nu mai prinde minciuna. -...
Post on 07-Jan-2020
3 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ásol «1 XCII-lea. Ni. 65 NUMĂRUL 3 L»i 6 pagini Rr&şov Vineri 28 Iunie 1929
Silisţit |i Administraţit*IA?A UBKRYAfEI BRAŞOV. —
TELEFON 226. annal 860 le!.
* sutni sfrelătnata 800 lei.Anunţuri, reclame, după tarif.
nunw M iinwnwi » n w i ii« ii i i r r i r i i n n « i » M n r i w r m i M
■ o a n B B n B n n m e H H n H n a B e e n e e B H H n m n m e B M n n i
Fondată la ffl de George BariţluApare Se trai an pe sAplAmân*
■Hem M M M a M e M H H e H M a e H M e e M e e a a B B H i mmmmm
D l D uca a d e c la ra t: „In expozeul politic, pe care l-a făcut d l Vintilă Brătianu, a spus că e n e ce sa r să în* ceap ă cam pania de lum inare a m asse lo r, m ai înainte d e cât cred ea*•
N-am fi puţin cu rioşi s ă ştim când cred ea d-1 B ră tianu că trebue începută a ceastă cam p aniei
Dn pericol la sate.Isvorul întregei fericiri ome
neşti este munca. Prin muncă rodeşte ţarina, prin muncă înfloreşte meseria, prin muncă îşi câştigă dreptul la cinstea semenilor săi omul cărturar.
Muncind ne împlinim cea mai înaltă datorie faţă de noi înşine, fată de tară, fată de întreaga omenire.
Ca să putem munci însă cu spor, avem lipsă de linişte, pace şi ajutor împrumutat. Acolo unde oamenii trăiesc în vecinice frământări, lucrurile nu merg bine, roadele muncii lor sunt puţine şi slabe. Căci puterile lor se fărâmiţează în luptele dintre ei şi nu se unesc în muncă producătoare de bine.
Desbinarea e rea peste tot. Ura nu face bine nici odată. Duşmănia dărâmă ceeace au zidit şi cearcă să zidească alţii.
Urmările urei şi ale duşmăniilor se văd mai ales în viata satelor.
Există un adevărat pericol la sate. In rare locuri se mai plă* nuesc astăzi lucruri mari şi bune şi în rari cazuri se duc Ia îndeplinire.
Peste tot întâlnim tot felul de desbinări şi uri, unele mai rele decât altele: uri personale, uri politice, uri confesionale, uri familiare şi altele — de par’că nici odată n’am fi cunoscut dragostea şi prietenia.
Şi lucrurile bune şi mari nu se mai pot face. Odată nu vrea primarul, altădată nu vrea satul. Odată nu vrea preotul şi dascălul, altădată se contrează credincioşii. Odată nu vor ortodocşii, altădată uniţii. Şi asta aşa merge azi, aşa mâine, aşa cu săptămânile şi cu anii.
Dar mult nu mai putem merge aşa fără a ne nenoroci satele şi fără a ne ruina ţara — ţara asta frumoasă, pe care am câş- tigat-o cu prea mari jertfe.
Sătenii noştri trebuesc deşteptaţi şi îndrumaţi pe căi mai bune. lira din mijlocul lor trebue stârpită şi în locul ei*plan- tată din nou dragostea frăţească care întăreşte şi mântuie.
Fac politică sătenii noştri? Să facă î Dar dacă li s’au dat drepturi politice, să li se spuie până unde se întind acele drepturi, până unde pot merge şi unde trebue să se oprească.
Lupte politice se dau în toate ţările civilizate, dar uri ca la noi la nimenea.
Sătenii noştri trebue să înţeleagă că au dreptul să meargă pe două căi într’o zi de votare, votând fiecare cu partidul lui, dar n’au dreptul de a se urâ o viaţă.
O comună nu poate progresa şi nu poate înflori decât când sătenii trăiesc uniţi, muncesc uniţi şi săvârşesc împreună şi cu dragoste toate lucrurile pe cari împărţiţi nu le pot face.
Tot aşa şi în trebile religioase.Ortodocşii vor merge la o bi
serică şi acolo se vor ruga cum vor ei. Uniţii vor merge la o alta şi vor cânta cum le place lor. Baptiştii se vor strânge la casa
lor de rugăciune şi îşi vor asculta pe predicatorul lor.
Dar dupăce ies ;dela rugă, ei încetează a mai fi ortodocşi, uniţi sau baptişti. Ei sunt numai oameni, cu acelaş suflet, cu a- celeaşi interese cari nu pot suferi, nu-i iertat să sufere din cauze religioase.
Datoria lor le este să se ridice peste toate deosebirile de | credinţe politice sau religioase, j să se înţeleagă frăţeşte asupra trebilor comunale şi să ducă la
După ce au căutat câteva o- raşe ale Ardealului, unde s’au convins că liberalii nu au aderenţi, „fruntaşii“ acestui partid au plecat să-şi cerce norocul în Basarabia.
Gândul lor era şi este să facă adunări poporale, ca să postă arăta înaltei Regenţe cât sunt ei de iubiţi de popor. Au sfe- clit-o însă în Ardeal. De unde credeau să adune lume multă, s’au convins că oamenii le întorc spatele, aşa că ruşinaţi de ispravă, au dat alt nume adunărilor, pe cari credeau să le ţină. Le-au botezat deci: consfătuiri, adecă înţelegeri între olaltă a puţinilor adunaţi în sălile goale.
La fel le luminează steaua şi în Basarabia. Acelaş nenoroc. Şi e uşor de înţeles, că Basarab enii, cari sub guvernările liberale de până Acum au avut de îndurat şi de înghiţit cea mai
D l Cilta Davilla, ministrul României la Washington şi şef al delegaţiei noastre în negocierile, cori au avut loc la Viena în chestiunea optanţilor s’a întors Marţi în Capitală. *
D-sa a adus şi înmânat primului ministru d-lui Iuliu Maniu, textul complect al răspunsului dat de guvernul ungar la nota României, text ce i-a fost încredinţat d lui Davilla de către d l Grigorcea, ministrul nostru la Budapesta.
întrebat asupra stadiului actual al problemei optanţilor, d l ministru C. Daviils, a făcut următoarele declaraţii unui redactor al „Curentului*:
Veţi înţelege — a spus d-1 Davilla — că sunt aproape în imposibilitate de a face vre-o declaraţie. Un diplomat este un funcţionar al statului, iar modul lui de a lucra e de a raporta şefului său ierarhic, ministrul de externe. Acesta comunică presei ce crede de cuviinţă.
Tocmai pentru acest motiv — continuă d i Davilla — îmi per-
îndeplinire cu puteri unite toate hotărârile bune.
O primărie, o şcoală, o casă culturală, bancă populară, cooperativă sau tovărăşie agricolă, sunt bunuri comune, comori ale celor de azi şi ale celor de mâine, cinstea celor ce le dau fiinţă şi a acelora ce le vor ridica la înflorire.
Vor înţelege oare aceasta sătenii noştri?
Cei răi nu vor înţelege pentru că răutatea e oarbă.
Cei buni, da 1Să sperăm că aceştia sunt cei
mai mulţi şi că binele va învinge răul.
amară otravă, să-şi dea seama de ceea-ce fac. I-au lăsat pe cei veniţi să-i lumineze pe ei, ca să se lumineze singuri şi să vadă că n’au ce mai aştepta din partea poporului, pe care l’a bajocorit şi a cărui ţară au nenorocit o şi au jefuit-o de a* tâţia ani de zile.
Au spus liberalii — chiar prin graiul d-lui Vintilă Brătianu — că au plecat în Basarabia ca să „lumineze“ poporul.
Dar au găsit şi acolo un popor luminat, care a ştiut să primească după merit, pe „luminătorii“ de azi, cari timp de zece ani de zile au împrăştiat numai jale şi întunerec în sânul fraţilor de peste Prut.
Nu mai merge cu minciuna. Poporul îi cunoaşte prea bine şi apucăturile liberale — fie ele îmbrăcate în cele mai frumoase haine de cuvinte, — nu mai prind.
mit să-mi exprim părerea că e oarecum nedrept să se facă a- precieri în presă asupra activităţii diplomaţilor fără a avea informa ţiuni absolut precise, şi când ei, diplomaţii, lucrează pe baza instrucţiunilor primite.
Fiind greşit informat „Universul“' a anunţat că tratativele dela Viena au dus la un acord cu Ungaria, care primise suma de 100 milioane lei aur şi că, în parte, aceasta era datorită „inex- perienţei diplomaţilor improvizaţi*.
In treacăt fie zis, dacă Ungaria ar fi acceptat suma de 10Q milioane — ceeace sper pentru viitor — sumă peste care România a declarat că în nici un caz nu poate trece, aceasta ar fi fost mai degrabă o dibăcie a delegaţiei române, dat fiind că Ungaria cerea 130 milioane.
Cred prin urmare că ar trebui ca presa să nu mai facă aprecieri nefundate asupra activităţii reprezentanţilor guvernului în streinătate.
Un diplomat nu poate pole
Nu mai prinde minciuna.
Relaţiile cu Ungaria.Negocierile cu optanţil. — Ce declară d-l Citta Oevilla.
Răspunsul Ungariei în faţa Consiliului de miniştrii.
miza, se află deci în inferioritate atunci când este criticat, şi mi se pare că este un lucru elementar de a nu ataca pe cineva care nu poate răspunde la polemici de presa. De-altmin- teri suntem, cred, singura ţară în care se petrec astfel de lucruri.
Eu dacă mai răspund câte o- dată, e că am fost om politic şi poate voi mai fi ni
V or continua negocierile ?
— La întrebarea dacă tratativele au fost rupte definitiv ori numai întrerupte — d-sa a zis:
După câte ştim, chiar d-l ministru Mironescu a comunicat eri presei că d-sa consideră că tratativele au fost numai întrerupte. Această concluzie poate fi trasă din comunicatul comun al celor două delegaţii.
Delegaţia română considerând că în chestiuni de ordin practic punctele de vedere ale celor două delegaţii se apropie foarte mult, a fost de părere că discuţiile puteau continua.
...Delegaţia ungară însă a preferat să propună de a ne adresa împreună secretariatului Ligii
Naţiunilor pentru sugerarea une soluţii intermediare.
...Nu pot anticipa asupra părerii guvernului în această chestie.
Ideea delegaţiei ungare însă este o idee nouă şi chiar ese din cadrul sugestiunilor făcute către România şi Ungaria de consiliul Societăţii Naţiunilor de a căuta prin tratative directe o soluţie practică.
A gitaţiile m aghiare ş i n ego cierile .
