Analiza din punct de vedere al resurselor turistice a judetul BRASOV

CUPRINSI 1. Prezentare generala a judetului Brasov

2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale

zonei

3. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

4. Analiza infrastructurii turistice a zonei

5. Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei

6. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul

turistic national si European

II Realizarea unui pliant de prezentare a judetului Brasov

III BIBLIOGRAFIE

1. Prezentare generala a judetului Brasov

Judetul Brasov cu o populatie de peste 596 000 de locuitori, este situat in partea

central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Important centru industrial,

cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de traditie.

In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul

Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu

caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice.

Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori.

Este vorba în primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si

diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au

si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie

intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important

flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul

Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Pozitionarea geografica a judetului Brasov în zona montana din centrul tarii favorizeaza

dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutiera si

feroviara buna ce face legatura cu capitala tarii, dar si cu Europa occidentala. Judetul

atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

Potentialul turistic al judetul Brasov îmbina elemente ale cadrului natural cu valorile

culturale şi istorice.

2.Reliefarea principalelor resurse turistice naturale si antropice ale zonei

Resursele turistice naturale ale zonei

RELIEFUL

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a

facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de

acces fata de principalele centre de interes turistic. Datorita

potentialului geografic, preponderant montan, turistii veniti

in judetul Brasov pot practica activitati sportive-recreative

in toate anotimpurile anului. Principalele masive muntoase ale judeţului, integrate în

circuitul turistic intern şi internaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a

sporturilor specifice sunt:

- Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, ofera obiective

turistice naturale deosebite si posibilitati de lansare cu parapanta,

- Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes national, prezinta peisaje atractive cu

spectaculoase vai glaciare si cabane de creasta, oferind posibilitati de practicare a

drumetiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond si alpin. De

asemenea acesti munti sunt renumiri pentru obiectvivele turistice: Babele si Sfinxul.

Muntii bucegi coboara in panta accentuate spre Tara Barsei si spre pasul Predeal.

- Masivul Piatra Craiului, declarat Parc National, este unic în Carpatii Romanesti, prin

relieful impunator al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se gasesc

specii rare de flora si fauna. Sunt oferite turistilor cazare în cabane si refugii montane,

precum si in modernele pensiuni din localitatile limitrofe.

- Munţii Ciucas, zonă aflata in prezent in curs de legiferare ca parc natural, prezinta

spectaculoase forme de refief megalitice. Aceasta zona este mai putin amenajata cu

structuri turistice, prezentand oferte de tip agroturistic doar în localitatile de la baza

masivului.

- Munţii Persani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice in zona nord vestica a judetului

constand in arii protejate si monumente ale naturii, obiective istorice, culturale si

monumente de arhitectura.

- Munţii Fagaras, zona aflata in prezentiîn curs de legiferare ca parc national, sunt cei

mai inalti si spectaculosi munti din Romania.

- Muntii Postavaru imbina pe un spatiu relativ restrans o mare varietate de forme de

relief. Versantul nord-vestic este mai abrupt si are partii de schi iar atractia turistica o

reprezinta Cheile Rasnovului si Pestera de Lapte.

- Depresiunea Fagarasului – cunoscută si ca Tara Oltului din care jumatatea estica se

afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu) este o depresiune submontana de

origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati,

mai intai in apele lacului format aici, apoi – dupa retragerea apelor lacustre, in timpul

cuaternarului – in mediu continental.

- Depresiunea Brasovului este de origine tectonica formata prin fracturarea si

scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpatilor de Curbura; apele

care au invadat aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite

sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri.

CLIMA

Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre

climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est.

Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de

conditiile fizico-geografice locale. Sub influneta reliefului muntos, se realizează o

compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6ºC, temperatura maxima absoluta

fiind de 37ºC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50/an.

Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50/an. Umiditatea aerului are

valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an.

Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse

între 1,5 şi 3,2 m/s. Acest tip de climat favorizeaza in primul rand practicarea sporturilor

de iarna.

VEGETATIA, FAUNA SI FLORA

De asemenea, varietatea conditiilor naturale trezesc interesul unui numar mare de turisti,

judetul facand parte din categoria celor moderate sub raport termic, lipsit de poluare si cu

o ambianta linistitoare. Fauna, vegetatia si flora reprezinta deopotriva o resursa turistica.

