turismul de afaceri - impact asupra mediului

Turismul de afaceri – impact asupra mediului

CUPRINS

INTRODUCERE – Impactul turismului asupra mediului............. 3

Turismul de afaceri .................................................................... 5

Impactul direct al turismului de afaceri............................ 6

Impactul indirect al turismului...........................................8

Impactul indirect pozitiv turismului de afaceri............... 11

Concluzii............................................................................12

Bibliografie........................................................................13

P a g . 1 |



INTRODUCERE – Impactul turismului asupra mediului

Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o formă sau alta, în activatatile

de turism sunt constienti de efectele provocate de dezvoltarea turistica, de impactul

acestor activitati asupra populatiei si mediului. In ultimii ani, deceniile nouă si zece ale

secolului XX, s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze echilibrat, in

conformitate cu standardele care garantează pastrarea echilibrului ecologic si evita

suprasolicitarea resurselor , poluarea și orice alte impacte negative asupra mediului.

Notiunea de impact, presupune analiza relatiei turist-resursa turistica-produs

turistic, care se dasfasoară de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la

asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice, menite sa puna in valoare obiectivul

respectiv.

Impactul asupra unei zone turistice este dat de :

cadrul natural și varietatea potentialului turistic.

existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia, accesul și informarea.

prezenta unei structuri turistice de cazare, alimetatie publica, agrement.

Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de

impact, care pot imbraca forme pozitive sau negative de manisfestare.

Turismul este considerat un domeniu foarte important in dezvoltarea durabila a

regiunii, investitiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunitatii. Ca urmare

a dezvoltarii turismului, apare problema respectarii echilubrului intre solicitarea turistica

si capacitatea de absortie a acesteia de catre mediu.

P a g . 2 |


Actiunile distructive ale unor activitati turistice se manifesta, în principal, prin

folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant, în scopuri recreative si de agrement,

dublata de o interventie brutala a omului asupra peisajului si resurselor naturale. Aceste

practice nocive se intalnesc mai ales (sau la obiectivele) de mare atractivitate, situate în

spațiile populate, sau în imediata apropiere a marilor aglomerări urbane.

De asemenea, absența unor reglementari privind comportamentul

vizitatorilor,însoțite de o monotorizare a zonei sau obiectivelor, favorizeaza

desfasurarea activitatilor care afecteaza calitatea mediului si pun în pericol integritatea

și conservarea obiectivelor.

In zonele sau la obiectivele turistice situate in afara traseelor marcate si special

amenajate, care atrag fluxuri importante de vizitatori, in principal in perioadele de

weekend , si unde se deruleaza o circulatie turistica necontralata. Prejudiciile pricinuite

sunt profunde si, adesea, pot avea un caracter ireversebil.

Dintre acestea pot fi menționate: distrugerea vegetatiei si florei, ruperea

copacilor si in special a puietilor, distrugerea semintisului natural, desprinderea de roci,

braconajul etc., care, in final, au ca rezultat impiedicarea regenerarii plantelor, terasarea

solului, tulburarea biotopurilor specifice vanatului si, in general, a faunei, mergand

uneori până la dispariția unor specii floristice, cauzată de colectarea abuzivă a florei, în

special a plantelor declarate monumente ale naturii, si totodata de necunoasterea, de

catre turisti, a gravelor implicatii pe care le pot avea actiunile necontralate asupra

factorilor de mediu.

Fenomenul poluarii naturii s-a amplificat o data cu patrunderea turismului

automobilistic în locuri pana nu demult inacsebile pentru acest mijloc de transport.

Abatandu-se de la traseele amenajate de acces, turistii patrund pe drumuri ocolite,

oprindu-se în poieni pitoresti si provocand distrugerea pajistilor, a arbustilor si a florei,

in general, prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de esapament, scurgerilor de

ulei etc.

Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit si prin intensificarea

circulatiei în statiunile balneoclimaterice. In absenta unor restrictii de acces în statiuni ,

a unor zone amenajate de parcare, turismul automobilistic altereaza calitatile aerului ori

ale factorilor de cura, influentand negativ si tratamentele balneare specifice.

Turismul de afaceri

P a g . 3 |


Este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitati turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, în deosebi, a celor economice se reflecta în cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scop uri comerciale, guvernamentale sau educationale, avand partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Presupunând , în general, deplasarea într-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Acest tip de turism se refera, în sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile în interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari organizate de întreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanti lor . Impactul acestui tip de turism asupra mediului nu este foarte mare in mod direct, insa in mod indirect impactul turismului de afaceri asupra mediului est e existent, care daca nu se ridica la nivelul impactului datorat formei traditionale a turismului.

Astfel am ales sa tratez aceasta tema pe ideea ca urmarile acestui turism de afaceri sunt la fel de importante ca si un impact direct asupra mediului, referindu-ma aici atat la efectele negative cat si la cele pozitivi.

Turismul de afaceri este un tip de turism mai diferit , avand unele caracteristici ce il difera de celelalte tipuri de tturism, motiv pentru care nu putem trata impactul sau asupra mediului intr-un mod convetiona prin evidentierea actiunilor negative si pozitive directe.

Fiind un turism elitist, practicat de o anumita categorie de oameni , astfel incat consider ca trasaturile urmatoare pe care le voi prezenta sunt esentiale pentru a reprezenta impactul acestei forme de turism:

reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate; atinge cote maxime primavara si toamna dar înregistreaza activitati si în lunile

de vara si iarna; completeaza sectorul turismului liber; investitiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana; multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute în special pentru

turismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, facilitati în transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena;

calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste în serviciile prestate de acestia;

turismul de afaceri are mai putine consecinte negative asupra mediului decât turismul clasic;

P a g . 4 |


Aceste caracteristici sunt cele date de catre WTO (Organizatia Mondiala de Turism), ceea ce confirma ideea conform careia impactul turismul de afaceri este unul redus.

Astfel am ales sa structurez acest impact in mai multi pasi:

Impactul direct al turismului de afaceri ( pozitiv si negativ, in conditiile in care exista)

Impactul indirect negativ si pozitiv

Impactul direct al turismului de afaceri

Impactul turismului de afaceri, desi la o scara mai mica, este acelasi (cel putin partial) cu al turismului traditional, aici ma refer la efectele asupra mediului a mijloacelor de transport utilizate. Fiind o forma de turism elitista, utilizeaza ca si mijloace de transport , in special transportul aerian, dar si cel rutier (autocare, masini personale), maritime (unele croaziere reprezinta obiectul unui eveniment al turismului de afaceri – congres, conventie, training) si chiar si cel feroviar.

Astfel putem afirma ca impactul asupra mediului exista, la nivelul aerului, prin poluarea acestuia cu noxe, gaze cu efect de sera si alte gaze nocive rezultate in urma transportului.

Efectul cel mai nociv este reprezentat de catre transportul aerian, un raport ONU fixand pentru traficul avioanelor comerciale o cantitate de noxe de 650 milioane tone bioxid de carbon sau 2,61% din totalul emisiilor anuale cu efect de sera. Din acest total, aproximativ 30% zboruri sunt considerate ca fiind in interes de servici, ulterior intrand in sfera turismului de afaceri .

De asemena turismul de afaceri dezvoltat prin transport rutier are un raport la poluarea aerului sesizabil, el realizandu-se prin trasportul cu autocare (consum mare de motorina sau alti combustibili, prin urmare o emisie mare de gaze nocive ) sau prin transportul cu masina personale, care se adauga la traficul propriu-zis. Traficul determina eliminarea in atmosfera a poluanţilor gazosi şi solizi (particule), dintre care cei mai importanti sunt: monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi volatile (COV), dioxid de sulf (SO2) si compusi ai plumbului (Pb).