— Au avut vreo influenţă asupra mersului tratativelor, declaraţiile contelui Bethlen?
— Ar fi greu de afirmat ca aceste declaraţii, făcute tocmai în toiul negocierilor, nu au putut influenţa întru nimic tratativele dela Viena.
Consideraţii de ordin politic ale Ungariei au influenţat în mod fatal tranşarea prin soluţii practice a diferendului din chestia optanţilor aşa cum dealtmin- teri a dorit-o şi consiliul Societăţii Naţiunilor.
In ultima şedinţă am făcui a- ceste consideraţii faţă de delegaţia ungară şi de aceea în comunicatul comun am insistat asupra formulei „soluţiuni practice*
Ungaria retracteazăMinistrul Ungariei la Bucureşti prezintă noui explicaţi uni
Retractările Ungariei nu s’au oprit în cadrul strict formal al notei de răspuns a guvernului maghiar la protestul României
Eri dimineaţă d l de Magyari, ministrul plenipotenţiar al Ungariei la Bucureşti, s’a prezentai d-lui G. G. Mironescu, ministrul nostru de externe, adăo- gând notei scrise a guvernului maghiar, adusă de către d-1 Citta Davilla o serie de explicaţii verbale din partea guvernului dela Budapesta.
D l de Magyari a ţinut să accentueze din nou regretul guvernului maghiar că discursul contelui Bethlen a avut darul să ofenseze Statele Micei Înţelegeri.
D-sa a ţinut să sublinieze, în ' numele guvernului maghiar, că solemnitatea desvelirii monu- I
meniului eroilor unguri, cu prilejul căruia s’a produs discursul contelui Bethlen, n’a avut de loc caracterul unei manifestaţii împotriva Statelor aliate din Mica înţelegere şi că unele coruri iredentiste au fost incidental în program, nereprezentând nici decum atitudinea guvernului maghiar.
Ungaria, a adăogat d-1 de Magyari, se simte, fireşte, nedreptăţită de tratatul dela Trianon dar nici un moment nu gândeşte sâ obţină revizuirea lui altfel decât pria mijloace pacifice.
Guvernul ungar, a precizat d-1 de Magyari, va face de a- cum înainte tot ce-i va sta în putinţă pentru a păstra bune raporturi de vecinătate cu Statele Micei înţelegeri.'
Consiliul de miniştri de eriRăspunsul U ngariei. — C hestia optanţilor.
Un important consiliu de miniştri a avut loc eri dimineaţă sub preşidenţia d-lui Iuliu Maniu.
D-l 'Mironescu, ministru de externe, a făcut consiliului o largă expunere asupra rezultatului intervenţiunii diplomatice pe care guvernul român de a- cord cu Mica înţelegere a făcut-o la Budapesta, referitoare la atitudinea Ungariei şi în special la discursul contelui Bethlen.
Consiliul a luat act de cuprinsul răspunsului Ungariei şi a autorizat pe d l Mironescu, ministru de externe, să dea în Parlament, lămuririle necesare.
De asemeni, tot d-1 Mironescu a adus la cunoştinţa consiliului stadiul tratativelor în chestia optanţilor, urmând ca în curând să se ia o hotărâre definitivă,
| după ce d-1 ministru Citta Da- | villa va prezenta guvernului ra- J portul scris asupre acestei » chestiuni.
P roectu l de reform ă adm inistrativă va fi depus în Parlam ent. In ultimul consiliu de miniştrii s’a aprobat proectul reformei administrative, prezintă! de d l Mirto. Marţi, proectul a fost înaintat Consiliului Legislativ cu rugarea ca avizul cuvenit să nu se dea mai târziu de Sâmbătă, deoarece guvernul doreşte ca Luni 1 Iulie să depună proectul în Parlament, atât la Cameră, cât şi la Senat.
Pagina 2 6AZHTA TRANSILVANUL Nr 65 -1929
PAGINA ECONOMICA ŞI COOPERATISTA
Citeam deunăzi un articol din* tr’un ziar popular, în care se ▼orbea de cauzele căderii coo* perativelor de consum.
In parte era întemeiat, dar una dintre cauzele principale nu era amintită. Era lăsată la o parte cu voia, făcând să planeze toată vina asupra vânzătorilor.
E adevărat că vânzătorii, cu foarte rari escepţii, au fost răi şi necinstifi. Au prădat şi au furat fără milă ori unde eu putut.
Dar după ei, imediat, în gra- dul de vinovăţie, nu urmează consiliile administrative, ci centrala şi federalele.
Acestea au dat un serviciu atât de prost, încât nu însemna un suport pentru cooperativă. Mărfurile erau mai scumpe decât la alfi angrosişti şi erau şi de calitate inferioară, şi uneori de cea mai proastă calitate.
Amintim un caz numai dintre cele multe:
După rapoartele Consiliera- telor agricole dela 16—22 Iunie:
Vechiul RegatJud. .Vâlcea. In săptămâna
trecută timpul a fost schimbă- cios. Semănăturile se prezintă In generai bine. In comuna Ză* voeni şi Olteanca a căzut grindină făcând mici [stricăciuni. In Ioneşti a căzut ploaie torenţială cu trăsnete. A fost trăsnit un locuitor.
Jud. Gorj. Semănăturile în genere, cerealele, prăşitoare, grădinarii vegetează bine promi* ţând recoltă mulţumitoare. La 10 Iunie a căzut ploaie destulă şi liniştită. Lucrările de întreţinere mai ales la plantele prăşitoare se continuă în judeţ cu multă activitate.
Jud. Neamţ. Staţea semănăturilor şi erburiior se prezintă bine.
Jud. Teleorman. Semănăturile de toarnă din partea de sud a judeţului merg bine; cele din nord sunt mal slabe. Porumb u- rile până în prezent sunt bune. Ploi au căzut însă parţiale. Nici o bucată de pământ n’a rămas nesămănată.
Jud. Mehedinţi. Până la 16 Iunie timpul a fost schimbâcios, cu ploi parţiale. Semănăturile de toamnă se prezintă bine. La ovăz s’a ivit pe alocuri rugina. Porumbul e frumos.
Jud. Dolj. Semănăturile de toamnă şi primăvară se găsesc în stare bună.
BasarabiaJud. Tighine. Timpul e favo
rabil. Starea semănăturile bună.Jud. Soroca. Până la 21 crt.
timpul secetos. Păioasele sunt necrescute, din cauza lipsei de umezeală. S ’au luat măsuri pentru distrugerea omidei ruseşti care atacă porumbul, floarea soarelui şi sfecla.
Jud. Cetatea-Albă. In urma ploilor semănăturilor merg bine.
ArdealJud. Maramureş. Timpul se
ţine destul de umed iar semănăturile sunt frumoase şi promit o recoltă bună.
Jud. Târnava-Mare. Ploi generale iără manifestaţiuni electrice bune pentru câmp.
Jud. Odorhei. Nu este nevoie de ploaie. Semănăturile se des* voltă bine.
jud. Arad. In ziua de 18 crt. au căzut ploi mari în diferite
Cooperativa Muncitorilor din Braşov, a cumpărat dela Federala Braşov o mare cantitate de untdelemn mizerabil, deşi factura dovedea că e untdelemn grecesc de prima calitate. Untdelemnul nu s’a putut consuma şi cooperativa a pierdut.
A comandat 10 sâci orez dela Filiala Centralei din Brăila. Doi saci au fost buni, ceilalţi conţineau însă numai gunoaie de orez.
Cu alte mărfuri a păjit o la fel. Alte cooperative şi ele au avut mări pierdere în urma Federalelor şi Centralei.
Prin urmare nu numai vânzătorii şi consiliile sunt responsabile de căderea cooperativelor ci şi ceice conduceau Centrala şi Federalele.
O mare parte de vinovăţie au avut apoi şi membrii, cari n’au sprijinit cooperativele.
R.
părţi ale judeţului fără a cauza stricăciuni la semănături.
Jud. Târnava*Mică. In zilele de 17 şi 18 crt. ploi mari favorabile semănăturilor.
Jud. Someş. Timpul se menţine favorabil. Starea semănăturilor se menţine bună.
Jud. Trei-Scaune. Umezeală îndestulătoare semănăturile pre- zentându se bine.
De la însămânţat până la vremea culesului, agricultorul are de întâmpinat o mulţime de greutăţi ce se întrec unele pe altele pentru a ne distruge semănăturile, cum ar fi: seceta, în*
1 ghetul, grindina, -ploi multe, in-
! secte şi a., la care se adaugă şi buruienile de tot felul.
S ’au văzut cazuri când agricultorul a fost nevoit să-şi părăsească cultura din cauza buruienilor, c e au crescut mult mai mari şi mai de timpuriu de cât semănătura făcută! De ase* menea se ştie de către t̂oţi că buruenile sunt mai rezistente la Secetă şi orice decât plantele semănate.
Ce pagube fac buruenile.
Relele ce decurg din cauz3 lor sunt:
1. Hrana plantelor e împărţită în mare parte şi lor.
2. Apa o [consumă în cantitate foarte mare prin hrana şi transpiraţie.
3, Crânele, mai în toată ţara, au preţul scăzut din cauza se- seminţelor de buruieni.
4. Face terenul, în aşa fel în cât lucrările se execută foarte greu ex.: pirul ş. a.
5. Sărăcesc pământul în materii hrănitoare pentru plante — ş. a.
Cum ne scăpăm de burueni.
Pentru ca să scăpăm de bu- ruene, procedăm în felul următor:
1. Curăţind seminţele cu tri- orul, vânturătoarea etc.
După cum am anunţat şi noi, Duminecă în 7 Iulie se serbează în întreagă ţara, ziua cooperaţiei.
Nu e ceva nou. De şapte ani se serbează această zi în toată lumea, căci cooperaţia nu mai aparţine astăzi unui stat ci în- tregei omeniri.
Peste tot massele populare s’au convins că cooperaţia e singura cale de transformare pacinică a societăţii de azi în- tr’o societate mai ideală, din care să fie escluşi speculanţii, şi în care să domnească spiritul de dreptate şi frăţietate.’ La noi cooperaţia a dat multe
greşuri. Aceasta nu înseamnă însă că cooperaţia nu e bună ci, că noi n’am fost buni.
Câte nu dau greş în lumea asta? Câte încercări nu se fac până isbuteşte un lucru şi până ajunge la o stare de perfecţiune.
Va veni vremea, când şi noi vom avea tot felul de cooperative bune ca şi alte naţii. Astăzi avem băncile populare, mâine vor urma cele agricole, cele de producţie, valorizare şi altele.
Până atunci, nu ne vom rupe însă din omenire, şi când pe întreg globul se serbează ziua cooperaţiei, vom ţine şi noi sărbătoare.
