universitatea cb bun 1 1 1 2
Post on 10-Jul-2016
7 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA “CONSTANTIN
BRÂNCOVEANU”
~ PITEŞTI ~
FACULTATEA DE MANAGEMENT MARKETING
ÎN AFACERI ECONOMICE, RM. VÂLCEA
ANALIZA STOCURILOR LA
S.C. FORESTCOV S.R.L.
Profesor, Absolvent,
Gust Marius Covercă Ana Larisa
1
CUPRINSCAP. I CARACTERIZAREA GENERALĂ A S.C.
FORESTCOV S.R.L.1.1 Diagnoza juridică – înfintare, evolutie, capital, asociati 1.2 Diagnoza comercială – obiect de activitate, producție, clienți,
furnizori, concurență1.3 Diagnoza managerială – organizare, conducere, resurse umane
CAP. II ANALIZA CANTITATIVĂ A STOCURILOR LA S.C. FORESTCOV S.R.L.
2.1. Aspecte generale privind stocurile2.2. Analiza dinamică si structurală a stocurilor2.3. Indicatori de evaluare a stocajului
CAP. III ANALIZA FACTORIALĂ A STOCURILOR3.1. Analiza factorială a stocului final3.2. Analiza factorială a stocului mediu
CAP. IV ANALIZA EFICIENȚEI UTILIZĂRII STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L.
4.1. Indicatori de analiză a eficienţei utilizării stocului4.2. Analiza factorială a vitezei de rotaţie4.3. Reflectarea vitezei de rotaţie în principalii indicatori la SC
FORESTCOV SRLCAP. V MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA UTILIZĂRII
STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L. (CONCLUZII)
2
CAP. I CARACTERIZAREA GENERALĂ
A SC FORESTCOV SRL
1.1. Diagnoza juridică
Societatea este o persoană juridică romană,constituită în formă de
societate cu răspundere limitata. Societatea îsi desfașoară activitatea în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Societatea este titulară de drepturi și
obligaţii și răspunde fată de terţi cu întregul patrimoniu; asociaţii raspund
numai în limita aportului la capitalul social.
Modificarea formei juridice se realizează prin hotărârea adunării
generale a asociaţilor, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de lege.
Denumirea societaţii este: FORESTCOV SRL, conform dovezii
privind disponibilitatea firmei 6284, din 05/09/2000, eliberată de Oficiul
Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Vălcea.
În toate actele-facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte și alte
documente întrebuinţate în comerţ, emanând de la societate, trebuie să se
menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de
înregistrare în registrul comerțului, codul unic de înregistrare și capital
social. Sunt exceptate bonurile fiscale, emise de aparatele de marcat
electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia din
domeniu. Durata de funcţionare a societaţii este nedeterminată.
Sediul societăţii este in Sat Văleni, Comuna Păuşeşti, nr.116,
judeţ.Vâlcea, acesta poate fi mutat în orice loc, prin hotărârea adunării
generale a asociaţilor, cu respectarea condiţiilor de formă și publicitate
prevăzute de lege.
3
Societatea va putea înființa sedii secundare – sucursale, agenţii,
reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică – şi la
alte adrese, în alte localitaţi din România si alte state, cu respectarea
prevederilor legale în materie.
Societatea cu răspundere limitată se constituie prin contract de
societate si statut, iar în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat
unic, numai prin statut. Contractul de societate și statutul pot fi încheiate
sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
Semnatorii actului constitutiv, precum și persoanele care au un rol
determinant în constituirea societății sunt considerați fondatori. Nu pot fi
fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost
condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de
fals, înselăciune, delapidare, dare de mită, mărturie mincinoasă, precum
şi alte infracţiuni prevăzute în lege.
Actul constitutiv al unei societăți comerciale cu răspundere limitata
va cuprinde:
numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul şi cetăţenia
asociaților, persoane fizice, denumirea, sediul și naționalitatea
asociațiilor, persoane juridice;
forma, denumirea, sediul și dacă este cazul, emblema societății;
obiectul de activitate al societății, cu precizia domeniului și a
activității principale;
capitalul social subscris și cel vărsat, cu menționarea aportului
fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură și
modul evaluării, precum și data la care se va vărsa integral capitalul
social subscris. Se vor preciza numărul și valoarea nominală a părților
4
sociale, precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat
pentru aportul său;
asociații care reprezintă și administrează societatea sau
administratorii neasociați, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au
conferit și dacă ei urmează să le exercite impreună sau separate;
partea fiecărui asociat la beneficii și la pierderi;
sediile secundare – sucursale, agenții, reprezentante sau alte
asemenea unități fără personalitate juridică – atunci când se înființează
odată cu societatea, sau condițiile pentru înființarea lor ulterioară, dacă se
are în vedere o atare înființare;
durata societății;
modul de dizolvare și de lichidare a societății.
La autentificarea actului constitutiv se va prezenta dovada eliberată
de oficiul registrului comerțului privind disponibilitatea firmei și a
emblemei.
Societatea SC FORESTCOV SRL a început activitatea in anul
2000, aceasta a fost dotată cu o gamă de utilaje specifice obiectului
principal de activitate, și anume: circulare, tractoare și tractoare articulate
forestiere, mijloace de transport și motoferăstraie.
Societatea își propune ca principal obiectiv, exploatarea forestieră și
procesarea buștenilor în cherestea. Sortarea cu atenţie a materiei prime,
conduce implicit la obținerea unei calități superioare a produselor
societăţii.
Integrarea pe piața internă a fost una de succes, societatea
extinzându-se foarte repede, devenind cunoscută şi pe piața externă unde
cererea este mult mai mare,a fost nevoită să achizitioneze o gamă largă 5
de utilaje profesionale,fiind dotată în prezent cu linie complet
automatizată pentru debitarea lemnului (Primultini-Italia), linie de tivire
cherestea (Paul-Germania), centrală termică pentru apa supraîncălzită
necesară operaţiunii de aburire a cherestelei, aburitoare, bazine de
antiseptizare, mijloace de transport materie primă si produse finite .
Clienţii se pot baza pe o gamă largă de produse de înaltă
performanță, fabricate după norme de asigurare a calitaţii cunoscute pe
plan internaţional.
Societatea FORESTCOV SRL dispune și de mijloace de transport
marfă, aceasta transportând materia primă în port, aproape în totalitate cu
auto-camioanele proprii, aici discutând despre auto-camioane marca
SCANIA ŞI MAN.
Capitalul - prin sensul modern al acestuia, a fost consacrat prima
dată de către economistul francez A.J. Turgot, care incă din anul 1770
sublinia: “capitalul nu mai înseamnă bani, ci mai mult – participant la
producerea de valoare și profit”.1
În ultimile două – trei secole, conținutul și sfera capitalului au fost
supuse unei ample și continue dezbateri. Adesea, lupta de idei în jurul
acestui concept a luat mai ales o turnură politico – ideologică și mai puțin
metodologică – științifică. Să mai reținem și faptul că termenul respectiv
a stat la baza unui tip de proprietate și a unei societăti. În fond, remarca
F. Braudel “toate civilizațiile, în lupta lor cu necesitățiile și restricțiile
producției și schimbului, au fost nevoite să-si creeze vocabulare
specializate ale căror elemente, mai apoi, îsi tot modifica conținutul”.2
1 Nită Dobrotă, “Economie Politică – o tratare unitară a problemelor vitale ale oamenilor-”, Ed. Economică, Bucuresti, 1997, pag. 108.2 Idem.
6
Capitalul social este dreptul proprietarului asupra unei societăți și
corespunde acelei părti din capitalul propriu asigurat prin aportul în
numerar și natura al asociaților. Acesta se diferențiază în capitalul
subscris nevărsat și capital subscris vărsat. Capitalul subscris nevărsat
este capitalul pe care asociații s-au angajat să-l pună la dispoziția
întreprinderii. Capitalul subscris vărsat reprezintă capitalul care este
eliberat și concretizat efectiv în bani și în natură realizat de către
asociați.3
Capitalul social subscris și vărsat al societății este de 1.845.000 lei,
din care 1.225.000 lei, aport în numerar, 590.000 lei aport în natură
( reprezentând bunuri mobile, conform documentelor depuse la ORCT
Vâlcea ), fiind împarțit într-un număr de 1845 părți sociale cu o valoare
nominală de 1000lei / parte socială.4
Capitalul social poate fi modificat prin hotărârea adunării generale a
asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. Reducerea capitalului
social va putea fi facută numai după trecerea a două luni din ziua în care
a fost publicată în Monitorul Oficial al României Partea a IV- a.
