proiect nr. 651 / 2012 - hargitamegye.rohargitamegye.ro/_user/browser/file/ctatu/2012/sedinta...
Post on 05-Aug-2019
227 Views
Preview:
TRANSCRIPT
S.C.P.C.S. “ AMBIENT “ S.R.L.
SFANTU GHEORGHE, STR. KOSSUTH LAJOS FN
JUDETUL COVASNA
TEL : 0267. 311.880 FAX: 0267.351.319
PROIECT NR. 651 / 2012
ZONA EDILITARA – PARC FOTOVOLTAIC
IN ORASUL CRISTURU SECUIESC
JUDETUL HARGHITA
TITULAR PROIECT : S.C. “B ART” S.R.L. BRASOV
PLAN URBANISTIC ZONAL
(P.U.Z.)
Iulie 2012
PROIECT NR. 651 / 2012
DENUMIREA LUCRARII : ZONA EDILITARA - PARC FOTOVOLTAIC
LOCALITATEA : ORAS CRISTURU SECUIESC
JUDETUL HARGHITA
BENEFICIAR : S.C. “B ART “ S.R.L. BRASOV
PROIECTANT GENERAL : S.C.P.C.S. “ AMBIENT” S.R.L. SF.GHEORGHE
JUDETUL COVASNA
FAZA DE PROIECTARE PLAN URBANISTIC ZONAL
VOLUMUL PIESE SCRISE SI PIESE DESENATE
LISTA DE SEMNATURI
DIRECTOR ARH. FLOREA VIRGIL………………..
SEF PROIECT si PROIECTAT ARH. FLOREA STELA………………….
BORDEROU GENERAL PUZ
A – PIESE SCRISE
VOLUMUL I . MEMORIUL DE PREZENTARE
- foaia de garda
- borderoul general PUZ
- memoriu de prezentare
1. INTRODUCERE
- 1.1. date de recunoastere a documentatiei
- 1.2. obiectul lucrarii
- 1.3. surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
- 2.1. evolutia zonei
- 2.2. incadrarea in localitate
- 2.3. elemente ale cadrului natural
- 2.4. circulatia
- 2.5. ocuparea terenurilor
- 2.6. echipare edilitara
- 2.7. probleme de mediu
- 2.8. optiuni ale populatiei
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
- 3.1. concluzii ale studiilor de fundamentare
- 3.2. prevederi ale PUG
- 3.3. valorificarea cadrului natural
- 3.4. modernizarea circulatiei
- 3.5. zonificarea functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici
- 3.6. dezvoltarea echiparii edilitare
- 3.7. protectia mediului
- 3.8. obiective de utilitate publica
4. CONCLUZII, MASURI IN CONTINUARE
5. ANEXE
VOLUMUL II – REGULAMNT LOCAL DE URBANISM AFERENT PUZ
1. DISPOZITII GENERALE
- rolul RLU
- baza legala a elaborarii
- domeniul de aplicare
2. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
- reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului
natural si construit
- reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public
- reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii.
- reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
- reguli cu privire la echiparea edilitara.
- regului cu privire la forma si dimeniunile terenurilor pentru constructii
- reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri
3. ZONIFICAREA FUNCTIONALA
- unitati si subunitati functionale
4. PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR
FUNCTIONALE
5. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA
B – PIESE DESENATE
A – 01 PLAN DE INCADRARE IN ZONA ORTOFOTOPLAN scara 1/5000
A – 02 ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE – DISFUNCTIONALITATI
Scara 1/2000
A – 03 REGLEMENTARI URBANISTICE – ZONIFICARE scara 1/2000
A – 04 POPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR scara 1/2000
A – 05 REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA scara 1/2000
A – 06 UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA scara 1/2000
sef proiect
arh. FLOREA Stela
MEMORIU DE PREZENTARE
La proiectul in faza PUZ pentru obiectivul
ZONA EDILITARA – PARC FOTOVOLTAIC
Oras CRISTURU SECUIESC, judetul HARGHITA
Intocmit in conformitate cu prevederile Reglementarii Tehnice – Ghid privind
metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal –
INDICATIV GM-010-2000, aprobat prin Ordin nr. 176/N/2000 al ministrului
lucrarilor publice si amenajarii teritoriului
1. INTRODUCERE
Date de recunoastere a investitiei :
- denumirea obiectivului : ZONA EDILITARA – PARC FOTOVOLTAIC - localitatea : oras CRISTURU SECUIESC, jud.Harghita
- beneficiar : S.C. “ B ART “ S.R.L. BRASOV
Obiectul lucrarii :
Proiectul propune realizarea unui parc fotovoltaic in orasul Cristuru Secuiesc, judetul
Harghita.
Politicile europene, si in cadrul acestora politice regionale si locale în domeniul energiei
regenerabile sunt tot mai concrete si se adreseaza tuturor comunitatilor mai mici sau mai
mari pentru stimularea producerii de energie electrica folosind surse neconventionale,
nepoluante.
In anul 2007, Uniunea Europeană a adoptat o noua politică în ceea ce priveşte energia
regenerabilă fixând ca Ńintă obŃinerea a minim 20% din necesarul energetic UE din surse
regenerabile pana în anul 2020. Pentru a atinge această Ńintă Comisia Europeană a
elaborat o serie de directive ce vizează atât industria energetică cat şi regimul
construcŃiilor publice şi private. Obiectivele politicii energetice europene sunt sintetizate
în forma 20-20-20% şi se referă la:
• Scăderea cu 20% a consumului de energie din combustibili fosili prin adoptarea de
masuri de eficientizare şi economisire a utilizării consumului energetic precum izolarea
termică a clădirilor sau utilizarea de becuri economice;
• Producere a minim 20% din necesarul de energie prin folosirea de resurse regenerabile;
• Atingerea celor două obiective până în anul 2020;
Sursele de energie regenerabila reprezinta o oportunitate concreta de dezvoltare durabila
in conditiile cresterii exponentiale a pietei romanesti a energiei, folosirea surselor
regenerabile constituie o alternativa eficienta la cresterea permanenta a preturilor.
