sfmania. ghidul curiosului - mircea oprita · treime a secolului al xix-lea, cdnd in franla se...
Post on 22-Feb-2020
15 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CoIecSaESEURICoordonator: $TEFAN BORBELY
Editor: MIRCEA PETEAN
Coperta: DINIVIRGILIlustafia copertei: Jacques Wyrs ( I 93 S- I 98 8) :
ExPloratorul anulwi 40 000
Descrierea CIP a Bibtiotecii Na{ionale a
RomAnieiOPRITA, MIRCEA
SFmania. Ghidul curiosului /
Mircea Oprifl. - Floregti : Limes,20l8ISBN 97 8-6 06-7 99 -233 -5
821.13s.1
O Editura Limes, penfru prezenta versiune
St. Castanilor 3
407280 Floreqti - Cluj
Tel./fax: 02641 5 44109 ; 07 23 I 194022
Email: editqralimes2O0S@yahoo'comwww'edituralimes.ro
MIRCFA OPzuTA
SFmanraGhidul curiosului
LIMES2018
lapidi a temei erau, de regulS, condilia literard necesard qi suficientS.Intre timp genul a evoluat, qi-a descoperit resrnsele combinatorii,avantajele desftEurdrilor ample, precum qi pldcerea de a experimentaefecte artistice noi: unele, impuse de o mai general[ basculare amodemitalii spre postmodemitate Ei spre cine Etie ce alte virtualitdli ale
expresiei literare ne mai agteaptd in viitor.Pentru SF, evolufia aceasta a venit Ei prin racordarea la tendintele
curente din experienfa mondiald a genufui. in spaliul anglo-american,postmodemitatea SF-ului a primit un aspect cyberpunk, steampunk, dupdcare o intreag6 avalanqS de ,,punk"-uri cautd sd impingd schimbarea cAt
mai deparle. Asta nu inseamnd cd pe toboganul acesta se poate aluneca lainfinit, deoarece schimbarea de dragul schimbbrii nu se va impuneniciodatd peste schimbarea necesard. La noi. cine s-a inspirat dintehnicile cyberpunk a dat scrieri memorabile numai in mdsura in care unautor sau altul s-a dovedit cu adevdrat talentat, asimilAnd modelele Eistrdduindu-se s5 compunb scrieri str[bdtute totugi de un suflu original. $in-aq spune c5 noutatea asta a eliminat qansa anticipaliei de a producetexte valoroase in prelungirea liniei clasice, ieqind insb din corsetul de
imaginafie al etapei mai vechi, adaptAndu-se la stimulii Ei la provoc[rilemomentului actual.
Modemi, postmoderni, post-post, scriitorii adevdrali au servit Ei
servesc mai departe realizarea acestui proces de metamorfoze necesare,prin care genul nostru igi asigurb nu supraviefuirea, cum ar crede firilesceptice ,,cu program", ci chiar implinirea tematic[ qi stilisticb, fbri de
care literatura contemporand n-ar avea motive sd conteze qi pe realizdrilelui, aqa cum conteazd in fond pe progtesul tuturor celorlalte forme, genuriqi specii cu care iqi cautd propria metamorfozd necesard, acum, ?n plinsecol al XXI-lea.
CUPRINS
O ,,manie" inmuguritd discret I 7
Un mic roi stelar / 9
Ce te faci cu musafirii? / 11
Anexionismul cametodd, I \2,,Ghetoizarea" cametodd I 14
Naucinafantastika / l6Complica{ii;i complicitdfi / 18
Realitatea ,,bate" teoia I 20
AEadetAndrEi dejafan2l I 22
O capcand auitd I 23
Mirajele utopiei I 25
Reflexe in oglinzi rlstumate / 28
Rdsllpl Ei deznilul traducerilor / 30
O ,,manie" relansatd ofensiv / 32
Modd 9i model I 34
Niveluri de lecturb / 36Ce s-a crezut cd se cuvine Cezarului /Fandomiale / 43
Totdespre fandom I 46
,,Seniorii Imaginaliei" / 48
Cititorul nostru cel de toate zllele I 52
InstitLrlia antologiei / 56
La braconaj prin codrul des / 59
De la motocentauri la zeppeline / 63
Sta{ia Europa I 66Asocieri: whatfor? why not? I 69
O arhitecturd a controverselor I 72
Alt miraj european: Eurocon / 75
Sd ne amuzim cu Kilgore Tro'il I 79
Mdturica de praf I 82
Best-seller. in Balkania? / 85
UEa din dos a palatului I 81
Telefonul ftrdfir I 90
Jocul cu mizdmicd I 94
$ansa etemei rescrieri i 96
39
236 z)t
Pe rom6neqte, sau pe ,,limba global["? / 100
,,Clasicism" ?n science-fiction / 103
Canonul in schimbare / 107
Pudibonderie qi exhibifii / 110
Intre Perseide qi Marele Meteorit / 113
Jucdrii letale I 116Lumeatuturor Ei a lui PaprdVodd / 119O interpretare politiel, / 123Unde dai gi unde crapd I 127
Adio, Veme, bine-ai venit! i 130
Maqiniletimpului / 133
Maladii moderne / 137
Cazullovecraft I 140 i