Surprinzator tipul de transport (utilizat de turismul de afaceri) cel mai putin „poluant”, este transportul foreviar, in ciuda consumului mare de combustibili dar si existentei liniilor electrificate, si mia ales datorita faptului ca nu este prima optiune pentru

P a g . 5 |


turistii de afaceri ( in tarile mai putin dezvoltate, ca Romania, transportul feroviar are durata de timp foarte lunga si conditiile nu sunt cele obisnute tipului de afaceri. )

Distributia aeroporturilor pe teritoriul tarii

Solutii pentru diminuarea impactului transportuluiInstrumente cheie care trebuie folosite intr-o politica de transport cu

orientare ecologica se pot enumera:- aplicarea simultana a costului social marginal tuturor tipurilor de transport (in paralel cu asistenta pentru dezvoltarea transportului cu costuri externe scazute);- directionarea eforturilor asupra zonelor cu probleme (coridoare cu trafic intens, regiuni montane) prin implementarea unei politici de reglementare a diverselor tipuri de transport asigurandu-se consideratie nivelului ridicat al costurilor externe. Rezultatul ar trebui sa fie un sistem de tarifare care sa incurajeze utilizarea transporturilor mai putin poluante, permitand realizarea cerintelor necesare investitiilor (aceasta masura nu poate fii considerata strict necesara turismului de afaceri, deoarece una din caracteristicile acestuia este calitatea in defavoare costului);

P a g . 6 |


- adoptarea unei abordari comune europene la alocarea investitiilor pentru sisteme de infrastructura si transport, luandu-se in considerare toate costurile externe prin intermediul auditurilor socio-economice.In paralel cu acestea vor trebui realizate:- concordanta cu legislatia referitoare la standardele de mediu (si de siguranta);- introducerea unei game de masuri tehnice si fiscale pentru a promova utilizarea unor tipuri de transport mai ecologice;- adoptarea masurilor necesare pentru combaterea efectului de sera;- realizarea unor campanii de comunicare, pregatire si perfectionare pentru a aduce o schimbare in modelele comportamentale si pentru a le indrepta spre practici ecologice.

Impactul indirect al turismului

Investitiile în turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana – aceasta este ce-a de –a doua caracteristica importanta a turismului de afaceri, a carei realizare are un impact, de data asta considerabil, asupra mediului. Desi turismul de afaceri nu creaza aceasta regenerare urbana, el este unealta prin care sunt create proiectele de constructii, extinderi, imboliare etc. Intalniri de afaceri, traininguri, conventii ale constructorilor, toate sunt evenimente ale turismului de afaceri, in cadrul carora se iau decizii care duc la construirea , extinderea unor zone urbane noi.

Prin urmare prin aparitia unor noi zone urbane, la periferia oraselor deja existente, are loc degradarea si chiar distrugerea unor ecosisteme de mediu, astfel incat impactul acestor actiuni este total in unele cazuri . Exemplul cel mai bun pentru tara noastra, este capitala. Zonele rezidentiale periferice apar de la un an la altul, si au tendinta sa se extinda continuu, lucru ce duce la poluare, distrugerea sistemelor biologice, in final la schimbarea in proportie mare a mediului. Zone precum Pipera, Snagov, care acum nu multi ani in urma detineau zone verzi, pasuni, paduri, incep sa fie complet urbanizate. Procesele prin care au loc aceste lucrari sunt despaduririle, desecari, si odata cu extinderea acestor zone are loc si cresterea efectului de sera .

Momentan se incearca franarea acestei degradari ale mediului prin diferite politici ecologice, si acestea avandu-si originea in turismul de afaceri.(congrese, conventii,expozitii)

P a g . 7 |


Defrisari Padurea Snagov Defrisari Padurea Baneasa

Multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute în special pentru turismul de afaceri ( hoteluri, restaurante, facilitati în transport si comunicatii ) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici si de populatia indigena.

