scos la iveala alte urme de locuire din epoca bronzului, prima epoca a fierului-Hallstatt, a doua epoca a fierului si cultura geto-dacica; insa un capitol aparte il reprezinta epoca romana;

construit de imparatul Constantin cel Mare intre anii 324-328/330, in perioada

campaniei impotriva gotilor de la nord de Dunare; facea parte din sistemul de aparare a teritoriului nord-dunarean recucerit, asigurand supravegherea si inchiderea, in caz de primejdie, a culoarului dintre Carpatii de Curbura si Dunarea dobrogeana;

ocupa o suprafata de 124 m x unicul monument din romane

158 m;

categoria

fortificatiilor

tarzii din Campia Romana, situat la peste 100 km departare de Dunare;

in

necropola perioada

alaturata imparatului

castrului s-au descoperit monede din Constantin al II-lea, iar in situl arheologic din apropiere au fost gasite fragmente de olane

27

romane, provenind din reteaua de alimentare cu apa a castrului si asezarii civile, precum si o instalatie de aductiune si de distribuire a apei, sapata in piatra;

construirea si prezenta castrului au jucat un rol semnificativ in continuarea procesului de

romanizare a populatiei locale si in raspandirea crestinismului in randul acesteia, dupa legalizarea noii religii de Constantin cel Mare, in anul 312, prin Edictul de la Milano;

la 400 m est de castru, se situeaza un edificiu cu hipocaust, construit in aceeasi tehnica si

cu materiale asemanatoare cu cele folosite la ridicarea castrului; aici isi avea resedinta comandantul garnizoanei castrului, care era un personaj de rang inalt in ierarhia militara a Imperiului Roman;

avand finisaje din marmura deosebite, acesta dispunea de bazine mari pentru igiena

trupei din garnizoana castrului, de bazine mici pentru diverse tratamente si pentru uzul personajelor importante, de spatii pentru diferite reuniuni militare sau intalniri oficiale, de sali pentru lectura, muzica, dans, pentru exercitii si antrenamente;

intreaga constructie era incalzita printr-un sistem central, caldura circuland pe sub

pardoseala incaperilor si prin peretii acestora, prin culoare si spatii ingenios amenajate; de asememnea, in pardoseli era amenajat un sistem de canale din caramizi si din olane tubulare pentru evacuarea apelor uzate;

intre materialele arheologice recoltate se afla si zece fragmente de caramizi si tigle care

poarta sigla Legiunii a XI-a Claudia Pia Fidelis, incartiruita din secolul I d.Hr. la Durostorum (Silistra de astazi), pe malul drept al Dunarii, subunitati din aceasta legiune fiind, probabil, dislocate in garnizoana castrului de la Pietroasele;

edificiul cu hipocaust de la Pietroasele este monument unicat in spatiul romanesc; la 1 km nord-vest de castru, in punctul Gradina Crudului, se afla locul unde, in 1837, a

fost descoperit faimosul Tezaur "Closca cu puii de aur".

3.2.4Asezarea Dealul Cetatuia:

situata in punctul "La Prag", pe soseaua de legatura dintre

comuna Merei si satul Monteoru, la vest de aceasta, pe Dealul Cetatuia;

asezare eponima a culturii Monteoru, din epoca bronzului;

28

descoperita in anul 1895 de arhitectul militar Eduard Honzik, arheolog amator, care cuprinde un bogat complex arheologic de locuiri neolitice si din epoca bronzului,

coordona atunci realizarea complexului balnear si de agrement al familiei Monteoru;

completat cu un cimitir din aceeasi perioada, precum si resturi materiale din Hallstatt-ul timpuriu (prima epoca a fierului), din epoca geto-dacica, din secolul al IV-lea d.Hr.; de asemenea, s-a mai descoperit o mare necropola de incineratie din secolele VI-VII d.Hr., pe platourile Scorusului si Colului, apartinand populatiei romanesti, cu un caracter crestin si dominant romano-bizantin, dar si urme din secolul al XII-lea;

pe platoul de la sud-est de Cetatuia, pe Col si in Poiana Scorusului, au fost cercetate

vestigiile unei locuiri din secolele VI-VII si necropola de peste 1.600 de morminte din aceeasi perioada;

ceramica descoperita cuprinde doua tipuri: autohtona, de origine daco-romana, si slava;

impreuna cu vasele din lut s-au gasit si margele din sticla si cornalina, fragmente dintr-un pahar de sticla, amnare, cutitase si sageti de provenienta avara, fibule cu trei sau cinci butoni, din bronz ori argint aurit, catarame din bronz si fier, cercei bizantini din argint cu granulatii, o aplica lucrata in aur etc. 3.2.5Cetatea dacica de la Carlomanesti: situata pe raza satului Mierea, comuna Vernesti, localizata la 4 km nord-vest de municipiul Buzau;

adaposteste bogate vestigii

ale culturii Monteoru din epoca bronzului, ale civilizatiei fierului din prima epoca, Hallstatt, si din epoca dacica;

din perioada dacica au fost cercetate trei sanctuare si numeroase constructii civile, a fost

descoperit un tezaur de monede din argint si celebrele statuete din lut, cunoscute astazi in toata lumea drept "plastica de la Carlomanesti";

in vecinatate, pe Arman, sunt cercetate complexe funerare din cimitirul asezarii

Monteoru, care a functionat pe Cetatuia. 29

3.2.6Palatul Comunal din Buzau:

situat pe strada Unirii nr. 163, in construit intre 1899-1903, a fost

centrul municipiului Buzau;

inaugurat in prezenta regelui Carol I si a principelui Ferdinand;

monument istoric; cladire emblematica a orasului,

serveste drept sediu al Primariei si al Consiliului Local;

in fata cladirii se afla Monumentul 1907, care evoca marea rascoala taraneasca.

3.2.7Palatul Episcopal din Buzau:

situat pe Aleea Episcopiei nr. 2-3, dateaza din anul 1844, fiind ridicat

municipiul Buzau;

deasupra unei pivnite mari, de arhitectura brancoveneasca, in prezent transformata in sala de receptie, in urma lucrarilor de restaurare intreprinse intre anii 1982-1986; tot in urma acestor lucrari, s-a revenit si la foisorul de stil brancovenesc, care flancheaza cladirea palatului pe latura de est;

posibil sa fi fost zidit pe locul unui palat mai vechi, din vremea lui Matei Basarab; monument istoric; in sala de la intrarea in palat exista mai multe tablouri, care infatiseaza momente fiind locuinta de serviciu a ierarhului, Palatul Episcopal nu poate fi vizitat de turisti.

importante privind trecutul bisericesc, cultural si istoric al Episcopiei Buzaului;

30

3.2.8Complexul Marghiloman din Buzau: aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau;

fosta resedinta a familiei Marghiloman; se constituie din Vila

Albatros, parcul dendrologic, helesteul, grajdurile sistematice, atelierul si garajul auto, uzina electrica

si

zidul

lui

Marghiloman; tatal "lordului valah", asa al Romaniei, cum era denumit in epoca fostul prim-ministru

Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti; Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se gaseste la Muzeul Judetean de Istorie, poarta numele calului preferat al omului politic, pasionat de cai si automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa razboi diferite institutii, iar astazi a ramas in paragina, implinind parca blestemul proprietarului initial al domeniului: "Sa se aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest loc!";

sotia lui Alexandru Marghiloman este cea care a adus aici plante exotice si a infiintat un

parc dendrologic, cu un secol in urma.

