ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERIIPrincipalele probleme urmărite în cadrul analizei poziţiei financiare a întreprinderii se

referă la:

• analiza ratelor de structură ale bilanţului;

• analiza echilibrului financiar al întreprinderii;

• analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii;

• analiza gestiunii resurselor;

• analiza profitabilităţii şi rentabilităţii întreprinderii;

• analiza riscurilor întreprinderii;

• determinarea flexibilităţii financiare a întreprinderii pe baza situaţiei fluxurilor de numerar.

1. Prezentarea Societății Comerciale „ Albalact “ S.A. și a

instrumentelor de analiză

1.1. Elemente de identificare

Date de identificare S.C. „ Albalact “ S.A. Tabel 1.1

1. Denumirea S.C. Albalact S.A.

2. Sediul social Comuna Gâlda de Jos, DN 1, km 392+600, Oiejdea, județul Alba

3. Nr. de înregistrare O.R.C.

J01/70/1991

4. Cod fiscal RO 1755369

5. Forma juridică -persoană juridică română-societate pe acțiuni-capital integral privat

6. Nr. asociați CRISWARE HOLDINGS LIMITED loc. NICOSIA CYPCRONIAR HOLDINGS LIMITED loc. NICOSIA CYPPETRU RAUL CIURTINPETRU CIURTINLORENA BEATRICE CIURTIN

7. Durata de funcționare Nelimitată

8. Obiectul de activitate Fabricarea produselor lactate și a brâzeturilor - cod CAEN 1051.

1

1.2. Scurt istoric al firmei

Albalact SA are ca obiect de activitate fabricarea produselor lactate și a brâzeturilor -

cod CAEN 1051. Albalact este cea mai mare companie românească de lactate, cu o tradiție de

peste 40 de ani în această industrie. Albalact produce lapte și lactate proaspete într-una dintre

cele mai moderne fabrici din Europa Centrala și de Est – fabrica de la Oiejdea din județul Alba.

Albalact a fost înființată în anul 1971, iar în 1990 a fost transformată în societate

comercială pe acțiuni, aflată în proprietatea statului. Raul Ciurtin este Președintele Consiliului de

Administrație al S.C. Albalact S.A. și acționarul majoritar al companiei. Acesta este medicul

antreprenor din Ardeal, care a transformat Albalact, o veche fabrică de lapte, falimentară, în

liderul pieței de lactate din România. S.C. Albalact S.A. este fosta Întreprindere de Industrializare

a Laptelui, înființată în urmă cu 44 de ani, în orașul Alba Iulia, dar care, după 1989 a intrat într-

un regres periculos.

În anul 1999, lipsită de investiții și tehnologie, firma a fost privatizată de stat și a devenit

o societate pe acțiuni, cu capital integral privat.

În 2004, cu investiții moderne și o strategie de marketing bine orientată, Albalact a lansat

primul său brand sută la sută românesc – Fulga - care a câștigat rapid un capital de imagine

uriaș, devenind una dintre cele mai simpatizate mărci românești. 

În următorul an, Albalact a trecut printr-un proces complex de schimbare a identității

vizuale. Compania și-a recreat identitatea vizuală prin alăturarea unei inimi, al unui uger de

văcuță și al unui șuvoi de lapte – ca o promisiune a companiei de a oferi „Tot ce-i mai bun din

lapte”. 

În anul 2006, Albalact a lansat brand-ul Zuzu, cel mai important brand al companiei.

Zuzu este brand-ul modern și versatil care a stârnit mereu zâmbete și prin care compania a inovat

cel mai mult.

Anii 2007 și 2008 au fost pentru Albalact anii investițiilor majore și ai consolidării, ca și

companie românească modernă cu viziuni europene. Albalact a deschis porțile noii fabrici de la

Oiejdea, din județul Alba – una dintre cele mai mari și mai moderne investiții greenfield din

Europa Centrală și de Est. 

În anul 2008, Albalact a achiziționat și pachetul majoritar de acțiuni al societății Rarăul

Câmpulung Moldovenesc, specializată în producția de brânzeturi și lapte praf. În prezent,

2

Albalact deține 99,09% din pachetul de acțiuni al societății Rarăul și mai deține, în proporție de

100%, societatea de logistică Albalact Logistic SRL.