Aceasta caracteristica este una fundamentala pentru turismul de afaceri , intru-cat turismul de afaceri nu poate exista fara structuri de primire, de cazare , si de desfasurare a evenimentelor specifice. In ultimul timp cerintele turismului de afaceri au ridicat nivelul, astfel incat toate facilitatile trebuie sa fie mai bune, specifice elitelor, servicii si conditii superioare, lucru ce a dus la construirea de noi hoteluri, baze , centre de conferinta. De asemenea noile tendinte ale turismului de afaveri inclina spre locatii precum statiuni de munte sau litoral. Din aceste doua idei putem trage concluzia ca impactul asupra mediului in urma constructiei de noi hoteluri, drumuri restaurante, specifice turismului de afaceri, va fi unul insemnat. Aceste procese vor fi realizate prin despaduriri, nivelari de teren, folosirea diverselor substante, lucru ce este daunator pentru mediu, putand provoca dezechilibre, chiar disparita unor intregi ecosisteme.

Tara noastra se afla exact in aceeasi situatie, referindu-ma aici la existenderea puternica a piteti turismului de afaceri, care din 1990 incoace, a dus la aparitia de numeroase hoteluri, drumuri, alte facilitati specifice, ce ulterior au intrat si in folosinta turismului de masa. In hartile urmatoare putem urmari evolutia capacitatii de cazare (componenta esentiala a turismului de afaceri) pe judetele Romaniei.

Anii analizei sunt 1990, 1998, si 2006, un interval de 8 ani intre ele, care ne permite observarea diferentelor. Astfel putem observa ca Judetul Constanta este lider, cu o capacitate turistica mare, fiind unul din centrele turismului de afaceri din tara. Constructia de noi hoteluri pe litoral a avut ca urmare micsorarea plajelor si poluarea zonelor din imediata apropiere. Bucurestiiul este principalul motor al Romaniei din punct de vedere a acestei ramuri a turismului, putem observa marirea capacitatii de cazare in zonele din jurul bucurestiului, asa cum am mentionat anterior . Alt exemple clare sunt Prahova si Brasov, zone montane, in care impactul reprezentat de distrugerea mediului inconjurator este mult mai grav, ducand si la sectionarea habitatelor naturale.

P a g . 8 |


Impactul dezvoltarii capacitatii de cazare

(Harta realizata in Philcarto si Adobe Illustrator)

P a g . 9 |


Impactul indirect pozitiv turismului de afaceri

Dupa cum mentionam turismul de afaceri are legaturi cu diverse domenii,

printre care putem mentiona si Protectia mediului.

Intru-cat toate actiunile organizatiilor dee mediu, fie ele non-profit, private sau

de stat, se desfasoara prin intermediul congreselor, conventiilor, expozitiilor, putem

afirma ca rezultatul acestora, pozitiv sau negativ, este o urmare a turismului de afaceri,

fara acesta nefiind posibile. Putem astfel sublinia aportul turismului de afaceri la

protectia mediului, binfandu-se evenimente importante referitoare la acest subiect, cel

mai actual fiind problema incalziri globale, si modalitati de a combate aceasta

deteriorare a mediului inconjurator. Protectia mediului este unul domeniile a carui

evenimente ocupa un procent important din piata evenimentelor turismului de afaceri.

Protectia mediului a fost subliniat, in repetate randuri , in cadrul unor reuniuni

consacrate mediului ca, de exemplu: Conferinta Uniunii Internationale de Conservare a

Naturii(U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Mlyn-Cehoslovacia, simpozioanele

internationale avand ca tema ocrotirea naturii, organizate la Cluj-Napoca(1968), Arles

(1971), si Copenhaga (1973), Conferinta Națiunilor Unite pentru mediul înconjurator de

la Stockolm(1972), Conferința pentru Securitate si Cooperare in Europa de la

Helsinki(1977), Conferinta Mondiala a Tursimului de la Manila(1986) etc.

