GroRcr BaNU este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle-Paris.Conduce revista Abernatioes tbditrales qi coleqia Le Temps du tbditrela Editura Actes Sud. A scris numeroase volume de referinli consacrare

scenei contemporane gi principalelor sale personalitili, lucrtrri traduse innumeroase limbi, dintre care mengiontrm: Lioada de oiSini, teatrul nostu;Reformele teatrului tn secolul refnnoiri.i; Sbakespeare - lumea-i un teatra;Noctame, Scena modemd, apdrute la Editura Nemira. A primit de trei oriPremiul pentru Cea mai buni carte de teatru in Franla, a oblinut Premiulde excelenp UNITER 9i Premiul Prometeu 2007. Este pregedinte de onoareal Asociagiei Internalionale a Criticilor de Teatru Si doctor honoris causa almai multor universitlli europene.

Si,

Volum conceput 5i realizat de

GEORGE BANU

Kep etifii[eteatru[ retrtruoit- secofuf regiei -

Coordonarea volumuluiArrNa Mazru

Traducere din limba francezdMnura NnoELCU-PATUREAU

NEMIRA

MARE-CHRISTnIE AuTANT-MATHIEU: Sanislaoski. repetd: "Sd

ldsdnl sd

Btnrnrcr PIcoN-Venn i: Repaipii tn Rusia - 1RSS cu Mqterhold:

CupRINs

iN roc DE INTRoDUCEREGroncr BANrr Ehborarea progresittd a ideihr il a... spectacolelor ......

Oorrrp AsreN: I repta. T o reheirse. Ensayar. Proben..................

VECHII MAE$TRI

rpulta un Eapiu oial si. de libertate ,Trebuie sd lucrdm cu h.tcuri.{

EvrrvNr Entrt: Copeau si. Cartelal: arta dc a repetd ......,.....

Merrrues L,cNcFIorr: La Berli.ner Ensernble cu Brecht

MUTATII MODERNE

Gnonos Beliju Repetipia saa autoporffetul regizorulai cr4 Trap.............'..

Cbestionar penrrz Repeti1ii...

Mvnreu TaNeNt: Gi.orgio Suehl.er: la prova infinita....'.....

JraN-FneNgoIs Duscwr: J cduw dttaliul penmr a gdsi tntregal" sau

Cind Thaitre du Soleil repea....

Sorrctn Korrveret A lucra ca Brook: ;Fd ce ai dc ftuilf .......

CneNrer MBvsn-PLAN-ruREAux i Kdntor, uhimele repetipii

Crntror Rfcv g Dnmrr Jnelnrrrrr.Aul .Ddcd wem sd aibd rnai multesensui cuointele, trebui,e sd hrdnim imaginarul. ........,,217

Ror.r MrcnaEtts: Lafi.ecarefrazd, o catastrofd. Noppi dc repetipiecu Kkus Michaet Grilber laEmpedocle dc Friedricb Hillderlin

Manr Brrznv c,r.: A asctthd dtferenpa. La Schaubiihne, cu Stei4 Griibr

Seuurr Ztcw Scrisori din Berlin. Repetipii cu Heiner Mil.11cr.............,...;256Marrrnns LeNcuorr: O actiritate dinamicd:

"imi pkce cind teatrul

d.eaine un Santier tn lugu..." ...............2g3BrNolr Ywvx: tacques Dekuoelleie. Sa cdlareyi un tigru .....................2g2Svrvrr Arqtm* O repetipie pragmati.cd. {ln workhop cu Bob,l/ilson....3O5

PORTRETE $I POVESTIRIDrorrR-Groncrs G^a,sLy: O gesticd poeticd ............................................313BrnNeno Drnnoux: Lorent lVanson. Rrytipia, un fenomen de

transformaredcsineSialami.i............. ........................322Auonrr $rnrnN: Rdspunsuri.". ..................330Dto Kacufranrr,si-pifi.e drumul lung.." R.Eeti.piile lui Lefteris

Voyatzis.......... ................. 3jODraNe ARMAsARU gl Ar-wa Mazu.U: MatrioSca giganticd:

Andri.y Zho\dak.....................:............ ............,............... 3Gl

REGIZORI ROMANI iU NEI'NTT1MCnrsrnrie Moonramu: Repetipiile lui Mihai. Mdniwpi.u:

Spectacolul ca un organism viu................. .................3g5Mennu CorqsreNrnvrscu: REetiSiile lui Silaiu pwrcdrete.

