analiza eficientei economice a investitiilor

7/21/2019 Analiza Eficientei Economice a Investitiilor

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-eficientei-economice-a-investitiilor 1/23

Analiza eficientei economice a investitiilor

Studiu de caz la S.C. "BEGA-UPSOM" S.A.

Intocmita de

Constantinescu Catalin !lorentin

Ploiesti #$%&

Cu'rins



1. Scurt istoric al SC „Bega-Upsom” SA;

2. Indicatori economico-financiari;

3. Segmentul de piata ocupat de ctre societate !n pia"a interna #i pia"a e$tern%

3.1. &ia"a intern;

3.2. &ia"a e$tern.

'. (undamentarea te)nic #i economic a necesit"ii in*esti"iei;

+. ,*aluarea proiectului de in*esti"ii cu autorul indicatorilor statici de e*aluare a

eficien"ei economice a in*esti"iilor%

+.1. Indicatori cu caracter general;

+.2. Indicatori de a/.

0. Conclu/ii #i propuneri.

2



%. Scurt istorc al S.C. "BEGA-UPSOM" S.A.

Societatea comerciala B,A-U&S4 S.A. cna-4ures a fost construita!ntre anii 156'-1560 de catre societatea elgiana Sol*a78Co si a*ea sa de*ina lasf9rsitul secolului :I: si !n primele decenii ale secolului :: singura unitate

producatoare de soda din om9nia si una din cele mai importante din,uropa.

Amplasarea u/inelor de produse sodice din /ona orasului cna-4ures a fostdeterminata de conditiile naturale prielnice% e$istenta unei surse staile de apa <r9ul4ures=> a unor /acamite de sare de calitate suprioara> e$istenta !n *ecinatate a unor /acaminte corespun/atoare de calcar> a unui nod fero*iar important <a/oieni=>

precum si e$istenta fortei de munca necesara.?n anul 1551 a de*enit S.C. U&S4 S.A. cna-4ures> prin preluarea

integrala a patrimoniului fostului Cominat de &roduse Sodice cna-4ures>transformare ce a a*ut loc !n a/a @ 1213155.

e-a lungul timpului> au a*ut loc o serie de lucrari de moderni/are> mariri decapacitati> precum si otinerea de noi produse. Scopul societatii este producerea siotinerea de produse clorosodice si alte produse c)imice> comerciali/area acestora!n conditii a*antaoase si otinerea de profit.

iectul de acti*itate al societatii este producerea de soda calcinata usoara>soda caustica solida si solutie> icaronate de sodium te)nic> alimentar sifarmaceutic> silicat de sodiu solid si solutie> silicagel> silicat de potasiu> caronat

de sodium an)idru pentru u/ fotografic si cinematografic> clorura de calciu te)nica>cristali/ata> solutie 3'D> o$id de magne/iu te)nic si farmaceutic> caronat decalciu flore$> amalae metalice si din p9n/a cauciucata> produse prelucrate din

polietilena> comerciali/area de produse clorosodice si c)imice.

#. Indicatori economico-financiari

&rincipalele + produse si ponderea lor !n *9n/ari%• soda calcinata - 02>6D;• soda caustica - 12>'D;• icaronat de sodiu - E>ED;• silicat de sodiu solid - 2>0D;• produse prelucrate din polietilena - 1>1D.

&rimii + furni/ori cu care societatea are relatii de colaorare%• SAUFA cna-4ures;• SI,4,G Calan;

3



• SI,: alati;• &H F Fegresti-as;• B,FGCAHCA e*a.

&rimii + eneficiari cu care societate are relatii de colaorare%

• ,CSAG G9rna*eni;• AHSGIF Ala;• ,4, 4edias;• SGI4, Sig)isoara;• BA&S Baia-4are.

(. Se)mentul de 'iata ocu'at de catre societate *n 'iata interna si 'iata

e+terna

3.1. Piata interna

Cu e$ceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde e$ista doi producatori> precum si a sodei caustice unde e$ista patru producatori interni> restul produselor din nomenclatorul sau> S.C. B,A U&S4 S.A. cna-4ures estesingurul producator.

&entru soda calcinata si silicat de sodiu> *olumul ofertei de la S.C. B,AU&S4 S.A. repre/inta 13 din oferta totala> iar pentru soda caustica circa 2Ddin *olumul ofertei totale. &rincipalii consumatori interni - industria sticlei>

industria detergentilor> celulo/a si )9rtie> industria aluminiului precum siconstructia de masini - s-au confruntat cu greutati economice an de an> precumsi imposiilitatea platilor datorita locaului financiar. ?ncep9nd cu trimestrul al II-lea din anul 155+> cererea de produse sodice a cunoscut o crestere sustantiala>dupa studiul de piata !ntreprins asupra produselor> arat9nd o crestere continua acererii. atorita ase/arii geografice si a faptului ca principalii concurenti pentru

produsele faricate pe platforma societatii comerciale din alte /one> societatea S.C.B,A U&S4 S.A. ocupa toata piata interna din Gransil*ania si 4aramures>

precum si o parte din piata Banatului si a 4oldo*ei> !ntretin9nd relatii traditionalecu unitati din industria sticlei> industria metalelor neferoase> industria c)imica>

industria miniera> etc.. &returile pentru piata interna practicate pentru produselesocietatii au urmarit an de an rata inflatiei> precum si cresterea preturilor lamateriile prime> materiale> comustiil.

4



3.2. Piata externa

&e piata e$terna> principalii concurenti ai om9niei sunt% Bulgaria> &oloniasi concernul SHJA pentru ,uropa si C)ina si pentru piata Asiei. &rincipaliiconsumatori pentru produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria>Ce)ia> Italia> Figeria> Iordania> ,gipt> recia si Siria. Cu consumatorii traditionaliai produselor societatii cu destinatia e$port s-au mentinut relatii permanente fiedirect> fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se derulea/a contractele.

&rincipalii competitori ai societatii%a= soda calcinata% US S.A. 9mnicu-J9lcea> SHJA Belgia; AFSACSUA> HAFKJ &olonia.

