primul ajutor

Edited by D.M.M1 Primul ajutor in caz de accidente electrice Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau datorita producerii unui arc electric. Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea curentului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistenta mai mare spre deosebire de pielea umeda. Consecintele accidentelor electrice pot fi variate:sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc). De exemplu este suficienta o descarcare cu intensitatea de 10 amperi pentru a produce tulburari de ritm cardiac;sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax);sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament);arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.) Uneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi nsotite si de patologie asociata de obicei traumatica (fracturi, plagi). Primul ajutor n caz de electrocutare Conduita de urmat n cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori: Vrsta si afectiunile asociate ale persoanei electrocutate; de exemplu, copiii au rezistenta la nivelul tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele n vrsta care au afectiuni cardiace sunt mult mai expuse n cazul unui accident;Timpul scurs pna cnd persoana a primit asistenta medicala; reanimarea trebuie ntreprinsa ct mai rapid posibil (n primele 5 minute);Tensiunea si intensitatea curentului electric; un curent de intensitate mare produs de tensiuni nalte poate carboniza tesuturile n locurile unde rezistenta este cea mai mare;Gradul de umiditate n mediul inconjurator, acesta fiind un bun conducator de electricitate. Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de ntreruperea sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentnd risc vital pentru salvator. Cnd acest lucru este imposibil, victima trebuie ndepartata cu ajutorul unui lemn, avnd grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat. Dupa aceea se urmeaza una dintre variante: - Daca pacientul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se nveleste cu o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei; - Daca pacientul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si a pulsului la carotide se ncepe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si respiratie gura la gura (5 compresii pe torace alternativ cu 2 respiratii gura la gura), care nu se va ntrerupe pna la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea functiilor vitale (ambulanta de reanimare). Edited by D.M.M2 - Daca pacientul prezinta respiratie spontana si puls, se pozitioneaza pe o parte sau n pozitia laterala de securitate si se procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot timpul activitatea respiratorie si cardiaca. Important de retinutIn general tensiunile mari produc arsuri iar intensitatile mari produc tulburari cardiace/neurologice; Arsurile prin arc electric se trateaza ca cele termice; Gravidele electrocutate se transporta obligatoriu la spital pentru evaluare chiar daca nu prezinta vreo tulburare oricare ar fi ea (risc de moarte fetala); Arsurile interne urmeaza n general traiectele vasculo-nervoase si nu pot fi evaluate ca si consecinte imediat; Trasnetul asociaza ntotdeauna electrizare, arsura termica, traumatism sifototraumatism ("arsura" retinei prin intensitate luminoasa foarte mare); Este o greseala ca un pacient electrocutat sa fie lasat la locul accidentului sau lasat sa plece la domiciliu fara o evaluare completa intr-o unitate spitaliceasca. Entorsa este indoirea, rasucirea sau intinderea fortata a ligamentelor fara deplasarea oaselor din articulatie. Luxatia este intinderea sau ruperea ligamentelor si deplasarea osului in articulatie. Glezna, genunchiul si incheietura mainii sunt cele mai expuse articulatii la entorse si luxatii. Simptomele cele mai frecvente sunt durerea, invinetirea si umflarea membrului ranit. E posibil ca in momentul caderii sau a rasucirii articulatiei copilul sa simta o intindere sau un pocnet in aceasta. In majoritatea situatiilor medicul va recomanda odihna, gheata, un pansament elastic si tinerea in pozitie ridicata a membrului afectat. In situatii mai grave sau in cazul copiilor foarte mici se poate recomanda atela sau chiar ghips. Fractura este ruptura oaselor (fracturi inchise) sau a oaselor si a pielii (fracturi deschise) ca urmare a unei presiuni externe.Simptomele cele mai frecvente sunt durere acuta (la miscarea membrului sau nu), deformarea ca urmare a pozitiei nenaturale a osului (in cazul fracturii cu deplasare). Unele fracturi sunt mai putin evidente motiv pentru care orice lovitura suspecta trebuie urmarita cu atentie. Daca durerea persista sau creste in intensitate este foarte posibil sa fie o fisura (fractura in care osul nu e complet rupt) sau o fractura fara deplasare. Tratamentul il va decide medicul dupa efectuarea unei radiografii. Este posibil ca inainte de aplicarea ghipsului, in fuctie de tipul fracturii, sa fie necesara o rearanjare a oaselor manual sau chirurgical. Durata recuperarii e diferita in functie de gravitatea leziunii. PRIMUL AJUTOR: Daca suspectati o luxatie, entorsa sau o fractura si cel in cauza este in masura sa se miste singur, imobilizati membrul lezat pentru a evita o agravare a leziunii, plasati gheata in imediata apropiere a acesteia si mergeti cu el la cel mai apropiat spital. In cazul leziunilor la nivelul mainii, bratul trebuie flexat si imobilizat la nivelul pieptului folosind o esarfa sau un cearceaf ce vor fi infasurate si legate la spate in asa fel incat sa nu permita miscarea accidentala a mainii. In cazul in care durerea este acuta puteti plasa o perna intre brat si piept. Edited by D.M.M3 Primul Ajutor ATENIE!Acestcursdeprimajutorarecascopformareauneiimaginideansambluasupra ajutorului medical de urgen i nu conine dect informaii generale. El este departe de a fi complet, tratndnumaiuneledintreproblemevitalecareaparcelmaides.Informai-vidinaltesurse asupraacestuisubiectianalizai-vcugrijcunotinelenaintedeancercaacordareaprimului ajutor. Oricnd putei, neavnd cunotine suficiente, nruti starea unui accidentat! Primulajutoresteasistenamedicaldeurgenaplicatlaloculaccidentului.Primulajutorestenecesar pentru a micora riscurile accidentatului (a evita agravarea strii lui) i a face posibil transportul acestuia. n generalprimulajutorestesimptomatic,adictrateazsimptomeleaccidentatului(dureri,starede incontien,sngerri,absenapulsuluietc.)inucauzelelor(tratamentetiologic).Scopulsuestedea asigura supravieuirea, a evita complicaiile i de a scurta timpul de vindecare. Salvatorultrebuiesnuidepeascniciodatnivelulcunotinelor,deoarecepoateagravastarea accidentatului.Obligaiaprimarasalvatoruluiestesstabilizezestareaaccidentatului,astfelnctacesta s poat fi trnsportat cu riscuri minime ctre punctul cel mai apropiat unde poate primi asisten medical despecialitate.Oricealtaciuneseaflnplansecundar.Moralulaccidentatuluitrebuiesusinutpetot parcursul aciunii de salvare. Nu avem voie n nici o situaie s reprom unui accidentat c a fost necesar slsalvm.Peduratatransportuluistareaaccidentatuluitrebuiesupravegheatnpermanen;pnn momentulncareacestaestepreluatdemediciispecialitiresponsabilitateaaparinesalvatorului.Acesta din urm trebuie s fie capabil de autocontrol i s aib capaciti organizatorice. Etapele primului ajutor sunt: I.Scoaterea accidentatului din mediul n care s-a produs accidentul (ap, foc, zpad, automobil etc.). Acest lucru nu este ntotdeauna posibil.II.ndeprtareacurioilortrebuieavutnvederepetoatdurataaciunii.Idealarfisavemcel puin un colaborator care s fac acest lucru..III.Examinarea accidentatului se face cu foarte mult blndee, pe ct posibil fr a-l mica.Se controleaz: pulsul (la ncheietura minii, la carotid sau artera femural) -respiraia(deobiceiseaudesausesimtenureche;eventualsepoatefolosiooglindrece,carese aburete) - reflexul pupilar Dacnuseconstatsemnevitalesencerc,ncazulncareexistansedereuit(atrecutfoartepuin timp-de ordinulminutelor - delancetareaactivitiicardiace),resuscitarea (masajcardiaci respiraie artificial).ncazdeinsuccessauinutilitateevidentaccidentatultrebuielsatexactaacuml-amgsit, pentru ca procuratura s poat eventual ntocmi actele de deces. Dac accidentatul are puls i respiraie, se verific starea de contien (numele, data de azi etc.). n caz afirmativ, se stabilesc condiiile accidentului (ce a pit? unde l doare?), pentru a stabili leziunile posibile. n continuare se stabilesc leziunile existente: - hemoragiile externe sunt vizibile. Cele interne pot apare n craniu, torace sau abdomen i sunt de obicei nsoite de vnti sau plgi. Locul respectiv se durific din cauza sngelui care curge n interior. n cazul Edited by D.M.M4 hemoragiilorinternecraniene,deosebitdepericuloase,accidentatuldevinepalidiipoatepierde cunotina -fracturilesepotidentificaprinpalpareacublndee(atenie!)antreguluicorp.Dacaccidentatuleste czut pe spate, este desclat i se trece un ac peste talp. Dac nu simte nimic, avem de a face cu o fractur de coloan. IV.Acordarea primului ajutor va fi aprofundat pentru fiecare caz n parte n continuareV.Anunareaunuipostmedicaldenivelctmainalt.Toatespitalele,autosanitarele,echipelede salvamont, salvamar etc. folosesc o frecven radio de salvareVI.Organizarea i efectuarea transportului ctre postul medicalVII.Supraveghereapermanentaccidentatului,caretrebuietransportatpetargcucapulnainte, pentru ca salvatorul care st n spate s poat observa orice modificare aprutPlgilepotficauzatedefactorimecanici(mucturi,tieturi,rosturi),termici(arsuriidegerturi)sau chimici (plgi produse de baze i acizi). n toate cazurile se execut toaleta plgii, care const n: Degajarea plgii de haine (raional - nu se taie haine acolo unde nu este neaprat necesar) sau pr (prin tierensmocuricarevorfiapucateindividual,pentruanucdeafirenplag,dinspreplagctre exterior). Umezirea prului ajut foarte mult.Dezinfectarea instrumentarului se poate face prin cltire cu dezinfectant foarte puternic (alcool), fierbere minimum 30 de minute sau flambareDezinfectarea minilor salvatorului se face prin splare cu ap i spun de 2-3 ori, fr a terge minile pe prosop (este o surs de infecie), apoi minile se cltesc cu alcool i se usuc prin scuturare. Din acest moment salvatorul va atinge numai obiecte sterilizate.Curarea plgii se face n 3 etape:se cur pielea din jurul plgii cu un tampon de tifon nmuiat n ap cu spunse curt plaga cu un tampon de tifon (niciodat vat - poate lsa scame n plag) nmuiat n dezinfectant slab (ap oxigenat, rivanol). Splarea se face din interior spre exteriorextragereacorpurilorstrine.Corpurilemari(pietricele,ace)sescotcuopenset,celemicisau sfrmicioase (scame, pmnt) cu ajutorul lichidelor (ap oxigenat din abunden, jet de ap cu o sering, dintr-opungdeplasticguritetc.).Existpastile(Perogen)caresedizolvnap,rezultndap oxigenatDezinfectareaplgiisefacecuuntampondetifonmbibatndezinfectant.Maintisedezinfecteaz pielea din jurul plgii cu un dezinfectant tare (alcool, iod), apoi plaga cu un dezinfectant slab (rivanol, ap oxigenat,mentol).Plagasedezinfecteazprinturnare,ncelmairucazprintamponare.Atenie- niciodatnuseaduceplagancontactcudezinfectanitari,acetiaprovocndnecroza(arderea) esuturilor!Acoperirea plgii se face cu buci de pansament steril. Dac dimensiunile compreselor nu sunt suficiente pentruaacoperintreaga plag,sepunmaimultecomprese,dar nualturate,cisuprapusepe1/4-1/3din suprafa. Dac hemoragia strbate stratul de pansament, se mai adaug straturi. Dup 4-5 straturi se poate pune un strat gros de vat care s absoarb sngele.