3.2.9Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat:

situat pe strada Primaverii nr. 4, Ramnicu Sarat; edificat de domnitorul Constantin Brancoveanu,

impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca sub numele de "stilul brancovenesc";

format din Casa domneasca, biserica "Adormirea Maicii Domnului", zidul de incinta,

turnuri si staretie.

31

3.2.10Ruinele cetatii-manastire Menedic (Vintila Voda):

situata in comuna Vintila Voda, localizata la 45 km de municipiul Buzau; construita de familia viitorului domnitor Vlad Vintila Voda de la Slatina/Sarata/Saratel a fost un important centru pe care s-a sprijinit viitorul domn in ascensiunea sa spre un document din 30 iunie 1625 mentioneaza ca Vintila Voda a infiintat manastirea de la

(1532-1535), inainte de 1480;

tronul Tarii Romanesti;

Menedic, in cadrul careia functiona si o scoala, de care sunt legate inceputurile invatamantului in judetul Buzau;

monument istoric de clasa A; astazi se mai pastreaza ruinele zidurilor, acoperite de pamant; situl arheologic se afla in

pericol de disparitie, din cauza prabusirii malului.

3.2.11Cetatea dacica de la Gruiu Darii:

situata la 2,5 km nord de castrul de la

Pietroasa, in punctul "Gruiu Darii", pe raza satului Pietroasa Mica;

vestigii ale singurei cetati dacice cu folosita inca din epoca pietrei -

zid de piatra de la Curbura Carpatilor;

neolitic, in epoca bronzului - cultura Monteoru, in prima epoca a fierului Hallstatt, pana in Evul Mediu, cetatea a cunoscut cea mai intensa locuire in vremea dacilor (intre secolul IV i.Hr. si inceputul secolului II d.Hr.);

aparata natural dinspre sud si est, a fost fortificata, in secolul II i.Hr., cu un zid gros de 2 dupa ce au folosit-o un timp ca asezare, dacii au transformat cetatea intr-un centru de

m pe laturile de vest si nord;

cult, frecventat, foarte probabil, de locuitorii multor asezari din zona, in aceasta vreme fiind amplasate pe platoul cetatii numeroase complexe cu caracter magico-ritualic; 32

cercetarile arheologice au scos la lumina mai multe vetre din piatra si lut, unde se

aduceau ofrande zeilor, bijuterii, arme, vase de lut si chiar peretele unei locuinte.

3.2.12Podurile de piatra din judetul Buzau:

situate pe traseul DJ205 Pietroasele-Breaza-Naeni-Fintesti, peste Garla Darii si la 400 m cele doua poduri au fost construite in anii 1919-1920, de prizonierii italieni cartiruiti in lucrate numai din blocuri de piatra fasonate si imbinate dupa regulile arhitecturii boltii

spre est, la Coasta Putului;

zona la sfarsitul Primului Razboi Mondial;

romane, podurile sunt adevarate opere de arta in domeniu.

3.2.13Crama Brancoveneasca (Pivnita Brancoveneasca) Izvoru Dulce:

situata in localitatea Izvoru Dulce, comuna Merei, in apropierea dealurilor Istritei, in fosta proprietate a domnitorului Constantin Brancoveanu, dateaza din ultimul sfert al este o constructie cu o singura alveola, sprijinita pe o coloana centrala, in jurul careia crama a avut deasupra o locuinta, al carei plan se mai poate reconstitui.

vestul judetului;

secolului al XVII-lea;

sunt amplasate patru bolti in calota semisferica, specifice constructiilor brancovenesti;

3.3 Obiective religioase in judetul Buzau:

3.3.1Manastirea Ratesti:

situata in comuna Berca, la

aproximativ 30 km nord-vest de Buzau, soseaua Buzau-Brasov;

prima atestare documentara

dateaza din anul 1634 si vorbeste despre Schitul Ratesti (asa apare in acte pana la 1868); parasit in anul 1752, sfantul lacas este reinfiintat 33

dupa 1760, ca manastire de maici, iar in anul 1784 i se mai construieste inca o biserica de lemn; pe temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum; cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus stricaciuni care au facut necesara renovarea constructiei si a picturii;

biserica manastirii poarta hramurile "Sfanta Treime" (24 mai) si "Sfantul Mare Mucenic manastire de maici; edificiul imbina structurile compozitionale ale arhitecturii ecleziastice autohtone cu colectia de arta bisericeasca, adapostita in muzeul Manastirii, este compusa din icoane

Dimitrie - Izvoratorul de mir" (26 octombrie);

cateva elemente din stilul neoclasic;

pe lemn si sticla, broderii artistice in fir de aur sau argint, obiecte de cult, carte veche (o raritate o constituie Biblia poliglota format mare, tiparita la Paris de Antonius Vitray, in 1629), obiecte liturgice din argint, doua chistornice din piatra, obiecte sculptate in lemn etc.

3.3.2Manastirea Poiana Marului de la Bisoca:

situata la 6 km de comuna Bisoca, la 40 km nord-vest de Ramnicu Sarat; poate fi folosita soseaua Buzau - Maracineni - Vintila Voda - Bisoca; amplasata intr-o poiana in mijlocul padurii; monument istoric; ctitorita de Cuviosul Vasile Carpatinul, unul din cei mai puternici duhovnici ai prima atestare documentara dateaza din anul 1730; in anul 1771, un incendiu arde totul

monahismului romanesc, primul sfant canonizat de Episcopia Buzaului;

pana la temelie, inclusiv chiliile, arhiva si cartile pe care le avea schitul; refacut in anii 17801784; a doua biserica din lemn, cea de azi, a fost construita intre anii 1810-1812; desfiintat in 1893, s-a reinfiintat in 1938, ca manastire de maici; in 1956, cele doua biserici au fost renovate de Comisia Monumentelor Istorice;

cel

mai

important

centru

monahal din Tarile Romane in secolul XVIII; 34

manastire de calugari; poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului"; biserica "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie) este singurul lacas de cult din lemn in biserica mica exista o icoana despre care se spune ca este facatoare de minuni, a

pictat la exterior si una din cele mai mari constructii religioase din lemn;

Maicii Domnului, taiata pe frunte cu sabia de catre un turc, cu picurii de sange imprimati si astazi pe panza;

obiecte de valoare artistica si istorica: icoanele praznicare infatisandu-i pe Sfantul

Gheorghe, Sfantul Dumitru, Proorocul Elisei (1826), Scara lui Iacob in stil rusesc (1817), icoana Incoronarea Maicii Domnului (1791), carti chirilice;

legenda povestste ca, inainte de a fi schit, in acest loc era o padure intinsa, departe de

orice asezare omeneasca, iar acolo isi aveau stana niste ciobani, singurii vietuitori si cunoscatori ai locurilor, care isi ridicasera o coliba si un staul pentru oi pe locul unde se va inalta mai tarziu manastirea, langa un mar mare, de unde se trage probabil si denumirea asezarii; in toate serile, ciobanii vedeau o lumina, ca un felinar, in scorbura marului, dar nici unul din ei nu avea curajul sa vada ce este, mai ales ca ziua nu se mai vedea nimic; intr-una din serile de vara, pe cand ciobanii priveau lumina ce le aparea din mar, au primit niste oaspeti neobisnuiti: trei calugari pelerini, doritori de liniste si sihastrie, cautau un loc prielnic zidirii unei manastiri; afland si vazand acea lumina, s-au minunat, iar unul dintre ei s-a urcat in mar si de acolo a coborat cu o iconita, ce o infatisa pe Maica Domnului cu Pruncul in brate;

Alexandru Vlahuta descrie in "Romania Pitoreasca" frumusetea acestor locuri; in 1840 a

fost surghiunit aici poetul Cezar Bolliac.