Sunt vampir, deci sunt legendl, I I43O controversd e*eticd I 146{Jn,,cult" al maeqtrilor? / 149
Sffieri lezate de reguli absurde I I52B[taie mare pe posesia inelelor / 155Martin versus Tolkien, sau Tolkienplus? / 158
Tandemuri literare / 161Hai siprofanlmmormintel / 165SF-ul qi corectitudineapoliticd / 168Omida qi fluturele / 172
CAt de,,uitafi" sunt clasicii uitalI? / 175Oproblem[ de limbaj / 178
Punkqicyberpu* / 181-Alt infloritor curent,defirnct'' / 184
Anticipafiainpribegie / 187
,,Seniorii"numor / 191
Critici de pe mmgine I 193Apocalipsama\iand I 196Cum l-am,pierdut"pe Vonnegut / 199
...$i cum t-arn recaqtigat I 201Ot',garni I 204Premii Eipremii / 207Poarta cu sfirx / 210Ce ne invafd Lem I 213
238 239
O marcd greu de demolat: AldaniCine qi din ce se inspirl / 218
Stereotipuri cl,l/rfrxale I 221
Nevoia de conflict / 223
Nevoia devisare I 226
Nelinftileviitorului I 229'Nevoia deliteraturd / 231O perpetud metarnorfozd. / 234
I 216
O ,rmanie" inmuguriti discret $i la noi, ca gi pe alte
rneridiane ale globului, literatura pe care o numim astdzi science-fiction a
apdrut fard a avea o conEtiin{I clard de gen, dar poate cI nu fdrd
sentimentul cd spune lucruri deosebite de cele intAlnite in creafia curentia epocii. Primele texte cu caracter utopic-anticipativ le intdlnim in ultimatreime a secolului al XIX-lea, cdnd in Franla se dezvolta deja explozivcariera impresionantd a lui Jules Veme. E riscant sI afirmi cd lucrdrileromAneEti erau ecouri directe ale fanteziei celui denumit, cu admira{ie,
,,Maestrul din Amiens", dar tot atAt de riscant ar fi ;i sd consideri c[rcnumele sdu qi chiar romane de-ale lui Veme n-ar fi intrat Ei in spafiul
danubiano-carpatic, intr-o weme cdnd intelectualitatea noasfri iqi ftceasistematic studiile la Paris, iar modelul cultural al Franfei cucerea
sufletele atAt la IaEi, cdt gi la Bucureqti.Cred cd modelul francez a pdtruns ?n povestirile noastre ,yiitoriste"
rrrai degrabd dinspre politicd dec6t dinspre literahri, in sensul cd atdt
irrcercarea ucronicd a lui Al. N. Dariu, Finis Romaniae (ce titluprovocator, incd la 1873!), cdt qi Spiritele anului 3000 de Demetriu G.
krnnescu (viitorul ministru Take Ionescu, care anunld qi el, incd din 1875,
o vocalie politicd, deocamdatd tulbure qi departe de linia conservatoare a
carierei sale de maitdrzitt),lucrdrile acestea aratd o influenld putemic[ a
socialismului utopic francez, fbcut sd triumfe m[car in republicilecanonice de peste milenii.
De o congtiinld a genului, a;a cum o in{elegem astlzi, nu putem
vorbi nici la autorii de la inceputul secolului XX, cu toate cd acum apar
primele romane cu motive qi situalii dovedit SF: cdldtoria cosmicd
cli:ctuatd cu nave specializate, contactul cu fiinle extraterestre, ciocniricatastrofale intre diverse corpuri cereEti, sau degradlri ale viefii de pe
l'dmAnt in ideea unui viitor marcat de linia unei evolufii sumbre. VictorAnestin, care are meritul de a fi publicat cel dintdi roman SF romAnesc
(in crnul 4000 sau O cdldtorie la Venus, 1899), iqi poartd personajele pe
planeta pomenitb in titlu pentru a ne propune o rasd a "venusienilor
i"f"rio#', fipturi utopice iliberate de tarele fizice qi morale ale omului
il;;;;!iat" ,o"i"t6!ii noastre coluPte' in vreme ce in romanul o
;;;;dtu cereascd (1914) imagineazd drama.astronomici produsi de un
"ofi ".r"." navalii printre plJnetele sistemului solar spre a spulbera' la
,#, -"i multe civilizalii iosmice, intre -care'
binein{eles' Ei ::1 9" p"
P6mdnt. Ceva mai ponderat' Henric Stahl se mu(umea in romanul sdu
din 1914, (Jn romdn tn Lund, s6-gi trimitd personajul i1{-o exPlorare
.u-int" pe satelitul natural al Pdm6ntului' dar autorul igi deplqeEte
"*"fi" de popularizator al unor fenomene aetonautice Ei astronomice
pri" i"prr "a
in n*rui uuenturii sale inchipuite introduce motivul rela{iei
irr,rn *u4i- "o-i" .u alcatuire Ei manifestdri, dar care se doreqte tragic
prin mesajul sdu interPlanetar'' Felix Aderca, in schimb, autorul unui roman cu adevdrat important'
remarcabil inclusiv prin valoarea sa literard (OraSele in.ecate.' 1932'
J"t""L in ediliile sale de mai tArziu Orasele scufundate)' imapineazd" o