= soda caustica% HGC@I4 S.A. 9mnicu-J9lcea> C@I4C4-&H,:S.A. Bor/esti;c= silicat de sodiu% US S.A. 9mnicu-J9lcea

,. !undamentarea tenica si economica a necesitatii investitiei

&iata> ca sistem de reglare a sc)imurilor !ntre agentii economici> constituiecadrul !n care cererea si oferta !si regasesc punctul de con*ergenta. Astfel cerereade marfuri si ser*icii sta la a/a formularii optiunilor de in*estitii prin profil>structura si amploare.&rin intermediul cererii sunt puse !n e*identa ne*oileindi*iduale si colecti*e> fapt care generea/a oferta> inclusi* pe plan in*estitional.

In*estitia pentru !nlocuirea turogeneratorului AKG-' este o in*estitie de

procurare a unui utila !n cadrul C,G> care *a conduce la cresterea productiei deenergie electrica cu aceleasi c)eltuieli materiale. ,nergia electrica este o utilitate !ncadrul procesului de productie> ea poate fi cumparata sau produsa> costul eiinfluent9nd costul de faricatie pe produs.

S.C. B,A U&S4 S.A. este unul din principalii furni/ori de produseclorosodice <soda calcinata= din ,uropa. &entru a-si putea mentine po/itia pe piata>cominatul treuia sa-si de/*olte te)nologia> respecti* sa reduca costurilespecifice.

In*estitia se recomanda ca necesara si profitaila !n acelasi timp. Greuiea*ut !n *edere ca in*estitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare !n economia

rom9neasca> costurile cu care se produc utilitatile sunt prea mari datoritate)nologiilor !n*ec)ite conduc9nd la costuri mari ale produselor finite> ceea ce lefac necompetiti*e pe piata.

Utilaul ce urmea/a a fi ac)i/itionat *a permite introducerea unei te)nologii performante> ceea ce *a permite% !munatatirea conditiilor de munca si cresterea producti*itatii muncii> sporirea potentialilor clienti.

Au fost luati !n calcul factori care influentea/a in*estitia> precum%

5



• capacitatea de productie;• c)eltuielile de constructie si monta;• costurile de e$ploatare anuale;• costul de transport

Inclu/9nd !n miloacele fi$e acest nou utila> S.C. B,A U&S4 S.A. !siconcreti/ea/a eforturile !n urmatoarele directii%

• cresterea cantitatii si a calitatii produselor reali/ate;• crearea de noi sortimente;• cresterea producti*itatii muncii;• reducerea consumurilor totale si> deci a pretului de *9n/are.

&rin ac)i/itionarea turogeneratorului> pe l9nga cele mentionate mai sus>e$ista si posiilitatea producerii de energie electrica pentru *9n/are. Capacitateageneratorului fiind mai mare dec9t necesarul societatii> astfel societatea a

re*i/ionat un pret al energiei electrice mai mic cu 'D dec9t pretul practicat de,H,CGICA S.A.

&. Evaluarea 'roiectului de investitii cu autorul indicatorilor statici deevaluare a eficientei economice a investitiilor

Indicatorii statici de e*aluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de in*estitii sunt *ariati ca natura> mod de e$primare> capacitateinformationala si semnificatie. Fumeric *aria/a !n functie de cerintele anali/ei> de

comple$itatea proiectului si de pretentiile analistului si in*estitorului. reglementare !n acest sens !n tara noastra nu e$ista> iar autonomia deci/ionala !nin*estitii accentuea/a liertatea de alegere> fara a e$clude riscul !n folosirea> dupaca/> a unor indicatori *alorici sau naturali. ?n conte$tul enuntat este ustificat sa !ncadram indicatorii statici dee*aluare si apreciere a eficientei proiectelor de in*estitii !n trei categorii> si anume%indicatori cu caracter general> indicatori de a/a si indicatori specifici unor oiecti*e sau ramuri de acti*itate.

5.1. Indicatori cu caracter general

Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine gloala asupraoiecti*ului de in*estitii> respecti* sa dea o caracteri/are generala despre oiecti*ulde in*estitii. rice proiect de in*estitii treuie sa cuprinda !n mod oligatoriuasemenea indicatori.

&rincipalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii%a= Capacitatea oiecti*ului de in*estitii pare !n ca/ul oiecti*elor producti*e

este repre/entata decapacitatea de productie> iar !n ca/ul celor neproducti*e de

6



elementele specifice de folosinta ale acestora. Capacitatea de productie e$primacantitatea ma$ima de productie care poate fi otinuta !ntr-o anumita perioada detimp> !n conditii normale de functionare> cu un regim de utili/are a factorilor de

productie si !n anumite conditii de organi/are a productiei si a muncii. Capacitateade productie se e$prima de regula prin *olumul ma$im de productie ce poate fireali/at <fi/ic sau *aloric=> dar se poate e$prima si prin cantitatea ma$ima dematerie prima ce poate fi prelucrata !ntr-o anumita perioada de timp> atunci c9ndrelatia materie prima - produs finit nu este constanta <de e$emplu> !n industria/a)arului> capacitatea de productie a unei farici de /a)ar se e$prima princantitatea de sfecla de /a)ar ce poate fi prelucrata=. ?n ca/ul oiecti*elor de naturasocial culturala> capacitatea oiecti*elor de in*estitie se e$prima diferit> !n functiede specificul acestora> cum ar fi% capacitatea unui spital prin numarul de paturi>capacitatea unei sali de teatru prin numarul de locuri> etc.

Capacitatea oiecti*ului de in*estitii constituie un indicator de calcul a

eficientei economice a in*estitiilor si nu de eficienta economica> el masur9ndefectul potential reali/at prin intermediul procesului in*estitional.

= Fumarul de salariati ce *or fi ocupati la oiecti*ul de in*estitii> e$primamarimea resurselor umane de care *a eneficia oiecti*ul de in*estitii dupa

punerea !n functiune. 4arimea acestui indicator este !n functie de marimeacapacitatii oiecti*ului de in*estitii> dar si !n functie de parametrii calitati*i cecaracteri/ea/a oiecti*ul de in*estitii <producti*itatea muncii> ni*elul te)nic almiloacelor fi$e> etc.=. ?n mod asemanator cu primul indicator> numarul de salariaticonstituie un indicator de calcul al eficientei economice.

c= Costul productiei repre/inta un indicator ce cuantifica efortul din perioadade functionare a oiecti*ului de in*estitii> !mpreuna cu *aloarea in*estitiilor form9nd efortul total necesar pentru edificarea si functionarea unui oiecti* dein*estitii.

