mo269bis2015
Post on 07-Dec-2015
224 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 183 (XXVII) — Nr. 269 bis Miercuri, 22 aprilie 2015
S U M A R
Pagina
Anexele nr. 1—4 la Ordinul ministrului educației și cercetăriiștiințifice nr. 3.542/2015 privind aprobarea programelorșcolare pentru disciplinele opționale „Joc și mișcare”,curriculum la decizia școlii pentru clasa pregătitoare,clasa I și clasa a II-a, „Educație pentru prevenireariscului rutier”, curriculum la decizia școlii pentruînvățământul primar, „Educație pentru dezvoltare”,curriculum la decizia școlii pentru liceu, „Educațiepentru drepturile de proprietate intelectuală”, curriculum la decizia școlii pentru liceu ...................... 3–58
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.20152
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
O R D I Nprivind aprobarea programelor școlare pentru disciplinele opționale „Joc și mișcare”,
curriculum la decizia școlii pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, „Educație pentru prevenirea riscului rutier”, curriculum la decizia școlii pentru învățământul
primar, „Educație pentru dezvoltare”, curriculum la decizia școlii pentru liceu, „Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală”, curriculum la decizia școlii pentru liceu*)
În conformitate cu prevederile art. 65 alin (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completărileulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice,
ministrul educației și cercetării științifice emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă programa școlară pentru disciplinaopțională „Joc și mișcare”, curriculum la decizia școlii pentruclasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, cuprinsă în anexa nr. 1,care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Se aprobă programa școlară pentru disciplinaopțională „Educație pentru prevenirea riscului rutier”, curriculumla decizia școlii pentru învățământul primar, cuprinsă în anexanr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 3. — Se aprobă programa școlară pentru disciplinaopțională „Educație pentru dezvoltare”, curriculum la deciziașcolii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 3, care face parteintegrantă din prezentul ordin.
Art. 4. — Se aprobă programa școlară pentru disciplina
opțională „Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală”,
curriculum la decizia școlii pentru liceu, cuprinsă în anexa nr. 4,
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. — Începând cu anul școlar 2015—2016, programele
școlare cuprinse în anexele nr. 1—4 pot fi utilizate în sistemul
de învățământ ca ofertă centrală de curriculum la decizia
școlii.
Art. 6. — Direcția generală educație și învățare pe tot
parcursul vieții, Institutul de Științe ale Educației, inspectoratele
școlare județene, respectiv Inspectoratul Școlar al Municipiului
București, conducerile unităților de învățământ preuniversitar
duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 7. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul educației și cercetării științifice,Sorin Mihai Cîmpeanu
București, 27 martie 2015.Nr. 3.542.
*) Ordinul nr. 3.542/2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 22 aprilie 2015 și este reprodus și în acest număr bis.
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Anexa nr. 1 la ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. 3.542/27.03.2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE
Programa �colar� pentru disciplina op�ional�
JOC �I MI�CARE [curriculum la decizia �colii pentru
clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a]
Bucure�ti, 2015
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 3
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
Not� de prezentare Programa �colar� pentru Joc �i mi�care prezint� competen�ele generale �i specifice, activit��ile
de înv��are, con�inuturile �i sugestiile metodologice pentru aceast� nou� disciplin� din oferta curricular� central� de discipline op�ionale, pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a din înv���mântul primar �i este proiectat� pentru un buget de timp de 1 or�/s�pt�mân�, pe durata fiec�rui an �colar. Disciplina poate fi studiat� într-un singur an �colar sau succesiv, în doi/trei ani, potrivit prevederilor curriculumului la decizia �colii pentru anul de studiu respectiv.
Introducerea disciplinei Joc �i mi�care în oferta central� de discipline op�ionale care pot fi incluse în curriculumul la decizia �colii pentru clasele preg�titoare, I �i a II-a accentueaz� rolul pe care activit��ile ludice cu caracter dinamic trebuie s� îl aib� în procesul de cre�tere �i dezvoltare a copiilor de 6 – 8 ani. Disciplina Joc �i mi�care subliniaz� poten�ialul instructiv-educativ al jocurilor, ca mijloace didactice specifice perioadei micii �colarit��i, prin faptul c� valorific� tendin�a natural� a copiilor pentru mi�care. Prin mi�care copilul exploreaz�, cunoa�te, interac�ioneaz� cu propriul corp �i cu mediul înconjur�tor. Cunoscând posibilit��ile de ac�iune asupra mediului, copilul devine încrez�tor în for�ele proprii �i cutez�tor în a descoperi lumea.
Integrat� în cadrul ariei curriculare Educa�ie fizic�, sport �i s�n�tate, disciplinei op�ionale îi revine sarcina de a completa influen�ele pe care Educa�ia fizic� le exercit� la nivelul personalit��ii copilului, aducându-�i o contribu�ie considerabil� la dezvoltarea cognitiv� �i socio-afectiv� a acestuia prin valorificarea valen�elor jocurilor de mi�care. Poten�ialul instructiv-educativ al jocurilor dinamice poate sus�ine dezvoltarea inteligen�ei emo�ionale a copiilor �i, prin aceasta, o mai bun� adaptare la solicit�rile mediului �colar �i social. Numeroasele tipuri de jocuri de mi�care – cu �i f�r� obiecte, de întrecere �i de cooperare, cu roluri etc., pot sta la baza proiect�rii unor situa�ii de instruire cu bogate influen�e benefice asupra personalit��ii copilului, c�ruia îi ofer� posibilitatea definirii continue a tr�s�turilor sale cognitive, afective, moral-volitive.
În timp ce influen�ele jocurilor de mi�care asupra sferei motrice �i fizice sunt valorificate în primul rând la Educa�ie fizic�, în cadrul acestei discipline se va urm�ri poten�area influen�elor mi�c�rii sub form� de joc, asupra dezvolt�rii cognitive �i socio-afective a copilului.
Poten�ialul jocurilor de mi�care poate fi utilizat �i pentru consolidarea cuno�tin�elor pe care copiii le dobândesc la alte discipline de studiu (limba român�, matematic�, �tiin�ele naturii etc.). Maniera integrat� de abordare a acestor obiecte de studiu face posibil� înv��area/consolidarea prin jocuri dinamice a alfabetului, cifrelor, denumirii animalelor, fructelor, legumelor etc. Prin faptul c� îi este specific� activitatea în grup, jocul de mi�care favorizeaz� manifestarea rela�iilor sociale (de cooperare, de întrecere), presupunând armonizarea intereselor individuale �i a eforturilor personale cu cele ale grupului; favorizeaz� încadrarea în colectiv, asumarea de responsabilit��i, manifestarea atitudinii critice �i autocritice, a ini�iativei �i le permite copiilor s� înve�e ce înseamn� toleran�a, acceptarea celuilalt, luarea unei decizii �i asumarea consecin�elor acesteia. Jocul presupune reguli �i respectarea lor, astfel disciplina Joc �i mi�care contribuie la dezvoltarea moral� a copilului �i permite o mai bun� integrare �colar� �i social� a acestuia. Ca urmare a situa�iilor favorabile sau nefavorabile cu care se confrunt� copilul în timpul jocului, el va tr�i o gam� larg� de st�ri afective – bucurie, triste�e, mul�umire, entuziasm, pl�cere. Copilul are ocazia s� cunoasc� aceste st�ri, s� le în�eleag� �i s� înve�e s� le controleze, astfel încât s� aib� un comportament echilibrat, la �coal� �i în societate.
Structura programei �colare include urm�toarele elemente: - Not� de prezentare - Competen�e generale - Competen�e specifice �i exemple de activit��i de înv��are - Con�inuturi - Sugestii metodologice
Competen�ele sunt ansambluri structurate de cuno�tin�e, abilit��i �i atitudini formate prin înv��are, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competen�ele generale ale disciplinei Joc si mi�care vizeaz� achizi�iile de cunoa�tere �i de comportament ale elevului pentru întreg ciclul primar.
Competen�ele specifice sunt derivate din competen�ele generale, reprezint� etape în dobândirea acestora, formându-se pe durata unui an �colar. Pentru realizarea competen�elor specifice, în program� sunt propuse exemple de activit��i de înv��are care valorific� experien�a concret� a elevului �i care integreaz� strategii didactice adecvate unor contexte de înv��are variate.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
Con�inuturile înv���rii sunt structurate, în mod progresiv, pe ani de studiu �i reprezint� baza de operare pentru formarea competen�elor. Astfel, ele sunt grupate pe urm�toarele domenii:
1. Capacitate psiho-motric� 2. Deprinderi de comunicare �i lucru în echip� 3. Stil de via�� activ
Sugestiile metodologice includ strategii didactice �i au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei. Pentru a facilita demersul cadrului didactic, sugestiile metodologice includ, de asemenea, o descriere a jocurilor de mi�care oferite ca exemple în sec�iunea de con�inuturi.
Programa �colar� propune o abordare flexibil�, bazat� pe valorificarea competen�elor �i a experien�ei profesorului, a resurselor specifice unit��ii de înv���mânt. Cadrul didactic este liber s� aleag�, s� modifice sau s� adauge activit��i de înv��are. Întregul demers didactic este îns� adaptat particularit��ilor elevilor �i bazat pe înv��area prin joc. La rândul lor, elevii sunt încuraja�i s� î�i exprime op�iunile pentru abordarea în procesul de înv��are a anumitor jocuri.
Prin influen�ele pe care le exercit�, disciplina î�i aduce o contribu�ie important� asupra întregii personalit��i a copilului, contribuind la dezvoltarea acesteia înc� din perioada �colar� mic�.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 5
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
Competen�e generale
1. Participarea la jocurile de mi�care, organizate sau spontane, în func�ie de capacitatea psiho-motric� �i interesele individuale 2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activit��ile ludice
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc
�i m
i�ca
re –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
cla
sa p
reg�
titoa
re, c
lasa
I �i
cla
sa a
II-a
Com
pete
n�e
spec
ifice
�i e
xem
ple
de a
ctiv
it��i
de în
v��a
re
1.
Part
icip
area
la jo
curil
e de
mi�
care
, org
aniz
ate
sau
spon
tane
, în
func
�ie d
e ca
paci
tate
a ps
iho-
mot
ric�
�i in
tere
sele
indi
vidu
ale
Cla
sa p
reg�
titoa
re
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
1.
1. U
tiliz
area
dep
rinde
rilor
loco
mot
orii
în
acor
d cu
regu
li si
mpl
e al
e un
or a
ctiv
it��i
de
joc
-
exec
utar
ea a
ctel
or �
i ac�
iuni
lor m
otric
e la
co
man
d�
- jo
curi
de a
ten�
ie c
u ex
ecut
area
sar
cini
lor
mot
rice
pres
tabi
lite
1.1.
Apl
icar
ea d
eprin
deril
or lo
com
otor
ii în
cad
rul
unor
jocu
ri cu
regu
li si
mpl
e -
jocu
ri de
cun
oa�t
ere
intu
itiv�
a e
lem
ente
lor d
in
univ
ersu
l cop
iilor
- jo
curi
de im
itare
a u
nor a
ctiv
it��i
din
via�
a co
tidia
n�
1.1.
Apl
icar
ea d
eprin
deril
or lo
com
otor
ii în
ca
drul
uno
r act
ivit�
�i lu
dice
de
coop
erar
e -
exec
utar
ea u
nor a
cte
�i a
c�iu
ni m
otric
e, d
e pe
lo
c �i
din
dep
lasa
re, p
e pe
rech
i -
exec
utar
ea u
nor a
cte
�i a
c�iu
ni m
otric
e, d
e pe
lo
c �i
din
dep
lasa
re, î
n gr
up
1.2.
Man
evra
rea
obie
ctel
or în
aco
rd c
u un
si
stem
de
regu
li si
mpl
e al
e jo
curil
or d
e m
i�ca
re
- im
plic
area
în jo
curi
de n
um�r
are
cu
man
evra
rea
obie
ctel
or
- jo
curi
de m
i�ca
re c
u m
anev
rare
a di
ferit
or
obie
cte
(min
gi, c
ercu
ri, c
ubur
i etc
.)
1.2.
Man
evra
rea
obie
ctel
or î
n ac
tivit�
�i de
joc
ce
pres
upun
coo
pera
re în
tre
part
ener
i -
parti
cipa
re la
jocu
ri de
mi�
care
cu
man
evra
rea
obie
ctel
or în
tre d
oi p
arte
neri,
folo
sind
dife
rite
depr
inde
ri de
man
ipul
are
1.2.
Man
evra
rea
obie
ctel
or în
con
di�ii
de
coop
erar
e in
tra-
grup
-
trans
mite
rea
obie
ctel
or în
man
ier�
dife
rit�,
în
func
�ie d
e re
gulil
e de
des
f��u
rare
ale
jocu
rilor
de
mi�
care
-
parti
cipa
re la
jocu
ri de
mi�
care
cu
man
evra
rea
obie
ctel
or în
tre m
embr
ii gr
upul
ui
1.3.
Util
izar
ea d
eprin
deril
or m
otric
e de
baz
� pe
ntru
des
f��u
rare
a un
or a
ctiv
it��i
cu c
arac
ter
ludi
c, c
u ef
ort r
edus
-
repr
oduc
erea
uno
r fen
omen
e di
n na
tur�
prin
de
prin
deri
mot
rice
de b
az�
(loco
mot
orii
�i d
e st
abili
tate
) -
parti
cipa
re la
jocu
ri de
com
unic
are
�i
con�
tient
izar
e co
rpor
al�
1.3.
U
tiliz
area
de
prin
deril
or
mot
rice
de
baz�
pe
ntru
rea
lizar
ea u
nor
activ
it��i
ludi
ce,
cu e
fort
m
oder
at
- ef
ectu
area
de
acte
�i a
c�iu
ni m
otric
e în
ritm
uri
impu
se d
e di
ferit
e in
stru
men
te m
uzic
ale,
obi
ecte
de
per
cu�ie
1.3.
Util
izar
ea d
eprin
deril
or m
otric
e de
baz
� pe
ntru
re
aliz
area
un
or
activ
it��i
ludi
ce,
asoc
iate
un
ui
cont
ext
suge
stiv
/intu
itiv
cu
efor
turi
dife
rite
- ex
ecut
area
uno
r ac�
iuni
mot
rice
asoc
iate
po
vest
irii
- ac
�iona
re în
jocu
ri de
mi�
care
cup
rinzâ
nd
con�
inut
uri c
are
imit�
ac�
iuni
/ ac
tivit�
�i di
n lu
mea
ani
mal
elor
�i v
ia�a
cot
idia
n�
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 7
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc
�i m
i�ca
re –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
cla
sa p
reg�
titoa
re, c
lasa
I �i
cla
sa a
II-a
2.
Man
ifest
area
uno
r com
port
amen
te s
ocia
le a
decv
ate
în a
ctiv
it��il
e lu
dice
Cla
sa p
reg�
titoa
re
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
2.
1. R
espe
ctar
ea re
gulil
or d
e pr
otec
�ie
indi
vidu
al�
�i d
e si
gura
n��
în ti
mpu
l ac
tivit�
�ilor
de
joc
�i m
i�ca
re
- cu
noa�
tere
a re
gulil
or d
e ve
rific
are
�i
orga
niza
re a
spa
�iulu
i de
joc
-
verif
icar
ea m
ater
iale
lor d
idac
tice
utili
zate
în
cadr
ul jo
curil
or
- au
tove
rific
area
ech
ipam
entu
lui a
decv
at
cond
i�iilo
r de
desf
��ur
are
a jo
curil
or d
e m
i�ca
re
2.1.
Res
pect
area
regu
lilor
în a
ctiv
it��il
e de
joc
�i
mi�
care
-
enun
�are
a re
gulil
or d
e jo
c -
exem
plifi
care
a re
gulilo
r uno
r joc
uri
- id
entif
icar
ea u
nor s
itua�
ii de
ner
espe
ctar
e a
regu
lilor j
ocur
ilor d
e m
i�ca
re �
i a c
onse
cin�
elor
ac
esto
ra
- ob
serv
area
mod
ului
în c
are
parti
cipa
n�ii
la jo
curi
resp
ect�
regu
lile
spec
ifice
ace
stor
a
2.1.
Par
ticip
area
la jo
curil
e de
mi�
care
în
acor
d cu
spi
ritul
regu
lilor
de
joc
-
acor
dare
a/pr
imire
a de
spr
ijin d
in p
arte
a pa
rtene
rilor
în c
adru
l act
ivit�
�ilor
de
joc
�i
mi�
care
-
parti
cipa
rea
activ
� �i
man
ifest
area
co
mpo
rtam
ente
lor a
decv
ate
în a
ctiv
it��il
e de
jo
c �i
mi�
care
2.2.
Man
ifest
area
ech
ilibr
at�
a em
o�iil
or în
ca
drul
jocu
rilor
de
mi�
care
-
exer
sare
a un
or m
anife
st�r
i ade
cvat
e si
tua�
iei
�i m
omen
telo
r de
joc
(de
exem
plu,
apl
auze
, în
cura
j�ri)
-
parti
cipa
rea
la a
c�iu
ni d
esf�
�ura
te p
e pe
rech
i, în
gru
p, c
u co
mpo
nen�
� �i
niv
el m
otric
var
iabi
l
2.2.
Man
ifest
area
uno
r com
port
amen
te d
e co
oper
are
în c
adru
l joc
urilo
r de
mi�
care
-
ac�io
nare
a în
aco
rd c
u re
gulil
e pr
ivin
d as
iste
n�a,
aj
utor
ul �
i spr
ijinu
l col
egilo
r în
timpu
l pra
ctic
�rii
jocu
rilor
de
mi�
care
-
real
izar
ea d
e ac
�iuni
de
coop
erar
e în
jocu
rile
de
mi�
care
org
aniz
ate
pe p
erec
hi, g
rupu
ri m
ici,
echi
pe
2.2.