Orice creditor poate face opoziţie în condiţiile art. 62 din Legea
31/1990 – privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Majorarea capitalului social se va face pe baza
hotărârii adunării generale a asociaţilor prin aport în natură sau în
numerar al asociaţilor. 5
Pentru a forma o societate comercială se pot asocia persoane fizice
și / sau juridice române sau străine. Numărul minim de acționari ai unei
3 Revista Română de contabilitate “Cesiunea părților sociale”, Ed. RENTROP & STRATON, Bucuresti 2014, pag. 3.4 Actul constitutiv al soietății FORESTCOV SRL5Actul constitutiv al societătii FORESTCOV SRL
7
societăți comerciale este 2, iar numărul maxim este 50. Excepție de la
această regulă face societatea cu răspundere limitată cu asociat unic, care
trebuie să respecte următoarele două reguli:
O persoană fizică nu poate fi asociat unic decât într-o singură
societate cu răspundere limitată;
O societate cu răspundere limitată nu poate avea ca asociat unic o
alta societate cu răspundere limitată, alcătuită dintr-o singură persoană.6
Societatea FORESTCOV SRL a fost formată prin asocierea a două
părti, respectiv, Covercă Ana și Covercă Virgil. Capitalul social este
deținut de către asociați astfel.
Tabel nr. 1 Capitalul social
Nume asociați Părți
sociale
Valoare
nominală
Valoare nominală
x parte socială
Capital social
procentual
Covercă Virgil 1291 1000 1.291.000 lei 70 %
Covercă Ana
Gabriela
554 1000 554.000 lei 30 %
Tabel realizat de student.
Părţile sociale nou constituite vor fi subscrise în totalitatea lor ,
libere de orice sarcini. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
social şi nu pot fi grevate de datorii sau alte obligații personale sunt
invizibile. Asociaţii sunt răspunzători până la concurenţa sumei
reprezentând părţile sociale pe care le posedă.
Părţile sociale pot fi transmise între asociaţi. Transmiterea părţilor
sociale către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost
aprobată de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul
social. Cesionarea părţilor sociale se înregistrează în Registrul
6 Actul contitutiv al societăţii FORESTCOV SRL8
Comerţului și în registrul de asociaţi al societăţii. Pentru a fi opozabile
societăţii și terţilor, actele de cesiune trebuie să fie publicate în Monitorul
Oficial al României Partea a IV-a şi înscrise în Registrul Comerţului.7
Asociaţii convin de comun acord că, în cazul decesului unuia dintre
ei, părţile sociale ale defunctului să acorde succesorilor calitatea de
asociat. Societatea este obligată la plata părţilor sociale către successor,
conform ultimei situaţii financiare aprobate, în cazul în care acesta nu
doreste intrarea în societate.
1.2. Diagnoza comercială
Diagnoza comercială se referă la caracterizarea produselor societăţii
și a poziţiei în care se află pe piaţă, a clienţilor, a furnizorilor și a tuturor
aspectelor ce pot avea revelanță asupra compartimentelor de resort ale
societăţii.
Elementele de verificat în cazul diagnozei comerciale sunt
următoarele:
Aprovizionări:
intrările de produse pe sortimente;
ritmicitatea aprovizionărilor;
asigurarea continuitaţii aprovizionărilor şi a stocului de
siguranţă.
Furnizori:
relaţiile cu furnizorii tradiţionali;
distanța față de furnizori;
dacă există sau nu relații de dependență față de furnizori.7 Sistemul contabil al agenţilor economici, “Secţiunile contabilităţii”, Ed. Economică, 1994, pag. 24.
9
Vânzări:
principalele surse de venit, evoluţia şi tendința lor;
raportul dintre cifra de afaceri și producția căruia îi
aparține întreprinderea;
structura pieței și posibilitățile de extindere.
Clienți:
relațiile cu clienții tradiționali;
dacă există clienți de care întreprinderea este dependentă;
ponderea și evoluția principalilor clienți;
riscuri legate de clienți: clienți incerți, clienți rău platnici.
Distribuţie
rețea de distribuție: dependentă de distribuitori, căi de
transport potențiale și existente.
Produse
tipurile de activități în cadrul cărora se obțin produsele;
tipurile, volumul și ponderea diferitelor produse, grupe de
produse oferite în totalul producției;
asigurarea ritmicității produselor;
viteza de rotație a stocurilor obtinute;
caracteristicile produselor: calitate, grad de învechire,
grad de înnoire,
perisabilitate, prețuri;
promovarea produselor și serviciilor întreprinderii.
Obiectul principal de activitate al societății este tăierea și rindeluirea
lemnului, iar activitățile secundare ce se pot desfăsura în cadrul societății
10
sunt următoarele, cultivarea altor plante permanente, activități auxiliare,
pentru producția vegetală, activități după recoltare, pregătirea semințelor,
silvicultura și alte activități forestiere, exploatarea forestieră, colectarea
produselor forestiere nelemnoase din flota spontană, activități de servicii
anexe silviculturii, fabricarea ambalajelor din lemn.
Activitatea societății se va putea desfăsura și în piețe, târguri,
oboare, etc.
În realizarea obiectului de activitate, societatea va plăti taxele și
impozitele prevăzute de legislația în vigoare. Obiectul de activitate al
societății poate fi modificat, prin extinderea sau restrăngerea sa, conform
hotărârii adunării generale a asociaților.
Produsele reprezintă bunuri obținute în diferite faze ale procesului
de fabricație, fiind destinate a fi vândute sau destinate consumului intern
al societății, acestea fiind următoarele:
Produse finite – sunt produse ce au trecut prin toate fazele
procesului de producție;
Semifabricatele – sunt produse care au trecut parțial fazele
procesului de producție;
Produse reziduale - sunt produse cu rezultate
necorespunzătoare calitativ, neputând fi vândute; reprezintă produsele
sub formă de rebuturi sau deșeuri.
Putem spune că produsele de orice fel, ocupă un rol important în
contabilitate dar și în viața fiecărei persone.
Produsul finit al societății FORESTCOV SRL este cheresteaua
verde tratată septic dar și cheresteaua supusă operațiilor termice de
11
uscare și zvântare, produs finit realizat cu ajutorul uscătoarelor și
aburitoarelor.
Semifabricatele din această societate sunt cherestelele netivite, în
curs de tivire, tratare septică și în curs de aburire, zvântare și uscare.
Produsele reziduale sunt; rumeguș, deșeuri și laturoaie.
În prezent, societatea se poate lăuda cu o gama largă de colaboratori
ce asigură exportul materiei prime în diferite țari. Cei mai importanți
colaboratori dar și țările în care aceștia exportă materia primă rezultată de
la societatea FORESTCOV, îi enumerăm în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 2 Principalii colaboratori ai societăţii FORESTCOV SRL
Denumire
societate
Sediul Vechime în
colaborare
Țara în care se
realizează exportul
PAMWOOD 2008
SRL
PORT AGIGEA
JUD.CONSTANȚA
10 ANI EGYPT
MULTITREND
IMPEX
AGIGEA JUD.
CONSTANȚA
8 ANI LIBIA, ITALIA
DYNALOG SRL DANA 1, ET 1,
JUD CONSTANȚA
5 ANI TUNISIA
F & J CONTAINER
SERVICES
PORT AGIGEA
JUD CONSTANȚA
4 ANI CHINA
SEA CONTAINER
SERVICES
INCINTA PORT
JUD CONSTANȚA
2 ANI GERMANIA,VIETNAM
AIR & SEA
CONTAINER
SHIPPING
CONSTANTA SUD
AGIGEA, JUD
CONSTANȚA
1 ANI
ALGERIA
Tabel realizat de student.
12
Riscurile legate de clienți sunt minime, deoarece societatea se poate
bucura de o legătura stransă între parteneri și o încredere necondiționată a
acestora.
