statul naţional român modern: de la proiect politic la...

Statul Naţional Român Modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)

1. Tudor Vladimirescu şi

Domniile pământene.

Regulamentele Organice şi

Domniile Regulamentare.

Anul 1848

Generalităţi

• Statul român a fost conceput ca un proiect politic

de către intelectuali, încă din secolul al XVIII-lea.

El s-a raportat la realităţile interne şi la cele

internaţionale şi a avut o importanta conotaţie

internaţională

• Contestarea domniilor fanariote s-a făcut prin

pamflete şi memorii în contextul Problemei

Orientale şi a impunerii protectoratului religios

rusesc. Se doreau reforme: administrative,

instituţionale, comerciale, educaţionale, drepturi

şi libertăţi cetăţeneşti

• Se dorea instituirea unui regim

monarhic, condus de un domn.

• Unii domni fanarioţi au adoptat

reforme, dar instabilitatea domniei a

făcut ca ele să fie ineficiente

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu(1821)

• La începutul sec. XIX în Europa are loc un

proces de radicalizare politică.

• 1820-1821- 3 boieri munteni gândesc

organizarea unei răscoale, conducerea

încredinţând-o lui Vladimirescu. El s-a aliat cu

societatea secretă grecească ETERIA în scopul

îndepărtării dominaţiei otomane. El va conduce

Ţara Românească câteva luni

• Documentul de bază al revoluţiei este Cererile norodului românesc, în care sunt prevăzute reforme, limitarea abuzurilor fanarioţilor. A avut valoare de Constituţie

• Mişcarea lui Vladimirescu este înăbuşită de intervenţia armată

• În 1822 se revine la domniile pământene ( Grigore Dim. Ghica în Ţara Românească şi Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova)

• Instituţiile statului nu se modifică până la Regulamentele Organice (1831-1832). Boierimea reformatoare redactează nenumărate proiecte care vizau modernizarea internă.

• Prin Tratatul de la Adrianopol- 1829- se consacra individualitatea politică a Ţării Româneşti, se instituia protectoratul rusesc şi se reorganiza administraţia.

• Tudor Vladimirescu (1780 - 1821) a fost conducătorul revoluţiei de la 1821.

• S-a născut în satul Vladimiri (Gorj), dintr-o familie de moşneni. A învăţat carte şi limba greacă în casa boierului aromân Ioniţă Glogoveanu, din Craiova, care a făcut din inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie şi care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ, mai ales la exportul de vite.

• Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ, făcând comerţ pe cont propriu. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor - armată cu obligaţii semipermanente - şi participă la războiul ruso-turc din 1806 - 1812, recompensat de oficialităţile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir, clasa a III-a.

• În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloşani, adică administrator al unui district de munte, funcţie pe care o va deţine până în 1820. În perioada 14 iunie-26 decembrie 1814 a efectuat o călătorie la Viena, în perioada Congresului de Pace de la Viena (1814-1815), pentru a lichida moştenirea soţiei lui Nicolae Glogoveanu (fiul lui Ioniţă Glogoveanu), decedată la Viena, şi pentru a-i aduce în ţară fetiţa.

• După eşecul revoluţiei, conducătorii eteriştilor

pun la cale un complot pentru a-l îndepărta.

Ridicat prin trădare de la Goleşti la 21 mai,

Tudor a fost ucis de şefii eteriştilor la

Târgovişte, în noaptea de 27 spre 28 mai,

învinuit probabil de colaborare cu otomanii

împotriva eteriştilor, fapt pe care istoria nu l-a

confirmat niciodată. L-a avut ca dusman pe

redutabilul Locotenent-colonel Dimitrie

Papazoglu, decorat la Paris de Alexandre III

pentru merite deosebite in executarea de harti

militare.

Evaluare- răspundeţi prin Da/Nu

• Tudor Vladimirescu a fost conducătorul

revoluţiei de la 1821.