La nivelul tarii noastre, urmand exemple reusite ale tarilor europene cu rol de pionierat in
acest domeniu si adaptand exeperientele déjà acumulate ale acestora la conditiile tarii
noastre, din ce in ce mai multi investitori sunt interesati de realizarea unor asemenea
proiecte, avantajele investitiei fiind numeroase, mai cu seama posibilitatea asigurarii de
energie in conditii economice avantajoase, in conditii de siguranta si intr-un mod
prietenos fata de mediul inconjurator.
Solicitari ale temei program :
Tema program definita de titularul de proiect se refera la urmatoarele elemente :
Se va configura o centrala solara compusa dintr-un camp de panouri fotovoltaice pentru
producere de energie electrica si anexele necesare pe un teren situat pe teritoriul
administrativ al orasului Cristuru Secuiesc, in zona cuprinsa intre Filias si Bodogaia.
Terenul este liber in momentul de fata de constructii si amenajari, folosinta actuala este
de teren arabil.
Se vor delimita zonele de protectie ale obiectivelor existente in perimetrul de interes, se
va defini edificabilul ( perimetrul in cadrul caruia constructiile propuse pot lua loc ), se va
stabili P.O.T. si C.U.T. maxim, functiunile permise cu si fara conditii, functiunile
interzise si toate reglementarile necesare privind modul de utilizare a terenului. Se vor
asigura utilitatile necesare : racord la reteaua de distributie a energiei electrice.
Obiectivele vor beneficia de amenajari de teren pentru asigurarea conditiilor necesare
funtionarii modulelor.
Spatiile libere de constructii si amenajari vor fi configurate ca spatii verzi parter, gazon,
sau pot fi folosite pentru exploatatie agricola cu plante scunde si pasunat pentru animale
mici.
Centrala solara va functiona in paralel cu Sistemul Energetic National.
Prevederi ale programului de dezvoltare a localitatii, pentru zona studiata :
Orasul Cristuru Secuiesc are un teritoriu administrativ de 5.395 ha, din care suprafata de
intravilan este de 617 ha, restul fiind extravilan. Populatia numara 10.370 de persoane,
care locuiesc in 3.339 de gospodarii, in 3.550 de locuinte. In oras functioneaza 6
gradinite, 4 scoli gimnaziale, 3 licee.
Activitatile specifice zonei sunt : agricultura, cresterea animalelor, fabricarea mobilei,
constructiile, comertul, prelucrarea laptelui si a carnii, fabricarea otelurilor speciale.
Cele mai importante obiective turistice din localitate sunt : Muzeul Baile Soskut, Castelul
Ugron, Conacul Gyarfas, cu expozitia permanenta Petofi Sandor, Biserica Romano
Catolica, Biserica Unitariana, Pomul Lalea, Biserica de la Iclceni, Cladirea gimnaziului
Orban Balazs.
Programul de dezvoltare durabila al autoritatilor administratiei publice locale cuprinde
cateva obiective prioritare : modernizarea retelei de drumuri, reabilitarea statiei de
epurare, reabilitarea retelei de iluminat public, reabilitarea retelelor de alimentare cu apa
si canalizare menajera.
Istoric :
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale unor
locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, pe "Valea Surpat", s-a descoperit o asezare
ce continea resturi ceramice, apartinând evului mediu, iar în albia Târnavei s-a descoperit
o daltă din piatră si tăisul unui topor, apartinând aceleasi epoci. În "Valea Cetătii" s-a
descoperit o asezare de tip Wietenberg, o figurină de lut scitică si o aşezare dacică din
sec. VII-VIII. În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o asezare apartinand culturii
Ariusd si Bodrogkeresztúr, precum si o aşezare dacică din sec. VII-VIII. În anul 1902, în
apropierea drumului care duce la Cechesti, s-a descoperit un mormânt celtic de
incineratie cu cor de luptă din perioada La Téne mijlociu, un vârf de lance, mânerul si
vârful unei săbii dar si o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de
bronz, din care au fost identificate piese din perioadele Titus, Antonius, Pius, Marcus
Aurelius, Lucilla si Commodus.
Prima atestare a localitatii datează din anii 1333 - 1337, când preotul Jakab, în anul 1333 a plătit dinari impozit portii papale.
Cateva repere istorice :
1395 - regele Sigismund emite la Cristur câteva diplome.
1503 - numele târgului Cristur apare într-o diplomă: Ex oppido nostro Kerezthur.
1559 - sub regina Izabella, localitatea este scutită de orice fel de impozite în afară de cele
ce trebuiau plătite turcilor.
1631 - prima mentiune a unei scoli reformate.
Biserica Romano-Catolică din oraş este datată în secolul al XIII-lea, ca biserică romanică,
suferind mai multe transformări, prima în secolul al XIV-lea, apoi la mijlocul secolului al
XV-lea când au fost înăltati peretii navei romanice, a fost construit un nou altar si au fost
terminate boltile. In secolul al XVI-lea, constructia se continua în stil gotic. Complexul
de lângă zidul incintei pastreaza urmele casei parohiale medievale.
Orasul Cristuru Secuiesc a fost, în perioada interbelică, resedinta plasei Cristur din
judetul Odorhei. Pentru scurt timp, înainte de cel de-al doilea război mondial, autoritătile
române au schimbat denumirea asezarii din Cristurul Secuiesc în "I.G.Duca".
Viata culturala a localitatii este ilustrata prin activitati culturale traditionale care au adus
faima localitatilor din judeŃul Harghita. Migratia populatiei in cautare de locuri de munca
spre alte locuri a generat instituirea unor noi sarbatori locale, prilejuri de intalnire
periodica cu cei plecati.
Cristuru Secuiesc se află situat în partea sud vestică a judeŃului Harghita, lângă zona de
vărsare a pârâurilor Goagiu şi Nicou Alb în Târnava Mare. Localitatea Cristuru Secuiesc
se află la o altitudine de 390 de metri faŃă de nivelul mării. Cristuru Secuiesc se înfrăŃeşte
cu localităŃile Albertville din FranŃa, Zenta din Serbia şi mai multe localităŃi din Ungaria:
Ajka, Csurgó, Derecske, Dévaványa, Dunakeszi, Koloksa, Karcag, Kunszentmiklós şi
Lánycsók.