Flora numara jumatate din speciile care cresc în România. În acesta zona se realizeaza o

interferenta între speciile eurasiatice cu cele central-europene si cu cele mediteraneene,

sub-mediteraneene, pontice, etc. Pe versantii însoriti ai Dealului Cetatii sau Tâmpei se

pastreaza specii originale din stepele sau silvostepele care în trecut ocupau zone mai mari

(zambila salbatica, colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stânca, migdalul pitic,

cununita de calcar, visinelul, etc) Zona forestiera este reprezentata, începand cu vegetatia

depresionara si terminând cu cea montana. Prin defrisarea padurilor de foioase s-a

favorizat instalarea pajistilor secundare de paius rosu si iarba câmpului în zonele montane

si de paiusca, teposica, piptanarita si paius în zonele colinare si depresionare.

În lunca Oltului, ca si în alte zone mai joase, inindabile sau cu umiditate ridicata, se

gasesc asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin. Zona alpina este

caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari, zmârdari, etc. Fauna este foarte variata,

gratie multitudii biotopurilor întâlnite din Valea Oltului pâna pe crestele muntoase.

Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana,

etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abunda specii de amfibieni,

reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul încaltat, barza alba, barza neagra, vanturei,

hereti, potarnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra

neagra, ursul, capriorul, mistretul, rasul, etc).

HIDROGRAFIA

Întreg teritoriul judeţului se incadreaza in bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului

care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ 210 km de la confluenta cu Raul

Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet

sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia.

Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului

(Urlea si Podragu) si cu lacurile artificiale.

Dintre resursele naturale ale judetului mai amintim apele termale de la Codlea, cele

iodo-sodice de la Persani, Rotbav si Homorod si apele minerale de la Zizin.

Resursele turistice antropice ale zonei

Municipiul Brasov ofera un profil turistic caracterizat pe de o parte de cadrul natural,

inconjurat fiind de munti, iar pe de alta parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unul

din cele mai bine pastrate situri medievale din tara. Majoritatea turistilor ce vizitează

anual municipiul sunt de origine romana, numarul celor care aleg sa innopteze aici

crescand de la an la an. Interesul turistilor straini pentru Brasov a crescut si el, insa intr-

un ritm mai lent.

Conform datelor Directiei Judetene de Statistica, în anul 2006, la nivelul municipiului

Brasov existau 51 de unitati de cazare turistica : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-uri

si vile turistice.

Turistii care sosesc in zona municipiului au la dispoziţie si un camping.

Statiunea Poiana Brasov

Este o zona turistica recunoscuta pentru practicarea

sporturilor de iarna dar si pentru sejururile de odihna

si este deschisa pe toata perioada anului. Poiana

Brasov ocupa locul intai intre statiunile de schi din

tara, oferind schiorilor 9 parti cu diferite grade de

dificultate, cu o lungime totala de 17 km si dotate cu

instalatii de transport pe cablu. In zona se practica si turismul de conferinta. În anul 2006,

numarul unitatilor de cazare turistica se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13

bungalow-uri, 13 pensiuni turistice si 2 sate de vacanta. Capacitatea de cazare turistica in

zona a crescut treptat in ultimii ani.

Orasul Predeal

Este o statiune montana cu profil complex ( tratament,

odihna, turism montan) si regim de functionare

permanenta. In 2006, aproape 386.000 de turisti romani si

straini au innoptat in cele 110 unitati de cazare din zona.

Orasul Predeal dispune si de 12 partii de schi omologate.

Numarul turistilor romani ce aleg sa innopteze in Predeal

este si aici majoritar, turistii straini reprezentad doar 5% din innoptarile pe anul 2006.

Cadrul natural - depresiune bine adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si

Postavarul - se dovedeste a fi foarte benefic pentru oras. Temperatura medie este de 14oC

in timpul verii si -5oC pe timpul iernii. Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri

dar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile ceea ce

este ideal pentru sporturile de iarna.Conditiile particulare (bioclimatul, aerul curat,

concentratia mare de ozon) impreuna cu facilitatile care se gasesc aici plaseaza orasul

Predeal printre cele mai importante statiuni din Romania. Pe langa ceea ce orasul Predeal

ofera, reprezinta un punct ideal de plecare pentru excursiile in muntii inconjuratori si

catre numeroase cabane usor de gasit.