Pro
mov
area
rela
�iilo
r de
coop
erar
e/în
traj
utor
are
intr
agru
p, în
cad
rul
jocu
rilor
de
mi�
care
-
form
ular
ea d
e ap
reci
eri a
supr
a ev
olu�
iei �
i co
mpo
rtam
entu
lui p
ropr
iu/ c
oech
ipie
rilor
/ ad
vers
arilo
r, în
pra
ctic
area
jocu
rilor
de
mi�
care
-
aten
�ion�
ri as
upra
com
porta
men
telo
r in
dezi
rabi
le a
le c
oleg
ilor �
i acc
epta
rea
din
parte
a ac
esto
ra a
ate
n�io
n�ril
or a
supr
a co
mpo
rtam
entu
lui p
ropr
iu
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc
�i m
i�ca
re –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
cla
sa p
reg�
titoa
re, c
lasa
I �i
cla
sa a
II-a
Con
�inut
uri
D
omen
ii C
lasa
pre
g�tit
oare
C
lasa
I C
lasa
a II
-a
1. C
apac
itate
ps
iho
- mot
ric�
Jocu
ri de
mi�
care
cup
rinzâ
nd v
aria
nte
de
mer
s, în
tem
pou
cons
tant
(E
xem
ple
de jo
curi:
Bal
erin
ele
– m
ers
pe
vârfu
ri, C
�pri�
ele
– m
ers
pe c
�lcâ
ie, P
itici
i vo
io�i
– m
ers
ghem
uit)
Jocu
ri de
mi�
care
�i �
tafe
te c
uprin
zând
va
riant
e de
ale
rgar
e:
- re
ctilin
ie
- �e
rpui
t�
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: A
cul c
u a�
�, B
uche
�ele
, U
rsul
doa
rme)
Jo
curi
de m
i�ca
re �
i �ta
fete
cup
rinzâ
nd
varia
nte
de s
�ritu
ri cu
des
prin
dere
de
pe
ambe
le p
icio
are
(E
xem
ple
de jo
curi:
Bro
scu�
ele
sar î
n la
c,
Din
cer
c în
cer
c)
Jocu
ri de
mi�
care
�i �
tafe
te c
uprin
zând
va
riant
e de
aru
ncar
e �i
prin
dere
: -
arun
care
lans
at�
cu d
ou�
mâi
ni d
e jo
s -
arun
care
lans
at�
cu d
ou�
mâi
ni c
u ro
stog
olire
a ob
iect
elor
pe
sol
- pr
inde
re c
u do
u� m
âini
la p
iept
(E
xem
ple
de jo
curi:
Min
gea
prin
tune
l, �i
nta�
ii is
cusi
�i)
Jocu
ri de
mi�
care
, tra
see
aplic
ativ
e �i
�t
afet
e cu
prin
zând
dep
rinde
ri m
otric
e ut
ilita
r-ap
licat
ive:
Jocu
ri de
mi�
care
cup
rinzâ
nd v
aria
nte
de
mer
s, în
tem
pou
acce
lera
t (E
xem
ple
de jo
curi:
Lan
�ul –
mer
s în
col
oan�
câ
te u
nul/d
oi �i
nând
u-se
de
mâi
ni/ c
u m
âini
le p
e um
erii
cole
gulu
i din
fa��
, Tre
c so
lda�
ii –
mer
s în
ca
den�
�)
Jocu
ri de
mi�
care
�i �
tafe
te c
uprin
zând
va
riant
e de
ale
rgar
e:
- re
ctilin
ie
- �e
rpui
t�
- în
zig
-zag
(E
xem
ple
de jo
curi:
Aut
omob
ilele
, Cur
sa
voca
lelo
r, S
alut
prie
tene
, Cur
sa v
ocal
elor
) Jo
curi
de m
i�ca
re �
i �ta
fete
cup
rinzâ
nd
varia
nte
de s
�ritu
ri cu
des
prin
dere
de
pe
ambe
le p
icio
are
, de
pe lo
c pe
ste
obst
acol
e m
ici
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: B
rosc
u�el
e sa
r în
lac,
Din
ce
rc în
cer
c, B
anda
rula
nt�)
Jo
curi
de m
i�ca
re �
i �ta
fete
cup
rinzâ
nd
varia
nte
de a
runc
are
�i p
rinde
re:
- ar
unca
re la
nsat
� cu
dou
� m
âini
de
jos
la
dist
an��
�i l
a pa
rtene
r -
arun
care
cu
dou�
mâi
ni d
e la
pie
pt în
aint
e �i
în s
us
- pr
inde
re c
u do
u� m
âini
la p
iept
(E
xem
ple
de jo
curi:
Fer
e�te
-�i c
apul
, A
p�r�
toru
l cet
��ii,
Min
gea
prin
tune
l, si
mpl
�,
�ar
pele
î�i p
rinde
coa
da, M
inge
a ap
el)
Jocu
ri de
mi�
care
, tra
see
aplic
ativ
e �i
�t
afet
e cu
prin
zând
dep
rinde
ri m
otric
e co
mpl
exe
(util
itar-
aplic
ativ
e):
Jocu
ri de
mi�
care
cup
rinzâ
nd v
aria
nte
de m
ers,
în te
mpo
u va
riabi
l (E
xem
ple
de jo
curi:
Uria
�ii �
i piti
cii –
mer
s pe
vâr
furi,
alte
rnat
cu
mer
s gh
emui
t) Jo
curi
de m
i�ca
re �
i �ta
fete
cup
rinzâ
nd
varia
nte
de a
lerg
are:
-
rect
ilinie
-
�erp
uit�
-
în z
ig-z
ag
- cu
oco
lire
de o
bsta
cole
(E
xem
ple
de jo
curi:
Cur
sa p
e nu
mer
e,
Oga
rul �
i iep
urel
e, A
l tre
ilea
fuge
, Bat
istu
�a)
Jocu
ri de
mi�
care
�i �
tafe
te c
uprin
zând
va
riant
e de
s�r
ituri
cu d
espr
inde
re d
e pe
un
pici
or �
i de
pe a
mbe
le p
icio
are
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: �
otro
nul,
Bro
scu�
ele
sar î
n la
c)
Jocu
ri de
mi�
care
�i �
tafe
te c
uprin
zând
va
riant
e de
aru
ncar
e �i
prin
dere
: -
arun
care
lans
at�
cu d
ou�
mâi
ni
înai
nte,
în s
us �
i pe
deas
upra
cap
ului
-
prin
dere
cu
o m
ân�
prin
apu
care
(E
xem
ple
de jo
curi:
Min
gea
la c
o� –
ar
unca
re la
�int
�, S
uvei
ca s
impl
�, �
arpe
le
î�i p
rinde
coa
da, M
inge
a ap
el)
Jocu
ri de
mi�
care
, tra
see
aplic
ativ
e �i
�t
afet
e cu
prin
zând
dep
rinde
ri m
otric
e co
mpl
exe
(util
itar-
aplic
ativ
e):
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 9
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc
�i m
i�ca
re –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
cla
sa p
reg�
titoa
re, c
lasa
I �i
cla
sa a
II-a
Dom
enii
Cla
sa p
reg�
titoa
re
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
-
echi
libru
sta
tic �
i din
amic
-
trans
port
de o
biec
te u
�oar
e (E
xem
ple
de jo
curi:
La
circ
, C�r
�u�i
i) Jo
curi
de m
i�ca
re �
i �ta
fete
viz
ând
dezv
olta
rea
calit
��ilo
r mot
rice:
vite
z� d
e re
ac�ie
�i c
oord
onar
e se
gmen
tar�
(E
xem
ple
de jo
curi:
Alb
�i n
egru
/Sus
-jos
– ex
ecut
are
ac�iu
ni m
otric
e la
sem
nale
viz
uale
sa
u au
ditiv
e, C
rabi
i �i c
reve
�ii)
Jocu
ri pe
ntru
sch
ema
corp
oral
�:
- de
num
ire s
egm
ente
cor
pora
le
- de
num
ire m
i�c�
ri al
e se
gmen
telo
r co
rpor
ale
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: M
inge
a fri
ge, F
ere�
te-�i
ca
pul,
Fere
�te-
�i pi
cioa
rele
)
- ec
hilib
ru s
tatic
�i d
inam
ic
- tra
nspo
rt de
obi
ecte
u�o
are
- tâ
râre
(E
xem
ple
de jo
curi:
C�r
�u�i
i, C
obili
�a, U
nde-
s do
i put
erea
cre
�te)
Jo
curi
de m
i�ca
re �
i �ta
fete
viz
ând
dezv
olta
rea
calit
��ilo
r mot
rice:
vi
tez�
de
exec
u�ie
�i v
itez�
de
depl
asar
e -
coor
dona
re s
egm
enta
r�
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: V
ân�t
orul
iscu
sit,
Cra
bii �
i cr
eve�
ii)
Jocu
ri pe
ntru
sch
em�
corp
oral
�:
- po
sibi
lit��
i de
mi�
care
ale
seg
men
telo
r în
rapo
rt cu
un
parte
ner �
i cu
obie
cte
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: M
inge
a pe
pod
, Min
gea
prin
tune
l, M
inge
a �a
rpe)
- tra
nspo
rt de
obi
ecte
u�o
are
- tâ
râre
-
trac�
iune
(E
xem
ple
de jo
curi:
Infa
nter
i�tii
, Aju
t�-te
si
ngur
) Jo
curi
de m
i�ca
re �
i �ta
fete
viz
ând
dezv
olta
rea
calit
��ilo
r mot
rice:
-
vite
z� d
e de
plas
are
- co
ordo
nare
a ac
�iuni
lor c
u pa
rtene
r (E
xem
ple
de jo
curi:
Cur
sa p
e nu
mer
e,
�ar
pele
î�i p
rinde
coa
da, C
ioba
nul î
�i
ap�r
� oi
le)
Jocu
ri pe
ntru
orie
ntar
e sp
a�ia
l�:
- di
rec�
ii, s
ensu
ri, d
imen
siun
i (E
xem
ple
de jo
curi:
Fig
urile
geo
met
rice,
P
�s�r
elel
e in
tr�-n
cui
b)
2. D
eprin
deri
de
com
unic
are
�i
lucr
u în
ech
ip�
Reg
uli s
impl
e al
e jo
curil
or d
e m
i�ca
re
(De
exem
plu,
lini
ile d
e pl
ecar
e –
sosi
re,
repe
re, r
espe
ctar
ea c
omen
zii s
tart,
por
nire
du
p� s
emna
l, p�
stra
rea
ordi
nii l
a ex
ecu�
ie)
Mod
alit�
�i de
com
unic
are
verb
al�
�i
nonv
erba
l� e
lev
– pr
ofes
or
(De
exem
plu,
stim
uli v
izua
li, a
uditi
vi,
kine
stez
ici;
gest
uri d
e în
cura
jare
, de
felic
itare
, de
aten
�iona
re)
Reg
ulile
jocu
rilor
de
mi�
care
(D
e ex
empl
u, c
riter
ii de
sta
bilir
e a
învi
ng�t
orilo
r, si
stem
ul d
e de
punc
tare
în c
azul
ne
resp
ect�
rii re
gulilo
r) R
egul
i de
inte
rac�
iune
în p
erec
hi �
i gru
puri
(De
exem
plu,
prim
ire/a
cord
are
ajut
or
parte
neru
lui,
aten
�ion�
ri re
cipr
oce)
D
rept
uri �
i res
pons
abili
t��i
în jo
c
(De
exem
plu,
ega
litat
e în
efe
ctua
rea
ac�iu
nilo
r st
abili
te, r
espe
ctar
ea re
gulilo
r) M
odal
it��i
de c
omun
icar
e ve
rbal
� �i
no
nver
bal�
ele
v –
elev
, în
pere
che
(D
e ex
empl
u, s
timul
are/
încu
raja
re)
Reg
ulile
jocu
rilor
de
mi�
care
(D
e ex
e mpl
u, e
nun�
area
�i r
espe
ctar
ea
regu
lilor j
ocur
ilor p
reda
te)
Sprij
in �
i col
abor
are
în g
rup
pent
ru
ob�in
erea
ava
ntaj
ului
fa��
de
grup
ul
adve
rs
Com
port
amen
te d
e de
zapr
obar
e a
abat
erilo
r de
la re
guli
(D
e ex
empl
u, s
emna
lare
a ab
ater
ilor,
impu
nere
a de
punc
t�rii
lor)
M
esaj
e ve
rbal
e �i
non
verb
ale
în g
rup
(De
exem
plu,
ate
n�io
n�ri,
încu
raj�
ri,
impu
lsio
nare
a st
artu
lui)
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc
�i m
i�ca
re –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
cla
sa p
reg�
titoa
re, c
lasa
I �i
cla
sa a
II-a
Dom
enii
Cla
sa p
reg�
titoa
re
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
Mes
aje
verb
ale
�i n
onve
rbal
e in
clus
e în
pr
actic
area
jocu
rilor
de
mi�
care
R
egul
i de
inte
rac�
iune
cu
al�ii
(E
xem
ple
de jo
curi:
Mim
a, O
glin
da, S
tatu
ile,
Nav
eta
spa�
ial�
)
Mes
aje
intu
itive
de
com
unic
are
(D
e ex
empl
u, s
emna
le a
socia
te p
ract
ic�r
ii jo
curil
or -
cifre
, cul
ori,
jalo
ane,
ste
gule
�e, c
omen
zi)
Com
port
amen
te d
e su
s�in
ere,
de
încu
raja
re
(De
exem
plu,
felic
it�ri,
con
sol�
ri re
cipr
oce
– du
p� c
az)
Mod
alit�
�i de
col
abor
are
în s
arci
ni m
otric
e va
riate
(D
e ex
empl
u, tr
acta
re, p
rinde
re, p
asar
e,
trans
port
de o
biec
te în
doi
, în
grup
) (E
xem
ple
de jo
curi:
Rem
orca
rea,
Anc
or�m
co
rabi
a la
mal
, Înt
re d
ou�
focu
ri)
Proc
edee
de
acor
dare
/prim
ire d
e sp
rijin
din
par
tea
part
ener
ilor d
e jo
c
(De
exem
plu,
asi
sten
��, a
juto
r, sp
rijin
) Re
spon
sabi
lit��
ile ro
luril
or d
e su
bord
onar
e (D
e ex
empl
u, e
xecu
tare
a co
men
zilor
, in
dica
�iilor
resp
onsa
bilu
lui d
e gr
up, c
�pita
nulu
i) R
egul
i de
inte
rac�
iune
intr
a-gr
up
conf
orm
regu
lilor
jocu
lui
(De
exem
plu,
recu
noa�
tere
a re
zulta
tulu
i în
trece
rii)
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: N
�vod
ul, P
�s�r
elel
e in
tr�-n
cui
b, L
eap�
a, A
l tre
ilea
fuge
)
3. S
til d
e vi
a��
activ
Efec
tele
jocu
lui d
e m
i�ca
re a
supr
a st
�rii
de s
�n�t
ate
Jo
curi
de m
i�ca
re p
entr
u tim
pul l
iber
de
sf��
urat
e în
spa
�ii d
e jo
ac�
(E
xem
ple
de jo
curi:
�oa
rece
le �
i pis
ica,
�
oare
cele
iste
� �i p
isic
a pe
ricul
oas�
, To
boga
nul,
Der
delu
�ul)
Varia
nte
de jo
curi
de m
i�ca
re
desf
��ur
ate
în g
rupu
ri m
ici c
onst
ituite
sp
onta
n (E
xem
ple
de jo
curi:
Ela
stic
ul, C
oard
a,
�ot
ronu
l) A
ctiv
it��i
ludi
ce p
entr
u ta
bere
, exc
ursi
i, dr
ume�
ii
Efec
tele
jocu
lui d
e m
i�ca
re d
esf�
�ura
te în
ae
r lib
er a
supr
a s�
n�t�
�ii
Jocu
ri de
mi�
care
pen
tru
timpu
l lib
er
desf
��ur
ate
în:
- în
inte
rior (
dom
iciliu
, cab
ane)
-
în a
er li
ber (
loc
de jo
ac�,
baz
� sp
ortiv
�,
curte
a �c
olii)
(E
xem
ple
de jo
curi:
Vân
�tor
ul is
cusi
t, C
rabi
i �i
crev
e�ii,
Fer
e�te
cap
ul, C
ol�u
rile
colo
rate
, �
otro
nul,
Leap
�a)
Varia
nte
de jo
curi
de m
i�ca
re d
esf�
�ura
te
în g
rupu
ri or
gani
zate
spo
ntan
(E
xem
ple
de jo
curi:
Vân
�tor
ii �i
ra�e
le,
Leap
�a, Î
ntre
dou
� fo
curi,
Vân
�tor
ul, V
rabi
a �i
alb
ina)
Jocu
ri de
mi�
care
pen
tru
timpu
l lib
er,
desf
��ur
ate
în e
xcur
sii,
tabe
re, d
rum
e�ii
Rea
c�iil
e or
gani
smul
ui la
dife
rite
tipur
i de
jocu
ri Jo
curi
de m
i�ca
re p
entr
u tim
pul l
iber
de
sf��
urat
e în
spa
�ii a
men
ajat
e, în
aer
lib
er
(Exe
mpl
e de
jocu
ri: M
inge
a la
c�p
itan,
S
uvei
ca s
impl
�, S
uvei
ca d
ubl�
, C
alcu
lato
arel
e)
Men
�iner
ea a
titud
inii
corp
oral
e co
rect
e în
poz
i�ii s
tatic
e �i
în m
i�ca
re
Varia
nte
de jo
curi
de m
i�ca
re, p
e pe
rech
i �i g
rupu
ri re
strâ
nse
num
eric
, co
nstit
uite
pre
fere
n�ia
l (E
xem
ple
de jo
curi:
Viz
itiul
�i c
�lu�
ul, N
u te
l�sa
frat
e, R
emor
ca, A
vion
ul, E
last
icul
, V
iziti
ul �
i doi
cai
, Tro
ica)
Jo
curi
de m
i�ca
re p
entr
u tim
pul l
iber
de
sf��
urat
e în
exc
ursi
i, ta
bere
, dru
me�
ii O
fert
ele
�col
ilor �
i com
unit�
�ilor
loca
le
de p
ract
icar
e a
activ
it��il
or fi
zice
(c
oncu
rsur
i �co
lare
– în
�co
al�,
într
e �c
oli;
cent
re lo
cale
de
ini�i
ere
în d
iferit
e sp
ortu
ri, s
erb�
ri sp
ortiv
e)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 11
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
Sugestii metodologice
Programa disciplinei op�ionale Joc �i mi�care se adreseaz� înv���torilor �i profesorilor pentru înv���mânt primar �i are rolul de a orienta cadrele didactice în scopul proiect�rii �i derul�rii la clas� a activit��ilor specifice acestei discipline.
Lectura se realizeaz� în succesiunea urm�toare: de la competen�e generale, la competen�e specifice, la activit��i de înv��are �i de la acestea din urm� la con�inuturi. Înv���torii/profesorii pentru înv���mânt primar vor proiecta demersul de înv��are în func�ie de particularit��ile clasei de elevi, de baza material� de care dispun �i de dorin�ele elevilor.
Dup� o lectur� aprofundat� a programei, este necesar s� se r�spund� la urm�toarele întreb�ri: - În ce scop voi face? (identificarea competen�elor) - Cum voi face? (determinarea activit��ilor de înv��are) - Ce con�inuturi voi folosi? (selectarea con�inuturilor) - Cu ce voi face? (analiza resurselor) - Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
�inând seama de particularit��ile copiilor din clasele primare, înv���torii/ profesorii pentru înv���mânt primar vor folosi demersuri care s� fac� accesibil �i atractiv con�inutul lec�iei de Joc �i mi�care. Jocul devine metod�, mijloc �i form� de organizare, efectuat cu sau f�r� întrecere, adaptat capacit��ilor motrice �i psihice ale elevilor. Prin activit��ile motrice copilul are posibilitatea de a cunoa�te, de a explora, de a-�i interioriza sau exterioriza st�ri �i sentimente, de a interac�iona cu propriul corp, cu colegii de joc, cu mediul înconjur�tor. Treptat, el devine încrez�tor în for�ele proprii, dornic de a descoperi lumea.
Strategiile didactice recomandate pentru lec�iile de Joc �i mi�care sunt cele activ- participative. Disciplina are un accentuat caracter practic-aplicativ, explorator care presupune implicarea direct� a elevilor. Elevii exerseaz� abilit��i �i î�i formeaz� atitudini în diferite medii de înv��are: sala de clas�, sala de sport, curtea �colii �i devin responsabili pentru modul în care se implic� în jocurile �i activit��ile propuse. Pe parcursul acestora, este foarte important ca elevii s� se simt� bine, s�-�i interiorizeze starea de bucurie, s� fie motiva�i intrinsec pentru joc �i mi�care.
În paralel cu activitatea motric� se va folosi limbajul de specialitate, din care s� nu lipseasc� metafora ca mijloc de formare a imaginii mentale �i de valorificare a cuno�tin�elor însu�ite. La cele trei clase, cu deosebire la clasa preg�titoare, se va pune accentul pe lucrul în perechi �i în grup, favorizând integrarea, ajutorarea �i stimularea reciproc�, dezvoltarea comunic�rii, a toleran�ei, a rezolv�rii unor situa�ii de tip investigativ. Se va asigura utilizarea unor materiale didactice (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instala�ii, sisteme de protec�ie etc.) care s� asigure protejarea copiilor, înl�turându-se orice risc de producere a unor accidente. Se recomand� ca resursele s� fie estetice, atractive �i u�or de manevrat.
Desf��urarea întregului joc sau etape ale acestuia vor fi demonstrate de c�tre înv���tor �i elevi, insistându-se pe anumite mi�c�ri sau atitudini implicate de acestea.
În derularea demersului didactic se vor lua în considera�ie urm�toarele aspecte: - cuprinderea tuturor elevilor în activit��ile de joc �i mi�care, adaptând ac�iunile motrice la
particularit��ile fizice �i motrice ale unor elevi; nu se vor utiliza jocuri care presupun eliminarea elevilor; prin rota�ie, rolurile de conducere/constituire echipe se vor acorda tuturor elevilor;
- se vor constitui grupe/echipe echilibrate valoric, evitându-se astfel dezavantajarea elevilor cu capacitate motric� mai sc�zut�;
- pentru a oferi posibilitatea de revan�� a grupei/echipei învinse, orice întrecere trebuie repetat� de minimum 3 ori;
- un joc nou predat se va relua obligatoriu în urm�toarele 3 - 4 lec�ii pentru a fi însu�it de c�tre elevi;
- jocurile de mi�care se pot relua de la o clas� la alta, în contexte organizatorice noi, respectându-se particularit��ile elevilor;
- într-o lec�ie se pot proiecta: un joc nou �i unul însu�it anterior; un joc nou �i una-dou� �tafete; dou� jocuri însu�ite anterior; 2 - 3 �tafete;
- jocurile �i �tafetele dintr-o lec�ie vor angrena echilibrat calit��ile motrice �i tipurile de efort; - pentru a permite un num�r mai mare de execu�ii, se vor constitui grupe sau echipe cu
efective de maximum 6 - 8 elevi;
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
- se recomand� ca la fiecare or� s� existe cel pu�in o form� de întrecere (individual, pe perechi, între grupe, între echipe);
- la clasele preg�titoare, I �i a II-a, se recomand� utilizarea cu prec�dere a jocurilor care încurajeaz� autocunoa�terea capacit��ii motrice, autodep��irea, cooperarea �i colaborarea;
- fiecare lec�ie va începe, obligatoriu, cu preg�tirea organismului pentru efort (înc�lzirea); - dup� fiecare joc sau �tafet� se vor acorda pauze de refacere dup� efort; - o parte din timpul recrea�iilor poate fi utilizat� �i pentru practicarea jocurilor însu�ite în lec�ie; - în activit��ile extracurriculare se vor integra jocuri de mi�care pe care elevii le-au înv��at de-a
lungul lec�iilor.