Edited by D.M.M5 Pansarea se face cu fa steril, fiecare zon a corpului n mod diferit. Totui majoritatea acestor zone pot fi aproximate cu trunchiuri de conuri. Pentru segmentele conice exist elemente comune de pansarea.rola de fa se apuc cu mna dreapt, captul faei cu mna stngb.rola se ine sub planul faeiPansarea ncepe n zona subire a trunchiului de con, sub plag, cu 3-4 ture de fixare, mai strnse (1). Apoi semergepediagonalnsus(2),iardeasupraplgiisenfoardinnou3-4turedefixare(3).n continuare se coboar din nou ctre partea de sub plag, tot pe diagonal (4). Jos se mai nfoar 2-3 ture defixare(5),apoisefixeazpansamentulfieculeucoplastsauunacdesiguran,fiedespicndfaai fcnd un nod (atenie, nici prea strns, nici prea larg, n nici un caz pe plag!) Infecia Se consider c orice plag este infectat. Dac dezinfectarea nu se face sau se face incorect, apare infecia. Aceasta poate apare i n cazul n care pansarea a fost fcut corect, dar pansamentul nu a fost schimbat un timp ndelungat. Din acest motiv pansamentul trebuie schimbat cel puit o dat pe zi, n cazuri extreme la dou zile. n cel mult 24 de ore de la declanarea infeciei, zona afectat se nroete, devine mai cald, pot apare dureri atenuate sau nepturi. n acest stadiu pericolul nu este mare, dar trebuie acionat ct mai rapid pentru ca starea accidentatului s nu se agraveze. ntr-o prim etap se reface pansamentul i toaleta plgii, curnd puroiul ca pe un corp strin. Se aplic un unguent antibiotic sau dezinfectani slabi (infuziile de ptlagin, mueel sau ment sunt foarte bune!). Dac nu se observ o stagnare a infeciei, se mai deschide puin plaga pentru a ptrunde mai adnc i se repet procedura. n cazul unei stri febrile, situaie n care accidentatul se afl deja n pericol (este primul pas spre septicemie - infecia se generalizeaz), se administreaz antibiotice (penicilin, tetraciclin) 2 pastile apoi cte una la 6 ore. Dac dup 12 ore nu apare stagnarea se administreaz o pastil la 4 ore i se organizeaz transportul de urgen ctre cel mai apropiat spital. Se recomand aplicarea de comprese reci n zona infeciei, procesul de infectare fiind astfel ncetinit. Hemoragiile a.hemoragiile interne se manifest prin dureri n zona plgii, paloare (faa i/sau extremitile membrelor sunt palide i reci), ameeli. Atenie ns, aceleai simptome pot apare i din cauza hipotensiunii sau lipsei de calciu. Se aplic comprese reci pe locul hemoragiei i se organizeaz transportul ct mai urgent, ntr-o poziie care s micoreze aportul de snge ctre zona lezat.b.hemoragiile interne cu manifestri externe sunt cauzate de leziuni interne, dar sngele iese n afara corpului prin orificii naturale (nas, gur etc.). Se acioneaz ca i n cazul hemoragiilor interne. n cazul sngerrilor pe gur se poate nghii ap rece sau ghea, iar n cazul hemoragiilor nazale se pot aplica tampoane n nri.Edited by D.M.M6 c.hemoragiile externe pot fi arteriale (sngele provine dintr-o arter, este rou aprins, nete cu presiune sau pulsnd) sau venoase (sngele provine dintr-o ven, este rou nchis i curge continuu). Tratamentul const n oprirea hemoragiei i eventual administrarea de analgeziceOprirea hemoragiei se poate face prin compresie digital (pentru scurt durat), pansament compresiv (legat strns) sau garou. Acesta din urm poate fi un tub de cauciuc, un nur, o curea etc. Garoul se aplic deasupra plgii n cazul hemoragiilor arteriale i sub plag n cazul celor venoase, astfel nct s mpiedice ajungerea sngelui la plag. La fiecare 15-20 de minute garoul trebuie slbit obligatoriu pentru cteva minute, pentru a permite irigarea zonei respective cu snge, n caz contrar aprnd necroza (esuturile, lipsite de oxigen, mor). Garoul trebuie scos definitiv dup 4 ore, n cel mai ru caz 6 ore. Pentru ca toi salvatorii s poat ine cont de acest lucru, pe obrazul accidentatului se scrie cu past ora i minutul aplicrii garoului.n cazul unor vase de snge importante se poate aplica un garou compresiv - n punctul de compresie se aplic un corp dur, de dimensiunile unui dop, nvelit n mai multe straturi de fa, care s preseze vasul, iar peste el un pansament legat strns.Hemoragiile foarte puternice, cu pierderi masive de snge, pot duce la starea de com, deoarece creierul nu mai este irigat suficient. n acest caz, ca o ultim soluie, se poate aplica autotransfuzia. Accidentatul este culcat cu picioarele mai sus dect capul i cu minile ridicate, astfel nct sngele s curg ctre creier.Leziunile termice 1.Degerturile sunt provocate de expunerea local a esuturilor la temperaturi negative i favorizate de stnjenirea circulaiei sngelui, umezeal (haine ude) i contactul cu suprafee metalice (inele, cercei, brri etc.). Exist 3 grade de gravitate a degerturilor:I.Poriunea afectat devine alb, uor inflamat, se pierde mobilitatea articulaiilor, sensibilitatea local. Segmentul respectiv trebuie izolat de frig (cu mnui, fular, cciul, ciorap de ln etc.), dup care trebuie nclzit lent la temperatura camerei. Pe durata renclzirii apar dureri i mncrimi. Cu ct nclzirea este mai lent, cu att durerile sunt mai mici. Se poate masa locul cu un corp foarte moale, n nici un caz cu zpad!II.Sunt afectate straturi mai profunde ale esuturilor, culoarea este uor albstruie. La renclzire durerile sunt foarte mari, poriunea se nroete, apoi se nvineete. Se aplic acelai tratament.III.Form foarte grav, sunt afectate zone mari ale esuturilor, care sunt lipsite de oxigen i materie nutritiv un timp ndelungat. Zona afectat se nnegrete i apare cangrena. n acest caz membrul afectat trebuie amputat2.Arsurile sunt provocate de expunerea la temperaturi nalte. Primul pas const n ndeprtarea hainelor i obiectelor care conserv cldura. Apoi peste zona afectat se toarn ap rece timp de cel puin zece minute, pn cnd durerea nu mai reapare atunci cnd nu se mai toarn ap. Plaga nu se trateaz n nici un fel, doar se panseaz steril. Bicile nu trebuie sparte niciodat. n cazul arsurilor produse de lichide sau gaze fierbini se va bea ap rece cu nghiituri mici.Arsurile chimice se vor clti cu mult ap. Nu ncercai niciodat s neutralizai substana care a produs arsura cu alte substane. Se procedeaz apoi ca i n cazul arsurilor termice. Hipotermia este un fenomen care apare n cazul expunerii corpului uman la temperaturi sczute (nu neaprat negative!). Organismul, ncercnd s protejeze organele vitale de temperatura sczut, reduce circulaia sngelui n zonele periferice ale corpului. Simptomele sunt ameeal, somnolen, lips de energie i voin, incoeren. n ultimele momente controlul reflex asupra circulaiei se pierde, capilarele se redeschid i apare o senzaie de cldur, avnd loc aa-numita moarte alb. Edited by D.M.M7 Accidentatul trebuie izolat termic ct mai bine, nvelit n haine groase, pturi, saci de dormit etc. (nu acoperit!), micndu-l ct mai lent. Micrile brute pot antrena circulaia sangvin, sngele rece de la periferie ajungnd astfel la organele interne i producnd moartea. Din acelai motiv accidentatul nu trebuie n nici un caz masat! Acesta trebuie transportat ntr-o ncpere cu temperatur normal (20-30C) i nclzit treptat din interior spre exterior prin administrarea de buturi calde i dulci, nealcoolizate. Hipotermia este favorizat de disipatorii de cldur (haine ude, ap). Fracturile pot fi nchise sau deschise. n al doilea caz osul rupt a rupt esuturile nconjurtoare i a ieit n afara corpului, complicnd astfel situaia, deoarece pot fi lezate vase sangvine importante sau nervi. Fracturile, dac nu sunt deschise i, deci, vizibile, se pot identifica prin palparea uoar a corpului accidentatului, n special n locurile n care acesta simte dureri puternice. Se administreaz analgezice (calmante) i se imobilizeaz. n cazul fracturilor deschise se efectueaz mai nti hemostaza (oprirea sngerrii) i toaleta plgii. Uneori poate apare doar fisurarea osului n urma lovirii sau solicitrii anormale. Durerea este foarte localizat iar membrul afectat nu poate fi folosit. Se intervine ca i n cazul fracturilor. ATENIE! Niciodat nu trebuie ncercat n cadrul primului ajutor reducerea fracturii (reaezarea oaselor n poziia natural), deoarece un nespecialist poate astfel produce leziuni suplimentare! Imobilizarea fracturilor Pentru imobilizare se folosesc obiecte de o construcie special, numite atele, care pot fi ns improvizate (scnduri, crengi, tabl etc.). Se imobilizeaz ambele capete ale osului rupt. Extremitile membrului imobilizat trebuie lsate libere pentru a putea observa orice schimbare (umflare, paloare) care ar putea indica o imobilizare incorect, care stnjenete circulaia sngelui (vezi garou). Capetele osului, ca i atelele, trebuire nvelite n materiale moi (vat, prosop etc.). Imobilizarea este specific pentru fiecare tip de fractur n parte i trebuie nvat prin exerciii practice. n general se folosesc cte dou atele, pe ambele pri ale membrului afectat. n cazuri extreme un picior se poate imobiliza legndu-l de cellalt iar un bra prin legarea de corp. Alte afeciuni ale aparatului loco-motor Crceii sunt nite contracii involuntare, dureroase, ale muchilor, cauzate de lipsa de calciu i favorizate de frig, umezeal i efort. Se relaxeaz membrul n cauz, se administreaz calciu gluconic, se maseaz uor locul i se ferete de frig i umezeal. ntinderile de muchi, ligamente sau tendoane sunt produse de solicitarea anormal a elementului respectiv i favorizate de lipsa de calciu, de antrenament sau o nclzire necorespunztoare. Apar dureri surde n locul afectat. Se administreaz vasodilatatoare, antiinflamatoare, se aplic comprese reci i se imobilizeaz. La solicitri mari poate apare chiar ruptura elementului n cauz, identificabil prin palpare i caracterizat de o durere puternic. n acest caz membrul afectat trebuie inut n repaos.Entorsele apar la solicitarea anormal a unei ncheieturi, care se umfl i devine dureroas. Se administreaz analgezice i antiinflamatorii, se aplic comprese i se imobilizeaz. Uneori, la solicitri mai puternice, poate apare luxaia, oasele deplasndu-se unul fa de cellalt i ieind din articulaie. Intervenia este identic. Edited by D.M.M8 ARSURILE SI PRIMUL AJUTOR Primul lucru ce trebuie facut in caz de arsuri este sa raciti locul si sa puneti un pansament steril. In nici un caz nu aplicati tratamente dupa ureche, ce pot infecta locul. Arsurile sunt accidente des intalnite. De multe ori, cei din jur, plini de bune intentii, se reped sa dea o mana de ajutor celor cu arsuri, dar procedeaza gresit, ne-a explicat dr. Leonard Dumitrescu, seful colectivului de chirurgie plastica de la Spitalul clinic de urgenta "Sf. Pantelimon". SUB APA RECE Prima eroare este ca il lasa pe cel ars cu lichide fierbinti pe podeaua unde se scursese lichidul clocotit, in loc sa-l mute. Corect este sa ii aseze zona cu arsuri sub un suvoi de apa rece, timp de 5-10 minute. Daca exista pansamente sterile, se panseaza improvizat si este trimis rapid la spital. Lichidele fierbinti provoaca arsuri pe suprafata mare, dar mai superficiale. TIPURI DE ARSURI La limita dintre stratul superficial, numit epiderm, si stratul mai adanc, numit derm, exista o membrana bazala. Cand arsura nu o afecteaza, nu raman semne. Aceste arsuri de gradul I se vindeca in 3-4 zile, iar pielea ramane doar cu o pigmentare mai inchisa. Arsurile intermediare, de gradul II, se vindeca in 10 zile. Pe ele se aplica creme hidratante si pansamente. Arsurile profunde sunt cele de gradele III si IV . In urma lor raman semne. DOAR STERIL Racirea imediata a zonei arse este mai importanta decat transportarea la medic. Bandajarea trebuie facuta cu comprese sterile, cearsafuri sau prosoape curate. Este important sa mentineti zona arsa curata. Daca nu aveti bandaje corespunzatoare, tratati rana fara bandaje. DIN AUZITE In cazurile de arsuri, multi vin cu sfaturi de tratament din auzite. Nu le luati in seama. In nici un caz nu se pune pe pielea arsa spirt, ulei, miere sau bulion, dupa cum spun unii ca ar fi bine. Apare riscul de a infecta arsurile. Edited by D.M.M9 Primul ajutor la plaja O plimbare sau odihna sub razele soarelui poate fi placuta, insa uneori, chiar fara sa ne dam seama, ne poate face mult rau. Cum trebuie sa procedezi cand te confrunti cu o situatie de criza? Nu stii? Nu te ingrijora! Te sfatuim cum sa acorzi primul ajutor in caz de insolatie, arsuri sau lesin. Consultant: dr. Mihaela Vartic, medic specialist ATI, Spitalul Clinic de Urgenta "Floreasca" pentru Avantaje Desi binefacerile sale asupra moralului sunt incontestabile, soarele trebuie intotdeauna "consumat" cu moderatie si precautie. Mai ales ca nu toti suntem egali in fata lui. Unele persoane pot suferi diverse tulburari, mai mult sau mai putin grave, cauzate de caldura. Lesinul cauzat de arsita Statul prea mult in soare cand este foarte cald poate provoca ameteli si chiar pierderea cunostintei. Persoana care lesina este lipsita de forta, transpira abundent, are tensiunea arteriala scazuta. :: Ce este de facut? :: Persoana in cauza trebuie transportata la umbra si asezata culcat, cu picioarele mai sus decat restul corpului (cu 20-30 cm). Nu se asaza nimic sub cap. De asemenea, trebuie sa i se aplice comprese reci pe frunte si ceafa. Daca isi recapata cunostinta, este recomandat sa i se dea de baut apa minerala sau apa usor sarata (o lingurita de sare la un litru). Daca sta-rea persoanei afectate nu se imbuna-tateste, este obligatoriu sa fie chemat de urgenta un medic. :: Cum poate fi prevenit? :: Cea mai buna modalitate de prevenire este sa se evite statul prea mult in soare si sa se consume multe lichide (de preferinta apa minerala si sucuri proaspete de legume sau fructe). Alergia solara Chiar si dupa o expunere la soare de mai scurta durata sau dupa o plimbare se poate intampla sa apara o eruptie cutanata, iar pielea sa devina rosie, iritata si sa arda. Eruptia cuprinde in special zona decolteului si bratele. Alergia solara apare mai frecvent la femeile cu varste curpinse intre 25 si 35 de ani. :: Ce este de facut? :: Se administreaza de 3 ori pe zi calciu (500 mg) si