În 2014, Albalact a finalizat investiții noi de aproximativ 8 milioane de euro pentru

modernizarea și extinderea capacității de producție a fabricii de la Oiejdea, din județul Alba.

Investițiile au fost gândite să susțină creșterea companiei în următorii ani și să-i consolideze

poziția pe mai multe segmente de piață.

1.3. Profilul activitățiiPrincipalele activități desfășurate de societate sunt: colectarea, prelucrarea, depozitarea și

comercializarea laptelui și a produselor lactate.

În portofoliul Albalact se regăsesc, astăzi, peste 140 de sortimente sub cele cinci branduri

ale companiei - ZUZU, FULGA, RARĂUL, DE ALBALACT, POIANA FLORILOR, având

calitatea de deținător și fiind titularul acestor mărci.

Principalele produse realizate sunt:

- FULGA – lapte de consum;

- ZUZU – lapte de consum

- De Albalact – lapte de consum

- RARĂUL – lapte de consum

- Fulga lapte școlar

- ZUZU, De Albalact – iaurt, sana, lapte bătut

- Smântână

- Unt

- Brânză topită și brânză de vaci, inclisiv specialități cu brânză de vaci

- Lapte praf și zer praf.

Principalele servicii prestate sunt: distribuția și comercializarea produselor lactate.

Volumul de vânzări realizate pe produse în ultimii 2 ani: societatea a realizat în ultimii

ani o medie de 55679 to/an de lapte pasteurizat, 13720 to/an iaurt spoonable, 4277 to/an brânză,

2666 to/an iaurt de băut, 7994 to/an lapte UHT, 7925 to/an smântână, 2611 to/an unt.

3

1.4. Instrumentele de analiză

Se va efectua analiza poziţiei financiare a S.C. „Albalact” S.A. pe 2 ani de analiză şi

anume la: 31.12.2013, 31.12.2014, iar datele se vor prelua din următoarele documente prezentate

în cele ce urmează (Anexe):

• bilanţul prescurtat al societăţii;

• bilanţul financiar;

• bilanţul funcţional;

• contul de profit şi pierderi;

• alte date necesare analizei.

2. Analiza ratelor de structură ale bilanţuluiS.C. „Albalact” S.A.

2.1. Analiza ratelor de structură al bilanțului

2.1.1. Analiza ratelor de structură ale activului

a) Rata activelor imobilizate (Rai)

RAi = 59,20 %

- măsoară ponderea în totalul activului a elementelor patrimoniale aflate în permanenţă la

dispoziţia întreprinderii, reflectănd şi gradul de investire a capitalului în întreprinderea

respectivă.

a1) Rata imobilizărilor necorporale (RIn)

4

RIn = 0,16%

- arată ponderea valorii activelor intangibile în total active precum brevetele, licenţele, mărcile

comerciale în cadrul patrimoniului întreprinderii.

a2) Rata imobilizărilor corporale (RIc)

RIc = 41,44%

- arată ponderea valorii activelor corporale în total active, indică o capacitate a întreprinderii de a

se adapta schimbărilor bruşte ale tehnicii sau cerinţelor pieţei.

a3) Rata imobilizărilor financiare (RIf)

RIf = 17,59%

- arată ponderea activelor financiare permanente în total active, reflectă politica de investiţii

financiare a firmei, exprimând intensitatea relaţiilor financiare pe care o firmă le-a stabilit cu alte

întreprinderi

b) Rata activelor circulante (RAc)

RAc = 40,71%

5

- arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic în totalul patrimoniului, pune în

evidenţă dimensiunea propriu-zisă a afacerii derulate de întreprindere în decursul exerciţiului

financiar, se consideră o valoare sănătoasă când este de cel puţin 40%.

b1) Rata stocurilor (RSt)

RSt = 11,94%

- arată ponderea stocurilor în totalul activelor, încetinirea rotaţiei stocurilor, formarea stocurilor

fără mişcare sau cu mişcare lentă se apreciază negativ datorită dificultăţilor de transformare în

lichidităţi, cu consecinţe negative asupra solvabilităţii întreprinderii.

*Rata stocurilor de materii prime și materiale (RSMP)

RSMP = 40,90%

- ponderea stocurilor de materii prime şi materiale în totalul stocurilor, o creştere a ratei

stocurilor de materii prime şi materiale se poate datora fie diminuării ratelor celorlalte categorii

de stocuri în condiţiile menţinerii neschimbate a volumului stocului de materii prime fie datorită

creşterii volumului de stocuri de materii prime şi materiale menţinându-se neschimbate valoarea

celorlalte stocuri, fie ambilor factori.