La inceput a fost CuvAntul........................................... ....................394Dome Mooore: Repeti.piile luiAndrei gerban.

Crealia ca un etern, miraculos inceput.......... ............404AlmMs Ysrr: Repetipiile lai G,ibor Tompa. tn ctrutarea iormei...........425Kraus Mrcnerr Gnrrsrn: Epilog. Birinice de lean Racine

tn Comedia. France2d.............. ..............43g

Notd asupra ediliei romAne ..................444

Oprttr Asreu

A repeta.To rehearse. Ensayar. Proben

A spune din nou. A reincepe. A perfeqiona. SI fie oare

actorul menit sI govlie gi si riticeasci vegnic pe cIrlri necu-

noscute, lafiecare spectacol, in luptd cu rigorile unei sintaxe

sau cu particularitalile unui personaj? O operi dramaticl nu

este un material imediat, ci un teren de expiorat. Actorul, incdttarea personajului sIu, se cautl pe sine. El igi pune la tn-

cercare resursele, se pregete$te pentru o metamorfozdt. Ghidatde un text ciruia ti scormonegte enigmele gi de un regizor

sigur pe drumul de urmat, sau care tatoneazd.tmpreuni cu el,

actorul pleaci de la un vid, de la punctul zero. Citeodatd,participanlii nu au lucrat niciodatl impreunl.

A Rrprrn. To nruraasr. ENsnvan. pxssl^t -

PRrprR zr

Primordiale, germinativi, prima repetirie este o intAlnire,

o reuniune, o luare de contact. Niciuna din repetiliile ce vor

urma nu ii va semina. E agteptatd cu ingrijorare sau cu dezin-

volturl, e pregltit[ dar ea se sprijinl pe neprevdzut Ea mar-

cheazd plecarea intr-o aventurl gi totul devine esenlial: locul,()ra, exactitatea fieclruia, cuvintele regizorului, metoda sa, re-

acpiile produse. Din punct de vedere afectiv, se $tie deja dacd,

va trece curentul. Din punct de vedere psihologic, e un demers

ce pregitegte lucrul ce va urma. Din punct de vedere concret,

citeva elemente hrlnesc refleclia gi oferl citevapiste. DacI nu,

gcdinpa nu este decAt un pasaj ritual, o ,lovituri pentru nimic".

,,Nimeni nu e capabil si asimileze ceea ce se spune. Ceea

ce faceqi in prima zi are ca scop sd vi conducl spre cea de a

cloua zi, care e deja dif.eritd"r.

Discursul introductiv este foarte atteptat. El anunll o stare

de spirit, attoritard sau conviviala. Unii rcgizori igi explicn

alegerea, orientarea sau dificultapile de infruntat. Peter Brook

ir flcut o scurti introducere cu ocaziaprimei lecturi cu Regele

l.earla Stratford, vorbind despre piesi ca despre un munte al

clrui vArf nu va fi niciodati atins. ,UrcAnd pe drumul ce duce

cltre culme, ne vom lovi de trupurile neinsuflelite ale celor

ce l-au infruntat pAnI acum, Olivier (Laurence Olivier) pe un

1 Peter Brook, The Empry Space, L968; traducere in limba francezd. de

Ohristine Estienne gi Frank Payolle, L'Espace oide,Paris, L970, p. 142.

l)entru ed. in Ib. rom., vezi PeterBrook, Spa;iul gol,trad.Morica Andronescu,

Nemira, Bucuregti, 2014.

15

Oorrre Aslaru

versant, Laughton (Charles Laughton) pe celelalt, e groaznic".

La masl, actorii au citit piesa in intregime, impd4ili intredorinla de a jrca gi prudenla unui debit monocord. Paul

Scofield se strlduia si spuni cAt mai bine versurilel.Actorii lui Joan Littlewood nu cunosreau inci piesa lui

Brendan Behan The Quare Felloas (Candi.dat k Einzurdtoare) Si

nu aveau nici broqura; nu $tiau decAt ci era vorba despre viala

in inchisorile din Dublin. Joan i-a dus sd improvizezepe acope-

rigurile de la Royal Court unde ardezia murdari gi zidurile de

piatrx puteau s5-i faci sI se gAndeascl la o curte de inchisoare2.

