1

CCUURRSSUULL NNRR.. 66

AAnnaa ll ii zzaa dd iiaaggnnooss tt ii cc aa cchhee ll ttuu iiee ll ii lloorr llaa 11000000 ll ee ii

vveennii ttuurr ii ttoo ttaa ll ee ,, aa cchhee ll ttuuiiee ll ii lloorr llaa 11000000 ll ee ii cc ii ff rrăă ddee

aaffaacceerr ii ,, aa cchhee ll ttuu ii ee ll ii lloorr vvaarr iiaabb ii ll ee şş ii ff iixxee

Cup r ins

6.1. Scopul şi obiectivele cursului

6.2. Noţiuni generale privind cheltuielile firmei

6.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

6.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

6.5. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile

6.6. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe

Rezumat

Bibliografie minimală

6.1. Scopul şi obiectivele cursului Scopul acestui curs este acela de a dobândi următoarele competenţe: cunoaşterea (distingerea,

identificarea, recunoaşterea), înţelegerea, aplicarea, analizarea, sinteza şi evaluarea (judecarea,

argumentarea, evaluarea şi compararea: erorilor, scopurilor, mijloacelor, alternativelor) aspectelor

legate de analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, a cheltuielilor la 1000 lei

cifră de afaceri, a cheltuielilor variabile şi fixe.

La finalul studiului acestui curs vei fi capabil:

să defineşti conceptul de cheltuială şi cost ;

să structurezi după natura activităţii cheltuielile şi veniturile totale ale firmei;

să identifici corect componenţa cheltuielilor şi veniturilor totale ale firmei;

să identifici modelele de analiză corespunzătoare cheltuielilor totale, cheltuielilor la 1000 lei

cifră de afaceri, cheltuielilor variabile şi fixe şi să precizaţi semnificaţia fiecărui element component;

să realizezi analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor totale, a cheltuielilor la 1000 lei

cifră de afaceri, a cheltuielilor variabile şi fixe.

6.2. Noţiuni generale privind cheltuielile firmei Definiţia cheltuielilor include două tipuri de cheltuieli:

cheltuieli propriu-zise care apar în cursul activităţilor curente ale firmelor, regăsindu-se sub

forma costului vânzărilor, costului consumurilor de stocuri, salariilor şi amortismentelor.

pierderile ca reduceri ale beneficiilor economice pot sau nu să apară în activităţile curente ale

firmei. În această situaţie se află pierderile din calamităţi sau cele din lichidarea activelor imobilizate.

De asemenea, se includ şi pierderile constatate cum sunt cele rezultate din diferenţele nefavorabile de

curs valutar, sconturile acordate clienţilor, pierderile nete din cumpărarea/vânzarea de titluri de

plasament.

2

Definiţie. Cheltuielile reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit pentru consumurile,

lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, remunerarea personalului, executarea unor obligaţii

legale sau contractuale de către unitatea patrimonială, constituirea amortizărilor şi provizioanelor,

consumuri extraordinare.

Într-o anumită formă cea mai mare parte din aceste consumuri, localizate în timp şi spaţiu,

îmbracă forma costului produselor. Costurile reprezintă o categorie economică care se manifestă

nemijlocit în producţia materială, respectiv în activitatea de creare a bunurilor materiale.

Definiţie. Costurile reprezintă totalitatea consumurilor exprimate în formă bănească pe care le

efectuează întreprinderea în vederea realizării unei anumite producţii sau a unui singur produs.

Analiza cheltuielilor firmei se realizează utilizând informaţiile din contul de profit şi pierdere. În

acest document de sinteză contabilă cheltuielile şi rezultatele firmei sunt structurate după natura

activităţii, respectiv de exploatare, financiare şi extraordinare după cum urmează:

A.Cheltuielile de exploatare reprezintă consumurile efectuate în scopul realizării obiectivului de

activitate şi pot cuprinde următoarele elemente:

-cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile;

-cheltuieli cu personalul;

-ajustările de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale;

-alte cheltuieli din exploatare.

B.Cheltuielile financiare au în structură următoarele elemente:

-ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante;

-cheltuieli privind dobânzile;

- alte cheltuieli financiare.

C.Cheltuielile extraordinare sunt formate din alte cheltuieli care nu sunt legate de activitatea

curentă a firmei şi cuprind:

-operaţiuni legate de capital (valoarea contabilă a imobilizărilor cedate şi alte cheltuieli

extraordinare);

-operaţiuni de gestiune (amenzi, penalităţi, lipsuri la inventar, donaţii, subvenţii acordate, pierderi

din debitori insolvabili etc.).