În Cristuru Seciuesc se practică turismul de tranzit şi cel de weekend, turiştii fiind, în cele
mai multe cazuri, locuitori ai satelor şi oraşelor din împrejurimi, dornici de a petrece un
sfârşit de săptămână relaxant în mijlocul naturii. Din punct de vedere etnografic,
localitatea aparŃine de łinutul Secuiesc, o zonă în care vizitatorii pot intra în contact
direct cu obiceiurile şi tradiŃiile secuilor.
Deşi nu reprezintă o destinaŃie frecventă de vacanŃă, localitatea Cristuru Secuiesc dispune
de numeroase obiective turistice : statuia lui Petıfi Sándor, Stâlpul cu inscripŃie runică
din centrul oraşului, inscripŃia însemnând numele localităŃii, Conacul Gyárfás, în care
poetul Petıfi Sándor şi-a petrecut ultima noapte din viaŃă, Muzeul Dr. Molnár István, în
care se află exponate din domeniul artei, istoriei, etnografiei şi al ştiinŃelor naturii,
Biserica Ortodoxă, Biserica Unitariană.
Potential de dezvoltare :
Strategia de dezvoltare a oricarei localitati este chemata sa prevada dezvoltarea
economica in primul rand, ca suport al progresului general. Aceasta dezvoltare are in
vedere buna gestionare a resurselor, exploatarea intensiva a potentialului natural si uman,
reducerea somajului si cresterea nivelului de trai. Dezvoltarea durabila a orasului este
preocuparea prioritara a administratiei publice locale si judetene.
Orasul Cristuru Secuiesc, datorita situarii favorabile in cadrul judetului, resurselor
naturale si umane importante, are un important potential de dezvoltare.
Surse documentare :
La baza elaborarii propunerilor prezentului proiect au stat urmatoarele documentatii
existente :
- Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Judetean ( PATJ ), aprobat.
- Planul Urbanistic General al orasului Cristuru Secuiesc, aprobat.
- Date statistice
- Site-ul oficial al orasului Cristuru Secuiesc
- Documentatii tehnice referitoare la parcuri fotovoltaice
- Legislatia in vigoare.
Studiile de fundamentare care stau la baza elaborarii P.U.Z. sunt ridicarea
topografica a zonei, avizata, si studiul geotehnic pentru amplasament.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
Evolutia zonei :
Date privind evolutia zonei :
Amplasamentul studiat se afla situat in extravilanul orasului Cristuru Secuiesc, in
zona cuprinsa intre Filias si Bodogaia. Accesul la teren se face din Filias, pe un drum
comunal. Terenul este orientat nord-vest catre sud-est cu laxa lunga, are forma
poligonala cvasiregulata, este relativ plan, fara denivelari importante, cu usoara
cadere spre albia raului Tarnava Mare. Terenul este bordat pe latura nord de cursul
raului, curs asigurat, astfel terenul nu este periclitat de posibile inundatii. Terenul se
afla la distanta de cca. 100 m fata de limita perimetrului intravilan existent conform
PUG aprobat, la cca. 430 m fata de perimetrul de protectie al Conacului Ugron, la
cca. 400 m fata de zona de grajduri a fostei ferme zootehnice. Terenul este delimitat
la sud de un drum local existent, nemodernizat, spre nord - vest de malul raului
Tarnava Mare, iar spre est de un teren liber in extravilan, in curs de reglementare in
vederea unui alt parc fotovoltaic.
Situarea in cadrul judetului, preturile terenurilor precum si oportunitatile pe care zona
le ofera, fac ca acest areal sa fie cautat de investitori.
Caracteristici semnificative ale zonei, relationate cu evolutia localitatii :
Intreaga zona este influentata hotarator de situarea in cadrul judetului, de
accesibilitatea din directiile importante de interes. Orasul Cristuru Secuiesc este
accesibil de pe cai rutiere importante :
DN 13C: Vânători – Cristuru Secuiesc – Bisericani;
DJ 134A: Şoard – Şoimuşu Mic – Cristuru Secuiesc;
DJ 136: Sângeorgiu de Pădure – Bezid – Goagiu – Cristuru Secuiesc;
DJ 137: Odorheiu Secuiesc – Porumbenii Mari – Cristuru Secuiesc.
Localitatea Cristuru Secuiesc se află în zona de limită deluroasă a Târnavelor, în partea
aluvionară care s-a format prin vărsarea în Târnava Mare a pârâurilor Goagiu şi Nicoul
Alb. Aici, temperatura medie anuală este de aproximativ 8,9° Celsius.
Potential de dezvoltare :
Strategia de dezvoltare a judetului Harghita cuprinde ca directie principala
dezvoltarea echilibrata si integrata a teritoriului judetului. Aceasta dezvoltare este
concentrata in poli de interes si zonele lor de influenta. Dezvoltarea policentrica este
o garantie a dezvoltarii echilibrate. In acest context, orasul Cristuru Secuiesc se
inscrie in strategia judeteana si locala de dezvoltare care va deschide noi perspective
economiei generale orasului. Principala functiune economica o constituie agricultura
profilata atat pe cultura plantelor cat si pe cresterea animalelor. Asigurarea cu utilitati
a tuturor zonelor este o preocupare prioritara pentru motivarea investitorilor si,
implicit crearea de locuri de munca, reducerea somajului si ridicarea nivelului general
de trai al cetatenilor.
Incadrarea in localitate :
Pozitia zonei fata de intravilanul localitatii :
Elemente ale cadrului natural :
Zona studiata este situata in extravilanul orasului Cristuru Secuiesc. Terenul este liber
de constructii si amenajari.
Suprafata totala de teren supusa reglementarii este de 85.213 mp, aflata in
proprietatea S.C. ECCO CRISTUR S.R.L. , cu drept de superficie in favoarea S.C. B
ART S.R.L. Brasov.