4arimea sa este !n functie de *olumul productiei estimate a se otine> elcuantific9nd !n e$presie aneasca consumul total de resurse necesar pentru a otineun anumit *olum al productiei.

Costul productiei constituie un indicator de *olum> de calcul al eficienteieconomice a productiei. aportat la *olumul fi/ic al productiei se otine costulunitar> care se raportea/a la *olumul productiei e$primata *aloric> e*entual !nmultit

cu 1.> se otine c)eltuieli la 1. lei productie> care de asemenea constituie unindicator de eficienta economica.

d= Jaloarea productiei sau *eniturile reali/ate> constituie un indicator cemasoara efectul efecti* otinut ca urmare a unui anumit grad de utili/are acapacitatii de productie sau a oiecti*ului de in*estitii.

Aceasta *aloare a productiei se staileste pentru !ntreaga perioada defunctionare a oiecti*ului de in*estitii> pe a/a unor estimari pri*ind productia

7



fi/ica> preturile> piata> etc.> !n functie de *aloarea productiei si costurile acesteia>determin9ndu-se alti indicatori de calcul si de eficienta economica.

e= &rofitul> indicator deoseit de important> esential pentru *iailitatea unuioiecti* de i*estitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia.

&rofitul masoara efectul net otinut !n urma functionarii oiecti*ului dein*estitii> el otin9ndu-se prin scaderea din *eniturile totale a costurilor de

productie. Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru aotine acest surplus de *enituri. Ca atare> se poate spune ca el nu repre/inta unindicator de eficienta economica> ci un indicator de calcul al eficientei economice.

Astfel> raport9nd profitul la c)eltuielile totale de productie se otine ratarentailitatii generale> care constituie> prin e$celenta un indicator de eficientaeconomica.

f= &roducti*itatea muncii repre/inta un alt indicator cu caracter general> esteun indicator de eficienta economica> el cuantifica eficienta cu care este utili/at

principalul factor de productie si anume forta de munca.g= Consumurile specifice la principalele materii prime> materiale> energie>

comustiil> constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumulla principalele resurse> pentru a otine o unitate de produs finit.

Aceste consumuri se estimea/a pe a/a unor norme de consum si pe aceastacale se poate determina costul productiei.

5.2. Indicatori de baza

Aceasta grupa de indicatori se refera !n e$clusi*itate la eficienta economica

a in*estitiilor> altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul si efectelegenerate de reali/area si functionarea oiecti*ului de in*estitii. ?n grupaindicatorilor de a/a se gasesc deopotri*a indicatori de calcul al eficienteieconomice a in*estitiilor> precum si indicatori propriu-/isi de eficienta economica ain*estitiilor.

a= Jaloarea in*estitiilor sau *olumul capitalului in*estit <I= repre/inta principalul indicator de calcul a eficientei economice a in*estitiilor> practic nici unindicator de eficienta economica a in*estitiilor nu poate fi construit fara a lua !ncalcul *aloarea in*estitiilor. Jaloarea in*estitiilor constituie un indicator *aloriccare reflecta o anumita categorie de resurse utili/ate !n procesul in*estitional si

anume cele necesare pentru reali/area unui oiecti* de in*estitii.esursele in*estitionale pot fi utili/ate fie pentru a construi un nou oiecti*>

fie pentru a de/*olta sau moderni/a un oiecti* !n functiune. &reci/area esteimportanta pentru ca !n functie de caracterul lucrarilor de in*estitii sfera decuprindere a acestui indicator poate sa difere. In*estitiile se materiali/ea/a !nmiloace fi$e care pot fi acti*e sau pasi*e. ?ntre *aloarea in*estitiilor si *aloareamiloacelor fi$e puse !n functiune teoretic ar treui sa e$iste o egalitate> dar !n

8



realitate e$ista o diferenta !n fa*oarea in*estitiilor> !n sensul ca e$ista anumitecategorii de c)eltuieli de in*estitii care nu se transforma !n miloace fi$e <c)eltuielicu pregatirea fortei de munca necesare noului oiecti*> cu supra*eg)erea lucrarilor de constructii> etc.=.

?n continutul indicatorului *aloarea in*estitiilor se include at9t elemente caresunt de natura pur in*estitionala> c9t si elemente care nu sunt de aceasta natura> dar

prin e$tensie ele se includ !n efortul total> ser*ind !n ultima instanta la diferentierea*ariantelor de in*estitii. ,lementele de natura in*estitionala sunt% in*estitia directa>in*estitia colaterala si in*estitia cone$a> aceasta din urma inclu/9ndu-se !n functiede cota de ser*ire a in*estitiei directe.

In*estitiile directe sunt repre/entate de *aloarea oiectelor si a dotarilor carecontriuie la reali/area scopului pentru care se construieste oiecti*ul> !n timp cein*estitiile colaterale constituie *aloarea lucrarilor legate teritorial si functional dein*estitia directa <cai de acces> aductiuni de apa> energie> centrala termica> etc.=.

In*estitia cone$a apare ca re/ultat propagat !n amonte sau !n a*al dein*estitia directa.

,lementele incluse !n efortul total de in*estitii care nu sunt de naturain*estitionala se refera !n principal la *aloarea miloacelor circulante necesare

punerii !n functiune a oiecti*ului> respecti* pentru functionarea acestuia oanumita perioada de timp.

?n atare conditii> *aloarea in*estitiilor poate fi otinuta !nsum9nd elementelecomponente> astfel% It L Id M Icol M Icon M 4 M Cs unde% It - repre/inta in*estitia totala;

Id - repre/inta in*estitia directa; Icol - repre/inta in*estitia colaterala; Icon - repre/inta in*estitia cone$a; 4 - repre/inta necesarul de miloace circulante; Cs - repre/inta c)eltuieli suplimentare de in*estitii <proiectare> pregatireafortei de munca necesara noului oiecti*> etc.= = urata de e$ecutie a oiecti*ului de in*estitii <d=Acest indicator e$prima perioada de timp necesara reali/arii oiecti*ului dein*estitii> respecti* perioada !n care se consuma resursele in*estitionale> eletransform9ndu-se !n miloce fi$e.