La finele anului 1970,Yictor Garcia repeta la Old Vic dinLondraArbitectul Si imparatul Asirinide Arrabal, dar pregdtea

in acelagi timp pentru Paris versiuneafrancezd, a Cameistelor(Les Bonne) de Genet3.

Prima repeti{ie at Cameristele a avur loc din intAmplare pe

25 decembrie in vastul salon al aparramennrlui atribuit lui Garcia

la Londra, cu doutr din cele trei actrile, un observator de la

CNRS (Christiane Tourlet) gi decoratorul Michel Launay.Michlle Oppenot spunea pe dinafari texul fare sa punl niciointonalie, Sylvie Belai construia un soi de melopee. Asistentul

pusese la combina stereo un disc cu muzicd maurd. Garcia

1 Cf. Charles Marowitz, ,Lear" Log. Rebearsal Notes (rlear* carnet de

bord. Note dp repet4ifl,in Encore, reprodus tn Charles Marowitz gi SimonTrussler Theatre at worh,Methuen and Co Ltd, Londra, t967, p. L35.

2 Cf. Tom Milne 9i Clive Goodwin, IVorki.ngwitb loan (Sa lucrezi cu

/. Z.), interviuri cu actori, in Encore, ibid., p. L16.3 Victor Garcia a creat versiunea spaniole in 1968, la Madrid, cu Nuria

Espert.

16

A nrprra. To nruraast. ENsnvan. pp6ggv -

intervenea pu1in, atingAnd corpurile actrilelor ca sI le decontrac-

r('ze sau sI provoace reflexe gi nu inglduia si i se pune intrebiril.

Punere in condipie sensibih, corp la corP senzual cu un

rcg,izor posesiv care se exprima cu dificultate in francezl sau

t''tre refuza explicalia verbah, rtn regizor Poet pentru care ac-

torul era un reactiv, textul o muzicd gi regia o coregrafie.

Otomar Krejda, aarzat ca era prea directiv gi cI redacta

,linainte indicaqiile de regie, asigura cI notele sale ,,preven-

tive", constAnd intr-un ,,scenariu circumstanjial de teme ca-

r'.rcteristice", ii facilitau actorului un prim contact cu

lrcrsonajul, dar cdtotul evolua apoi.

Adunare tn jurul unui colectiv sau reuniune intimd, prima

rcpetirie gi chiar urmdtoarele sunt cAteodatl interzise observa-

trrrilor pinirlatrecerea pe scenl sau in decorul definitiv, ca gi

cum spectacularul nu ar prinde formi decAt in acel moment

pi toate preliminariile nu ar fi decAt o munci ingratil,de neprivit

9i pulin instructivi, cAteodatl, de teaml si nu jeneze pudoarea

.rctorilor, neobiqnuili cu repetifii ,,deschise". Munca de cercetare

cste atunci lipsitl de jaloane fondatoare, pierdute iremediabil.

Prima repetirie nu seamini cu nici una gi nu Poate fi re-

constituite a posteriori, nu am obline decAt ferAme, amintiri

clespre amintiri. Regizorul a dat indicalii pe care nu le va mai

rcpeta, poate, niciodatl, care se vor pierde in degert sau vor

dispirea in acliuni, vor fi asimilate, deturnate de fiecare

1 Cf. Christiane Tourlet, .Les Bonnes", Prdparation du specaclefrangais

(,,Cameristele*. Pregdtirea spectacolulai francez), in Les Voies de la crdation

thlitrale, vol, fV, Miller/O'Neill/Gmet/Pinter/Mrozek, CNRS Editions,

l' * rs, 197 5, pp. 233-23 4.

17

Oorrrr Aslaru

participant. Nu sunt incl opqiuni. Ele provin din lectura ,larece" a regizorului, se vor modifica tn funclie de interpreli gi

de lucrul pe sceni.

Niciun loc specific it e rezeryat pentru prima repedfie.