Evaluarea reprezint� o component� de baz� a procesului de înv���mânt. Pentru disciplina op�ional� Joc �i mi�care, se realizeaz� prin:
- evaluarea curent�, cu observarea comportamentului elevului în desf��urarea jocurilor, vizând cu prec�dere executarea ac�iunilor motrice ale jocului, respectarea regulilor de joc, utilizarea deprinderilor de comunicare �i lucru în echip� �i îndeplinirea rolurilor atribuite în desf��urarea jocurilor;
- evaluarea sumativ�, semestrial�, va avea în vedere capacitatea copilului de a participa eficient la desf��urarea a minimum 4 jocuri de mi�care, dintre cele predate de-a lungul semestrului, cu îndeplinire de roluri variate.
Alte criterii care pot contribui la stabilirea calificativului ce se acord� elevului sunt reprezentate de: - particip�ri la activit��i extracurriculare cuprinzând jocuri de mi�care organizate de
înv���tor/profesor; - progresul înregistrat de elev în cadrul jocurilor de mi�care.
Programa �colar� include, în continuare, o prezentare a unor jocuri de mi�care. Dintre acestea, unele sunt incluse, ca exemplific�ri, în sec�iunea de con�inuturi. În afara jocurilor de mi�care prezentate de program� ca exemple, înv���torii/profesorii pentru înv���mânt primar pot preda �i alte jocuri dinamice/�tafete corespunz�toare condi�iilor concrete în care î�i desf��oar� activitatea.
DESCRIEREA JOCURILOR DE MI�CARE DATE CA EXEMPLE
1. „Acul cu a��”
Elevii formeaz� un cerc �inându-se de mâini. Dintr-un punct al cercului înv���toarea nume�te, în ordine, un grup de 5-6 copii, în care primul prime�te rolul de „ac” iar ceilal�i 4-5 primesc împreun� rolul de „a��”. Copiii cu rol de „a��” se prind cu ambele bra�e de mijlocul celui din fa��. La semnalul înv���toarei, „acul �i a�a încep s� coas�”, alergând �erpuit printre bra�ele copiilor din cerc. Când „coaserea” s-a terminat, „acul �i a�a” î�i reiau locul în cerc, urm�torii 5-6 copii preluând rolurile de „ac �i a��”. Dac� „a�a” se rupe în timpul deplas�rii, grupul respectiv de copii, reintr� în cerc, sau se opre�te, ref�când (reînnodând a�a sau reintroducându-o în „ac”) forma�ia de coasere. Jocul se poate desf��ura �i sub form� de întrecere, câ�tigând „acul �i a�a” care au realizat cel mai rapid coaserea obiectului stabilit.
2. „Salut prietene” Elevii formeaz� un cerc, situându-se cu fa�a spre interiorul acestuia. Înv���toarea nume�te un
copil care alearg� în jurul cercului �i la un moment dat atinge cu mâna um�rul unuia dintre copii, alergând în continuare. Copilul atins pe um�r, alearg� în sens invers �i, când cei doi se întâlnesc, î�i dau mâna �i rostesc o formul� de salut, în limba român� sau în limba str�in� studiat�. Dup� aceea ambii copii î�i continu� alergarea, c�utând s� ajung� primul la locul r�mas liber în cerc. Dac� cel care ajunge primul la locul r�mas liber este copilul care a început jocul, schimb� rolul cu cel�lalt elev, care va continua jocul.
3. „Batistu�a” (sau orice obiect care poate fi apucat cu o mân�) Elevii formeaz� un cerc, aflându-se cu fa�a spre interiorul acestuia �i cu ambele mâini întinse în
spate, cu palma spre exterior. Un copil, numit de înv���toare, având în mân� obiectul care a dat denumirea jocului (castana, conul de brad, bilu�a etc.) alearg� în jurul cercului �i la un moment dat, pune obiectul în mâna unui elev, continuându-�i alergarea. Cel care a primit obiectul porne�te în alergare în sens opus �i încearc�, �i el, s� ajung� primul la locul liber. Dac� cel care a început jocul ajunge primul la locul liber, schimb� rolul cu cel�lalt copil. Dac� nu reu�e�te s� ajung� primul la locul liber, preia obiectul din nou �i continu� jocul.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 13
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
4. „�oarecele �i pisica” Elevii, primind rolul de „pisicu�e” se dispun într-un cerc cu fa�a spre interior. Un copil r�mâne în
afara cercului primind rolul de „�oricel”. „�oricelul” alearg� în jurul cercului �i, la un moment dat, atinge cu mâna o „pisicu��”, continuând s� alerge ca s�-i ocupe locul „pisicu�ei” pe care a atins-o. „Pisicu�a” atins� de „�oricel” îl urm�re�te în alergare, c�utând s�-l prind� (ating�) înainte ca acesta s�-i ia locul. Dac� l-a prins, „pisicu�a” revine la locul s�u ini�ial, iar „�oricelul” continu� jocul. Dac� nu l-a prins, „pisicu�a” devine „�oricel”.
5. „�oarecele iste� �i pisica periculoas�” Elevii formeaz� un cerc �inându-se de mâini, cu excep�ia a doi copii care primesc rolurile de
„�oricel” �i, respectiv, „pisicu��”. Pe circumferin�a cercului se „deschid” patru porti�e, prin desprinderea mâinilor a câte doi elevi. „�oricelul” este introdus în cerc �i i se spune c� poate intra �i ie�i din cerc, atât prin porti�e cât �i prin „g�urile” formate de bra�ele unite ale copiilor. „Pisica” r�mâne în afara cercului �i are voie s� intre �i s� ias� din cerc, doar prin „porti�e”. Jocul începe prin urm�rirea „�oricelului” de c�tre „pisic�”, cu inten�ia de a-l prinde (atinge). Dac� „�oricelul” este prins, se pot inversa rolurile între cei doi copii sau se nume�te o alt� pereche care s� continue jocul. În sprijinul „pisicii” mai poate interveni �i o a doua „pisic�”.
6. „Al treilea fuge” sau „Prinde-l pe al treilea”
Elevii se dispun pe dou� cercuri concentrice, formând perechi situate la dou� lungimi de bra�e, una fa�� de cealalt�. Doi copii, primind rolurile de urm�rit �i, respectiv, urm�ritor r�mân în afara cercurilor, la distan�� de 2 m, unul fa�� de cel�lalt. La semnal, cei doi alearg� în jurul cercurilor, urm�ritorul încercând s�-l prind� (ating�) pe urm�rit, iar acesta poate sc�pa de urm�rire dac� se plaseaz� în fa�a unei perechi din cercuri. În acel moment, perechea are în plus pe cel de-al treilea copil, care devine urm�rit. Dac� urm�ritorul reu�e�te s�-l prind� pe urm�rit, înainte ca acesta s� se ata�eze la o pereche, cei doi elevi î�i inverseaz� rolurile.
7. „Co�ule�ul cu dou� toarte” Elevii dispu�i pe perechi, unul lâng� altul, vor forma un co�ule� cu dou� toarte, având o mân�
pe �old iar cealalt� petrecut� pe dup� bra�ul îndoit al partenerului. „Co�ule�ele” astfel formate se disperseaz� pe toat� suprafa�a de joc. Selectând o pereche, înv���toarea va da unuia dintre copii rolul de urm�rit, iar celuilalt rolul de urm�ritor.
Urm�ritul alearg� printre „co�ule�e” �i pentru a nu fi prins de urm�ritor se ata�eaz� la una din toartele unui „co�ule�”. În acel moment, „toarta” în plus (elevul) va deveni urm�rit.
Dac� urm�ritorul reu�e�te s�-l prind� (ating�) pe urm�rit, înainte ca acesta s� se ata�eze la un „co�ule�”, cei doi î�i inverseaz� rolurile.
8. „Ogarul �i iepurele” Elevii sunt dispersa�i pe întreaga suprafa�� de joc primind rolul de „copaci” care formeaz� o
„p�dure”. Un copil numit de înv���toare prime�te rolul de „iepura�”, care se deplaseaz� prin p�dure. La marginea „p�durii” apare „ogarul” unui vân�tor (un alt copil numit de înv���toare), care, v�zând „iepura�ul” �â�ne�te (alearg�) s�-l prind�. „Iepura�ul” speriat, alearg� printre copaci �i ca s� scape de „ogar” se a�eaz� în ghemuit în fa�a unui „copac”. În acel moment „copacul” devine „iepura�” �i este urm�rit de „ogar”. Fostul „iepura�” se ridic� în picioare �i devine „copac”. Când „ogarul” reu�e�te s� prind� „iepura�ul”, cei doi î�i schimb� rolurile.
9. „Pescarul cu plas�” sau „N�vodul” Pe o suprafa�� delimitat� care reprezint� „lacul”, elevii deveni�i „pe�ti�ori” înoat� (alearg�) liber.
Un copil desemnat de înv���toare prime�te rolul de „pescar”, care alearg� încercând s� prind� (ating�) un „pe�ti�or”. „Pe�ti�orul” prins îl ia de mân� pe „pescar” �i formeaz� o „plas�” cu care alearg� s� prind� al�i „pe�ti�ori”. Jocul continu� pân� când este prins �i ultimul „pe�ti�or”. Dac� „plasa” se rupe, „pe�ti�orul” prins în momentul acela este eliberat �i plasa se reface. „Pe�ti�orii” nu au voie s� treac� printre bra�ele „plasei”. Ca recompens�, ultimul „pe�ti�or” prins, devine „pescar”.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
10. „Sem�natul �i culesul cartofilor” (sau orice „legum�” care poate fi transportat� în alergarea de vitez�)
Elevii sunt organiza�i în trei echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� (traseaz�) trei/patru cercuri la distan�� de 4-5m unul fa�� de cel�lalt. La cap�tul traseului se a�eaz� un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnalul înv���toarei, primii copii din fiecare echip� ridic� cele 3-4 „legume” a�ezate în fa�a lor �i din alergare „seam�n�” (pun) câte o „legum�” în fiecare cerc (g�letu��), apoi ocolesc fanionul �i revin la propria echip�, predând �tafeta (atingere cu palma) urm�torului coechipier.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
11. „Vizitiul �i c�lu�ul” Se alc�tuiesc 2/3 echipe formate din câte 8, 10 sau 12 elevi. Fiecare echip� se a�eaz� în
coloan� câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe, la distan�� de 10/15/20m se plaseaz� un reper care poate fi ocolit. Fiecare echip� prime�te un cerc sau o coard�. La semnalul de începere un elev din prima pereche se „înham�” cu cercul sau coarda, iar cel�lalt apuc� cu ambele mâini „h��urile”, respectiv cercul sau capetele corzii, pornind în alergare pân� la reper, îl ocolesc �i revin la propria echip�, predând cercul sau coarda urm�toarei perechi �i deplasându-se la coada �irului.
Câ�tig� echipa care reu�e�te s� revin� prima în forma�ia ini�ial�. La reluarea jocului, rolurile se schimb� în cadrul fiec�rei perechi.
12. „Vizitiul �i doi cai” Ac�iunea jocului este asem�n�toare jocului descris anterior. Deosebirea const� în faptul c� se
alc�tuiesc dou� echipe formate din 9 sau 12 elevi, fiecare echip� a�ezându-se în coloan� câte trei. La semnal, doi copii din prima linie se „înham�” cu câte un cerc sau coard�, iar cel de al treilea preia „h��urile” cu fiecare mân�, pornind în curs�.
O variant�, când se folose�te cercul, este ca elevii cu rolul celor cei doi c�lu�i s� intre în acela�i cerc.
13. „Carul roman” sau „Troica” Se alc�tuiesc dou� echipe cuprinzând câte 12 elevi, dispu�i în trei linii de câte 4 copii. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz� câte dou� cercuri �i dou� corzi, iar la distan�� de 15-20m se
planteaz� un reper care s� poat� fi ocolit. La semnalul de plecare, doi copii se „înham�” cu corzile �i apuc� cu mâna dinspre interior marginea unui cerc. Al treilea copil, situat între cei doi, apuc� cu fiecare mân� cele dou� cercuri. Al patrulea copil apuc� cu fiecare mân� capetele corzilor „c�lu�ilor” din lateral �i „atelajul” porne�te în curs�. Finalul cursei �i desemnarea echipei câ�tig�toare sunt identice cu descrierile f�cute la jocul anterior.
14. „Naveta spa�ial�” Se alc�tuiesc dou�/trei echipe situate, în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare/sosire.
La distan�� de 10/15/20m se traseaz� în dreptul fiec�rei echipe o zon� de 2/2m (sau se a�eaz� câte o saltea sau banc�) care vor reprezenta zonele de aterizare de pe satelitul/planeta în care vor fi transporta�i cosmonau�ii. Primul copil din fiecare echip� va primi câte un cerc, în care va intra trecându-l pe deasupra capului. La semnal, îl va introduce �i pe primul coechipier în cerc �i împreun� vor alerga pân� la zona de aterizare, unde „cosmonautul” transportat va fi debarcat. „Naveta” se reîntoarce pe „p�mânt” preluându-l pe urm�torul cosmonaut. Câ�tig� echipa care reu�e�te s� transporte prima to�i membrii.
La reluarea jocului, transportul se va realiza în sens opus, rolul de „navet�” revenind altui copil.
15. „Uliul �i porumbeii” La cele dou� capete ale unui spa�iu delimitat se traseaz� câte o zon� pentru refugiul
„porumbeilor”. Elevii primesc rolul de „porumbei” �i „zboar�” liber în suprafa�a de joc dintre cele dou� spa�ii de refugiu. Un copil, numit de înv���toare, va primi rolul de „uliu” �i va fi plasat în afara spa�iului de joc, la mijlocul acestuia. La avertizarea înv���toarei „uliul!”, „porumbeii” încearc� s� ajung� într-unul din spa�iile de refugiu, în timp ce „uliul” încearc� s� prind� (ating�) un „porumbel”. „Porumbelul” prins schimb� rolul cu „uliul”. Dac� „uliul” nu prinde nici-un „porumbel”, acesta î�i reia locul pe marginea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 15
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
suprafe�ei de joc, iar înv���toarea d� semnalul „porumbeii” zboar�!, dup� care la semnalul „uliul”, jocul continu�.
Pentru a da mai multe �anse „uliului” se mai poate introduce, pe partea opus� a terenului, înc� un „uliu”.
16. „�arpele î�i prinde coada” Elevii formeaz� un �ir, �inându-se strâns unul de altul prin cuprinderea cu ambele bra�e a
mijlocului celui din fa��. La semnalul de începere a jocului, primul copil din fa��, urmat de cei din prima parte a coloanei, încearc�, prin mi�c�ri stânga-dreapta, s� ating� ultimul copil din coada �arpelui (coloanei). Acesta din urm�, împreun� cu copiii care formeaz� coada �arpelui se deplaseaz� în sens opus „capului �arpelui”, încercând s� evite prinderea (atingerea). Copilul atins, trece în fa�a coloanei devenind „capul �arpelui”.
17. „Ciobanul î�i ap�r� oile” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, una dispus� în forma�ia de cerc, cealalt� formând o coloan�
câte unul în mijlocul cercului, elevii fiind foarte apropia�i unul de altul, cuprinzând cu ambele bra�e, mijlocul coechipierului din fa��. Copiii de pe cerc sunt „lupii” �i primesc o minge cu care s� vâneze. Primul copil din �irul aflat în mijlocul cercului devine „cioban” �i are rolul de a-�i ap�ra „oi�ele” din spate, respingând mingea aruncat� de „lupi”. „Lupii” prin pase succesive încearc� s� loveasc� cu mingea ultima „oi��” din turm�, iar „oi�ele” se deplaseaz� în func�ie de minge, ascunzându-se dup� „cioban”.
Jocul se desf��oar� contratimp, echipele schimbându-�i rolurile la fiecare trei minute. „Oi�a” lovit� (numai de la mijloc în jos) trece în fa�a �irului �i preia rolul de cioban.
Câ�tig� echipa care în cele trei minute a reu�it s� „vâneze” cât mai multe „oi�e”.
18. „Ap�r�torul cet��ii” Elevii sunt dispu�i într-un cerc, în interiorul c�ruia se „construie�te” o cetate (2-3 mingi
medicinale suprapuse; un recipient de plastic de 5 litri; capra de gimnastic� etc.). Un elev prime�te rolul de ap�r�tor al cet��ii, având voie s� resping� mingea aruncat� de cei de pe cerc, atât cu bra�ele cât �i cu picioarele. Dac� cetatea este atins�, elevul care a reu�it aruncarea devine ap�r�torul cet��ii, iar cel�lalt îi ia locul în cerc.
19. „Vân�torii �i ra�ele” Elevii se constituie în dou� echipe, una de „vân�tori” �i cealalt� „de ra�e”. Pe suprafa�a de joc se
traseaz� un dreptunghi/p�trat sau cerc, în interiorul c�rora se plaseaz� „ra�ele”. „Vân�torii” se dispun în exteriorul figurii trasate pe sol �i încearc� s� „vâneze” (s� ating� de la mijloc în jos) câte o r��u�c�, cu o minge pe care o paseaz� între ei. Se joac� contratimp, fiecare echip�, fiind pe rând, timp de trei minute „vân�tori”.
Câ�tig� echipa care „vâneaz�” cele mai multe r��u�te în timp de 3 minute.
20. „Între dou� focuri” Pe suprafa�a de joc se traseaz� un dreptunghi desp�r�it în dou� zone printr-o linie de centru.
Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare dispunându-se cu jum�tate din efectiv înapoia uneia din liniile de fund ale dreptunghiului, iar cealalt� jum�tate se dispune, în linie, în jum�tatea dreptunghiului opus� liniei proprii de fund. Prin tragere la sor�i se acord� o minge uneia dintre echipe care, la semnalul de începere a jocului, o paseaz� între cele dou� linii (focuri) încercând s� surprind� �i s� ating� cu mingea unul dintre componen�ii echipei adverse aflat între liniile proprii. Fiecare atingere cu mingea a unui adversar aduce echipei un punct. Când mingea iese în afara terenului de joc, ea va fi repus� în joc de c�tre echipa advers�. Dup� o repriz� de 3 minute, echipele schimb� pozi�iile liniilor, cei din centru trecând înapoia liniilor de fund.
Câ�tig� echipa care acumuleaz� cel mai mare num�r de puncte.
21. „Cursa pe numere” Elevii sunt împ�r�i�i pe 2-3 echipe, fiecare echip� a�ezându-se în coloan� câte unul înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe, la distan�� de 10-15-20m se a�eaz� un reper care s� poat� fi ocolit. Copiii din fiecare echip� num�r� în continuare, fiecare component re�inând num�rul
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
care îi apar�ine. Când înv���toarea va pronun�a sau va ar�ta o cifr�, copiii cu num�rul respectiv pornesc în curs�, ocolesc fanionul �i revin la locul lor. Copilul care ajunge primul la locul s�u aduce un punct echipei sale.
Câ�tig� echipa care acumuleaz� cel mai mare num�r de puncte.
22. „Calculatoarele” Organizarea clasei pentru acest joc este identic� cu cea prezentat� la jocul anterior. Diferen�a
dintre aceste dou� jocuri const� în faptul c� cifra la care un elev porne�te în curs� deriv� din rezultatul unei opera�ii matematice pe care o pronun�� sau afi�eaz� înv���toarea, calculul fiind realizat de c�tre fiecare elev (ex. 2+3; 9-7; 4x2; 27:9 etc.). Se vor folosi opera�iile pe care le-au însu�it elevii. Echipa câ�tig�toare se stabile�te ca la jocul anterior.
23. „Cursa vocalelor” Clasa se împarte în 3-4 echipe a câte �apte elevi, fiecare echip� a�ezându-se în coloan� câte unul
înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe pe o distan�� de 10-15-20m se amplaseaz� 3-4 repere dispuse în zigzag �i un fanion la cap�tul traseului, care s� poat� fi ocolit. Sub îndrumarea înv���toarei, copiii din fiecare echip�, primesc în ordine, denumirea vocalelor (a, �, e, i, î, o ,u).