Cadrul natural se caracterizeaza printr-un relief plan, fara denivelari majore. Terenul
este ocupat in timpul verii de vegetatie agricola.
Geomorfologia zonei :
Zona studiata face parte din Depresiunea Transilvaniei.
Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic.
Are un relief colinar, de unde denumirea de “colinara”, care i se poate atribui depresiunii
intercarpatice a Transilvaniei.
Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de
aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si
Carpatii Occidentali (in vest).
Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Campia de Vest prin jugul
intracarpatic.
Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice
care alcatuiesc Carpatii.
Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o
adincime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfirsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a
inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecind dupa sedimentele
paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din
baza spre partea superioara.
Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a
retras marea pliocena (pe Somes, Mures, Olt).
Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfirsitul Pliocenului, a antrenat si
Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei
integrala in uscat.
In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente
anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formind un
relief de platouri usor inclinate.
Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu samburi de
sare), care au ajuns pina la suprafata.
Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este
formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri
cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structura cutata
(mai slab in vest si sud si mai accentuat in est).
Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul
Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii
submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est),
asemanatoare Subcarpatilor.
In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief
asemanator Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei.
Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice:
depresiuni submontane, dealuri “interne”, depresiuni intracolinare, dealuri “externe”
(care reprezinta deja marginea Podisului Transilvaniei):
a) depresiunile submontane sint: Bistrita, Valeni de Mures, Praid, Odorheiu Secuiesc,
Homoroadelor si Hoghiz;
b) dealurile situate spre interior (dealuri “interne”) sint Magura Rez, Dealul Siclodului,
Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus,
Sinioara, Nadascut;
c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sint: Dumitra, Voivodeni,
Magherani – Atid si Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului s.a.) leaga aceasta zona
cutata de structura orizontala din centru.
Cristuru Secuiesc face parte din zona depresiunilor intracolinare, situare care favorizeaza
si o situatie specifica a climei si o hidrografie speciala.
Depresiunea colinara a Transilvaniei se inscrie in tipul climatului de dealuri (in cea mai
mare parte de dealuri joase, dar si de dealuri inalte), avind iarna un climat de adapost,.
datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic; are totodata influente oceanice, cu un
climat umed si moderat termic.
Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual si predomina vinturile de vest. Depresiunea
colinara a Transilvaniei are o bogata retea de riuri, colectata de trei mari cursuri de apa:
Somesul si Muresul, care apartine grupei de vest si Oltul, care apartine grupei de sud.
Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic (cu
izvoare in Muntii Apuseni) si a Somesului Mare (care izvoraste din Muntii Rodnei),
fiecare primind o serie de mici afluenti.
Principalul riu din Depresiunea Transilvaniei este Muresul, care o strabate pe directia
NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tirnava (formata la Blaj, prin unirea
Tirnavei Mari cu Tirnava Mica), Secasut, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud
depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate riurile ce coboara din Fagaras,
precum Homoroadele (Mare si Mic), Cibin cu Sadu si Hirtibaciu.
Vegetatia si fauna sint caracteristice padurilor de foioase.
Solurile cele mai raspindite sint cernoziomurile levigate bogate in humus si cu fertilitate
ridicata (in Cimpia Transilvaniei), solurile argiloiluviale, soluri brune si brune-acide
(cambisoluri).
Terenul studiat este bordat in partea de nord-vest de cursul raului Tarnava Mare,
afluent al Oltului.
Din punct de vedere seismic, perimetrul se incadreaza in zona seismica de calcul D si
perioada de colt Tc (sec) = 0,7 sec.
Hazardul seismic pentru proiectare descris de valoarea de varf a acceleratiei orizontale a
terenului ag = 0,12, determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta IMR de
100 de ani, corespunzator starii limita ultime se va stabili conform codului P100.
Incadradea trenurilor dupa natura lor, dupa proprietatile lor coezive si modul de
comportare la sapat se va face, in etapele urmatoare de proiectare, conform normativelor
Ts-81.
Conditiile de fundare si de executie a constructiilor sunt stabilite de concluziile studiului
geotehnic insotit de determinari in situ, analize de laborator efectuate pe probele
prelevate din lucrari.
In zona Podisului Transilvaniei, adancimea de inghet este la -1.10 m
Terenul este situat adiacent la un drum local , nemodernizate in momentul de fata.
Terenul este liber liber de constructii si amenajari. Este notat in cartea funciara: 51328,
cad 51328 / Cristuru Secuiesc.
Circulatia
Aspecte critice privind desfasurarea, in cadrul zonei a circulatiei rutiere, feroviare,
navale, aeriene
Accesul este posibil de pe un drum local care face legatura cu zona Filias. Acest drum
este putin circulat, nu se constata inconveniente pe traseul drumului, cu exceptia faptului
ca drumul nu este modernizat, nici ca si geometrie, nici ca infra si suprastructura, dar este
practicabil.
Apele pluviale de pe teren se scurg catre albia raului si catre drumul local in mod
gravitational.
Capacitati de transport, greutati in fluenta circulatiei, incomodari intre tipurile
de circulatie, precum si dintre acestea si alte functiuni ale zonei, necesitati de
modernizare a traseelor existente si de realizare a unor artere noi, capacitate si
trasee ale transportului in comun, intersectii cu probleme, prioritati.
In momentul de fata, circulatia pe drumul local adiacent terenului studiat se
desfasoara fluent, nu sunt capacitati mari de trafic. Nu s-au identificat incompatibilitati
intre tipurile de circulatie sau intre acestea si alte functiuni.
Ocuparea terenurilor :
Principalele caracteristici ale functiunilor ce ocupa zona studiata :
Zona de amplasament vizata se intinde pe un teren liber, in suprafata totala de 93.960
mp, rotund calcule de bilant teritorial 9,40 ha. Functiunile actuale sunt de exploatatie
agricola in extravilan.
Relationari intre functiuni .
Nu exista functiuni antropice pe amplasament, nu se pune problema relationarii intre
acestea. In apropierea relativa dinspre directia est exista zone agricole, zone de locuit
dincolo de acestea la mare distanta, limita intravilanului se afla la cca. 230 m.