La Braşov serbarea va avea loc în sala din Casa Sfatului,
La sate să se ţină serbări în şcoale, la localul cooperativelor, şi la câmp, vorbindu se despre cooperaţie şi binefacerile ei.
2. îngrijind bine semănăturile prin arături adânci, grăpări, prăşite dese, plivit etc.
3) Prin împiedicarea lor de a face sămânţă.
4. Forţând seminţele scuturate să încolţească şi după aceia le ară m.
5. Făcând rotaţia plantelor adică: după păioase să vină prăşitoare, care distrug buruienile prin prăşilele cerute.
Respectând aceste reguli, scăpăm de ele!
»Câmpul*.
Cursuri popuiarede apicu turâ
In zilele de 2 —7 şi 9—14 Iulie a. c. se va ţinea în co muna Lisa, judeţul Făgăraş, un curs popular de apicultură (stu- părit). Ascultătorii cursului primesc un ajutor dela minister de 30 lei zilnic. Se speră că se va face şi dela Camera Agricolă un ajutor de câte 30 lei la zi. înscrierile se fac până la 1 Iulie a. c, la d-1 preot Alesandru
| Popa, comuna Lisa, jud. [Făgăraş, gara Sâmbăta de Jos. îndemnăm pe d-nti învăţători să ia parte la acest curs folositor.
Al doilea se va finea la şcoala de agricultură din Turda, între 8 —15 Iulie c., .pe care îl va conduce d-lVasile Corodan, şeful regiunii 11 apicole din Cluj. Subiectele se vor trata teoretic şi practic, în.10 lecţiuni,
1 soinarRăni ce n il cauzează bnrnîenlle,
în agricultură
III*
Sâ nu mai comprcmitem cooperaţia-Săptămâna trecută am făcut
un drum prin judeţul Sibiu, o- prindu-mă în mai multe sate, pentru a mă convinge, dacă e locui să se înfiinţeze bănci populare.
Spre marea mea mirare, am dat de câteva comune unde băncile populare erau în funcţie. Ele aveau un număr suficient de membrii, dar ca pita tul lor vărsat era atât de neînsemnat, încât m’am mirat, cum au putut autorităţile să le dea drept de funcţionare şi Centrala să ie acorde împrumuturi. Unora chiar mai mult decât de zece ori capitalul de care dispun ele.
La urma urmelor nu e drep* tul nostru să ne amestecăm în gospodăria acestor bănci. Dar un drept totuş avem şi noi.
S ’au siins ca de coleră cooperativele de consum, din o mulţime de cauze. Una dintre ele a fost însă şi lipsa de ca- j pita). Cooperativele noastre s’eu înfiinţat fără capital şi odată '
puse în funcţiune n’au mai fost în stare să-şi sporească capitalul.
Acum, tânguindu ne asupra cooperativelor moarte, începem munca de organizare a băncilor populare, şi ele tot un fel de cooperative.
Vrem să înfiinţăm alt rând de instituţii moarte din naştere? Nu ne*a lăsat nici o învăţătură trecutul ?
Dacă încercăm azi să reînviem cooperativele de consum, nu le mai putem. Ideea e compromisă prin căderea celor din trecut.
Să nu mai compromitem şi ideea băncilor populare, căci atuncea suntem pierduţi cu Ardealul nostru.
Sâ înfiinţăm bănci populare. Dar să înfiinţăm numai acolo unde li se pot pune o temelie solidă dela început. Unde a- ceastă temelie lipseşte, să nu
| clădim pe nisip. P .
Mia Cérna: „CAIER DE IUBIRE(Lugoj Tip. Naţională 1929. Lei 50).
64
Ce coincidenţă bizarăl Abia terminai cu recitirea câtorva poezii de-ale regretatului poet Pandit Cerne» şi*mi pică sub ochi, trimis din depărtare, volumul de versuri »Caier de iu-bire®Mia
îniâiu al Cerna,
talentatei poee supranumită şi
»Elena Farago a Bănatului. Bine a făcut autoarea, care de altfel este o veche colaboratoare a »Luceafărului*, că a urmat îndemnului colaboratorilor revistei „Semenicul* şi şi-a tipărit poeziile în maunchiul unei simpatice broşuri.
Identitatea celor două nume, amintite mai sus, m>au determinat, aproape involuntar, să fac o mică paralelă între creaţia lor literară. Găsesc, că între poeziile erotice ale lui P. Cer- na şi ale d nei Mia Cerna e- xistă multă afinitate de sentimente. Ambii curaţi şi altruişti în sentimentele ior erotice, cântă dragostea cu accente clare şi şi duioase de sinceritate şi spon- taneitate, când elegiac şi melancolic, când resemnat cu nuanţe de împăcare şi optimism, cu singura deosebire, că la P. Cerna se remarcă vigoarea vi- zi'ă şi forma mai impecabilă.
Mia Cerna este un suflet delicat, visător, trecut prin frământările şi sbuciumul vieţii, cu
din întreg domeniul apiculturii. Ascultătorii, 5 0 —60 la număr, se vor alege dintre învăţători, preoţi, brigadieri silvici şi agricultori, cari se vor anunţa cel mai târziu până la sfârşitul lui Iunie la direcţiunea şcolii de agricultură din Turda Cei primiţi vor beneficia de locuinţa şi masă în localul şcolii.
Cinema „Astra“ (Apotia)27, 28 şi 29 Ianie
2 fiime înpreună.
Martirii dragosteiIn rolul principal:
Olga Tschectiova,Hans Sttive.
Afară de aceasta :
Secretul din Genevafilm de aventuri în 7 acte.
toate iluziile şi decepţiile lui iar în faţa amorului, profund şi curat, a ştiut să se resemneze eroic, atunci când fericirea nu i se arâia, decât prin surâsuri trecătoare. Dar sentimentele poetei M* Cerna sunt muiiipie. Ea manifestă în versuri alese ghirlande de flori împletite din sentimentele milei, bunătăţii, generozităţii, iubirii de glie şi de ţară, dragostei de neam şi de oameni. Acest fapt, cred, este nota caracteristică şi constitue în primul rând valoarea volumului »Caier de iubire*. Fie că descrie, fie că pictează, fie că se manifestă subiectiv, printr’un lirism pur, poeta este totdeauna curată şi limpede în sentimente şi idei, izvorând din versurile d*sale, apoteoza celor msi înalte virtuţi omeneşti
Ca exteriorizare, ca realizare artistică, suntem nevo ţi a constata mici scăderi la unele din poeziile d nei M. Cerna. Acestea sc reliefează mai ales prin- U’o anumită negiigenţă în mânuirea şi turnarea versului şi în întrebuinţarea prea des a unor noţiuni şi împerecheri de cuvinte obicinuite.
D. e. în frumoasa poezie »Două iubiri*, versul: „Şi plân- geve-i cu multă ja le“; de ce nu:... amar, cu jale*? Sau în „Tu n’ai avut fericirea* „Un zâmbet ea a fost şi o părere— »Dar de n’a fi fost nim c, a fost durere*. Nimic — durere? Sau în poezia: »Celui care nu m’a iubit*: »Dacă nu cunoşteam a- dânc* »Durerea viselor ce mor*; corect: »De n’aşi fi cunoscut adânc*.. Sau: »Tu cel care nu m’ai iubit*, Să fii ta binecuvântat*. De ce nu: Fii binecuvântat? Apoi în multe locuri lipseşte linîoara de unire (•), ceea-ce se datoreşte mai degrabă culegătorului sau corectorului. Dintre poeziile foarte reuşite menţionăm: »Unui portret*, »Iubirea noastră*, »De-o fi*, »Stăpânei noastre*, »Aşa suntem* şi altele.
Oricum poeta Mia Cerna merită un loc de frunte între scriitoarele literaturii noastre.
L Al. Bran-Lemeny.
Nr 65-1929. GAZETA T M H SIL făB Il! Pagina 3»
Pentru ungurii revizioniştiPopulaţia română şi maghiară in cele '4 judeţe de frontieră.
In ultimul timp pe cât se vede campania revizionista (lupta Ungurilor de a face schimbări la granijă pentru folosul tării ‘lor) este tot mai mare în Ungaria. Ştirile venite din Italia şi înregistrate de ziarele bucureştenc, glăsuesc că o gazetă din acea tară, care e „sora noastră*, ar ti dat dreptate Ungurilor.
Judeţele, pe care le cere Ungaria pentru a creia aşa zisa graniţă »etnică* sunt: Aradul, Bihorul, Sălajul şi Satu Mare. In aceste judeţe, spun Ungurii, populaţia este în majoritate maghiară.
Dăm mai jos tabloul după
>• Să vedem întrucât ei au drep- tate.
Ne folosim de unele date luată din statistica anului 1920, când Românii erau mai putini, publicate de d l V. Popescu. Aceste 4 judele au o întindere totală de 22 619 kilometri patraţî, deci aproape cât Basarabia, au o populaţie de 1,413.818 suflete, dintre care 822.533 Români sau 58,2%; 418.700 Unguri sau 29,6%; 70.589 Germani sau 5% ; 68.571 Evrei şi 33.425 Slovaci, Sârbi şi alte popoare 2.4%. umărul locuitorilor:
Judeţul Români Unguri Germ. Evrei Alţii TotulArad 245.113 98.208 51.524 7 822 15.302 597.969Bihor 275.813 172.855 1.934 29.028 9.982 489 680Sălaj 139.922 70.744 831 9.356 5.995 226.378Satu-Mare 162.067 76.893 36.250 22.365 2.216 299.791
Total 822.535 418.70) 70.589 68.571 33 425 1,411.388°/o 58.2% 29 Vo 5% 4.8% 2.47«
Totalul de mai sus ne arată clar că Românii formează majoritatea populaţiei, cu 822.533 suflete, pe când ungurii sunt numai 418.700.
Dar să vedem dacă chiar în plăşile de pe graniţa Ungariei, Ungurii sunt mai numeroşi ca Românii.
Luăm 21 de plăşi, din cele 4 judeţe între care: Pecica, Arad, Ştria, Chişinău şi Inău din )ud. Arad; Salonta, Cela, Ţinea, Cen
trala, Sălard, Săcueni, Mihaifa- lău, Măighita şi Belin, din jud. Bihor (Unele au fost trecute altor judeţe în ultimul timp, dar faptul nu importă). Tăşnad şi Cărei din Sălaj, Sătmar, Seini, Arde d, Oaşu şi Ugocea 'din Satu- Mare.
In aceste 21 de plăşi avem un total de 907,767 locuitori.