La pronun�area sau ar�tarea de c�tre înv���toare a unei vocale, elevul care o reprezint� porne�te în curs�, �erpuie�te printre repere, ocole�te fanionul �i revine la locul pe care l-a ocupat în echipa sa. Copilul care ocup� primul locul s�u din echip�, aduce un punct echipei sale.
24. „Crabii �i creve�ii” Elevii sunt organiza�i în dou� echipe, dispuse în linie, deoparte �i de alta a unei linii de centru, la
distan�� de un metru între ele. Înapoia fiec�rei echipe, la distan�� de 3-4m, se traseaz� o linie „de sc�pare”. Fiecare dintre cele dou� echipe prime�te denumirea uneia dintre vie�uitoarele din titlul jocului. A�eza�i fa�� în fa�� în diferite pozi�ii (stând, pe genunchi, a�ezat, ghemuit) la auzul pronun��rii de c�tre înv���toare a unuia dintre numele din titlul jocului, componen�ii echipei numite încearc� s�-i prind� (ating�) pe componen�ii echipei adverse, care, la rândul lor, încearc� s� treac�, f�r� a fi prin�i, de linia de sc�pare. Dup� fiecare secven�� jucat� se num�r� elevii prin�i de c�tre o echip�. Câ�tig� echipa care acumuleaz� cel mai mare num�r de adversari prin�i. Pronun�ia înv���toarei trebuie s� aib� o faz� preg�titoare (crrr) �i o faz� executorie (eve�ii). Din când în când se verific� �i orientarea aten�iei copiilor pronun�ându-se un cuvânt care nu trebuie s� produc� efectul stabilit.(ex. crrr-et�!; crrr-eion; crrr-avat� etc.)
25. „P�s�relele intr�-n cuib” Elevii sunt grupa�i câte trei, doi dintre ei apucându-se de mâini formeaz� „cuibul” iar al treilea
intr� în cuib, devenind „p�s�ric�”. „Cuiburile” sunt r�spândite pe toat� suprafa�a de joc. Înv���toarea nume�te doi elevi care devin „p�s�rele f�r� cuib”.
La semnalul înv���toarei „p�s�relele zboar�”, copiii afla�i în cuiburi, ies din acestea �i alearg� simulând zborul p�s�relelor. La semnalul „P�s�relele intr� în cuib”, toate p�s�relele, inclusiv cei doi f�r� cuib, caut� s� intre cât mai repede într-un cuib, altul, decât cel din care au plecat. Pentru c� s-au orientat �i mi�cat mai încet, vor r�mâne din nou, alte dou� p�s�rele f�r� cuib. Dup� 3-4 repet�ri ale jocului, p�s�relele vor schimba rolurile cu câte unul dintre copiii care au format cuiburile.
26. „Îndemânaticii” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse pe �iruri, înapoia unei linii de plecare/sosire. În fa�a
fiec�rei echipe se amplaseaz� dou� cercuri, la distan�� de 5m fa�� de linia de plecare �i între ele, traseul terminându-se la 15-20m, cu un reper care poate fi ocolit.
La semnalul de plecare, primii copii din fiecare echip� pornesc în alergare, ajung la primul cerc, îl apuc�, îl trec pe deasupra capului �i-l scot pe sub picioare, alearg� în continuare, intr� în al doilea cerc �i îl scot pe deasupra capului, dup� care ocolesc reperul de la cap�tul parcursului �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torului coechipier.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 17
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
27. „Fere�te-�i capul” Se constituie trei echipe egale numeric, dispuse în �iruri înapoia unei linii. La distan�� de 1
metru de aceast� linie se traseaz� o linie paralel�, înapoia c�reia fiecare echip� î�i trimite un reprezentant care prime�te o minge. La semnalul de începere a jocului, elevul cu mingea o paseaz� primului coechipier, care o prinde, o repaseaz� înapoi �i se ghemuie�te. Pasatorul transmite mingea urm�torului coechipier, care o prinde, o repaseaz� �i se ghemuie�te, �.a.m.d. Când mingea ajunge la ultimul elev din echip�, acesta alearg� cu ea la linia de pasare, timp în care fostul pasator se a�eaz� în fa�a echipei sale, ceilal�i coechipieri f�când un pas înapoi.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
28. „Mingea prin tunel” Organizarea clasei pentru acest joc este identic� cu cea prezentat� la jocul anterior, cu
deosebirea c� elevii din fiecare echip� adopt� pozi�ia stând dep�rtat. La semnal, copilul de la linia de pasare, lanseaz� mingea, rostogolind-o pe sol (podea) prin
tunelul format de picioarele dep�rtate ale coechipierilor. Ultimul elev din echip� prinde mingea, alearg� cu ea la linia de lansare, timp în care fostul lansator se posteaz� în dep�rtat în fa�a echipei, ceilal�i copii f�când un pas înapoi.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
29. „Mingea prin tunel” (variant�)
Organizarea clasei pentru joc este asem�n�toare cu cea descris� la jocul anterior, cu deosebirea c� nu se mai traseaz� linia de pasare/lansare. La semnal, primii copii din fiecare echip�, care posed� câte o minge, o transmit printre picioare, din mân� în mân�, urm�torului copil. Când mingea ajunge la ultimul copil (f�r� s� ating� solul) acesta alearg� cu ea în fa�a echipei �i o transmite în aceea�i manier� mai departe. În acela�i timp, to�i componen�ii echipei fac un pas înapoi pentru a-i face loc celui cu mingea s� se plaseze la intrarea în tunel.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
30. „Mingea pe pod” sau „Banda rulant�” Jocul se organizeaz� �i se desf��oar� identic cu jocul descris anterior, numai c� transmiterea
mingii din mân� în mân� se realizeaz� pe deasupra capului.
31. „Mingea �arpe” Organizarea �i desf��urarea jocului se aseam�n� cu cele descrise la jocul anterior, cu
deosebirea c� transmiterea mingiei se face cu dou� mâini prin r�sucirea trunchiului. Dac� mingea se prime�te din partea dreapt� se va transmite prin partea stâng� �.a.m.d.
32. „Fere�te-�i picioarele” Elevii sunt împ�r�i�i în 2-3 echipe, dispu�i în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare.
Primul copil din fiecare echip� prime�te un baston pe care îl apuc� cu o mân� de unul din capete. la semnal, copilul cu bastonul se întoarce cu fa�a spre echipa sa �i din alergare, cu cel�lalt cap�t al bastonului atingând solul/podeaua, îl trece pe sub picioarele coechipierilor care sar pe vertical�. Când purt�torul bastonului ajunge la cap�tul echipei sale, transmite bastonul din mân� în mân� pân� la copilul din fa�a echipei, care reia ac�iunea.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
33. „Vân�torul iscusit” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe egale numeric, dispuse în linie înapoia unor linii
paralele situate la 4-5m una fa�� de cealalt�. La mijlocul distan�ei dintre linii se a�eaz� (traseaz�) un cerc în care se introduce un obiect care poate fi apucat cu o mân�.
Componen�ii celor dou� echipe num�r� în continuare, fiecare copil re�inând-�i num�rul. Se formeaz� astfel perechi de elevi din cele dou� echipe, purtând acela�i num�r.
Jocul începe prin pronun�area sau afi�area de c�tre înv���toare a uneia din cifrele existente, la care cei doi elevi având num�rul corespunz�tor cifrei strigate/ar�tate, se îndreapt� în vitez� spre cerc, încercând s� „vâneze” obiectul din interiorul acestuia �i s� ajung� neprins (atins) de adversar, înapoia liniei propriei echipe.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
Vân�torul care reu�e�te s� ajung� cu obiectul la propria echip� f�r� a fi prins sau reu�e�te s�-l prind� pe adversar înainte ca acesta s� ajung� la echipa sa, câ�tig� un punct pentru echipa sa.
34. „Buche�elele” Elevii se deplaseaz� liber (mergând, alergând) în spa�iul de joc. Ei reprezint� florile din care
trebuie formate buchetele. La pronun�area sau ar�tarea de c�tre înv���toare a unei cifre (din concentrul cunoscut de copii) ace�tia se grupeaz� în num�rul corespunz�tor, în buchete (�inându-se de mâini; cuprinzându-se pe dup� umeri sau pe dup� mijloc). Copiii r�ma�i în afara buchetelor vor auzi din partea tuturor colegilor strigarea: „Te-ai mi�cat încet, nu e�ti în buchet. Gr�be�te-te!” Apoi jocul se reia prin desfacerea buchetelor.
35. „Cercurile zbur�toare” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare fiind dispus� în forma�ia de cerc, cu fa�a spre
interior. Fiecare echip� desemneaz� un elev care se situeaz� în centrul cercului unde g�se�te o coard� lung� (frânghie) sau dou� corzi legate între ele, obligatoriu având la un cap�t ata�at� o îngreuiere mic� (minge de oin�; recipient mic de plastic etc.). La semnal, copilul din centrul cercului apuc� coarda de cap�tul liber �i o învârte pe sub picioarele coechipierilor. Cercul (echipa) care st� mai mult în aer, câ�tig� un punct. Copilul care a fost atins de coard� �i a întrerupt zborul echipei sale schimb� rolul cu elevul care învârte coarda.
36. „Mingea la c�pitan” Se formeaz� dou� echipe care se dispun pe dou� cercuri concentrice trasate pe sol/podea.
Echipa situat� pe cercul exterior î�i trimite „c�pitanul” în mijlocul cercului interior. Echipa de pe cercul exterior, având o minge, încearc� s� o transmit� „c�pitanului” lor printre bra�ele �i picioarele elevilor din echipa advers�, situat� pe cercul interior. Transmiterea mingii spre c�pitan se va face f�r� a dep��i în�l�imea copiilor. Dac� mingea ajunge la „c�pitan”, echipa realizeaz� un punct, iar dac� mingea este transmis� înapoi de c�tre „c�pitan” se realizeaz� înc� un punct. Se joac� pe reprize de câte 3 minute, dup� fiecare repriz�, echipele î�i schimb� rolurile.
37. „Figurile geometrice” Pe suprafa�a de joc se traseaz� câte dou�-trei dintre figurile geometrice însu�ite de elevi,
încadrate într-un cerc. Din alergare liber� sau în coloan� câte unul sau câte doi, la pronun�area de c�tre înv���toare a numelui unei figuri geometrice, copiii trebuie s� se orienteze �i s� se plaseze corect în cercul corespunz�tor. Copiii care nu au recunoscut figura geometric� sau s-au plasat gre�it vor fi corecta�i �i îndruma�i.
O variant� �i mai atractiv� este aceea în care pe suprafa�a de joc se traseaz� mai multe figuri geometrice de acela�i fel (4, 5, 6), fiind reprezentate toate figurile geometrice însu�ite. La comanda înv���toarei „Câte (cinci, patru sau �apte etc.) în triunghi!”, copiii trebuie s� recunoasc� triunghiurile dar s� se �i grupeze conform comenzii.
38. „Recunoa�te-�i vecinii” Din forma�ia de adunare în linie pe un rând, în ordinea în�l�imii, clasa se desparte în dou�
echipe, separate de înv���toare care se situeaz� în mijlocul forma�iei de adunare. Dup� aten�ionarea „Verifica�i-v� vecinii”, înv���toarea d� comanda de deplasare rapid� a tuturor copiilor c�tre diferite direc�ii („la col�urile terenului/s�lii, fuga mar�!”; „sub panourile de baschet/în por�ile de handbal, fuga mar�!”; „la copacii din fa��, fuga mar�!”). Dup� ce copiii s-au deplasat potrivit comenzii, dup� un moment de pauz�, înv���toarea d� comanda de adunare în forma�ia ini�ial�. Echipa care se aliniaz� corect �i cel mai rapid, câ�tig� întrecerea.
39. „Revenim rapid” Organizarea clasei este identic� cu cea descris� la jocul anterior. La comanda �i semnul
înv���toarei „Pas alerg�tor (semn spre stânga �i spre dreapta) mar�!”, cele dou� echipe pornesc în alergare pe direc�ia indicat�, în coloan� câte unul, îl ocolesc prin fa�� pe ultimul copil din echip� �i revin în forma�ia ini�ial� (linie). Echipa care revine prima, aliniat� corect, câ�tig� un punct. La urm�toarea repetare a jocului, deplasarea echipelor se poate realiza prin spatele liniei.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 19
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
40. „�otronul” Pe suprafa�a de joc se traseaz� 2-3 contururi, în func�ie de num�rul de echipe care se dore�te a
fi constituit (cercul este capul; un dreptunghi – gâtul; 4-6- dreptunghiuri suprapuse – trunchiul; câte 3 dreptunghiuri picioarele; câte 2 dreptunghiuri - bra�ele). Jocul const� în realizarea de c�tre fiecare elev a unor variante de s�rituri (cu desprindere �i aterizare de pe �i pe unul sau ambele picioare; în dep�rtat; din dep�rtat în apropiat; cu întoarcere de 900 - 1800) în func�ie de modalit��ile stabilite de înv���toare. Traseul s�riturilor poate fi marcat prin cifre (�i poate fi parcurs în ordine cronologic�, în ordinea cifrelor pare sau impare) sau prin s�ge�i (linii, coturi, curbe).
Întrecerea între echipe poate viza atât corectitudinea execu�iilor (se înregistreaz� num�rul erorilor fiec�rei echipe) cât �i viteza cu care echipa a realizat, cu to�i membrii s�i, parcurgerea traseului respectiv.
41. „Din cerc în cerc” Clasa de elevi se împarte în dou� echipe, situate în coloan� câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se traseaz�/monteaz� 5 sau 8 cercuri, în form� de �ah (2 cercuri paralele, un cerc în fa�� �i la mijlocul acestora, din nou 2 cercuri paralele �.a.m.d.). Distan�a dintre marginile cercurilor variaz� în func�ie de clas�, între 0,5-1,00 m. La semnalul înv���toarei �i conform explica�iilor date, primii elevi de la fiecare echip� efectueaz� o s�ritur� în dep�rtat în primele dou� cercuri, urmat� de o s�ritur� într-un picior în cel de al treilea cerc, urmat� de o s�ritur� în dep�rtat în cercurile 4 �i 5, dup� care o s�ritur� cu întoarcere de 1800 în cercul 3 �i una în dep�rtat în cercurile 1 �i 2. Apoi printr-o s�ritur� peste linia de plecare se pred� �tafeta urm�torului coechipier. Înv���toarea poate introduce în traseu �i alte variante de s�rituri.
Câ�tig� echipa care parcurge corect traseul �i ajunge prima în forma�ia ini�ial�.
42. „Broscu�ele sar în lac” Elevii primesc rolul de „broscu��”, cu excep�ia unuia care prime�te rolul de „�arpe”. În jurul
suprafe�ei de joc se amplaseaz� b�nci de gimnastic�, capacele l�zii de gimnastic�, saltele suprapuse, etc. În mijlocul suprafe�ei astfel delimitate se afl� „lacul”.
Sub forma povestirii, „broscu�ele” dup� ce s-au b�l�cit în „lac” (alearg�, sar din ghemuit în ghemuit) ies din lac �i se întind la soare (culcat facial sau dorsal) pe suprafe�ele în�l�ate, amplasate pe malul „lacului”. În jurul suprafe�ei de joc se târ��te (plimb�) „�arpele”. La aten�ionarea înv���toarei „�arpele!” acesta încearc� s� prind� o „broscu��”, iar „broscu�ele” se feresc de „�arpe” s�rind în „lac”. Dac� o „broscu��” este prins� (atins�), elevul respectiv schimb� rolul cu „�arpele”. Dac� „�arpele” nu prinde nicio „broscu��” va continua s� îndeplineasc� acest rol înc� de 1 - 2 ori, dup� care va fi înlocuit cu un alt elev.
43. „Banda rulant�” Elevii sunt împ�r�i�i în 2 – 3 echipe, situate înapoia unei linii de plecare. Copiii din fiecare echip�
adopt� pozi�ia culcat dorsal cu picioarele dep�rtate. Primii elevi din echipe (c�pitanii) au la nivelul t�lpilor o minge medicinal� (sau un obiect care poate fi apucat cu dou� mâini) pe care, la comanda „Start!”, prin ridicarea trunchiului o apuc� �i o ridic� deasupra capului, dup� care revine în pozi�ia culcat dorsal, transmi�ând mingea (obiectul) urm�torului coechipier. Când mingea (obiectul) ajunge la ultimul elev din echip�, acesta se deplaseaz� cu ea în fa�a echipei, a�ezându-se în pozi�ia culcat dorsal �i continuând jocul.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
44. „Transportul bu�teanului” Efectivul clasei se împarte în dou� echipe, în fa�a c�rora se a�eaz� câte dou� saltele unite între
ele. Componen�ii echipei adopt� pozi�ia culcat dorsal cu bra�ele întinse în prelungirea corpului, situându-se unul lâng� altul la distan�� de 0,25m. Ultimul elev din echip� adopt� pozi�ia culcat facial cu bra�ele întinse, situându-se peste corpurile partenerilor, îndeplinind rolul de „bu�tean”. La semnalul „Start!” membrii fiec�rei echipe se întorc simultan c�tre înainte, din culcat dorsal în culcat facial, printr-o rulare lateral�, determinând avansarea „bu�teanului”. Mi�carea se repet� cu repeziciune pân� când bu�teanul este „transportat”. Ajuns la cap�t, „bu�teanul” se a�eaz� în pozi�ia culcat dorsal în fa�a echipei, iar ultimul copil intr� în rolul de „bu�tean”.
Câ�tig� jocul echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
45. „Transportul r�nitului” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare dispus� în coloan� câte trei, înapoia unei linii de
plecare/sosire. (Se redemonstreaz� modul în care cei doi elevi din marginile forma�iei de trei, formeaz� „sc�unelul” �i cum elevul din mijloc („r�nitul”) st� pe „sc�unel” �i se �ine cu mâinile pe dup� gâtul partenerilor). Toate forma�iile de câte trei elevi formeaz� „sc�unelul” fiind preg�tite s�-�i transporte „r�nitul”. În fa�a ambelor echipe se a�eaz� la 10 – 15m un reper care poate fi ocolit. La comanda „Start!” primii trei copii din fiecare echip� pornesc în curs�, ocolesc reperul �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torilor trei coechipieri. Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�. Întrecerea se reia, minimum de trei ori, pentru a se schimba rolurile între elevii fiec�rui grup de trei.
46. „C�r�u�ii” Se organizeaz� 2-3 echipe, fiecare dispus� în coloan� câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fa�a, fiec�rei echipe, la distan�� de 10 -15m se a�eaz� un reper care poate fi ocolit. Fiecare echip� prime�te obiectul care trebuie transportat (minge umplut�, recipien�i de plastic umplu�i) specificându-se procedeul de apucare/sus�inere �i transport. La comanda „Start!”, primii copii din fiecare echip� preiau obiectul de jos, parcurg traseul, ocolesc reperul �i revin la propria echip�, unde predau obiectul urm�torului coechipier �i trec la coada �irului.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
47. „Cobili�a” Clasa se organizeaz� ca �i la jocul descris anterior. Obiectul de transport îl reprezint� un baston
care are atârnate la ambele capete câte un recipient de plastic cu toart�, umplut, cu capacitate de 1,5/2 litri. La comanda „Start!” primul copil din echip�, ajutat de cel de al doilea, a�eaz� bastonul sprijinit pe ambii umeri, înapoia gâtului, �inând cu mâinile toartele recipien�ilor atârna�i de baston �i porne�te în curs�. Dup� ce ocole�te reperul de la cap�tul traseului revine la echip� �i pred� „înc�rc�tura” urm�torului coechipier. Echipa care revine prima în forma�ia ini�ial� câ�tig� întrecerea. Pentru a u�ura sarcina de transport, recipien�ii pot fi lega�i de baston, înainte de începerea jocului.
48. „Unde-s doi puterea cre�te” Se constituie dou� echipe dispuse în coloan� câte doi, înapoia unei linii de plecare/sosire. La
10 – 15m de aceast� linie, în fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� un reper care poate fi ocolit. În fa�a fiec�rei echipe se afl� un baston, în mijlocul c�ruia este atârnat un recipient de 5 litri. La semnal, prima pereche din fiecare echip�, apuc� cu o mân� capetele bastonului, ridic� înc�rc�tura �i porne�te în curs�. Dup� ocolirea reperului, revin la propria echip�, predând bastonul cu „înc�rc�tura” urm�toarei perechi �i se a�eaz� la coada coloanei. Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�. O variant� atractiv� de transportat în pereche, este aceea în care cu dou� bastoane sunt transporta�i doi recipien�i atârna�i în mijlocul acestora, elevii din pereche aflându-se unul înapoia celuilalt.