;*rd mai complicata, deloc striin[ de unele teorii privind entropia
r"u"rrufe Ei declinul in*rufl al sistemului solar in perspectiva unui
viitor foarte indepdrlat. Cu Soarele aflat in pragul stingerii sale ca astru'
Pdm6ntul e deja prea rece ca sd mai poatd menline viala.la suprafafS' iar
ceea ce a mai r6mas din civilizalia uman6 s-a retras sub gheafa oceanelor'
*;il oraEe artificiale, cu perefi de clistal, Degenerata nanl ll pierderea
actualelor sal" forme .omatice, omenirea iqi trdieqte la modul derutat gi
dezlluzionat,tu,"u uotnuu6' in,fond ultimele momente dinaintea stingerii
universale, nu fir6 a mai incerca totuqi o zvacnire salvatoare, impa4ite
ino. r.n ji"l spre miezul de foc al planetei gi zborul c6tre astre mai tinere
Ei mai primitoare.'-
-.^ i; ,o-*ul lui Aderca este ugor detectabil6 influenla altui mare
campion al SF-ului mondial, H'G' Wells' Acelaqi Wells de care avea
"m,iqo;fa qi H. Stahl, din moment ce iqi inzestrase "romanul"
ffimis spre
Lund cu un vehicul antigravitalional' propulsat cu o energie de felul
,,cavoritei" din Primii oalneni in Lund, romanul clasicului englez'Dacl
Stahl il considera, tohrqi' pe Wells prea complex pentru ca literatura lui sd
fie infeleasa Ei g"rtuta J" cititorii nogtri de la inceputul veacului xx, iat6
t*e ia peste'piline decenii modelul wellsian putea s6,produc5.pe teren
,o-arr"r" o emuialie demn6 de toatd atenlia. in Istoria literaturii romdne
de la origini pdnd in prezent (1941), G' Cilinescu nu ezita si plaseze
Ora;ele... lui Aderca in v6rful valoric al unei opere ample, diverse ca
tematicd;i cu o certd inclina{ie spre experimentul stilistic modem.
LJn mic roi stelar Felix Aderca nu e singurul care cultivd inepocd (anii '30-'40) motive SF fbrA a le fi declarat astfel, din moment ce
termenul insuqi era incd intr-o ezitantd ,,c[utare de sine", circuldnddeocamdatd doar in publicaliile americane de specialitate, acolo unde se
pnneau bazele unei literaturi populare cu specific nou, dar de hadiliepulp. Ca multe alte cuvinte barbare, qi pulp are mari Eanse sd intre inlimba romAn5 a;a cum l-au scris gi il rostesc anglo-saxonii, semnificdndpublica{ii ieftine, tiparite pe hdrtie de proastd calitate, din categoria
revistelor Ei c64ilor pe care le citeEti in tren, iar la coborAre le faci uitatepe bancheti. Dacd e si fim corecfi, febuie sI recunosc c[ gi noi am avutpulp-ul nostru, autentic rom0nesc, cu care ultimii ani de regim ceausist
ne-au umplut bibliotecile: cdrji tiparite pe h6rtie de calitatea celei
igienice, ingdlbenitd incd din fabricd, verzulie sau chiar de un maroniufioros pentru ochiul obligat si se chinuie cu lectura textului imprimat pe
astfel de suprafele neprietenoase. Din pdcate, in condiliile de sdrdcie luciede dupd 1980 nu doar ziarele Ei alte scrieri efemere au alut parte de unasemenea suport mizerabil, ci chiar qi literatura de valoare, de felul celeipe care ai pdstra-o cu pldcere in rafturi, gi care te oripileazd astdz|?n caz
cd o descoperi pe un suporl material fdr6micios qi cu paginile ingdlbenitede jur-imprejur.
In fine, dintre asemenea pagini sortite unei grabnice pieiri a iegit laiveald termenul generic science fiction, datorat indeosebi lui HugoGemsbach. Asta inseamnd cd las la o parte rurele explorlri filologicemenite sdJ gdseascd pe cine ;tie unde, in contexte intdmpldtoare Ei
irelevante, apdrute anterior. Gemsbach este intemeietorul primelor reviste
cledicate in mod special SF-ului. intr-o formulare ini1iald, genul acesta de
lucrari a lost numit scientificlion. iar subtitlul numarului I din AmazingStories (aprilie 1926) era chiar The Magazine of Scientifiction. incurajatde aceastd descoperire, Comel Robu a incercat sdJ resusciteze pentru noiirrtr-un articol din 1979 ($tiin1ific1iune, ;tiinlifictor), dar ceea ce s-a reqitin cazul italienilor (fantascienza) nu prea avea $anse sd se repete ;i pe
tcren morfo-lingvistic romdnesc. De altfel, ;i peste Ocean science-fictiontrnna sd-l inldture curAnd pe scientffiction, aplicdndu-se pe scrierilegenului ca o emblemdce drtreazdEi azi.