3.3.3Manastirea Gavanu:

situata

in

satul

Jghiab,

comuna Manzalesti;

intemeiata in anul 1707; in

1821, turcii ard din temelii biserica schitului, jefuind si ucigand atunci mai multi boieri din Buzau,

35

refugiati aici; o noua biserica, tot din lemn, este ridicata in 1828; in anul 1959, manastirea este desfiintata, iar in 1990 reactivata;

manastire de calugari; biserica mare poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), iar paraclisul s-a pastrat un clopot care dateaza din 1792; biserica este monument istoric.

"Cuvioasa Parascheva";

3.3.4Manastirea Ciolanu: situata in comuna Tisau, pe versantul sudic al dealului Ciolanu, la aproximativ 25 km de Monteoru;

plasata in imediata vecinatate

(peste drum) a Taberei de Sculptura de la Magura;

singura

dintre

asezarile

monahale din judetul Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea;

manastire de calugari; are doua biserici, situate la o distanta de 100 m intre ele; biserica veche, datand din

secolul XVI, poarta hramul "Sfantul Gheorghe", iar biserica noua, construita in 1828, poarta hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel";

exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu in jurul anului 1830, au fost aduse din Grecia moastele mai multor sfinti - Sfantul

prin anul 1886, obiecte de cult si vestminte religioase;

Gheorghe, Sfantul Mercurie, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie, Sfantul Trifon, Sfantul Eftimie, Sfantul Ignatie, Sfantul Acachie, Sfantul Neofit si Sfanta Parascheva, care se afla intr-o racla, in biserica mare.

36

3.3.5Manastirea Barbu:

situata in satul Leiculesti, comuna Tisau,

pe Valea Niscovului, la 30 km vest de municipiul Buzau;

construita intre 1662-1669; denumita dupa numele ctitorului sau, vel poarta hramurile "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" si "Sfantul Mare Mucenic manastire de maici; ansamblul manastirii cuprinde biserica, paraclisul (de data recenta), clopotnita, staretia, staretia, monument istoric, dateaza din secolul XVIII.

capitanul Barbu Badeanu;

Gheorghe";

corpurile de chilii si o serie de anexe;

3.3.6Manastirea Berca:

situata la marginea de nord-vest a localitatii Berca, pe malul stang al raului Buzau, la biserica a fost construita in anul 1694 si poarta hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si in secolul XVIII, a fost intarita cu zid, devenind manastire-cetate; turnul clopotnita a fost ridicat dupa cutremurul din anul 1802; bombardat de artileria manastire de maici.

confluenta cu paraul Saratel;

Gavriil";

germana in 1944, s-a daramat pana la nivel de parter, dupa anul 1992;

37

3.3.7Manastirea Carnu:

situata in satul Tega, comuna Panatau, in partea de nord-vest a judetului, la 60 km fata plasata pe dealul cu acelasi nume; construita de voievodul Mircea Ciobanul si

de municipiul resedinta de judet;

sotia sa, Doamna Chiajna (Mircioaia), fiica lui Petru Rares, la mijlocul secolului XVI; Matei Basarab a refacut-o in 1643; la mijlocul secolului XIX, manastirea a fost distrusa (probabil de un cutremur); dupa 1990, a fost restaurata si s-a construit in jurul ei complexul monahal;

poarta hramul "Sfintii Mihail si Gavriil"; manastire de maici; legenda povesteste ca, in timpul unei invazii

otomane, Doamna Chiajna, avand asupra sa documente secrete ale tarii, a stat ascunsa in turla bisericii; fiind nevoita sa stea ghemuita in spatiul foarte ingust dintre peretii turlei, cu nasul lipit de perete, Doamnei Chiajna i s-ar fi turtit nasul, devenind carn; de la aceasta intamplare, ramasa in memoria locului, in amintirea patriotismului Doamnei Chiajna, i s-ar fi atribuit si sfantului lacas numele de "Carnu". 3.3.8Catedrala Ortodoxa Municipala Sfantul Sava din Buzau:

situata pe strada Unirii nr. 186, Buzau; piatra de temelie a fost pusa in 1991; i se mai spune si "Mireasa orasului"; poarta hramul "Sfantul Sava" (12 aprilie); structurata pe doua etaje, este foarte spatioasa, avand capacitatea de a gazdui 2.000 de la demisolul catedralei se afla Bisericuta copiilor (denumire unica in Europa), care are

persoane;

hramul "Sfantul Stelian", ocrotitorul tuturor copiilor din lume.

3.3.9Biserica Sfantul Dimitrie a fostei Manastiri Bradu:

situata pe raza satului Hales, comuna Tisau, pe malul stang al paraului Niscov;

38

contruita in anul 1634 si pictata intre 1640-1641, apartine fostei manastiri-cetate Bradu; refacuta de Doamna Neaga, sotia

domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591), de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga";

a

fost

vizitata

de

domnitorul

Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici in 1703, 1708 si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de vest a incintei fortificate.

3.3.10Biserica Greci (Biserica Negustori) din Buzau:

situata pe strada Clementei nr. 20, Buzau; dateaza din 1585; poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului"; a fost una dintre cele mai bogate biserici din oras, fiind construita si apoi refacuta de

negustori buzoieni.

39

3.3.11Biserica Sfintii Ingeri din Buzau:

situata pe strada Ostrovului nr. 10, Buzau; poarta hramul "Sfintii Ingeri"; a fost construita in preajma anului 1619; intrucat in acea vreme Codrii Vlasiei, din care facea parte si Crangul Buzaului, se in 1806, cand au ocupat orasul, eliberandu-l de turcii din Raiaua Brailei, care-l aveau

intindeau pana acolo, i se spunea "Biserica din padure";

sub stapanire de cateva luni, rusii au creat in turnul bisericii un punct de observatie, ridicand acolo si un tun, cu care trageau in hoardele de turci care pradau in jurul orasului;

monument istoric; a fost refacuta de mai multe ori in secolul al XIX-lea

40

3.3.12Biserica Banu (Banului) din Buzau:

situata pe strada Bistritei nr. poarta hramul "Buna

52, Buzau;

Vestire";

mentionata in documente ca la inceput a fost manastire, de vistierul Andronic

datand din anul 1571;

cladita

Cantacuzino pe locul unei mai vechi biserici, pe care a daramat-o, deoarece era prea mica; din aceasta biserica, a ramas o icoana a Maicii Domnului, despre care se spune ca este facatoare de minuni, prezenta si astazi in actuala biserica; despre aceasta manastire de calugari nu se mai vorbeste nimic pana in anul 1722, cand s-a inceput zidirea actualei biserici, in timpul domnitorului Constantin Brancoveanu, fiind terminata sub domnia lui Nicolae Mavrocordat; a functionat ca manastire pana in anul 1884, cand a ramas biserica de parohie;

numele provine de la dregatoria ctitorului, devenit mare ban in 1593; construita in stilul manastirilor din nordul Moldovei.