Corespunzător cestor categorii de cheltuieli şi veniturile totale ale firmei se grupează astfel:

A.Veniturile din exploatare cuprind fluxurile financiare atrase de activitatea curentă şi cuprind

următoarele elemente:

- cifra de afaceri netă;

-variaţia stocurilor de produse finite şi producţiei în curs de execuţie;

-producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată.

B.Veniturile financiare cuprind fluxuri financiare atrase de agentul economic din activitatea

strict de natură financiară, dar complementară celei din exploatare şi sunt formate din:

- venituri din interese de participare;

-venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate;

- venituri din dobânzi;

-alte venituri financiare.

C.Veniturile extraordinare sunt acele venituri care nu sunt legate de activităţi curente ale firmei

şi cuprind:

-operaţiuni de capital (venituri din cedarea activelor etc);

-operaţiuni de gestiune (despăgubiri şi penalităţi încasate, donaţii primite etc.).

3

6.3. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale Pentru analiza dinamicii cheltuielilor totale ale întreprinderii este necesar să se calculeze

modificările absolute şi procentuale intervenite în nivelul acestora astfel:

1 0

0

% 100

% 100Ct

CtCt Ct Ct respectiv Ct

Ct

sau Ct I

În funcţie de mărimea şi semnul modificărilor intervenite, se pot face aprecieri cu privire la

creşterea sau reducerea cheltuielilor totale efective faţă de cele prevăzute sau din perioada de bază.

În cadrul analizei este necesar să se studieze şi structura cheltuielilor totale pe cele trei categorii. În

acest scop este necesar să se calculeze ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în cheltuielile totale

precum şi modificarea acestor ponderi astfel:

1 0

, ,100

Ce Cf CexG respectiv G G G

Ct

unde: G - greutatea specifică pe categorii de cheltuieli.

În funcţie de mărimea şi semnul modificărilor intervenite în nivelul acestor ponderi se pot face

aprecieri cu privire la schimbările intervenite în structura cheltuielilor totale în perioada curentă faţă de

cea previzionată sau cea din perioada de bază.

Pentru analiza diagnostic a cheltuielilor totale se pot utiliza următoarele relaţii:

a) Ct Ce Cf Cex

b) 1000 1000Vt CtCt

Vt

unde: Ct - cheltuieli totale; Cf - cheltuieli financiare; Cex - cheltuieli extraordinare; 1000VtCt - cheltuieli

totale la 1000 lei venituri totale; Vt - venituri totale.

În cazul primului model numit şi model structural de analiză cuantificarea acţiunii celor trei

elemente structurale (variabile independente) asupra cheltuielilor totale se face cu ajutorul metodei

balanţiere, iar influenţele sunt următoarele:

I. Abaterea cheltuielilor totale:

1 0 1 1 1 0 0 0Ct Ct Ct Ce Cf Cex Ce Cf Cex

II.Abaterea elementelor structurale:

1.Influenţa cheltuielilor din exploatare:

1 0

Ct

Ce Ce Ce

2.Influenţa cheltuielilor financiare:

1 0

Ct

Cf Cf Cf

3.Influenţa cheltuielilor extraordinare:

1 0

Ct

Cex Cex Cex

III.Pentru verificare avem relaţia: Ct Ct Ct

Ce Cf CexCt

Pentru reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale se poate urmări:

respectarea criteriului eficienţei economice în desfăşurarea activităţii, după care veniturile

fiecărei activităţi desfăşurate trebuie să acopere cheltuielile aferente;

modificarea structurii veniturilor în sensul creşterii ponderii acelor categorii de venituri care

înregistrează un nivel al cheltuielilor la 1000 lei venituri totale mai redus decât nivelul mediu al

perioadei de bază;

reducerea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale pe categorii de venituri.

4

6.4. Analiza diagnostic a cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri Ca principală componentă a cheltuielilor totale la 1000 lei venituri din exploatare, cheltuielile la

1000 lei cifră de afaceri pot fi exprimate cu ajutorul modelelor următoare:

1000

1000 10001 1

1

1000 1000100

n n

i i

n

i

qvi ci gi ciCT

C sau CCA

qvi pi

unde:

qvi–producţia vândută pe produse; ci–costul pe produse; pi -preţ mediu de vânzare pe produse;

gi–structura cheltuielilor; 1000ci - cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri pe produse;

Din modelul de mai sus rezultă că factorii care influenţează cheltuielile la 1000 lei cifră de

afaceri sunt: structura producţiei, preţul mediu de vânzare pe produse şi costul produselor.