Numit in chip entuziast ,pdrinte al SF-ului"' ygto Gt*-:-b::* "u
invinuit de alfii "a
u, f, inn'niit g"n"l' c[ruia ii gisise un nume inspirat'
intr-un ghetou p*"fito"t, A"sp6{indu-l-cate-soric de literatura generalb'
Ambele aprecieri t*;;";d* qi inclin ta-i du" dreptate francezului
Jacques Sadoul "ano
afirmic6 sF-ul anilor 1900-1920, exceptandu-i pe
Wells Ei pe Jack L*J;;, ;-";ea nimic.de-a face cu literatura generala'
linea mai degrabd d";;;"t"1 foileton Ei de scrierile populare de cel mai
scSzut nivel' O ur".",t"u origine umih pale si se confirme gi in cazul
autorilor noEtri din p;;i""d;;r"eputurilor. victor Anestin gi-a publicat
;;;;i 'in'
onul i000 'ou o iahtorte la venus in revista Foaia
iri"l"ra, qiabia ediliiie tdrzii (Dacia, 1986 si Eaele Publishing House'
2010) il vor promova;;;;;;t"l exegetic al aceluiaEi Comel Robu' in
postura de precursor demn de a sta pe un raft' $i Aderca s'a aritat
sensibil la publicarea in foif"i"n, tipirind idial fraqmen^te din romanul
s[u ,,viitorist" ltermenul il g6sim la Cllinescu' echivalent i" ?9:11""*inc6 nedeprinsul sF) in Riatitatea ilustratd din toamna anului 1932, cu
titlul de curatd fit"rututa tt*a\ionald X - O' romanul viitorului qi sub un
pseudonim presupus **"t"iui, Leone Palmantini' Abia in 1936 Oraqele
inecate s-au adunat t"U "op"tttfe
unui volum semnat de autor' intr-o
redactaremaiingrijiti,cualibiurileconstruclieibineformulategiil;;tt"d t"*tuf a#tnitiv din 1966: orasele scffindate'
In jurul acestei scrieri de vdrf pentru 3F-ul romanesc antebelic
avem surpr iza sd attt"p""t roind. alte cAteva anticipalii de tip
senza{ional, datorate unor autori mai degrabi veleitari decAt realmente
inzestra{i cu talent fit; Alexandru -Hettntg' de pi-lda' iardqi un
foiletonist, du, p,,Ufi"anJ to-*t't Dincolo de stele qi intr-o versiune
editoriali, in 1943, ;;;ttlea)a ino"-anticipalia catastrofici Ei cea a
explorarilor guru"ti"i, -^in
lautr" de -
civilizalii extravagante. Al.
Dem.-Colleqti, in romanul Pdmdntul in Jtdcdri! (1936) anticipeazd
tehnologii uUru"uOuU'unt" p"" in slujba unei contrautopii schematice'
Dorina v. Ienciu 1i"r*,tXira qnului2oool gillie Ienea (Ard lu.minile-n
Vitol) pompeaz[ 1""'t"ii"f"gi" idealizantd' a anticipafiilor lor
convenfional. n*ui-un- "".r""i1ii lirico-metaforice, in speran{a unei
originalitdli i-prop,ii tohrqi genului. SF' Existl p6n[ qi doui poeme
epopeice ale unui o*"'"'Cf!ant Spirescu (Attantis sau Epoca de aur'
1929 qi Cosmos ,*-Ca*o"a stelilor' tOil' disffactive prin umorul
involuntar ul rnrttor rr"rr,rri, dar pe care SF-ul nu le poate revendica decdt
10il
cu statutul de curiozitdli criticabile. Toate acestea alcdtuiesc un peisaj de
fundal, pe care romanul lui Aderca are Eansa de a-qi pune in valoare inchip excelent calitd1ile.
Ce te faci cu musafirii? O situalie interesantd a ap[rut odati
cu explordrile meticuloase ale lui Ion Hobana prin volumele unor scriitorirecunoscu{i de istoria literaturii romdne, dar pentru alte motive dec6t
acela de a fi cultivat SF-ul. P6nd in 1969, cind s-a publicat antologia
intitulati Vdrsta de aur a anticipaliei romdne;ti, singurul literat ,,clasic"despre care reuqiserdm sd afl[m cd ne bdntuia domeniul era Felix Aderca.
Dintr-odat6, insd, descopeream cd qi alfi scriitori de profesie cdlcaserd pe
terenul utopiei Ei al anticipaiiei: nume sonore, precum poe{ii Tudor
Arghezi, Ion Minulescu qi Victor Eftimiu, prozatorii Gib I. Mihiescu,Cezar Petrescu Ei Victor Papilian, eseistul Ion Biberi Ei,last but not least,
Mircea Eliade. Cartea lui Hobana, care a ;i fost incununati in anul
urmdtor cu un premiu al Uniunii Scriitorilor, prezenta c6te un fragment
ales din opera fiecdruia, propundnd totodatd interpretdri menite sd
lumineze textele respective sub aspectul apartenen{ei lor la SF.