vitamina C (0,2 g). In zonele afectate, pielea se spala cu apa moale sau solutii antialergice. Medicul trebuie consultat daca: se instaleaza tusea, apar stari de sufocare sau eruptia nu dispare in urmatoarele zile (specialistul poate recomanda utilizarea unui unguent antialergic). :: Cum poate fi prevenita? :: Persoanele la care aceste simptome s-au manifestat in repetate cazuri ar trebui sa evite soarele. De obicei nu este de ajuns sa se foloseasca produse cosmetice cu filtru UV; persoanele vizate ar trebui sa stea vara la umbra sau penumbra. Se recomanda imbracamintea lejera, pentru ca pielea sa respire in voie (transpiratia favorizeaza eruptia). InsolatiaInsolatiile (supraincalziri ale organismului) apar atunci cand stam prea mult la soare. Care este cauza? Organismul nu isi mai poate regla singur temperatura. Simptomele se instaleaza, de cele mai multe ori, brusc: dureri de cap si ameteli, piele uscata si fierbinte, respiratie sacadata, puls accelerat, temperatura foarte mare. In formele grave se poate ajunge la pierderea cunostintei. :: Ce este de facut? :: Trebuie consultat imediat medicul. Daca bolnavul are o temperatura foarte mare, inainte de venirea medicului este neaparat nevoie sa se scada temperatura corpului (la 41 C sau chiar mai mult viata pacientului este pusa in pericol). Bolnavul trebuie infasurat intr-un cearsaf umezit cu apa rece sau chiar cufundat in apa rece (poti incerca sa ii aplici comprese reci pe frunte si pe gat sau sa-i administrezi un medicament impotriva febrei, dar aceste metode nu sunt foarte eficiente). Atentie! Scaderea foarte brusca a temperaturii nu este, de asemenea, indicata. De aceea, temperatura trebuie controlata la fiecare 10 minute. Cand scade sub 38,5C trebuie Edited by D.M.M10 incetate masurile de racire a corpului. Cei mai expusi insolatiilor sunt copiii, batranii, persoanele corpolente si cele care desfasoara activitati ce necesita efort mare in soare (au o munca fizica grea, alearga pe plaja). :: Cum pot fi prevenite? :: Nu sta multa vreme in soare sau arsita. Bea cat mai multa apa minerala sau apa cu supliment de sare (1 lingurita la un litru). Evita alcoolul (grabeste deshidratarea, marind riscul de insolatie). Acopera-ti capul cu o palarie sau cu o sapca si imbraca-te cu haine lejere, de preferinta din bumbac sau in. Deshidratarea Este cauzata de transpiratia excesiva, de pierderea apei si a electrolitilor care regleaza administrarea apei in organism, adica sodiul si potasiul. Uneori, deshidratarea nu se anunta prin semne clare. Prima manifestare, pe care cei mai multi dintre noi o neglijeaza, este setea intensa. Ulterior pot aparea: stari de slabiciune, lipsa de concentrare si de coordonare a miscarilor, iritabilitate, dureri de cap si chiar lesin. Atentie! Epuizarea cauzata de caldura poate afecta pe oricine. Netratata, conduce la insolatie. :: Ce este de facut? :: Persoana deshidratata trebuie sa stea intr-un loc racoros si umbrit, sa bea cat mai multa apa minerala sau apa cu adaos de sare (1 lingurita la un litru). Daca neglijeaza simptomele si nu ia imediat masurile amintite, bolnavul isi poate pierde cunostinta, caz in care este necesara consultarea imediata a medicului. :: Cum poate fi prevenita? :: Cea mai eficienta metoda de prevenire a deshidratarii este consumul mare de lichide. Trebuie sa se bea 2-3 litri pe zi de apa minerala sau apa rece usor sarata, adica un pahar la fiecare ora. Nu uita! Trebuie sa bei lichide chiar daca nu ai senzatie de sete. Nu uita!Culoarea parului determina in general sensibilitatea pielii la soare. Astfel, persoanele cu parul blond sau roscat au o piele deschisa la culoare si, deci, mai expusa actiunii razelor solare.La munte, la o altitudine de 300 metri, ultravioletele cresc cu 4%, iar la 3000 metri acestea sunt cu 30% mai mari decat cele de la mare. Asadar, daca iti faci concediul la munte este bine sa ai in vedere acest aspect.Te poti trezi cu pielea inrosita si dureroasa chiar daca ai stat numai sub umbra unui copac sau a umbrelei. Asta pentru ca: nisipul reflecta peste 17% din razele ultraviolete, apa - 5%, iarba - 3%. Riscurile unei arsuri solare sau a unei insolatii nu sunt deloc de neglijat. Hemoragii Hemoragiile sunt scurgeri ale sngelui n afara vaselor sanguine.Exist dou tipuri de hemoragii: interne i externe.Maigravesunthemoragiileinternedeoarece,nacestcaz,sngelenusevede,scurgndu-sen interiorul corpului uman. Primul ajutor n caz de hemoragii: aplic o compres steril i apas constant asupra punctului de unde curge sngele;ridic, dac e posibil, membrul rnit deasupra nivelului inimii;aplic un bandaj dup ce s-a oprit sngerarea;calmeaz durerea dac e cazul prin administrarea unui calmant cum ar fi algocalminul;Leinul Leinul apare atunci cnd creierul nu primete ndeajuns oxigen. Simptome: o persoan n pragul leinului poate fi palid sau poate simi ameeli, urmate apoi de cderea la pmnt. Edited by D.M.M11 Primul ajutor n caz de lein: menine victima n poziie orizontal pn cnd i revine;descheie-i hainele la gt;spal-o pe fa cu ap rece;nepturi i mucturi Dac bnuieti c insecta este veninoas, solicit sprijinul medicului. Dac victima e alergic la nepturi de insecte, de asemenea cere ajutor medical. Primul ajutor n caz de: 1.nepturi de albine i viespi:oscoate uor partea vizibil a acului, fr a-l strnge prea tare;ospal zona nepat cu ap rece pentru a reduce durerea i mncrimea;oaplic o compres rece;2.mucturi ale cpuelor:ospal bine rana cu ap i spun i aplic un antiseptic;3.mucturi de nari sau furnici:oaplic asupra mucturii praf de copt;on cazul n care se umfl, aplic o compres rece;4.mucturile de cini sau pisici:ofreac rana cu ap i spun pentru a ndeprta saliva;oacoper rana cu un bandaj steril i du victima la un doctor ct de repede posibil;Fracturi Fracturile sunt leziuni determinate de ruperea sau fisurarea oaselor. Fracturile pot fi: nchise, caz n care pielea nu este strpuns de ctre oasele fracturate;deschise, situaie n care osul strbate pielea, putnd fi vzut;Primul ajutor n caz de fracturi: acoper rana i oprete sngerarea;imobilizeaz zona fracturat cu ajutorul atelelor;transport rnitul la spital;Canicula Atuncicndtemperaturilesuntridicate(cndaparecanicula),corpultuseadapteazpentrucatuste menii n form. l poi ajuta consumnd ct mai multe lichide i adpostindu-te n locuri umbroase cnd i estepreacald.Esterecomandats-iplanificilucrulsaujoacadimineaasausearacndestemaircoare, dect dup-amiaza cnd temperaturile sunt ridicate.De asemenea, este recomandat s pori haine de culori deschise i s-i acoperi capul cu o plrie sau apc. Simptome: oboseal;dureri de cap i dureri ale corpului;confuzie;Edited by D.M.M12 Degerturi Degerturile sunt leziuni produse de aciunea frigului asupra unei pri a corpului. n funcie de profunzimea zonei afectate putem deosebi: degerturi superficiale;degerturi profunde;Simptome:frecventsenzaiedefurnicturialepielii,urmatedeodureremoderat,culoareapieliidevine roiatic, schimbndu-se mai apoi ntr-una palid. Primul ajutor n caz de degerturi: nclzetepieleadegeratncontactcupieleatapncezonaafectatiracaptculoarea normal i simurile;acoper zona n cauz i protejeaz bolnavul mpotriva frigului;Primul ajutor in accidente rutiere Primul ajutor in accidentele rutiere reprezinta un complex de masuri de urgenta, care se aplica inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are o importanta deosebita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului de circulatie. O conditie obligatorie este creearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a aglomeratiei din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unitati medicale sau a 'Salvarii'. Degajarea accidentatului. Victima unui accident de circulatie va fi menajat la maxim. Se vor evita gesturile brutale sau mobilizarea lui excesiva. Scoaterea accidentatului din autovehiculul avariat se va face cu cea mai mare blandete, procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica, treptata, la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acopera. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap, haine) pentru degajarea accidentatului. In primul rand vor fi degajate capul, fata, toracele, in vederea crearii posibilitatii de a se efectua respiratia artificiala si masajul cardiac la nevoie. Coloana vertebrala si capul se vor lasa, pe cat posibil, in pozitia gasita initial. In timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului format din cap-ceafa-torace. Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declasarii socului si a aparitiei unor complicatii. Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. Ea va sta pe spate, cu capul asezat mai jos decat toracele. Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta. Primul gest al salvatorului va fi sa controleze respiratia si bataile inimii. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii majore ale organismului uman.Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. Pana la sosirea personalului medical, accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii). In functie de starea accidentatului, masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine. - Respiratia artificiala; - Masajul cardiac extern; Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute, de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac este urmat rapid de oprirea respiratiei. Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente, deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina, in 5- 10 minute de la instalare, leziuni grave ale organelor vitale, Edited by D.M.M13 incompatibile cu viata. - Oprirea hemoragiilor. Vezi hemoragia si hemostaza; - Pansamentul ranilor; - Fractura. Imobilizarea fracturilor; Trebuie facut un triaj al cazurilor, in cazul in care trebuie acordat primul ajutor, in acelasi timp, unui numar mai mare de accidentati, in functie de starea fiecaruia, astfel: - Cazurile de prima urgenta, sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator, hemoragii mari, care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plagi mari la nivelul plamanilor, stare de soc; - Cazurile de urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin garou, plagi mari abdominale, amputatii de membre si mari distrugeri de oase si musculare, accidentatii care s-au pierdut cunostinta; - Cazurile din urgenta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cerebrale, vertebro-medulare si de bazin, insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne, fracturi deschise, plagi profunde, hemoragii de tot felul; - Ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite. Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant. In functie de categoria de urgenta se acorda primul ajutor si se asigura transportul victimelor accidentului rutier. Urmand indicatiile de mai sus veti asigura un prim ajutor in caz de accident rutier mai eficient, pana la sosirea cadrelor medicale de specialitate. A efectua respiraia gur la gur i masajul cardiac (simultan) Nu efectuai masajul cardiac dect pe o victim care este incontient deci nu are nici respiraie nici puls. Adult i copil peste 8 ani Dac dou persoane sunt disponibile, unul trebuie s sune la 961, n timp ce cellalt ncepe ct mai repede posibil masajul cardiac.Apoi, ele vor colabora, ca n figurile de mai jos: 1. Dac constatai un stop cardiac sau o tulburare cardiac (bti de inim neperceptibile, absena pulsului carotidian),masajul cardiac extern trebuie nceput. 2. Victima este ntins pe spate pe o suprafa dur, n aceai poziie ca pentru respiraia gur la gur. 3. Comprimai toracele (piptul) victimei apsndu-l cu ambele mini i plasndu-v n laterala victimei. 4. Plasai podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui. 5. Aplicai palma cealalt peste prima, tragei n sus degetele pentru a se obine o puternic presiune numai pe podul palmei, i mpingei n jos, pn la ntinderea complet a braelor. Comprimarea trebuie s fie ritmic i rapid, cu palma tot timpul n contact cu toracele (pieptul) victimei. Facei 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz 9-11 secunde). 6. Facei dou insuflaii la fiecare 15 compresiuni. 7. Dup un minut (80 compresii cel puin) v oprii i verificai pulsul timp de 5- 10 secunde. 8. Continuai masajul cardiac i respiraia gur la gur pn la sosirea ajutorului medical. Edited by D.M.M14 Intoxicatia cu fum Deseori integrate ntr-un tablou asociat cu arsuri si traumatisme, intoxicatia cu fum de incendiu este cauza cea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu Manifestari clinice: cefalee, agitatie, tulburari de constienta, depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale, a gurii si a faringelui, tuse, dispnee, voce ragusita. Conduita de urmat: Protectia personala este deosebit de importanta. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), dupa ce victima a fost scoasa din mediul toxic. Transportul ct mai urgent la spital cu administrare de oxigen, precoce, in concentratii crescute. Pacientii inconstienti se transporta n pozitia laterala de siguranta. Reglarea glicemiei Datorit disponibilitii sale (prezent practic n toate alimentele de origine vegetal), precum i proprietilor sale (molecul simpl, difuzibilitate mare, ardere aproape complet, cu deeuri uoreliminabile), glucoza reprezint principalul material nutritiv al celulelor animale. Viaa i activitatea acestora sunt dependente de prezena ei permanent, n concentraie constant, n lichidele organismului.Aceast constan traduce de fapt echilibrul dinamic ntre aport (exogen i endogen) i utilizarea periferic, continu i variabil n raport cu activitatea, fenomen att de important inct a impus perfectarea unui mecanism de reglare extrem de eficacen combaterea att a creterilor, ct a scderilor glicemiei. El implic dou sisteme, care acioneaz paralel: a) autoreglarea fizico-chimic i b) reglarea hormonal a glicemiei.a) Autoreglarea fizico-chimic a glicemiei are ca substrat funcia metabolic complex a ficatului, care trimite n circulaie cantitateade glucoz necesar asigurrii unui nivel constant al glicemiei, indispensabil activitii metabolice periferice. Originea acestei glucoze trimise n circulaie poate fi multipl: exogen(alimentar) sau endogen, pornind din desfacereaglicogenului(forma de depozitare a glucozei) sau neoformarea ei din proteine i lipide. Long i colab., cu ajutorul glucozei marcate, aprecieaz c producia endogen de glucoz a uni subiect din post este de 132mg/min., aceasta fiind mai mic dac concomitent se aplic o perfuzie cu glucoz i.v.Controlul fizico-chimic al glicemiei are la baz un ciclu de reacii. Introducerea n sistem a unui supliment digestiv de glucoz produce o sintez crescut de glicogen, care va absorbi acest supliment, meninnd glicemia n limite normale. Invers, o utilizare crescut de gucoz va fi compensat accelernd sensul invers al reaciilor prin depolimerizarea glicogenului. Acest punct de vedere este susinut de variaiile glicogenului hepatic n funcie de starea nutriional a individului: fa de valorile normale de glicogen, reprezentate de aproximativ 3% din greutatea sa, dup inaniia prelungit cantitatea de glicogen scade la 1 g% (restul a fost mobilizat n vederea meninerii unei glicemii normale); dimpotriv, dup o alimentaie bogat n glucide, valorile glicogenului hepatic cresc pn la 10-15% din greutatea proaspt. Importana autoreglrii chimice nu poate fi neglijat. Pe animalul pancreatectomizat i hipofizectomizat (animalul Houssay), n condiii bazale i respectndun anumit regim alimentar, ea poate asigura valori relativ constante ale glicemiei. Rolul central al ficatului n aceast autoreglare a fost demonstrat iniial de Claude Bernard, care a artat c: a) cantitatea de glucoz care prsete ficatul este mai mare dect aceea din sngele portal (cnd bineneles nu exist absorbie intestinal); b) nlturarea glucozei din ficat printr-o splare cu ajutorul unei perfuzii cu ap rece este urmat, dup cteva ore, de reapariia ei. Datele lui Claude Bernard au fost confirmate strlucit de Mann i Magath (1924), care cu ajutorul unei fistule Eck inversate, au reuit un studiu atent al tulburrilor metabolice consecutive hepatectomiei totale. Dup nlturarea ficatului, autorii observ o scdere a glicemiei, n prima or mai lent, apoi mai rapid, astfel c dup 4-5 ore glicemia ajunge la 0,40g/l, fiind nsoite de crize convulsive i moarte, n general dup 2 ore. Accidentel convulsive pot fi prevenite prin administrarea de glucoz, permind o supravieuire de nc 24 ore, dup care moartea survine brutal, prin intoxicaie, datorit suprimrii cerorlalte funcii ale ficatului. Aceste date arat importana major a ficatului n autoreglarea Edited by D.M.M15 glicemiei, care , dup opinia lui De Duve, nu necesit pentru a se produce nici o intervenie neurohormonal. Un alt mecanism de meninere constant a glicemiei, acionnd conform legilor fizice ale osmozei, independent de reglarea hormonal, a fost considerat schimbul rapid dintre glucoza intravascular i cea din lichidele interstiiale. Trebuie avut ns n vedere faptul c, dei spaiul lacunar reprezint un sector de aproximativ 3 ori mai mare dect cel intravascular, ntreaga cantitate de glucoz aflat aici (mai puin de 15 g) nu poate acoperi dect o mic parte din consumul periferic n perioada unei utilizri crescute. b) Reglarea hormonal a glicemiei. n reglarea glicemiei intervini numeroi hormoni, dintre care unul singur insulina are efect hipoglicemiant, restul avnd o aciune antagonist, hiperglicemiant. Dintre acetia menionm: glucagonul, hormonul somatotrop hipofizar, ACTH i hormonii glucocorticosteroizi, hormonii tiroidieni i adrenalina (toate aceste mecanisme au fost expuse la capitolul referitor la insulin). Innecul necul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, trauma, criza de epilepsie, etc.Siguranta salvatoruluicapata aspecte deosebit de importante n aceste situatii. Salvatorul trebuie sa evite orice fel de risc n cazul n care nu stie sa noate sau n cazul n care nu detine echipamentul potrivit pentru intrarea n apa rece. Orice pacient necat este suspicionat de existenta leziunii de coloana cervicala, victima se pastreaza n pozitie orizontala, fara a ncepe manevrele de resuscitare naintea scoaterii victimei din apa. Indiferent carui fapt se datoreaza necul, din punct de vedere fiziologic nti se instaleaza stopul respirator, apoi apare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a nchiderii cailor aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator si ca urmare a hipoxiei se instaleaza stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism plamnii pacientilor nu sunt inundati de apa. Din punct de vedere al primului ajutor nu are importanta faptul ca necul este n apa dulce sau n apa sarata. n cazul n care victima revine complet la starea de constienta dupa scoaterea ei din apa, ea trebuie sa fie transportata la spital, indiferent daca la momentul respectiv este fara simptomatologie semnificativa; aici se tine sub observatie pentru minimum 6 ore. Pansamente Se aplica diferentiat dupa regiunea anatomica La cap, pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor, tipica pentru acest segment fiind capelina care ncepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte, deasupra sprncenelor, pavilioanelor urechii dupa care se trece succesiv nainte si napoi (spre radacina nasului si spre ceafa), de mai multe ori, pna cnd acopera tot capul. Capetele feselor se fixeaza apoi cu cteva ture circulare. Pentru nas, barbie, ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament n prastie, cu ajutorul unei fsii de tifon de 30-50 cm, despicata la capete, cu o parte centrala nedespicata, care se aplica la nivelul plagii, legnd capetele taiate ncrucisat. La nivelul toracelui si abdomenului se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel. Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed. La membre pansamentele se realizeaza cu ajutorul feselor circulare, n spirala. Edited by D.M.M16 Daca plaga este produsa de un corp contondent, care se afla nca n plaga, se lasa acolo, va fi imobilizat n pozitia gasita si se transporta de urgenta la spital. Trusa de prim ajutor Trusa de prim-ajutor trebuie sa contina: 1. Fasa de tifon de 8 cm latime; 2. Comprese sterile impachetate separat in pachete sigilate (tip neadeziv) 10/10 cm; 3. Bandaje; 4. Leucoplast in fluture, simplu, pentru plagi; 5. Leucoplast, role de 2,5 cm; 6. Foarfeci; 7. Un pachet de tampoane de vata sterile; 8. Un bandaj elastic de 7-8 cm latime (pentru luxatii sau entorse de glezna sau pumn); 9. Un pachet de vata absorbanta nesterila (pentru a impacheta atelele);10. Aspirine;11. Paracetamol, Algocalmin, Calmant forte (se vor pune si siropuri sau tablete cu doze pentru copii sub 16 ani);12. Termometru pentru masurarea temperaturii - oral si intrarectal; 13. O sticla cu sirop de ipeca (pentru producerea vomei in cazul inghitirii de substante toxice sau otravuri); 14. Pensa fara dinti; 15. Ace de siguranta; 16. O sticluta de apa oxigenata (solutie 3%); 17. Calciu gluconolactat; 18. O sticluta de tinctura de iod; 19. Xilina sau alt anestezic;20. Lotiune dezinfectanta; 21. O bucata de sapun plat; 22. Lanterna; 23. Trusa de muscaturi de sarpe;24. Un antihistaminic, forma lichida sau tablete, pentru reactii alergice. Reguli generale de comportare in cazul dezastrelor Incendii, accidente, cutremure de pamant, inundatii,etc. - pastrati-va calmul, nu intrati in panica pentru ca sa puteti actiona eficient in favoarea dumneavoastra si a familiei; - este important sa aveti pregatit din timp un stoc de provizii (apa, alimente, medicamente) pentru a supravietui cateva zile; la indemana trebuie sa se afle si trusa de prim ajutor (fasa, comprese sterile, alcool, apa oxigenata,etc); - nu produceti scantei, nu aprindeti lumanari, chibrituri, alte surse de foc deschis daca simtiti miros de gaze sau de produse petroliere; - nu atingeti conductorii electrici sau alte instalatii electrice avariate; - daca este necesara parasirea locuintei in caz de dezastre (evacuare), luati actele de identitate, o sursa de iluminat (lanterna), un aparat de radio cu baterii, telefonul mobil, cateva provizii de apa, alimente, medicamente; - acordati ajutor ranitilor, batranilor, copiilor si anuntati echipele de prim ajutor pentru a interveni; - anuntati telefonic autoritatilor locale evenimente cum ar fi incendii, inundatii, accidente, alunecari de teren, prabusiri, etc Edited by D.M.M17 Intoxicatiile cu CO Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, fara gust, degajat de toate combustiile incomplete Este o intoxicatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala. Acuzele prezentate de pacienti sunt: astenie, cefalee, ameteli, greturi, varsaturi, pierderea constientei, aspect visiniu al pielii. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu este permisa intrarea n zona cu emanari de gaze fara echipament de protectie. n toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul toxic, transportat ct mai rapid la o unitate spitaliceasca. Daca este posibil administram oxigen ct mai precoce n concentratii mari. Accidentele datorate curentului electric Apar n urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. n raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari: senzatie de tremuratura a corpului, contracturi musculare generalizate, pierderea constientei si chiar moartea. La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei ntindere , profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul corpului a energiei electrice n energie calorica. Voltajul arde si intensitatea omoara. Conduita de urmat: Siguranta salvatorului: nu atingeti victima nainte de a ntrerupe curentul electric. Se ntrerupe sursa de curent. Se ndeparteaza victima de sursa de curent utiliznd un obiect uscat ca de exemplu o coada de matura, haine uscate, avnd grija sa va plasati pe o zona uscata. Evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC) este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Daca victima nu respira si nu are puls se ncep imediat manevrele de resuscitare cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti pacientii electrocutati se transporta la spital. A lua pulsul! Adult/copil peste 1 an: Pulsul se poate verifica uor la gt. Punei vrful a dou degete(index i nedius) pe mrul lui Adam i lsai s alunece pe lateral pn simii pulul. Copii sub 1 an: Punei a dou degete pe faa intern a muchiului braului(biceps) copilului, apsnd uor pn simii prezena pulsului. A verifica prezena respiraiei! Aezai-v lng victim, mpingei ncet capul victimei spre napoi(apsnd uor pe frunte cu o mn, cu cealalt ridicnd uor de brbie) pentru a elibera cile respiratorii i se menine deschis gura victimei. Aplicaiv cu capul deasupra capului victimei, astfel nct obrazul dumneavoastr s se afle n dreptul nasului victimei, iar ochii dumneavoastr s fie ndreptai spre toracele victimei. Astfel putem auzi cu urechea noastr, simi pe obraz aerul expirat i putem sesiza micrile toracelui. A contracara pierderea cunotinei! 1. Determinai dac victima este n stare s vorbeasc strngndu-i mna i ntrebndu-l: Cum v simii? 2. Dac nu primii rspuns: a) dac nu respir i nu are puls, ncepei imediat respiraia gur la gur i masajul cardiac. b) dac nu respir i are puls, se ncepe imediat respiraia gur la gur. c) dac respir i are puls, victima se va aeza pe o parte. 3. Sunai la 961. Edited by D.M.M18 Criza cardiac/atac de cord; atacul cerebral Criza cardiac Semnele sunt: durere toracic persistent cu iradiere spre umeri i braul stng, respiraie ntretiat, buze i unghii violacee. Atacul cerebral Semnele sunt: pierderea contienei, paralizia muchilor faciali, stare de slbiciune pe o parte sau alta a corpului, dificulti n respiraie, dilataia pupilelor, probleme de vorbire. 1. dac victima nu respir i nu are puls, se face imediat respiraie gur la gur i masaj cardiac extern(V). 2. Dac simii pulsul victimei, dar acesta nu respir, se face imediat respiraie gur la gur(IV). 3. Anunai 961. 4. Dac victima are tratament medicamentos pentru prevenirea crizelor cardiace i este contient, ajutai-o n luarea medicamentului, conform dozei prescrise. 5. Se menine victima la cldur, de preferin n poziia eznd, pn la sosirea medicului. Arsuri Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici, electricitate si iradiatii Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu temperatura nalta, metale ncalzite, gaze sau vapori suprancalziti, corpi solizi incandescenti. Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric, oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune. Arsurile prin radiatii - produse de razele solare, raze ultraviolete, etc. Bilantul lezional al pacientului ars se face n functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii.Pentru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Wallace numita si regula lui 9. Prin aceasta regula se poate exprima n procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp,care sunt exprimate cu cifra 9 sau multiplu de noua.De exemplu: arsura unui brat reprezinta 9% iar a ntregului membru inferior este de 18%. In total arsura a afectat 27% din suprafata corpului. Evaluarea suprafetei arse la nou-nascuti si copii estemult diferit deoarece la aceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 18%, iar membrele inferioare sunt reprezentate de un procentaj mai mic comparativ cu adultul. Localizari periculoase si arsuri grave sunt: - fata, gtul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator; - toate arsurile care sunt n apropierea fetei (pleoape), minii, peroneului, zonele de flexie ale membrelor, leziuni circulare la nivelul membrelor; - arsurile care depasesc mai mult de 30% din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura; - arsurile de gradul III si care depasesc 10 % din suprafata corpului; - arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi; - arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electric. n functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade: Arsura de grad I intereseaza numai stratul superficial al pielii, epidermul. Se manifesta prin roseata pielii, edem local, durere, frisoane. Arsura tipica de gradul I este eritemul solar, produs prin expunerea ndelungata si nerationala la soare. Dureaza 3-4 zile, dupa care roseata scade fiind nlocuita de o pigmentatie bruna urmata de descoamatie. Arsura de grad II intereseaza epidermul pe care-l decoleaza de derm provocnd aparitia flictenelor, vezicule (basici) pline cu lichid galbui, care nu este altceva dect plasma sangvina extravazata. Acest tip de arsura este provocat de lichide fierbinti sau metale incandescente, care au actionat o durata scurta asupra pielii. Este cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel. Arsura de grad III intereseaza dermul n totalitatea lui. Flictenele au continut sangvinolent. Durerea nu mai este att de intensa, poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. Arsura de grad IV intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea celulelor). Edited by D.M.M19 Primul ajutor n cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile deja discutate. Siguranta salvatului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. Controlul nivelului de constienta si evaluarea functiilor vitale conform protocolului ABC sunt si ele valabile. Caracteristici: n cazul arsurilor provocate de flacara. Important n aceste situatii este oprirea ct mai rapida a arderii cu jet de apa. Acest lucru este valabil si pentru situatiile cnd flacara este deja stinsa, deoarece n acest moment arsura se poate propaga n continuare n profunzime. Se ndeparteaza hainele pacientului cu conditia ca acestea sa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare. Odata cu dezbracarea pacientului se va asigura protectia acestuia de hipotermie. n cazul arsurilor provocate de substante chimice. Spalarea suprafetei arse cu jet de apa n aceste situatii trebuie sa fie de o durata mai mare, pentru a fi siguri ca se ndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. Profunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact, de concentratia substantei si proprietatile substantei. n cazul arsurilor provocate de curentul electric. Important este ndepartarea pacientului de sursa de curent (sau invers). Totdeauna se are n vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala (datorita mecanismului actiunii). Arsurile electrice produc leziuni att la suprafata ct si n profunzimea organismului. Tesuturile sunt distruse prin mecanism termic. Se cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. Acest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism. Distrugerea tisulara este maxima la punctul de intrare. Daca sunt interesate vase importante apar gangrene iar daca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari n activitatea inimii deosebit de grave chiar moartea. Generalitati: - Jetul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate; - Este interzisa folosirea cremelor, unguentelor, substantelor uleioase; - Se folosesc pe ct posibil pansamente sterile sau crpe foarte curate, umezite; - Nu se pune gheata n contact direct cu tegumentul; - Se acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura. Edited by D.M.M20 Hipotermia O temperatura centrala mai mica de 35 grade C se numeste hipotermie Valoarea normala a temperaturii corpului este cuprinsa ntre 36 - 37 grade C. Categoriile de persoane cu risc la hipotermie sunt: batrnii, copiii mici, traumatizatii, alcoolicii, drogatii, necatii. Temperatura corpului se pierde mai repede n apa dect n aer. n functie de severitatea hipotermiei semnele pot fi: puls slab palpabil, bradicardie, tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila, nivelul de constienta alterata sau coma. Primul ajutor n aceste situatii respecta principiile de evaluare si ABC. Specific cazului este atentia deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea hipotermicului. Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate agrava situatia sau poate duce la stop cardiac.n cazul pacientilor aflati n stop cardiac masajul cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele hipotermicului este mai rigid. HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PNA CE NU ESTE RENCALZIT. Rencalzirea hipotermicilor se face lent, 1grad C / ora. Din acest motiv resuscitarea acestor pacienti este de durata mai lunga, pna la atingerea temperaturii normale a corpului. Defibrilarea nu poate fi folosita dect dupa ce temperatura corpului este peste 30 grade C. Metode cunoscute si folosite pentru rencalzire sunt: - rencalzire externa pasiva, consta din nvelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui n mediu ambiant cald. Acest tip de rencalzire se foloseste pentru pacientii cu hipotermii usoare sau eventual medii cu temperatura centrala de peste 32 grade C; - rencalzirea externa activa, se efectueaza prin imersia totala a pacientului n baie cu apa ncalzita la 40 grade C sau prin folosirea de paturi ncalzite sau pungi cu apa calda. Aceasta tehnica este potrivita pentru pacientii aflati n hipotermie medie cu o temperatura centrala pna la 31 grade C sau cel mult 30 grade C. Imersia n apa calda se foloseste atunci cnd dorim sa rencalzim pacientul rapid, acest lucru fiind aplicabil la cei care au pierdut temperatura n mod rapid. Rencalzirea activa centrala: - folosita n unitati spitalicesti. Hipotermie (expunerea prelungit la frig) Hipotermia poate pune viaa n pericol! Semnele sunt: temperatura joas, frisoane, apatie, ameeli, somnolen i ulterior pierderea cunotinei. 1. Ducei victima ct mai repede la un refugiu. 2. Dezbrcai victima de hainele umede, mbrcai-o cu haine uscate, acoperii-ocu ptur sau cu sac de dormit. 3. S bea lichide, dar fr alcool! 4. Sunai la 961. Degerturi Semnele sunt: dureri urmate de umflturi. Pielea pe zona atins este dur i parial ngheat. 1. Ducei victima ntr-un loc cald. 2. mbiai zonele afectate n ap la temperatura corpului(37C). Micai uor zonele degerate, dar nu frecai sau masai. 3. Dac victima este capabil s bea o butut cald, i se va da, dar atenie! fr alcool sau cofein. 4. Se va aplica un pansament uor pe zona (zonele) degerat (degerate). Dac degetele sunt atinse, se aplic un tifon uscat i steril i se renclzete dup metoda descris mai sus. 5. Anunai 961. Edited by D.M.M21 Rni la nivelul capului, gtului, spatelui i bazinului 1.Nu micai(deplasai) victima(dect n cazul unui pericol imitent), deoarece putei s-i agravai situaia. 2. Sunai la 961. 3. Fixai capul i gtul victimei n poziia n care a fost gsit, prin aplicarea palmelor pe prile laterale ale capului. 4. Asigurai o meninere a cldurii corpului prin pturi sau haine. Dezobstructia cailor aeriene superioare Obstructia cailor aeriene nseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain. Victima se va sufoca. Obstructia poate fi incompleta sau completa. Pacient constient: Daca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea gtului cu o mna sau cu doua mini. n cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa, pacientul este aplecat n fata si ncurajat sa tuseasca. Daca aceasta nu da rezultate va trebui sa ncercati o alta manevra - manevra Heimlich; se aplica atunci cnd obstructia devine completa. Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub brate, ndepartati picioarele, aseazati-va o mna la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mna prindeti mna nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus. Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rndul lui va comprima plamnii si presiunea creata n bronhii va arunca corpul strain n cavitatea bucala. Faceti aceste miscari pna eliberati caile aeriene. Pacient inconstient: Daca victima devine inconstienta, ntindeti-o pe pamnt si aplicati aceeasi manevra, ncalecnd picioarele victimei. Reperati locul, aseznd podul palmei la mijlocul distantei dintre ombilic si apendicele xifoid. Asezati cealalta mna peste aceasta (ca la masajul cardiac) si faceti compresiuni cu miscari bruste n adncime si n sus. Repetati aceste miscari de 4-5 ori dupa care, ntorcnd capul victimei ntr-o parte, verificati cavitatea bucala a acesteia pentru a ndeparta bolul alimentar sau corpul strain. Daca acesta nu este vizibil, ncercati din nou sa ventilati, observnd daca intra sau nu aerul. n caz de insucces repetati manevra Heimlich pna cnd caile aeriene vor fi libere. Evaluarea primara a pacientului traumatizat A nu agrava starea victimei! In cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim exact ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. Orice greseala comisa poate agrava starea bolnavului punndu-i viata n pericol. Obiectivul principal urmarit n cazul pacientilor traumatizati consta n asigurarea tratamentului precoce si corect pentru ca acest lucru poate mbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. Deci principiul fundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru n timpul unei urgente este: A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI! Secventele urmarite n cazul acestor situatii sunt similare cu cele ntlnite la pacientii fara traumatisme. Evaluarea zonei si siguranta salvatului ramn n atentia noastra. - Sa devina sigur locul accidentului: semnalizare, stationarea vehiculelor; - ndepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evitnd riscurile si / sau agravarea situatiei. 1. eliberarea cailor aeriene - n acest caz nu se face hiperextensia capului ci subluxatia mandibulei; 2. verificarea respiratiei prin: simt - vad - aud; 3. verificarea pulsului. Daca este necesar se ncep imediat manevrele de resuscitare exceptie fiind situatia n care se constata existenta unei hemoragii masive, situatie cnd se realieaza hemostaza apoi se vor ncepe manevrele de Edited by D.M.M22 resuscitare. n toate cazurile de trauma se are n vedere posibilitatea existentei leziunii de coloana cervicala. Suspiciunea existentei leziunii de coloana cervicala apare: - la orice pacient politraumatizat (pacientii care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viata n pericol); - la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului; - la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui n apropierea capului; - la orice pacient constient, care acuza dureri la nivelul gtului; - la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul gtului; - la orice pacient care prezinta un status mental alterat (aflati sub influenta alcoolului...). Infirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza examenului radiografic. Atentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale. Pentru acest lucru folosim gulere cervicale. Gulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri: rigide, moi, dintr-o bucata, din doua bucati. Pentru fixarea gulerului cervical ntotdeauna este nevoie minimum de doua persoane. Un salvator se aseaza la capul pacientului, va fixa capul si cu o miscare ferma va aseza capul n ax, cel de-al doilea salvator v-a fixa gulerul cervical. Important este sa se ndeparteze toate hainele din jurul gtului pacientului. Se ncepe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a gtului fara a-l mai misca. Evaluarea secundara a pacientului traumatizat Odata verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara, care consta dintr-o evaluare mai detailata, din cap pna n vrful picioarelor, cautndu-se alte posibile leziuni. Pentru a realiza o examinare amanuntita se dezbraca complet pacientul avnd totusi grija sa-l protejam de hipotermie. Evaluarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte: Examen neurologic de baza - nivel de constienta cel mai simplu realizat conform Scalei Glasgow 1. Deschiderea ochilor - spontan................................................... 4 puncte - la cerere..................................................3 puncte - la durere..................................................2 puncte - nu deschide..............................................1 punct 2. Cel mai bun raspuns motor - la ordin...................................................6 puncte - localizeaza stimulii durerosi..................5 puncte - retrage la durere................................... 4 puncte - flexie la durere..................................... 3 puncte - extensie la durere..................................2 puncte - nici un raspuns.....................................1 punct 3. Cel mai bun raspuns verbal - orientat................................................. 5 puncte - confuz ..................................................4 puncte - cuvinte fara sens .................................3 puncte - zgomote................................................2 puncte - nici un raspuns....................................1 punct Dimensiunea pupilelor si reactia la lumina (trebuie sa fie egale si sa-si modifice dimensiunea simultan, diminundu-se la lumina si marindu-se la ntuneric). Evaluarea sensibilitatii si capacitatii de miscare a membrelor superioare si inferioare. Evaluarea si tratamentul leziunilor capului, gtului - rani, contuzii, hemoragii; - se examineaza urechea, nasul, gura; - leziuni oculare; Edited by D.M.M23 - leziuni osoase. Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul toracelui - evaluarea durerii si / sau a dificultatii respiratiei; - rani, contuzii, hemoragii; - leziuni osoase. Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul abdomenului si bazinului - a se evalua daca exista durere abdominala; - rani, hemoragii; - leziuni osoase: fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave, ele pot afecta organele genitale interne, vase mari, rectul. Evaluarea si tratamentul leziunilor la nivelul extremitatilor - rani, contuzii sau hemoragii; - a se evalua existenta durerii; - se palpeaza pulsul periferic. NOIUNI DE PRIM-AJUTOR