Aprofundarea structurală are drept scop remarcarea ponderii cheltuielilor componente, modificările

structurale şi contribuţia fiecărei cheltuieli la micşorarea sau creşterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de

afaceri.

I. Abaterea cheltuielilor totale la 1000 lei cifră de afaceri:

1 1 0 01000 1000 1000 1 1

1 0

1 1 0 0

1 1

1000 1000

n n

i i

n n

i i

qvi ci qvi ci

C C C

qvi pi qvi pi

II. Modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se explică prin următoarele

influenţe:

1.Influenţa modificării structurii cifrei de afaceri: 10001 0 0 0

1 1

1 0 0 0

1 1

1000 1000

n n

C i iqvi n n

i i

qvi ci qvi ci

qvi pi qvi pi

2.Influenţa modificării preţurilor de vânzare pe produse (ca preţuri medii):

10001 0 1 0

1 1

1 1 1 0

1 1

1000 1000

n n

C i i

n npi

i i

qvi ci qvi ci

qvi pi qvi pi

din care:

2.1.Influenţa inflaţiei: 10001 0 1 0

1 1

1 0 1 0

1 1

1000 1000

n n

C i i

n n

i i

qvi ci qvi ci

qvi pi IP qvi pi

2.2.Influenţa preţurilor exclusiv efectul inflaţiei: 10001 0 1 0

1 1

1 1 1 0

1 1

1000 1000

n n

C i ipi n n

i i

qvi ci qvi ci

qvi pi qvi pi IP

După modelul: 1000 1

1

1000

n

i

n

i

qvi ci

C

qvi pi

abaterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri se

realizează astfel:

5

3.Influenţa modificării costurilor pe produse: 10001 1 1 0

1 1

1 1 1 1

1 1

1000 1000

n n

C i ici n n

i i

qvi ci qvi ci

qvi pi qvi pi

III.Pentru verificare avem relaţia: 1000 1000 10001000 C C C

qvi cipiC

6.5. Analiza diagnostic a cheltuielilor variabile Diagnosticul cheltuielilor variabile prezintă o importanţă deosebită în activitatea de conducere

pentru asigurarea încadrării într-un nivel de rentabilitate care să permită practicarea unor preţuri menite

să conducă la menţinerea şi eventual la creşterea cotei de piaţă.

Analiza diagnostic de tip factorial a costurilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri se determină

după relaţia:

1000 1

1

1000 1000

n

CA i

n

i

qvi cviCV

CvCA

qvi pi

unde:

qvi–volumul vândut al produsului „i”; cvi–costul variabil pe produsul „i”; pi -preţul mediu de

vânzare pe produsul „i” (exclusiv TVA).

I.Abaterea cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri:

1 1 0 01000 1000 1000 0 1 11

1 0

1 01 1 0 0

1 1

1000 1000 1000

n n

CA CA CA i i

n n

i i

qvi cvi qvi cviCVCV

Cv Cv CvCA CA

qvi pi qvi pi

II. Măsurarea acţiunii factorilor:

1.Influenţa structurii producţiei vândute: 10001 0 0 0

1 1

1 0 0 0

1 1

1000 1000CA

n n

Cv i iqvi n n

i i

qvi cvi qvi cvi

qvi pi qvi pi

2.Influenţa preţurilor de vânzare pe produse (ca preţuri medii):

10001 0 1 0

1 1

1 1 1 0

1 1

1000 1000CA

n n

Cv i i

n npi

i i

qvi cvi qvi cvi

qvi pi qvi pi

din care:

2.1.Influenţa inflaţiei: 10001 0 1 0

1 1

1 0 1 0

1 1

1000 1000CA

n n

Cv i i

n n

i i

qvi cvi qvi cvi

qvi pi IP qvi pi

2.2.Influenţa preţurilor de vânzare pe produse exclusiv efectul inflaţiei:

După modelul: 1000 1

1

1000 1000

n

CA i

n

i

qvi cviCV

CvCA

qvi pi

abaterea cheltuielilor variabile la 1000 lei

cifră de afaceri se realizează astfel:

6

10001 0 1 0

1 1

1 1 1 0

1 1

1000 1000CA

n n

Cv i ipi n n

i i

qvi cvi qvi cvi

qvi pi qvi pi IP

3.Influenţa modificării costurilor variabile pe produse:

10001 1 1 0

1 1

1 1 1 1

1 1

1000 1000CA

n n

Cv i ici n n

i i

qvi cvi qvi cvi

qvi pi qvi pi

Principalele măsuri de reducere a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri sunt:

creşterea volumului vânzărilor;

creşterea preţului de vânzare ca urmare a modificării calităţii produselor cu un nivel al

cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri pe produs mai mare decât nivelul mediu;

reducerea cheltuielilor de producţie;

reducerea cheltuielilor de aprovizionare şi comercializare;

îmbunătăţirea relaţiilor cu furnizorii în vederea obţinerii unor costuri avantajoase.