Tabloul de mai jos arată e- xact numărul locuitorilor din plăşile de pe frontieră:
Români Unguri Germ. Evrei Alţii Total5 plăşi din Jud. Arad 145,785 92,732 29,953 7,043 14,924 290,4379 plăşi din Jud. Bihor 138,012 159,39 ) 1,661 26,311 6,147 331,5291 plasă din Jud. Sălaj 20,605 14,492 99 1,922 518 37,6366 plăşi din J. Sătmar 111,360 80,883 34,663 19,246 2,013 248,165
Total 415,762 347,505 66,376 54,522 23,602 907,767 % 46% 38% 7% 6% 3%
Iată deci că şi aici, în apropierea frontierei numărul Româ< nilor atinge 46°/o» pe când ol Ungurilor numai 587°. Şi să se noteze că tabloul de mai sus cuprinde şi populaţia oraşelor Arad, Salonta, Oradea, Careii şi Satu Mare, oraşe care, precum se ştie mulţumită politicei de nimicirea elementului românesc, politică dusă sistematic de Ungaria, au fost depopulate de Români. Deasemenea atrag din nou atenţia cetitorilor că statistica este de acum 9 ani. In acest timp se cifrează Ia cca.100.000 ’sporul elementului românesc în judeţele de frontieră.
Pentru o mal bună edificare cităm câteva sate din imediata apropiere a frontierei cu numărul locuitorilor pe naţionalităţi:
In Jad. Arad.Comuna Nădlag 4856 Români,
544 Unguri.Comuna Semlac 2527 Ro
mâni, 396 Unguri.Comuna Seidln 4449 Români,
20 Unguri.Comuna Cuvin 1719 Români
26 Unguri.Comuna Macea 9254 Români,
256 UnguriComuna Jarmşta Neagră 2039
Român!, nici un unggr.Şi această din urmă comună
este chiar pe frontieră.Comuna Oblaca 3040 Români,
25 Unguri.Comuna Comlăuş 3096 Ro
mâni 164 Unguri.Comuna Carăsinţ 3420 Ro
mâni, 67 Unguri.In Bihor.
Comuna Ciumeghiu 2074 Români, 162 Unguri.
Comuna Homorog 1788 Români, 140 Unguri.
Comuna Tulea 4176 Români, 56 Unguri.
Comuna Cheroăig 1387 Români, 58 Unguri.
Plasa. Cefa din Bihor are 13.111 Români şi 1180 Unguri.
In judeţul Satu-Mare sunt 8
comune cu 21.366 Români şi numai 816 Unguri
Iată prin urmare cum se prezintă teritoriul, pe care Ungaria îl cere să fie trecut la ţara lor, spunând că este »locuit în majoritate de populaţie maghiară*.
Cunoaştem pofta vecinilor de peste Tisa de a înghiţi pământ strein. Dar ceea-ce este al nostru este românesc si românesc va rămâne. Vor trebui, în cele din urmă şi Ungurii să vadă şi să se convingă că nu le rămâ ne alta decât »să-şi pună pof- ta'n cui*.
M m m ailni şcolarla liceul »Andrei Şaguna*.
Pe linia tradiţiei fixată încă dela înfiinţarea acestui liceu şi anul acesta s’a desfăşurat în ziua de Duminecă 23 Iunie c. serbarea de sfârşit de an şcolar într’o atmosferă plăcut armonizată cu entuziasmul părinţilor şi elevilor.
După serviciul divin oficiat în biserica Sf. Nicolae, începe festivitatea în sala liceului Şaguna.
D-l director, Ioan Moşoiu, deschide serbarea printr’o cuvântare în care arată rostul a- cestor manifestări, prilej de bucurie pentru sufletele îngrijorate ale părinţilor şi elevilor şi pentru munca profesorilor. Spune, în mod special, cuvinte de laudă pentru acei elevi cari simbolizează pământul bun, pe care a încolţit cu prisosinţă sămânţa aruncată cu atâta grije de profesori. Sărbătoarea aceasta tre- bue socotită ca fiind a muncei şi numai a muncei întrucât în aceasta instituţie, încoronarea virtuţilor creştineşti răspândite alături de ştiinţă şi iubire faţă de frumos, nu s’a făcut decât numai prin muncă.
La sfârşitul rostirii, în aplau-observat cazuri, când deasupra
Energia soralăNu-i nimic mai impunător pe
lume ca cerul, dar pe cer nu e nimic mai impunător ca soarele. Desigur, în Univers, există şi alte corpuri cereşti, fală de cari soarele rămâne mai jos în ceea-ce priveşte mărimea. A* ceste corpuri cereşti sunt prea depărtate de noi şi e îndodnic dacă ele au vre-o putere asupra vieţii şi asupra stării noastre sufleteşti. Altceva e soarele, dela care primim lumină, căi dură şi toate cele bune.
Mai întâiu ne uimeşte prin mărimea lui faţă de planeta noastră (pământul) care ne poartă pe noi împrejurul lui. Suprafaţa soarelui e de 12,00(3 mai mare ca cea a pământului. Dacă vom întinde pe soare suprafaţa pământului, ea va ocupa un petec mai mic decât Ardealul pe pă mâni. In ceea-ce priveşte mărimea, ea este de 2,280.000 ori mai mare ca planeta noastră (pământul). Distanţa dela soare la pământ e de vre-o 148.151.000 km şi cu toate acestea el arc atât de mare putere asupra pământului. Ceea-ce e mai principal e puterea de căldură pe care o trimite soarele pământu* lui nostru. S ’a constatat că căldura trimisă de soare e de o putere atât de mare, încât mintea noastră nu z în stare de-a închipui acest lucru. Dar unde se pierde această mare putere de pământul nostru?
Cu cât ne apropiem de ecuator cu atât evaporarea (prefacerea în aburi) produsă de căldura soarelui e mal mare. Aerul, încălzindu-se, se face mai uşor, se ridică sus, ducând cu sine vapori de apă.
Răcindu-se în straturile de sus aerul se coboară în jos, iar vaporii se prefac în picături ca apa, ceri cad pe pământ.
Mulţumită puterei solare se transportă anual, prin curentul aerului, o cantitate de 660.000.000 metri cubi de apă, dela ecuator la pol. Şi ce ar fi dacă toată energia împrăştiată de soare ar ajunge la pământ, ştiind că a- junge numai a 2,735 milioana parte? O altă formă a energiei solare sunt protuberantele, a* dică limbi uriaşe de gaze în stare arzătoare, aruncate de atmosfera soarelui în văzduh. S ’a
zele publicului, d-l director citeşte rezultatele foarte mulţumitoare faţă de situaţia creiată prin programa de transiţie, programa care necesita încordare în plus şi din partea profesorilor şi din partea elevilor.
Pr. Dr. Stinghe mulţumeşte în numele eforiei şcolare, corpului profesoral şi aduce laudă acelora dintre elevi cari s’au dis- j tins la studii. -
Distribuirea premiilor devine \ un prilej de furtunoase aplauze ' conduse de colegi şi mai ales de părinţii fericiţi de succesul odraslelor. S ’au distribuit premii pentru studiul religiei, desem- nului, muzicei şi primilor trei premiaţi la celelalte obiecte. Corul liceului, condus de d-l pro- feser N. Oancea, execută admirabile cântece adecuate atmos- ferii.
In numele elevilor vorbeşte absolventul Rădulescu G., mulţumind profesorilor pentru grija ce le-a purtat atâţia ani, impri- mându-le virtuţi demne de numele lui Andrei Şaguna.
Serbarea a luat sfârşit la ora 12, lăsând tuturor impresia că vioşia rezultată din încoronarea calităţilor sufleteşti şi intelectuale, este cel mai bun prilej de apropiere între oameni.
C.
soarelui s’au ridicat uriaşe limbi de Ioc, cari în un sfert de oră au ajuns la o lungime de o jumătate milion de kilometri. In mod normal se naşte întrebarea: de unde ia soarele această putere şl pe cât timp îi va a* junge ? La ambele întrebări învăţaţii n-au găsit ua răspuns hotărât. Mulţi învăţaţi cred că
această energie provine din mic* şorarea soarelui, în urma răcire!» pe care o cheltueşte cu încetul* Dar fiind-că trebie să fie o margine a acestei micşorări, soa-
1 rele se va răci cu toiul, deci se I va stinge. Aceasta, însă nu se S va întâmpla în curând.I Vor mai (rece, după părerile | învăţaţilor, încă vre-o 6 mi- 1 lioane de ani, până ce soarele | va înceta de a trimite razele ; sale bine făcătoare. Dar până
când el va încălzi şi va lumina, va trăi şi pământul şi tot ce
[ trăeşte pe el.I V. P.
Oraşe întregi au dispărut. Urmările cutremurului.In ziua de 22 Iunie pământul
Nouei Zeelande fu zguduit de noui cutremure, Muntele Ste- wens a început să se cutremure, provocând în toată regiunea zguduiri îngrozitoare.
Safe şi oraşe au fost cu totul distruse, unele fiind înghiţite în adâncul pământului împreună cu muniete Stewens.
Ceea-ce se întâmplă acum îa Noua Zeelandă e ceva ce nu s’a mai cunoscut de mii de ani.
E probabil că oraşe întregi au dispărut de pe suprafaţa pământului cum s'a întâmplat cu Sodoma şi Gomora acum câteva mii de ani.
Oraşul Westertown a fost complect distrus. De soarta o* raşului Lyell nu se ştie nimic din cei 2000 locuitori ai săi n’a scăpat nici unul singur cu viaţă.
M ii’de morţi.Numărul victimelor nu se
poate şti nici gmăcar pe aproape Oraşele Wellîngton, Pieton, Pa- pangaio, Nelson şi Colingwood au fost în parte distruse.
Sunt mii de morţi şi zeci de mii de răniţi.
Cutremurele continuă în toată partea de răsărit a Nouei Ze- elande.
Ce s'a întâmplat în Germania.
Temperatura s'a încălzitjbrusc în nordul şi vestul Germaniei cu două zile înainte de solstiţiu, (când e ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă) când termometrul a arătat *la Berlin 29 grade Reaumur (adică 36 grade Celsius).
Arşiţa a fost atât de grozavă la Berlin, încât pe-alocuri tem* peratura s’a ridicat la -f-20 grade Reaumur, adică Ia + 37 grade Celsius.
Asfaltul a început să se înmoaie din cauza dogoarei, deşi a fost stropit de câteva ori în ziua atât de lungă a solstiţiului.
Pentru stropirea străzilor s’a întrebuinţat de pompele şi sacalele municipiului 1 milion de metri cubi de apă.