3.3.13Biserica Brosteni din Buzau:

situata pe strada Brosteni nr.15, Buzau; dateaza din 1709; poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului"; ctitorul este Capitanul Caloian, care zideste un sfant in 1927 se transforma in biserica de mir.

lacas inchinat manastirii Dusico din Grecia;

3.3.14Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat:

situata pe strada Primaverii nr.4, Ramnicu Sarat; ridicata in timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714); poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului";

41

face parte, alaturi de Casa domneasca, staretie, turnuri si zidul de incinta, din Complexul

Brancovenesc, edificat de domnitor impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca sub numele de "stilul brancovenesc".

3.3.15Biserica de lemn din Fundu Catinei:

situata in localitatea Fundu Catinei, comuna Catina; ridicata de Simion Calugarul, in ultimul sfert al secolului al XVI-lea; in 1595, acesta

scrie, cu cinabru, deasupra usii din stanga a altarului, o insemnare despre victoria lui Mihai Viteazul asupra turcilor la Calugareni;

construita din lemn, biserica a inlocuit un alt lacas, mai vechi, al schitului Fundu Catinii, poarta hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului"; restaurata si resfintita in 2007.

aflat la cateva sute de metri nord-vest de actualul monument;

3.3.16 Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Alunis:

situata pe Culmea Martiriei, la 6 km de centrul satului Alunis, comuna Colti; in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea

Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatea Colti;

face parte din complexul schiturilor poarta hramul "Taierea Capului este unul dintre cele mai vechi a fost sapata in stanca, in anul 1274, de doi ciobani - Vlad si Simion, care-si pasteau

rupestre Alunis;

Sfantului Ioan Botezatorul";

lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei;

turmele prin aceste locuri; potrivit legendei, unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un glas care il indemna sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria; ciobanul a facut intocmai si a gasit, intr-adevar, icoana, fapt care l-a determinat sa sape 42

incaperea bisericii, impreuna cu celalalt cioban si cu ajutorul satenilor; numele celor doi ciobani se gasesc, daltuite in piatra, in inscriptia din altar;

atestata documentar in anul 1351, a fost schit de calugari pana la 1871, dupa care a pe creasta stancii in care este sapata biserica, a fost amenajat un loc de odihna, meditatie in jurul bisericii si in jurul jiltului sunt sapate numeroase cruci, din diferite perioade de inscriptiile in piatra reprezinta fie ani calendaristici sau nume de persoane, fie cruci pridvorul de lemn de la intrarea in biserica este construit intre anii 1840-1850; monument istoric si de arhitectura religioasa.

devenit biserica ortodoxa a satului;

si observatie, aici fiind cioplit in piatra un jilt;

existenta a schitului;

malteze sau icoane; unele sunt in alfabetul chirilic, altele au ramas nedescifrate;

3.3.17Schitul Cetatuia:

situat pe Varful Cetatuia (632 m), in

partea nord-vestica a Dealului Ciolanu, pe raza comunei Magura;

de la Manastirea Ciolanu, se urca pe

o cararuie, prin tabara de sculptura Magura, inca aproximativ 2 km;

conform istoricilor, dateaza din secolul al XVIII-lea; Nicolae Iorga consemna ca in aceasta zona ar fi fost intai o straveche asezare getica, iar

in Evul Mediu se spune ca ar fi existat pe acest deal o cetatuie a Doamnei Neagape, sotia voievodului Tarii Romanesti, Mihnea al IIlea (1577-1583), dar niciun vestigiu arheologic nu vine in sprijinul acestei povesti;

biserica veche, asezata in punctul cel

mai inalt al culmii, a fost ridicata intre anii

43

1854-1862, cu hramul "Schimbarea la Fata"; piatra folosita la ridicarea acestui lacas de cult a fost integral cioplita manual;

in dreapta intrarii in biserica, se afla o cruce mare din piatra, cu inscriptie, ridicata in regele Carol I (1866-1914), pe cand era inca doar Principe domnitor al Romaniei, si-a

1849 de doi calugari;

propus sa ridice aici un castel-resedinta de vara, dar lipsa unei surse de apa potabila in apropiere, ca si alte inconveniente, l-au facut sa renunte; totusi, principele Carol a platit, din bani personali, pictura interioara a bisericii Schitului Cetatuia, devenind, astfel, unul dintre ctitorii acestui lacas;

exista aici o icoana a Maicii Domnului, despre care se spune ca ar fi facatoare de pana in 2007, la Schitul Cetatuia s-a ridicat un nou lacas - paraclisul, cu hramul in prezent, aici vietuiesc doua calugarite.

minuni, pictata, se pare, de Gheorghe Tattarescu;

"Nasterea Maicii Domnului";

3.3.18Complexul schiturilor rupestre Alunis:

situat pe Culmea Martiriei, la 6 km de centrul in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, Intorsura Buzaului, dupa localitatea

satului Alunis, comuna Colti;

inspre

Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatea Colti;

complexul cuprinde trei chilii sapate in stanca si grupate in jurul unei biserici; biserica cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" este unul dintre cele

mai vechi lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei, sapata in stanca, in anul 1274, de doi ciobani - Vlad si Simion, care-si pasteau turmele prin aceste locuri;

potrivit legendei, unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un glas care il indemna

sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria; ciobanul a facut intocmai si a gasit, intr-adevar, icoana, fapt care l-a determinat sa sape incaperea bisericii, impreuna cu celalalt cioban si cu ajutorul satenilor; numele celor doi ciobani se gasesc, daltuite in piatra, in inscriptia din altar; 44

atestata documentar in anul 1351, a fost schit de calugari pana la 1871, dupa care a pe creasta stancii in care este sapata biserica a fost amenajat un loc de odihna, meditatie in jurul bisericii si in jurul

devenit biserica ortodoxa a satului;

si observatie, aici fiind cioplit in piatra un jilt;

jiltului, sunt sapate numeroase cruci, din diferite perioade de existenta a schitului;

inscriptiile de

in fie

piatra cruci

reprezinta fie ani calendaristici sau nume persoane, malteze sau icoane; unele sunt in alfabetul chirilic, altele au ramas nedescifrate;

pridvorul de lemn de la intrarea in biserica este construit intre anii 1840-1850; monument istoric si de arhitectura religioasa; la aproximativ 4 km departare de Alunis se afla culmea Zboiu, in care sunt sapate in

stanca niste galerii si un put, folosite de bastinasi ca si loc de refugiu in vremurile navalirilor barbare;

vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de

scriitorul Alexandru Odobescu;

Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele Athos;

zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita

faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea este de 16.000 grade Kelvin);

posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.