49. „Ajut�-te singur” Clasa se organizeaz� în dou� echipe, care se dispun în coloan� câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� dou� b�nci de gimnastic�, una în prelungirea celeilalte �i un reper care poate fi ocolit, la distan�� de 10 - 15m. La semnal, primii copii din fiecare echip� se culc� facial pe banc� �i se deplaseaz� pe suprafa�a acesteia prin trac�iuni/împingeri cu ajutorul bra�elor sau/�i al picioarelor, dup� care alearg�, ocolesc reperul de la cap�tul traseului �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torului coechipier. Înv���toarea va alterna variantele de trac�iune-împingere, de la o întrecere la alta.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
50. „Remorcarea” Elevii sunt organiza�i ca �i la jocul anterior, numai c� primii doi copii din fiecare echip� primesc
rolurile de „remorc�” �i, respectiv „remorcat”. „Remorca” se situeaz� în stând dep�rtat cu banca între picioare, iar „remorcatul” se culc� facial pe banc�, cu bra�ele întinse înainte. La semnal, „remorca” apuc� palmele „remorcatului” �i îl tracteaz� pân� la cap�tul celor dou� b�nci, dup� care ambii elevi, �inându-se de mân�, alearg� pân� la reper, îl ocolesc �i revin la propria echip�, predând �tafeta urm�torilor doi coechipieri. La reluarea jocului, se vor schimba rolurile în cadrul fiec�rei perechi. „Remorca” poate realiza trac�iunea atât cu fa�a cât �i cu spatele spre „remorcat”.
În fiecare variant�, câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 21
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
51. „Avionul” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe, fiecare dispunându-se în coloan� câte 3, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz� 2 – 3 b�nci de gimnastic�, una în continuarea celeilalte. La semnal, unul din cei trei elevi din prima linie se a�eaz� în culcat facial la cap�tul b�ncii, cu bra�ele întinse înainte, iar ceilal�i doi elevi, situa�i de o parte �i de alta a b�ncii, îl tracteaz� apucându-l de mâini. Dup� parcurgerea traseului, revin în vitez� la propria echip� �i predau �tafeta urm�toarei linii de trei elevi. La urm�toarele relu�ri ale jocului, se schimb� rolurile în fiecare linie de câte trei copii.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
52. „Toboganul” Clasa se împarte în 2 – 3 echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii de
plecare/sosire situat� la 10m fa�� de peretele s�lii unde sunt montate sc�rile fixe. În fa�a fiec�rei echipe se aga�� de scara fix� o banc� de gimnastic� în pozi�ie oblic� fa�� de sol.
La semnal, primii copii din fiecare echip�, alearg�, se ca��r� pe scara fix� pe lâng� banca ag��at�, o încalec� �i �inându-se cu mâinile de marginile b�ncii, alunec� pe �ezut pân� ating solul cu picioarele. Apoi se deplaseaz� rapid �i pred� �tafeta urm�torului coechipier.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
53. „Derdelu�ul” Organizarea jocului este asem�n�toare cu cea descris� la jocul anterior, cu deosebirea c� în
fa�a fiec�rei echipe se plaseaz� dou� b�nci ag��ate de scara fix�, în pozi�ia oblic� fa�� de sol. La semnal, primul copil din fiecare echip� se ca��r� pe banca înclinat�, cu ajutorul bra�elor �i
picioarelor, apoi încalec� cealalt� banc� �i alunec� pe �ezut pân� atinge solul, dup� care alearg� �i pred� �tafeta urm�torului coechipier.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
54. „Cursa broscu�elor” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe care se situeaz� în coloan� câte unul, înapoia unei
linii de plecare/sosire. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz� dou� b�nci de gimnastic�, una în prelungirea celeilalte, iar la 10 – 15m de b�nci se plaseaz� un reper (fanion) care poate fi ocolit. La semnal, primul copil din fiecare echip� apuc� marginile b�ncii cu mâinile �i prin s�ltare vine în pozi�ia sprijin ghemuit pe banc�, apoi mut� bra�ele în fa�� �i trece în pozi�ia sprijin dep�rtat cu picioarele pe sol. Mi�c�rile se repet� alternativ pân� la cap�tul b�ncilor, dup� care elevul alearg�, ocole�te fanionul �i revine cât mai repede la echipa sa, predând �tafeta.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
55. „Cursa iepura�ilor” Organizarea jocului este asem�n�toare cu cea descris� la jocul anterior. Se deosebe�te doar
ac�iunea motric�, în care elevul situat lateral fa�� de banc�, apuc� marginile acesteia �i prin s�ltare î�i trece picioarele de cealalt� parte a b�ncii. Apoi urmeaz� mutarea c�tre înainte a bra�elor �i trecerea picioarelor peste banc�. Dup� ce s-au parcurs ambele b�nci, elevul alearg�, ocole�te fanionul �i revine în vitez� la propria echip�, predând �tafeta.
56. „La circ” Elevii clasei sunt împ�r�i�i în dou� echipe, situate în coloan� câte unul. În fa�a fiec�rei echipe se
plaseaz� câte 1 – 2 b�nci de gimnastic�, cu partea lat� în sus. La semnal, copiii urc� pe banc� �i se deplaseaz� în echilibru în una dintre variantele comandate de înv���toare (cu purtare/depunere/ culegere de obiecte, cu p��ire peste acestea, cu trecerea prin �i peste obstacole, cu adoptarea a diferite pozi�ii, deplasare lateral� sau cu spatele spre direc�ia de înaintare etc.). Dac� nivelul de manifestare a echilibrului este corespunz�tor, se poate trece la deplas�ri pe banca situat� cu partea îngust� în sus sau înclinat�.
Câ�tig� echipa care înregistreaz� cel mai mic num�r de dezechilibr�ri.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
57. „Lupta coco�ilor” Elevii sunt împ�r�i�i pe perechi, alc�tuite din copii de acela�i sex �i cu în�l�imi �i greut��i relativ
egale. La semnal, timp de 30"/1', elevii, prin s�rituri succesive într-un picior, cu bra�ele ridicate, cu palmele pe �old sau la spate, încearc� s�-�i dezechilibreze partenerul, împingându-l cu um�rul. La epuizarea timpului stabilit, înv���toarea verific� frontal, prin ridicare de mân�, care dintre copii au reu�it s�-�i dezechilibreze partenerul de mai multe ori.
58. „Nu te l�sa, frate!” Elevii sunt organiza�i pe perechi, de acela�i sex �i relativ egali ca poten�ial fizic, situate între
dou� linii paralele la distan�� de 3m una fa�� de cealalt�. Fiecare pereche prime�te un baston de gimnastic�, pe care îl apuc� (cu palmele intercalate) la mijloc �i îl fixeaz� între piepturile lor. La semnal, fiecare copil din pereche încearc� s�-l împing� pe partenerul de joc, dincolo de linia din spatele acestuia. Jocul se desf��oar� pe secven�e de 10" - 15" �i continu� pân� când unul dintre componen�ii perechii reu�e�te s�-l împing� pe partener de 3 – 5 ori, aspect care se verific� frontal, ca �i la jocul anterior.
59. „Nu te l�sa, frate!” (variant�)
Elevii sunt organiza�i ca �i la jocul anterior, numai c� cei care alc�tuiesc perechea se a�eaz� pe podea, spate în spate, cu t�lpile pe sol �i genunchii îndoi�i. Fiecare pereche prime�te un baston pe care îl fixeaz� între ei, trecându-l printre bra�e, cu coatele îndoite. La semnal, f�r� a se ridica, fiecare copil încearc� s�-�i împing� partenerul, prin for�a picioarelor, peste linia din spatele acestuia. Stabilirea înving�torului se realizeaz� frontal ca �i la jocul anterior.
60. „Mingea c�l�toare” Se constituie trei echipe, fiecare elev din echip� situându-se în pozi�ia a�ezat dep�rtat pe banca
din fa�a echipei. Primii elevi din fiecare echip� primesc câte o minge (normal� sau umplut�) pe care, la semnal o transmit, cu dou� mâini pe deasupra capului urm�torului coechipier. Când mingea ajunge la ultimul elev din echip�, acesta se ridic�, alearg� �i se a�eaz� în dep�rtat pe banc�, în fa�a echipei, transmi�ând mingea urm�torului coechipier. Între timp, ceilal�i copii de pe banc� se deplaseaz� c�tre înapoi prin alunecare pe �ezut, pentru a-i face loc celui care se va a�eza în fa��. Transmiterea mingii, la urm�toarele relu�ri ale jocului se poate face prin lateral, stânga sau dreapta, ori �erpuit.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
61. „Ancor�m corabia la mal” Elevii sunt împ�r�i�i în dou� echipe, dispuse în coloane (strânse) câte unul, aflate fa�� în fa�� la
distan�� de 1 – 1,5m, separate la mijlocul distan�ei de o linie trasat� pe sol. Copiii ambelor echipe apuc� cu palmele, o frânghie, egal repartizat� ca lungime celor dou� echipe. La semnal, ambele echipe încearc� s� deplaseze prin trac�iune, echipa advers�, peste linia de mijloc. Se joac� de 3, 5, 7 ori stabilindu-se echipa câ�tig�toare final�.
62. „Echipa de interven�ie rapid�” Se constituie trei echipe, fiecare a�ezându-se lateral pe câte o banc�. La semnal, întreaga
echip� se ridic� în picioare �i îl urmeaz� în alergare pe primul elev, care ocole�te banca �i se rea�eaz� în lateral pe banc�. Echipa care revine prima în pozi�ia ini�ial� câ�tig� întrecerea. Pe parcursul întregii ac�iuni se p�streaz� ordinea în forma�ie.
63. „Echipa de interven�ie rapid�” (variant�)
Clasa este împ�r�it� în trei echipe, membrii fiec�reia a�ezându-se (înc�lecând) banca. La semnal, întreaga echip� se ridic� în picioare �i î�i urmeaz� „c�pitanul”, care ocole�te banca prin stânga sau prin dreapta (conform comenzii) �i ajuns la cap�tul ei, se deplaseaz� în dep�rtat (cu banca între picioare) a�ezându-se când ajunge la cap�tul din fa�� al b�ncii. To�i membrii echipei execut� aceea�i ac�iune.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 23
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
64. „Suveica simpl�” Elevii clasei se împart în dou� echipe, fiecare dintre acestea divizându-se în dou� coloane câte
unul, egale numeric, situate fa�� în fa��, înapoia unor linii trasate la 2 – 3m, una fa�� de cealalt�. Fiecare echip� de�ine o minge, pe care o �in „c�pitanii” (afla�i de aceea�i parte). La semnal, „c�pitanul” transmite (paseaz�, rostogole�te) mingea coechipierului s�u din coloana din fa�� �i se deplaseaz� la coada �irului. Elevul care a primit mingea, o transmite la rândul s�u coechipierului din fa�� �i se deplaseaz� la coada coloanei proprii. Câ�tig� echipa al c�rei „c�pitan” ajunge primul în forma�ia ini�ial�. Pe tot parcursul ac�iunilor, dup� ce elevul a transmis mingea �i se deplaseaz� spre cap�tul din spate al coloanei sale, ceilal�i copii fac un pas înainte, pentru ca urm�torul „pasator” s� ajung� la linia trasat� pe sol.
65. „Suveica dubl�” Clasa se organizeaz� ca �i la jocul anterior. Ca noutate apare faptul c� dup� ce s-a transmis
mingea coechipierului din coloana din fa��, „pasatorul” se deplaseaz� la cap�tul din spate al coloanei din fa�a sa. Ca urmare elevii vor fi de câte dou� ori în coloanele ini�iale.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
66. „Suveica încruci�at�” Se utilizeaz� aceea�i organizare ca �i la jocul anterior, numai c� cele dou� coloane ale
aceleia�i echipe nu se mai a�eaz� fa�� în fa��, ci în diagonal�. Transmiterea mingii se face pe diagonal�, având grij� ca mingea s� nu se ciocneasc� de mingea echipei adverse. Dup� pas�, executantul se va deplasa la coada �irului propriu. Când se dore�te cre�terea complexit��ii, atât pasa cât �i deplasarea la coloana opus� se fac pe diagonal�.
Câ�tig� echipa care revine prima în forma�ia ini�ial�.
67. „Automobilele” În spa�iul de joc, elevii alearg� primind rolul de automobile. Într-un col� al spa�iului de joc se
marcheaz� o zon� de 3 – 4 metri p�tra�i unde va func�iona „service”-ul, iar în alt col� se va marca o zon� unde va func�iona „spitalul de urgen��”. Elevii primesc misiunea de a „conduce” cu pruden��, s� evite „accidentele” (ciocnirile) �i s� respecte culorile semaforului (ar�tate sau strigate). Înainte de începerea jocului, copiii vor pronun�a în cor: la galben încetinim, la ro�u ne oprim, la verde pornim (eventual cu cântec). La semnal, copiii pornesc „motoarele” �i intr� în circula�ie (alearg�) simulând zgomotul motoarelor. Înv���toarea, prin rostirea sau prin ar�tarea de cartona�e/stegule�e colorate, va alterna culorile „semaforului”, urm�rind �i corectând (dup� caz) reac�iile copiilor. „Automobilele” (copiii) care s-au ciocnit vor fi du�i, unul la „service” �i cel�lalt la „spital”.
Jocul continu� pân� când în suprafa�a de joc r�mân 6 – 8 „automobile” care vor fi declarate ca fiind cel mai bine conduse.
68. „Ursul doarme!” Pe suprafa�a de joc se traseaz� un cerc mare, în afara c�ruia sunt situa�i elevii. În mijlocul
cercului se traseaz� un cerc mic care va simula „bârlogul ursului”. Unul dintre copii va primi rolul de „urs” �i va sta ghemuit în „bârlog”. Jocul începe prin apropierea copiilor de „bârlogul ursului” cântând:
Ursul doarme, ursul doarme. �i pare lihnit de foame, Oare pe noi ne-a sim�it, Fugi�i, c� s-a �i trezit.
Pe ultimul vers, „ursul” se scoal� �i încearc� s� prind� (ating�) unul dintre copii, înainte ca acesta s� ias� în afara cercului mare. To�i copiii alearg� încercând s� scape de „urs”.
Dac� un elev este prins, acesta va schimba rolul cu „ursul”. Dac� „ursul” nu prinde nici-un copil, va continua jocul îndeplinind înc� o dat� acela�i rol.
69. „Vân�torul, vrabia �i albina”
Elevii clasei sunt dispu�i într-un cerc, cu interval de dou� lungimi de bra�e, între ei. Înv���toarea desemneaz� trei copii atribuindu-le rolurile de „vân�tor”, „vrabie” �i „albin�”, situându-i în afara cercului, la distan�e egale între ei.
La semnalul de începere a jocului, cei trei copii pornesc în alergare, „vân�torul” încercând s� prind� (ating�) „vrabia”, dar ferindu-se în acela�i timp de „albin�” care încearc� s�-l „în�epe” (prind�).
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
„Albina” fuge dup� „vân�tor” dar trebuie s� se fereasc� de „vrabie” care vrea s� o m�nânce (prind�). Cei trei pot alerga atât în afara cercului cât �i prin cerc, traversându-l. Copilul prins (atins) schimb� rolul cu un alt elev de pe cerc.
70. „Leap�a” Pe o suprafa�� de joc delimitat�, copiii alearg� liber. Unul dintre copii prime�te rolul de prinz�tor.
La începerea jocului, prinz�torul alearg� încercând „s� dea leap�a” (s�-l ating�) pe un copil. Elevul care a primit „leap�a” încearc� s� o transmit� mai departe, altui copil.
71. „Leap�a pe ghemuite” Organizarea este identic� cu cea de la jocul descris anterior. Deosebirea const� în faptul c�
elevul urm�rit poate sc�pa de „purt�torul de leap��” dac� se ghemuie�te, caz în care prinz�torul alearg� dup� alt copil.
72. „�inta�ii iscusi�i” Clasa se împarte în trei echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii trasat� la 3m
paralel cu peretele. La 0,5m distan�� fa�� de perete se amplaseaz� dou� b�nci de gimnastic� unite cap la cap, paralele cu zidul. C�pitanii celor trei echipe primesc câte o minge umplut� (s�cule� cu nisip, recipient de plastic umplut), pe care, la semnalul de începere a jocului, o arunc� cu dou� mâini de jos, în spa�iul dintre perete �i banc�. Indiferent dac� a reu�it sau nu s� nimereasc� „�inta”, preia mingea �i foarte repede o înmâneaz� urm�torului coechipier.
Câ�tig� echipa care a acumulat cel mai mare num�r de „�inte” lovite.
73. „Mingea apel”
Elevii sunt organiza�i în forma�ia de cerc. Un copil numit de înv���toare, prime�te o minge �i p�trunde în interiorul cercului. Din mers, arunc� mingea în sus �i pronun�a numele unui coleg/ unei colege. Copilul strigat iese repede din cerc, urm�re�te mingea �i încearc� s� o prind�. Dac� cel strigat pe nume a prins mingea, continu� jocul, locul s�u în cerc fiind luat de elevul care l-a strigat. Dac� cel strigat nu a reu�it s� prind� mingea, revine la locul s�u din cerc, jocul fiind continuat tot de elevul care a f�cut „apelul”.
74. „Po�ta merge” Elevii clasei se dispun în forma�ie de cerc. Un copil numit de înv���toare prime�te rolul de
„po�ta�” �i adopt� pozi�ia sprijin ghemuit, în mijlocul cercului. „Po�ta�ul” strig�: „Po�ta merge de la Tudor la Felicia” (numele a doi copii afla�i pe circumferin�a cercului). Copiii numi�i încearc�, prin alergare, s� schimbe locurile între ei. În acela�i timp „po�ta�ul” încearc� s� ocupe unul din locurile celor doi. Dac� cei doi copii numi�i au reu�it s�-�i schimbe locurile, „po�ta�ul” continu� jocul. Dac� „po�ta�ul” a reu�it s� ocupe unul din locurile celor doi elevi numi�i, elevul r�mas f�r� loc, devine „po�ta�” �i continu� jocul.
75. „Infanteri�tii” Clasa se împarte în dou� echipe, dispuse în coloan� câte unul, înapoia unei linii de plecare
situate la 15 – 20m de peretele pe care sunt amplasate sc�rile fixe. În fa�a fiec�rei echipe se a�eaz�: câte dou� saltele unite cap la cap, în mijlocul c�rora se afl� un obstacol pe sub care se trece; o banc� dispus� longitudinal, un g�rdule�; o banc� de gimnastic� cu partea îngust� în sus.
La semnal, primul copil din fiecare echip� porne�te pe traseu, realizând o târâre joas� cu trecere pe sub obstacol, o deplasare prin trac�iune pe banca de gimnastic�, sare peste g�rdule�, se deplaseaz� în echilibru pe banc�, urc� pe o scar� fix� �i coboar� pe cealalt�, dup� care alearg� �i pred� �tafeta urm�torului coechipier.
Câ�tig� echipa care a încheiat prima parcurgerea traseului de c�tre to�i elevii.
76. „Mingea frige” Elevii sunt dispu�i în cerc �i transmit din mân� în mân� o minge/obiect, în sensul stabilit de
profesor. Ei încearc� s� transmit� mingea cât mai repede pentru a nu fi surprin�i cu ea în mân� la formularea de c�tre profesor a sintagmei „mingea frige”. Cel pe care l-a „fript” mingea este „sf�tuit” în cor s� fie mai rapid în execu�ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 25
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Joc �i mi�care – Curriculum la decizia �colii pentru clasa preg�titoare, clasa I �i clasa a II-a
Bibliografie Cârstea, Gh. Teoria �i metodica educa�iei fizice �i sportului. Bucure�ti: Editura An-Da, 2000.
Dragnea, A., Bota, A., Teodorescu, S., St�nescu, M., �erb�noiu, S., Tudor, V. Educa�ie fizic� �i sport – teorie �i didactic�. Bucure�ti: Editura FEST, 2006.
Epuran, V. Jocuri de mi�care, Bucure�ti: IEFS, 1977.
Mujicicov, N., Branga, I., Mujicicov, C. Jocuri pentru copii �i tineret. Bucure�ti: Editura Uniunii de Cultur� Fizic� �i Sport, 1966.
Oprea, L., Sulea, R. Ghid pentru profesorii de educa�ie fizic�. Bucure�ti: Editura SEMN, 2009.
Grupul de lucru
Alin C�t�lin PUNESCU Ministerul Educa�iei Na�ionale
Petric� DRAGOMIR Institutul de �tiin�e ale Educa�iei
Monica STNESCU U.N.E.F.S. Bucure�ti – F.E.F.S.
