La ce trebuie sa se astepte pacientul dupa operatie: Trebuie cunoscut faptul că scopul intervenţiei chirurgicale este, înprimul rând, de a salva viaţa pacientului, în al doilea rând, de a crea un bont optim pentruprotezare. În prima săptămână după operaţie se vor semnala dureri, deoarece chirurgula secţionat piele, muşchi, nervi şi os. Acest tip de durere se va reduce cu timpul. La scurt timp după operaţie se va stabili, în funcţie de tipul de amputaţie şi starea fizică, un program de reabilitare.Pentru început se acorda nişte informaţii utile, legate de modul de viaţă şi se vor învăţa câteva exerciţii simple care vor întări forţa musculară şi vorcontribui la formarea bontului.După amputatie este firesc ca pacientii să aiba emoţii, gânduri şi experienţe negative.Pentru ameliorarea acestor stări este utilă consilierea cu un specialist pentru aîmbunătăţi capacitatea de a trăi cu un membrul amputat. Sensibilitatea “fantomă” este frecventa in cele mai multe cazuri si poate fi caracterizata ca :mâncărime, înţepături, furnicături, senzaţia de cald saurece, sau orice altă senzaţie imaginabilă. Creierul „îşi aminteşte” partea amputatăşi încă mai „raportează” sensibilitatea acesteia. Circa 50-80% dintre persoanele cuamputaţii au şi durere fantomă. Aceasta este reprezentată de durerea la nivelulsegmentului de membru amputat şi nu trebuie confundată cu durerea la nivelulbontului. În cele mai multe cazuri durerea fantomă intensă dispare în câteva luni,deşi cei mai mulţi amputaţi au din când în când acest tip de durere.Pentru ameliorarea durerii şi pentru a facilita aportul sangvin al bontului se poate masa bontul efectuând mişcări circulare cu ajutorul unui prosop ud şi cald.Pacienţii pot contribui la modificările propriului stil de viaţă cum ar firenunţarea la fumat sau optimizarea glicemiei prin dietă. Trebuie executaţecâteva modificări şi în locuinţa pacientilor: de exemplu se poate îndepărtapragul de la uşă pentru a evita împiedicarea cu proteza etc. Este importanta deplasarea usoara şi în deplină siguranţă.Îngrijirea bontuluiÎn timpul fazei postoperatorii de vindecare a plăgii, tratamentul se concentreazăpe îngrijirea rănii şi modelarea atentă a bontului. Rănile trebuie verificate zilnic,în special pentru a se evita infecţia sau coagularea sângelui. Pentru combatereaedemului - acumularea de lichid între ţesut şi straturile de celule - şi pentru a obţineo formă ideală a bontului, se aplică terapia de compresie prin bandajare.Pacienţii trebuie să înveţe să îşi îngrijească zilnic membrul rezidual:• lavaj zilnic (baie, duş) cu apă caldă;• ştergerea uşoara cu mişcări circulare, pentru a facilita circulaţia sangvină;• protejarea pielii împotriva deshidratării folosind zilnic o cremă puternichidratantă;• exerciţii fizice pentru stabilizarea şi întărirea musculaturii membrului rezidual;• gimnastică BÜRGER cu îndrumarea kinetoterapeutului;Limitarea mobilităţii articulare îngreunează sau poate chiar împiedică purtareaprotezei.Pentru a accelera formarea bontului este importanta purtarea bandajuluicompresiv cât mai mult timp, cu mici pauze în care se alsa pielea să respire (o dată

sau de mai multe ori pe zi în funcţie de circumstanţe). Bandajarea bontului întotdeaunatrebuie efectuata cu faşă curată pentru a preveni infecţiile! Trebuie evitata de asemenea strangularea membrului rezidual,pentru că acest lucru poate duce la unele complicaţii foarte grave. Unele persoaneau durere sau jenă când se bandajează, mai ales la început; acest lucru este normal.Înainte de aplicarea feşei, din poziţia culcat, se ridica membrul rezidual şi se menţine timp de 3-5 minute. Astfel se faciliteaza scăderea în volum a bontului.Bandajul se aplică în formă de “X”de la capătul bontului în sus.