Arie de protectie speciala avifaunistica

Complexul Piscicol Dumbravita

Este cel mai important loc de concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din

cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales in migratie.

Complexul se afla in Depresiunea Barsei, judetul Brasov, la 25 km N de Municipiul

Brasov, spre comuna Dumbravita. Cuprinde doua sectoare distincte: un lac de acumulare

si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414 ha. Aici s-au identificat peste 150

specii de pasari. Dintre ele, cateva sunt incluse in directivele si conventiile internationale

privind protectia faunei: buhaiul de balta, starcul pitic, starcul rosu, rata rosie, crestetul

cenusiu, carstelul de camp etc. Zona a fost numita "Delta Brasovului" sau "Delta dintre

munti".

Zona Bran-Moeciu

Este zona cu cea mai mare imortanta turistica din partea nordica a Brasovului. In lungul

drumului principal au fost realizate numeroase pensiuni, vile, case de vacante,

restaurante, motele toate cu un bun nivel de asigurare a serviciilor. Tot aceasta zona este

renumita pentru un bogat fond etnofolcloric ( tesaturi, port, cojacarit, obiceiuri etc.), dar

in ultimul timp si prin agroturism. Constitue punct de plecare spre Muntii Bucegi, Pestera

Liliecilor si Grota Miresii.

Culoarul Bran-Rucar

Este o straveche poarta de legatura intre locuitorii de pe cei doi versanti majori carpatici

(transilvan si muntean) . reprezentand elemente de atractie importanta cum ar fi: castelul

Bran, dar si sate traditionale cum ar fi Pestera, Magura, Fundata.

Patrimoniu cultural

Patrimoniul judetului ofera o combinatie deosebita de arhitectura, cladiri de patrimoniu,

monumente si evenimente comunitare. De o importanta deosebita este municipiul Brasov,

unul din cele mai bine pastrate orase medievale, unde centrul istoric arhitectural este

conservat intr-o stare buna (Biserica Neagra, cartierul Schei, Piata Sfatului, zidurile de

aparare ale vechii cetati impreuna cu turnurile si bastioanele). Mai mult, judetul ofera

posibilitatea vizitarii unei multitudini de cetati (Codlea, Fagaras, Hoghiz, Prejmer,

Rasnov, Rupea) O serie de evenimente de anvergura precum festivalurile internationale

Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporana, Muzica de Camera, Jazz reprezinta alte

puncte de atractie pentru turisti. Cetătile taranesti reprezinta cea mai importanta si mai

originala contributie pe care arhitectura medievala de zid a Transilvaniei a inscris-o in

patrimoniul artistic european. Din aceasta categorie fac parte cetatile taranesti cu biserici

de incintă (Bod, Cincsor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Halchiu, Halmeag,

Harman, Maieruş, Prejmer, Rotbav, Sanpetru), ridicate de sasii si romanii locuitori ai

satelor respective in secolele XIII-XVI, dar si bisericile-cetati (Beia, Bunesti, Cata,

Cincu, Drauseni, Fiser, Homorod, Merchiasa, Mesendorf, Prejmer, Roades, Soars,

Viscri). Intre acestea, se remarca Prejmer si Viscri, unde se gasesc situri satesti cu biserici

fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea si promovarea

acestor resurse nu se ridica însă la nivelul potentialului pe care il pot oferi. Cel mai

important punct de atractie turistica, recunoscut pe plan international, este Castelul Bran,

cu a sa legenda a lui Dracula.

Biserica Neagra - cea mai mare constructie in stil gotic din Romania. Numele de

Biserica Neagra l-a primit biserica parohiala evanghelica luterana din Brasov, dupa

marele incendiu al orasului din anul 1689. Fumul si flacarile au innegrit zidurile, insa nu

au putut distruge maretia edificiului. Biserica Neagra, cu o lungime de 89 m, este cel mai

mare edificiu religios între Viena si Istanbul (Constantinopol).