Furnizorii de materie primă ai societăți sunt unii dintre cei
tradiționali, există câteva societăți de aprovizionare cu materie primă cu
care societatea colaboreaza încă de la înființare, aceștia asigură
ritmicitatea și continuitatea aprovizionărilor, aici existând și o
dependență față de furnizori.
Deoarece există o concurenţă mare pe piața internă, societatea
devine obligată să achite o sumă mult mai mare față de firmele
concurente, pentru a se aproviziona cu materie primă. Există periodic
firme mai mici cu care societatea colaborează în scopul creării de stocuri.
Societatea își crează stocuri din proprie exploatare , acestea fiind
consumate în perioada în care condițiile meteo nu permit exploatarea și
aprovizionarea de la furnizori cu materie primă.
Concurența pe piața internă este una foarte mare, vorbim aici despre
materia primă care a ajuns la un preț destul de mare datorită faptului că
este din ce în ce mai rară. Distanța dintre punctele de aprovizionare și
societate a crescut, fapt ce determină creșterea costurilor produsului finit.
Dintre firmele concurente amplasate în aceeasi zonă geografică
enumerăm : SC HARD WOOD SRL, SC EXPANSION SRL, SC
SUCCES NIC COM SRL, etc. care au domeniul de activitate similar cu
al societății FORESTCOV SRL, contribuie la cresterea prețurilor de
adjudecare a masei lemnoase la liciațiile organizate atît de Direcția
Silvica Rm Valcea cât și Direcția Silvica Târgu Jiu.
13
Pe plan național, concurența este asigurată de mari firme
multinaționale cum sunt: KRONOȘPAN SEBES SA si
HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SA.
1. 3 Diagnoza managerială
Diagnoza managerială constă în analiza organizației, utilizând ca
instrument stiințific adecvat în vederea identificării cauzale a punctelor
forte și slabe și formulării unor recomandări pentru aplificarea
potențialului de viabilitate economică și manageriala a acesteia.
Sistemul organizatoric:
prezentarea sistemului categorical de obiecțiune
descrierea funcțiunilor și activităților realizate în cadrul
organizației
prezentarea numărului de nivele ierarhice
Organigrama sistemului organizatoric:
DIRECTOR EXECUTIV
DIRECTOR ECONOMIC
DIRECTOR RESURSE UMANE
DIRECTOR SECTIE PRODUCTIE
14
Conducerea executivă este asigurată de către Consiliul de
Administrație, care este condus de Președintele care este și Directorul
general al societății și își desfășoară activitatea conform prevederilor din
Regulamentul Cadrului de Organizare și Funcționare.
Pentru activitatea de exploatare și procesare bușteni, atât în anii
antecedenți cât și în prezent, societatea a avut și are contracte de prestări
servicii cu societățile din grup (pentru echipe de muncitori și utilaje
tehnologice). De asemenea, societatea are o foarte bună organizare şi în
ceea ce priveşte conducerea acesteia, vorbim aici despre fiecare
department în parte.
Tabel nr. 3 Persoane respondabile în conducerea societății.
NR. CRT.
NUME SI PRENUME
VÂRSTA ( ani )
STUDII FUNCȚIA ÎN FIRMA
VECHIME ÎN FUNCȚIE
EXPERIENȚA ÎN PROFESIE
1 Covercă Virgil 58 Tehnice Director General 122 Huidu Ariana 56 Economice Director Eonomic 33 Sima Cristina 54 Economice Șef resurse umane 94 Popescu Liviu 40 Tehnice Șef coloană auto 55 Erițoiu Nicolae 63 Tehnice Director producție 116 Covercă
George23 Tehnice Inginer silvic 1
7 Râpa Mirel 35 Tehnice Șef depozit 28 Vătafu Iuliana 46 Tehnice Șef secție debitare 119 Catrina Daniel 39 Tehnice Șef aprovizionări 10
10 Anton Daniel 24 Tehnice Șef mecanizare 311 Huidu Cătaălin 31 Tehnice Șef paza și control 3
Tabel realizat de student.
15
Noțiunea de resursă se referă la persoana ce poate desfășura
activitățile respective prin creativitate, capacitate de inițiative,
mentalități, tradiții, deprinderi etc.
Resursele umane se consideră ca fiind o categorie a resurselor
economice, care sintetizează potențialul de muncă al unei entități și se
apreciază din doua puncte de vedere, cantitativ și calitativ.
La nivel de întreprindere, resursele umane reprezintă totalitatea
salariațiilor unor organizații, exprimată prin aceeași indicatori cantitativ
și calitativ. Astfel, putem spune că resursa umană este o resursă cu totul
specială, alcatuită din persoane – salariați, care generează factorul de
producție – munca.
Obiectivele managementului resurselor umane sunt de a furniza
pricepere și experiență în acest domeniu, astfel încat să fie obținute
performanțe optime și sigure– folosind cele mai adecvate metode.
Obiectivele generale urmăresc atragerea resurselor umane, reținerea
în organizație pe o perioadă mai mare de timp a resurselor umane,
motivarea resurselor umane.
16
CAP. II. ANALIZA CANTITATIVA A STOCURILOR LA
SC FORESTCOV SRL
2.1. Aspecte generale privind stocurile
Teoria stocurilor a apărut prin asigurarea unei aprovizionări ritmice
şi cu alte cheltuieli minime a stocurilor de produse finite
Stocurile sunt cantităţi de resurse materiale care se acumulează în
depozitele şi magaziile unităţilor economice, într- un anumit volum şi o
anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, cu un anumit scop.
Stocurile sunt de fapt rezultatul activităţilor de aprovizionare şi de
desfacere, al activităţii comerciale, în general, care sunt dependente de
natura şi caracteristicile materialelor şi produselor, de condiţiile şi
modalităţile de furnizare şi asigurare-transport, de strategiile care se
elaborează pe această linie, în scopul îndeplinirii obiectivului de bază
specific agenţilor economici.
În general, scopul formării stocurilor este diferit; la nivelul
economiei, guvernul constituie stocuri sub forma rezervei naţionale la
resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adăpost
economia naţională de influenţa unor factori de forţă majoră (seisme,
inundaţii, stare de necesitate, evitarea conjuncturilor economice
nefavorabile sau a penuriei). Agenţii economici îşi constituie stocuri de
resurse materiale sau de produse pentru a asigura alimentarea continuă a
subunităţilor de consum sau servirea clienţilor în vederea desfăşurării 17
normale a activităţii şi realizării astfel a obiectivelor ce şi le-au propus.
Formarea stocurilor de materiale şi produse asigură condiţii optime
pentru desfăşurarea, după un sistem raţional, a activităţii fiecărei unităţi
economice; fără stocuri nu se poate obţine utilizarea judicioasă a
capacităţilor de producţie, nu se pot satisface cererile clienţilor în strictă
concordanţă cu pretenţiile pe care le emit, nu se pot desfăşura o serie de
operaţii din sistemele de aprovizionare şi desfacere cu cheltuieli
rezonabile. Toate acestea pentru că "stocurile" îndeplinesc o "funcţie
vitală", aceea de "decuplare" şi de "armonizare" a fluxului:
"cumpărarea, aducerea (transportul), recepţia-depozitarea, pregătirea
pentru consum - utilizare a materialelor, trecerea acestora prin fazele de
prelucrare până la magazia de produse finite, expedierea sau livrarea
produselor la clienţi, în magazinele proprii sau ale distribuitorilor
specializaţi pentru desfacere-vânzare".
"Funcţia vitală" a stocurilor nu justifică supradimensionarea lor
pentru că stocurile determină imobilizări de capital antrenat în
cumpărarea de materiale sau în produsele finite stocate şi încă nevândute.