Valul de căldură n’a produs nici măcar un singur caz de izolaţie în toată capitala Germaniei, datorită enormei canti- 1 taţi de apă vărsată pe străzi. 1
3 Cu prilejul solstiţiului toate şcolile 1 din Berlin s’au închis pentru 3 zile.
In urma cutremurelor ’din Ze- elanda s’a făcut în 24 de ore o trecere bruscă dela vară Ia iarnă în Germania. Dela -j- 37 grade Celsius temperatura a scăzut Ia + 10 grade în câmpie, iar ia munte a scăzut până ia minus 5 grade Celsius.
In Riesengebirge şi Hartzge- bierge bântue furtuni violente.
Ninge ca în toiul iernii.Se anunţă prin Radio de ob
servatorul metereologic dinSpitz- berg că valul de frig dela Polul Nord a început să coboare spre Europa cu o iuţeală de circa 1000 km. în 24 ore.
I
Str. Porţii 26(intrarea din Str. Aţei 2)
esecută lucrări elegante şi solide în condiţiuni
foarte convenabile. 657 3 - 1 0
Cabinet Dentar&
Laborator Technies tr . Porţii 34.
Dentistă dela Universitatea din Odessa, specializată la Universitatea din Viena.
Instalaţii moderne. Execută coroane de Por
celan Jacket.Preţuri avantajoase.
Oons. 1—12 şi 3—6. 1—3
E-
Pentru bucătărielemne de foc resturi de brad, foarte convenabile, 2 meiri steri iota! lei 360, livrăm la domiciliu în oraş.
A N D R E I K O C S I S şiF a b r i c ă d e c h e r e s t e a
646 2 - 3 T E L E F O N 1 8 9 .
FII
GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 65—1929ftagina 4.
Fem eie sfâşiată de u rşi Femeia Frusina Cercea s-a dus în pădurea Teliu (jud. Braşov) după fragi. La un moment dat a apărut dinfr un tufiş un urs şi o ursoaică. Femeia speriindu se a luat-o ia fugă, însă dinir*un tufiş învecinat i-au ieşit în cale doi pui de urs.
Ursoaica s-a năpăstuit atunci asupra femeii rouşcând«o sălbatic. Fiara a sfâşiat nenorocitei femei coapsa şi pieptul stâng. Victima ţipând de durere, fiara a dispărut în pădure.
Aialtăseară Frusina Cercea a fost găsită în nesimţire de nişte consăteni, cari au transportat o cu un automobil la spitalul din Braşov. Starea victimei este ex* trem de gravă.
•O elevă s e sinucide de
frica exam enului D ra Miner* va Manciu în vârstă de 16 ani, fiica inginerului Manciu, elevă în clasa VI a de liceu din Timişoara, s-a sinucis Sâmbătă după amiază, la locuinţa părinţilor săi din b-dul Carol 6» tră* gându'şi un glonte de revolver în cap.
După amiază ea se plimbase cu câteva colege pe stradă şi nu* şi spusese nici uneia durerea şi gândul. Despăr{indu*se de dânsele, s-a dus [acasă, s-a încuiat în camera ei şi, ;cu revolverul tatălui său, şi-a pus capăt zilelor. Părinţii au găsit-o cu ca* pul zdrobit şi cu creerii împrăştiaţi până în tavan.
Cu „Salvarea* a fost dusă la sanator, dar după o jumătate de oră de agonie a încetat din viată.
Ea a lăsat două bilete părinţilor în cari le cere iertare pentru durerea ce le-o pricinueşte.
Motivul sinuciderei este că se temea că, în urma examenului de fine de an pe cărei dase, nu va fi promovată.
Autorităţile şcolare au deschis o anchetă.
| {Isprava unui beţiv. Locuitorul Gheorghe Chiciuc, de fel din corn. Vidiceni (Cahul), fiind beat, a provocat un mare scandal.
După ce a cutreerat în societatea sofiei sale Paraschiva şi consăteanului său Mihai Costea, mai multe cârciumi din cartier, a plecat să*şi caute un adăpost.
Pe drum beţivul a fost apucat de furii. El a început să ţipe şi să se lege de foţi trecătorii.
Soţia lui şi Costea au încercat să-l liniştească, dar beţivul a devenit şi mai furios. A scos cutilul şi fără să-şi dea seama de ce face, s-a repezit la soţia sa şi i-a dat două lovituri în piept şi mâna stângă, iar lui Costea, care a încercat să 1 de- sarmeze, i-a străpuns abdomenul cu cuţitul.
Beţivul a fost dus Ia politie. Răniţii au fost transportefi la spital. •
O fem eie şi băiatul e i s e a* runcă pe fereastră . O nenorocire s-a întâmplat Luni la Mo* reni. In bucătăria unei case a societăţii „Steaua Română*, o maşină de gătit, care ardea cu gaz, a făcut explozie. Gazele s-au aprins şi flăcările au cuprins pe femeia Matilda Alexeev şi pe copilul ei Gheorghe în vârstă de 12 ani.
Cu hainele în flăcări, aceştia au sărit pe fereastră în curte crezând că vor scăpa. Ei nu şi*au dat seama, că bucătăria este în etajul al doilea. Căzând dela această înălţime, s*au ales cu răni grave. Duşi la spitalul din Câmpina, femeia a încetat din viată iar băiatul ei este şi el pe moarte.
Abonamente ia ziat se pot face pe timp ma îndelungat sau
Lupta împotrivabentupilor spiptuoase
Propaganda Soc. Temperanţa. — Cât se cheltueşte pe beuturi în ţară.
îngrozitoarele urmări ale alcoolismului, mai ales dela răz- boiu încoace, au pus pe gânduri şi au îngrijorat puternic pe toţi oamenii de bine ai a* cestei tari.
In '’acest gând s’a înfiinţat „Societatea Temperanţa din România*, care este o asociaţiune de luptă împotriva alcoolului şi care aduce frumoase foloase.
Toţi învăţaţii lumei spun: Alcoolul nu e hrănitor şi nici
stimulent cum cred mulţi, el provoacă numai părerea de a fi întăritor; de fapt el moleşeşte repede creerul şi trupul şi îi ia din căldura folositoare corpului.
Adevărul este, că alcoolul slăbeşte creerul, inima, rinichii şi ficatul, îngreunează mâinile şi picioarele şi micşorează puterea de muncă.
Alcoolul este otrava sistemului nervos şi cel mai mare duşman al feridrei casnice, căci face pe om rău şi gâlcevitor. Alcoolul strică sângele şi debitează organele. Măduva spî- nărei se paralizează. Alcoolul sărăceşte pe om şi pe tară- Alcoolul este poarta cea mare a tuberculozei şi boalelor lumeşti, el atacă rasa, căci copii alcoolicilor sunt toţi atinşi la trup şi minte. Alcoolul deschide drumul la casele de nebuni şi la puşcării.
Situaţia actuală îngrozitoare a alcoolismului din România se poate vedea din următoarele cifre oficiale riguros exacte:
60 proc. din crime la sate din cauza beţiei; 22 proc. din copii beţivilor tuberculoşi şi 19 proc. epileptici şi tâmpiţi; 46
proc. din cazurile de nebunie provenite din beţie; 25 proc. din recruţii noştri respinşi ca netrebnici de pe urma alcoolismului; 48 proc. din copii dela sate morfl înainte de a fi împlinit vârsta de 5 ani, având drept cauză în primul rând alcoolismul părinţilor. 52 460 cârciumi în toată tara şi n’avem decât 15.120 şcoli şi 13.622 biserici, cu aproape sută în sută mai multe cârciumi decât şcoli şi biserici la un loc; 16 miliarde lei risipiţi anual pe beuturile spirtoase; peste 40 proc. din budgetul statului şi 50 proc. din exportul tarei; în afară de 4 ~ 5 miliarde lei pagube indirecte de pe urma alcoolismului; 110.000 vagoane alimente hrănitoare în valoare de peste 7 miliarde lei sustrase hranei şi prefăcute a- nual în băuturi otrăvitoare; pe când economiile la toate băncile populare nu sunt decât de 660 milioane lei, iar la Casa de Depuneri a statului numai de 220 milioane L e i!
Fabricile de spirt în număr de 240, produc anual băuturi în valoare de peste 3 miliarde de lei pe când unele fabrici cu produse trebuitoare traiului nostru se luptă cu [moartea. Din cele 52,460 cârciumi azi în fiinjă, 38,332 sau 72 proc. li s’au dat brevetul după război.
Numai în 1926 s’a băut pentru 16 miliarde lei, cu 2 miliarde lei mai mult decât întregul preţ de 14 miliarde ce s’a plătit de stat şi tirani pentru cele5.854.000 hectare expropriate şi date la 1.548.039 ţărani!
Soc. Temperanţa a început până acum în 48 judeţe, organizarea de debite de băuturi nealcoolice în legătură cu distracţii culturale, muzicale şi fizice. Sunt 4800 comunale rurale şi sate, care au aderat până a- cum la aceste sedii de tempe- ranţă.
Concertai coralai academiei teologice din Sibiu.
După cum am anunţat, a avut loc alalteri. Marţi seara, în sala liceului „Andrei Şaguna* din loc.
Numele d-lui profesor N. Oancea, dirigintele corului, este prea bine cunoscut, aşa că Braşovul nu s*a înşelat în aşteptările succesului pe care l*a avut acest concert.
Programul bogat, compus din concerte religioase şi muzică poporală bine culează a oferit publicului momente de înălţare sufletească, având prilej să guste din ceea-ce poate oferi adevărata artă. Mai multe bucăţi au trebuit să fie repetate la cererea publicului.
Un ansamblu fericit alcătuit, sub conducerea iscusită a dirigintelui, a procurat Braşovenilor momente, cari vor reaminti cu drag, cu admira ie şi recunoştinţă prestatiunile corului academiei teologice din Sibiu.
Mulţumim oaspeţilor sibieni de cinstea ce ne-au făcut o şi le dorim succese în întreg decursul turneului,
Bibliografie.Au apărut:„Gânduri sănătoase* de dr.
Mircea Suciu Sibianu, medic Braşov. Volumul I. Bucureşti. Atelierele grafice „Răsăritul* 1929. — Preţul Lei 50.
Poezii de G. Iteanu, — Braşov. Tipografia Gheorghe L G ologan. — Preţul Lei 20.
©0© Din streinătate <2
0©
Date afară din b iserică pentru că au purtat
roch ii s c u r te ..
In oraşul Presburg a făcut mare vâlvă o întâmplare din Du* mineca trecută:!