*Rata productiei in curs de executie (RSPCE)

RSPCE = 5,10%

6

- ponderea stocurilor de producţie în curs de execuţie în totalul stocurilor, o creştere a ratei

stocurilor de producţie în curs de execuţie se poate datora fie diminuării ratelor celorlalte

categorii de stocuri în condiţiile menţinerii neschimbate a volumului stocului de producţiei în

curs de execuţie fie datorită creşterii producţiei în curs de execuţie menţinându-se neschimbate

valoarea celorlalte stocuri, fie ambilor factori.

*Rata stocurilor de produse finite (RSPF)

RSPF = 27,11%

- ponderea stocurilor de produse finite în totalul stocurilor, o creştere a ratei stocurilor de produse

finite se poate datora fie diminuării ratelor celorlalte categorii de stocuri în condiţiile menţinerii

neschimbate a volumului stocului de produse finite fie datorită creşterii stocurilor de produse

finite menţinându-se neschimbate valoarea celorlalte stocuri, fie ambilor factori.

*Rata stocurilor de mărfuri (RSM)

- ponderea stocurilor de mărfuri în totalul stocurilor, o creştere a ratei stocurilor de mărfuri se

poate datora fie diminuării ratelor celorlalte categorii de stocuri în condiţiile menţinerii

neschimbate a volumului stocului de mărfuri, fie datorită creşterii stocurilor de mărfuri

menţinându-se neschimbate valoarea celorlalte stocuri, fie ambilor factori.

b2) Rata creanțelor (RCr)

RCr = 24,66%

7

- ponderea creanţelor în totalul activelor, înregistrează valori foarte scăzute sau nule pentru

întreprinderile aflate in contact direct cu o clientelă numeroasă ce îşi achită cumpărăturile în

numerar (comerţ cu amănuntul, prestările de servicii către populaţie etc.) şi valori mai ridicate în

cazul relaţiilor dintre întreprinderi, unde decontările nu se realizează în numerar.

b3) Rata disponibilităților bănești și investițiilor financiare pe termen scurt (RDb)

RDb = 4,10%

- nivelul normal al indicatorului ar trebui să fie între 1% si 2%, dar puterea informativă a ratei

trebuie privită cu îndoială, deoarece variabilitatea disponibilului poate fi uneori mai ridicată de la

o perioadă la alta.

2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

a) Rata stabilității financiare (RSf)

Cpm=Cpr+Dtml

Cpm=107154989+30736582=137891571

RSf = 51,95%

- ponderea deţinută de capitalul pemanent de care întreprinderea dispune în mod stabil, pentru o

întreprindere industrială se consideră o valoare normală a acestei rate în jur de 66%.

*Rata îndatoriri curente (Ric)

8

Ric = 45,68%

- măsoară ponderea datoriilor pe termen scurt în totalul resurselor, se consideră o valoarea

normală a acestei rate în jur de 33%.

b) Rata autonomiei financiare (Raf)

b1) Rata autonomiei financiare globale (Rafg)

Rafg = 40,37%

-ponderea surselor proprii în totalul surselor de finanţare, mărimea acestei rate diferă de la un caz

la altul, în primul rând in funcţie de politica financiară a întreprinderii, recomandat >33%, în

cazul nostru se poate obţine creditul dar creşte riscul acesteia;

b2) Rata autonomiei financiare la termen (Raft)

Raft = 77,70%

- permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii capitalului permanent şi

arătând gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung. Firma beneficiază de o

structură financiară sănătoasă, căreia îi este asociat un grad scăzut de risc, atunci când ponderea

surselor proprii în sursele permanente este de cel puţin 50%.

c) Rata de îndatorare (Ri)

c1) Rata de îndatorare globală (Rig)

9

Rig = 57,26%

- Nivelul de îndatorare maxim acceptat, la un grad de risc suportabil, este de 66%, cu atât rata ia

valori mai mici de 66%, cu atât dependenţa firmei de creditorii săi este mai scăzută.

c2) Rata de îndatorare la termen (Rit)

Rit = 22.29%

- reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi lung participă la formarea capitalurilor

permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă Rit ≤ 50%.