?n aceasta perioada de timp resursele in*estitionale ram9n imoili/ate> faraa produce efecte economice efecti*e ci doar potentiale> respecti* o anumitacapacitate de productie care pusa !n functiune *a permite otinerea de efectegloale <productie= si nete <profit=. at fiind faptul ca !n aceasta perioada nu se otin efecte utile se impune casa se scurte/e pe c9t posiil durata de e$ecutie> pentru a diminua efectul negati* alimoili/arii fondurilor in*estite.

9



c= urata de functionare <t= a oiecti*ului de in*estitii repre/inta ultimaetapa din durata de *iata a unui oiecti* de in*estitii> dupa durata de *iata a unuioiecti* de in*estitii> dupa durata de proiectare si cea de e$ecutie. ,a se derulea/a !ntre momentul punerii !n functiune a oiecti*ului dein*estitii si momentul scoaterii din functiune> !n aceasta perioada otin9ndu-seefectele gloale si nete de pe urma oiecti*ului de in*estitii. urata de functionare a unui oiecti* de in*estitii se staileste !n functiede duratele normale de functionare a miloacelor fi$e care compun oiecti*ul dein*estitii> aceste durate fiind pre*a/ute !n legea amorti/arii capitalului imoili/at !nacti*e corporate si necorporate. Ha determinarea duratelor normale de functionare se *a a*ea !n *edereduratele economice de functionare a miloacelor fi$e> ustificate din punct de*edere etnic si economic> precum si duratele te)nico-economice stailite de

proiectanti si producatori prin cartile sau documentatiile te)nice ale miloacelor

fi$e respecti*e. urata de functionare a unui oiecti* de in*estitii se e$prima !n ani si !ndecursul ei oiecti*ul de in*estitii treuie sa-si recupere/e *aloarea prinintermediul amorti/arii inclusa !n c)eltuielile de e$ploatare. ?n ca/ul unor miloace fi$e care se caracteri/ea/a printr-o utili/arese/oniera <!n agricultura> de e$emplu=> durata normala de functionare se e$prima !nani> dar si !n ore de functionare. Aceasta se datoreste faptului ca !n cadrul durateinormale de functionare care tine seama de u/ura morala !n mod deoseit> miloculfi$ treuie sa functione/e si un numar determinat de ore pentru ca el sa fie u/at si

din punct de *edere fi/ic. ?n ca/ul oiecti*elor producti*e> dupa punerea !n functiune a acestorae$ista o perioada de timp !n decursul careia oiecti*ul nu functionea/a la

parametrii proiectati> ci su ni*elul acestora> respecti* cu costuri mai mari de productie si profit mai sca/ut. Aceasta repre/inta perioada de atingere a parametrilor proiectati> perioada ce influentea/a eficienta economica a in*estitiilor. urata de functionare a oiecti*ului de in*estitii constituie un indicator decalcul a eficientei economice a in*estitiilor.

d= In*estitia specifica <Is= repre/inta un indicator de eficienta economica ain*estitiilor si e$prima *aloarea in*estitiilor ce re*in pe o unitate de capacitate sau

productie> el constituind de fapt in*estitia unitara. Indicatorul in*estitia specifica se calculea/a at9t pentru constructii noi c9tsi pentru moderni/ari sau de/*oltari> de asemenea> pentru ca/ul c9nd e$ista osingura *arianta sau mai multe *ariante de in*estitie. ?n ca/ul oiecti*elor noi relatia de calcul este%

10



unde% Is - repre/inta in*estitia specifica; I - *aloarea in*estitiei;

N - capacitatea oiecti*ului de in*estitii. ?n practica> atunci c9nd productia este eterogena> calculul in*estitieispecifice se face raport9nd *aloarea in*estitiilor la capacitatea de productiee$primata *aloric sau la *olumul *aloric al productiei.

C9nd se raportea/a *aloarea in*estitiilor la *olumul *aloric al productiei putem staili o relatie !ntre in*estitia calculata !n raport cu capacitatea fi/ica <I s= sicea calculata !n raport cu *olumul *aloric al productiei <Is*=> astfel%

iar%

de unde%

respecti*%unde% O - repre/inta productia e$primata *aloric; P - gradul de utili/are a capacitatii de productie p - pretul ?n ca/ul moderni/arilor> de/*oltarilor sau rete)nologi/arilor in*estitia

specifica se calculea/a conform relatiei%

unde%Nm - repre/inta capacitatea de productie dupa moderni/are <de/*oltare saurete)nologi/are=No - capacitatea de productie !nainte de moderni/are <de/*oltare saurete)nologi/are=

Indicatorul e$prima c9t se in*esteste pe o unitate fi/ica> spor de capacitate

re/ultat !n urma moderni/arii> de/*oltarii sau rete)nologi/arii. ?n mod asemanator cu ca/ul constructiilor noi si !n acest ca/ se poateraporta *aloarea in*estitiilor la sporul *aloric de capacitate sau de productie. ?n ca/ul compararii mai multor *ariante de in*estitii> in*estitia specifica se

poate calcula cu autorul urmatoarei relatii de calcul%

11



unde% i si j repre/inta doua *ariante de in*estitii.Su aceasta forma> indicatorul e$prima care este efortul suplimentar de

in*estitie !n *arianta i fata de *arianta j ce re*ine pe o unitate> spor de capacitate !n*arianta i fata de *arianta j. esigur> se poate raporta sporul de in*estitii si lasporul de capacitate e$primata *aloric sau la sporul de productie e$primata *aloric.

Se poate aprecia ca in*estitia specifica are o sfera larga de utili/are> !n sensulca se calculea/a at9t !n ca/ul oiectelor producti*e c9t si !n ca/ul celor din sferasocial-culturala.

?n multe situatii> acest indicator poate ser*i la dimensionarea *olumuluinecesar de in*estitii> cunoscuta fiind *aloarea in*estitiei ce re*ine pe o unitate decapacitate.

Gotusi> indicatorul in*estitia specifica pre/inta si anumite limite de caretreuie sa se tina seama !n utili/area lui.