În mod obişnuit, un mare concert industrial dispune de stocuri a căror
valoare reprezintă circa 25% din capitalul investit. Deţinerea de stocuri
necesită, în acelaşi timp, spaţii special amenajate şi dotate, cheltuieli de
depozitare-păstrare, taxe de asigurare, dobânzi pentru credite ş.a.,
amplificând efortul investiţional aferent. La această situaţie se adaugă
efectele negative ale uzurii morale a resurselor materiale sau produselor
stocate. Sub acest aspect nu ar fi justificată formarea de stocuri; dar, în
procesul de furnizare, aprovizionare şi utilizare a resurselor materiale,
intervine influenţa multor situaţii şi factori cu acţiune permanentă sau
18
conjuncturală care condiţionează în mod "obiectiv" necesitatea formării
de stocuri. Astfel, situaţiile de forţă majoră determină, aşa cum s-a arătat
mai sus, formarea de stocuri sub forma rezervei naţionale; periodicitatea
producţiei la furnizori sau a transportului determină formarea de stocuri
curente la utilizatori; eventuala apariţie a unor dereglări, perturbaţii în
livrările de la furnizori sau în transport determină formarea de stocuri de
siguranţă la consumatori sau în magazinele de desfacere; întreruperea
exploatării sau a transportului ca urmare a condiţiilor naturale şi de
climă sau sezonalitatea producţiei anumitor produse determină formarea
stocurilor sezoniere (de iarnă); necesitatea condiţionării materialelor
înaintea trecerii lor în consum implică constituirea stocurilor de
pregătire sau condiţionare (la resursele la care proprietăţile fizice şi
chimice impun acţiunea chiar dacă aceasta s-a realizat la producător).
Sunt şi alte situaţii care generează necesitatea formării de stocuri
între care mai amintim, şi nu în ultimul rând, pe cea care are în vedere
minimizarea cheltuielilor de cumpărare, aducere, depozitare şi
administrare a resurselor materiale. Indiferent de situaţie sau de factorul
de influenţă, este necesară efectuarea de analize şi calcule economice
care să determine strategia şi politica în domeniul formării stocurilor de
la o etapă la alta, în funcţie de noile condiţii care apar pe piaţa internă şi
internaţională de resurse materiale, de mutaţiile în structura cererilor
pentru consum sau în potenţialul de furnizare a lor.
În funcţie de provenienţa lor, stocurile sunt obţinute ca urmare a
procesului de aprovizionare sau stocuri obţinute din producţie proprie.
Menţinerea în reţea a unor stocuri optime este o condiţie a
rentabilizării capacităţii reţelei prin echilibrarea a doua costuri
19
antagonice: costul stocajului şi costul de comandă. Folosirea sistemelor
moderne de gestiune a stocurilor şi a producţiei permite previzionarea
necesarului de materii prime săptămânal sau chiar zilnic.
Principalele premise ale asigurării unei gestiuni eficiente a
stocurilor la nivelul unei întreprinderi sunt:
- ritmicitatea optimă a aprovizionărilor;
- menţinerea unei rate de rotaţie a stocurilor favorabilă;
- evitarea rupturilor de stoc, dar şi asupra-stocajelor.
2.2. Analiza dinamică şi structurală a stocurilor
Stocurile sunt clasificate şi delimitate în contabilitatea financiară a
intreprinderii în funcţie de urmatoarele criterii: fizic, faza ciclului de
exploatare, destinaţie şi lucul de creare a gestiunilor. Corespunzător
acestor criterii sunt individualizate următoarele stocuri.8
Materii prime, cele care participa direct la fabricarea
produselor, regăsindu-se în componenta lor integral sau parţial.
Materiale consumabile, cuprind materialele auxiliare precum
combustibilii, piesele de schimb şi alte materiale.
Produsele – sub forma semifabricatelor, produse finite si
produse reziduale.
In analiza şi diagnosticul stocurilor, investigarea este orientată spre:
- evaluarea nivelului stocurilor, gradului şi ritmului de asigurare
a exploatării cu stocurile necesare;8 Ristea Mihai- “Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
20
- aprecierea costurilor legate de deţinerea stocurilor;
- evaluarea eficienţei investiţiei în stocuri şi a implicaţiilor
politicii de stocare asupra rezultatelor întreprinderii.
Sursele de date necesare analizei sunt: contabilitatea financiară,
situaţiile financiare anuale, contabilitatea de gestiune, statisticile privind
vânzările şi stocurile, tablourile de bord, bugetele de aprovizionare şi de
producţie, surse externe.9
Potrivit standardelor internaţionale de contabilitate, situaţiile
financiare anuale trebuie să indice:
- metodele de evaluare a stocurilor şi de determinare a costului;
- valoarea contabilă a stocurilor, pe total şi pe categorii;
- valoarea stocurilor evaluate la valoarea realizabilă netă;
- valoarea provizioanelor reintegrate în rezultatul exerciţiului şi
cauzele acestei reintegrări.
Mărimea stocurilor active (regulatoare) este influenţată de o serie de
factori: natura produsului, fluxul intrărilor (aprovizionarea), procesul de
stocare, costul stocării, fluxul ieşirilor (desfacerile).
Este interesant de cunoscut în orice moment dacă stocurile finale au
crescut sau au scazut, cu cât, din ce cauze etc., precum şi ce ar trebui
făcut în continuare. Diferenţele apar în toate cele trei faze ale procesului
de activitate. De exemplu:
în faza de aprovizionare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:9 Maria Niculescu, “Diagnostic economic’’, Editura Economică, Bucureşti 2003, pag 175.
21
- neritmicitatea aprovizionării;
- contractarea eronată a cantităţilor de aprovizionat;
- aprovizionarea înainte de termenele stabilite prin contracte;
- aprovizionarea de sezon sau pentru unele nevoi suplimentare;
- stocuri ramase nevândute după schimbarea sortimentelor sau
tehnologiilor;
- deasortarea, desperecherea produselor;
- neadaptarea politicii de aprovizionare cu politica de producţie şi cu cea de marketing;
- alegerea nepotrivită a furnizorilor;
- oprirea neprevazută a activităţii furnizorilor;
- depăsirea consumurilor specifice;
- respingerea la recepţia calitativa a unor sortimente necorespunzătoare s.a.m.d.;
in faza de producţie, cauzele modificării stocurilor finale sunt:
- lipsa de materii prime sau materiale în vederea obţinerii produselor;
- modificarea tehnologiei de fabricaţie;
- depăşirea duratei procesului de fabricaţie;
- neritmicitatea producţiei;
- creşterea (scăderea) volumului producţiei;
- schimbarea sortimentaţiei, ş.a.;
22
în faza de comercializare, cauzele modificării stocurilor finale sunt:
- creşterea (scaăderea) producţiei;
- schimbarea sortimentelor;
- creşterea (scăderea) preţurilor produselor;
- existenţa unui ritm mai lent la vânzare, decât la fabricaţie;
- produse necumpărate datorită calităţii necorespunzătoare;
- neaprovizionarea ritmică a magazinelor;
- lipsa mijloacelor de transport, etc.
După cum se observă, cauzele enumerate pot avea motivaţie obiectivă,
dar şi subiectivă. În ambele situaţii se impun măsuri energice şi rapide, care
să suplinească lipsa de lichidităti. Dintre măsuri, enumerăm: ritmicitatea
aprovizionărilor, aceasta în legatură cu calcule de necesar întocmite din
timp şi corect; cunoaşterea şi respectarea obligaţiilor contractuale, producţia
să se desfaşoare cantitativ şi calitativ corespunzător cu cererea pieţei, cu
anotimpurile şi sezoanele etc.. Pentru toate însa se impune existenţa unui
sistem de urmărire, de informare şi analiza permanentă a stocurilor.
Tabel nr. 4 Analiza dinamică a stocurilor finale
Stoc final (mii lei) ΔSf (mii lei) Δ%ISf (mii lei)
2012 2013 2014 2013/2012 2014/2013 2013/2012 2014/2013
Materie prima 1540 3285 4432 1745 1147 213,31% 134,91%Produse finite 1213 1938 3746 725 1808 159,77% 193,29%Semifabricate 831 1507 2522 676 1015 181,35% 167,35%Produse reziduale 590 412 374 -178 -38 69,83% 90,77%
23
TOTAL 4174 7142 11074 2968 3932 171,11% 155,05%
Sursa : Revista Română de contabilitate, septembrie 2014.
a) modificarea soldului final de materie primă în anii de analiză
ΔSf =Sf - Sf = 3285 – 1540 =1745 mii lei
ΔSf =Sf - Sf = 4432 – 3285 = 1147 mii lei
Δ%ISf =
=
b) modificarea soldului final de produse finite în anii de analiză
ΔSf =Sf - Sf = 1938-1213 =725 mii lei
ΔSf =Sf - Sf = 3746-1938= 1808 mii lei
Δ%ISf =
=
c) modificarea soldului final de semifabricate în anii de analiză
ΔSf =Sf - Sf = 1507-831 =676 mii lei
ΔSf =Sf - Sf = 2522-1507 = 1015 mii lei
Δ%ISf =
=
d) modificarea soldului de produse reziduale în anii de analiză
24
ΔSf =Sf - Sf = 412-590 = -178 mii lei
ΔSf =Sf - Sf = 374-412 = -38 mii lei
Δ%Sf =
=
Analiza factorială a stocului final
Reducerea stocului final în anii de analiză denotă faptul că
societatea desfăşoară o activitate eficientă în decursul unui an, ceea ce
duce la creşterea cifrei de afaceri, implicit a productivităţii.