Bandajarea bontului la amputaţia de coapsă Bandajarea bontului la amputaţia de gambă

Câteva sfaturi utile:

• Cu cât bontul este mai corect bandajat, cuatât mai repede va deveni protezabil.• Pentru a da o formă optimă bontuluitrebuie aplicata o presiune fermă,constantă şi uniformă asupra bontului,atât ziua cât şi noaptea, cu excepţiasituaţiilor cum ar fi spălarea acestuiasau inspectarea sa.Pentru a pregăti bontul pentru protezare trebuie sa treaca cateva saptamani de bandajare.• Trebuie avut in vedere ca bandajul elastic sa fie neted, fără cute sau bride – acestea pot creşte local presiunea asupra bontului,determinând o maturare inegală a bontului sau chiar leziuni ale pielii.• Dacă faşa elastică alunecă sau nu este aplicată corect de prima dată, trebuie desfacuta si aplicata din nou.• Dacă apare durerea sau o senzaţie neplăcută (de ex. amorţeală) datorită aplicării feşei trebuie desfacuta şi aplicata din nou.• Medicul care a realizat interventia chirurgicala va coordona procesul de recuperare pe timpul spitalizarii;• Asistentul medical – ajuta pacientul la bandajarea şi îngrijirea bontului în perioada de spitalizare. • Psihologul – ofera informatii si sprijin pacientului legate de pierderea membrului inferior;• Kinetoterapeutul –ajuta pacientul sa redobandeasca si sa mentina menţina forţa musculară,mobilitatea articulară, atât înainte cât şi după protezare;• Tehnicianul ortoped – după vindecarea bontului va executa proteza (este indicata contactarea tehnicianului din timp, pentru a obţine informaţii legate de posibilităţileprocesului de protezare).• Nu trebuie intinsa complet faşa elastică, deoarece aceasta va distruge firele

elastice. Utilizarea unei feşi elastice care nu se întinde este dăunătoare.• Bontul trebuie bandajat „în opt” şi NU circular; bandajarea circulară dăunează fluxului sangvin şi afectează bontul.• Scopul bandajării este să formeze un bont conic; pentru aceasta, trebuie aplicată mai multă presiune la vârful bontului şi mai puţină presiune la baza acestuia.• Dacă amputaţia se afla la nivelul gambei,bontul trebuie bandajat în aşa fel încât săpermită mobilitatea genunchiului.• Faşa elastică trebuie schimbată la fiecare 4-6 ore, sau chiar mai des dacă se desface.• Este de preferat să nu se menţina bandajul mai mult de 12 ore fără a-l schimba.• De două sau de trei ori pe zi,se maseaza bontul timp de 10 minute, înainte de a-lbandaja din nou.

Exerciţii fizice şi suport psihologic

Prevenirea redorilor este foarte importantă. Redoare înseamnă “înţepenirea” uneiarticulaţii, astfel încât nu este posibilă efectuarea uneia sau alteia dintre mişcărilenormale până la capăt. După amputaţie, musculatura de la nivelul segmentului demembru restant şi din vecinătatea acestuia se scurtează. Aceasta tinde să plasezearticulaţia într-o poziţie flectată. Dacă rămâne aşa mai mult timp, va fi dificil deîndreptat, sau chiar se poate bloca de tot. Redoarea articulară şi contractura muscularăau ca rezultat o protezare dificilă, sau o pot chiar împiedica.• Kinetoterapeutul învăţa pacientul exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii braţelorpentru deplasarea cu fotoliul rulant, transferul de pe scaun pe pat, folosireacârjelor, dezvoltarea musculaturii membrului inferior sănătos pentru mers.• După recâştigarea forţei musculare, când se va stabiliza poziţia deortostatism, se va renunţa la folosirea fotoliului rulant.