Iliana IONESCU Liceul de Informatic� „�tefan Odobleja” Craiova
Sorina POPA Colegiul Na�ional „Decebal” Deva
Adrian NI�I�OR �coala cu clasele I-VIII Nr. 2 Drobeta Turnu Severin
Elena Magda MELINTE L.P.S.- C.S.S. Piatra Neam� / I.S.J. Neam�
Csaba Istvan FARCAS I.S.J. Covasna
C�t�lin GANERA L.P.S. „Nicolae Rotaru” Constan�a
Alexandru JAKO L.P.S. „Avram Iancu” Zal�u
Ioana CONSTANTIN Institutul de �tiin�e ale Educa�iei
Gheorghi�a DOROBAN�U Gr�dini�a cu program normal Potlogi, Dâmbovi�a
Nicoleta STNIC �coala Gimnazial� Prof. Ion Vi�oiu, Chitila, Ilfov
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. 3.542/27.03.2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE
Programa �colar� pentru disciplina op�ional�
EDUCA�IE PENTRU PREVENIREA RISCULUI RUTIER
[curriculum la decizia �colii pentru
înv���mântul primar]
Bucure�ti, 2015
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 27
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier – Curriculum la decizia �colii pentru înv���mântul primar
Not� de prezentare
Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier reprezint� o ofert� curricular� central� de disciplin� op�ional� pentru clasele I – a IV-a din înv���mântul primar, proiectat� pentru un buget de timp de 1 or�/s�pt�mân�, pe durata fiec�rui an �colar. Disciplina face parte din aria curricular� Consiliere �i orientare �i poate fi studiat� într-un singur an �colar �i/sau în doi ani �colari (clasa I �i/sau a II-a, clasa a III-a �i/sau a IV-a), potrivit prevederilor programei �colare.
Construc�ia programei �colare este realizat� astfel încât s� contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate prevederile urm�toarelor documente na�ionale �i interna�ionale:
- Strategia Na�ional� de Siguran�� Rutier� 2013-2020; - Programul UE de ac�iune pentru siguran�� rutier� 2011-2020; - Comunicarea Comisiei Europene „Pentru un spa�iu european de siguran�� rutier�:
orient�ri pentru politica de siguran�� rutier� 2011-2020”.
Declararea de c�tre Adunarea General� a Na�iunilor Unite a perioadei 2011-2020 ca „Decada Ac�iunii pentru Siguran�a Rutier�”, în scopul stabiliz�rii �i reducerii num�rului accidentelor rutiere din întreaga lume, favorizeaz� valorificarea cadrului educa�ional pentru sensibilizarea �colarilor mici asupra riscurilor la care se expun în trafic, ca pietoni sau pasageri în autovehicule. Programa �colar� valorific�, de asemenea, studiile �i bunele practici europene în domeniul educa�iei pentru prevenirea riscului rutier datorate proiectului strategic ROSEE – „Siguran�� rutier� în regiunile din Sud Estul Europei” finan�at prin Programul de Cooperare Transna�ional� Sud Est Europa” (2012-2014).
Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier urm�re�te preg�tirea elevilor pentru via��, având urm�toarele finalit��i:
- identificarea de c�tre elevi a riscurilor prezente în circula�ia rutier�;
- recunoa�terea de c�tre elevi a pericolelor �i a urm�rilor grave care survin în urma nerespect�rii normelor rutiere;
- aplicarea corect� a regulilor elementare de circula�ie pe drumurile publice �i formarea unor deprinderi în acest sens;
- manifestarea unei conduite preventive, a respectului fa�� de propria via�� �i fa�� de via�a celor din jur.
Oferta curricular� propus� prin program� constituie o noutate prin accentul pus, din perspectiva elevilor, pe prevenirea riscului rutier, pe siguran�a rutier�, precum �i pe crearea unei culturi a siguran�ei rutiere.
Structura programei �colare include: � Not� de prezentare � Competen�e generale � Competen�e specifice �i exemple de activit��i de înv��are � Con�inuturi � Sugestii metodologice � Bibliografie �i resurse
Competen�ele generale ale disciplinei Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier vizeaz� achizi�iile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei.
Competen�ele specifice se formeaz� pe parcursul unui an �colar, sunt derivate din competen�ele generale �i reprezint� etape în dobândirea acestora. Competen�ele specifice sunt corelate cu exemple de activit��i de înv��are. Exemplele de activit��i de înv��are constituie modalit��i de organizare a activit��ii didactice în scopul realiz�rii competen�elor. Programa �colar� propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activit��i de înv��are, care valorific� experien�a concret� a elevului �i care integreaz� strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activit��i de înv��are pe care le propune programa �colar� sau de a le completa, astfel încât acestea s� faciliteze un demers didactic adecvat situa�iei concrete de la clas�. Se asigur�, în acest fel, premisele aplic�rii contextualizate a programei �colare �i a proiect�rii unor parcursuri de înv��are adaptate specificului clasei �i elevilor. Activit��ile de înv��are sunt variate �i antrenante, reu�ind s�-l plaseze pe elev în situa�ii similare celor din via�a real�.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier – Curriculum la decizia �colii pentru înv���mântul primar
Con�inuturile cuprind recomand�ri cu privire la temele propuse pentru dezvoltarea competen�elor. Ordinea abord�rii con�inuturilor, ritmul �i strategiile abord�rii acestora vor fi stabilite de cadrul didactic, în func�ie de caracteristicile grupului de elevi.
Sugestiile metodologice includ recomand�ri privind strategiile didactice �i proiectarea activit��ii didactice, având rolul de a orienta cadrele didactice spre formarea competen�elor prev�zute de program�.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 29
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier – Curriculum la decizia �colii pentru înv���mântul primar
Competen�e generale
1. Explorarea unor elemente �i riscuri specifice circulaiei rutiere 2. Aplicarea normelor de conduit� preventiv� prin respectarea
regulilor de circulaie 3. Manifestarea unor deprinderi corecte de comportament în
relaiile cu ceilali participani la circulaia pe drumurile publice
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educ
a�ie
pen
tru p
reve
nire
a ris
culu
i rut
ier –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
înv�
��m
ântu
l prim
ar
Com
pete
n�e
spec
ifice
�i e
xem
ple
de a
ctiv
it��i
de în
v��a
re
1. E
xplo
rare
a un
or e
lem
ente
�i r
iscu
ri sp
ecifi
ce c
ircul
a�ie
i rut
iere
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
C
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
1.
1. S
esiz
area
uno
r ele
men
te
spec
ifice
circ
ula�
iei c
a pi
eton
pe
drum
urile
pub
lice
- de
scrie
rea
elem
ente
lor d
e id
entif
icar
e al
e un
ui d
rum
(stra
d�, �
osea
, ca
rosa
bil,
trotu
ar, i
nter
sec�
ie)
- re
aliz
area
de
dese
ne /m
ici m
ache
te
(ale
e, s
trad�
, �os
ea, i
nter
sec�
ie) c
are
pun
în e
vide
n��
elem
ente
ale
dr
umul
ui p
ublic
-
desc
riere
a ut
ilizat
orilo
r rut
ieri
(pie
toni
, bi
cicl
i�ti,
aut
oveh
icul
e, m
otoc
icli�
ti,
al�ii
) -
dese
nare
a, c
ompl
etar
ea s
au
colo
rare
a un
or fi
�e d
e lu
cru
ce in
clud
ut
iliza
tori
rutie
ri -
disc
u�ie
pe
tem
a „S
trada
pe
care
lo
cuie
sc �
i circ
ul c
a pi
eton
” -
desc
riere
a dr
umul
ui s
pre/
însp
re
�coa
l�
- ex
erci
�ii d
e re
cuno
a�te
re, î
n te
ren,
a
elem
ente
lor s
peci
fice
drum
ului
pub
lic,
a in
dica
toar
elor
, mar
caje
lor r
utie
re �
i am
enaj
�rilo
r pen
tru s
igur
an��
rutie
r�
1.1.
Rec
unoa
�ter
ea ro
lulu
i po
li�is
tulu
i rut
ier
- de
scrie
rea
elem
ente
lor d
e re
cuno
a�te
re a
unu
i pol
i�ist
rutie
r �i a
ut
ilit�
�ii a
cest
uia
pent
ru s
igur
an�a
ci
rcul
a�ie
i pe
drum
urile
pub
lice
- al
c�tu
irea,
în p
erec
hi, a
unu
i po
rtofo
liu c
u in
form
a�ii
refe
ritoa
re la
m
eser
ia d
e po
li�is
t (di
n zi
are,
revi
ste,
c�
r�i d
e po
ve�t
i, po
ezii,
ghi
cito
ri et
c.)
- si
mul
area
uno
r scu
rte d
ialo
guri
între
el
evi c
are
asum
� ro
luri
de p
ieto
n �i
de
pol
i�ist
rutie
r
1.1.
Car
acte
rizar
ea m
ijloa
celo
r de
tran
spor
t în
com
un
- de
scrie
rea
mijl
oace
lor d
e tra
nspo
rt cu
ca
re c
opiii
se
depl
asea
z� p
e dr
umul
c�
tre �
coal
�, a
mar
caje
lor/
indi
cato
arel
or ru
tiere
aso
ciat
e -
exer
ci�ii
de
recu
noa�
tere
a
sem
nific
a�ie
i tex
telo
r �i
insc
rip�io
n�ril
or a
flate
pe
u�ile
sau
în
inte
rioru
l mijl
oace
lor d
e tra
nspo
rt în
co
mun
-
real
izar
ea u
nor m
ache
te a
le
„mijl
oace
lor d
e tra
nspo
rt” d
in
mat
eria
le re
cicl
abile
(cut
ii, d
opur
i, sâ
rme
etc.
)
1.1.
Car
acte
rizar
ea d
epla
s�rii
pe
drum
urile
pub
lice
în c
ondi
�ii
spec
iale
�i î
n gr
up
- di
scut
area
asp
ecte
lor c
are
fac
dific
il�
circ
ula�
ia p
e dr
umur
ile p
ublic
e în
co
ndi�i
i spe
cial
e (d
e ex
empl
u, în
co
ndi�i
i de
vizi
bilit
ate
redu
s� c
auza
t�
de c
ea��
) -
exe r
ci�ii
de
recu
noa�
tere
a
mijl
oace
lor d
e pr
otec
�ie p
erso
nal�
�i
a ac
ceso
riilo
r ref
lect
oriz
ante
ne
cesa
re c
ircul
�rii
în c
ondi
�ii d
e vi
zibi
litat
e re
dus�
-
prez
enta
rea
de s
olu�
ii pe
ntru
ec
hipa
rea
bici
clet
ei c
u ac
ceso
rii
refle
ctor
izan
te n
eces
are
pe ti
mp
de
noap
te s
au în
con
di�ii
de
vizi
bilit
ate
redu
s�
- de
scrie
rea,
pe
pere
chi,
a ce
ea c
e pr
esup
une
depl
asar
ea în
gru
p or
gani
zat,
în s
itua�
ii di
ferit
e (d
e ex
empl
u, p
e �o
sea,
pe
trotu
ar)
1.2.
Rec
unoa
�ter
ea u
nor r
iscu
ri al
e ci
rcul
a�ie
i ca
piet
on p
e dr
umur
ile
publ
ice
- ex
erci
�ii în
per
echi
sub
form
� de
inte
rviu
, pr
in c
are
copi
ii pun
între
b�ri
desp
re
riscu
rile/
per
icole
le/ i
ndica
toar
ele
întâ
lnite
în d
rum
spr
e �c
oal�
-
exer
ci�ii
de
iden
tific
are,
în c
onte
xte
date
, a s
itua�
iilor d
e ris
c ru
tier p
entru
pi
eton
i
1.2
Iden
tific
area
uno
r ris
curi
lega
te
de a
lege
rea
locu
rilor
de
joac
� �i
de
depl
asar
ea c
u bi
cicl
eta
- ex
erci
�ii d
e re
cuno
a�te
re a
loc
urilo
r de
jo
ac�
sigu
re,
a ce
lor
dest
inat
e pl
imb�
rii c
u bi
cicl
eta/
rol
ele/
pat
inel
e �i
san
ia, î
n si
gura
n��
-
disc
utar
ea
regu
lilor
m
inim
ale
de
sigu
ran�
� în
spa
�iile
din
vec
in�t
atea
tra
ficul
ui ru
tier
1.2.
Eva
luar
ea u
nor s
itua�
ii ca
re
impl
ic�
riscu
ri în
util
izar
ea
mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort î
n co
mun
-
lect
ur�
dup�
im
agin
i ca
re p
resu
pun
riscu
ri în
circ
ula�
ia c
u m
ijloa
cele
de
trans
port
în c
omun
-
com
enta
rea
unor
text
e/ca
zuri
sele
ctat
e di
n m
ass-
med
ia c
are
prez
int�
situ
a�ii
de ri
sc în
circ
ula�
ia c
u m
ijloa
cele
de
trans
port
în c
omun
1.1.
Exa
min
area
pot
en�ia
lelo
r ris
curi
în d
epla
sare
a pe
dru
mur
ile p
ublic
e în
con
di�ii
spe
cial
e �i
în g
rup
- fo
rmul
area
ora
l/ în
scr
is d
e ris
curi
cu
refe
rire
la s
itua�
ii di
ferit
e ob
serv
ate
de
c�tre
ele
vi, î
n ci
rcul
a�ia
pe
drum
urile
pu
blic
e, în
con
di�ii
spe
cial
e (d
e ex
empl
u, v
ânt p
uter
nic
�i p
loai
e)
- de
scrie
rea
unor
situ
a�ii
de ri
sc în
co
ndi�i
ile d
epla
s�rii
, pe
trotu
ar, a
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 31
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educ
a�ie
pen
tru p
reve
nire
a ris
culu
i rut
ier –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
înv�
��m
ântu
l prim
ar
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
C
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
- ex
erci
�ii-jo
c de
re
cuno
a�te
re
a se
mni
fica�
iei
indi
cato
arel
or
rutie
re
pent
ru d
epla
sare
a cu
bic
icle
ta
- jo
curi
pe
calc
ulat
or
care
pr
ezin
t�
dife
rite
indi
cato
are
rutie
re �
i si
tua�
ii as
ocia
te
în
circ
ula�
ia
pe
drum
urile
pu
blic
e
- re
aliz
area
unu
i avi
zier
cu
dese
ne p
e te
ma
utili
z�rii
mijl
oace
lor d
e tra
nspo
rt în
co
mun
, în
si
tua�
ii co
mpa
rativ
e („A
�a D
A/ A
�a N
U”)
elev
ilor u
nei c
lase
pen
tru a
viz
ita u
n ob
iect
iv tu
ristic
2. A
plic
area
nor
mel
or d
e co
ndui
t� p
reve
ntiv
� pr
in re
spec
tare
a re
gulil
or d
e ci
rcul
a�ie
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
C
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
2.
1. R
ecun
oa�t
erea
prin
cipa
lelo
r re
guli
de c
ircul
a�ie
în d
epla
sare
a pi
eton
ilor p
e dr
umur
ile p
ublic
e -
exer
ci�ii
de
stab
ilire
a lo
culu
i fie
c�ru
i ut
iliza
tor r
utie
r ca
parti
cipa
nt la
traf
ic
(pie
ton,
aut
omob
il, m
ijloa
ce tr
ansp
ort
în c
omun
, bic
iclis
t etc
.) -
lect
uri d
up�
imag
ini �
i dis
cu�ii
în g
rup
care
evi
den�
iaz�
situ
a�ii
întâ
lnite
de
elev
i pe
stra
d� re
ferit
oare
la m
odul
de
circ
ula�
ie
- co
mpl
etar
ea, c
olor
area
/ des
enar
ea
unor
fi�e
de
lucr
u, c
are
s� p
un�
în
evid
en��
recu
noa�
tere
a pr
inci
pale
lor
regu
li de
circ
ula�
ie în
dep
lasa
rea,
ca
piet
on, p
e dr
umur
ile p
ublic
e
2.1.
Iden
tific
area
uno
r reg
uli s
impl
e de
ale
gere
a lo
culu
i de
joac
� �i
de
recr
eere
-
real
izar
ea u
nor d
esen
e, c
olaj
e ca
re
s� c
on�in
� lo
curi
de jo
ac�
sigu
re
pent
ru c
opii
-
disc
u�ii,
în
grup
uri m
ici,
refe
ritoa
re la
lo
curil
e în
ca
re
obi�
nuie
sc
s�
se
joac
e -
lucr
u în
gru
puri
de c
âte
patru
, pen
tru
stab
ilire
a un
or c
riter
ii/re
guli
de
aleg
ere
a lo
curil
or d
e jo
ac�
�i d
e re
cree
re
2.1.
Exp
lora
rea
unor
regu
li ap
licab
ile în
circ
ula�
ia c
u m
ijloa
cele
de
tran
spor
t în
com
un
- ex
erci
�ii d
e id
entif
icar
e a
regu
lilor
ce
trebu
ie re
spec
tate
în d
epla
sare
a cu
m
ijloa
cele
de
trans
port
în c
omun
(r
efer
itoar
e la
a�t
epta
rea
în s
ta�ie
, ur
care
, c�l
�tor
ia p
ropr
iu-z
is�,
co
borâ
re)
- pa
rtici
pare
a la
mic
i sce
nete
car
e s�
pr
ezin
te s
itua�
ii de
re
spec
tare
/înc�
lcar
e a
regu
lilor
de
utili
zare
a m
ijloa
celo
r de
trans
port
în
com
un
- re
aliz
area
uno
r scu
rte p
oves
tiri /
co
mpl
etar
ea d
e fi�
e de
lucr
u pr
ivin
d re
cuno
a�te
rea
resp
ect�
rii/
nere
spec
t�rii
regu
lilor a
plic
abile
la
depl
asar
ea c
u m
ijloa
cele
de
trans
port
în c
omun
2.1.
Exp
lora
rea
unor
regu
li pe
ntru
ci
rcul
a�ia
pe
drum
urile
pub
lice
în
cond
i�ii s
peci
ale,
pre
cum
�i î
n gr
up
- ex
erci
�ii d
e tip
ul „C
ontin
u�
prop
ozi�i
a”, „
Con
tinu�
pov
este
a”,
pent
ru d
escr
iere
a un
or re
guli
elem
enta
re p
entru
dep
lasa
rea
pe
drum
urile
pub
lice,
ca
piet
on, î
n si
tua�
ii sp
ecia
le
- ex
prim
area
uno
r opi
nii p
erso
nale
pr
ivin
d ce
rin�e
ale
dep
las�
rii în
si
gura
n��
pe d
rum
ul s
pre/
dins
pre
�coa
l�, î
n co
ndi�i
i de
vrem
e ne
prie
lnic
�, c
u vi
zibi
litat
e re
dus�
-
stab
ilire
a, î
n gr
upur
i m
ici,
de r
egul
i ca
re tr
ebui
e re
spec
tate
în d
epla
sare
a în
gru
p or
gani
zat (
de e
xem
plu,
pen
tru
a vi
zita
un
muz
eu)
2.2.
Iden
tific
area
nor
mel
or
elem
enta
re d
e co
ndui
t� p
reve
ntiv
� a
piet
onul
ui
- ex
erci
�ii d
e co
rela
re a
uno
r situ
a�ii
de
risc
date
cu
norm
e de
con
duit�
pr
even
tiv�
2.2.
Pun
erea
în p
ract
ic�
a un
or
norm
e el
emen
tare
de
cond
uit�
pr
even
tiv�
în c
onte
xte
de jo
ac�
�i d
e re
cree
re
- al
eger
ea, d
intr-
un s
et d
e im
agin
i dat
e ca
re p
rezi
nt�
copi
i în
locu
ri de
joac
� si
gure
�i n
esig
ure,
ace
lor i
mag
ini
2.2.
Apl
icar
ea u
nor n
orm
e de
co
ndui
t� p
reve
ntiv
� în
circ
ula�
ia c
u m
ijloa
cele
de
tran
spor
t în
com
un
- jo
c de
rol c
u pr
ivire
la u
tiliz
area
în
cond
i�ii d
e si
gura
n��
a m
ijloa
celo
r de
trans
port
în c
omun
2.2.