Incepand cu anul 1980, după publicarea Strategiei mondiale de protectie a

mediului de catre UICN, multe tari au inceput sa coopereze pentru satisfacerea unor

cerinte în acest domeniu. Astfel , în 1987, s-a înfiintat Comisia Mondiala pentru Mediul

iînconjurator si Dezvoltare, a carei strategie initiala a fost conceputa la nivel national, pe

diferite niveluri de catre adminitratiile guvernamentale. Dezvoltarea aparuta in

domeniul managementului viabil pentru resurse a fost acceptata ca o modalitate logica

de atingere a dorintei de conservare si todata de dezvoltare a mediului ambiant.

S-au împlinit 10 ani de la Summit-ul de Rio de Janeiro (1992), respectiv

Conferinta la nivel inalt a Natiunilor Unite, privind mediul si dezvoltarea, cand Statele

lumii au pus bazele unei dezvoltari durabile, adica folosirea resurselor naturale in asa fel

de catre generatiile actuale, incat sa nu pericliteze soarta generatiilor viitoare.

Anul 2002 a fost un an cu semnificatii majore pentru turism. In paralel cu

declararea sa ca An International al Muntelui, anul 2002 a fost de asemenea declarat

drept Anul International al Ecoturismului. In aceasta calitate, el a fost marcat de doua

P a g . 10 |


evenimente de prima importanţă pantru ecoturismul din intreaga lume, si anume

Conferinta Internationala pe baza ecoturismului (New York, ianuarie) si “World

Ecotourism Summit” (Quebec, mai).

Iltimul mare eveniment de genu, a avut loc la Copenhaga, Danemarca,

Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, fiind considerat ca fiind cel

mai important din ultimul deceniu.

Acestea sunt doar cateva dintre evenimentele cuprinse de turismul de afaceri, al

caror scop este protectia mediului, putand spune ca acesta este modul prin care turismul

de afaceri isi aduce contributia la protejarea planetei.

ConcluziiTurismul de afaceri nu este o forma de turism conventionala, ceea ce face

analiza din punct de vedere a impactului asupra mediului, dificila, dar nu imposibila.

Astfel am incercat sa argumentez existenta unui impact nu doar la scara redusa ( poluare

prin mijloace de trensport), ci la o scara mai mare, prin evidentierea aportului turismului

de afaceri la luarea deciziilor pro sau contra mediului .

De asemenea, teoria conform careia construirea de noi structuri de primire, de

cazare , de comunicare, ce deservesc turismul de afaceri, au un impact din ce in ce mai

mare asupra mediului, este adevarata, si tin sa mentionez ca odata cu dezvoltarea unei

piete mai puternice a turismului de afaceri in Romania, aceste probleme vor deveni

adevarat puncte de interes pentru toate organizatiile ecologice.

Concluzia finala a acestei analize evidentiaza amploarea pietei turismului de

afaceri, si domeniile pe care le interconecteaza, si aceea este ca in ciuda unui impact

relativ mic la prima vedere, turismul de afaceri joaca un rol foarte important, din pacate

in unele situatii nu doar pozitiv, ci si negativ, in politica de protejare a mediului

P a g . 11 |


Bibliografie

Nicolae Neacșu, Petre Baron, Oscar Snak, Economia turismului,

Ediția a II-a, Editura Pro Universitaria, București, 2006.

Muntele Ionel, Iatu Corneliu, (2006) - Geografia turismului –

concepte, metode si forme de manifestare spatio-temporala, ed. a II-a revazuta si

adaugita, Ed. Sedcom Libris, Iasi

http://www.wttc.org

http:// www.greenpeace.org

http:// www.mdrt.ro.

P a g . 12 |

http://www.wttc.org/

turismul de afaceri - impact asupra mediului

Documents