Aici, ins6, din punct de vedere metodologic, ?ncepem sd avem o
problemi. Cei cita{i mai sus au creat, in mod incontestabil, o operd
valorificatd de istoria literaturii Ei - de ce sd nu recunoaEtem - cu destule
c54i citibile in continuare, in ciuda faptului cd gusturile de lectur[ se
schimb6. Mulli dintre ei au publicat zeci de volume, pe subiecte diverse
qi adesea extrem de variate, inclusiv ca realizare stilisticd. Un cercetltor
inzestrat cu rlbdare Ei interes va putea gdsi in ele ;i unele texte cu sunetul
insolit al literaturii SF. Evident, altceva decAt SF-ul primar, de oconven{ionalitate extremd - ,,;ti1i, literatura aceea cu rachete, robofei,
invenlii ndstruEnice", cum imi amintesc cd s-a mai spus.
intre sutele de sonete produse de Victor Eftimiu existd, intr-adevdr,
unul ce evoci un timp preistoric, cdnd extratereEtrii veneau pe P5mdnt cu
rachetele Ei cu niqte ,,sprintene elicoptere", ca sI vAneze mamufi, ori sd-gi
petreacd ,,luna de miere" in linuturi exotice. Dar poezia aceasta este o
crea{ie tArzie, deprin anii '60 ai secolului trecut, cdnd anticipa{ia era deja
lansatd ,,oficial" qi la noi Gub denumirea de ,,literaturdqtiinlifico-fantastic5"), iar ipoteza paleoastronautic[ circula in reviste
precnm $tifid ;i tehnicd ;i chiar in LuceaJdrul, unde iEi avea
popularizatorul pasionat in Mihu Dragomir. Scrierile mai vechi nu con{in
asemenea acroEaje directe la tematica genului nostm' Pour les
connaisseurs' "t- 'pt"'" francezul' ele inslobeazd motive SF' dar
introduse - tot lird o congtiinfa de gen - in "miezul uror situalii de tip
fantastic. Nu int6mpl6iJr'ut"."n"u"fucr[ri pot fi interpretate -qi
de pe
versantul celdlalt, al literaturii fantastice propriu-zise' Ori' ca sb fiu gi mai
exact, in primul rAnd de pe o asemenea pozi{ie' qi abia apoi' printr-un
r*Ji" "f
refl"xelo. qi "co'-"ilor,
intr-o abordare cu caracter SF'
Astfel, na."o"i'irc lui Cezar Petrescu' brurdoard plpugile lutomate'
vocea sintetica ochiulrefoducdtor de sunete din romanul Baletul me-
canic, svntanticipalii t"ft'tii"" fatu'" sd evolueze constant in regimul supra-
naturalului, iar maqin[ria de tip perpetuum-mobile construit6 de Gib I'
Mihiescu pentru p.tfi;i iu'tli* a"^ni*oe dn Bralul Andromedei'
inainte de-a putea f, *-iiutu motivelor SF' line de utopiile tehnologice cu
ffi;;r;rffi. i" .t; ;tt"rtJi din antoloera pomenits, .i T::T"^?fost nevoit s6 facS veritabile exercilii de abilitate pentru a ne convrnge ca
*nJ" t"ti.ti fantastice aluneci qi spre domeniul nostru' mdcar pnn aspec-
tele interpretabile ate moiiu"fot antrenate in consffuclia lor' Ce-ar fi si
vedem in calitd{ile enigmaticului domn Damian din nuvela De vorbd cu
Necuratulde Ion M;?;;i;prg"riot"u, ubicuitatea qi profetismul infai-
libil) doar niqte aspec[;;";"i "miraculos" $irnfrfic, "Y:T9tt
material?
Ce-ar fi ca ?n situafiile de teleportare temporald Ei de-invizibllizare apdnfie
prin practici yoql.rine ;Mt;" Eliade' in Nop' la Serampore' sd vedem
aceleaqi convengl "u'",
lu Wells' tryTt:1*la fel de sulnar' erau puse in
seama Exploratoruluiiilp"i"iqf " l"i Griffin din Omul invizibif? Tactica
aceasta e, neindoielnic, reduc$onistd' dar nu lipsili de t"tt:11Ltl1':*
Problema pe care o pomeneam mar sus este cea a anexionismului' a
insuqirii de texte qi autori' fenomen pe care nu o datd l-au practicat qi il
practic[ genurile -"i","i-i" ,"oput credibilizarii lor prin contribu{ii
prestigioase, sustruse unor domenii deja constituite' cu fenomene proprii
desfbEurate p" o .u' ;;;;;t; te1tn9{a' SF-ul nu face nici el exceplie
de la astfel de iniliativJ, ?t funtutti""f qi utopia reprezinti pentru el' nigte
domeniiProxime.
Anexionismul ca metodl Din ceea ce s-a numit "complex
al originilor", qtim cd un individ' o familie' un popor de dat6 tt"":g-l,ol
avea impresiu ca iqi spoiesc prestigiul .
si cota de credibilitate pnn
asimilarea unei tradilii istorice. In acest efort motivat psihologic qi
T213
emofional, nicio vecindtate cdt de cdt sugestivd nu rdmane neexploratd inscopuri anexioniste. Un arbore genealogic impresionant se creazd astfel
qi prin eforturi proprii, ;i prin cele ale unor ,,inainta;i" asuma{i, lua}i
agadar de mOnecd gi traqi mai mult sau mai pulin discret in cur{i striine.