"Miscarea, mersul pe munte curata toate ungherele organismului de toxine, este longevitate si da viata anilor."

In caz de accident in primul rand este necesar sa stim ce trebuie ce trebuie si ce nu trebuie facut. Dacapersoanacareacordaprimulajutornuareacestecunostintesepoateintamplaca,inlocsaajute, dimpotriva,saaccentuezesuferinta,putandchiarprovocaaparitiaunorcomplicatiicaresaintarzie vindecarea.Darnunumaiatat,unajutorincorectacordatpoateducelapierdereadefinitivapartialasau chiar totala a capacitatii de munca a accidentatului. Pentru ca interventia sa fie prompta si sa poata fi acordat un prim ajutor de calitate, anuntarea unui accident trebuie sa cuprinda: locul, posibilitati de acces, conditii meteo, ora la care s-a petrecut accidentul, numarul accidentatilor, diagnosticul prezumtiv, daca pana la ora anuntarii i-a fost acordat primul ajutor, dateleceluicareanuntaaccidentul(numesiprenume,adresa,loculdelacarefacecomunicarea). Ordineaurgenteiacordariiprimuluiajutor,incazcaavemde-afacecuungrupdeaccidentati,este urmatoarea:cazuriledeasfixie,hemoragiile,politraumatismesifracturi,urgentemedico-chirurgicale (otraviri, abdomen acut etc.). Avand in vedere ca in majoritatea cazurilor accidentul ne surprinde pe munte siactionamfarasaavemasupranoastramaterialetehnice detransport,esteabsolut necesarsacunoastem cateva din mijloacele improvizate folosite la transportul accidentatului. Acestea pot fi confectionate din: o coardacesevafolosipentruatransportulinspatealaccidentatului,confectionareadincoardasau cordelinaimpletitaauneitargi,confectionareauneitargidintr-unhanoracincares-auintrodusbete rezistente, o ranita careia i s-au facut doua gauri pentru transportul in spate al accidentatului, o craca solida ce poate fi folosita la transport prin tarare etc. Drumeul poate fi pus i n situaia de a acorda primul ajutor. Iat cteva recomandri pentru cel ce acord primul ajutor n caz de accident : 1.1.S fie calm, energic, dar atent. 2.2.S nu provoace i s nu lase nici pe alii s provoace panic. 3.3.S se comporte cu accidentaii blnd, zmbitor, optimist, dar hotrt. 4.4. Scauteelsautrimindpealiiimediatunmedicsauopersoancalificat (asistent,felcer,soretc.).Dacnulgsetenimediataapropieresauntimpscurt,s acionezefrprip,darrepedepentruacordareaprimuluiajutoriorganizarea transportului accidentatului la: caban, la medic sau spital. Edited by D.M.M24 5.5. Primul ajutorseacord peloc.Accidentatulesteculcatn poziiecomod,i se desfac cingtorile i hainele. Nu i se ridic capul. 6.6.Iarna accidentatul va fi protejat contra frigului, iar vara contra cldurii. 7.7.Prima msur se va adresa faptului cel mai grav : hemoragia sau oprirea respiraiei. 8.8. Dacaccidentatuluiisefacedincencemairuilein,seaplictratamentul leinului. 9.9.Dac accidentatul vomit, i se aaz capul pe o parte. 10.10. Pe rni nu se pun frunze, pmnt su alte leacuri" care pot provoca mbolnviri grave (infecii, tetanos) i nu aduc nici un folos momentan. Nu se dau buturi alcoolice unui rnit. n lupta contra frigului se pot utiliza pe ct posibil buturi calde n cazul unui rnit n stare contient fr oc i fr traumatisme abdominale. Netransportabili sunt cei cu stop respirator; se ncearc mai nti respiraia artificial Pentruopersoanaflatnstaredeocproblemelesuntmaidificilentructcumijloace nespecializate este aproape imposibil tratarea ocului. Este posibil doar plasarea picioarelor victimei mai sus i aplicarea unui pansament compresiv peste picioare. ncazdecomtrebuiereduselaminimumpreparativeleingrijirilegeneraleissefac transportul ct de repede posibil. Primulajutorlaloculaccidentuluisereduce,infapt,laexecutareaunuigruprestransdeacte medicale, care trebuie executate din primele minute ale accidentarii : - masajul cardiac extern si respiratia artificiala (in cazul instalarii stopului cardiac si respirator); - oprirea hemoragiilor externe (daca exista); - toaleta sumara si pansarea ranilor; - imobilizarea provizorie a fracturilor. Uneledinacestemanevretrebuiesafieexecutatecuceamaimareurgenta,chiarlalocul accidentului(inaintedeadegajavictimadesubdarmaturi),altelevorfiexecutatedupaceaccidentatula fost scos de la locul accidentului, fiind asezat pe sol intr-un loc mai retras, in conditii mai confortabile. CUM SE STABILESTE STAREA DE SANATATE ? ABC-ul resuscitarii: Respectati etapele de actiune n evaluarea functiilor vitale: A. Airway Eliberarea cailor aeriene: mentinnd deschise si libere caile aeriene se permite circulatia aerului ntre organism si mediul nconjurator. B. Breathing Respiratia: procesul prin care patrunde aerul n plamni si se elibereaza dioxidul de carbon n aerul atmosferic. C. Circulation. -Circulatia: circulatia sngelui prin organism. A. Airway. Eliberarea cailor aeriene Eliberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si hiperextensia capului apasnd pe frunte.Puneti una dintre mini pe fruntea pacientului (astfel nct degetul mare si cel aratator sa ramna libere pentru a putea pensa nasul victimei cnd i se face respiratie gura la gura.) n acelasi timp cu doua degete de la mna cealalta ridicati barbia victimei. n cazul victimei inconstiente este posibil ca limba sa-i cada n spate spre faringele posterior blocnd astfel caile aeriene superioare. Facnd o hiperextensie a capului si ridicnd barbia, limba se ridica si elibereaza caile aeriene. Eliberati gtul de eventualele haine strnse. ndepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura. Aceasta poate fi: dantura rupta, proteze dentare rupte, saliva, snge etc. Nu pierdeti timpul cautnd obstructii ascunse. B. Breathing Respiratia Pastrnd caile respiratorii libere ascultati, simtiti si observati daca victima respira adecvat. Va aplecati asupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simtiti daca exista schimb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei, observati miscarile pieptului Pentru a decide prezenta sau absenta respiratiei ASCULTATI, SIMTITI SI VEDETI timp de minimum 5-10 secunde. C. Circulation - Circulatia Circulatia este realizata de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Pulsul se poate Edited by D.M.M25 simti cel mai bine pe artera carotida care este situata n santul format de unul din muschii gtului si marul lui Adam. Degetele aratator si mijlociu localizeaza marul lui Adam si vor aluneca lateral pe gt pna se simte bataia n vrful acestora. Pulsul poate fi palpat pe ambele parti ale gtului, dar niciodata n acelasi timp. Aceasta etapa poate fi executata simultan cu verificarea respiratiei, de asemenea timp de 5-10 secunde. n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in continuare:

Temperatura normala masurata oral este de 98,6 grade Fahrenheit, plus sau minus un grad, adica 37 C. Inlipsatermometruluioputemfacecudosulpalmeiaplicatpepieptulsauspateleceluibolnav.Pentru eliminarea erorii datorata minii reci a celui care examineaza, se va face comparatia prin aceeasi metoda cu temperatura unei persoane sanatoase din grup.

Frecventanormalaapulsuluilaunadultinrepausesteintre70si72debataipeminut. Frecventapulsuluivariazadelaindividlaindividsipoateaveavalorimaimarisaumaimici,cumici diferente. Efortul fizic creste frecventa pulsului. n cazul unor boli (infectii, intoxicatii) pulsul poate depasii 140 batai pe minut. Pentru a afla frecventa normala, asezati trei degete (buricele degetelor) de la o mana imediat sub degetul mare, pe incheietura pumnului de la cealalta mana, pe fata palmei. Numarati pulsatiile timp de 60 de secunde sau numarati timp de 15 secunde si inmultiti cu 4.n lipsa unui ceas cu secundar, un membru al grupului va numara n gnd de la 21 la 80, anuntnd cu voce tare cnd a ajuns la aceasta cifra.

Pupilelesintportiunilecentrale,deculoareinchisa,dincentrulochiului.Dilatatialorsau constrictia pot fi semne ale diferitelor afectiuni.

Febrareprezintamodalitateacorpuluiumandeasemnalacacevanuesteinordine.Celmai adesea indica prezenta unei infectii. Febra mai poate fi prezenta si in astm sau alergie.

Greata este o senzatie de rau resimtita la nivelul stomacului, deseori insotita de senzatia de voma. Greatapoatefiunsemnprecocepentrusarcinasauunsimptominmultealtedisfunctii,cumarficele datoratemancatuluisaubautuluiexcesiv,reactiialergicelaintepaturidealbinesaupaianjeni,dupa inghitirea de tablete mari, reactii la medicamente, mancare otravita, lesinul, infectiile, apendicita.

Durerile de cap sunt provocate cel mai adesea de contractarea musculaturii de sub scalp, cauzata frecvent de starea de emotie.Alte cauze de dureri de cap sunt: infectii, sinuzite, alergii, tensiune arteriala, o seriedeintepaturideinsecte,loviturilacap,expunereainmediudevapori,alergialafan,mancarea otravita, tumorile cerebrale. Dureriledecapsuntsimptomefoartecomune.Instalareabruscaauneidureridecapviolente,insotita Dureriledecapinsotitedegreata,vomasautulburaridevedereoriasociatacurigiditateacefei,necesita consult medical de urgenta. Un astfel de tip de durere de cap poate fi simptome ale: meningitei, encefalitei, accidentelor vasculare cerebrale sau tumorilor cerebrale.

Convulsiile sunt cauzate cel mai frecvent de o crestere rapida a temperaturii datorita unei infectii acute.Acesteconvulsii(denumiteconvulsiifebrile)rareoriauduratamaimarededouasautreiminute (dacadurereaestemaimare,consultatiimediatmediculdelacameradegardaaspitaluluideurgenta). Toate convulsiile febrile trebuie comunicate medicului. Unalttipdeconvulsiiceaparfrecventsuntceledincrizeleepilepticesiaparfrecventla persoanele cu tendinta ereditara spre convulsii; crizele epileptice se pot manifesta si fara o cauza cunoscuta. Crizeleepilepticeaparcanduneledintrecelulelecerebraledevintemporarmaiactivesielibereazao cantitatemaimaredecurentibioelectriciceseimprastiepeanumiteportiunialecreieruluisaupetoata suprafata lui. Prima grija a celui ce acorda prim ajutor in astfel de cazuri este aceea de a feri victima sa nu se loveasca in cadere. Conform opiniei curente, persoana in criza epileptica nu este in pericol sa-si inghita limba. Nu puneti nici un obiect in gura victimei. Dupa ce convulsiile inceteaza, sunati medicul.

Edited by D.M.M26 TRANSPORTUL

- rnitul trebuie ferit de frig i de dureri - se controleaz respiraia: se va evita asfixia prin nghiirea limbii sau vom - se controleaz circulaia - n caz de hemoragie: se va folosi i verifica pansamentul sau garoul - n caz de rnire la piept: poziia semiaezat - n caz de rnire la abdomen: poziia culcat cu genunchii uor ridicai - n caz de rnire la coloana vertebral: se culc rnitul pe un plan dur - n caz de rnire la craniu: se culc rnitul pe spate, n poziie joas i bine imobilizat, un picior ndoit din genunchi - n caz de rnire la picioare: se transport rnitul cu capul spre vale - n caz de oc: capul victimei trebuie s fie orientat ctre partea de sus a pantei --n caz de fracturi costale: nu se imobilizeaz n nici un mod fractura!

CUM SE IMPROVIZEAZ O TARGA ?