Gradul de ocupare a zonei cu fond construit :
Pe teren nu exista constructii subterane sau supraterane, civile sau industriale.
Aspecte calitative ale fondului construit :
Constructiile din zonele apropiate sunt constructii de grajduri, constructii de locuit si
anexe gospodaresti, mai vechi si mai noi.
Asigurarea cu servicii a zonei, in corelare cu zonele invecinate:
La limita intravilanului exista retea de alimentare cu energie electrica. Localitatea este
racordata la sistemul electric national prin linii electrice aeriene si posturi de
transformare.
Orasul este asigurat cu retea centralizata de alimentare cu apa si retea centralizata de
canalizare menajera.
Asigurarea cu spatii verzi :
Terenurile care compun amplasamentul sunt ocupate in timpul verii de vegetatie agricola
si vegetatie spontana. Nu exista pe amplasament spatii verzi special amenajate cu rol
decorativ sau de protectie.
Existenta unor riscuri naturale in zona studiata sau in zonele vecine :
Amplasamentul vizat se afla in vecinatatea imediata a cursului raului Tarnava Mare.
Dat fiind ca albia raului este regularizata, nu exista risc de inundare a terenului, conform
studiului de specialitate anexat prezentei documentatii.
Riscul seismic este redus, sub media pe tara ( « D », ag = 0,12, Tc = 0,7 sec. )
Amplasamentul cade sub incidenta H.G. nr. 445 / 2009 privind impactul anumitor
proiecte publice si private asupra mediului, si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
57 / 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, o parte a
amplasamentului fiind situat in interiorul sitului Natura 2000 ROSCI 0383 « Raul
Tarnava Mare intre Odorheiu Secuiesc di Vanatori « , conform Deciziei etapei de
evaluare initiala nr. 3789 / 01.06.2012 a Agentiei pentru Protectia Mediului Harghita.
Bilant teritorial – situatia existenta
Specificatie ha %
suprafata totala studiata 35,00 X
suprafata totala reglementata 9,40 100,00
suprafata ocupata de constructii 0,00 0,00
suprafata ocupata de circulatii carosabile 0,00 0,00
suprafata ocupata de circulatii pietonale 0,00 0,00
suprafata ocupata de platforme 0,00 0,00
suprafata ocupata de amenajari de protectie 0,00 0,00
suprafata ocupata de vegetatie agricola 9,40 100,00
suprafata ocupata de echipare edilitara 0,00 0,00
suprafata totala ocupata 9,40 100,00
procent de ocupare a terenului P.O.T. existent 0,00 %
coeficient de utilizare a terenului C.U.T. existent 0,00
Principalele disfunctionalitati :
Nu am constat disfunctionalitati majore care sa necesite interventii ample in sit.
Echipare edilitara :
Stadiul echiparii edilitare a zonei, in corelare cu infrastructura localitatii ( debite
si retele de distributie apa potabila, retele de canalizare, retele de transport
energie electrica, retele de telecomunicatie, surse de alimentare cu caldura,
posibilitati de alimentare cu gaze naturale )
In zona studiata exista retea de distributie a energiei electrice, in apropiere, la limita
intravilanului, la cca 230 m distanta.
Alte utilitati nu sunt necesare.
Principalele disfunctionalitati :
Accesul carosabil se cere a fi modernizat pentru asigurarea unei accesibilitati
corespunzatoare la obiectivele propuse, prin largirea amprizei la 7,00 m si realizarea
unei infrastructuri si suprastructuri corespunzatoare.
Probleme de mediu :
Relatia cadrul natural – cadrul construit
Dat fiind ca amplasamentul studiat nu se afla in intravilan, el nu are implicatii directe
asupra cadrului urbanistic si functional al intravilanului in momentul de fata.
Obiectivele propuse in prezentul PUZ sunt obiective tehnice, respectiv panouri solare
amplasate pe sol, ele nu creaza imagini urbanistice date fiind inaltimea lor redusa, iar
camera tehnica – post de trasnformare este o unitate monobloc amplasata pe o
platforma. In aceste conditii relatia cu cadrul natural este una neagresiva iar relatia cu
cadrul construit nu pune probleme deosebite, data fiind distanta mare fata de zonele
dens construite.
Evidentierea riscurilor naturale si antropice:
Riscurile antropice nu pot fi supuse analizei atata timp cat nu exista activitati
complexe generatoare de riscuri in zona. Pe amplasamentul studiat se va realiza un
ansamblu de echipamente tehnice, o centrala solara. Acest tip de functiune este
extrem de prietenos cu mediul, nu presupune nici un fel de riscuri pentru mediu si
pentru asezarile umane. Zona de amplasament nu este o zona inundabila. Terenul nu
este supus hazardului de alunecari de teren. Riscul seismic nu este mai accentuat
decat nivelul mediu al judetului.
Marcarea punctelor si traseelor din sistemul cailor de comunicatii si din
categoriile edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona:
Nu s-au contatat asemenea riscuri, in conditiile unei exploatari antropice corecte.
Evidentierea valorilor de patrimoniu ce necesita protectie:
Terenul se afla in perimetrul protejat RO SCI 0383, “Raul Tarnava Mare intre
Odorheiu Secuiesc si Vanatori “, conform OUG nr. 57 / 2007.
Se vor respecta cu strictete masurile de exploatare a terenului pe care le va impune
autoritatea pentru protectia mediului in baza Raportului de mediu la P.U.Z.
Evidentierea potentialului balnear si turistic:
Pe terenul studiat nu exista dotari balneare . Despre potentialul general al zonei
Cristuru Secuiesc s-a vorbit in capitolele precedente. Pe amplasament nu exista dotari
turistice.
Optiuni ale populatiei:
Optiunile generale ale populatiei sunt, ca peste tot in tara, cele care sustin dezvoltarea
orasului, cresterea venituilor populatiei, reducerea somajului, cresterea veniturilor
administratiei publice locale, cresterea nivelului de trai si fixarea fortei de munca
locale.