Apl
icar
ea u
nor n
orm
e el
emen
tare
de
cond
uit�
pre
vent
iv�
în c
ircul
a�ia
în c
ondi
�ii s
peci
ale,
pr
ecum
�i î
n gr
up
- re
aliz
area
uno
r fi�
e de
obs
erva
re a
si
tua�
iilor
di
n tra
ficul
ru
tier
priv
ind
resp
ecta
rea/
nere
spec
tare
a re
gulil
or
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educ
a�ie
pen
tru p
reve
nire
a ris
culu
i rut
ier –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
înv�
��m
ântu
l prim
ar
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
C
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
-
real
izar
ea u
nor d
esen
e sa
u co
mpl
etar
ea d
e fi�
e de
lucr
u, c
are
s�
prez
inte
com
porta
men
te c
ompa
rabi
le
(A�a
DA
, A�a
NU
) ale
cop
iilor î
n tim
pul d
epla
s�rii
ca
piet
oni
- pr
ezen
tare
a op
inie
i pro
prii
desp
re
impo
rtan�
a in
dica
toar
elor
�i
mar
caje
lor r
utie
re p
entru
sig
uran
�a
depl
as�r
ii pe
dru
mur
ile p
ublic
e �i
pr
otej
area
vie
�ii
- jo
c de
ro
l cu
te
ma
„Cum
re
spec
t in
dica
toar
ele
�i
mar
caje
le
rutie
re
întâ
lnite
în d
rum
spr
e �c
oal�
?”
- si
mul
are
cu
tem
a „C
e fa
ci
dac�
se
maf
orul
de
la t
rece
rea
de p
ieto
ni
este
def
ect”?
-
disc
utar
ea
unor
zi
c�to
ri/
prov
erbe
ca
re s
e po
t aso
cia
com
porta
men
telo
r co
rect
e/in
core
cte
în tr
afic
ul ru
tier
care
repr
ezin
t� lo
curi
de jo
ac�
perm
ise
- di
scu�
ii, în
per
echi
, pen
tru a
lege
rea
unui
loc
de jo
ac�,
car
e s�
exp
rime
acor
dul a
mbi
lor e
levi
; eva
luar
ea
aleg
erii,
r�sp
unzâ
nd la
între
bare
a „A
m p
roce
dat b
ine?
” -
lucr
u in
divi
dual
pen
tru fi
naliz
area
un
ei p
oves
tiri,
cu în
cepu
t dat
, car
e pr
esup
une
aplic
area
uno
r nor
me
de
prev
enire
a ri
scul
ui în
plim
bare
a cu
bi
cicl
eta
- de
scrie
rea
unor
situ
a�ii
în c
are
copi
ii tre
buie
s�
coop
erez
e cu
pol
i�ist
ul
rutie
r -
prez
enta
rea
unor
situ
a�ii
care
ne
cesi
t� a
pela
rea
num
�rul
ui d
e ur
gen�
� „1
12”
- si
mul
area
une
i c�l
�tor
ii cu
aut
obuz
ul
�i a
mod
ului
de
com
porta
men
t car
e el
imin
� di
vers
e ris
curi,
în c
ondi
�iile
în
care
aut
obuz
ul e
ste
aglo
mer
at
- re
aliz
area
de
scur
te c
ompu
neri
cu
tem
a „C
um m
� co
mpo
rt în
aut
obuz
?”,
care
sa
refle
cte
o co
ndui
t� p
reve
ntiv
�
de c
ircul
a�ie
în
cond
i�ii
spec
iale
�i
prez
enta
rea,
în
fa
�a
clas
ei,
a pr
oprii
lor o
pini
i -
crea
rea
unor
plia
nte/
flutu
ra�i
cu
mes
aje
de a
verti
zare
, în
care
s�
fie
evid
en�ia
te p
eric
ole
(lega
te, d
e ex
empl
u, d
e de
plas
area
în g
rup
orga
niza
t, de
cau
ze a
le p
rodu
cerii
ac
cide
ntel
or)
- si
mul
area
uno
r dep
las�
ri în
gru
p:
mer
sul î
n co
loan
� pe
trot
uar,
trave
rsar
ea s
tr�zi
i, de
plas
area
pe
trece
rea
de p
ieto
ni/ d
epla
sare
a pe
tim
p de
noa
pte/
nef
avor
abil
3.
Man
ifest
area
uno
r dep
rinde
ri co
rect
e de
com
port
amen
t în
rela
�iile
cu
ceila
l�i p
artic
ipan
�i la
circ
ula�
ia p
e dr
umur
ile p
ublic
e
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
C
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
3.
1. Id
entif
icar
ea u
nor d
eprin
deri
de
com
port
amen
t în
situ
a�ii
în c
are
oam
enii
intr
� în
rela
�ie în
cad
rul
circ
ula�
iei p
e dr
umur
ile p
ublic
e -
lect
uri d
up�
imag
ini p
entru
id
entif
icar
ea u
nor i
post
aze
în c
are
copi
ii in
terr
ela�
ione
az�
cu c
eila
l�i în
ci
rcul
a�ia
pe
drum
urile
pub
lice
- pa
rtici
pare
a la
mic
i sce
nete
cu
dial
ogur
i înt
re c
opii,
prin
asu
mar
ea
dive
rsel
or ro
luri:
pie
ton
– pi
eton
; pi
eton
– �
ofer
etc
. -
recu
noa�
tere
a un
or c
ompo
rtam
ente
ba
zate
pe
core
ctitu
dine
/ in
core
ctitu
dine
, res
pect
/lips
� de
3.1.
Rec
unoa
�ter
ea u
nor d
eprin
deri
core
cte
de c
ompo
rtam
ent î
n al
eger
ea lo
culu
i de
joac
�, în
de
plas
area
cu
bici
clet
a -
pove
stiri
ora
le c
u în
cepu
t sau
sfâ
r�it
dat (
refe
ritoa
re la
situ
a�ii
de jo
c �i
re
cree
re) p
entru
iden
tific
area
de
prin
deril
or c
orec
te d
e co
mpo
rtam
ent
- ex
erci
�ii d
e ex
prim
are
a ac
ordu
lui
sau
deza
cord
ului
fa��
de
com
porta
men
te p
otriv
ite/ n
epot
rivite
al
e un
or p
erso
naje
din
lect
uri/
imag
ini p
reze
ntat
e (d
e ex
empl
u, c
u pr
ivire
la a
lege
rea
locu
lui d
e jo
ac�,
la
3.1.
Eva
luar
ea u
nor d
eprin
deri
core
cte
de c
ompo
rtam
ent î
n ci
rcul
a�ia
cu
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort
în c
omun
-
pove
stire
a or
al�
a un
or în
tâm
pl�r
i la
care
cop
iii au
par
ticip
at, î
n de
plas
area
lo
r cu
mijlo
acel
e de
tran
spor
t în
com
un
- pa
rtici
pare
a la
mic
i sce
nete
cu
dial
ogur
i înt
re c
opii
prin
asu
mar
ea
dive
rsel
or ro
luri:
c�l
�tor
– c
�l�t
or;
�ofe
r – c
�l�t
or; �
ofer
– p
oli�i
st ru
tier
- le
ctur
� du
p� im
agin
i car
e of
er�
exem
ple
de c
ompo
rtam
ente
pot
rivite
/n
epot
rivite
în c
ircul
a�ia
cu
mijl
oace
le
de tr
ansp
ort î
n co
mun
3.1.
Exa
min
area
uno
r dep
rinde
ri de
co
mpo
rtam
ent f
avor
abile
am
elio
r�rii
si
gura
n�ei
circ
ula�
iei
- re
aliz
area
uno
r tex
te
scur
te/s
cene
te/jo
curi
de ro
l în
care
su
nt p
reze
ntat
e di
alog
uri î
ntre
di
vers
e ca
tego
rii d
e pa
rtici
pan�
i la
trafic
-
disc
utar
ea u
nor s
tudi
i de
caz
refe
ritoa
re la
com
porta
men
te
potri
vite
/ nep
otriv
ite în
circ
ula�
ia p
e dr
umur
ile p
ublic
e; id
entif
icar
ea
mod
alit�
�ilor
de
core
ctar
e a
com
porta
men
telo
r nep
otriv
ite
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 33
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educ
a�ie
pen
tru p
reve
nire
a ris
culu
i rut
ier –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
înv�
��m
ântu
l prim
ar
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
C
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
re
spec
t, po
lite�
e/lip
s� d
e po
lite�
e fa
��
de c
eila
l�i p
artic
ipan
�i la
traf
ic
depl
asar
ea c
u bi
cicl
eta
etc.
) -
lect
ur�
dup�
imag
ini (
foto
graf
ii,
diap
oziti
ve, i
lust
ra�ii
din
zia
re �
i re
vist
e) p
entru
recu
noa�
tere
a un
or
depr
inde
ri co
rect
e/in
core
cte
de
com
porta
men
t în
activ
it��i
de
recr
eere
sau
dep
lasa
re c
u bi
cicl
eta
- co
ncur
s de
des
ene
pe te
me
de
educ
a�ie
rutie
r� �
i rea
lizar
ea u
nei
expo
zi�ii
cu
tem
a: „�
i eu
pot c
ontri
bui
la s
igur
an�a
circ
ula�
iei p
e dr
umur
ile
publ
ice”
3.2.
Pun
erea
în p
ract
ic�
a un
or
depr
inde
ri co
rect
e de
com
port
amen
t în
cad
rul c
ircul
a�ie
i pe
drum
urile
pu
blic
e
- ob
serv
area
�i d
iscu
tare
a el
emen
telo
r ca
re e
vide
n�ia
z� c
ompo
rtam
entu
l pe
stra
d�
- fo
rmul
area
de
text
e sc
urte
priv
ind
tipur
i de
com
porta
men
te �
i atit
udin
i al
e di
vers
elor
cat
egor
ii de
par
ticip
an�i
la tr
afic
ul ru
tier:
piet
oni,
bici
cli�
ti,
cond
uc�t
ori d
e ve
hicu
le
- co
rela
rea
unor
con
text
e ru
tiere
ne
sigu
re (l
ipsa
trec
erilo
r de
piet
oni,
dete
riora
rea
mar
caje
lor,
lipsa
in
dica
toar
elor
, nef
unc�
iona
rea
sem
afoa
relo
r etc
.) cu
mod
uri d
e co
mpo
rtam
ent a
decv
ate
aces
tora
3.2.
Apl
icar
ea u
nor d
eprin
deri
core
cte
de c
ompo
rtam
ent î
n al
eger
ea lo
culu
i de
joac
�, în
de
plas
area
cu
bici
clet
a
- ex
erci
�ii d
e re
spec
tare
a m
esaj
elor
tra
nsm
ise
nonv
erba
l de
poli�
istu
l ru
tier
- co
nstru
irea
unor
pov
estir
i ora
le, c
are
s� p
un�
în e
vide
n��
com
porta
men
te
core
cte/
inco
rect
e,
favo
rabi
le/n
efav
orab
ile s
igur
an�e
i ci
rcul
a�ie
i -
real
izar
ea u
nor d
esen
e/m
ache
te c
u tra
seul
pos
ibil
al u
nui c
oncu
rs d
e bi
cicl
ete,
în c
ondi
�iile
asi
gur�
rii
sigu
ran�
ei p
artic
ipan
�ilor
3.2.
Apl
icar
ea u
nor d
eprin
deri
core
cte
de c
ompo
rtam
ent î
n ci
rcul
a�ia
cu
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort
în c
omun
-
sim
ular
ea (î
n cl
as�,
în c
urte
a �c
olii)
a un
or s
itua�
ii de
com
porta
men
t cor
ect/
inco
rect
întâ
lnite
în m
ijloa
cele
de
trans
port
în c
omun
; ana
lizar
ea
mod
ului
de
îndr
epta
re a
co
mpo
rtam
ente
lor i
ncor
ecte
-
exer
ci�ii
de
tip „A
�a D
A –
A�a
NU
”, de
ex
prim
are
a ac
ordu
lui/
deza
cord
ului
as
upra
uno
r com
porta
men
te în
m
ijloa
cele
de
trans
port
în c
omun
, po
rnin
d de
la în
tâm
pl�r
i pov
estit
e de
el
evi
- te
atru
de
p�pu
�i/ s
cene
t� în
car
e se
pr
ezin
t� c
ompo
rtam
ente
cor
ecte
în
depl
asar
ea c
u m
ijloa
cele
de
trans
port
în c
omun
3.2.
Man
ifest
area
uno
r dep
rinde
ri fa
vora
bile
com
port
�rii
core
cte
în
circ
ula�
ia p
e dr
umur
ile p
ublic
e -
anal
iza
unor
stu
dii d
e ca
z, p
ublic
ate
în m
ass-
med
ia, c
u pr
ivire
la c
ircul
a�ia
pe
dru
mur
ile p
ublic
e �i
la n
eces
itate
a re
spec
t�rii
regu
lilor
de
circ
ula�
ie
- jo
c de
rol „
Sem
afor
ul”/
„Aut
obuz
ul”
- di
scu�
ii re
ferit
oare
la u
rm�r
ile
pozi
tive/
neg
ativ
e pe
car
e le
au
com
porta
men
tele
în c
ircul
a�ia
rutie
r�,
asup
ra p
ropr
iei p
erso
ane
�i a
supr
a ce
lorla
l�i u
tiliz
ator
i rut
ieri
- si
mul
area
une
i situ
a�ii
ce n
eces
it�
impl
icar
e în
situ
a�ia
pro
duce
rii u
nui
acci
dent
-
real
izar
ea u
nui a
lbum
cu
imag
ini/d
esen
e ca
re p
rezi
nt�
aspe
cte
din
circ
ula�
ia p
e dr
umul
pub
lic, î
n co
ndi�i
ile re
spec
t�rii
/ner
espe
ct�r
ii re
gulil
or d
e ci
rcul
a�ie
-
real
izar
ea u
nor p
orto
folii
/pro
iect
e re
ferit
oare
la im
plic
area
ele
vilo
r cl
asei
în a
c�iu
ni d
e si
gura
n��
rutie
r�,
de e
xem
plu,
prin
pat
rule
le �
cola
re d
e ci
rcul
a�ie
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educ
a�ie
pen
tru p
reve
nire
a ris
culu
i rut
ier –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
înv�
��m
ântu
l prim
ar
Con
�inut
uri
D
omen
ii C
lasa
I C
lasa
a II
-a
Cla
sa a
III-a
C
lasa
a IV
-a
Circ
ula�
ia ru
tier�
–el
emen
te s
peci
fice
�i
riscu
ri
Part
icip
ant c
a pi
eton
la
circ
ula�
ia ru
tier�
�
elem
ente
de
iden
tific
are
ale
drum
ului
pub
lic
� ca
tego
rii d
e ut
ilizat
ori r
utie
ri �
indi
cato
are
�i m
arca
je ru
tiere
pe
ntru
pie
toni
�i m
esaj
e as
ocia
te a
cest
ora
� ris
curi
asoc
iate
circ
ula�
iei p
e dr
umur
ile p
ublic
e
Poli�
istu
l rut
ier
� m
esaj
e no
n ve
rbal
e al
e po
li�is
tulu
i rut
ier
� se
mni
fica�
ia s
emna
lelo
r po
li�is
tulu
i rut
ier
Spa�
ii de
stin
ate
circ
ula�
iei
rutie
re �
i spa
�ii d
e jo
ac�
� sp
a�ii
rutie
re n
esig
ure
� lo
curi
de jo
ac�
în s
igur
an��
�
riscu
ri al
e ut
iliz�r
ii in
core
cte
a sp
a�iil
or d
estin
ate
circ
ula�
iei
rutie
re
Circ
ula�
ia c
u bi
cicl
eta
� in
dica
toar
e ru
tiere
pen
tru
bici
cli�
ti �
riscu
ri în
circ
ula�
ia c
u bi
cicl
eta
Circ
ula�
ia c
u m
ijloa
cele
de
tran
spor
t în
com
un
� m
ijloac
e de
tran
spor
t în
com
un
� ris
curi
în c
ircul
a�ia
cu
mijlo
acel
e de
tran
spor
t în
com
un
Circ
ula�
ia în
con
di�ii
spe
cial
e (v
izib
ilita
te re
dus�
, pe
timp
de n
oapt
e)
� si
tua�
ii de
risc
în d
epla
sare
a pe
dru
mur
ile p
ublic
e, în
co
ndi�i
i spe
cial
e �
mijlo
ace
de p
rote
c�ie
în ti
mpu
l de
plas
�rii
în c
ondi
�ii s
peci
ale
Circ
ula�
ia în
gru
p �
mod
de
real
izar
e �
riscu
ri al
e ci
rcul
a�ie
i în
grup
Acc
iden
tul -
eve
nim
ent r
utie
r po
sibi
l �
riscu
ri/ c
onse
cin�
e al
e ne
resp
ect�
rii re
gulilo
r de
circ
ula�
ie
Reg
uli d
e ci
rcul
a�ie
- no
rme
de c
ondu
it�
Reg
uli d
e ci
rcul
a�ie
- no
rme
de c
ondu
it� c
a pi
eton
�
regu
li de
circ
ula�
ie
elem
enta
re c
a pi
eton
: ci
rcul
a�ia
pie
toni
lor p
e tro
tuar
; tra
vers
area
str�
zii
� ev
itare
a ris
culu
i rut
ier î
n de
plas
area
ca
piet
on
� no
rme
de c
ondu
it�
prev
entiv
� în
dep
lasa
rea
pe
drum
urile
pub
lice
Reg
uli d
e ci
rcul
a�ie
- no
rme
de c
ondu
it� în
con
text
e �i
sp
a�ii
publ
ice
� ro
lul p
oli�i
stul
ui ru
tier
� ev
itare
a ris
curil
or p
rin
aleg
erea
locu
rilor
de
joac
�
� re
guli
în d
epla
sare
a cu
bi
cicl
eta
� no
rme
de c
ondu
it� p
reve
ntiv
� în
dep
lasa
rea
cu b
icic
leta
Reg
uli d
e ci
rcul
a�ie
- no
rme
de c
ondu
it� în
circ
ula�
ia c
u m
ijloa
cele
de
tran
spor
t în
com
un
� re
guli
în d
epla
sare
a cu
m
ijloac
ele
de tr
ansp
ort î
n co
mun
�
evita
rea
riscu
lui r
utie
r în
depl
asar
ea c
u m
ijloac
ele
de
trans
port
în c
omun
�
norm
e de
con
duit�
pre
vent
iv�
în d
epla
sare
a cu
mijlo
acel
e de
tra
nspo
rt în
com
un
Reg
uli d
e ci
rcul
a�ie
- no
rme
de c
ondu
it� în
real
izar
ea
circ
ula�
iei î
n co
ndi�i
i spe
cial
e �i
în g
rup
� re
guli
ale
depl
as�r
ii în
con
di�ii
sp
ecia
le �
i în
grup
org
aniz
at
� ev
itare
a ris
culu
i în
depl
asar
ea
în c
ondi
�ii s
peci
ale
�i în
gru
p �
norm
e de
con
duit�
pre
vent
iv�
în d
epla
sare
a în
con
di�ii
sp
ecia
le �
i în
grup
Fapt
e �i
com
port
amen
te
în c
ircul
a�ia
pe
drum
urile
pub
lice
Com
port
amen
te c
orec
te/
inco
rect
e �
com
porta
men
te b
azat
e pe
co
rect
itudi
ne, r
espe
ct,
Dep
rinde
ri de
com
port
amen
t �
coop
erar
ea c
u po
li�is
tul r
utie
r �
situ
a�ii
de u
tiliz
are
a nu
m�r
ului
de
urge
n��
„112
”;
Fapt
e �i
com
port
amen
te
� re
spec
tare
a / n
eres
pect
area
re
gulilo
r în
depl
asar
ea c
u cu
m
ijloac
ele
de tr
ansp
ort î
n
Fapt
e �i
com
port
amen
te
� m
odul
de
ac�iu
ne în
caz
ul
prod
ucer
ii un
ui a
ccid
ent
�pa
trule
le �
cola
re d
e ci
rcul
a�ie
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 35
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educ
a�ie
pen
tru p
reve
nire
a ris
culu
i rut
ier –
Cur
ricul
um la
dec
izia
�co
lii p
entru
înv�
��m
ântu
l prim
ar
Dom
enii
Cla
sa I
Cla
sa a
II-a
C
lasa
a II
I-a
Cla
sa a
IV-a
po
lite�
e, re
spec
tare
a re
gulilo
r de
circ
ula�
ie
în o
pozi
�ie c
u:
� co
mpo
rtam
ente
baz
ate
pe
inco
rect
itudi
ne, l
ips�
de
resp
ect,
com
porta
men
t ne
polit
icos
, ner
espe
ctar
ea
regu
lilor d
e ci
rcul
a�ie
� co
mpo
rtam
ent f
avor
abil
sigu
ran�
ei c
ircul
a�ie
i (to
lera
n��,
spi
rit c
ivic
, în
traju
tora
re)
în o
pozi
�ie c
u:
� de
prin
deri
de c
ompo
rtam
ent
inco
rect
, nef
avor
abil
sigu
ran�
ei c
ircul
a�ie
i (in
tole
ran�
�, a
gres
ivita
te, l
ips�
de
resp
ect)
com
un
� co
mpo
rtam
ente
baz
ate
pe
resp
ect �
i pol
ite�e
în
depl
asar
ea c
u m
ijloac
ele
de
trans
port
în c
omun
în
opo
zi�ie
cu:
�
com
porta
men
te b
azat
e pe
lip
s� d
e re
spec
t �i d
e po
lite�
e în
dep
lasa
rea
cu m
ijloac
ele
de tr
ansp
ort î
n co
mun
- par
ticip
are
la a
c�iu
ni d
e si
gura
n��
rutie
r�
� co
mpo
rtam
ente
baz
ate
pe
resp
ecta
rea
regu
lilor d
e ci
rcul
a�ie
�i a
titud
ine
prev
entiv
�
în o
pozi
�ie c
u:
� co
mpo
rtam
ente
baz
ate
pe
nere
spec
tare
a re
gulilo
r de
circ
ula�
ie �
i atit
udin
e ne
prev
entiv
�
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier – Curriculum la decizia �colii pentru înv���mântul primar
Sugestii metodologice
Procesul instructiv-educativ modern presupune selectarea riguroas� a strategiilor didactice �i aplicarea lor într-o form� cât mai atractiv� pentru elevi. Elevul trebuie s� devin� coparticipant la propria instruire �i educare.