3.3.19Complexul schiturilor rupestre Bozioru:

situate pe raza satului Nucu, comuna Bozioru;

45

in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea

Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatile Colti, Alunis, Nucu;

monumente istorice; folosite in trecut ca locuri de complexul schiturilor din zona

refugiu si de cult;

Bozioru cuprinde urmatoarele asezari rupestre: a) Fundul Pesterii, situat la 2 km vest de localitatea Nucu si la 150 m de Pestera lui "Dionisie Torcatorul", dateaza din epoca bronzului, Hollstatt; pe peretii de piatra se afla incizate sabii scurte de tip "akinakes", folosite de sciti si persi; mentionata intr-un document din 1678; nu are amenajari; b) Pestera lui Iosif, situata la 3 km de satul Nucu, pe Valea Bordeiului, in varful ramificatiei dinspre Crucea Spatarului, datand din secolele III-IV d.Hr.; mentionata intr-un document din 1588; deasupra intrarii este incizat un peste, simbol paleo-crestin; sapata intr-un perete urias si aproape vertical de stanca, aflat in mijlocul padurii, pestera este, de fapt, o bisericuta in toata puterea cuvantului, cu pronaos si altar, si a fost folosita pana pe la 1871; in prezent, nu este in functiune si nu are amenajari; c) Agatonul Nou ("Bisericuta"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si datand din anul 1580; este in ruina, fiind sapat in bolovani uriasi de piatra, carora, in timp, le-a cazut tavanul; poate fi confundat usor cu restul stancariilor prezente acum pe marginea potecii; in trecut, era un schit minuscul, aflat pe buza unei prapastii uriase; sub podeaua de piatra se afla Camera Fetelor, locul unde taranii isi ascundeau copilele atunci cand navaleau tatarii; aici se spune ca a fost gasita o comoara; lacasul detine foarte multe inscrisuri, din diferite perioade, printre care un pomelnic in altar, care incepe cu numele domnitorului Neagoe Basarab;

46

d) Agatonul Vechi ("Daramatura"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si datand din secolul XVI; este in ruina, distrus, conform legendei, in urma unor atacuri tatarasti; e) Fundatura, localizata la 2 km de satul Nucu, la poalele culmii Crucea Spatarului, in padure; mentionat intr-un document din 1678; nu are amenajari; f) Pestera lui Dionisie Torcatorul, localizata la la 3 km de satul Nucu, sub Crucea Spatarului, datand din secolele IV-V; nu are amenajari; Dionisie, unul dintre cei mai renumiti sihastii din zona, cunoscut si sub numele de Dionisie Torcatorul, deoarece isi castiga existenta din torsul lanii, a trait 30 de ani intr-o chilie sapata in stanca, la care se ajungea doar cu o scara de lemn, fiind la 4 m deasupra solului; g) Bucataria, localizata la 7 km nord de satul Nucu, pe versantul de nord-vest al Culmii Crucea Spatarului, datand din secolul XVI; este in ruina, nu are amenajari; h) Ghereta, localizata la 7 km de satul Nucu, pe versantul de nord al inaltimii Piatra Soimului, datand din secolele XVI-XVII; este in ruina, nu are amenajari;

vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de

scriitorul Alexandru Odobescu;

Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele Athos;

zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita

faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea este de 16.000 grade Kelvin);

legenda spune ca la Colti s-a nascut balada Miorita, deoarece este locul unde vin in posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru. Complexul rupestre

transhumanta ciobanii din Muntenia, Moldova si Transilvania;

3.3.20schiturilor Braesti:

situat pe raza satului

Ruginoasa, comuna Braesti; 47

amenajate ca locuinte primitive sau folosite ca locuri de refugiu in Evul Mediu; complexul schiturilor din zona Braesti cuprinde urmatoarele asezari rupestre:

Policiori Piatra Ghiocii, datand din secolele XVI-XVII; nu are amenajari; Piatra Ingaurita, localizata pe masivul stancos Arsenia, dateaza din secolele V-VI; apare mentionata intr-un document din 1714; incriptii reprezentand nume de persoane, cu litere chirilice; nu are amenajari;

vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de

scriitorul Alexandru Odobescu;

Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele Athos;

zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita

faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea este de 16.000 grade Kelvin);

posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.

3.4 Alte obiective ale Buzaului

3.4.1Herghelia de la Cislau

situata la intrarea in comuna Cislau, localizata pe valea raului Buzau, la aproximativ 52 amplasata pe o suprafata

km de orasul Buzau pe DN10 Buzau-Brasov;

de peste 440 ha, in depresiunea Cislau;

infiintata in anul 1894, singura din tara care

este Sange

produce si creste cai de rasa Pur Englez, considerata varful de lance in randul raselor de cai de la nivel mondial, 48

principala furnizoare de cai de curse de galop; unii din caii hergheliei au realizat performante de nivel international.

Istoric: Herghelia si depozitul de armasari Cislau s-a infiintat in anul 1894 cu scopul de a produce armasari si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de Remonti al armatei , care functioneaza pana in anul 1916 , an in care din cauza razboiului se refugiaza in Moldova. Revine la Cislau in anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cand ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez. Herghelia Cislau este una dintre cele mai vechi herghelii din tara care in ciuda tuturor transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a produce si creste cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este singura herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez , rasa care este considerata varful de lance in randul raselor de cai de la nivel mondial , in structura genealogica a matcii din herghelie gasindu se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian , Godolphian Arabian si Bayrley Turk. Prezentarea rasei:Rasa Pur Sage Englez :

A fost introdusa in tara noastra dupa anul 1870 , la inceput prin importuri sporadice , de catre unii meri propietari crescatori de cai , a caror matca de prasila era formata din iepe locale romanesti unele din ele avand infatisarea vechiului Acestia cal si foloseau calitatile moldovenesc. ca

reproducatori si unii armasari arabi si turcesti , introdusi cu ocazia schimburilor reciproce ce se faceau la acea data intre principatele Romane si fostul Imperiu otoman. Mai tarziu ca o necesitate de a asigura armatei cai coresunzatori 49