Tabel nr. 5 Analiza structurală a stocurilor finale
Sold final (mii lei) Structura Sf %
2012 2013 2014 2012 2013 2014
Materie primă.m.p. 1540 3285 4432 36,89 45,6 40,02
Produse finite,p.f. 1213 1938 3746 29,06 27,13 33,82
Semifabricate 831 1507 2522 19,90 21,10 22,77
Produse reziduale,p.r. 590 412 374 14,15 6,17 3,39
TOTAL 4174 7142 11074 100 100 100
Sursa : Revista Română de contabilitate, septembrie 2014.
Pentru anul 2012:
25
Pentru anii 2013,2014 calculul se face la fel.
În ceea ce priveşte dinamica stocului final de mărfuri în perioada
de calcul se înregistrează o scădere de 598 mii lei a stocului de materie
primă, o creştere a stocului final de produse finite de circa 1083 mii lei în
perioada de calcul faţă de cea de bază, evoluţie determinată pe de o parte
de o reducere a stocului de produse reziduale cu 140 mii lei, iar pe de
altă parte de o creştere considerabilă a stocului de semifabricate cu 339
mii lei.
În ceea ce priveşte structura stocului final se observă ca stocul de
materie primă a crescut în 2013, dar a scăzut în 2014, aceasta
reprezentând o problemă pentru societate. Pentru rezolvarea acesteia
trebuie căutaţi mai mulţi furnizori de materie primă, lucru de care se
ocupă persoana responsabilă de aprovizionări.
2.3 Indicatori de evaluare ai stocului
Indicatorii de evaluare ai stocajului sunt stocurile finale şi stocurile
medii.
26
Stocurile finale se situează uneori peste nivelul previzionat, iar
alteori sub valoarea programată, în ambele cazuri, stocul iniţial, constituit
pe baza celui final, va fi influenţat.10
Pentru desfăşurarea unei activităţi mai eficiente, orice societate îşi
asigură o planificare a stocurilor finale pe sortimente şi pe dimensiuni,
astfel încat vânzările să aibe un caracter continuu, iar cheltuielile aferente
să fie minime.
Cresterea stocului final peste volumul planificat poate fi determinat
de neritmicitatea aprovizionărilor, intrări de loturi mari făra a fi asigurată
desfacerea, pătrunderea în reţea a unor mărfuri degradate, defecte şi chiar
gestiune defectuoasă a stocurilor.
Stocul final poate creşte peste nivelul prevazut atunci când stocul
iniţial este mai mare decât cel previzionat şi atunci când ritmul intrărilor
de mârfuri a devansat ritmul ieşirilor de mărfuri.
Stocul mediu – Indicatorul operaţional pentru studierea activităţii
într-un anumit interval de timp, semestru, trimestru, an, este stocul mediu
de mărfuri.
Mărimea stocului mediu de mărfuri este infulenţată pe de o parte de
volumul vânzărilor (cel mai adesea exprimat valoric prin cifra de
afaceri), iar pe de altă parte de viteza de rotaţie a mărfurilor.11
Existenţa unui stoc mediu de mărfuri mai mic decât cel necesar
satisfacerii cererii de consum generează scăderea profitului, ca efect al
diminuării activităţii sub nivelul potenţial. Un stoc mai mare decât cel 10 Vaile Robu, Ion Anghel, Elena-Claudia Şerban, Analiza economică financiară a firmei, Editura Economică, Bucureşti 2014, pag 205.11 A. M. Hristea, Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii, Bucureşti 2013, pag 133-135.
27
necesar unei activităţi normale presupune cheltuieli suplimentare cu
depozitarea şi păstrarea mărfurilor şi imobilizări financiare în mărfuri
care pot deveni lent vandabile sau nevandabile, cu implicaţii economice.
Tabel nr. 6 Analiza stocului final pe trimestre
Sold final (mii lei)
2012 2013 2014
I II III IV I II III IV I II III IV
Materie primă.m.p. 542 432 354 212 658 896 978 753 1540 1435 1115 342
Produse finite,p.f. 325 298 264 326 652 542 431 313 987 879 850 930
Semifabricate 250 203 198 180 458 421 398 230 1015 765 397 345
Produse reziduale,p.r. 190 176 124 100 180 100 62 60 192 84 68 30
TOTAL TRIMESTRE 1307 1109 940 818 1948 1959 1869 1356 3734 3163 2430 1647
TOTAL 4174 7142 11074
Tabel realizat de student.
mii lei
mii lei
=2743,5mii lei
Din analiza stocului mediu se observă o fluctuaţie a stocurilor în
anii de analiză în cele patru trimestre ceea ce înseamnă ca societatea a
avut activitate eficientă lucru care se observă pe parcursul celor patru
trimestre : stocul a scazut de la începutul anului până la sfârşitul anului.
Acest lucru înseamnă o gestiune economică bună a stocurilor.
CAP. III. ANALIZA FACTORIALĂ A STOCURILOR
28
3.1. Analiza factorială a stocului mediu
În practica analizei economico-financiare se utilizează: stocul iniţial,
stocul final şi mult mai frecvent, stocul mediu.
Stocul iniţial (Si) reprezintă stocul existent în întreprindere la
începutul perioadei de gestiune sau al perioadei luate în analiză. Stocul
final (Sf) se determină pe baza modelului balanţier care ia în considerare
stocul iniţial al perioadei analizate (Si), intrările (I) şi ieşirile (E) de
stocuri din cursul perioadei respective: Sf = Si + I - E
În ceea ce priveşte stocul mediu ( ), determinarea valorii acestuia se
poate face utilizând modelul mediei aritmetice
Tabel nr. 7
Ani Total
2012 385 303,25 207,75 147,5 1043,5
2013 821,25 484,5 376,75 100,5 1783
2014 1108 911,5 630,5 93,5 2743,5
Tabel realizat de student cu ajutorul actelor contabile intocmite la SC FORESTCOV SRL
=
=
=
29
=
Calculele se fac la fel pentru anii 2013,respectiv 2014.
Analiza factorială a stocului mediu are două trepte care diferă în funcţie de nivelul la care sunt efectuate: produs, sector sau total întreprindere:
a. la nivel de produs sau grupă de mărfuri, analiza foloseste relaţia:
unde: - stocul mediu pe categoria analizată (produs, sortiment, grupă de mărfuri etc.);
- desfacerea medie zilnică a categoriei analizate;
v - viteza de circulaţie în număr de zile a categoriei analizate.
Modificarea este determinată de:
modificarea desfacerii medii
zilnice: modificarea vitezei de
circulaţie:
b. la nivelul întreprinderii analiza este, în general aceeasi. Diferenţa
constând în faptul că fiecare produs, sortiment sau grupă de mărfuri deţine
altă pondere în totalul desfacerilor, influenţând mai mult sau mai puţin
activitatea firmei. De asemenea, viteza de circulaţie a fiecăruia dintre aceste
elemente este diferita, banii implicaţi circulând într-un numar de rotaţii diferit.
Relatia utilizată este:
30
unde: - cifra de afaceri zilnică pe total întreprindere (factor cantitativ);
- viteza medie de circulaţie pe întreprindere (factor calitativ);
gi - structura desfacerilor pe categoriile „i” implicate în calcul (factor de structură);
vi - viteza de circulaţie pentru fiecare categorie „i” implicată în calcul (factor calitativ).