înainte de a începe slujba religioasă, preotul protestant Hid* wegid a făcut ocolul bisericii şi a dat afară din biserică
1 toate femeile cari purtau rochii scurte sau haine fără mâneci. In predică el a spus că moda de astăzi este imorală şi că nu va permite intrarea în biserică a femeilor cari nu vor fi îmbrăcate cum se cade. Moda feme* nină de astăzi nu are [ce căuta în biserici. Locul ei este pe promenadă — a spus preotul Hid* wegid. •
C ât a fost pre|uit un ochiu sco s .
Anul trecut un funcţionar de bancă Mihaly Szilagyi din Budapesta, se înapoia acasă dela serviciu, Drumul îi era pe la marginea căii ferate,— unde toc* mai era în reparaţie acea por* tiune.
Pe când trecea pe lângă lu crători, un şurub a sărit de sub târnăcopul unui lucrător drept în ochiul lui Szilagy, rănindu-1 grav şi cauzându-i scurgerea o- chiuiţii.
In urma acestui fapt Szilagyi a intentat acţiune de despăgubire pentru provocare de infirmitate direcţiei căilor ferate ungare» Tribunalul i a dat câştig de cauză acordându-i 54.COO pengb ca despăgubiri. Curtea
de apel a [mărit cuantumul eila 92,000 pengo (2.755.000 lei).
•Um brela de buzunar.
Cetăţeanul Josef Krijanek din Zagreb şi a patentat zilele acestea o invenţie foarte interesantă: umbrela de buzunar. Această umbretă se poate închide într’o cutiuţă mică de o lungime de 14 cm. şi o grosime de 5 cm.
Inventatorul a declarat, că în curând va reduce aceste proporţii Ia o lungime de 11 cm. şi diametrul de 3 cm. Inventatorul caută în prezent finantişti spre a putea începe fabricarea în mare.
Maşină în lo c de inimă.Profesorul Gibbs, dela univer
sitatea din Dalnousie a făcut în fata institutului de ştiinţe din Noua Scofle (Canada) o minunată încercare.
A scos inima unei pisici şi a înlocuit-o cu o pompă pusă în mişcare printr*un motor electric şi legată de un rezervor de cauciuc.
Animalul, după ce a rămas câteva minute într-o stare de moarte, reîncepu să respire şi mai trăi încă patru ore.
*G roaznic accident de
autom obil.Din Chieffield, statul Massa-
chusetts (America) se anunţă că un autobus încărcat cu copii, cari plecau într«o colonie de vară, a suferit un accident. 5 persoane au fost omorâte şi mai multe rănite.
V A L A B I L D I
Sosirea în gara Braşov.1Dela Bncnreşti:
Personalul (dimineaţa) 6 ore 22 min«Personal (Ploeşti)(dimineata) 10 » 32 9Rapid-Ardeel (dim) 10 » 57 »Tren de plăcere 11 » 35 »Personalul (d a ) 12 » 25 9Orient express („) 4 » 16 9Tren de plăcere (seara) 6 m 02 9Personal » 7 9 25 9Expressul (noaptea) 8 9 14 9Rapid*tarpatii (noaptea) 9 9 20 9Acceleratul (noaptea) 12 » 42 9Accelerat (dimineaţa) 4 » 24 9
Suirea dela Oradea-Xare:Personal (noaptea) 12 ore 17 mln.Accelerat (dimineaţa) 6 9 08 *Personal (dimineaţa) 8 » 05 9Personal (Teiuş) (d a.) 2 I* 07 9Rapid Ardeal (seara) 7
Dela Arad:a 44 m
Accelerat (noaptea) 2 ore 28 min.Orient Expres (d. e.) 2 a 36 aExpressul dimineaţa 10 a 18 a
Dela Dielcn:Personal (dimineaţa) 8 ore
Dela Petru Raroş: (Kadefalfta)Personalul dimineaţa 5 ore 50 min.Personalul d. a. 12 „ 37 aPersonalul m 6 „ — 9Personalul noaptea 11 • 55 9
Dela Sibiu:Personalul d. a. 12 ore 20 min.Tren mixt seara 7 „ 15 »
N 25 IUNIE 1929.Plecarea din gara Braşev.j
Spre RăcoreştiRapidCerpati (dimineaţa) 5Acceleratul (dimineaţa) 6Personalul (dimineaţa) 8Expresul (dimineaţa) 10Orient Expres (d. a.) 2Personalul (d. a.) 3Personal (Ploeşti) (seara) 6Rapid Ardeal (seara) 7Tren de plăcere (seara) 8Personal (noaptea) 12Accelerat (noaptea} 2(Un tren de plăcere pleacă din
4 ore 40 min*).
ore 20 mini9 24 a
33 »« 33 9■ 43 1»n 9 a9 10 a» 53 a» 18 a» 50 am 45 •Predeal dim
Plecarea spre Oradea-Iare:Personal (Teiuş) (dimineaţa) 6 ore 52 min.Rapid Ardeal (dimineaţa) 11 • 05 9Personalul (d. a.) 12 » 52 nPersonalul (seara) 8 » 50 mAccelerat (noaptea) 12 9 58 m
Spre Arad:Acceleratul (dimineaţa) 4 ore 39 minOrient Express (d. a ) 4 9 24 *Expressul (seara) 8 n 32 •
Spre BrefcaPersonal (seare^
•«6 ore 15 min.
Spre Petra Rareş: (ZadelalAa)tPersonalul dimineaţa* 6 ore 45 mirPersonal » 11 » 30 KPersonalul d. a. 3 , 15 •Personalul seara 8 . 55 m
Spre Sihla <Personalul dimineaţa 6 ore 35 min.Tren mixt d. a. 1 . — 9
Dela Fflidratf:Tren mixt dimineaţa
Dela ZArneştl :5 ore 57 min.
Tren mixt dimineaţa 6 ore 33 min>Tren mixt d. a. 12 » 40 9Tren mixt seara 7 u —
Spre lAgiraşsTren mixt d. a. 5 ore 30 mi»
Spre ZArneştl:Tren mixt dimineaţa 8 ore 15 mir.Tren mixt d. a. 2 » 40 »Tren mixt d. a 5 • 45 •
Nr. 62-1929 GAZETA TRANSILVANIEI Pagin» S_.1 «m m m I I
Prefectura Judeţul ui Braşov.Serviciul TechHc.
No. 1522.
Publicaţfunede licitaţieSe aduce la cunoştinţa ge
nerelă că, în ziua de 1 (unu) August 1929, orele 11 a. m ,se va tiru» licitaţie publică la Ser viciul Technic al judeţului Braşov (Reiatul Prefecturei» Etaj II) pentru darea în întreprindere a lucrărilor de aprovizionarea pietrişului necesar pe şoselele judeţene din judeţul Braşov, în valorile după devize, precum se specifica mai jo s :
I. Aprovizionarea a 105 metri cub» pietriş pe şoseaua Satu- Nou—Crisbav, delà km 0 —6; pe şos. Bod—Hălchiu—Satu-Noudelà km* 9—14; pe şos. Măe- ruş—Bel n şi pe drumul de ac* ces Ia gara Apafa. Valoarea ducă deviz: Lei 55,661.
2 Idem 136 m. c., pe şos Vlădeni—Ţânţari, delà km. 0 —9 şi drum de acces la sera Vlă* deni. Vaioarpa : Lei 39 805.
3. Idem 140 m* c., pe şos» Codlea — Hălchiu — Feidioara, delà i km. 10— 17. Valoarea : Lei 37,015.
4. Idem 186 m. c.» pe şos. Feidioara—Crisbav, delà km. 0 la km. 10 Feidioara—Hăghig, km. 0 —1+2C0 şi drum de ac* ces la gara Feidioara. Valoarea 1 Lei 38.674,
5. Idem 290 m. c., pe şos Bod—Feidioara, delà km. 0 —6 + 5 0 0 ; Braşov—Vâlcele, delà km. 13+500 la km. 18. Valoa rea după deviz: Lei 71,205.
6 Idem 220 m. c., pe şos. Bod—Hărman, delà km. 0—7 + 2 0 0 şi Bifurcarea Hărmanu- lui, km. 0— 1. Valoarea : Lei 41.235.
7. Idem 405 m. c.» pe «os. Hălchiu— Ghimbav, delà km. 0 —11+500 şi Drumuri de ac ces la staţiile CFR. Ghimbav şi Codlea Valoarea : Lei 72,005.
8. Idem 190 m. c., pe şos. Braşov—Stupini, delà km, 0—6 şi Drum de acces la gara CFR. Bartolomeu. Valoarea : Lei38460
9. Idem 95 m. c.. pe şos. Tu- falău—Boroşnău, delà km. 1 7 + 500 la km. 22+360. Valoarea după deviz: Lei 17,145.
10. Idem 290 m. c., pe şos. Teliu—Budilfc—Tărlungeni, delà km. 0—7 şi Tărlungeni—Budiie, delà km. 0—2+ 362. Valoarea : Lei 64,595.
II . Idem 870 m, c., pe şos. Braşov—Zizin— Vama Buzău- hr» delà km. 15 Ia km. 36. Va loarea după deviz: Lei 165.450.
12. Idem 478 m. c., pe şos. Satulung— Prejmer, delà km.0 — 13; Prejmei— Apa Neag:ă, delà km. 0 —4 şi Drum de acces la gara Prejmer. Valoarea: Lei 110,593.
13 Idem 420 m. c., pe şos. Cristian—Vulcan—Codlea, delà km, 0— 11+600; şi Vulcan—To- hanul Vechiu, delà km 0—7. Valoarea : Lei 66,525.
14 Idem 135 m. c., pe şos. Ghimbav—Cristian, delà km. 0 la km. 5 şi pe drumuri de ac ces le gânie Cristian şi Râş* nov. Valoarea; Lei 22,165
Domnii concurenţi vor prezenta înainte sau atunci oferte închise şi vor depune garanţia i de 4 (oatiu la sută) °/j asupra J valorii devizului. I
Proiectele se pot vedea în fiecare zi de lucru, între orele 8— 13 la Serviciul Technic al judeţului, unde se dau şi information).
Supraoferte nu se primesc*Deschiderea ofertelor se va
începe la orele 11 a. m , precis.
Braşov, la 22 Iunie 1929.Prefect :
(ss) Dr S u d a .Şeful serviciului :
Inginer-şef (ss) A. E. Grigorescu• 684 1— 1
Cetiţi şi răspândiţi.G u s t a Transilvaniei*
Găsiţi vin bun şl ieftin
Donai io i u saturau Fabrica io ap b z b
STELIAN .VICOLACStrada Căpitanului No 14.
(TELEFON 256)
Vinari de:Drăgăşani
Dealu-Nlare şi Odobeşti
VANZARE EN-GROS 312 6 1 - 0
Bănci pentru grădină, Furtunuri pentru grădină Macarale pentru furtune Impermeabile (tărgi).