Biserica bisericute de lemn mentionate documentar la sfarsitul veacului XIV. Cu ajutorul

material al domnilor din tara Romaneasca si Moldova biserica a fost refacuta si marita.

Exista aici o serie de constructii vechi, multe dintre acestea

Se pastrează un valoros ansamblu de pictura murala din sec XVIII si remarcabile piese de

arta veche romaneasca. Aici se afla mormantul lui Nicolae Titulescu.

Casa Muresenilor - s-a infiintat in anul 1968, ca urmare a donatiei facute de urmasii

familiei Muresianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii

cu mari merite in viata culturala si politica a vremii lor.

Castelul Bran vechea cetate de scaun a Tarii Romanesti - este

situat pe drumul ce leaga municipiul Brasov de Campulung.

Poarta numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial,

drum situat in interiorul unei trecatori de o parte si de alta de

muntii Bucegi si Piatra Craiului. Edificiul a fost construit in 1382

de catre locuitorii Brasovului, fiind amplasat pe o stanca inalta si

strajuit de dealuri, numite „măguri” prin partea locului. Castelul Bran a fost întotdeauna

inclus în ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obisnuia

adesea sa vina aici. In anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a

deschis si un sector etnografic in aer liber menit sa ilustreze vita si ocupatiile branenilor

cu particularitatile geografice ale regiunii.

- Cetatea Rasnov – este situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campulung

Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca si construita pe un deal stancos.

Cetatea de la Rasnov adaposteste o valoroasa unitate muzeala ce ofera vizitatorului o

sugestiva cronica a asezarilor dacice, romane si romanesti din zona si a Rasnovului

medieval si modern.

- Cetatea Fagarasului - datand din secolul al XIV-lea, era considerata de Mihai Viteazu

„cetatea domniei noastre”; aici se afla Muzeul Tarii Fagarasului, care valorifica bogatele

colectii de arheologie, istorie, etnografie si arta populara, precum si de arta plastica

contemporana.

 - Cetatea Prejmer- constrita in secolul al XV-lea , prin particularitatile sale

arhitectonice se impune ca una din cele mai originale constructii.Sf. Nicolae – Este

situata in partea cea mai veche a orasului - Scheii Brasovului - si datează din secolele

XVI – XVIII. Actuala cladire a fost construita pe locul unei

3. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei

Olaritul, pictura pe sticla, prelucrarea lemnului dovedesc prin rafinamentul motivelor si

finetea executiei sensibilitatea si simtul artistic al mesterilor populari. Ceramica populara

se impune prin importanta sa istorica, specificul etnic si valoarea artistica deosebita. In

Tara Barsei a functionat timp de cca patru secole, la Tohanul Nou, cel mai important

centru de ceramica de factura romaneasca din sud-estul Transilvaniei.

Specificul pentru aceasta ceramica este motivul stelar, cel in spirala, conturat cu albastru

de nuate inchise pe un fond alb. Se remarca in mod deosebit blidele cu decor marginal in

frunze de salcam cu marginea usor ondulata. Ca forme se remarca vasele de tip amforoid,

canile de vin si de breasla, canile drepte sau tronconice pentru bere, cahlele decorative,

blidele si castroanele; motivele predilecte ce caracterizeaza acest centru sunt laleaua,

"pomul vietii", floarea soarelui etc.

Multa vreme, in zonele etnografice ale judetului Brasov, materialele principale pentru

tesaturile si alesaturile traditionale au fost asigurate mai cu seama prin ocupatiile de baza

ale locuitorilor. Astfel, s-au diferentiat pe categorii functionale de produse tesute si alese:

pentru uz gospodaresc, pentru interiorul locuintelor si pentru port.

In complexul artei populare, portul ocupa un loc aparte prin structura

morfologica, ornament si colorit. Muzeul de Etnografie Brasov

realizeaza anual expozitie a patrimoniului textil.

Costumul barbatesc pastreaza, in raport cu cel femeiesc, elementul traditional prin zeghea

alba si caciula patrata mare, prin cioarecii din dimie alba, ca si prin croiul camasii din

panza tesuta.Originalitatea portului de Bran se manifesta in 3 tipuri de costum femeiesc

care pastreaza simultan atat elemente ale celui mai vechi tip- fota rosie, invargate pe

verticala cu galben si negru si ie cu maneca rasucita, - specific zonelor pastorale cat si

forme mai noi ca fota cu pulpene camasa cu pumni, precum si costumul de influenta

musceleana.