Tabel nr. 8
Stoc mediu Cifra de afaceri, CA CA
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
Mp 385 821,25 1108 23650 24735 28689 65,69 66,71 79,69
Pf 303,25 484,5 911,5 10760 11760 12548 29,89 32,67 34,86
Sf 207,75 376,75 630,5 6850 7856 8521 19,03 21,82 23,67
Pr 147,5 100,5 93,5 3762 3896 4835 10,45 10,82 13,43
Total 1043,5 1783 2743,5 45022 48247 54593 125,06 132,02 151,65
g %
2012 2013 2014 2012 2013 2014
Mp 5,86 12,31 13,90 52,53% 50,53% 52,55%
Pf 10,15 14,83 26,15 23,90% 24,75% 22,99%
Sf 10,92 17,27 26,63 15,22% 16,53% 15,61%
Pr 14,11 9,29 6,96 8,35% 8,19% 8,85%
Total 41,04 53,70 73,64 100,00% 100,00% 100,00%
31
Tabel preluat din ``Curs complet de conabilitate și fiscalitate„, vol. I, Chircă, L., Editura Economică, București, 2001.
a) modificarea fenomenului analizat,anul 2012-2013
mii lei
mii lei
b) cuantificarea influenţei factorilor
(1)în funcţie de desfacerea medie zilnică:
(2) în funcţie de viteza medie de circulaţie a stocurilor:
’
(3) în funcţie de structura vânzărilor pe categoriile” i”:
Tabel nr. 9
2013/2012 2014/2013
Mp Pf Sf Pr Mp Pf Sf Pr
32
5,98 28,22 30,47 5,23 159,78 32,47 31,95 24,24
430,28 152,9 138,56 52,11 126,71 394,62 221,55 31,29
-7,82 2,82 3,11 0,25 19,81 -9,10 -3,76 0,82
Tabel realizat de student.
După cum se observă, între stocul mediu şi volumul de activitate
zilnică este o relaţie directă, iar între stocul mediu şi viteza de circulaţie,
este, de asemenea, o relaţie directă. Astfel, vom avea în atenţie pentru
menţinerea unui stoc optim, faptul că orice modificare a cifrei de afaceri
sau a vitezei de circulaţie determină modificarea în acelaşi sens a stocului
mediu. Este de dorit că ritmul de accelerare a vitezei de circulaţie să-l
depaşească pe cel al cifrei de afaceri.
3.2. Analiza factorială a stocului final
În analiza stocurilor finale, relaţia de calcul este urmatoarea:
SF = SI + I – E,
unde:
SI - stoc iniţial;
I – intrări;
E – ieşiri.12
Pe această relaţie se poate aplica analiza balantieră astfel:
12 A. M. Hristea, Analiza economică si financiară activității întreprinderii, București, 2003, pag 133-135.
33
SF1/0 = SF1 - SF0,
unde SF depinde de evoluţia componentelor din relaţie.
SF
Tabel nr. 10 Analiza stocului final
2012 (mii lei) 2013(mii lei) 2014(mii lei)
Sold initial, Si 906 4174 7142
Intrări, I 48290 51215 58525
Ieşiri, E 45022 48247 54593
Sold final, Sf 4174 7142 11074Tabel realizat de student cu ajutorul îndrumătorului.
a) modificarea soldului iniţial de mărfuri
b)modificarea intrărilor de mărfuri
c)modificarea ieşirilor de mărfuri
d) modificarea soldului final de mărfuri în perioada 2013 faţă de
2012, respectiv 2014 faţă de 2013
34
Creşterea stocului mediu de mărfuri cu circa 6900 mii lei la nivelul
întregii activităţi se datoreză creşterii vânzărilor medii de la 45022 mii lei
în 2012 la 54593 în 2014 încurajează o creştere justificată a stocului
mediu de mărfuri cu circa 2968 mii lei în 2013 faţă de 2012 şi cu 3932
mii lei în 2014 faţă de 2013.
CAP. IV ANALIZA EFICIENȚEI UTILIZĂRII STOCULUI
LA S.C. FORESTCOV S.R.L.
35
4.1. Indicatori de analiză a eficienţei utilizării stocului
Viteza de rotatie a activelor circulante este un indicator
semnificativ ce caracterizeaza eficienta cu care sunt folosite activele
circulante ale intreprinderii.
Cu cat viteza de rotatie este mai mare, cu atat volumul de active
circulante necesare pentru obtinerea unei anumite productii este mai mic
sau productia obtinuta intr-o anumita perioada de timp cu acelasi volum
de active circulante este mai mare.
Rolul determinant al stocurilor este evidentiat de faptul că acestea
asigura certitudine, siguranta si garantie in alimentarea continua a
productiei si ritmicitatea desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel
spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului
aprovizionarilor cu cel al productiei, iar stocul trebuie sa asigure
sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a
resurselor materiale.
Rata de rotaţie a stocurilor poate fi exprimată atât în zile (şi
reprezintă durata medie de rotaţie), cât şi în număr de rotaţii, după
relaţiile:13
Un aspect important, de care depinde în mare măsură veridicitatea
rezultatelor analizei, îl reprezintă asigurarea corelaţiei în exprimarea
13 Chirică L., „Curs complet de contabilitate si fiscalitate„ vol. I, Editura Economică, București, 2001, pag. 56
36
celor doi indicatori: stoc şi flux de activitate. În practică se poate ţine
cont de următoarele concordanţe:
Tabel nr. 20 Corelaţia dintre stoc şi fluxul de activiate.
Stocul Fluxul de activitate corespunzător
- Stoc mediu de produse finite
- Stoc mediu de mărfuri
- Stocul mediu de materii
prime
- Stocul mediu de materiale
Producţie vândută (exprimată în cost de
producţie)
Costul de achiziţie al mărfurilor vândute
Costul de achiziţie al materiilor prime consumate
Costul de achiziţie al materialelor consumate
Tabel realizat de student.
În reglementările contabile actuale se foloseşte frecvent Cifra de
afaceri ca flux corespunzător stocului mediu, astfel că în cursul de faţă
vom opta pentru utilizarea prioritară a acestui indicator.
Indiferent de modelul utilizat, factorii care influenţează în mod
direct rata de rotaţie a stocurilor sunt:
- fluxul de activitate
- valoarea stocului mediu
Pe lângă factorii direcţi de influenţă, în analiza ratei de rotaţie a
stocurilor pot fi implicaţi şi factorii cu acţiune indirectă, precum: timpul
de muncă (exprimat în număr de salariaţi, om-zile, om-ore),
productivitatea medie anuală, productivitatea medie zilnică,
productivitatea medie orară, cantitatea de produse, preţul de vânzare
unitar, etc.14
14 Sistemul contabil al agenţilor economici, “Secţiunile Contabilităţii”, Ed. Economica 1994, pag 25
37
Aceşti factori influenţează în mod direct fluxul de activitate luat în
considerare şi implicit durata de rotaţie a stocurilor corespunzătoare.
n vederea determinării eficienței utilizării stocului trebuie să
cunoaștem evoluția stocurilor la societate în anii de analiză.
Tabel nr. 11 Evoluţia stocurilor în anul 2012
2012 Stoc iniţial
(mc)
Intrări - aprovizionări
(mc)
Ieşiri
(mc)
Stoc final (mc)
Materie primă 550 24640 23650 1540
Produse fnite 148 11825 10760 1213
Semifabricate 111 7570 6850 831
Produse reziduale 97 4255 3762 590
TOTAL 906 48290 45022 4174
Tabel realizat de student cu ajutorul îndrumătorului.
Tabel nr. 12 Evoluţia stocurilor în anul 2013
2013 Stoc iniţial
(mc)
Intrări - aprovizionări
(mc)
Ieşiri
(mc)
Stoc final (mc)
Materie primă 1540 26480 24735 3285
Produse fnite 1213 12485 11760 1938
Semifabricate 831 8532 7856 1507
Produse reziduale 590 3718 3896 412
TOTAL 4174 51215 48247 7142
Tabel realizat de student cu ajutorul îndrumătorului.
Tabel nr. 13 Evoluţia stocurilor în anul 2014
38
2014 Stoc iniţial
(mc)
Intrări - aprovizionări
(mc)
Ieşiri
(mc)
Stoc final (mc)
Materie primă 3285 29836 28689 4432
Produse fnite 1938 14356 12548 3746
Semifabricate 1507 9536 8521 2522
Produse reziduale 412 4797 4835 374
TOTAL 7142 58525 54593 11074
Tabel realizat de student cu ajutoruul îndrumătorului.