Targa pentru transportarea unui accidentat sau bolnav se poate improviza: dintr-o scar acoperit cu pturi sau haine; din dou bee rezistente nvelite ntr-o ptur cusut; din dou bee introduse n doi saci pui gur la gur i cusui; din dou bee i crengi mpletite. Cnd targa este nesigur sau snt coboruri grele, bolnavul va fi legat de beele purttoare, dar n aa fel nct prile rnite s nu sufere. Edited by D.M.M27 RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

Respiratiaartificialasefaceceloraccidentaticareauajunsinstaredeinconstienta.Respiratia artificiala se face energic, continuu, chiar ore in sir daca este nevoie, atat timp cat accidentatul respira sau ii bate, cat de slab, pulsul; ba chiar si in cazul unei morti aparente.Exista trei metode de a face respiratie artificiala: Metoda Sylvester: cel care face respiratia artificiala se aseaza la capul bolnavului, cu fata la el; il apuca de incheieturile mainii, i le duce pe piept; i le apasa puternic pe torace, eliminand aerul din plamanii celui inconstient, si apoi le desface brusc, lateral in forma de cruce, pentru a patrunde aerul. MetodaSchafer:accidentatulseaseazapeburta,cufataintr-oparte,cuunbratpussubcapsi celalaltintinspelangacorp.Celcedaprimulajutorseaseazapepicioarelebolnavuluisisesprijinain maini pe spatele lui, putin deasupra rinichilor; apoi apasa pe spate, ritmic, si da drumul brusc coastelor din apasare; se fac aproximativ 15 asemenea miscari pe minut. Metoda gura la gura: Cu capul victimei n hiperextensie se mentine gura usor ntredeschisa cu o mna, n timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Inspirati profund aer, aseaza-ti etans gura pe gura victimei, si insuflati aer timp de 2-3 secunde. n acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci cnd noi insuflam . Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice. Tineti capul n hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l administram.

Pentru reanimarea cardiaca (a inimii) accidentatul se aseaza pe spate direct pe sol, cu picioarele mai sus dect restul corpului pentru ca sangele sa se scurga (natural) spre inima si cap. Victima este ntins pe spate pe o suprafa dur, n aceai poziie ca pentru respiraia gur la gur.Comprimai toracele (pieptul) victimei apsndu-l cu ambele mini i plasndu-v n laterala victimei.Plasai podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui. Aplicai palma cealalt peste prima, tragei n sus degetele pentru a se obine o puternic presiune numai pe podul palmei, i mpingei n jos, pn la ntinderea complet a braelor. Apoi minile se retrag pentru ca inima sa se reumple cu snge. Se procedeaza n acest fel de 70 de ori pe minut pna accidentatul si reia pulsul. Comprimarea trebuie s fie ritmic i rapid, cu palma tot timpul n contact cu toracele (pieptul) victimei.Facei 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz 9-11 secunde). Facei dou insuflaii la fiecare 15 compresiuni. Dup un minut (80 compresii cel puin) v oprii i verificai pulsul timp de 5- 10 secunde. Continuai masajul cardiac i respiraia gur la gur pn la sosirea ajutorului medical

ReanimareafacutadedouapersoaneconcomitentesteMaieficienta:primulsevaocupade respiratia gura la gura, introducnd n gura accidentatului aer din plamnii sai, n acelas ritm ca mai sus, iar aldoileavamasaprinapasarecupalmele,asezatencrucisatunapestealta,treimeainferioaraaosului stern,njos,cugrija,puternicdarnufortat,pecutiataracicapnacndaceastaseturtestecu34cm, pentru a pompa sngele din inima.Succesul reanimrii este condiionat de trei imperative: - rapiditatea interveniei. O victim rareori revine la via dac nu a respirat timp de 5 minute. - necesitatea unei bune permeabiliti a cilor respiratorii superioare prin mpiedicarea limbii de a intra n faringe i a obtura aceste ci. - continuarea efortului de reanimare. Reanimarea trebuie continuat pn cnd victima i regsete propria sa autonomie respiratorie i circulatoriesaupnlaconstatareadecesuluidectreunmedic.Resuscitareaserepettimpdeminimo jumtate de or, n unele cazuri abandonndu-se abia dup mai multe ore (trznii, hipotermi). Resuscitareanusefacecupauzecintr-ununritmbinedeterminat,cumarfi10-12insuflripe minut. Serecomandcametodderespiraieartificialbinecunoscutametodgurlagur.Pentruo determinarecorectafaptuluidacaccidentatulrespirsaunu,sevalipiurecheapestegurasaunasul Edited by D.M.M28 victimei.naintedeanceperespiraia,sevordegajacilerespiratoriiprinhiperextensiacapului,luxarea anterioaramandibulei,etc.Respiraiagurlaguresteexecutatcorectdactoracelesedestindecu minim3-4cm.ntredouinsuflricilerespiratoriitrebuielsateliberepentrucaaerulsiasspontan afar prin elasticitatea cutiei toracice. n caz de stop respirator i cardiac, respiraia artificial nu este suficient i trebuie nsoit de masajul cardiac extern.

NGRIJIREA RNILOR

Tratamentulplgilorproduseprintraumatismeuoareurmreteoprireasngerrii,asigurarea condiiilor pentru o vindecare rapid i prevenirea infeciei. Pentruacelaitipderandiferitezonealecorpuluivorsngeradiferit,celmaimultplgiledin zonacapuluiigtului.Oprireasngerriisevafaceimediatduprniredacestecazul.Cuobucatde material textil, curat, dar nu neaprat steril, se apas direct pe ran. Dac o plaga situat la nivelul unui membrusngereazmasiv,rnitulvafiaezatntinspespate,cumembrulrespectivridicat,astfelnct plaga s fie deasupra nivelului inimii, iar presiunea se va aplica pe ran n aceasta poziie. Nu se va apsa lng rana i nu se va pune garou, chiar daca sngerarea este abundent. Presiunea se menine att timp ct e nevoie, pn la oprirea sngerrii. Nicio ran nuesteiniialcuratntruct pestetotnmediulnconjurtorexistamicrobi.Trebuie prevenitproliferareamicrobilornplagcarepoateaveaconsecinefoartegrave(cangrena)chiardac rana pare la nceput inofensiv. Este foarte important ca rana s fie splat cu apa din abunden i spun. Trebuie s fie un jet de ap, iar bucata de spun nu se pune direct pe ran pentru a nu lsa fragmente. Operaia trebuie fcut foarte contiinciositrebuieobligatoriunsoitdendeprtareaeventualelorcorpuristrine(pmnt,achiide lemn, fragmente de roc) sau buci de piele moart. Pn la vindecare rana trebuie splat cel puin o dat pe zi cu ap i spun. Reapariia unei mici sngerri dup splare nu trebuie s ne sperie. Dup oprirea sngerrii, splare i dezinfecie se va trece la pansarea rnii. Pansamentul trebuie s fie steril, pe ct se poate aerisit (nu se acoper complet cu leucoplast) i nu foarte gros. Leucoplastul va fi aplicat pe pielea sntoas i nu trebuie n nici un caz s ating rana.

Ranasespalcuosoluiedezinfectant(permanganatdepotasiu,apaoxigenat,bromocet, romazulan), pn ce devine curat i apoi se acoper cu pudr de sulfamid sau unguent de aureociclin, iar nlipsaacestoracuunpansamentcurat(depreferinsteril).Sepanseaznicistrns(snuopreasc circulaiasngelui)inicilarg(sanucad);pansamentulsepoatefixaicubucideleucoplast.Pentru splarearnilorsepoateutilizaiapasimplcuspun,dupcaresedcutincturdeiodsaucuprafde sulfamid. Cine face pansamentul, trebuie s fie bine splat pe mini pentru a nu infecta rana. Rnile zdrenuite, murdare cu pmnt, pot fi infectate cu microbul tetanosului; n asemenea caz, rnitul se va prezenta la primul dispensar medical, pentru aplicarea tratamentului preventiv. Cndrnilesngereaz,pansamentulvafimaistrns;nusevorndeprtacheagurilemari pentru a nu porni din nou hemoragia. Pentru rnile la cap, piept, coaste, se vor utiliza pansamente triunghiulare (ca baticurile), cu un col trecut peste cretet sau umr, pentru a nu aluneca. Aldoileapansamenttrebuiefcutdemedic;dacaceastanusepoate,dup36ore pansamentul va fi scos, rana va fi splat din nou i repansat. n lipsa pansamentelor sterile se pot utiliza orice alte fii de pnz, batiste etc., fierte, clcate cu fierul ncins sau, n lips, splate i uscate la soare. Cuctranaestemaigrav,cuattaccidentatulvafitransportatmairepede,pentruaprimi ajutor medical. Edited by D.M.M29 Rosturiledebocancsaudehainvorfitratatecaoricealterni,pentruanuseinfecta.De asemenea, rnile provocate de arsuri ; n acest ultim caz se vor utiliza unguente (aureociclin).

Dupaproximativ24deoredelarnireestecelmaibinecaoplagsuperficialsfielsatla aer,frpansament.Explicaiaestecceimaipericuloimicrobicesepotdezvoltantr-oransuntcei anaerobi (microbi crora aerul le este fatal). n plus, un pansament menine o oarecare umezeal care nu e favorabilvindecrii.Totui,existsituaiincarepansarearniirmnenecesarpeoperioaddetimp mai ndelungat (pentru a evita contactul cu mbrcmintea sau cu pmnt, crengi, etc.; alteori chiar aerul nu permite lsarea descoperit a rnii: de exemplu, pe o vreme cu vnt puternic, chiar n condiiile aerului curat de la munte, nu e bine ca rana s stea descoperit). Obligatoriu o dat pe zi pansamentul se va scoate, sevasplaranaiapoisevapuneunpansamentnou(depreferatperansevapune,nainte,puin betadin). La nevoie, schimbarea pansamentului se va face mai des de exemplu dup o ploaie pe traseu nu se va lsa pansamentul ud. Chiarncondiiileunuitratamentcorectaplicatestefoarteimportantsupravegherearnii.Dac pielea din jur se nroete la mai mult de 1-2 cm de la marginea plgii i devine lucioas, dac zona afectat seumfl,dacdurereaseaccentueazsimitor,dacdinplagsescurgepuroi,nseamncranas-a infectat. Destinaia imediat trebuie s fie cel mai apropiat spital.

HEMORAGIA

Candsangerareaprovinedintr-oartera,sangeletasnestecuputere,injeturiintrerupte.Elare culoarea rosu deschis. Daca este ranita o vena importanta, sangele are o nuanta de rosu mult mai inchis si iesedinranaintr-unjetcontinuu.Pierdereauneicantitatiexageratedesangepoateducelamoartea victimei. Sositiinprimelesecundelaloculaccidentului,vatrebuisaincercamsaoprimsangerareacu "managoala".Vomrealizaacestlucru,strivindcudegetulsaucupumnulvasulranit,peuntraiectaflat intre inima si rana, acolo unde el se afla mai la suprafata fata de tegument, trecand totodata peste un plan osos pe care el poate fi comprimat. Punctele de compresie sunt, dupa cum urmeaza: - pe fata laterala a gatului pentru ranile capului si fetei; - in groapa ce se afla imediat in spatele claviculei, pentru ranile umerilor si portiunile superioare ale bratelor; - pe fata interna a bratului, in apropierea axilei, pentr