Astfel> el surprinde doar partial efortul din perioada de e$ecutie concreti/at

!n *aloarea in*estitiilor> nelu9nd !n calcul si efortul din perioada de functionarerepre/entat de costul de productie.

Qin9nd cont de faptul ca *aloarea in*estitiilor se reflecta !n costurile de productie su forma amorti/arii> indicatorul in*estitia specifica poate fi utili/at !n

comparatia dintre *ariante numai c9nd raportul nu repre/inta *ariatii maride la o *arianta la alta.C) - repre/inta costul anual al productiei;a) - repre/inta amorti/area anuala;

O) - repre/inta productia anuala.?n al doilea r9nd> desi surprinde numai efortul din perioda de e$ecutie>indicatorul in*estitia specifica nu tine cont de durata de e$ecutie. ?n sf9rsit> indicatorul in*estitia specifica surprinde doar efectul unui anrepre/entat de capacitatea sau comparatia anuala> fapt ce face ca el sa poata fiutili/at !n comparatia dintre *ariante numai atunci c9nd acestea se caracteri/ea/a

prin aceeasi durata de functionare.e= urata de recuperare a in*estitiei <= este considerat unul dintre cei mai

importanti indicatori de eficienta economica a in*estitiilor> deseori utili/at ca testfinal !n luarea deci/iei de in*estitii. Constructia si utili/area acestui indicator are la a/a urmatorul rationament%daca pentru reali/area unui oiecti* de in*estitii s-a consumat un anumit *olum defonduri> iar dupa punerea !n functiune a oiecti*ului acesta !ncepe sa producaefecte nete si gloale> pe in*estitor !l interesea/a !n c9t timp !si *a recuperacapitalul in*estit din efectul net otinut din functionarea oiecti*ului. Se impune

preci/area !n legatura cu sursa de recuperare a in*estitiei% aceasta o constituie

12



efectul net <profitul= si nu efectul gloal> pentru ca o parte din efectul gloaltreuie sa ser*easca la recuperarea efortului facut pentru otinerea efectului gloal. Indicatorul durata de recuperare a in*estitiei se poate calcula !n mai multemoduri> respecti* daca este ca/ul oiecti*elor noi sau a celor supuse moderni/ariisau de/*oltarii> sau daca e$ista o singura *arianta sau mai multe *ariante dein*estitie. ?n ca/ul oiecti*elor noi> relatia de calcul este urmatoarea%

unde% - repre/inta durata de recuperare; It - repre/inta efortul total de in*estitii; &) - repre/inta profitul anual. ?n aceasta forma> indicatorul e$prima perioada de timp !n care in*estitia se*a recupera din profitul anual otinut. ?n ca/ul oiecti*elor supuse moderni/arii sau de/*oltarii> durata derecuperare a in*estitiei se calculea/a cu autorul formulei%

unde% &)m - repre/inta profitul anual otinut dupa moderni/are; &)o - repre/inta profitul anual otinut !nainte de moderni/are si e$prima

perioda de timp !n decursul careia efortul total de in*estitii necesitat de lucrarile demoderni/are sau de/*oltare se *a recupera din profitul suplimentare otinut caurmare a efectuarii lucrarilor respecti*e.

?n ca/ul in*estitiilor destinate moderni/arii> de/*oltarilor saurete)nologi/arilor pot aparea anumite proleme specifice acestui tip de in*estitii sianume pe perioada e$ecutarii lucrarilor> procesul de productie poate fi !ntrerupt>ceea ce presupune o pierdere de profit> iar uneori anumite miloace fi$e treuiescoase din functiune !nainte de amorti/area lor integrala> ceea ce generea/a> deasemenea> o pierdere. Aceste pierderi treuie adaugate efortului total de in*estitie> diminuate cu oe*entuala *alorificare a miloacelor fi$e incomplet amorti/ate.

?n aceste conditii> relatia de calcul a duratei de recuperare este de forma%

unde% & p - repre/inta pierderi de profit ca urmare a !ntreruperii procesului de

productie pe perioada e$ecutarii lucrarilor de moderni/are> de/*oltare saurete)nologi/are; (n - *aloarea neamorti/ata a miloacelor fi$e scoase din functiune !nainte dea se amorti/a integral;

13



S* - sume re/ultate din *alorificarea miloacelor respecti*e.?n ca/ul !n care e$ista doua sau mai multe *ariante de in*estitii> anali/a

eficientei economice a acestora se face calcul9nd durata de recuperare a in*estitieisuplimentare conform relatiei%

unde% i si j repre/inta doua *ariante de in*estitii. ?n acest ca/ indicatorul durata de recuperare e$prima perioada de timp !ndecursul careia in*estitia suplimentara necesara !n *arianta i fata de *arianta j se *arecupera din profitul suplimentar otinut !n *arianta ifata de *arianta j. Anali/a eficientei economice a in*estitiilor cu autorul indicatorului duratade recuperare se poate face !ntr-un asemenea ca/ si calcul9nd durata de recuperare

pentru fiecare *arianta !n parte sau ordon9nd *ariantele !n functie de *aloareain*estitiilor si calcul9nd durata de recuperare a in*estitiei suplimentare a fiecarei*ariante fata de *arianta de in*estitie cea mai mica> considerata *arianta de a/a. ,$istenta unei perioade de atingere a parametrilor proiectati influentea/adurata de recuperare a in*estitiilor !n sensul maririi acesteia> aspect reflectat !nrelatia de calcul a duratei de recuperare a in*estitiilor prin adaugarea la efortul totalde in*estitii a unei marimi P" ce repre/inta profitul reali/at !n perioada de atingerea parametrilor proiectati%

Atunci c9nd un oiecti* de in*estitii este pus mai de*reme !n functiune cu o

parte a capacitatii de productie> acest fapt influentea/a durata de recuperare ain*estitiei !n sensul scurtarii acesteia> ceea ce se reflecta !n relatia de calcul prinscaderea din efortul total de in*estitii a unei marimi P* care repre/inta profitulotinut ca urmare a punerii mai de*reme !n functionare a unei parti din capacitateade productie.