2.2. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

2.2.1.1. Analiza nivelului dinamicii fondului de rulment

A) Fondul de rulment net (FRN)

FRN=Cpm-AIN

AIN=AIT-Amortizari

AIN=157131840-61394788=95737052

FRN=137891571-95737052=42.154.519

FRN = 42.154.519

10

- fondul de rulment net exprimă excedentul de surse permanente faţă de activele imobilizate, se

înregistrează un excedent de lichidităţi potenţiale peste exigibilităţile potenţiale pe termen scurt,

firma având o marjă de securitate care o poate proteja, parţial sau integral, de efectele perturbării

ciclului de încasare sau plăţi.

B) Fondul de rulment global (FRG)

FRG=(Cpm+Provizioane+Amortizari)-Imobilizari fixe brute

FRG=(137891571+2408170+61394788)-168551760=201694529-168551760=33.142.769

FRG = 33.142.769

-Fondul de rulment global se modifică datorită variaţiilor posturilor de activ şi de pasiv implicate

în determinarea lui.

- resursele pe termen mediu şi lung sunt mai mari decât utilizările pe termen mediu şi lung, ceea

ce înseamnă că ele pot fi alocate pentru a finanţa noi utilizări pe termen scurt;

- utilizările pe termen scurt sunt superioare resurselor pe termen scurt, întreprinderea dispunând

astfel de un excedent de lichidităţi potenţiale;

2.2.1.2. Structura fondului de rulment pe surse de proveniență

a) Fondul de rulment propriu (FRP)

FRP=Cpr-AIN

FRP=107154989-95737052=11.417.937

FRP = 11.417.937

- reflectă excedentul capitalurilor proprii faţă de activele imobilizate nete, execedent destinat

finanţării activelor circulante, reflectă cuantumul participării resurselor proprii la finanţarea

utilizărilor ciclice, permiţând aprecierea relizării echilibrului financiar prin surse proprii.

11

b) Fondul de rulment străin (FRS)

FRS=FRN-FRP

FRS=42154519-11417937=30.736.582

FRS = 30.736.582

- reflectă partea din datoriile pe termen mediu şi lung care depăşesc valoarea imobilizărilor nete

şi care sunt destinate finanţării activelor circulante, reflectă participarea împrumuturilor pe

termen mediu şi lung la finanţarea utilizărilor curente şi totodata permite aprecierea realizării

echilibrului financiar permanent prin surse stabile împrumutate.

2.2.1.3. Gestiunea fondului de rulment

a) Durata zilei unei rotații a fondului de rulment net

- Cu cât durata în zile a unei rotaţii este mai scăzută, cu atât mai rapid se recuperează fondurile şi

cifra de afaceri realizează cu un necesar mai mic de fonduri. Marja de securitate trebuie totuşi să

fie între 30-90 de zile

*Ponderea FRN în CA

-permite analiza nivelului fondului de rulment şi a evoluţiei acestuia, în funcţie de mărimea cifrei

de afaceri realiate şi previzionate. Valoarea considerată normala este în jur de 33%

12

*Gradul de finanțare al activelor circulante

GFAC = 39,01%

- reflectă proporţia în care resursele permanente alocate finanţării activelor curente le acoperă în

mod efectiv. Valorile considerate normale ale gradului de finanţare a activelor circulante pe

seama fondului de rulment sunt cuprinse între 25-40%.

*Gradul de finanțare al stocurilor

GFS = 132,97%

- reflectă gradul de finanţare a stocurilor pe seama resurselor permanente de finanţare

b) Durata zilei unei rotații a fondului de rulment global

-această rată indică marja de securitate a întreprinderii, respectiv viteza de rotaţie a FRG

exprimată prin durata în zile a unei rotaţii a FRG prin CA, reflectând de fapt intervalul de timp în

care acesta se reconstituie prin CA. Această rată ar trebui să fie egală pentru majoritatea

întreprinderilor cu 30 până la 90 de zile

*Rata de finanțare a activelor circulante

13

RFAC = 30,67%

- permite aprecierea proporţiei în care fondul de rulment global concură la acoperirea din punct

de vedere financiar a activelor circulante, respectiv partea de active circulante finanţată din surse

stabile.

*Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment

NFR=Ac-Pc

Ac=St+Cr

Ac=31701694+65449653=97151347

NFR=97151347-121246494= -24095147

RANFR = - 137,54%

- această rată reflectă proporţia în care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama

resurselor permanente, adică pe baza fondului de rulment global.

2.2.2.1. Analiza structurii necesarului de fond de rulment

NFR=NFRE+NFRAE

NFRE=31701654+46950919+222312-40875440-17930402-3853571=16215472

NFRAE=18498734+2454737+222312-103316092-3853571= -85993880

NFR=16215472-(-85993880)=102.209.352

- necesarul de fond de rulment permite urmărirea echilibrului curent prin compararea nevoilor de

finanţare a ciclului de exploatare cu datoriile eferente exploatării. Reprezintă o utilizare curentă,

semnifică existenţa unui surplus de active circulante (nevoi temporare) în raport cu datoriile de

exploatare (surse temporare) posibil de mobilizat; semnifică existenţa unui surplus de nevoi

ciclice în raport cu sursele ciclice posibile de imobilizat. Situaţia poate fi considerată favorabilă

14

doar dacă este consecinţa unei politici active de investiţii, care atrage creşterea nevoii de

finanţare a ciclului de exploatare.

2.2.3.1. Analiza nivelului dinamicii trezoreriei

*Trezoreria netă

TN=FRN-NFR

TN=42154519-(-24095147)=28.310.566

- dacă trezoreria este pozitivă atunci excedentul de finanţare se va regăsi sub forma

disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Întreprinderea se găseşte într-o situaţie

favorabilă care se caracterizează într-o îmbogăţire a trezoreriei, respectiv într-o autonomie

financiară pe termen scurt. Se asigură astfel posibilitatea efectuării de plasamente şi a deţinerii de

disponibilităţi băneşti.

2.2.3.2. Analiza structurii funcționale a trezoreriei

TN=TA-TP

TA=disp+its

TA=8439570+2454737=1.089.437

TP=cts+sccc

TP=0+2791964=2791964

TN=1089437-2791964=8.102.343

-Analiza trezoreriei presupune determinarea mărimii sensului mişcării investiţiilor financiare pe

termen scurt, disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, a creditelor bancare pe termen scurt

şi a altor valori de trezorerie.

15

2.2.3.3. Analiza fluxului de trezorerie

FTN=TNsfp-TNip

TNsfp=28.310.566 (an 2014)

*=2013

Tnip=FTN *– NFR*

FTN* = CPM* - AIN*

AIN*=154131285-56420751=97710534

CPM*=98487183+36282852=102115465

FTN*=102115465-97710534=4404931

NFR*=Ac*-Pc*

Ac*=1844550+55172656=57.017.206

Pc*=106.042.330

NFR*=57017206-106042330=-49025124

TNip=4404931-(-49025124)=53430055

FTN=28310566-53430055=-25.119.489

-Valoarea pozitivă a fluxurilor de trezorerie reflectă nivelul disponibilităţilor băneşti care poate fi

utilizat pentru realizarea de noi investiţii, crescând astfel potenţialul real de finanţare a

investiţiilor productive, destinate înlocuirii sau sporirii activelor fixe ale întreprinderii.

a) Fluxul de trezorerie din exploatare

FTE=ABE-∆NFRE

ABE=Rezultatul exploatării + Cheltuieli cu amortizări şi provizioane – Venituri din provizioane

aferente activităţii de exploatare + Alte cheltuieli de exploatare – Alte venituri din exploatare

16

ABE=16789904+63802958-0+99917105-7918186=172.591.781 EBE

- EBE reprezintă rezultatul obţinut de întreprindere din activitatea de exploatare, respectiv din

activităţile sale curente, neinfluenţat de volumul amortismentelor şi provizioanelor.

b) Fluxul de trezorerie din afara exploatarii

FTAE=FTN-FTE

FTAE=-25119489-156376309=-181.495.798

- Este importanat ca fluxul de trezorerie din exploatare să aibă valori mai mari şi să aibă un ritm

de creştere superior faţă de cel din afară exploatării.

2.2.4. Analiza echilibrului financiar pe baza metodei ratelor de finanțare

1) Rata de finanțare stabilă

- Reflectă în valori relative echilibrul financiar pe termen lung. Arată gradul în care activele

stabile sunt finanţate din pasive stabile. Activele stabile sunt finanţate doar parţial din surse

permanente iar fondul de rulment este negativ.