Pentru SF sunt deja notorii cdteva cazuri de exegezd ce tzeaz\ cu
nonEalanld de metoda amintita, spre a da domeniului o largd extindere intimp ;i predecesori iluEtri. Despre elvelianul Pierre Versins s-a vorbit -cu tot respectul cuvenit cuiva care gi-a putut asuma scrierea unui tom de
peste 1000 de pagini tip[rite pe format mare, cu o bogatd ilustraiie,
Encyclopddie de I'utopie, des voyages extraordinaires et de lascience-fiction, carte apdrut[ la Lausanne in 1972 - ca despre
,,reprezentantul cel mai competent al teoriei vechimii arhetipale" a
genului. Cuvintele citate sunt ale lui Florin Manolescu Ei nu risc s[ lecorectez decdt printr-o precizare necesari: Versins nu prezenta acolo
exclusiv SF-ul, ci un grup nutneros de producfii ce i se pdreau inrudite,
pennildndu-qi s[ le trateze impreun[ sub o denumire pe care o considera
suficient de largd Ei de acoperitoare, ,,conjectura ra{ionald". In ilustrarea
acestei ,,conjecturi" in primul rdnd epice, nu neapdrat literare, elvefianul
fblosea o listd cronologicl absolut spectaculoasd, deschisd de Epopeea
tui Ghilgame;, apdrutd in Mesopotamia cu circa 4000 de ani in urmd,
continuati prin cAliva povestitori anonimi din Egiptul faraonic, prin
Orliseea lui Homer, prin alli cdliva greci iluEtri ai Antichiteui (Aristofan,
Xenofon, Platon, bineinleles, cu dialogurile unde pomeneEte de
Atlantida), pentru ca in mileniile de dupd Christos sd fim marlorii unei
alerte inqiruiri de utopii cu cf,ldtori in insule necunosaute (Morus, Francis
llacon, Harrington, Swift qi mulli allii), in Lund sau pe alte corpuri cere;ti
(Francis Godwin, Cyrano de Bergerac etc.), asociindu-i din zbor Ei pe
runii autori de talie monumentald, precum Dante, Cervantes, Voltaire.
Rnsfbpl mare incepe de pe la 1800, cu Frankenstein de Mary
Shelley, dar gi cu utop(tii ,practici", ca sd le spun aga celor care,
irnpulsionafi de ideile socialismului trtopic bafrancez, ba englez, riscau
ascmenea minunate proiecte sociale (de la lcaria lui Etienne Cabet, la
t/eSti de Nicdieri de William Morris), unii dintre ei mai Ei pierzAndu-Ei
vremea sd le transforme in realitate inf-o Americl a tuturor
posibilitdlilor, inclusiv a speran{elor de mai bine. Cu Veme 9i Wells ne
irpropiem de autorii pentru care SF-ul incepe sd devind insdqi viala lor, iar
de prin 1930 Ei p6n[ ,,la zi" (laziua c6nd punea punct fnal Enciclopediei
sale), Versins inscrie meticulos titluri de Olaf Stapledon' Heinlein'
Asimov, Bradbury, Efr"*;;, Lem Ei alfi' intre care la anul 1957 il gisim
pe un anume rageruq;ffi""nhnd Romdnia cu O iubire din anul
41.042, incAt nu t" "-gtJ si vedem in el o anagramb a lui Sergiu
Fdrcbgan.Cum am ptecizat,Piene Versins nu spune niciunde' direct' cd face
o "*"iJiuSF-ului,
ai i"tat"t''qi si se inleleagi c6' de lamitu^rilltice
i"-;;o;tn" mai v"chi sau mai recente' totul conduce spre "conjectura
,qi*ufu" care la un moment dat a primit ppectul -qi. denumirea ce ne
-in["r"-a pe noi. Un alt studios al domeniului' belgianul Jacques van
Herp,aveasideainsdcurdnd'inlucrareasaintitulatiPanoramadelascience-fictio, QnSl i"t"lpi"triri neechivoce' din cate rczultd ci SF-ul
nu este deloc un g"t t*, "p*e gi independent' ci are insS;i vechimea
literaturii. Conceplia u."*tui"ittu, gte ittaoiutd' qi inainte de momentele
p"tii"atii Enciciopediei Ei Panoramei pomenite aici' de weme ce
americanii,careatcutotulaltiversiuneasupraistorieiSl-ului'puteaudeja sd o ironizeze;il' vta amt"a qi pe mine' la fel ca pe Florin
Manolescu, care o citeazii in cartea sa Literatura s4 conferinla din 1968
a lui C.M. Kombluth, unde cei in cbutare de vechi nume prestigioase
printre aqa-ziqii ,t a,"oEi "i SF-ului synt^yaluti jubildnd ti it:i *tt
text cat de cat sugestiv in acest sens, inc6t ,il privesc ca pe o minoritate
ce tremur[ qi este pe's"c'-'tuta, reclamd Ansciluss-ul qi procedeazd la a
anexa satira resPectiv[ la SF"'
Am recitit A" "*and
textul acelei conferinfe ;i 1u got a":ai ti tlglll
c6 moartea prematurS a lui Kornbluth ne priveazd de alte optnlr ale unur
autgr gi critic inteligent.