I U L . T E U T S C HBRAŞOV, Str. Por(li 33,
2 | D r î Q c W r i a t d e« v i “iii şi dependinţe, precum şi 2 camere bine mobilate. Informa* »iun* la proprietar Str. Furcilor 7. 1 - 2
Ds vânzare Casă cu venit şi mai
multe case familiare în condi- ţiuni convenabile de plată şi parfele de clădit în apropiere de centru. Informatiuni la Wil- helm Hirsch str. Spitalului 12. 690 1—1
V â n d ! ^In cauza plecării un f 01111 dormitor modern. Str. Podului Grid 4. 686 1— 1
De închiriat mai multe prăvălii în
străzile cu mare circulaţie, str. Princip. Carol şi str. Porţii. A se adresa la Wilhelm Hirch, str. Spitalului 12. 691 1 —1
Input le bani pe ipotecă mijloceşte
Wilhelm Hirsch, str. Spitalului No. 12. 689 1 - 1
PublicaţiuneToate ob'ectele preţioase şi
efecte amanetate şi nerăscum- părate în ferminu) legal cu scadenta până la 31 Maiu 1929 inclusive, se vor vinde prin li* cltatie publică forfată ce se va ţinea în ziua de 5 Iulie 1929, erele 9 dimineaţa în loc°Iul din Braşov, Strada Prundul Rozelor No. 2
Braşov, la 22 Iunie 1929.Prima ca să d e am anet.
666 3 - 3 ______________________
Voiţi să fiţi sănătoşiBeţi vinurile naturale dela Pivniţele »BlChlIS" Str. Neagră 14. Lei 24—30. Analisate ofcial No. 31/929 şi recomandate. La petreceri împrumută butoaie şi sticle. Barbnceann.4Q4 1—n
Primăria comunală Ghimbav«^
No. 726/1929.
FtâlicaţiuneComuna Ghimbav arendează
prin licitaţie publică cu oferte închise ta primăria comunală Ghimbav în 4 Iulie 1929 la ora 4 p. m* localul de prăvălie» ca* re se află în Gh mbav sub No. 1 pe timp de 3 ani, adecă dela î Ianuarie 1930—31 Decemvrie 1932
Preţul de strigare este 24 000 Lei.
Vadiul 10% asupra sumei o* ferite.
Comuna dă tot în aceeaş zi şi oiă în antrepriză următoarele lucrări în licitaţie publică:
1 Reparaturi la cazarmă în mărime de 32 000 Lei.
2. Mutarea bascului comuna! în suma de 25,000 Lei.
3. Construirea unei fântâne pentru îngroparea cadavrelor în sumă de 40.000 Lni.
Condiţiuniie se pot vedea la primăria comunală Ghimbav.
Ghimbav, ia 20 Iunie 1929f, 685 1— 1 Primăna com unală«
„ C h e v r o l e t S i x “e p r i m i t c u e n t u z i a s m
" ..... .
ca cea mai luxoasă maşină eftină!
Echipat cu un m otor de şase cilindri şi noui caroserii de Fisher, acest Chevrolet e unic în categoria -sa.
^hevroîet-u! de patru cilindri reprezintă în ochii tutulor maşina
ieftină, care oferă maximum de perfecţiune în mecanism şi înfăţişare. E deci uşor de înţeles dece publicul de pretutindeni a rămas uimit, auzind că Chevrolet-ul a făcut un nou şi senzaţional pas înainte, fără ca să-şi mărească, în fond, preţul.
Vestea că Chevrolet-ul, — considerat pretutindeni ca o maşină de lux, dar ieftină, - - a fost echipat cu un motor de şase cilindri, a stârnit printre automobilişti unen- tusiasm fără precedent chiar în industriile cele mai propâşitoare şi mai rapide în progresul lor.
Această schimbare a fost făcută fiindcă inginerii lui General Motors au constatat, că ultimul motor al Chevrolet-ului dăduse maximum de ceeace se poate obţine de la un motor de patru cilindri. Dacă eră însă vorba de a continua progresul realizat, de a obţine o viteză mai mare, o accelerare mai rapidă şi o economie la consumul de benzină, Chevrolet-ul trebuia neapărat să aibă un motor de şase cilindri.
O astfel de transformare, — men- ţinându-se vechile preţuri,— ar fi fost mai presus de puterile oricărei alte fabrici, afară de cea mai colosală dintre toate, General Motors, gigantica instituţie automobilă, care
produce zece tipuri diferite de automobile şi camioane. Mulţumiţi vastelor resurse ale acestei organizaţii, Chevrolet-ul de şase cilindri a putut fi realizat şi oferit cu ura preţ atât de redus.
O examinare amănunţită a noului Chevrolet, a desăvârşitelor sale tipuri de caroserii, ca şi a motorulfii său, va demonstra chiar şi unui profan că nici un alt automobil din categoria maşinelor ieftine nu’l poate egala. O cursă de încercare pe care orice concesionar de Chevrolet-uri v’o poate înlesni, vă va dovedi dece fel de performanţe e qapabil acest automobil.
C H E V R O L E T SIXCHEVROLET - PONTTAC - OLDSMOBILE - OAKLAND - VAtTXHAlL®BUICK - LA S A tt© \
'“"‘ CADILLAC - CAMIOANE CHEVROLET - CAMIOANE G.*tC - CAROSEfW PISHER \
Pş>R O D U S E A L E L U I G E N E R A I » - M O T O R ^
P *ol*'» 6\
GAZETA TRANSILVANIEI
Economii bugetareS ’a dispus concedierea diumiştilor şi
reducerea automobilelor.Pentru aducerea la îndeplini-
r e a planului de economii ce a făcut obiectul cercetărilor Comisiei bugetare, ministerul de finanţe a dispus ca toate serviciile sale să ia imediat următoarele măsuri :
D iurniştii s e concediază.Toţi diurniştii ministerului vor
fi concediaji de îndată. Se vor menţine numai aceia cari, prin specializare, sunt absolut necesari pentru lucrările ce le îndeplinesc şi pot aduce reale foloase serviciilor unde funcţionează. Nevoia aceasta va fi menţionată şi exprimată la fiecare caz al diurnistului rămas în serviciu. Totdeodată, se va întocmi un tablou al diurniştilor concediaţi şi quantumul economiei până la sfârşitul anului ce se realizează prin concedierea dor.
Se vor revizui lucrările serviciului precum şi dacă personalul este bine întrebuinţat, iar dacă, eventual, prin concedierea diurniştilor, lucrările ar fi stânjenite, ei vor fi înloçuiti cu funcţionari delà alte dtirecţill, sau chiar şi delà alte ministère.
D iu rnele fixe ş i je fo an ele de prezenţă în cetează.
Diurnele fixe şi jetoanele de prezentă încetează de a mai fi plătite odată cu aplicarea acestor măsuri de economie.
Pentru comisiunile {mute în orele de serviciu şi în localul
autorităţii, jetoanele de prezentă de asemenea nu vor mai fi plătite, iar orele suplimentare, care au fost acordate chiar pentru lucrări curente şi care în genere devenise un abuz, încetează definitiv de a mai fi plătite.
Lucrările curente, cari nu se vor termina în orele de serviciu, fie dintr’o rea întrebuinţare a personalului, sau prin păsuirea unora dintre ei, se vor face în orele de după masă, personalul fiind obligat să vină pentru a termina lucrările şi şeful conducător al serviciului rămânând direct răspunzător de ne- executarea lor la timp.
A utom obilele.
Din automobilele aparţinând acestui departament, nu vor fi oprite decât automobilele ministrului şi secretarilor generali. Celelalte automobile vor fi depuse în garaj şi şofeurii respectivi concediaji. Se va întocmi un tablou de aceste automobile şi numărul ce-1 poartă fiecare, de cheltuiala anuală ce reprezintă întreţinerea şi reparaţia lor, precum şi de şofeurii concediaţi şi leafa lunară ce o primeau. *
Dispozitiunile de mai sus, a- probate de preşedintele consiliului de miniştri, urmează'să fie trimise şi celorlalte departamente spre a fi aduse la îndeplinire.
M a i multe automobile atacate şi oprite de bandifi. Pasagerii jefuiţi-
Alaltaerl, Marti, s* *au săvârşit îndrăzneţe atacuri banditeşti pe şoseaua naţională Braşov—Sighişoara. Loc al atacului a fost ales cunoscuta pădure din’re comunele Măeruş şi Hogh z, situate pe această şosea.
O motocicletă cu care Ion Tureni făcea drumu] spre Ho- ghiz, a fost atacată de trei persoane mascate, cari şi-au făcut apariţia din pădurea dela marginea drumului, unul dintre bandit, ameninţându-1 cu o carabină militară, iar ceilalţi doi înfăs- cându-1 şi jefuindu-1 de vreo 7 mii Lei. împreună cu motocicleta, victima a fost dusă în pădure şi legată, pentru a nu fugi.
Au atacat după aceea un automobil, mergând tot dinspre Braşov, in care se aflau medicul sas dr. Haltrich şi preotul sas Liehn din Roibav. Jefuiţi şi legaţi au fost conduşi şi ascunşi împreună cu maşina iângă prima victimă.
La putină vreme îşi făcu apariţia o maşină dela Sibiu, în care pe lângă şofer, se mai a- flau d-rul Kinn şi o doamnă. Au păţii o la fe).
Au atacat apoi un alt automobil, procedând ca şi cu celelalte. In urmă aceeaşi soartă a avut-o un auto-camion, care făcea acest drum.
Bandilii au jefuit cu totul cam 100 mii Lei şi juvaericale şi haine de o valoare considerabilă
Se pare, că ei nu atacau decât pe t ei, dela cari credeau că se pot alege cu o pradă mai bogată, Automobilele le ascundeau in pădure împreună cu victimele pentru a nu lăsa urme de isprăvile lor şi a nu da de bănuit celorlalţi trecători, pe cari nu i au atacat.
Către seară, bandiţii au dis
părut în desişul pădurii, Ia« | sând victimele în voia ior, cari ’ apoi folosindu se de scest pri
lej, şiau continuat drumul.La Cohalm au anunţat jan
darmeria despre cele petrecute.La fafa jocului au plecat rnai
multe patrule întărite pentru prinderea bandiţilor.
W l|l
CĂRĂMIDĂ..... ......1 ...... ijld t m; ş na , «i i it 1 cu !'! preţ avantegios se afla toi |j| deauna în depozitul de |j
ANDREAS TONTSCH |Drumul Sânpetrului |j[
T e l e f o n » 8 6 .