2) Rata de finanțare a activlor imobilizate din capitalul propriu

17

- exprimă gradul în care capitalul propriu participă la finanţarea nevoilor stabile. Activele

imobilizate sunt finanţate doar parţial pe seama capitalului propriu, diferenţa fiind finanţată din

alte surse; fondul de rulment propriu este negativ.

3) Rata de finanțare ciclică

- reflectă măsura în care resursele financiare grupate în capitalurile temporare acoperă utilizările

grupate în activele temporare. Activele curente sunt finanţate doar parţial din surse curente iar

diferenţa neacoperită o reprezintă necesarul de fond de rulment.

4) Rata de finanțare globală

= - 1,74

- arată măsura în care excedentul neutilizat de resurse permanente acoperă nevoile ciclice

neacoperite. NFR este finanţat parţial pe seama FR şi parţial pe seama creditelor bancare pe

termen scurt iar trezoreria este negativă.

2.3.2. Fluxul de numerar

FNE=PB±CN

FNE=14285763±63802958=49.517.195

- încasările depăşesc plăţile aferente activităţii de exploatare şi se obţine un surplus de lichidităţi,

care reprezintă sursa creării de valoare din obiectul de bază.

18

2.4.1. Analiza lichidității

a) Rata lichidității curente

- reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi obligaţiile pe termen scurt prin transformarea

tuturor activelor circulante în lichidităţi. Intervalul de referinţă al indicatorului este cuprins între

[1,00; 2,00). Un nivel al lichidităţii curente sub 1,00 semnifică lipsa capacităţii de plată pe

termen scurt, adică decapitalizarea întreprinderii. Întreprinderea riscă să acumuleze plăţi restante

generatoare de costuri suplimentare, diminuarea rezultatelor financiare şi deteriorarea relaţiilor

cu terţii.

b) Rata lichidității rapide

- exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din acele active

circulante care pot fi transformate rapid în lichidităţi, adică din creanţe, disponibilităţi băneşti şi

investiţii financiare pe termen scurt. Intervalul de referinţă al indicatorului sunt cuprins între

[0,6; 1,00).

c) Rata lichidității imediate

19

- măsoară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt, utilizând

disponibilităţile existente. Intervalul de referinţă al indicatorului sunt cuprins între [0,20; 0,60).

Un nivelul scăzut al ratei poate fi semnul unei gestiuni necorespunzătoare a creanţelor (greutăţi

în încasare) şi implicit a unei structuri neadecvate a activului circulant sub aspectul lichidităţii.

2.4.2. Analiza solvabilității

a) Rata solvabilității globale

- exprimă in ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către activele totale ale întreprinderii în

cazul falimentului. Rata solvabilităţii globale exprimă securitatea de care se bucură creditorii pe

termen lung şi scurt, precum şi marja de creditare a întreprinderii.

b) Rata solvabilității patrimoniale

- exprimă gradul în care capitalul social (Cs) asigură acoperirea obligaţiilor de plată pe termen

lung. Se consideră că nivelul normal pentru această rată este de 0,4 - 0,6, limita minimă

considerată 0,3.

c) Rata solvabilității financiare

20

- arată măsura în care datoriile financiare totale sunt acoperite de activul total. Se consideră un

nivel acceptabil al ratei o valoare mai mare de 2, sub acest nivel există pericolul incapacităţii de

plată.

2.5. Analiza gestiunii resurselor

2.5.1. Analiza indicatorilor de activitate

1) Viteza de rotație a activului total

- reflectă eficienţa utilizării tuturor bunurilor firmei, reflectă randamentul utilizării, nivelul de

organizare,

- > 1,4 rotaţii: reflectă o organizare bună.

2) Viteza de rotație a activelor imobilizate

- reflectă eficienţa utilizării imobilizărilor. În ritmul actual de dezvoltare şi apariţii de noi

tehnologii înlocuirea activului imobilizat ar trebi să se facă la cel puţin 3 ani.

21

3) Viteza de rotație a activelor circulante

- exprimă numărul de rotaţii sau durata medie a unei rotaţii efectuate de activele circulante prin

cifra de afaceri.