Pentru consultarea populatiei cu privire la proiectul de fata, se va da un anunt intr-o
publicatie locala de mare tiraj referitor la intentia de realizare a obiectivelor propuse.
De asemenea, la sudiul Primariei orasului Cristuru Secuiesc, proiectul va fi expus
pentru a fi consultat. Eventualele observatii se vor depune la sediul Primariei orasului
Cristuru Secuiesc, in termen de 30 zile de la expunerea proiectului spre consultarea
populatiei, la sediul APM Harghita, Miercurea Ciuc, in termen de 15 zile de la
aparitia anuntului in presa. Pentru consultarea populatiei se va aplica procedura
prevazuta de lege. Investitia propusa prin prezentul proiect va genera cateva locuri de
munca noi si este de natura sa contribuie la fixarea fortei de munca locale. Punctul de
vedere al elaboratorului proiectului este exprimat prin rezolvarea urbanistica si
functionala propusa pentru avizare. Proiectul raspunde cerintelor temei-program a
beneficiarului si ofera solutii la problemele pe care le pune tema si amplasamentul.
Dupa opinia elabortorului, proiectul evidentiaza in mod corespunzator viziunea
temei-program.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
Concluzii ale studiilor de fundamentare:
Studiile de fundamentare elaborate anterior PUZ sunt : ridicare topografica in sistem
STEREO 70, studiu de neinundabilitate a terenului, studiu de insorire, studiu
geotehnic.
Prevederi ale P.U.G.:
Planul Urbanistic General al orasului Cristuru Secuiesc nu prevede pentru aceasta
locatie nici o reglementare, terenul fiind in extravilan.
Valorificarea cadrului natural:
Orice interventie umana in cadrul natural este datoare sa aiba in vedere prezervarea
conditiilor de integritate si nealterare a factorilor de mediu. In acest sens titularul va
intreprinde toate masurile pentru asigurarea unei functionalitati nepoluante a
investitiei, prin tehnologiile si materialele de constructii utilizate, prin modul de
exploatare a constructiilor si spatiilor exterioare.
Constructiile principale ale panourilor fotovoltaice au fost orientate tinand cont de
punctele cardinale, pe directia est – vest in grupari si in linie, pentru eficienta maxima
a instalatiilor.
Modernizarea circulatiei:
Accesul la zona reglementata se va face de pe un drum local existent. Acesta se cere a
fi modernizat ca si geometrie si structura astfel incat sa fie corespunzator normelor in
vigoare. Se va asigura posibilitatea de acces pentru autoutilitare de stins incendiul,
salvari, autoutilitare, altele.
In interiorul incintei s-a prevazut un drum de acces pentru intretinerea si repararea
unitatilor functionale, drumul va fi impietruit, cateva spatii de parcare pentru
autoturisme si autoutilitate.
Zonificare functionala – reglementari, bilant teritorial, indici urbanistici:
Conform temei de proiectare, s-au propus constructii si amenajari specifice programului
de centrala solara cu camp de panouri fotovoltaice.
Constructiile principale sunt cele ale unitatilor de panouri fotovoltaice si camera tehnica –
post de transformare.
Categoria de importanta conform HG 766 / 1995 aprobata prin Ordin MLPAT nr. 31 / N /
1997 este « C », clasa III.
Panourile solare se vor amplasa in grupuri care vor fi ordonate in randuri paralele, ce se
desfasoara pe directia est – vest. Pentru circulatia de intretinere s-a propus un drum
semicarosabil de 6,00 m latime, accesibil pentru toate tipurile de autoutilitare : pompieri,
salvare, politie, altele. Inclinarea panourilor va fi de 20 º fata de orizontala pentru
functionarea optima la randament maxim. Intre randurile de panouri fotovoltaice ramane
terenul natural care poate fi folosit ca teren de cultura ( pasune pentru animale mici,
culturi de cartofi, varza, altele )
Postul de transformare va fi o constructie prefabricata, cu suprastructura prefabricata
integral, din beton, ( avand compartimente pentru aparatura de joasa si medie tensiune ) si
infrastructura formata dontr-o placa ( cuva ) de beton armat ( avand compartimente
separate pentru cabluri si retentie ulei ) care se monteaza pe un pat de piatra sparta si
nisip bine compactate .
Imprejmuirea incintei este strict necesara pentru protectia parcului. Imprejmuirea se va
realiza din panouri de gard din plasa metalica pe montanti din teava infipti in pamant, cu
inaltimea maxima de 2,00 m. Imprejmuirea va fi transparenta. Accesul va fi asigurat in
doua puncte prevazute cu porti metalice batante, cu deschiderea de 5,00 m.
Panourile fotovoltaice sunt destinate producerii de curent electric care va fi distribuit in
sistemul energetic national.
Panourile se vor racorda grupat prin intermediul unor invertoare la o serie de cutii de
distributie, care se racordeaza la randul lor in tablourile de distributie aferente postului de
transformare din dotarea parcului fotovoltaic.
Regimul de inaltime nu depaseste nivelul standard al unui parter. Centrala solara va
functiona in paralel cu Sistemul Energetic National. Racordarea centralei la sistemul
national de transport energetic, va fi realizata printr-un punct de transformare situat in in
incinta.
Compensarea intre cele doua tipuri de energie (consumata si produsa) se va face prin
operatori autorizati in baza aprobarii ANRE.
Operarea centralei solare se face prin intermediul licentei de producator de energie
electrica.
Directivele europene cu privire la energiile regenerabile stabilesc ca un minim de 20%
din consumul intern de energie sa fie din resurse regenerabile si propun dezvoltarea
cadrului legal pentru consolidarea si promovarea acestor resurse.
Energia solara reprezinta un interes major european, astfel pana in anul 2020, 12% din
totalul energiei in Europa va trebui sa fie produsa de centrale solare.
In zona studiata nu exista alt tip de energie regenerabila care sa poata fi dezvoltat in
conditii optime de eficienta (eoliana, geotermala, hidroenergie, biomasa).
Din punct de vedere al protectiei mediului, sursa regenerabila solara reduce semnificativ
impactul asupra padurilor si beneficiile pe termen lung sunt substantiale.