,rGh.toirurea" ca metodi Americanii sunt mdndri de
SF-ul lor, qi a.q spune ci pe bund dt"piut" Dincolo de faptul cb ei scriu
intr-o limbd devenitd ttit""al6, ca jatina pentru minlile luminate din
Ewl Mediu, n-am u"'it taexiste weo alt|lareunde sb se producd atAta
SFpeband6*funta,'at"p"Ufi""unuulcat"vumiidecdrfialegenului(unele noi, altele ,""Aitut"l qi sb se vindi cu sutele de mii gi cu milioanele
de exemplar e, atdt Jit iiUiatii cdt qi de pe Intemet' Aflindu-te intr-o
asemenea situalie absolut privilegiatd' p'""'pttn ci e gteu ti-li i"l1lil,tn ,"rrtirn"rrt i-poiuf 'u'"
tt poutt fu"" sd crezi c5 tot ce e interesant gt
t4t5
valoros in lume pleacd de la tine. Tu ai inventat fiecare lucru qi iigospoddreEti pe scard amplS consecinlele.
concepliei larg-istorice Ei nqovditor anexioniste a europenilor fa15
de gen, americanii ii opun aqadar convingerea cd SF-ul este o literaturS
foarte tdndrd, avdnd inscrise in certificatul sdu de naqtere date precise.
And: l926,locul: New York, atunci cdnd ;i acolo unde a luat fiinla
Amazing Stories, prima revisti dedicatd tn mod special SF-ului,
,,oferindu-i astfel acestui gen literar o identitate qi un parfum aparte" -cum spune profesorul Ei exegetul James E. Gunn intr-o mai recentd
incercare a sa de a panorama science fiction-ul tn lume. El pleacd, fireqte,
de la convingerea populard cd exact in momentul pomenit SF-ul Ei-a
asumat ,,o identitate american[ pe care gi-a plstrat-o pAnI in zilele
noastre". Chiar dac[ recunoa;te c[ 9i allii au merite in influenlarea
originilor lui, bun[oar[ europenii E.T.A. Hoffinann, Jules Veme, H'G'
Wells, Mary Shelley, Kurd Lasswitz, ba chiar Ei unii americani din
secolul al XIX-lea (Edgar Allan Poe, Nathaniel Hawthome, plus allii mai
pu{in importanli, care ,,au scris povestiri qi nuvele identificate astizi drept
science fiction". Fotmularea e concesivd, dar ferm ancoratd inprejudecatd: ,,inainte de 1926, astfel de cdr[i erau considerate aventuri
literare," observd istoricul din Kansas, ceea ce inseamn[ cd ele trebuie
ldsate pentru totdeauna in perimetrul literaturii generale, in vreme ce
tradijia pomiti de Hugo Gemsbach :urfileazd sd fie priviti ca un prodls
special, de fabricalie americand, rdspdndit treptat Ei pretutindeni tn lume,
din Europa Occidentald pdnd in Extremul Orient.
Daci aventura SF-ului nu mai este una literarS, ci realizatd, strict in
interiorul coordonatelor sale de gen, aceastd situalie genereazd doud
rnentalitali aparent divergente, complementare totuEi. congtientizarea
laptului cd scrii (ca scriitor specializat) sau citqti (ca fan la fel de
specializat) ceva cu totul aparte produce automat stimuli ai orgoliului,
indemn6ndu-te sd rdmdi exclusiv pe acest teren stabil, comod, de
monoculturS, ;i sI respingi influenlele venite dinspre convenliile pdrdsitei
literaturi generale, unde poli vedea factori de destabilizare Ei de
,,irnpurificare" a unui fond generic pe care tocmai ai inceput s6-l
consideri ,,pur". Rezultatul practic al unui asemenea mod de gflndire este
inchiderea inf-o castd de ,,aleqi" pe criterii de simpatii tematice qi
rnotivice. Lucrul nu pare sd fie deranjant decat in clipa c6nd observi cd
'l'ara Fdgdduin{ei seamdnd cu un ghetou, refugiu particular cu care nici
literahna tradilionala (mainstream), nu se arata dispusa s6 intrelina rela{ii'
Aici apare cea de-a doua mentalitate pomenitd' qi pe t?t"-9 intdlneqti
chiar la unii scriitori americani din domeniu (la Ursula K' LeGuin'
bundoar6): un fel de *gr"i "i
l.r"i nevoit s6 utilizeze exclusiv resursele
,,ghetoului", frrd s6 poita conta 9i pe recunoaqterea confratemd a celor
din afar6.