In judetul Brasov se desfasoara in anumite momente ale anului obiceiuri populare cu

adanci semnificatii sociale:

o Farsangul - se realizeaza la mijlocul lui februarie - Alaiul de tineri purtand diferite

masti defilează pe toate strazile satului, ciocanind la porti si intrand în toate casele

pentru a alunga spiritele malefice.

o Impuscatul cocosului - in fiecare an, in ziua de Pasti, dupa ce vin de la biserica,

copiii imbracati in costum popular se inarmeaza cu arcuri si sageti facute special

pentru aceasta ocazie. Sarbatoarea a devenit un simbol al supravietuirii.

o Junii Brasovului - desfasurat la inceputul lunii mai - Probabil unul din cele mai

ample si interesante evenimente care se desfasoară aici, sarbatoarea incepe cu o

adunare in Piata Unirii.

o Masurarea laptelui - evenimentul anual care marcheaza plecarea turmelor de oi si

vite la munte. Crescatorii de oi se aduna in fiecare sat pentru a stabili impreuna

unde vor face stanile in acel an si cine le va fi baci.

o Zilele Branului, Zilele Fagarasului, Zilele Dumbravitei

o Nedeia muntilor - acest eveniment sarbatoreste intoarcerea pastorilor din munti,

unde au avut grija pe timpul verii de turmele de oi si vaci. Acestia se intorc cu o

mare cantitate de branza pe care au preparat-o in munti.

o Festivalul ”Floare de Colt” - Acest festival de muzica si dans traditional romanesc

are loc în Zarnesti in prima duminica după sarbatoarea Adormirii Maicii

Domnului, in jur de 15 august, in functie de calendar. Scopul acestui festival este

promovarea tinerilor artisti din Zarnesti care mentin traditiile muzicale, precum si

etalarea costumelor traditionale din zona.

o Festivalul national al branzei si pastramei – se desfasoara in perioada 30 sep – 1

oct – reprezinta principala ocupatie a localnicilor din Bran. Branza de burduf

invelita in coaja de copac si cea afumata se fac cel mai bine in satele din zona

Bran-Moeciu. E ca un brand local. Ciobanii de aici isi umfla pieptul de mandrie

cand asi aduc aminte de isprava de anul trecut, atunci cand au participat cu

produsele lor la celebra expozitie gastronomica din Torino, Italia. Au strans coada

la standul lor si au vandut toata marfa, peste 500 de kilograme, dupa primele ore

de expozitie.

o Festivalul de folclor ” Flori de Mai” - fetival pentru tineretul iubitor de folclor. Se

desfasoara in perioada 26-27 mai si este organizat de Consiliu local Bran,

Primaria Zarnesti si Promovarea Culturii Traditionale Brasov.

4. Analiza infrastructurii turistice a zonei

Judetul Brasov beneficiaza de o pozitie favorabila pe teritoriul Romaniei dispunand de o

reţea bine reprezentata de drumuri publice.

La Brasov se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre

regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est.

Repartitia drumurilor pe suprafata judetului este determinata de formele de relief,

densitatea maxima intalnindu-se în zonele de culoar, iar cea minima in zona montana.

Reteaua de drumuri cuprinde:

o 8 trasee de drumuri nationale , din care :

- 4 trasee de drumuri nationale europene ( E 60 pe DN 1 si DN 13, E 68 pe DN 1 si E 574

pe DN 11 şi DN 73)

- 2 trasee de drumuri nationale principale ( DN 1A si DN 10 )

- 2 trasee de drumuri nationale secundare ( DN 73 A si Dn 73 B )

o 44 trasee de drumuri judetene;

o 61 trasee de drumuri comunale;

Din punct de vedere al traficului mediu zilnic anual pentru anul 2000 stabilit cu ocazia

recensamantului circulatiei, efectuat la nivel national, pe drumurile judetene si comunale

s-a inregistrat un numar de 971 vehicule/zi pe drumurile judetene si 597 vehicule/zi pe

drumurile comunale.