Un mare avantaj al acestui tip de energie este ca indiferent de impactul schimbarilor
climatice globale sursa de energie ramane constanta si nealterata. Centrala solara
genereaza economii financiare importante.
Dezvoltarea necesita energie iar producerea ei este foarte important sa fie economica,
sigura, prietenoasa cu mediu.
Multe alte avantaje se pot enumera in sustinerea acestei solutii tehnice :
- Existenta unui producator de energie regenerabila in zona va facilita atragerea
investitorilor privati.
- Se va reduce pana la eliminare, poluarea mediului.
- Se vor crea locuri de munca noi pe plan local.
- Se va ridica gradul de civilizatie, confortul si calitatea vietii in zona.
Bilant teritorial – situatia propusa
Specificatie ha %
suprafata totala studiata 35,00 X
Suprafata reglementata 9,40 100,00
suprafata ocupata de constructii 3,65 38,83
suprafata ocupata de circulatii semicarosabile 0,58 6,17
suprafata ocupata circulatii pietonale 0,00 0,00
suprafata ocupata de platforme 0,02 0,21
suprafata ocupata de zone de protectie 0,03 0,32
Suprafata ocupata de spatii verzi ( spontane sau culturi joase ) 5,02 53,41
Suprafata ocupata de echipare edilitara 0,10 1,06
suprafata ocupata de alte functiuni 0,00 0,00
suprafata totala ocupata 9,40 100,00
Indici de ocupare a terenului :
Procent de ocupare a terenului POT realizat = 38,83 %
Coeficient de ocupare a terenului CUT realizat = 0,389
Procent de ocupare a terenului POT maxim = 55,00 %
Coeficient de ocupare a terenului CUT maxim = 0,55
Dezvoltarea echiparii edilitare
Alimentare cu apa :
Ansamblul centralei solare nu necesita apa pentru functionarea echipamentelor.
Canalizare menajera
Ansamblul centralei solare nu necesita canalizare menajera. S-a propus amplasarea unei
unitati de toaleta ecologica pe amplasament, in zona parcajului si a centralei tehnice.
Canalizare pluviala
Apele meteorice si de suprafata se vor conduce prin rigole catre santurile de pe marginea
drumurilor, in regim gravitational.
Incalzire
Ansamblul centralei solare nu necesita incalzire.
Alimentare cu energie electrica :
Se va realiza racordul la sistemul national de transport energetic prin puncte de
transformare in baza avizelor de racordare ale detinatorului local de retea. Racordul se va
realiza pe directia sud catre Lea 20 kV Sighisoara, LEA 20 kV Avicola, LEA 20 kV
Abator. Solutia finala de racord se va stabili pe baza unei documentatii de specialitate in
fazele urmatoare de proiectare.
Telecomunicatii :
Ansamblul centralei solare nu necesita racord la reteaua de telecomunicatii.
Alimentare cu gaze naturale :
Ansamblul centralei solare nu necesita alimentare cu gaze naturale.
Gospodarie comunala :
Centrala solara nu produce deseuri de nici un fel.
Protectia mediului :
Orice interventie antropica in mediu are repercursiuni asupra acestuia. Obiectivul
propus prin prezentul proiect este un ansamblu ecologic cu minim impact asupra
mediului. Singurul impact este cel din perioada de executie in care se vor realiza
lucrari de fixare si montare a panourilor, platforma pentru camera tehnica monobloc
si drumul impietruit de incinta. In exploatare nu se produc nici un fel de deseuri, nu se
foloseste nici un fel de materie prima tangibila, nu vor exista elemente care sa
impieteze asupra integritatii factorilor de mediu, apa, aer, sol, subsol, asezari umane.
Elementele de panou care se vor inlocui in situatia unor reparatii se vor transporta si
depune la locuri special amenajate pentru neutralizarea deseurilor speciale.
La sfarsitul perioadei de functionare, panourile vor fi preluate si tratate intr-un mod
ecologic. Terenul va fi adus in starea initiala prin umplerea cu pamant a gropilor
ramase dupa demontare.
Conform prevederilor legale, este necesara evaluarea impactului asupra mediului si
evaluarii adecvate a proiectului, avand in vedere situarea partiala in Arie Natura 2000
protejata.
Programul de parc fotovoltaic se refera la valorificarea resurselor regenerabile de
energie pentru producerea energiei verzi. In acest context, ansamblu este deosebit de
inofensiv fata de toti factorii de mediu : apa, aer, sol, subsol, asezari umane.
Organizarea sistemelor de spatii verzi :
In interiorul incintei, suprafata terenului va fi acoperita cu gazon, cu plante de cultura
joase sau cu vegetatie perena scunda. Nu se vor realiza plantatii care sa ecraneze
lumina si energia solara si nici un fel de constructii sau amenajari care sa aiba efect de
paravan.
Protejarea bunurilor de patrimoniu, prin instituirea de zone protejate : bunurile de
patrimoniu aflate pe teritoriul orasului vor fi protejate prin corecta exploatare si
utilizare a ansamblului propus, prin asigurarea unei functionari corecte a obiectivelor
si dotarilor si prin respectarea prevederilor PUZ.
Refacerea peisagistica si reabilitarea urbana :
Nu se pune problema reabilitarii urbane. In ce priveste peisajele, obiectivul propus
nu va modifica configuratia acestora.
Valorificarea potentialului turistic si balnear : pe amplasament, in sine, nu exista
asemenea oportunitati.
Obiective propuse :
Obiectivele principale propuse sunt :
- Camp de panouri fotovoltaice
- Camera tehnica – post de transformare
- Accese semicarosabile
- Echipare edilitara
Terenul se afla in proprietate privata, in intregime.
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE :
Masuri in continuare :
Planul Urbanistic Zonal se va supune avizarii organismelor interesate, conform
Certificatului de Urbanism care sta la baza elaborarii lui.
Planul Urbanistic Zonal se supune dezbaterii si avizarii Comisiei Tehnice de
Urbanism si Amenajarea Teritoriului de pe langa Consiliul Judetean Harghita.