• Revoluţia de la 1821 dorea păstrarea

domniilor fanariote.

• Eteria condusă de Tudor Vladimirescu a

acordat ajutor mişcării românilor.

• Cererile norodului românesc nu conţinea

reforme

Evaluare- grilă

1. Ultimul domn fanariot în Ţara Românească a fost:

a) Alexandru Ipsilanti; b) Alexandru Şuţu; c) Tudor Vladimirescu

2. Societatea Eteria reprezenta:

a) Mişcarea românilor; b) mişcarea albanezilor; c) mişcarea grecilor

3. Tudor Vladimirescu a fost ucis la:

a) Bucureşti; b) Târgovişte; c) Cloşani

• 1. 1822............................a)1814-1815

• 2. Adrianopol...................b) Târgovişte

• 3. Congres Viena.............c) vătaf de plai

• 4. 27-28 mai 1821............d) reforme

• 5. Tudor Vladimirescu.......e) 1829

• 6. Domni fanarioţi.............f) Al. Ipsilanti

• 7. boieri intelectuali.........g) domnii pământene

• 8. Eteria..........................i) Constantinopol-Fanar

• 9. 1831

Regulamentele Organice

• Au intrat în vigoare în 1831-1832

• Conţin reguli pentru organizarea puterii statului, norme administrative, financiare, civile

• Separarea puterilor în stat- marchează începutul parlamentarismului în România

– Adunarea Obştească, adoptă legi

– Domn, pe viaţă, cu iniţiativă legislativă

– Sfatul Domnesc, alcătuit din miniştri

Domnii regulamentari

• În 1834 au fost numiţi:

• Alexandru Ghica în Ţara Românească, înlocuit apoi cu Gh. Bibescu

• Mihail Sturdza în Moldova

Anul 1848

• Revoluţia română se înscrie în valul de mişcări

revoluţionare care a cuprins Europa în acel

moment

• În Moldova şi Ţara Românească revoluţia este

opera intelectualilor paşoptişti: boieri din clasa

mijlocie care studiaseră în străinătate şi cunoşteau

realităţile europene. Ei erau adepţii modernizării şi

erau ataşaţi naţiunii

• Evenimentele revoluţionare au început în Moldova

în martie 1848, Petiţia Proclamaţie cerea alegeri

libere, desfiinţarea cenzurii, stoparea corupţiei.

• Revoluţionarii sunt arestaţi şi exilaţi, dar au

continuat din exterior acţiunile

• În Ţara Românească, până în septembrie

1848 revoluţionarii conduc printr-un guvern,

numit “locotenenţă domnească”. Programul lor

avea la bază Proclamaţia de la Islaz (iunie

1848) care prevedea: drepturi şi libertăţi

cetăţeneşti, organizarea mecanismului de stat,

suveranitatea poporului, responsabilitatea

domnului, împroprietărirea ţăranilor

DREPTATE FRĂŢIE

DREPTATE FRĂŢIE

•V.

Alecsandri

•M. Kogălniceanu

•Christian

Tell

•Gh. Magheru

•I.H. Rădulescu

•Avram Iancu

•Simion Bărnuţiu

•Timotei Cipariu

•N. Bălcescu

Evaluare- răspundeţi prin Da/Nu

• 1. Mişcarea generală europeană a fost

cauza Revoluţiei de la 1848

• 2. Nicolae Bălcescu a fost un revoluţionar din

Moldova

• 3. Revoluţia din Ţara Românească a fost

încununată de succes

• 4. Locotenenţa domnească este o denumire

pentru guvern

Evaluare- grilă

1. Revoluţia Română de la 1848 a fost opera:

a) Boierimii ; b) domnitorilor; c) ţăranilor

2. Proclamaţia de la Islaz prevedea:

a) Împroprietărirea ţăranilor; b) responsabilitatea ministerială; c) suzeranitatea Porţii Otomane