Pe teritoriul judetului Brasov, Sucursala Regionala de Cai Ferate Brasov administreaza

un total de 683 km linie ferata cu ecartament normal, din care 228 km este linie simpla,

126 km linie dubla nedesfasurata iar restul sunt linii in statii CF si in Triajul de retea

Brasov. Din totalul liniilor, 498 km sunt cu retea de electrificare.

Teritoriul studiat este deservit de urmatoarele trasee de cai ferate:

● magistrala 200 : Brasov – Fagaras – Sibiu – Vintu de Jos - Deva - Arad – Curtici

cale ferata simpla neelectrificata tronsonul Brasov – Podu Olt

● magistrala 300 : Bucuresti – Predeal – Brasov- Sighisoara – Teius – Cluj Napoca

Oradea - Episcopia Bihorului cale ferata dubla electrificata Tronsonul Bucuresti – Brasov

– Sighisoara face parte din Coridorul 4 Pan – European de Transport

● magistrala 400 : Brasov – Sf.Gheorghe – Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Sighetul

Marmatiei cale ferata dubla electrificata tronsonul Brasov – Harman ai cale ferata simpla

electrificata tronsonul Harman – Sf. Gheorghe

● sectoare de cale ferata simpla neelectrificata pe traseele:

Harman – Intorsura Buzaului

Brasov – Zarnesti

Ucea - Victoria

Sercaia – Sinca Veche

Ciclism Montan

Considerat  ca o  arie  turistica  aparte,  ciclismul  montan  poate  fi  practicat  pe  tot 

teritoriul  carpatic.  Libertatea de miscare si posibilitatea alegerii traseelor si punctelor de

oprire, aduc in Carpati turisti de varste diverse, amatori ai acestui tip de turism.

Festivalurile si concursurile de ciclism creeaza o ambianta relaxanta care atrage mereu

noi adepti.

Locuri de pornire cu parapanta:

     -Postavarul, versantul estic (D11);

     -Tamoa –spre Racadau (B11);

     -Banloc (C13)

Infrastructura turistica hoteliera: 14 hoteluri de diferite stele printre care Aro Palace 4*,

Capitol 3*, Coroana 2*, Tampa 2*, 29 de pensiuni, vile,cabane, moteluri, sate de vacanta,

tabere scolare, Complex Turistic Camping Darste; ferme agroturistice Bran, Cristian,

Fundata, Moeciu, Poiana Marului, Sirnea, Zarnesti.

Partii de schi din statiunea Poiana Brasov

Denumire

partie

Grad de

dificultate

Lungime

m

Diferenta

de nivel

m

Instalatie

nocturna

Turn de

zapada

artificiala

Lupului Dificil 2680 775 - -

Sulinar Medie 2441 645 - -

Kanzel Dificil 350 134 - -

Ruia Dificil 540 198 - -

Subteleferic Dificil 1000 280 - -

Drumul Rosu Usor 3821 630 - -

Bradul Usor 458 77 Da Da

Stadion Usor 300 32 - -

ICPAT Dificil 495 170 - -

Partii de schi din statiunea Predeal

Denumire partie Grad de

dificultate

Lungime

m

Diferenta de

nivel m

Instalatie

nocturna

Turn de zapada

artificiala

Cioplea Usor 200 20 - -

Clabucet Plecare Mediu 2100 390 - -

Clabucet Scoala F. usor 200 30 - -

Clabucet Sosire Usor 800 160 Da Da

ClabucetVarianta Usor 790 160 - Da

Cocos Mediu 2250 394 - -

Garbova Usor 900 180 - -

Orizont Usor 100 30 - -

Polistoaca Usor 2500 90 - -

Subteleferic Greu 1200 350 - Da

Subteleferic

Varianta

Usor 670 45 - -

Trei Brazi Usor 300 50 - -

Ana Teleferic este propietara instalatiilor de transport prin cablu din Brasov, detinand, doua telecabine, o telegondola si sase teleschiuri.