Planul Urbanistic Zonal se supune dezbaterii si aprobarii Consiliului Local al orasului
Cristuru Secuiesc, dupa care, reglementarile cuprinse in documentatie vor fi
respectate conform prevederilor legale in vigoare.
Pentru realizarea investitiei, beneficiarul va face demersurile necesare in continuare,
potrivit legii.
Sef proiect, arh. FLOREA Stela
VOLUMUL II
REGULAMENT DE URBANISM AFERENT P.U.Z.
I. Dispozitii generale :
1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ :
Regulamentul local de urbanism RLU aferent PUZ reprezinta o piesa de baza in
aplicarea PUZ, intarind si detaliind reglementarile din PUZ.
Prescriptiile cuprinse in RLU ( permisiuni si restrictii ) sunt obligatorii pe intreg
teritoriul care face obiectul PUZ.
2. Baza legala a elaborarii :
La baza elaborarii RLU aferent PUZ stau :
- Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin HGR nr. 525/1996 si Ghidul de
aplicare al RGU, aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, cu
actualizarile ulterioare.
- Reglementarile cuprinse in PUZ pentru zona studiata.
Odata aprobat, impreuna cu PUZ, RLU aferent acestuia constituie act de autoritate al
adinistratiei publice locale.
II. Reguli de baza privind modul de ocupare a
terenurilor :
4. Reguli de baza cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea
patrimoniului natural si construit :
- constructiile de drumuri si utilitati se vor realiza cu respectarea normelor de
protectie a mediului ( materiale, tehnologii, echipamente care nu agreseaza mediul ) -
constructiile supraterane se vor realiza cu respectarea normelor si prescriptiilor
tehnice in vigoare referitoare la calitatea constructiilor si la calitatea materialelor de
constructii. Nu se vor folosi materiale poluante, periculoase si nocive.
- suprafetele exterioare pavate vor fi permeabile pentru apa. Nu se vor construi terase
impermeabile betonate sau asfaltate cu suprafata mai mare decat 100 mp., pentru a
permite absorbtia lenta a apelor meteorice in sol.
5. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public:
In proiectarea, executia si exploatarea constructiilor de orice fel se vor respecta
prevederile Legii nr.10 / 1995 privind calitatea in constructii, Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea
locuintelor, Hotararii de Guvern nr. 272 pentru aprobarea Regulamentului privind
controlul de stat al calitatii in constructii, toate normele tehnice si normativele in
vigoare privind calitatea constructiilor, se vor respecta in proiectare, executie si
exploatare reglementarile in vigoare cu privire la paza si protectia fata de incendii, la
asigurarea cailor de evacuare ale cladirilor, accesul nestingherit al utilitarelor de stins
incendiu, salvarilor, autoutilitarelor de orice fel.
6. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii :
Amplasamentele constructiilor vor respecta prevederile din plansa nr. A-03 –
reglementari urbanistice – zonificare. Zona de edificabil defineste conturul in cadrul
caruia constructiile pot ocupa loc. Se vor respecta retragerile fata de limita
amplasamentului ( minim 0,60 m ), fata de reperele materializate in plansa de
reglementari urbanistice - zonificare. Se vor respecta prevederile Codului Civil cu privire
la retragerile minime fata de vecinatati, intimitate si toate celelalte prevederi legale legate
de amplasare.
Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii :
- accesele obligatorii sunt :
- accesul auto in incinta al utilitarelor de stins incendiul, salvarilor si utilitarelor
tehnice cu repectarea prevederilor legale de gabarite si pante maximale.
- accesul carosabil si pietonal la obiectivele si amenajarile exterioare propuse.
Reguli cu privire la echiparea edilitara :
Echiparea edilitara va respecta legislatia in vigoare si normele tehnice cu privire la
materialele si procedurile prin care se realizeaza asigurarea de utilitati.
7. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri :
Terenurile libere din campul de panouri fotovoltaice vor fi semanate cu gazon sau vor fi
cultivate cu plante agricole sau decorative scunde. Nu se vor face plantatii de arbusti si
arbori care ar ecrana lumina. Nu se va realiza nici un fel de obstacol vertical decat sub un
unghi de 20%.
III Zonificarea functionala :
Teritoriul studiat, data fiind omogenitatea functiunii se constituie intr-o unitate
functionala, respectiv o unitate teritoriala de referinta.
IV. Prevederi la nivelul unitatilor si subunitatilor functionale :
Unitatile functionale cuprind urmatoarele functiuni importante :
C – cai de comunicatie
P – spatii verzi
TE – echipare edilitara
V. Unitati teritoriale de referinta :
UTR-urile reprezinta instrumentele operationale in sprijinul reglementarilor specifice
din PUZ, delimitate conventional pe baza criteriilor de omogenitate morfologica si
functionala. Ele se contureaza prin strazi sau limite cadastrale, pe baza functiunii
dominante ce permite stabilirea categoriilor de interventie.
U.T.R. UNIC – ZONA ECHIPARE EDILITARA - CENTRALA SOLARA
Suprafata : 93.960 mp
Vecinatati :
- spre nord : albia raului Tarnava Mare
- spre sud : drum local
- spre est : teren agricol liber in curs de reglementare pentru parc fotovoltaic
- spre vest : teren agricol liber si curs de apa
subzone functionale : C, P, TE.
Procent de ocupare a terenului Coeficient de utilizare a terenului
POT maxim 55,00 % CUT maxim 0,55
- functiunea dominanta : echipare tehnico-edilitara
- functiuni complementare : anexe echipare edilitara
- functiuni permise fara conditii : cai de circulatie
- Functiuni permise cu conditii : functiuni compatibile
- Functiuni interzise : orice alta functiune in afara de functiunea dominanta si
functiunile complementare
Orientarea fata de punctele cardinale : panourile solare vor fi orientate dupa axa est -
vest cu deviere minima.
Spatii verzi : Nu se vor realiza spatii verzi speciale, perdele de protectie, paravane
vegetale.
sef proiect arh. Florea Stela
top related