4) Viteza de rotație a stocurilor

- arată de câte ori, într-o perioadă de gestiune, stocurile materiale trec succesiv prin fazele

aprovizionare - fabricaţie - vânzare, respectiv durata în zile a unei rotaţii complete. O valoare

medie a rotaţiei stocurilor în sectorul industrial, ar trebui să fie în jur de 8

rotaţii , aşa cum apare ea la nivelul ţărilor dezvoltate.

a) Viteza de rotație a stocurilor de materii prime și materiale

- arată numărul de rotaţii pe care îl fac stocurile de materii prime şi materiale pentru obţinerea

unui anumit nivel al cifrei de afaceri.

22

b) Viteza de rotație a stocurilor de producție în curs de execuție

- arată numărul de rotaţii pe care îl fac stocurile de producţie în curs de execuţie pentru obţinerea

unui anumit nivel al cifrei de afaceri .

c) Viteza de rotație a stocurilor de produse finite și mărfuri

- arată numărul de rotaţii pe care îl fac stocurile de produse finite pentru obţinerea unui anumit

nivel al cifrei de afaceri .

d) Viteza avasurilor pentru cumpărări și stocuri

- arată câtă cifră de afaceri netă revine la o unitate avans pentru stocuri.

e) Viteza de rotație a creanțelor

23

- exprimă numărul de rotaţii pe care îl fac creanţele pentru obţinerea unui anumit nivel al cifrei

de afaceri sau durata medie de recuperare a creanţelor prin cifra de afaceri. Termenul de încasare

al creanţelor nu trebuie să depăşească durata de plată a datoriilor curente, o depăşire ar însemna

reducerea numerarului încasat şi nevoia de credite urgente de trezorerie (descoperire de cont).

f)Viteza de rotație a capitalulilor proprii

- arată numărul de "refolosiri" a capitalului propriu pe seama cifrei de afaceri într-o perioadă

dată de gestiune.

g) Viteza de rotație a capitalului permanent

- arată modul de fructificare a resurselor permanente într-o perioadă de gestiune.

h) Viteza de rotație a datoriilor totale

24

-arată numărul de refaceri a surselor împrumutate şi atrase pe seama cifrei de afaceri într-o

perioadă de gestiune, respectiv numărul de zile necesar pentru restituirea datoriilor pe seama

cifrei de afaceri.

2.6. Analiza profitabilității și rentabilității întreprinderii

2.6.1. Analiza profitabilității întreprinderii

2.6.1.1. Rata profitabilității comerciale

Rpc = 3,53%

- Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii şi caracterizează eficienţa

politicii comerciale şi a politicii de preţuri a firmei.

2.6.1.2. Rata profitabilitatii veniturilor

Rpv = 2,92%

- exprimă eficienţa generală a activităţii firmei măsurată prin profitul brut al exerciţiului ce

revine veniturilor totale ale exerciţiului; reflectă eficienţa întregii activităţi

2.6.1.3. Rata profitabilitatii resurselor consumate

25

Rprc = 3,01%

- arată profitul brut al exerciţiului care revine pe unitatea de cheltuieli totale (care măsoară

consumul total de resurse), măsoară capacitatea tuturor resurselor de a genera prin consum profit

brut.

2.6.2. Analiza rentabilității înteprinderii

- se apreciază nivelul de rentabilitate al unei întreprinderi sau al unei investiţii.

2.6.2.2. Analiza ratei de rentabilitate financiară

Rsf = 11,47%

- exprimă interesele acţionarilor:

- pe termen scurt prin încasarea de dividende;

- pe termen lung prin reinvestirea profitului care asigură creşterea valorii acţiunilor şi crearea

premiselor pentru sporirea dividendelor în perioadele viitoare.

26

2.7. Analiza riscurilor întreprinderii

2.7.2. Analiza riscului financiar

- pragul de rentabilitate financiar reprezintă acel nivel de activitate corespunzător căruia

veniturile din exploatare acoperă cheltuielile din exploatare şi cheltuielile cu dobânzile.

2.7.3. Analiza riscului de faliment

Modelul funcției F

G1 = Lichiditatea curentă = 0,89

G2 = Solvabilitatea = 8,42

G3 = Viteza de rotație a creditelor clientilor = 10,91

27

G4 = Rata profitului = 3,01

F=G1+G2+G3+G4-1,414

F=0,89+8,42+10,91+3,01-1,414=21,81

În urma analizei s-a constatat că unitatea se află într-o zonă favorabilă.

28