Simbol Denumire Lungime m

Dif.nivel m

Altitudine statie sup. - m -

Capacitvehicul -pers-

Capacittransport- pers/ora-

1 TelecabinaCapra Neagra

2809 737 1775 60 500

2 Telecabina Kanzel

2449 693 1727 43 350

3 TelegondolaPostavaru Expres

2140 670 1710 8 1800

4 Teleschi Bradul 455 77 1114 1 900 5 Teleschi Kanzel 314 128 1783 1 900 6 Teleschi Ruia 502 197 1704 1 720 7

TeleschiSub Teleferic

492 169 1326 1 500

8 Teleschi Stadion 301 32 1039 1 900

Incepand cu 1 martie turistii care vor vizita Brasov ar putea face un tur al orasului cu un

autobuz supraetajat. Mai mult, acestia vor avea parte de o prezentare a orasului de sub

Tampa in patru limbi internationale. Autobuzul a fost deja achizitionat din Franta si are

80 de locuri. Reprezentantii Consiliului Judetean Brasov spun ca turistii vor avea parte de

un tur al orasului la fel ca la Paris sau Londra.

5. Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei

Impactul turismului asupra mediului in aceste zone este major, din urmatoarele cauze:

- Starea precara a infrastructurii care nu poate prelua numarul mare de turisti: retele

rutiere, retele de alimentare cu apa potabila, canalizarea apelor uzate, statii de epurare,

managementul deseurilor;

- Trendul ascendent al constructiilor: pensiuni, hoteluri, vile, case de vacanta

- Tendintele de marire a intravilanurilor localitatilor in detrimentul conservarii

biodiversitatii, pastrarea habitatelor, conservarea si gospodarirea judicioasa a padurilor;

- Deteriorarea specificului architectural al zonei;

- Lipsa amenajarilor in locurile clasice de agrement: Valea Timisului, Valea Rasnoavei,

Dealul Lempes, zona de padure din proximitatea cartierelor Noua – Racadau, zonele

clasice de drumetii montane din masivele Piatra Craiului, Bucegi, Fagaras, Ciucas,

Postavaru, Tampa, etc;

- Simtul civic scazut al turistilor care practica turism montan, in ceea ce priveste regimul

deseurilor, poluarea cursurilor de ape, conservarea biodiversitatii.

PROBLEME IDENTIFICATE:

- Tendinte de concentrare a dezvoltarii economice (numar agenti economici, numar

populatie, trafic rutier, etc) în zona municipiului Brasov si a municipiului Fagaras;

- Nu exista sisteme de monitorizare a calitatii aerului la nivelul judetului, mai ales, în

zonele unde sunt amplasate unitati economice poluatoare ale calitatii aerului (zona

Fagaras, Victoria, Codlea, Zarnesti, Sacele);

- Alimentarea cu apa in mediul rural este insuficienta, din cele 47 de comune numai 19

au alimentare cu apa in sistem centralizat.

- Sistem de canalizare si statii de epurare insuficiente si deteriorate în mediul urban;

- Sistem de canalizare si epurare a apelor uzate aproape inexistent in mediul rural;

- Accesibilitate scazuta la unele sate care sunt izolate, datorita reliefului inalt;

- Nearmonizarea planurilor de dezvoltare urbanistica a localitatilor cu cerintele

planurilor de protejare a mediului - recentele extensiuni de suprafete de intravilan,

realizate in dauna mediului natural;

- Insuficienta zonelor verzi si a zonelor de recreere, mai ales in marile asezari urbane

(Brasov, Fagaras, Sacele);

- Lipsa amenajarilor în zonele clasice de agrement a locuitorilor si a turiatilor (Valea

Timisului, Valea Rasnoavei, Dealul Lempes, zona de padure din proximitatea cartierelor

Noua – Racadau, zonele clasice de drumetii montane din masivele Piatra Craiului,

Bucegi, Fagaras, Ciucas, Postavaru, Tampa, etc), ceea ce determina o puternica

poluare (vetre de foc neamenajate, deseuri, poluarea aerului prin gaze de esapament,

poluarea cursurilor de ape prin aruncarea de deseuri, spalarea masinilor, deversarea de

uleiuri uzate);

- Deteriorarea si poluarea zonelor turistice, din cauza lipsei infrastructurii de mediu

(sistem centralizat dealimentare cu apa potabila, canalizare, statii de epurare,

managementul deseurilor) in zonele de practicare intensiva a agroturismului – Fundata –

Moieciu – Bran – Zarnesti – Rasnov – Poiana Marului;