Indiferent de modalitatile de calcul> indicatorul durata de recuperare a in*estitieieste un indicator in*ers de tipul efort asupra efect net> fiind preferaila *arianta de

in*estitie care repre/inta durata de recuperare cea mai mica.f= Coeficientul de eficienta economica a in*estitiilor <,= repre/inta ca modde calcul in*ersul duratei de recuperare a in*estitiei iar ca si continut e$prima

profitul anual otinut la un leu in*estit sau c9t se recuperea/a su forma de profitdintr-un leu in*estit !n decurs de un an.

14



?n mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator repre/inta maimulte relatii de calcul !n functie de caracterul in*estitiei sau de e$istenta uneisingure sau mai multe *ariante.

&entru oiecti*e noi relatia de calcul *a fi%

unde% , - repre/inta coeficientul de eficienta economica a in*estitiilor; &) - profitul anual; It - in*estitia totala.

?n ca/ul oiecti*elor supuse moderni/arii> de/*oltarii sau rete)nologi/ariiindicatorul *a a*ea urmatoarea relatie de calcul%

unde% &)m - repre/inta profitul dupa moderni/are;

&)o - repre/inta profitul !nainte de moderni/are.?n acest ca/ indicatorul e$prima sporul de profit otinut la un leu in*estit !n

lucrari de moderni/are> de/*oltare sau rete)nologi/are. ?n sf9rsit> !n ca/ul compararii a doua sau mai multe *ariante coeficientul deeficienta economica se *a calcula dupa relatia%

unde i si j repre/inta doua *ariante de in*estitie si e$prima sporul de profit otinut!n *arianta i fata de *arianta j la un leu in*estitie suplimentara solicitata de

*arianta i fata de *arianta j. Coeficientul de eficienta economica a in*estitiilor fiind in*ersul duratei derecuperare ca mod de calcul> nu este necesara utili/area simultana a celor doiindicatori !n luarea deci/iei de in*estitii> deoarece unei durate de recuperareminime !i corespunde un coeficient de inteligenta ma$im. e regula> la ni*el de oiecti* de in*estitii> se utili/ea/a !n anali/aeficientei economice a in*estitiilor indicatorul durata de recuperare a in*estitiilor>iar la ni*el de ramura sau de economie nationala se utili/ea/a indicatorulcoeficientul de eficienta economica a in*estitiilor.

Indicatorul coeficientul de eficienta economica a in*estitiilor constituie unindicator direct> de tipul efect net> fiind optima acea *arianta de in*estitie care secaracteri/ea/a printr-un coeficient ma$im. ?n conditiile !n care indicatorul mai sus pre/entat se calculea/a raport9nd

profitul anual la *aloarea in*estitiilor consideram ca ar fi mai conforma curealitatea denumirea de rata de profitailitate a in*estitiilor. enumirea de

15



coeficient este improprie deoarece indicatorul nu este o marime adimensionala cie$prima asa cum am aratat profitul anual otinut la un leu in*estit.

g= C)eltuieli ec)i*alente <K= &entru reali/area si functionarea unui oiecti* de in*estitii se utili/ea/adoua categorii de resurse% resurse su forma de in*estitii utili/ate !n perioada dee$ecutie a oiecti*ului si resurse su forma de costuri de productie utili/ate !n

perioada de functionare a oiecti*ului.

,*aluarea eficientei economice a in*estitiilor presupune luarea !n calcul atuturor resurselor utili/ate> respecti* in*estitii si cost de productie. ?nsumarea lor directa nu este posiila deoarece in*estitiile repre/intaresurse care se consuma o singura data iar costul productiei se repeta anual. ?n aceste conditii este necesara ec)i*alarea acestor resurse ca natura faptcare se reflecta !n indicatorulc)eltuieli ec)i*alente sau recalculate%

K L I M C) $ f

unde% K - repre/inta c)eltuieli ec)i*alente; I - repre/inta *olumul in*estitiilor; C) - repre/inta costul anual al productiei; f - repre/inta durata de functionare a oiecti*ului de in*estitii ,ste e*ident ca indicatorul c)eltuieli ec)i*alente constituie un indicator de*olum> el masur9nd efortul total necesar reali/arii si functionarii unui oiecti* dein*estitii. (iind un indicator de *olum> indicatorul c)eltuieli ec)i*alente nu poate fi

utili/at !n comparatia dintre *ariantele de in*estitii care se caracteri/ea/a princapacitati de productie diferite si implicit si prin *olum diferit al in*estitiilor sicosturilor anuale de productie. ?n scopul asigurarii comparailitatii dintre *ariante si al costurilor unuiindicator de eficienta economica a in*estitiilor se calculea/a indicatorul c)eltuieliec)i*alente unitare sau specifice> conform relatiei%

unde q repre/inta capacitatea anuala de productie.?n acest mod calculat> indicatorul e$prima efortul total ce re*ine pe unitate

de capacitate> fiind un indicator in*ers de tipul efort asupra efect gloal.

Qin9nd seama de faptul ca raportul repre/inta in*estitia specifica <Is= iar

raportul repre/inta costul unitar <C)= se poate deduce ca indicatorul c)eltuieli

16



ec)i*alente unitare sau specifice cuprinde !n structura sa in*estitia specifica sicostul unitar multiplicat cu durata de functionare%

(ata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul c)eltuieli ec)i*alenteunitare sau specifice este mai riguros !n caracteri/area eficientei economice ain*estitiilor deoarece !mina mai rational efortul din cele doua perioade din *iataunui oiecti*% perioada de e$ecutie si perioada de functionare. e multe ori o in*estitie specifica redusa poate !nsemna ac)i/itionarea demiloace fi$e mai ieftine> dar si mai putin performante> fapt ce se *a reflecta !ntr-uncost unitar de productie mai mare. ?n aceste conditii este preferail sa in*estim maimult pe unitatea de capacitate> dar sa e$ploatam oiecti*ul cu un cost unitar mairedus de-a lungul unei perioade lungi de timp si !n final efortul total specific sa fiemai redus. Indicatorul c)eltuieli ec)i*alente> !n formele pre/entate mai sus <fie ca eforttotal> fie ca efort specific=> contine dula influenta a in*estitiilor> respecti* acestease regasesc at9t !n primul termen din memrul drept al relatiei c9t si !n cel de-aldoilea su forma amorti/arii inclusa !n costurile de productie. Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile% C) L C) M a)

unde% C) - repre/inta costurile anuale de productie e$clusi* amorti/area; a) - repre/inta amorti/area anuala; 4( - repre/inta *aloarea miloacelor fi$e puse !n functiune; f - repre/inta durata de functionare Consider9nd *aloarea miloacelor fi$e puse !n functiune identica cu*aloarea in*estitiilor> *om putea scrie%

iar mai departe% I L a) R f

K L I M C) R f L I M <C) M A)= R f L I M C) $ f M A) Rf

respecti*% K L 2I M C) R f

ceea ce demonstrea/a dula influenta a in*estitiilor. &entru a elimina acest neauns>indicatorul c)eltuieli ec)i*alente *a fi calculat conform relatiei% K L I M C) R f