3. Petiţia Proclamaţie a fost adoptată în:

a) Transilvania şi Moldova; b) Ţara Românească; c) Moldova

• 1. Avram Iancu................a)Petiţia Proclamaţie

• 2. M. Kogalniceanu..........b) Moldova

• 3. martie 1848..................c) Transilvania

• 4. 1831-1832....................d) Constituţie

• 5. Gh. Bibescu.............e) Regulamente Organice

• 6. Proclamaţia de la Islaz....f) Ţara Românească

• 7. 1834

3. Unirea Principatelor Române. Alexandru Ioan Cuza. Regatul României:

Carol I şi Ferdinand

• În 1849, Rusia şi Turcia semnează

Convenţia de la Balta Liman, în urma căreia

se reintroduc domniile regulamentare, se

sporeşte autoritatea domnului (numit de ţar şi

de sultan pe o perioadă de 7 ani). Adunările

Obşteşti sunt înlocuite cu Divanuri

• Domnitorii:

• GRIGORE AL. GHICA – Moldova

• BARBU ŞTIRBEY- Ţara Românească

• Au domnit până în 1856 şi au permis mişcarea revoluţionară unionistă

• Tratatul de la Paris (1856) a stabilit autonomia Principatelor care erau puse sub garanţia colectivă a Marilor Puteri europene. Au fost convocate Adunările Ad-Hoc care aveau drept scop consultarea românilor asupra viitoarei organizări a ţăriilor lor.

• Convenţia de la Paris (1858) a ţinut cont de dorinţele românilor. Se menţine suzeranitatea otomană şi garanţia Marilor Puteri

• Ţara Românească şi Moldova devin Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei conduse de câte un domn numit pe viaţă. Puterea legislativă aparţinea domnitorilor alături de Comisia Centrală de la Focşani.

• Guvernul era compus din miniştri

responsabili în faţa domnului

• Instituţiile comune erau : Comisia

Centrală şi Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie

• Erau garantate drepturile şi libertăţile

cetăţeneşti

• Votul era cenzitar

Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

• Este ales în Moldova (5 ianuarie) şi Ţara Românească (24 ianuarie) în 1859.

• http://www.trilulilu.ro/georgerdv/aaeec8b5449708

• Domnia sa poate fi împărţită în 3 perioade:

• 1859-1861- consolidarea unirii

• 1862-1864- reforme

• 1864-1866- guvernare autoritară

• În 1864 se adoptă Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris şi o nouă lege electorală, în urma loviturii de stat din 2 mai. Creştea puterea domnului iar Parlamentul devine bicameral prin apariţia Senatului

• Cele mai importante legi ale lui Cuza:

– Legea Rurală (1864)

– Legea Instrucţiunii Publice

– Legea organizării judecătoreşti

– Codul Civil

– Codul Penal

În 1866 Cuza abdică datorită opoziţiei politice.

Evaluare1/ Raspundeţi prin Da/Nu

• 1. Domnii regulamentari au permis activitatea

unionistă în Principate.

• 2. Adunările Ad-Hoc din Ţara Românească şi

Moldova nu doreau unirea.

• 3.Convenţia de la Paris a fost Constituţia

Principatelor Unite până în 1864.

• 4. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a

însemnat o încălcare a prevederilor Convenţiei de

la Paris.

Evaluare 2/ Grilă

1. Convenţia încheiată la Balta Liman în 1849 prevedea pentru domnie o perioadă de:

a)7 ani; b) 5 ani; c) fără termen

2.Cuza a fost ales domnitor în Ţara Românească la data de:

a) 5 ianuarie 1859; b) 5 ianuarie 1858; c) 24 ianuarie 1859.

3. În perioada 1864-1866 Cuza a condus:

a)autoritar; b) democratic; c) regulamentar.