pentru cavalerie si artilerie , Statul Roman se implica in importuri de armasari Pur Sange Englez socotiti cei mai potriviti pentru nevoile armatei de la acea data. Asemenea importuri s-au facut cu regularitate mai ales dupa 1872 cand insusi Ministerul Armatei a infiintat o herghelie de Pur Sange Englez la Nucet ( Dambovita ) , pentru a pute produce in tara armasari amelioratori. Aceasta rasa este principala furnizoare cai de curse de galop , exemplarele deosebite fiind folosite cu succes si in concursuri hipice de sarituri peste obstacole. La mitingurile hipice internationale , tinute intre anii 1950 1960 la Moscova , Praga , Budapeste , Berlin si Varsovia , unii din caii hergheliei au castigat curse clasice , realizand performante de nivel international. S-a observat deasemeni ca armasarii de monta publica P.S.E sunt foarte buni amelioratori ai raselor locale. Din pacate , in lipsa unui hipodrm oficial selectia in randul acestei rase pe baza performantelor proprii , promovarea exemplarelor deosebite in efectivul matca , verificarea acestora ca reproducatori dupa valoarea descendentilor , poarta stgmatul probabilitatii si deci al unei eficiente reduse.Caii Pur Sange Englez de la Herghelia Cislau au fost si sunt in mod constant principalii competitori in cursele de galop organizate pe Hipodromul Mangalia , fiind in acelasi timp si de departe castigatorii celor mai multe reuniuni de derby. 3.4.2 Mostenirea Monteoru: Venind de la Bucuresti spre Buzau, undeva la stanga se face drumul spre Costesti Stalpu. Odata ce ati parasit E85, vi se desfasoara la picioare un peisaj deluros extraordinar. Dealurile acestea incarcate de ciorchini aurii si sangerii, de savoir-faire-ul vinurilor cu buchete aspre, dulci, amarui si aromate sunt indicatoarele naturale ca va aflati pe drumul spre Sarata Monteoru, spre istorie si spre bogatiile naturale lasate mostenire cu nu asa mult timp in urma. Fiul lui Constantin Stavride, Grigore Constantinescu, s-a stabilit la Sarata Monteoru, luandusi numele de Grigore Monteoru dupa toponimul locului. Grigore C. Monteoru transforma localitatea si imprejurimile in cel mai important centru de extractie si prelucrare a petrolului din spatiul romanesc, dupa care decide sa investeasca in turism. In 1870 construieste gara careia ii da numele de Monteoru. Un an mai tarziu apare prima fabrica de ulei mineral din Romania. La recomandarea celebrului medic balneolog francez, dr. Guyenot, Grigore Monteoru a pus bazele statiunii balneare Sarata Monteoru, inaugurata la 1 iulie 1895. S-au construit apoi Vila Monteoru, hoteluri, o capela, un cazinou si un parc in stilul gradinilor englezesti, dupa proiectele arhitectului german Eduard Honzik, statiunea devenind cunoscuta in intreaga Europa. 50

Pe langa activitatea economica, Grigore C. Monteoru s-a aratat a fi un influent om politic, reprezentant de frunte al Partidului National Liberal. A fost membru al Consiliului Judeean, deputat si senator de Buzau, functie ce a permis implicarea sa in hotararile vietii politice ale judetului si a tarii. Sa spunem lucrurilor pe nume: Actuala Sarata Monteoru si-a faurit o alta imagine, cea a unei strofe dintr-o poezie bacoviana. inceputuri exista potentialul de a-si face renasterea dar inca nu s-a nascut un al doilea Grigore Monteoru sa o trezeasca din somnul de Frumoasa adormita. Nenumaratele zvonuri ale unor proiecte de dezvoltare ale acestei zone au ramas la stadiul de zvonuri. Altadata infloritoare, Sarata Monteoru s-a reintors la

51

3.4.3Statiuni banleare din judetul BUZAU: 3.4.3.1Statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru: situata la circa 20 km nord-vest de municipiul Buzau, in sudul judetului; sat statiune amplasat la o altitudine de 86 m, intr-o zona colinara, acoperita de o vegetatie bogata si la adapost de vanturi; atestata documentar pentru prima data in perioada 1482-1496; comerciantul grec Grigore Stavri, cel ce avea sa devina boierul Contantinescu Monteoru, proprietarul exclusiv al exploatarilor de petrol de la Monteoru in 1880, incepe amenajarea unui stabiliment balnear, sfatuit de un medic francez; statiunea este oficial inaugurata in 1895, cuprinzand nenumarate hoteluri, asezaminte de tratament, casino si strand; factorii terapeutici naturali sunt reprezentati de izvoare cu ape minerale sarate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totala de 188-513 la mie, namolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, dar si climatul; 52

apele sarate de aici, ca principala resursa a statiunii, au potential curativ in cure interne si externe, dand rezultate remarcabile la tratarea reumatismului si a tiroidei, a afectiunilor ginecologice, gastrointestinale si hepato-biliare, a conjunctivitelor si a infectiilor oculare; tratamentul cu namol terapeutic, format din argila locurilor, apa sarata si zacamant de titei, pe unul dintre versantii impaduriti din apropiere, are efecte intr-o gama vasta de afectiuni, de la reumatism cronic si degenerativ la lombosciatica, dureri musculare rebele, sechele dupa fracturi, luxatii, sinuzita si rinita cronica etc.; aceasta procedura este ferm contraindicata bolnavilor cardiaci cronici, celor cu hipertensiune arteriala, precum si persoanelor care au consumat inainte alcool sau sunt foarte obosite; climatul, altfel destul de uscat, al acestor dealuri - de nici 200 m altitudine - are o influenta extrem de binefacatoare asupra organismului si psihicului obosit si supus la stres; vor beneficia de el, in mod special, bolnavii de ischemie cardiaca, de hipertensiune, cei cu insomnie, precum si suferinzii de nevroza sau anxietate.

3.4.3.2 Statiunea balneoclimaterica Siriu Bai: situata in satul Gura Siriului, comuna Siriu, localizata la poalele masivelor Siriu si Podu Calului, pe cursul superior al raului Buzau, la 82 km de Buzau; statiune sezoniera (1 iunie - 1 octombrie) de interes local; dispune de izvoare minerale bicarbonatate, sulfuroase, clorurosodice, folosite in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, hepato-biliar si ale sistemului nervos periferic.

3.4.3.3Statiunea balneoclimaterica Balta Alba: situata la 30 m altitudine, pe malul lacului Balta Alba, in raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in partea de est a judetului; 53

declarat rezervatie naturala si avand o suprafata de 1.012 ha, lacul s-a bucurat de renume la sfarsitul secolului trecut; aici a functionat cea mai renumita statiune balneoclimaterica din Romania, datorita namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica; apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata; ajutand la tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale, ginecologice, a neurologiilor periferice; statiunea ofera spatii de cazare, doua restaurante cu bucatarie traditionala, trei terase, piscina, plaja cu sezlonguri si umbrelute, locuri de joaca pentru copii, un teren de fotbal pe nisip, posibilitati de pescuit.

4. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei In spatiul Buzoian satele ocupa stravechi vetre de locuire.Integrate cu mare grija in cadrul natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia vantului si ploii. Punctul central al satului il reprezinta batraneasca biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date socio-economice despre viata si trairile satenilor. Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si Iadul in dreapta, incanta prin dcor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare a personajelor din lumea satului. Casele si gospodariile de munte si de deal inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism. Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, admirat astazi in colectiile muzeale dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara Casa VerguManaila., si cea a muzeului din ramnicu-Sarat. 54

Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea pietrei.Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii in piatra, crucile facute de ei ajungand in inima Baraganului. Se remarca Cimitirul de la Cotorca, declarat rezervatie de patrimoniu. Ca n attea locuri de pe ntinsul trii noastre, constiinta folclorului, specific satului romnesc, este prezent si n comunitatea steasc a Chiojdului. Credintele si obiceiurile strvechi, ndeosebi cele privind momentele importante ale vietii omului nasterea, cstoria si moartea, prezint un mare interes pentru localnici. Indiscutabil, folclorul chiojdean este arhitectura acestor meleaguri, folclorul local exprim un ntreg univers de gnduri, stri si sentimente, credinte si relatii sociale, fiind astfel o autentic enciclopedie anonim, realizat ntr-o form artistic elevat. Strveche vatr folcloric, zona Chiojdului a constituit o punte de legtur, de interferent a creatiei populare locale cu , folclorul din zona Munteniei, Moldovei si Transilvaniei. Elementele de influent, departe de a dizolva fondul creatiei, au fost grefate pe elementul creator n sensul integrrii lor ntr-o conceptie proprie. Iat de exemplu Cntecul haiducesc de la mos Gheorghe Oprea din satul Plescioara, comuna Chiojdu: Of, frunz verde si-un dudu, Of, Buzu, Buzu, Buzu! Surpati-s-ar malul tu, S creasc iarba dudu, S pasc si murgul meu. Of, Buzu, Buzu, Buzu! Face-s-ar un pod mereu, S treac si bun si ru S treac si-un frate-al meu, Clare pe-un mndru leu.

55

Pe urm s trec si eu S mai ies colo pe vale Ca s m asez n cale. n calea ciocoilor n trecerea oilor.

Of, Buzu, Buzu, Buzu! Ce vii umflat ca un zmeu Asupra capului meu?

Si eu stau pe cal mereu, Ciud mare, ru ce-mi pare C-a venit Buzul mare. De nu-l pot trece clare. Tot cu mna pe pistoale Si cu ochii tot pe vale. Of, Buzu, Buzu, Buzu! i-ai venit bolovnos, Nici clare nici pe jos Nu pot trece apa ta Buzule, apa rea.

Dac vzui si vzui 56

Fcui saua luntrisoar, Iebincile vslisoare Si trecui Buzul mare. Creatia popular chiojdean a coexistat n interiorul creatiei populare buzoiene cu amprentele ei specifice pe care le-a conferit-o oamenii, locurile si evenimentele social istorice locale. Oamenii vechi ai acestor meleaguri s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu tiatul lemnelor, cresterea vitelor, pstoritul, cu tesutul borangicului, ncrustnd pe rabojul anilor o existent ndelungat prins n cremenea acestui pmnt. Tlngile pe plaiuri, doinele ce se risipesc n toate zrile, ltratul cinilor ce musca din linistea noptii la care se adaug zvonul cntecului, vrtejul ndrcit al jocului, precum si costumul popular, ndeosebi cel de la Poenite, care pstrez liniile specifice ale trandafirilor, cioarecii purtati de btrni dup croiala strbun dau, acestei zone un pitoresc deosebit. Oamenii frumosi la chip si la suflet, harnici si cu credinta n Dumnezeu au gsit n munc nu numai mplinirea unui ritual sfnt, ci si bucuria de a tri. Bucuria oamenilor se manifest prin cntec si joc. n jud Buzaului sunt dansuri care difer de la zona la zona. Unul dintre cele mai frumoase si mai des ntlnite dansuri este Ciobanasul. Se danseaz n perechi care sunt asezate n cerc. Specifice acestui dans sunt strigturile bietilor nsotite de chiuiturile fetelor: Printre alte dansuri ce se gsesc n zona Chiojdului se numar: Mndrulita, Bruletul, Srba (ndeosebi cea de la Poenitele care se joac spre stnga), Rata si Hora-mare. Mndrulita este un dans popular care se joac n perechi. Acestea sunt asezate sub form de cerc. Perechile fac doi pasi cu stngul si doi cu dreptul (n timpul dansului) mergnd nainte sub form de cerc. Bruletul este un dans btrnesc care se danseaz tot n cerc bieti si fete. Se face un dans la dreapta, unul la stnga si trei pasi pe la spate spre dreapta. n timpul dansului bietii spun strigturi si fetele rspund prin chiuituri.

57

Unul dintre cele mai vechi dansuri populare ntlnite pe aceste meleaguri este Rata. El este ntlnit n satele Ctiasu si Poienitele. Acest dans se joac tinnd minile pe umr, n cerc. Se fac cte trei pasi spre stnga si trei pasi spre dreapta. Ritmul este vioi.

Ansamble folclorice renumite: 1.Ansamblu folcloric Cununita - cntece si dansuri populare. 2.Ansamblul Mldie Contrar celor ce se afirm c tinerii nu sunt atrai de folclor, mai ales de folclorul autentic,existena Ansamblului Mldie contrazice aceast afirmaie. Copiii au fost cei care au venit spre noi ca s nfiinm acest Ansamblu. Din momentul nfiinrii, toamna lui 2009, i pn n prezent, sub bagheta prof. Xenti asile Stnescu, am putut s ne facem un repertoriu care ne permite sa susinem un concert de cel puin 70-80 de minute. 4.1 Cele mai importante sarbatori ale jud. Buzau sunt:

Sarbatoarea

Tamaioasei-

eveniment

anual ce are loc in cursul lunii septembrie, ai carei participanti sunt: statiunea de cercetare vini viticola Pietroasele, producatorii particulari de vinuri si mesterii si cioplitorii in piatra. Pietroasele

Sarbatoarea vinului de Breaza eveniment anual si se organizeaza in jurul datei de Glasul Pietrei eveniment anual ce se organizeaza in jurul datei de 12 octombrie Tabara de Sculptura incepand cu 2009 se organizeaza vernisaje legate de Auriu de Sahateni eveniment anual unde se desfasoara activitati sportive si

12 septembrie Breaza

Naeni

evenimentul Glasul Pietrei unde se expun lucrarile de sculptura. Naeni

degustatie de produse regionale. Acest eveniment se organizeaza in prima duminica din septembrie. Sahateni

Zilele Monteoru aniversarea atestarii documentare a statiunii Sarata Monteoru ce

include punerea in functiune a bailor Sarata Monteoru, punerea in functiune a minei de petrol, 58

atestare documentara a comunei Sarata Monteoru. Prima editie a acestui eveniment a avut loc la data de 4 iulie 2010, si se doreste organizarea lui in luna iulie a fiecarui an.