Corpul Portăreilor Tribunalului ___________ ihaşuv____________
No. 3146— 1929.Pubiicaţiune de licitaţie
Subsemnatul portărel prin aceasta publică că în baza deci- siunei No. G. 283/1929 a judecătoriei de ocol Braşov în favorul reclamantului Alexandru Aîbertfy repr. prin advoca tul dr- 1. Gergeiy Braşov pen* tru încasarea creanţei de 5000 Lei şi acc. se fixează termen de hcitatie pe ziua de 23 Iunie 1929, orele 11 a. m. la fata locului în Braşov Str. (Manilor No. 3» unde se vor vinde prin licitatiune publică judiciare mo bile de casă, maşină de cusut t etc* în valoare de 18000 Lei. {
In caz de nevoie şt sub pre I tul de estimare. j
Braşov, ia 30 Maiu 1929. 1683 i— 1 . F. Crişarit j
po: ţârei*
împotriva agitaţiilor maghiare.
Telegram a adunării naţionale din O rad ea.
D l ministru Mironescu a primit următoarea telegramă dela Preşedintele Adunărei Naţionale Române din Oradea şi judeţul Bihor:
Adunarea naţională română din Oradea şi judeţul Bihor întrunită din toate păturile sociale în scop de a înfiinţa o Casă Naţională, afirmă odată mai mult puterea naţiunei române şi justa sa aşezare între graniţele sale actuale. Nu avem aspiraţii de
[ cucerire dar protestăm în contra agitaţiilor şi ameninţărilor dela Budapesta, ia cari răspundem ca întotdeauna: vom fi gata să apărăm cu sângele nostru patrimoniul naţional. Preşedintele adunării, dr. Valeriu Traian Frenţiu, episcop român unit din Oradea, dr. Andrei Crişanul, Arhiereu ortodox, dr. Iile Andrei, Preş. de Curte.
Cursurile pregătitoare şi de corigentă.
Având în vedere că mul(i profesori solicită aprobări pentru cursuri pregătitoare şi de corigentă, ministerul instrucţiunei a luat următoarele dispoziţii în ceea-ce priveşte funcţionarea acestor cursuri in timpul verei:
Nici un curs de pregătire nu va putea funcţiona decât cu a- probarea inspectoratului regiu- nei respective.
Conducerea cursului va fi încredinţată unui învăţător titular sau institutor, dacă elevii sunt de curs primar şi unui profesor titular, dacă elevii sunt de curs secundar.
Asupra felulului cum vor funcţiona 8ceste cursuri, ministerul instrucţiunei a trimis tuturor inspectoratelor din tară instrucţiuni detailate.
in aceste instrucţiuni se stabileşte numărul elevilor pe clase, condiţiile de higienă aie localului unde vor funcţiona cursurile şi modalitatea de plată a profesorilor.
L i » c * & í eP e tre ce re câm p en eas că.
Societatea «Junii Bătrâni" aduce la cunoşiinfa onor. public, că va aranja o petrecere câmpenească Duminecă în 30 Iunie a. c. în capul Poenii pe «Livada junilor Bătrâni*. Focuri pentru prepararea mâncărilor vor sta la dispoziţia publicului în mod gratuit. Plecarea va fi la ora 8 dimineaţa din faţa liceului «A Şaguna“ în frunte cu muzica Vânătorilor de munte. Membrii societăţii sunt ruga|i a lua parte cu toţii la plecare în corpore.
; in caz de timp nefavorabil, se amână pe proxima Duminecă.— Comitetul.
9
AVIZ. Soc. Costeniior «Aju*torul" educe la cunoştinţa, căîn ziua de Duminecă 7 Iulie vaeranja obşnuitul joc strămoşese, la Crucea Moşucoiulu'. Lecati cu onoare invită pe onorpublic* In caz de timp nefavo*rtbsl se amână pe ziua de 14a. c* Comitetul
•
B ilete de tren, vagon lifsvisa, reducere la ARONSOHN •
«In şco a la de dans Izsák" Strada Castelului No. 110 încep cursuri de vacante pentru elevi şi copii la 8 Iulie a. c.________
6 6 H C îia ţiBin casa Str. Principele Ca rol
7 se vinde în jicitatfe judiciară la 1 Iulie a. c., ora 4.30 1 cas să de bani Werlheim, 2 maşini mari de tăiat hârtie, 1 maşină de cusut căiţi, 35 bucăţi biblio- rate şi 2 globul pământului-
Nr 65—1929.
Franţa ţi respecta iritatelor— O ficialitatea franceză răspunde agitaţiilor ungare. —
P a ris 25. (Rador) — La marele banchet, care a avut lo c la Verdun, cu prilejul sărbătoririi renaşterei acestui oraş, şi ia care au asistat şi reprezentanţii statelor aliate cu Franţa, d-l.Po* fncare a ţinut o cuvântare în care a declarat că «pacea trebue» să fia nu numai o simplă vorbă, ci o realitate solidă şi durabilă» pe baza respectării tratatelor".
D-l Doumergue, preşedintele Republicei frcnceze, repetând cuvintele d-lui Poincare, a accentuat că pacea nu poate exista decât întemeiată pe respectul absolut al tratatelor.
In cercurile politice, aceste discursuri sunt considerate ca un răspuns al oficialităţii franceze la manifestările din Uig iria şi din alte fări împotriva tratatelor pace.
Furtună Iu judeţul Lăpuşna.— Patru victima omeneşti. —
O groaznică furtună s’a des- lănţuit alaităeri pe întinsul jud. Lapuşne. Furtuna a fost kînsoţi tă de o puternică ploaie torenţială şi manifestaţii electrice. Apa a căzut în cantităţi atât de mari încât a provocat inundaţii, întrerupând circulaţia pe .alocuri. Apele au înecat numeroase vite şi păsări iar vântul a desvelit mai multe case şi o doborât numeroşi copaci.
In comuna Lăpuşna, puhoaiele de apă au înecat o femeie; în
comuna Cărpineni doi copii şi o femeie, iar în comuna Puhoi, o femeie.
La Chişinău, ploaia a fost mai puţin intensă, dar în schimb manifestaţiile electrice au fost foarte puternice.Trăznetul căzând la un moment dat asupra casei din str. Coşbuc No. 9 ţi pătrunzând în locuinţa meseriaşului Gertberg. a dărâmat soba şi a eşit pe fereastră afară. Din fericire, în acel moment, nu se găsea nimeni în casă.
INFORMA Ţ I UN ID -l Iuliu Maniu, preşedin
tele consiliului, a fost primit eri la ora 12 în audienţă de membrii Regenţei, cărora le-a comunicat răspunsul guvernului ungar la Nota României.
D l Iuliu Maniu a mai pus în curent pe membrii Regentei cu stadiul tratativelor în care se află ăhestiunea op tanti lori
•M iniştrii Franţei, Italiei ş i
P o lon ie i la d-l Gh. M ironescu. In cursul dim. de Marţi d 1 Mironescu, ministrul de externe, a primit acasă ia d-sa vizitele succesive ale d-lor Puaux, ministrul Franţei, conte Szembeck, ministrul Poloniei, de Magyary, ministrul Ungariei şi Preziosi, ministrul Italiei. *
S e rb a re a de fine de an a şcoalelor de ucenici industriali şi comerciali din Braşov, va a- vea loc Duminecă 30 Iunie, ora 11 a. m. în sala mare a restaurantului «Gewerbeverein* (Bulevardul Regele Ferdinand. Cu această ocazie se va face darea de seamă a mersului şcoalelor pe anul şcolar 1928—1929. Programul va fi complectat cu recitări şi cântări ale elevilor şi conferinţe cu subiecte din domeniul problemelor profesionale. Tot cu această ocazie se vh face şi distribuirea premiilor e- levilor celor mai distinşi din toate şcoaiele de stat ale ucenicilor din oraşul Braşov.
Patronii şi părinţii elevilor u- cenici, precum şi toţi binevoitorii şcoaieî, sunt rugaţi a lua parte in număr cât mai mare la această manifestaţie culturală a învăţământului muncitoresc.
«Pentru elevii C on servato
rului. începând cu ziua de Vineri, 28 1. c., între orele 4 —6 d. a. elevii Conservatorului din loc îşi pot lua certificatele de finea anului şcolar.
•
Aviz. Reîntorcându mă din străinătate dm călătorie de studii, deschis sesiunea de canto peste vară atât pentru începă ton cât şi înaintaţi Metania dr.rakâcs strada Nouă 8.•
Din cauza sfintei sărbători de Sâmbătă (Petru şi Pavel) ziarul J va apare Marti la ora obicinuită. *
D ar. — Doamna prefect Dr, Aron Suciu a dăruit bisericei noastre 1000 lei în loc de cunună pe sicriul prim medicului veterinar Victor Moldo van. Mulţumite şi pentru multe alte daruri, ce ne-a făcut d-na Dr. Suciu. — Comitetul parohial unit.
•
în ch eierea anului ş c o la rIa grădinile de copii Nr. 2 şi «Sf. Nicolae" din Braşov-Scheiu* Vineri în 28 c. dela 3—5 după amiază se va ţinea în sala Teatrului naţional «Astra" din loc» serbarea de încheiere a anului şcolar cu elevii şcoalelor de copii mici dela şcoala de stat Nr. 2 din Strada Ecaterinei şi şcoala de stat «Sf. Nicolae" din Prund.
Se va executa cu această o* cazie de cătră micii dar drăgălaşii diletanfi, un bogat program de jocuri, declamaţii, piese teatrale şi exerciţii gimnatice.
Onoratul public braşovean; este rugat să la parte în număr cât mai mare ia această serbare. •
AVIZ. Cumpăr dulap de cărţi mai mare şi mai nou. Oferta la administraţia ziarului sub I. L
Convocare.Conform § 12 din statutele
archidiecezane, enoriaşii paro- chiei române gr. catolice (unite) din loc sunt invitaţi pe Duminecă în 30 Iunie a, c. ora 11 la
Adunarea gen erală ord inară,
ce se va finea în Capela-bise- rică din Strada Lungă Nr. 111 cu următoarea ordine de z i :
1. Deschiderea adunării.2. Raportul Reprezentantei pa
rohiale.3. Publicarea Raţiunilor bise
ricei de pe 1923 şi bugetul a- nului 1929.
4. Alegerea unei comisiuni verif icăl o are şî raportul aceleia.
5. Descărcarea Reprezentanţei de gestiunea anului 1928.
6. Eventuale propuneri. închiderea adunării.
Braşov , 18 Iunie 1929.Protopop M. Hodârnău-
preşedintele adunării.
TIPOGRAFIA A, MUREŞ1ANU ? BRANISCE & COMP. BRAŞOV, Reda t e responsabil^ VICTOR BRANISCE,
top related