Exerciţii de posturări

pentru evitarea contracturilor şi apoziţiei vicioase ale articulaţilor:

• deflectare din articulaţia şolduluila amputaţiile de coapsă: culcat peburtă, aşezarea unei perne sub parteaanterioară a bontului. Se aplicăpresiune pe zona fesieră, astfelobţinând extensia totală posibilădin articulaţia şoldului.Se menţinepoziţia 10-15 secunde. Se executa 3serii de 10 repetări. În cazul în carenu se poate executa exerciţiul dinpoziţia culcat pe burtă, se va încerca

din poziţia culcat lateral sau dinortostatism.• deflectare din articulaţiagenunchiului la amputaţiile degambă: - în poziţia culcat sau şezândcu genunchiul întins se apăsa parteaantero-superioară a genunchiului şise aşeaza o pernă sub gambă pentrua facilita întinderea tendoanelor.Se menţineţi poziţia 10-15 secunde.Se executa 3 serii de 10 repetări.

• din poziţia şezând, cu spatele drept, se întindemembrul rezidual contractând puterniccoapsa timp de 10-15 secunde. Se executa 3 seriide 8-10 repetări.

Exerciţii de tonifiere al membruluiinferior sănătos:• din poziţia şezând, cu spatele drept, intindereamembrul existent, contractarea coapsei,ţinând laba piciorului în unghi de 90 degrade. Se menţine o contracţie puternică10-15 secunde.Se executa 3 serii de 10 repetări.Se pot efectua si cu greutati pe (sac cu nisip,contrapriză cu mâna).

• decubit dorsal,se flecteazamembrul inferior existent şisi pacientul ridica bazinul, de pe nivelul

patului, menţinând poziţia10-15 secunde. Se executa 3 seriide 8-10 repetări.Aceste exerciţii suntrecomandate şi pacienţilorcu amputaţie de coapsă.

Aceste exercitii se recomanda a fi executate chiar de 3 ori pe zi.

Exerciţii de tonifiere a musculaturiimembrului inferior amputat(gambă şi coapsă)

• decubit controlateral,ridicarea membrul restant spre tavan,păstrând alinierea cu corpul. Se menţineţi poziţia8-10 secunde. Se executa 3 serii de 8-10 repetări.

Decubit ventral, cu membreleinferioare aliniate cu planul patului,ridicarea membrului restant spretavan, contractând musculatura fesei. Se menţine ridicat 5-10 secunde, apoiSe coboara lent cu relaxare.Se executa 3serii de 10 repetări. În cazul în carepacientul nu poate sta in decubit ventralexerciţiile se vor executa din ortostatism sau dindecubit lateral. Acese exerciţii sunt maieficiente prin aplicarea contraprizei(mâna kinetoterapeutului) sau a uneigreutăţi (sac de nisip).

Exerciţii de tonifiere a musculaturii membrului superior• din poziţia şezând, ridicare in sprijin pe mâini, cu coatele extinse.Se menţineţi poziţia 6-8secunde. Se executa 3 serii de 6-8 repetări.• se recomandă şi executarea diferitelor exerciţii uşoare cu gantere.

Transferul din pat în cărucior şi invers• din pat în cărucior: căruciorul se aşează lipit de pat, lângă membrul inferior existent şi seblochează cu frânele. Se aseaza o mână pe cărucior şi cealaltă pe marginea patului. Pacientul se apleaca inainte si cu cu ajutorul membrului inferior existent se ridica, transferând corpul în cărucior.• din cărucior în pat: căruciorul se aşează lipit de pat pe partea membrului inferior existent,transferând corpul în pat.

Transferul din pat în cărucior şi inversAsistat•persoana care asistă, ridică pacientul detrenul superior cu priza sub axilă şi sub şezut.Menţiune: se demontează braţul cărucioruluidinspre partea patului!

Ridicarea din pat cu ajutorul cadrului de mers• piciorul sănătos se aşează uşor în spatele planului genunchiului. Cu sprijin pe cadru cuambele mâini, pacientul se apleaca înainte şi se ridica uşor.