- Relatia turism – mediu in judet, nu este in beneficiul mediului natural, lipsa

infrastructurii adecvate (retele rutiere, alimentare cu apa, canalizare, rampe de desuri),

gradul de civilizatie si constientizare ecologica a turistilor (dar si a localnicilor) dar si

neaplicarea legislatiei in vigoare (prin lipsa de personal autorizat in acest sens din cadrul

institutiilor cu competente conform legislatiei in vigoare), a dus la degradarea factorilor

de mediu în zone clasice de practicare a turismului (Poiana Brasov, zona satelor branene,

Valea Timisului, Valea Rasnoavei, Valea Barsei, etc) si implicit a scaderii numarului de

turisti, mai ales a turistilor straini;

- Concentrarea agentilor poluatori in zone relativ restranse din proximitatea zonelor

sensibile – sinergia surselor de poluare, mai ales în zonele limitrofe marilor aglomerari

urbane.

6. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic

national si european

Dezvoltarea si modernizarea cailor de comunicatie intre comunitatile ce fac parte

din arealul metropolitan prin aplicarea unei conceptii moderne, unitare si

flexibile, imbunatatirea conditiilor de trafic si modernizarea retelei de transport

feroviar din zona; dezvoltarea comunicatiilor electronice.

Dezvoltarea de metode alternative de transport, cu impact scazut asupra

mediului.

Accesul la viitoarele autostrazi care trec prin sau aproape de Zona Metropolitana

Brasov.

Dezvoltarea retelelor centralizate de evacuare a apelor uzate, asigurarea

confortului termic al locuintelor, extinderea retelelor de alimentare cu gaze

naturale si modernizarea retelelor de furnizare a energiei electrice.

Dezvoltarea produsului turistic cu specific local pentru valorificarea

corespunzatoare a potentialului turistic al Brasovului.

Crearea unor facilitati de agrement si a unor programe turistice prin corelarea

eforturilor de calitate ale tuturor dezvoltatorilor din turism, ale investitorilor

publici sau privati de la toate nivelurile pentru diminuarea sezonalitatii in oferta

turistica.

Incepand cu 15 aprilie 2008, s-a inceput construirea efectiva a aeroportului de la

Ghimbav si se preconizeaza ca finalizarea acestui proiect sa se realizeze la

sfarsitul anului 2010. Acest aeroport este vital pentru oras si pentru viitoarea

metropola nu doar din considerente ale semnficatiei orasului pe intreaga zona,

dar in special datorita dezvoltarii masive care va avea loc odata cu introducerea

lui. Accesul se va face mult mai usor, zona Brasov va deveni o zona de

importanta turistica de prim rang.

In zonele Noua, Bartolomeu-Stupini, Craiter-Florilor si platforma Industriala

Zizin-Astra vor fi promovate proiecte de dezvoltare urbana. Cel mai recent

proiect al Primariei Brasov este finantat de Comisia Europeana si se va derula in

cadrul Programului URBACT. Sprijinul acordat va fi focalizat pe dezvoltarea pe

proiecte si strategii integrate de dezvoltare urbana, acestea urmand sa fie

finantate din fondurile structurale care vor veni in perioada 2007-2013. Strategia

trebuie sa contina proiecte concrete pentru constructia infrastructurii economice,

pentru viata sociala/culturala, pentru exploatarea turistica a zonelor si in

ansamblu a municipiului Brasov. La capitolul de reabilitare a infrastructurii

pentru cele patru zone se are in vedere finalizarea si renovarea cladirilor

abandonate, in timp ce structurile aflate intr-o stare avansata de degradare vor fi

demolate. In plus, vor fi realibilitate strazile, aleile si trotuarele si iluminatul

public, dar nu vor fi omise nici institutiile de interes public.

III Bibliografie

Ielenicz M., Comanescu L. – Romania, potential

turistic, Editura Universitara Bucuresti, 2006.

www.wikipedia.org

www.monitorulexpres.ro

www.turism brasov.com

www.inbrasov.ro

www.stirilocale.ro/brasov/

PROIECTE_CU_AJUTORUL_UNEI_FINAN

TARI_EUROPENE

www.cimec.ro/Muzee/etnobv