Festivalul carnatilor de Plescoi eveniment organizat anual la Plescoi, in cursul lunii Parada Gospodarilor Sapoca eveniment de septembrie Sarbatoarea Usturoiului prima editie a avut loc in septembrie 2010 Ramnicelu Srbtoarea grului, folclor autentic la Florica. Acest eveniment este organizat de

octombrie

Primria din comun, n colaborare cu Centrul Creaiei Populare Buzu. Sunt invitati, de obicei,interpreti cunoscuti, dar si tineri solisti. 4.2 Produse traditionale Descoperirea unui nou fel de mancare provoaca unui om mai multa fericire decat descoperirea unei noi stele Jean Anthelme Brillat Savarin (1755 1826, Consul si politician francez). Gastronomia buzoiana, liant intre cultura si alimentatia specifica locului, se remarca prin produse culinare unice, marci inregistrate, europene. Nu putem vorbi despre cultura si traditiile romanesti fara a trece in revista traditiile culinare regionale si produsele regionale:

Carnatii de Plescoi

Legendele Plecoilor Carnatii de Buzau fac furori inca din secolul XIII, cand erau vanduti la Targul Dragaicii. Acest targ se desfasura timp de doua saptamani in zona actualului oras Buzau si reprezenta o ocazie pentru schimbul de produse intre locuitorii din zonele de deal si munte. In jurul acestui nod comercial temporar s-a format orasul Buzau. Dupa razboaiele ruso- turce din sec. XVIII, multi bulgari si sarbi au trecut Dunarea si s-au asezat in zona Buzaului, unde au inceput sa cultive legume, printre care si ardeiul iute. O legenda spune ca reteta carnatilor de Plescoi ar apartine zarzavagiilor sarbi care s-ar fi stabilit in zona in secolul XIX si care ar fi adus reteta de babic. Fiind nemultumiti de gustul carnii de oaie din regiune, sarbii ar fi decis sa-si condimenteze puternic carnatii, sa-i afume si sa-i

59

usuce. Metoda de preparare a carnatilor a fost transmisa din generatie in generatie, iar secretul retetei a ramas pe meleagurile buzoiene. Indiferent de originea reala, un singur lucru este cert: carnatii de Plescoi sunt unici, cu o identitate a gustului care nu poate fi ignorata. Babicul si ghiudemul de Plescoi Covrigii de Buzau, marca recunoscuta a judetului, s-au `stabilit` aici de mai bine de 200

de ani. Simbolizand belsug si mandrie, secretul covrigilor este dat de coaja aurie si miezul moale, delicios.

Tuica mortala de Chiojdu Usturoiul de Ramnicelu Ardeiul iute de Sapoca Tuica buzoiana de prune Tescovina dublu distilata Painea de Rusetu (reprezentata in imaginea de alaturi) Tamaiosa de Pietroasele Vinuri din regiunea Dealu Mare Paine si cozonaci Berca Ceapa de apa/ Ceapa de Buzau

Turistii raman satisfacuti de mancarea gatita la pensiunile din zona si se mira cum de bucatarii reusesc sa redea mancarii gustul deosebit fiecarui preparat in parte.

5. Analiza infrastructurii turistice a judetuluiReteaua de transport a judetului Buzau permite deplasarea facila intre locati, fie catre obiective turistice, fie catre zone sau regiuni de vizitare. Turistii au la dispozitie reteaua de transport feroviar, exitand gari in orasele si municipiile judetului si in majoritatea comunelor. Transportul se poate faci si cu autocarul sau microbuzul. De exemplu, din Autogarile Sud sau Nord din Buzau, turistii pot ajunge la Sarata Monteoru, Pietroasele, la Viespesti, Naeni, Berca, Manzalesti si in multe alte comune mai aproiate sau mai indeparate. 60

O alta modalitate de transport in judetul Buzau este sistemul rent a car. Judetul Buzau face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Braila. Legaturile judetului cu celelalte zone din tara: Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti sau dinspre Suceava, Bacau, Focsani; DN 1B spre Ploiesti; DN 10 spre Brasov (itinerary pe Valea Buzaului); DN 2B spre Braila; Magistrala feroviara linia 500 de importanta europeana (Bucuresti-Ploiesti-BuzauFocsani-Bacau-Suceava). Trasee cultural-turistice din judeul Buzu: 1. Municipiul Buzu (120 km N-E de Bucureti, pe DE 85) n municipiul Buzu , traseul turistic poate include vizitarea urmtoarelor obiective: Ansamblul Episcopiei Buzului- (monument istoric) Palatul Comunal-Primria municipiului- (monument istoric) Biblioteca judeeana Vasile Voiculescu- (monument istoric) Muzeul Judeean Buzu- (monument istoric) Parcul Crng- (monument istoric) Ansamblul Conacului Marghiloman- (monument istoric) Biserica Sf. ngeri- (monument istoric) Biserica Buna Vestire- (monument istoric) Parcul Tineretului.

2. Municipiul Rmnicu Srat (35 km E de Buzu, pe DE 85) Aici, n programul de vizitare se pot include; Primria municipiului -(monument istoric) Muzeul Municipal Rmnicu Srat i ntregul Complex brncovenesc (monument istoric) Fostul penitenciar -(monument istoric) Biblioteca municipal-(monument istoric) 61

-

Parcul oraului Gara nou -(monument istoric) Biserica Sf. Dumitru - (monument istoric) Biserica Sf. Voievozi- Ca (monument istoric)

3. Buzu- Verneti-Berca (cca 35 km N de la Buzu) Traseul poate include: Biserica Buna Vestire , com. Verneti; antierul arheologic de la Crlomneti, com. Verneti; Ansamblul Conacului Cndetilor, com. Verneti; Ansamblul Fostei mnstiri Berca, com. Berca; Mnstirea Rteti, com. Berca; Vulcanii Noroioi, com Scoroasa. 4. Buzu Tisu- Mgura- Prscov Traseul, n lungime de cca. 35 km cuprinde: Mnstirea Barbu, com. Tisu; Ansamblul Fostei mnstiri Bradu, com. Tisu; Tabra de sculptur de la Mgura (colecie a Muzeului Judeean Buzu); Mnstirea Ciolanu, com. Tisu; Schitul Nifon, com Mgura; Fntna lui Mihai Vitezul de la Ciuta; Casa memorial Vasile Voiculescu de la Prscov (colecie a Muzeului Judeean Buzu). 5. Buzu Verneti- Mgura- Cislu- Ptrlagele - Coli- Aluni (cca.85 km de Buzu) Traseul poate include: Ansamblul Conacului Cndetilor, com. Verneti; Ansamblul Bisericii Intrarea in biseric a Maicii Domnului, sat Ciuta, com. Mgura; Herghelia de la Cislu; Muzeul Chihlimbarului de la Coli (colecie a Muzeului Judeean Buzu); 62

-

Ansamblul rupestru de la Aluni, com. Coli; Bisericile monument istoric de la Sibiciul de Sus i Mruniu, oras Ptrlagele.

6. Buzu- Verneti- Unguriu- Prscov Cozieni Bozioru (cca. 60 km de la Buzu) Obiectivul principal al acestui traseu l constituie aezrile rupestre de la Nucu Bozioru (monumente istorice de valoare naional). La ntoarcere, poate fi vizitat Casa memorial Vasile Voiculescu de la Prscov (colecie a Muzeului Judeean Buzu). 7. Buzu- Verneti- Cislu- Ptrlagele- Nehoiu Siriu (cca. 90 km de Buzu, pe DN 10) Traseul poate include obiectivele din localitile mentionate , inta fiind barajul i lacul de acumulare al hidrocentralei de la Siriu i Cimitirul Eroilor din aceiai localitate. La ntoarcere, de la Ciuta, se poate intra spre comuna Tisu, unde se pot vizita Mnstirea Ciolanu i Tabra de sculptura in aer liber de la Mgura. 8. Buzu- Cernteti- Vintil Vod- Mnzleti (cca. 70 km de la Buzu) Este o zon cu un peisaj deosebit, principalele obiective car