Evaluare 3/ Asociaţi datei, evenimentul corespunzător

• Ianuarie 1859

• Mai 1864

• Februarie 1866

• 1864

• 1859-1861

• 1856

• 1858

Carol I (1866-1914)

• După Cuza este adus la conducere un principe străin: Carol de Hohenzollern Siegmaringen (proclamat domn la 10 mai 1866)

• În 1866 este adoptată prima Constituţie românească care proclamă un regim de monarhie parlamentară şi a fost valabilă până în 1923

• Apar partidele politice: PNL (1875) şi Partidul Conservator (1880) . Cele două au alternat la guvernare

• În 1877-1878 România îşi obţine independenţa

şi redobândeşte Dobrogea

• În 1881 România devine Regat

• Sunt adoptate legi importante:

– În învăţământ

– În armată

– Apare Banca Naţională a României

– În agricultură

– Votul rămâne cenzitar

Evaluare1/ Raspundeţi prin Da/Nu

• În urma abdicării lui Alexandru Ioan Cuza, este adus în ţară principele Carol Ludovic de Hohenzollern.

• Parlamentul l-a proclamat pe Carol I ca domnitor al României în aprilie 1866.

• Constituţia din 1866 proclama monarhia absolutistă în România.

• România devine regat în 1881

• Dobrogea revine la ţară printr-un tratat încheiat cu Imperiul Otoman.

Evaluare 2/ Ordonaţi cronologic următoarele evenimente

1. Prima Constituţie a României

2. Adunările Ad-Hoc hotărăsc Unirea Principatelor

3. Parlamentul l-a proclamat domnitor al României

pe Carol

4. Apariţia Partidului Conservator

5. Războiul pentru Independenţă

6. România devine Regat

7. Apariţia Partidului Naţional Liberal

Evaluare 3/ Enumeraţi:

• 3 legi adoptate în timpul lui Cuza

• 3 legi adoptate în timpul lui Carol I

• 3 revoluţionari paşoptişti

• 2 partide politice româneşti din

secolul al XIX-lea

Ferdinand (1914-1927)

• Era nepotul de frate al lui Carol I

• În timpul său România participă la PRM şi se

realizează Marea Unire (1918)

• 1923 este adoptată Constituţia României

Întregite

• Reforme:

– Agrară (1921)

– Electorală (1918, 1926)

Să ne reamintim !

•UNIREA

BASARABIEI

CU

ROMÂNIA

•27 martie

1918

•UNIREA

BUCOVIN

EI CU

ROMÂNIA

•28

noiembri

e 1918

•UNIREA

TRANSILVA

NIEI CU

ROMÂNIA

•1

decembrie

1918

Documente 1.

“În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara:

Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu

Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei Moldove,

În puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor, de azi înainte si pentru

totdeaunase uneste cu mama sa România”

Documente 2.

• Congresul general al Bucovinei,intrunit azi,joi,15/28 noiembrie 1918,in sala sinodala din Cernauti: NOI,CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI,intrupand suprema putere a tarii si fiind investiti singuri cu putere legiuitoare,in NUMELE SUVERANITATII NATIONALE HOTARIM: UNIREA NECONDITIONATA SI PENTRU VECIE A BUCOVINEI ,IN VECHILE EI HOTARE PANA LA CEREMUS,COLACIN SI NISTRU SI REGATUL ROMANIEI.

Documente 3.• "I. ADUNAREA NAŢIONALĂ A TUTUROR ROMÂNILOR DIN

TRANSILVANIA, BANAT Şl TARA UNGUREASCĂ, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-lulia, în 1 DECEMBRIE 1918, DECRETEAZĂ UNIREA ACELOR ROMÂNI Şl A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE DÂNŞII CU ROMÂNIA. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. ADUNAREA NAŢIONALĂ rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare.Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie

prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării, în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egala îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.

• http://www.trilulilu.ro/ABBAfan/bde89894

9cf160

• http://www.trilulilu.ro/Soldatino/e794c827f

366fd