Dupa cum se observă, aprovizionările cu materie primă au crescut în
2013 cu 2925 mc fata de 2012, la fel cum au crescut si in 2014 fata de
2013 cu 7310 mc datorită cererii mare de produse de pe piaţă care a dus
şi la creşterea livrărilor de produse rezultate în urma procesului de
debitare a materiei prime (materialului lemnos).
Tabel nr. 14 Desfaceri totale,desfaceri zilnice şi structura desfacerilorDesfaceri totale (mii
lei)-CA
Desfaceri medii zilnice
(mii lei/zi)CA/zi
Structura desfacerilor (g%)
2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014
Materie primă 23650 24735 28689 1182,5 1236,75 1434,45 52,53 51,27 52,55
Produse finite 10760 11760 12548 538 588 627,4 23,89 24,37 22,98
Semifabricate 6850 7856 8521 342,5 392,8 426,05 15,21 16,28 15,61
Produse reziduale 3762 3896 4835 188,1 194,8 241,75 8,37 8,08 8,86
TOTAL 45022 48247 54593 2251,1 2412,35 2729,65 100 100 100
Tabel nr. 15 Calculul vitezei de rotaţie a stocurilor totale
Specificatie Simbol Unitate de masura
Perioada de analiza2012 2013 2014
Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri totale St Mii lei 1243680 1356875 1483792
39
Numar de rotaţii nr Rot 4,50 4,68 4,80Viteza de rotatie a stocurilor totale
v Zile 80,57 76,86 74,93
Tabel realizat cu ajutorul informațiilor oferite de „Revista Română de Contabilitate,
Octombrie 2014„
În anul 2014, stocurile se roteau de 4,80 ori, pe când în anul 2013
se roteau de doar 4,68 ori, respectiv 4,5 ori în 2012, ceea ce înseamnă că
în anul 2014 stocurile totale parcurgeau ciclul economic şi se recuperau
sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de
74,93 zile, faţă de anul 2013, când acelaşi ciclu era parcurs în 76,86 zile,
respectiv 80,57 zile în 2012. Astfel, se observă o creştere a numărului de
rotaţii cu 0,18 în anul 2013 faţă de 2012 si cu 0,12 rotaţii în 2014 faţă de
2013 şi o scădere a duratei medii în zile cu 3,71 zile în anul 2013 fată de
2012, respectiv 1,93 în 2014 faţă de 2013.
Tabel nr. 16 Viteza de rotaţie a materiei prime
Specificaţie Simbol Unitate de masura
Perioada de analiză
2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de materii prime
Smp Mii lei 460161 478519 482100
Număr de rotaţii nr Rot 12,0 13,28 14,79Viteza de rotatie a materiei prime
v zile 29,81 27,10 24,35
Tabel realizat cu ajutorul îndrumătorului.
Din tabelul de mai sus se observă că numărul de rotaţii a stocurilor de materii prime creşte cu 1,28 rotaţii în 2013 faţă de 2012, respectiv cu 1,51 rotaţii în 2014 faţă de 2013, numărul de zile a unei rotaţii scade cu 2,71 zile în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,75 zile în 2014 faţă de 2013, ceea ce înseamna că materiile prime parcurg eficient ciclul tehnologic.
Tabel nr. 17 Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite,
40
semifabricate şi produse reziduale.Specificaţie Simbol Unitate de
masurăPerioada de analiza
2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de produse finite, semifabricate şi produse reziduale
Spsp Mii lei 783519 878356 965432
Număr de rotaţii nr Rot 7,09 7,23 7,38Viteza de rotatie a stocurilor de produse finite, semifabricate si produse reziduale
v zile 50,76 49,76 47,75
Şi în cazul stocurilor de produse finite şi mărfuri,se observă o
îmbunătăţire a situaţiei din anul 2013 faţă de 2012,respectiv din 2014 faţă
de 2013, deoarece numărul de rotaţii creste cu 0,14 rotaţii în 2013 faţă de
2012 şi cu 0,15 rotaţii în 2014 faţă de 2013, iar durata în zile scade cu 1
zi în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,01 în 2014 faţă de 2013,adică produsele
finite şi mărfurile se recuperează mai repede decât în anul precedent.
4.2. Analiza factorială a vitezei de rotaţie
Dată fiind conjunctura economică actuală, în care întreprinderile
produc şi vând o gamă diversificată de produse, durata medie de rotaţie a
stocurilor la nivelul întreprinderii este dependentă de structura fluxului
de activitate pe grupe sau repere de produse (gi) şi durata de rotaţie
individuală pe grupele sau reperele respective (di).
41
Viteza de circulaţie este un indicator care exprimă modul cum se
utilizează activele circulante ale firmei. Se mai numeşte viteza de rotaţie.
Reflectă activitatea specifică a fiecărui tip de firmă şi este influenţată de
condiţiile concrete în care decurge procesul de existentă al acesteia. Se
modifică în sensul încetinirii sau accelerării odata cu modificările
factorilor ce pot fi întalniti în mediul extern al firmei.
Analiza factorială a vitezei de circulaţie se poate face pe baza mai
multor modele.
Modelul de analiză este dat de relaţia: sau
Modelul I*
unde: - stocul mediu;
- desfacerea medie zilnica.
Indicator 2011 2013 2014
42
4.3. Reflectarea vitezei de rotaţie în principalii indicatori la SC
FORESTCOV SRL
Viteza de rotaţie a stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile activităţii până se reîntorc în forma băneasca iniţială. O situaţie favorabilă este o valoare cât mai mare a vitezei de rotaţie a stocurilor, efectul fiind cresterea eficienţei utilizării lor şi eliberarea de resurse financiare.
În acest caz se utilizează doi indicatori :- număr de rotaţii într-o perioadă ;- durata în zile a unei rotaţii.
Valoarea minimă a numărului de rotaţii care asigură o eficienţa acceptabilă este de 8 rotaţii, adică un termen mediu de 45 de zile de revenire sub forma băneasca.
43
Efectele modificării vietezei de rotaţie sunt eliberările sau imobilizările de resurse financiare. Eliberările reprezintă disponobilizarea de resurse materiale şi financiare, iar imobilizările reprezint un necesar suplimentar de resurse materiale şi financiare şi se calculează după următoarea formulă :
E(-) = (dz2013-dz2012) * CA2013/T = (Δdz) * St2013/dz2013
Tabel nr.20 Efectele modificării vitezei de rotaţie a stocurilor totale
Specificatie Simbol Unitate de masura
Perioada de analiza2012 2013 2014
Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri totale St Mii lei 1243680 1356875 1483792
Numar de rotaţii nr Rot 4,50 4,68 4,80Durata in zile a unei rotaţii
dz Zile 80,57 76,86 74,93
Indice de creştere a cifrei de afaceri
ICA % 100 114,37 112,17
Indice de creştere a stocurilor totale
Ist % 100 109,10 109,35
Valoare minimă acceptabilă
- Rot 8 8 8
Eliberări(-) sau Imobilizări(+)
- Mii lei - -65496,67 -38218,58
Tabel realizat cu ajutorul actelor contabile întocmite la SC FORESTCOV SRL.
În anul 2014, stocurile se roteau de 4,80 ori, pe când în anul 2013 se roteau de doar 4,68 ori, respectiv 4,5 ori în 2012, ceea ce înseamnă că în anul 2014 stocurile totale parcurgeau ciclul economic şi se recuperau sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri într-un termen mediu de 74,93 zile, faţă de anul 2013, când acelaşi ciclu era parcurs în 76,86 zile, respectiv 80,57 zile în 2012. Astfel, se observă o creştere a numărului de
44
rotaţii cu 0,18 în anul 2013 faţă de 2012 si cu 0,12 rotaţii în 2014 faţă de 2013 şi o scădere a duratei medii în zile cu 3,71 zile în anul 2013 fată de 2012, respectiv 1,93 în 2014 faţă de 2013. Şi în cazul stocurilor totale se remarcă faptul că, datorită modificărilor favorabile a celor doi indicatori, se măreşte eficienţa utilizării stocurilor, respectiv reducerea duratei medii de recuperare a lor sub formă iniţială bănească prin cifra de afaceri (eliberări de peste 65496 mii lei in 2013, respectiv peste 38218 mii lei în 2014).