6.6. Analiza diagnostic a cheltuielilor fixe Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor fixe se face în corelaţie cu cifra de afaceri, având în

vedere cerinţa creşterii cifrei de afaceri în condiţiile în care cheltuielile fixe rămân aceleaşi sau au

creşteri reduse. Numai când intervin modificări importante în structura de exploatare sau operaţională

se pot modifica şi cheltuielile fixe. Bineînţeles, intervin şi modificări ale cheltuielilor determinate de

inflaţie. Analiza se poate desfăşura după relaţia: F

CA

I

I

unde: FI -indicele cheltuielilor fixe;

CAI -indicele cifrei de afaceri.

Normal este ca FI să fie cât mai aproape de 100, iar

CAI să crească; în aceste condiţii creşte

eficienţa cheltuielilor fixe.

Studierea dinamicii cheltuielilor fixe este necesară pentru a cunoaşte evoluţia lor în raport cu

cifra de afaceri sau cu producţia fabricată. În funcţie de situaţiile înregistrate faţă de evoluţia normală şi

realităţile din alte unităţi similare se adoptă măsurile necesare.

Ca şi în cazul cheltuielilor variabile, eficienţa cheltuielilor fixe se apreciază sintetic pe baza

nivelului lor la 1000 lei venituri din exploatare şi cifră de afaceri după următoarele modele:

1000

/1000

1. 1000

2. 1000

Ve

CA

CfCf

Ve

CfCf

CA

Ca dinamică în limita unui prag al volumului activităţii, cerinţa din exploatare este următoarea:

/Ve Cf CA CfI I respectiv I I

unde:

VeI - indicele veniturilor din exploatare; CfI - indicele sumei cheltuielilor fixe aferente veniturilor

din exploatare; CAI - indicele cifrei de afaceri;

/CfI - indicele sumei cheltuielilor fixe aferente cifrei de

afaceri.

Referitor la structura cheltuielilor fixe analiza se poate face pe categorii de cheltuieli cum sunt:

cheltuieli generale ale secţiilor; cheltuieli generale ale firmei; cheltuieli cu amortizarea; cheltuieli cu

salariile; cheltuieli cu reparaţiile; cheltuieli materiale etc.

7

Structural nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi respectiv cifră de afaceri

poate fi analizat din două puncte de vedere şi anume:

1.din punct de vedere al structurii şi contribuţiei cheltuielilor fixe specifice la formarea şi totodată

abaterea nivelului total al acestora;

2.din punct de vedere al structurii şi contribuţiei centrelor de responsabilitate ce angajează

cheltuieli fixe cum ar fi:

cheltuieli privind cercetarea – dezvoltarea;

cheltuieli ce privesc activităţile comerciale;

cheltuieli cu privire la conducerea tehnică şi administrativă etc.

Pe baza modelelor de calcul şi analiză prezentate anterior se procedează la diagnosticul de tip

factorial al abaterii cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare şi cifră de afaceri.

Sistemul de factori care influenţează nivelul cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din

exploatare este:

Figura nr. 6.1.

Sistemul factorial aferent cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare

unde:

T–timpul total; wh -productivitatea medie orară; 1 2 3, , .... ncf cf cf cf - cheltuieli fixe pe categorii.

I.Abaterea cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare:

1000 1000 1000 011 0

1 0

1000 1000

Ve Ve Ve CfCfCf Cf Cf

Ve Ve

II. Măsurarea intensităţii factorilor:

1.Influenţa veniturilor din exploatare: 10000 0

1 0

1000VeCf

Ve

Cf Cf

Ve Ve

din care:

1.1.Influenţa timpului total de muncă: 10000 0

1 0 0 0

1000VeCf

T

Cf Cf

T wh T wh

din care:

1.1.1.Influenţa numărului mediu de salariaţi:

1000

0 0

0 01 0 0 0

1000VeCf

Ns

Cf Cf

Ns t wh Ns t wh

1000VECf

Ve

Cf

T

wh

Ns

t

1cf 2cf

ncf

.....