Partea cea mai atnuzantl a situaliei a sesizat-o Ovid S'
Crohm[lniceanu cu -tlti u,'i in urma. ,,Giretoul SF", observa el' cel
pulininvarianta.uu-"'i"un['nuedelocinconfortabilqiiqiextindeneintrerupt limitele' aga c6,pl6ngerile" vin din partea unor ipocrili.care'
in realitate, se simt "*""1""t
in produclia lor debordanti li il:11-"1::u.oono*t"", in premiile specifice qi in reac{ia entuziastd a unul numif
."Ur"+"f de 'citito;i
specializafi' James Gunn' in viziunea sa
americanocenfisti, are pattA tu * prytt dreptate cAnd spune cd
,povestirile qi ,o*u*l" Le'icu"e au immdat alte gri' mai ales in
iil;;;l;t traducerile lor au creat impresia cd singurul SF veritabil este
cel american". Absolutizdnd concluzia' ne putem imagina intreaga lume
sefistd ,,ghetoizatil" chiar dacl nu toate ghetourile ei arat[ la fel de
pt"tp*", "l
fiecare dupd falada gi posibilitatjle lui'
Naucinafantastika Aqa cum se poate deduce cu uqurin!6'
termenul este unul aparlinAnd limbii ruse' El inseamni fantastic-St!1nfific'
ceea ce pentru prtiEtti-^t"t-inologiei r,e'prennt6' un nonsens' intmcdt
gtiinta e una, iar Anta'ti"t't se adreseazb in cu totul alt chip intelectului
omenesc. Fantastii ''""a-"*a
pe ira{ional' pe magig' pe mituri
ndscocite, p" ,.rrr.r"l" -i"fil "outtti 4".
".1tai si cdlStori in imaginar' Or'
qtiinla explor"-a t.m" Ji"iute de disciplinele "exacte"' cdut6nd in ele
soluliitehnologice*""it"siameliorezecivilizafiamaterialiauneiepoci. Fantartl",rr qtiilfit" qi-u' uvtu locul' eventual' acolo unde se
;*rt'rt t;; i-"qlni ale progresului' ale unui viitor utopic' peste care
roadele cunoa.qtem *e ," '"""'"'"
ca dintr-un com al abundenfei' iar omul'
folosindule, ,5 fr" "u
adev[rat mullumit gi fericit'
oanticipalie,prinurmare,darinsensulunorrealitdlisocial-politicedate'oricat,-*t"ge,'uannericaniiiniluziac6totulvinedelaSF-ulloraventuros qi serializat, iatd cd tlfl"Tlt consistente apar gi din altb
direcfie. La data"aJ'g""J iEi afla' dincolo de ocean' un nume qi o
16t7
formuld, Konstantin Jiolkovski iqi scrisese deja nuvela de explorare
cosmicd in afara Pdmdntului (1920), ca - de altfel - 9i VladimirObrucev, cel care in romanele Plutonia (1924) qi lara lui Sannikov
(1926) dddea cuno;tin{elor sale paleontologice gi antropologice o
expresie plasticd, trecdndu-le dintre abstracliuni in domeniul
reprezentdrilor vii. Accept deocamdatd sd ocolesc lunga tradilie utopicd a
literaturii ruse, pe firuI cdreia ii gdsim pe Cemi;evski cu Ce-i de ficut? Ei
chiar pe Dostoievski, cu povestirea Visul unui om ridicol - tradilie ce
urc[ prin Valeri Briusov (romanul Republica Crucea Sudului) spre mullia(i scriitori ruEi din secolul XX, de la Alexei Tolstoi (Aelita) qi Evgheni
Zamiatin (celebra distopie Noi),pt.nd la Maiakovski Ei Mihail Bulgakov(cu Oudle fatale qi Inimd de cdine). Din perspectiva prejudec5lilor
americane, asemenea scrieri ffebuie aruncate ndntdtziat in curtea
literaturii generale, nicidecum acceptate ca SF autentic. Dar pe
Jiolkovski qi Obrucev nu-i putem inghesui in aceastd formulS, intrucAt
compunerile lor nu prea au de-a face cu literatura generald, fiind insd c6t
se poate de SF. Un SF unde avenhra cunoaEterii inlocuieEte
dernonstrafiile de capd qi spadd ale unui Edgar Rice Burroughs,
bundoard. Le inlocuieEte inff-atAta, incAt formula va deveni curAnd un alt
soi de manierd: factologie didacticd, gtiin!6 populuizatd agreabil.
Cam aEa ceva s-a vrut qi SF-ul nostru de dup6 cel de-al doilea
rdzboi mondial. Nu intAmpldtor prima publicatie rom0neascd dindomeniu s-a intitulat Coleclia,,Povestiri ;tiinfifico{ontastice".Naucinofantastika, in fond. Modelul sovietic pdtrundea peste tot in larilesatelite, cu autori ca Aleksandr Beleaev, Ivan Efremov, VladimirNemfov, Ghenadi Gor qi nenumdrali al1ii. E de mirare chiar cd amintita
serie de broEuri debuta, in octombrie 1955, cu nume romdnqti ;i cd
anticipafii scrise de romdni aveau sd compund sumarele publicaliei inrnod preferenlial. Tacit preferenfial, dacd pot spune aga. S-a vdzut in
aceastd orientare a lui Adrian Rogoz, redactorul Colecfiei, un subtil act
de rezisten{d politicd. Eu cred cd e vorba pur qi simplu de intenfia luiprofund onorabild de a provoca naqterea qi dezvoltarea unui SF autohton.
Unul in ton cu formula epocii, avenhrl a cunoa;terii, in tipare literare,
insd cu un conlinut qtiinlific de neocolit. Un SF subordonat aceloraEi
grandilocvenle politice ca gi naucinofantastika sovietic5: viitorulcomunist al omenirii, cucerirea spafiului cosmic, supunerea naturii ostile
in numele omului de tip nou.
top related