Pentru aprofundarea analizei stocurilor se folosesc şi vitezele de rotaţie a urmatoarelor elemente:
- stocuri de materii prime;- stocuri de produse finite;- stocuri de semifabricare;- stocuri de produse reziduale.
Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime arată eficienţa activităţii de exploatare.
Tabel nr. 21 Efectele modificării vitezei de rotaţie a materiei primeSpecificaţie Simbol Unitate de
masuraPerioada de analiză
2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de materii prime
Smp Mii lei 460161 478519 482100
Număr de rotaţii nr Rot 12,0 13,28 14,79Durata în zile a unei rotaţii
dz zile 29,81 27,10 24,35
Indice de creştere a cifrei de afaceri
ICA % 100 114,37 112,17
Indice de creştere a stcurilor de materii prime
ISmp % 100 104 100,75
Valoare minima acceptabila
- Rot 8 8 8
Eliberări(-) sau - Mii lei - -47851,19 -54446,6145
Imobilizări (+)Tabel realizat de student.
Cum numărul de rotaţii a stocurilor de materii prime creşte cu 1,28 rotaţii în 2013 faţă de 2012, respectiv cu 1,51 rotaţii în 2014 faţă de 2013, numărul de zile a unei rotaţii scade cu 2,71 zile în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,75 zile în 2014 faţă de 2013, acest lucru semnificând o eficientizare a activitaţii de aprovizionare, prin creşterea cifrei de afaceri într-o mai mare proporţie decât stocurile de materii prime (ICA2013/2012=114,37%, ICA2014/2013=112,17 iar ISmp2013/2012=104%). Acest lucru se poate demonstra şi prin luarea în calcul a faptului că se realizează o eliberare de resurse la nivelul firmei de peste 47mii lei în 2013 şi peste 54 mii lei în 2014,
Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite, semifabricate şi produse reziduale arată eficienţa activităţii de exploatare.
Tabel nr. 22 Efectele modificării vitezei de rotaţie a stocurilor de produse finite, semifabricate şi produse reziduale.Specificaţie Simbol Unitate de
masurăPerioada de analiza
2012 2013 2014Cifra de afaceri CA Mii lei 5556830 6355201 7128396Stocuri de produse finite, semifabricate şi produse reziduale
Spsp Mii lei 783519 878356 965432
Număr de rotaţii nr Rot 7,09 7,23 7,38Durata în zile a unei rotaţii
dz zile 50,76 49,76 47,75
Indice de creştere a cifrei de afaceri
ICA % 100 114,37 112,17
Indice de creştere a stcurilor de produse finite, semifabricate şi
ISmp % 100 112,10 109,91
46
produse rezidualeValoare minimă acceptabilă
- Rot 8 8 8
Eliberări(-) sau Imobilizări (+)
- Mii lei - -17651,85 -40639,13
Tabel realizat de student cu ajutorul îndrumătorului.
Şi în cazul stocurilor de produse finite şi mărfuri,se observă o îmbunătăţire a situaţiei din anul 2013 faţă de 2012,respectiv din 2014 faţă de 2013, deoarece numărul de rotaţii creste cu 0,14 rotaţii în 2013 faţă de 2012 şi cu 0,15 rotaţii în 2014 faţă de 2013, iar durata în zile scade cu 1 zi în 2013 faţă de 2012 şi cu 2,01 în 2014 faţă de 2013,adică produsele finite şi mărfurile se recuperează mai repede decât în anul precedent. Chiar dacă nivelul stocurilor de produse finite şi mărfuri creşte cu 12,10% în 2013 faţă de 2012 şi cu 9,91% în 2014 faţă de 2013, nivelul cifrei de afaceri creşte mai mult, cu 14,37% în 2013 şi cu 12,17% în 2014 faţă de 2013, obţinându-se astfel o eliberare de resurse la nivelul firmei de peste 17650 mii lei în 2013, respectiv 40639 mii lei în 2014, deci eficienţa activităţii de comerţ a crescut.
CAP. V MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA UTILIZĂRII STOCULUI LA S.C. FORESTCOV S.R.L
Conluzii : În urma analizei stocurilor efectuale la SC FORESTCOV SRL, se poate observa o creştere a stocului de materie primă cât şi o creştere a cifrei de afaceri, aceasta rezultând în urma adoptării unei serii de măsuri referitoare la desfăşurarea ritmică a procesului de achiziţionare, constituirea unui stoc permanent de materii prime şi materiale care să permită desfăşurarea continuă a procesului de
47
producţie, astfel încât să crească productivitatea muncii pe fondul diinuării costurilor şi a vitezei de rotaţie.
Datorită anumitor utilaje care de-a lungul timpului au fost înlocuite cu unele de ultimă generaţie, firma a început sa obţină rezultate din ce în ce mai bune, deoarece cele performente ajută la prelucrarea lemnului fără a lăsa să se piardă ceva din acesta, realizându-se de altfel şi faptul că produsul în momentul intrării în prelucrare este valorificat în totalitate.
În cadrul procesului de producţie s-a impus organizarea corespunzătoare a fluxurilor de producţie la capacitatea optimă, dotarea cu utilaje performante specializate, organizarea ciclului de producţie pe linii tehnologice automatizate.
Propuneri : În vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune şi a creşterii eficienţei stocurilor şi activităţii economice în cadrul SC FORESTCOV SRL, se propune şi se recomandă în acelaş timp, o selecţie a furnizorilor, încheierea la timp a contractelor, respectarea clauzelor contractuale, determinarea optimului de stocuri, eliminarea perderilor în timpul transporului, manipulării şi depozitării, diminuarea cheltuielilor de transport – aprovizionare – depozitare.
În faza desfacerii trebuie să se acţioneze în sensul transformării rapide a produselor finite în disponibilităţi baneşti. Această obţiune fiind posibilă dacă se obţin produse finite superioare din punct de vedere calitativ, cu desfacere asigurată, dacă se diminuează perioada de timp cuprinsă între momentul finasării şi cel al expedierii, se respectă clauzele contractuale, se îmbunătăţesc condiţiile de manipulare, transport, se reduce perioada de decontare.
Pentru a răspunde exigenţelor clienţilor precum şi pentru menţinerea cotei de piaţă, este necesară prospectarea pieţei pentru încheierea de contracte cu cât mai mulţi clienţi, această acţiune fiind
48
favorizată de faptul că SC FORESTCOV SRL este lider de piaţă judeţeană.
Pentru sporirea credibiliăţii ofertelor firmei SC FORESTCOV SRL este necesară evidenţierea acelor standarde profesionale pe care firma urmăreşte să le atingă permanent şi anume : seriozitate, nivelul european al calităţii serviciilor, înaltul nivel de pregătire al personalului tehnic şi al echipei manageriale, precum şi evidenţierea poziţiei de leader de necontestat al firmei pe domeniile de competenţă.
Bibliografie
1. Chircă L., ”Curs complet de contabilitate și fiscalitate„ vol. I, Editura Economică, București, 2001
2.Ericson, J., The Supply Chain by Piece, http://www.line56.com/articles/default.asp?NewsID=3263
3. Fotache, D., Hurbean, L., Soluţii informatice integrate pentru gestiunea afacerilor, Editura Economica, Bucureşti, 2004
4.Liviu Spătaru, Analiză economică financiară, Editura Economică
5. Dorina Luţa, Curs aplicativ, contabilitate financiară, 2013
49
6. Marius Gust, Curs aplicativ, analiză financiară, 2014
7.Marius Gust, Analiza economică financiară, Editura Independenţa Economică 2009
8. Marius Gust, Analiza aconomică financiară, Ed. Independenţa Economică 2010
9. Marius Gust, Analiza economică financiară, Ed. Independenţa Economică 2003
10. Niță Dobrota, Economie Politică “-o tratare
unitară a problemelor vitale ale oamenilor-”, Ed. Economică, Bucureşti 1997
11. Revista Romană de contabilitate, “Cesiunea părţilor sociale”, Ed. RENTROP & STRATON 2014
12.Sistemul contabil al agenţilor economici, “Secţiunile Contabilităţii”, Ed. Economica 1994
13. Ţenovici Cristina, Curs aplicativ, contabilitate publică, 2014
14. *** Actul constitutiv al societăţii
50
top related