17



sau !n forma comparaila%

Surprin/9nd efectul unui singur an <capacitatea anuala de productie=

indicatorul c)eltuieli ec)i*alente unitare sau specifice nu poate fi utili/at !ncomparatia dintre *ariantele de in*estitie dec9t atunci c9nd acestea au aceeasidurata de functionare.

)= andamentul economic al in*estitiei <e= este considerat de foarte multiautori ca fiind cel mai cuprin/ator indicator de eficienta economica a in*estitiilor deoarece pri*este procesul in*estitional !n !ntregul sau> din momentul !nceperiilucrarilor de in*estitii p9na !n momentul scoaterii din functiune ca urmare ae$pirarii duratei economice de functionare. Indicatorul a fost propus de profesorul I. omanu> care considera cafondurile in*estite treuie sa se compare nu numai cu profiturile anuale ci !ntregul*olum de profit otinut pe parcursul !ntregii perioade de functionare. upa punerea !n functiune a oiecti*ului urmea/a o perioada de atingere a

parametrilor proiectati> !n care costurile tind sa scada iar *olumul productiei sacreasca> intr9ndu-se apoi !n regim normal <proiectat= de functionare. Spre sf9rsitulduratei de functionare> datorita u/urii fi/ice a miloacelor fi$e costurile tind sacreasca iar *olumul productiei sa scada> !n momentul !n care ele de*in egale e$piradurata economica de functionare. Constituirea acestui indicator s-a facut de catre autorul lui prin analogie curandamentul din te)nica unde acesta repre/inta un raport !ntre puterea utila si

puterea atrasa. Admit9nd ca sinonimul puterii utile !n cadrul procesuluiin*estitional !l constituie profiturile nete iar cel al puterii atrase !l constituie*aloarea in*estitiilor> randamentul economic al in*estitiilor *a fi dat de relatia%

unde% e - repre/inta randamentul economic al in*estitiei; &n - repre/inta profituri nete <profituri otinute dupa recuperarea in*estitiei

p9na la sf9rsitul perioadei de functionare=; It - repre/inta *olumul total al in*estitiilor.

Indicatorul e$prima profiturile nete otinute la un leu in*estit si este unindicator direct de tipul efect net asupra efort. Anali/9nd *alentele pe care le are indicatorul randamentul economic alin*estitiei se poate afirma ca !n continutul sau se regaseste durata de recuperare ain*estitiei> astfel ca la o marime data a duratei de functionare> cu c9t durata derecuperare este mai mica cu at9t randamentul *a fi mai mare. Indicatorul surprindesi durata de functionare a oiecti*ului> astfel ca la aceeasi durata de recuperare a

18



in*estitiei> cu c9t *a fi mai mare durata de functionare> cu at9t randamentul *a fimai mare. i= Jite/a de recuperare a in*estitiei <Jr= repre/inta un indicator de eficientaeconomica a in*estitiilor care re/ulta din raportul dintre durata de functionare sidurata de recuperare%

unde% Jr - repre/inta *ite/a de recuperare; f - repre/inta durata de functionare a oiecti*ului; - repre/inta durata de recuperare a in*estitiei. Indicatorul e$prima de c9te ori se cuprinde durata de recuperare !n duratade functionare sau de c9te ori s-ar putea recupera in*estitia !n decursul duratei defunctionare. ?n realitate ea se recuperea/a o singura data din profit !n decursul duratei derecuperare si tot o singura data prin amorti/area inclusa !n costurile de productie !ndecursul duratei de funtionare. Se stie ca in*ersul duratei de recuperare a in*estitiilor repre/intacoeficientul de eficienta economica a in*estitiilor E > !n acest ca/ *ite/a derecuperare put9nd fi scrisa su forma% Jr L f R ,

Cunosc9nd coeficientul de eficienta al in*estitiilor care e$prima profitulanual otinut la un leu in*estit> se poate scrie%

&rodusul D f $ Ph repre/inta de fapt profiturile totale <&t=> astfel ca *ite/a de

recuperare poate fi scrisa su forma%

ceea ce !nseamna ca *ite/a de recuperare e$prima profiturile totale otinute la unleu in*estit. ?n aceste conditii se poate deduce si legatura care e$ista !ntre randamentuleconomic al in*estitiei si *ite/a de recuperare. Se oser*a ca dintre randamentuleconomic al in*estitiei si *ite/a de recuperare este unu> adica leul in*estit sirecuperat su forma de profit !n decursul duratei de recuperare. Astfel spus> !n cadrul duratei de recuperare raportul profituri-in*estitii este1> !n sensul ca se otine un profit egal cu *olumul in*estitiilor.

&e parcursul inter*alului de timp scurs !ntre e$pirarea duratei de recuperaresi p9na la sf9rsitul duratei de functionare raportul profituri-in*estitii repre/inta

19



randamentul economic al in*estitiilor> iar pe parcursul perioadei de functionareraportul profituri-in*estitii constituie *ite/a de recuperare. Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de acti*itate

Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a in*estitiilor reflectaaspectele particulare ale eficientei economice a in*estitiilor !n anumite ramuri sidomenii de acti*itate re/ultate din conditiile specifice !n care !si desfasoaraacti*itatea acestea. especti*ii indicatori completea/a modalitatile de caracteri/are a eficienteieconomice alaturi de indicatori cu caracter general si cei de a/a.