Ridicarea în două cârje• se aseaza cârjele aproape de marginea patului şi prin aplecare înainte, mutând centrul de greutate mai în faţă, uşurând astfel ridicarea în poziţia ortostatică, Pacientul se ridica uşor în picioare sprijinindu-se pe ambele cârje.Nu se recomandă folosirea cârjelor subaxilare la pacienţii protezaţi, din următoarele cauze:- schimbarea centrului de greutate care rezultă o poziţie incorectă şi mers defectuos;- strivirea unor nervi importanţi ceea ce va genera durere şi chiar leziuni permanente la nivelul braţelor şi mâinilor.Mersul cu cârje • Pacientul plaseaza cârjele înainte, circa 30 cm.• se executa un pas înainte cu membrul existent, cu sprijin pe cârje.• Păşirea până la nivelul cârjelor, sau dincolo de ele.

Urcatul scărilor cu ajutorul cârjelor

Pacientul aseaza cârjele pe prima treaptă,se sprijina pe cârje, păşind cu membrulexistent pe prima treaptă.

Coborâtul scărilor cu ajutorul cârjelor

• cârjele se menţin pe acelaşi treaptă, pacientul se sprijina peele după care păşeşte pe treapta de mai jos;

• se coboara mai întâi cu membrul existent.

Protezarea are un rol foarte important atât în reintegrarea socio-profesională, cât şi unul estetic

imitând forma membrului pierdut. După ce plaga chirurgicală s-a vindecat, se poate începeprocesul de protezare. Tehnicianul ortoped va executa o proteză provizorie, pe baza unormăsurători individuale. După 4-6 luni se va confecţiona proteza mai performantă, cea definitivă.Timpul între vindecarea bontului, primirea protezei provizorii şi a celei definitive diferă de la opersoană la alta.

Tipuri de proteze

PROTE ZĂ PARŢIALĂ DE PICIOR DIN SILICON• Amputaţie parţială sau totală de picior.• Picior flexibil din silicon care asigurăconfort sporit;• Imită forma şi particularităţile(culoarea, grosimea, duritatea, semneca: pete de pigment, vene, păr etc.)membrului pierdut; • Unghiile încorporate suntconfecţionate din acril şi pot fi lăcuite.

PROTE ZĂ PARŢIALĂ DE PICIOR - LISEFRANC, PIROGOF sau CHOPART

PROTE ZĂ PENTRU DEZARTICULAŢIEDE GLEZNĂ – SYME

INDICAŢII• Amputaţie de picior la nivelularticulaţiei gleznei tip SYME.

DESCRIERE• Picior flexibil din fibră de carbon;• Manşon intern din multiform;• Manşon extern din răşină artificială;• Chit ProSymes.

PROTE ZĂ DE GAMBĂ – GERIATRICĂ

INDICAŢII• Amputaţie la nivelul gambei;• Ideală numai pentru bonturi scurte;

DESCRIERE• Picior flexibil din material elastic, cu întăritură dinlemn sau fibră de carbon;

• Articulaţie de gleznă fixă sau mobilă;• Componente modulare şi tubulatură dinduraluminiu, oţel sau titan;• Manşon intern din multiform;• Manşon extern din material plastic termoformabilsau răşină artificială;• Îmbrăcăminte cosmetică (imită forma membruluipierdut).

PROTE ZĂ DE GAMBĂ - MODULARĂ - sistemul Harmony

INDICAŢII• Amputaţie la nivelul gambei;• Se adaptează la amputaţii medii;

DESCRIERE• Picior flexibil din material elastic, cu întăritură din lemnsau fibră de carbon;• Articulaţie de gleznă mobilă;• Componente modulare din duraluminiu, oţel sau titan;• Manşon intern din material siliconic care asigură confortsporit;• Manşon extern din material plastic, răşină artificială saufibră de carbon;• Fixare prin sistem de vacuum şi genunchieră din silicon.

PROTE ZĂ DE GAMBĂ – MODULARĂ

INDICAŢII• Amputaţie la nivelul gambei;

DESCRIERE• Picior flexibil din material elastic, cu întăritură dinlemn sau fibră de carbon;• Articulaţie de gleznă fixă sau mobilă;• Componente modulare şi tubulatură dinduraluminiu, oţel sau titan;• Manşon intern din multiform;• Manşon extern din material plastic, răşină artificialăsau fibră de carbon;• Îmbrăcăminte cosmetică (imită forma membruluipierdut), în cazul protezelor definitive.