Ea se instal eazd pe unde poate, amuginl o cafenea, un birou,un atelier sau un pod. Toatl lumea se strAnge in jurul regizo-

rului. Acesta nu a convocat decAt actorii sau o echipi mailargl'? Prezenga celorlalli participanli este revelarorie. PentruTragedia lui Carmen @eter Brook), pe lAngI cAntlrepi, pianigti

gi cei trei actori se aleturau tehnicienii de decor, de lumini qi

de regie tehnici.Se trece la lectura operei in continuu sau comentati, de cltre

actori care tgi gtiu rolul pe de rost sau il descifreazd., personajele

nu sunt inci distribuite. Cu spiritul siu malilios, Roger Blin atmpn4it in doui episoade lucrul pentru crearea Paravanelor de

Genet cu compania Renaud - Barrault2. A lucrat trei luni sepa-

rat cu trei interpreji ,exteriori", cu scopul ca ace$tia sI influen-geze apoi compania printr-un tip de joc nonconformist. Primarepetilie nu a fost, deci, prima pentru toatd lumea.

Cine citegte gi cum? Altidati, la Comedia Francezd., era

autorul, infala actorilor adunali, pentru ca piesa si fie accep-

tatl; sau un mare actor, Talma, sau o tragediand, Clairon,interesaqi si faci sI intre in repertoriu o noui operi in care si

I Cf. Michel Rostain, ,Journal des rep6titions de ,.La Tragddie de Carmen,"

ffum.al de repeti,tii h,Traged.in lui Carmm),in lcs Voies d.e h crdation tbditrale,vol. 13, CNRS Editions, Paris, 1985, pp. L97-792.

2 LaTeatrrlNalional Odeon din Paris in l966,familia Orties (Jrzici)era interpretattr de Maria CasarAs, Paule Annen, Amidou.

18

A ntpern. To nruransr. ENstvan. pxsssv -

rr rrluceascd. Apoi, la teatrele din Cartel, regizorul care exPu-

rrc.r in acelagi timp ideile sale directoare, inainte de a Ie inmAna

,rt'trrrilor o copie a rolului lor qi, dacd era posibil, o copie a

ltit'scit. Nici Beckett, nici Ionesco nici Genet nu citeau ei ingigi;

,l.rcl asistau la prima lecturi, ei ii ascultau pe actori. Jean-Louis

li,rrrault, mogtenitor al Cartelului, a citit Rinocerii in faga in-

r rcgii companii, actori, tehnicieni, administragie.

lnregistririle de teatru la microfon nu sunt precedate declt

,lt.o singurl lecturl unde trebuie imediat jucate situaliile qi inter-

l)rctat un personaj. Lateatru, actorii se mullumesc cu o lecturl

,rt<rnl. Sensul este in suspensie cdcifrecarcfrazdpoatdse aiba mai

rrrtrlte sensuri gi crearea personajului, evoluiia aqiunii se vor face

lcnt, progresiv, sub conducerea regizorului, in relalie reciproci

.''u partenerii, in funclie de spaliul scenic ai de aprofundarea jo-

t'rrlui. Ar fi, deci, imprudent sI se onticipeze. Actorul, disponibil,

cstc inci neutru, ca o paglne dbe, dar, cu toate antenele ridicate,

t'tpteazd.indicii, inregistreazi cea mai mic[ remarcl.

in acelagi timp, lectura memorab ile a Trilogiei Vilegiaturii

tlc Goldoni ficutd de citre actorii francezi, tn micul salon al-

lr,rstru de la Od6on in t978, sub bagheta lui Giorgio Strehler,

.r fost complet diferite2.

SesizAnd ocaziascenei unchiului Bernardo Pe care proiecta

sil o taie la Paris pentru a reduce durataspectacolului, Strehler

1 L6on Moussinac menlioneazl acest detaliu in al sd:u Traitd de mise en

xine (Tratat de regie), Charles Massin, Paris 1948, re-editat la I'Flarmattan,( ,oleclia Les introuoables,Parrs,2004, pp. t25-130.

2 Giorgio Strehler a creat in 1954 la Piccolo Teatro din Milano acest

rrrontaj din trei piese de Goldoni gi tocmai le reluase la Burgtheater din Viena.

t9