/. Concluzii si 'ro'uneri

4anagementul !n sine este un proces supus anali/ei perfectionate sieficacitatii sporite. Acest lucru se poate reali/a prin stailirea cu preci/ie aoiecti*elor urmarite si asigurarea faptului ca procesele si structurile manageriale*in !n spriinul acestor oiecti*e> a*9nd totodata !ngloate !n ele conceptul desc)imare. 4odalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupuneconcentrarea asupra re/umatului informatiilor rele*ante si apoi anali/area !ndetaliu a /onelor ce necesita atentie. &entru a alege *arianta optima de ac)i/itie a fost necesara luarea !n calcul a

unei serii de factori> cum ar fi%• fondul de in*estitii disponiil;• regimul de lucru al utilaelor;• limitarea anumitor resurse.

tinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta atuturor *ariailelor economice implicate> de determinarea conucturii *iitoare amultitudinii de factori economici> financiari> social-politici> culturali careinfluentea/a in*estitiile.

rice in*estitie este caracteri/ata de faptul ca repre/inta o c)eltuialaimediata> !n timp ce efectele *or aparea !n perspecti*a.

In*estitia pe care o face SC B,A-U&S4 SA presupune ac)i/itia unuiturogenerator> utila de ultima generatie !n aceasta ramura. &erformantele te)niceale proiectului se situea/a la ni*el mondial> asigur9nd conditii superioare de*alorificare a in*estitiei. &rodusele *or conferi> datorita te)nologiei moderne de

producere> o una calitate.

20



?n conditiile unei economii de piata concurentiale> acti*itatea societatiitreuie sa se desfasoare profitail. ?n luarea deci/iei de in*estitie> se optea/a pentruacel proiect care ofera o rata de rentailitate ma$ima. ,ficienta in*estitiei esteinfluentata de diferenta dintre rata profitului si cea a do9n/ii.

Indicatorii economico-financiari permit caracteri/area !n detaliu a unitatiieconomice> permit9nd utili/atorului multiple modalitati de inter*entie si actiune

pentru cresterea *alorii !ntreprinderii> !n functie *aloarea si continutul acestor indicatori. Astfel> anali/a economica surprinde profitul corespun/ator tuturor resurselor angaate> indiferent de pro*enienta lor si de eneficiul re/ultatului.Anali/a financiara ia !n considerare at9t pro*enienta resurselor de finantare c9t si

eneficiul re/ultatelor.Astfel> aceasta in*estitie este rentaila nu doar pentru ca anali/a proiectului

de in*estitii o demonstrea/a> ci si deoarece prin reali/area acesteia societatea poateacapara un segment mai mare din piata de desfacere careia i se adresea/a.

4ai mult> SC B,A-U&S4 SA detine a*antaul dat de e$istenta uneiample retele de distriutie> at9t pe plan intern c9t si pe plan international.

Ha modul ideal> situatiile de management financiar ar treui sa pre/inte unsumar al informatiilor financiare pri*itoare la componentele c)eie at9t dinconturile de profit si pierderi> c9t si din ilantul contail.

&e l9nga gestionarea cifrelor si elementelor asolute> tot at9ta atentie treuieacordata raporturilor dintre ele pentru a optimi/a performanta de utili/are aresurselor.

21



BIB0IOG1A!IE

1. Ang)el> ,.> Ion> Investitii straine directe în România,,ditura ,$pert>Bucuresti> 22

2. Ang)elac)e> .> ardac> F.> Staicu> I.> Piete de capital si burse de valori>Bucuresti> 155'

3. Bunduc)i> 4.> Eficienta economica a investitiilor !ote de curs, Clu- Fapoca> 15E6

'. Camasoiu> I.> Investitii si factorul timp, ,ditura &olitica> Bucuresti> 1561+. Cistetecan> 4.> Hasar> Economia, Eficienta si finantarea

investitiilor, ,ditura ,conomica> Bucuresti> 22

0. Cistetecan> Hasar> Economia, eficienta si finantarea investitiilor, ,ditura,conomica> Bucuresti> 22

E. Cocris> J.> Isan> J.> Economia afacerilor, ,ditura> rap)is> Iasi> 155+6. )erasim> Goader> Tait> umitru> Eficienta sistemelor de

productie, ,ditura Uni*ersitatii >>Ale$andru Ioan Cu/a> Iasi> 15515. @oro*it/> 4arcu> ai si modalitati de crestere a eficientei

investitiilor,,ditura &olitica> Bucuresti> 15631. Ionita> Ion> adu> Jictor> *asilescu> Ion> Bote/atu> 4i)ai> #tudiu de

fe$abilitate pentru fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Academia de

studii economice> Bucuresti>155311. Fegrtoiu> 4isu> salt înaintede$voltarea si investitiile staine directe, &,$pert> Bucuresti> 1550

12. &opa> Ana> Ang)el> Ficolae> Cristea> 4irela> Eficienta

investitiilor, ,ditura Uni*ersitatea> Craio*a> 213. &opa> Ana> Ang)el> Ficolae> Piete de capital si eficienta investitiilor,>

,ditura o*a> Craio*a> 15501'. &relipceanu> ariela> %undamentele economice ale investitiilor > ,ditura

Uni*ersitatii Sucea*a1+. adu espa> Eficienta investitiilor > ,ditura Uni*ersitara> Bucuresti>

2+10. atiu-Suciu> Camelia> Investitii si relansarea economica> AS,>

Bucuresti> 155E1E. omanu> I.> Jasilescu> I.> &ana'ementul investitiei, ,ditura 4argaritar>

Bucuresti> 155E16. Simionescu> Aurelian> Eficienta economica a investitiei, Uni*ersitatea

&etrosani-Hitografia> 1550

22



15. Staicu> (lorea> &9r*u> umitru> imitriu> 4aria> Stoian> 4arian>Jasilescu> Ion> Eficienta economica a investitiilor > ,ficienta economica ain*estitiilor> ,ditura idactica si &edagogica> 2

2. Staicu> Ion> (estiune financiara, ,ditura ,conomica> Bucuresti> 155'21. Stoica> 4aricica> Indicatori de apreciere a eficientei

bancare, ,,,conomistul> Fr. 11511-12 sept.> 1556

23

analiza eficientei economice a investitiilor

Documents