După modelul: 1000 1000Ve CfCf

Ve explicarea factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri

din exploatare se realizează astfel:

8

1.1.2.Influenţa numărului mediu de ore pe un salariat:

1000

0 0

1 01 0 1 0

1000VeCf

t

Cf Cf

Ns t wh Ns t wh

1.2.Influenţa productivităţii medii orare: 10000 0

1 1 1 0

1000VeCf

wh

Cf Cf

T wh T wh

2.Influenţa sumei cheltuielilor fixe: 10001 0

1

1000VeCf

Cf

Cf Cf

Ve

din care:

2.1.Influenţa cheltuielilor fixe pe categorii: 10001 0

1

1000Ve

n

n nCf

Cf

Cf Cf

Ve

III. Pentru verificare avem relaţia: 1000 10001000 Ve VeVe Cf Cf

Ve CfCf

Sistemul factorial aferent cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri se prezintă astfel:

Figura nr. 6.2.

Sistemul factorial aferent cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri

I. Abaterea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri //

1000 1000 1000 011 0

1 0

1000 1000CA CA CA CfCfCf Cf Cf

CA CA

II. Măsurarea intensităţii factorilor:

1.Influenţa valorii cifrei de afaceri: 1000/ /

0 0

1 0

1000CACf

CA

Cf Cf

CA CA

din care:

1.1.Influenţa timpului total de muncă (volumului de muncă): 1000/ /

0 0

1 0 0 0

1000CACf

T

Cf Cf

T cah T cah

1.2.Influenţa cifrei de afaceri medii orare: 1000/ /

0 0

1 1 1 0

1000CACf

cah

Cf Cf

T cah T cah

din care:

1.2.1.Influenţa structurii cifrei de afaceri (producţiei vândute): 1000/ /

0 0

1 01

1000CACf

gi r

Cf Cf

T cahT cah

1000CACf

CA

Cf

T

cah

gi

cai

1cf

2cf

ncf

.....

i

pi

După modelul: /

1000 1000CA CfCf

CA explicarea factorială a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră

de afaceri se realizează astfel:

9

1.2.2.Influenţa cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse: 1000/ /

0 0

1 1 1

1000CACf

cai r

Cf Cf

T cah T cah

din care:

1.2.2.1.Influenţa inflaţiei: 1000/ /

0 0

/

1 1

1000CACf

r

Cf Cf

T cah T cah

1.2.2.2.Influenţa cifrei de afaceri pe unitatea de timp pe produse exclusiv efectul inflaţiei: 1000

/ /

0 0

/

1 1 1

1000CACf

pi

Cf Cf

T cah T cah

2.Influenţa sumei cheltuielilor fixe: 1000

/

/ /

1 0

1

1000CACf

Cf

Cf Cf

CA

din care:

2.1.Influenţa cheltuielilor administrativ – gospodăreşti: 10001 0

1

1000CA

g

g gCf

Cf

Cf Cf

CA

III. Pentru verificare avem relaţia: 1000 1000

/

1000 CA CACA Cf Cf

CA CfCf

Rezumat Acest curs abordează în mod unitar principalele aspecte teoretice şi metodologice privind

analiza diagnostic a cheltuielilor totale, cheltuielilor la 1000 cifră de afaceri, a cheltuielilor variabile

şi fixe.

Cursul debutează cu aspecte teoretice privind cheltuielile firmei, în continuare fiind prezentate

modelele de analiză corespunzătoare celor patru tipuri de cheltuieli pe baza cărora s-a efectuat

analiza diagnostic de tip factorial.

Structura acestui curs v-a permis înţelegerea şi asimilarea graduală a cunoştinţelor referitoare

la analiza diagnostic a cheltuielilor totale, cheltuielilor la 1000 cifră de afaceri, a cheltuielilor

variabile şi fixe.

Evaluare 1. Definiţi conceptul de cheltuială şi cost.

2. În câte categorii se împart cheltuielile şi veniturile totale ale firmei?

3. Care este componenţa cheltuielilor şi veniturilor totale ale firmei?

4. Cum se determină cheltuielile totale, cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri, cheltuielile variabile şi

fixe?

5. Realizaţi analiza diagnostic de tip factorial a cheltuielilor totale, a cheltuielilor la 1000 lei cifră de

afaceri, a cheltuielilor variabile şi fixe.

Bibliografie minimală 1.Burja Camelia, Analiză economico-financiară, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 2009, pag; 89;

2.Buşe Lucian, Analiză economico-financiară, Ed. Economică, Bucureşti, 2005, pag.186;

3.Ghic Graţiela, Grigorescu Judith Carmen, Analiză economico-financiară, Ed. Universitară, Bucureşti,

2008, pag.167;

4.Popa Ion Lala, Miculeac Melania, Analiză economico-financiară, Ed. Mirton, Timişoara, 2009, pag.

276;

5.Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiză economico-financiară, Ed.

Economică, Bucureşti, 2005, pag.175.