Proteză de gambă - modulară - cumanşon intern din silicon

INDICAŢII• Amputaţie la nivelul gambei;

DESCRIERE• Picior flexibil din material elastic, cuîntăritură din lemn sau fibră de carbon;• Articulaţie de gleznă fixă sau mobilă;• Componente modulare şi tubulatură dinduraluminiu, oţel sau titan;• Manşon intern din material siliconic careasigură confort sporit;• Manşon extern din material plastic, răşinăartificială sau fibră de carbon;• Îmbrăcăminte cosmetică (imită formamembrului pierdut).

În premieră la nivel naţionalSistemul computerizat Cad Cam pe baza unorscannere şi camere digitale capturează formabontului sau a părţii corpului în câteva secunde,astfel înlocuind practic mulajul şi modelareanegativului în procesul de producţie. Cu ajutorulunui soft grafic tridimensional se execută modelarea,aceasta până în prezent fiind realizat manual prinmodelarea negativului pe bază de ipsos.Sistemul Cad Cam, în premieră la nivel naţional,oferă o realizare mult mai precisă şi mai exactă adispozitivului medical individualizat decât metodeleprecedente.

Sistemul HARMONY®este un sistem de protezare activconceput pentru pacienţii cu amputaţie de gambă.Caracteristica sa principală constă în adaptabilitateacupei la schimbările dimensionale ale bontului,oferind astfel posibilitatea de a folosi proteza pe totparcursul zilei. Având o proteză perfect ataşată şiamortizată hidraulic, utilizatorul “simte” denivelărilede teren şi eventualele piedici. Prin egalizareasarcinilor specifice locomoţiei se protejează coloanavertebrală, articulaţia şoldului şi se obţine un aporthemodinamic superior faţă de metoda clasică.

Proteza C-Leg®Sistemul de dezarticulaţie de şold Helix 3DC-Leg® este un sistem de protezareextern, pentru membru inferior,care cuprinde o articulaţie degenunchi performantă controlatăde microprocesoare.Sistemul de comandă electronic primeşte 50 de informaţii pe secundă prinsenzorul de moment despre forţa de presiune anterioară şi posterioară lanivelul articulaţiei de gleznă.Faza de propulsare este comandată dinamic în funcţie de unghiul de flexie,a lungimii şi a frecvenţei pasului. Trecerea de la plimbare uşoară la pas alertsau chiar alergare facându-se automat şi instantaneu. Servomotoraşeleasigură presiunea necesară în sistemul hidraulic şi acţionează supapeleasigurând flexia şi extensia necesară, precum şi viteza de flexie şi extensie.Articulaţia este stabilizată, blocată în faza în care se efectuează contactcălcâi-sol. La sfârşitul fazei de pas articulaţia se deblochează şi trecerea lafaza de elan se execută cu un efort minim din partea pacientului.Ca rezultat, mişcarea este mai uşoară şi mai naturală, incluzând coborâreaunei rampe sau scări, mersul pe teren denivelat.

Sistemul de dezarticulaţie de şold Helix 3DHelix 3D redefineşte mobilitatea persoanelor cu amputaţiide şold fiind unica articulaţie de şold multiaxialăHelix 3D este o nouă tehnologie de control hidraulic a staticii şi albalansului /elanului.Permite o mişcare tridimensională a şoldului, compensând rotaţiapelvisului în timpul mersului, asigurând o statică a corpului simetricăşi un mers echilibrat.Permite o reducere a lungimii protezei în faza de elan a picioruluicu scopul de a preveni riscul împiedicării, sporind astfel siguranţafuncţională. Prin arcurile de expansiune integrate Helix 3D ajutăiniţierea fazei de elan. Energia acumulată în faza statică estefolosită pentru compensarea musculaturii lipsă în timpul fazeide elan şi pentru reducerea cantităţii de energie necesară mişcăriitridimensionale a şoldului în timpul mersului.