Pentru disciplina Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier este necesar� folosirea de c�tre cadrul didactic, în cadrul unui demers didactic personalizat, a unor strategii care s� le ofere elevilor posibilitatea de a utiliza în activitatea cotidian�, achizi�iile dobândite în via�a de familie �i în �coal�. Este op�iunea cadrului didactic de a alege modalitatea cea mai adecvat� de realizare a activit��ilor, în func�ie de particularit��ile �i cerin�ele grupului de elevi. Selec�ia activit��ilor se va face �i în func�ie de specificul local, precum �i de resursele materiale disponibile.
Periodic, cadrul didactic poate colabora cu reprezentan�i ai Poli�iei Rutiere pentru prezent�ri, demonstra�ii, aplica�ii, activit��i în parteneriat. De asemenea, se recomand� implicarea p�rin�ilor, mai ales pentru participarea în activit��i precum: ateliere, expozi�ii, lec�ii deschise pe teme de circula�ie, proiecte în echip� p�rin�i - copii, discu�ii pe baza portofoliilor elevilor. Rolul cadrului didactic este de a organiza �i oferi oportunit��i de înv��are care s�-i permit� elevului s�-�i descopere �i s� experimenteze propriile abilit��i �i atitudini, s� realizeze transferul acestora în via�a real�. Utilizarea de mijloace �i materiale didactice interactive �i atractive, precum �i utilizarea surselor de informare virtuale va conduce la eficientizarea demersurilor didactice.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier sunt cele activ - participative. Disciplina are un accentuat caracter explorator �i practic-aplicativ, care presupune implicarea direct� a elevilor. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/ echip�, independent sau facilitate de cadrul didactic. Se vor utiliza resurse diverse pentru proiecte (creioane �i coli de hârtie, foarfece, lipici, materiale reciclabile, elemente din natur�, buc��i de material textil, plastic sau lemnos etc.).
Strategiile didactice presupun adaptarea metodelor la specificul vârstei �colarului �i la specificul obiectului de studiu Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier. Sunt, de exemplu, recomandate:
- conversa�ia, metod� bazat� pe dialogul întrebare/r�spuns cu accent pe întreb�rile de tip productiv – cognitiv;
- observarea, care poate fi realizat�, atât în sala de clas� (utilizând imagini, proiec�ii video, afi�e, materiale prezentate în format electronic), cât �i pe strad�;
- jocul de rol, care urm�re�te formarea �i exersarea unor deprinderi de comportament corect pe strad�, în mijloacele de transport în comun, în rela�ionarea cu cei din jur;
- proiectul, prin care elevul este implicat în rezolvarea unor probleme legate de siguran�a rutier�, crearea, colectarea �i selec�ionarea unor materiale.
Proiectele pe care elevii le pot realiza la orele de Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier vor avea teme adecvate vârstei lor �i se pot referi la probleme specifice ale siguran�ei rutiere. Rezultatele proiectelor pot fi: expozi�ii de desene, colaje de fotografii, decupaje din ziare sau reviste, culegeri de texte, compuneri, pliante, afi�e �.a., care s� ilustreze diverse situa�ii întâlnite de elevi în circula�ia lor pe drumurile publice, precum �i realizarea de mici machete. Programa prevede realizarea de proiecte individuale sau de grup, dar �i în comunitate.
Conversa�ia, dezbaterea �i discu�iile de grup permit elevilor s� prezinte propriile opinii, s� înve�e �i s� valorizeze atât experien�a personal�, cât �i experien�a colegilor lor. Atunci când este posibil, activit��ile vor fi realizate într-un spa�iu neconven�ional, cum ar fi: pe strad�, în parcuri, în curtea �colii, în excursii etc.
În cadrul orelor de Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier NU se vor utiliza calificative sau alte modalit��i de notare. Evaluarea la disciplina Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier se va realiza prin metode moderne ce presupun probe practice, realizarea unor portofolii sau mici proiecte personale sau de grup.
Recomand�m utilizarea urm�toarelor metode de evaluare: - exprimarea ideilor �i argumentelor personale, oral sau prin eseuri, compuneri, colaj etc.; - proiectul individual �i de grup; - portofoliul; - demonstra�iile practice; - discu�iile de grup.
Este prioritar principiul „a înv��a, f�când”, precum �i înv��area continu�. Strategiile didactice pot include �i o serie de activit��i nonformale �i informale cum ar fi : vizite la sec�iile de poli�ie, vizite la
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 37
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier – Curriculum la decizia �colii pentru înv���mântul primar
autobaze sau depouri, invitarea la clas� a poli�i�tilor rutieri, participarea la ac�iuni �i evenimente cu tematic� rutier� organizate cu diferite prilejuri, excursii tematice sau parteneriate cu poli�ia rutier�.
Educa�ia copiilor pentru prevenirea riscului rutier este un demers complex �i îndelungat. Este necesar ca demersul didactic derulat în clas� s� fie sus�inut prin activit��i realizate în contexte nonformale care îl pot implica activ pe elev, precum:
- ie�iri în teren (pe strad�) împreun� cu poli�i�tii rutieri �i observarea unor situa�ii de risc rutier;
- aplica�ii practice pe teme de circula�ie pe drumurile publice, în prezen�a poli�istului rutier, în care elevii vor juca roluri de pietoni, bicicli�ti, utilizatori de role, pe un amplasament simulat ca drum public cu spa�iu pentru joc în vecin�tate;
- prezentarea/discutarea, împreun� cu poli�istul rutier, a regulilor ce trebuie respectate în timpul deplas�rii ca pasager în diferite situa�ii (în excursie cu autoturismul/autocarul, pe jos în grup);
- prezentarea de c�tre poli�istul rutier a enun�urilor din codul rutier aplicabile vârstei elevilor;
- organizarea unui concurs de biciclete în curtea �colii, amenajat� cu indicatoare (machete)/ marcaje provizorii, care s� demonstreze însu�irea �i respectarea regulilor de circula�ie;
- prezentarea rolului �i regulamentului patrulelor �colare de circula�ie de c�tre poli�i�tii rutieri;
- discu�ii cu asistenta medical� a �colii privind acordarea primului ajutor în caz de accident; - organizarea unui concurs de colaje/compuneri în care s� se eviden�ieze comportamente
pozitive, în deplasarea pe strad� sau cu mijloacele de transport în comun, ajutorarea persoanelor care întâmpin� greut��i în diferite situa�ii (la urcarea sau la coborârea din autobuz, în timpul mersului, la traversarea str�zii �.a.);
- organizarea unui concurs de afi�e cu mesaje de avertizare care s� eviden�ieze pericolele la care se expun pietonii neaten�i, cei care nu respect� regulile, inclusiv pe timp nefavorabil, pe timp de noapte etc.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru prevenirea riscului rutier – Curriculum la decizia �colii pentru înv���mântul primar
Bibliografie �i resurse A. Legisla�ie rutier�, România
Legea nr. 203/2012 pentru modificarea �i completarea Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului nr. 195/2002 privind circula�ia pe drumurile publice, publicat� în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.760 din 12 noiembrie 2012.
Hot�rârea Guvernului nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonan�ei de urgen�� a Guvernului nr.195/2002 privind circula�ia pe drumurile publice, publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.876 din 26 octombrie 2006.
B. Reglement�ri europene ***Comunicatul de pres� al Comisiei Europene IP/13/236 din 19.03.2013, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-236_ro.htm
***COM(2010) 389 final, Comunicarea Comisiei c�tre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic �i Social European �i Comitetul Regiunilor – „Pentru un spa�iu european de siguran�� rutier�: orient�ri pentru politica de siguran�� rutier� 2011-2020” din 20.07.2010, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/transport/road_safety/pdf/com_20072010_en.pdf
***MEMO/10/343 „Programul de siguran�� rutier� 2011-2020: m�suri detaliate”, Comisia European� din 20.07.2010, disponibil la adresa http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-10-343_ro.htm
C. Alte documente de referin�� �i publica�ii ***Strategia Na�ional� pentru Siguran�� Rutier� 2013 – 2020, Bucure�ti, 2013.
Filip, V.I., Vochin�, V. Manual de circula�ie rutiera pentru clasele 1 si a 2-a. Editura Niculescu, Bucure�ti, 2013.
Filip, V.I., Vochin�, V. Manual de circula�ie rutier�. Clasa a 3-a si a 4-a. Editura Niculescu, Bucure�ti, 2013.
Chifu, F., Bîrsan, G., Motoc, M., Stroescu, C. Educa�ie rutier� pentru ciclul primar - Manual op�ional. Editura Corint, 2006.
Grupul de lucru
Valentina Irinel FILIP Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes”, Bucure�ti
Isolda-Maria CONSTANTIN Asocia�ia EU Concepts R&D, Bucure�ti
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 39
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. 3.542/27.03.2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE
Programa �colar� pentru disciplina op�ional�
EDUCA�IE PENTRU DEZVOLTARE
[curriculum la decizia �colii pentru liceu]
Bucure�ti, 2015
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Not� de prezentare Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru dezvoltare reprezint� o ofert� curricular� de
disciplin� op�ional� pentru liceu, proiectat� pentru un buget de timp de 1-2 ore/s�pt�mân�, pe durata unui an �colar.
Prezenta program� �colar� constituie un exemplu de bun� practic� din cadrul proiectului interna�ional „Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Implicarea elevilor �i a cadrelor didactice din licee în programe �i proiecte de educa�ie pentru dezvoltare”. Proiectul s-a desf��urat în perioada noiembrie 2010 – iulie 2013 �i a fost coordonat de organiza�ia Open Education Centre din Bulgaria, în parteneriat cu asocia�ia „Asisten�� �i programe pentru dezvoltare durabil� – Agenda 21” din România, Carrefoure Europeo Emilia din Italia, HIVSports din Marea Britanie �i Universitatea din Fort Hare, Republica Africa de Sud. Prezenta program� �colar� a fost pilotat� în unit��ile de înv���mânt participante în proiect (zece unit��i de înv���mânt din Municipiul Bucure�ti �i o unitate de înv���mânt din jude�ul Ilfov). Disciplina poate fi predat� în oricare dintre clasele de liceu de c�tre profesorii care predau discipline de studiu din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii, în condi�iile adecv�rii demersului didactic la particularit��ile de vârst� ale elevilor.
Disciplina Educa�ie pentru dezvoltare poate fi studiat� 1-2 ore s�pt�mânal, diferen�iat, dup� cum urmeaz�:
� pentru 2 ore/s�pt�mân� vor fi avute în vedere toate competen�ele �i toate elementele de con�inut corespunz�toare acestora;
� pentru 1 or�/s�pt�mân� vor fi avute în vedere competen�ele �i elementele de con�inut corespunz�toare temelor/modulelor I �i III, la care se adaug�, de la tema/modulul II, doar con�inutul 1. Cet��enie global� �i dezvoltare durabil� �i la alegere:
- fie con�inutul II.2. Drepturile omului, justi�ie social� �i toleran��; - fie con�inutul II.3. Mediul înconjur�tor �i dezvoltarea durabil�; - fie tema/modulul IV. Proiectul educa�ional pentru dezvoltare.
Programa �colar� a disciplinei op�ionale Educa�ie pentru dezvoltare este justificat� din perspectiva urm�toarelor elemente de noutate pe care le promoveaz�:
� abordarea de tip interdisciplinar �i transdisciplinar a unor probleme de actualitate referitoare la globalizare, la dezvoltare/dezvoltare durabil�, la cet��enia global�;
� preg�tirea elevilor de liceu pentru în�elegerea impactului problemelor care se manifest� la nivel global asupra dezvolt�rii la nivel individual �i de grup;
� implicarea tinerilor în elaborarea �i în aplicarea unor proiecte pentru dezvoltare �i în promovarea unui comportament adecvat dezvolt�rii durabile.
În acord cu documentele de politic� educa�ional� din România care prev�d centrarea înv���mântului liceal pe dezvoltarea �i diversificarea competen�elor cheie, prezenta program� �colar� se raporteaz� la Recomandarea Parlamentului European �i a Consiliului privind competen�ele cheie din perspectiva înv���rii pe parcursul întregii vie�i (2006/962/EC). Aceast� raportare are în vedere �i faptul c� documentul de referin�� european pentru competen�e cheie prezint� atât contextul globaliz�rii, cât �i necesitatea dobândirii de c�tre fiecare cet��ean a unui set de competen�e care s�-i permit� s� se adapteze în mod flexibil la o lume caracterizat� prin schimbare rapid� �i prin interconectare profund�. Cadrul de referin�� european pentru competen�e cheie este reflectat la nivelul cuno�tin�elor, abilit��ilor, atitudinilor pe care le promoveaz� programa, respectiv la nivelurile: valori �i atitudini selectate; competen�e specifice elaborate, corelate cu elemente de con�inut; sugestii metodologice formulate.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate �i recomand�rile con�inute în urm�toarele documente interna�ionale:
� Declara�ia Mileniului, care stabile�te Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului; Declara�ia a fost adoptat� în septembrie 2000, la Summit-ul Mileniului, de 191 de state, printre care �i România;
� Un plan de ac�iune al UE, în dou�sprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, document elaborat de Comisia European� în anul 2010;
� Declara�ia de la Maastricht referitoare la educa�ia global�, anex� la Cadrul strategic european pentru îmbun�t��irea �i dezvoltarea educa�iei globale în Europa pân� în anul 2015;
� Îmbun�t��irea competen�elor pentru secolul 21: un program de cooperare european� pe plan �colar, document elaborat de Comisia European� în anul 2008.
Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru dezvoltare are ca finalitate abilitarea elevilor pentru manifestarea unui comportament adecvat dezvolt�rii durabile prin:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 41
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
� manifestarea receptivit��ii fa�� de problemele dezvolt�rii durabile considerate în raport cu rolurile �i responsabilit��ile asumate în via�a de fiecare zi (de exemplu, în ceea ce prive�te mediul, cet��enia activ�/cet��enia global�);
� punerea în practic� a unui comportament responsabil fa�� de resurse �i fa�� de modul lor de utilizare.
Structura programei �colare include urm�toarele elemente: � Not� de prezentare � Competen�e generale � Valori �i atitudini � Competen�e specifice �i con�inuturi � Sugestii metodologice Competen�ele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane �i sunt dezvoltate
din perspectiva ariilor curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii. Competen�ele specifice sunt corelate cu unit��ile de con�inut, coresponden�a dintre acestea nefiind
biunivoc�; o anumit� competen�� specific� poate s� fie format� prin diferite unit��i de con�inut. Lista explicit� ce recomand� valori �i atitudini accentueaz� dimensiunea afectiv-atitudinal� �i moral�
a înv���rii, din perspectiva contribu�iei specifice a acestei discipline la atingerea finalit��ilor educa�iei. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea �i
realizarea activit��ilor de predare-înv��are-evaluare, în concordan�� cu specificul disciplinei �i cu statutul acesteia de curs op�ional.
Programa se adreseaz� atât profesorilor, cât �i poten�ialilor autori de manuale/ghiduri. Prevederile existente în programa �colar� constituie pentru profesori punctul de plecare pentru realizarea unei proiect�ri didactice personale a activit��ii pe care o desf��oar� cu elevii.
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Competen�e generale
Valori �i atitudini
Competen�ele generale �i specifice care trebuie formate prin procesul de predare-înv��are a
disciplinei Educa�ie pentru dezvoltare au la baz� �i promoveaz� urm�toarele valori �i atitudini:
� justi�ie social�; � solidaritate; � apartenen�� la comunitatea global�; � responsabilitate social�; � responsabilitate fa�� de mediu; � cooperare pentru dezvoltare; � atitudine pozitiv� fa�� de diversitate; � respingerea risipei de resurse; � protec�ia mediului; � rela�ionare pozitiv� cu ceilal�i; � comportament care valorizeaz� dezvoltarea durabil�.
1. Utilizarea conceptelor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii pentru organizarea demersurilor de cunoa�tere �i explicare a unor fapte, evenimente, procese din via�a real� 2. Aplicarea achizi�iilor specifice disciplinelor din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii în rezolvarea unor situa�ii problem�, precum �i în analizarea posibilit��ilor personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilal�i în rezolvarea unor probleme teoretice �i practice, în cadrul diferitelor grupuri�4. Manifestarea unui comportament social activ �i responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 5. Participarea la luarea deciziilor �i la rezolvarea problemelor comunit��ii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 43
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Competen�e specifice �i con�inuturi
Competen�e specifice Con�inuturi
1.1. Utilizarea corect� a termenilor specifici educa�iei pentru dezvoltare 3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a principalelor provoc�ri pe care le genereaz� globalizarea la nivel individual �i la nivel de comunitate
I. Globalizarea �i problemele sale � Globalizarea. Forme de manifestare a
globaliz�rii � Teorii asupra globaliz�rii � Probleme ale globaliz�rii � Provoc�ri ale globaliz�rii �i atitudini fa�� de
procesele globaliz�rii
1.2. Identificarea cauzelor �i efectelor unor conflicte locale, regionale, interna�ionale 2.1. Explicarea importan�ei justi�iei sociale pentru dezvoltarea durabil� �i pentru bun�starea oamenilor 2.2. Analizarea consecin�elor pozitive/negative pe care activitatea oamenilor le poate avea asupra mediului înconjur�tor 4.1. Proiectarea unui comportament care încurajeaz� cet��enia global� �i interculturalitatea 4.2. Explorarea unor modalit��i de utilizare ra�ional� a resurselor �i de protec�ie a mediului 5.1. Sus�inerea responsabil�, în contexte date, a dezvolt�rii durabile
II. Cet��enie global� �i dezvoltare durabil� 1. Cet��enie global� �i dezvoltare durabil� 2. Drepturile omului, justi�ie social� �i
toleran�� � Drepturile omului �i cet��enia democratic� � Justi�ie social� � Cooperare �i conflict într-o lume global�
- Pace �i r�zboi - Discriminare �i xenofobie - Educa�ie intercultural�
3. Mediul înconjur�tor �i dezvoltarea durabil�� Impactul antropic asupra ecosistemelor
- Degradarea habitatelor - Introducerea de specii noi - Supraexploatarea rezervelor biologice
(defri�are, suprap��unat, pescuit, vân�toare, comer� cu specii s�lbatice)
- Urbanizarea, industrializarea - Deteriorarea mediului prin poluare fizic�,
chimic�, biologic� - Înc�lzirea global�
� Conservarea biodiversit��ii �i resurselor
2.3. Analizarea raportului Nord-Sud 2.4. Explicarea necesit��ii formul�rii unor obiective de dezvoltare ale mileniului 3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, pentru exemplificarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului �i a parteneriatului global pentru dezvoltare
III. Parteneriatul global pentru dezvoltare � Organizarea spa�iului mondial
- Marile ansambluri economice �i geopolitice
- Migra�iile în lumea contemporan� - Raportul Nord-Sud
� Obiectivele de dezvoltare ale mileniului � Parteneriatul global pentru dezvoltare
- Europa �i spa�iile de civiliza�ie extraeuropene
- Studiu de caz - Africa Sub-Saharian�
1.3. Identificarea etapelor unui proiect educa�ional pentru dezvoltare 3.3. Elaborarea, în echip�, a unui proiect de educa�ional pentru dezvoltare 5.2. Participarea, prin derularea/simularea derul�rii unui proiect educa�ional pentru dezvoltare, la rezolvarea/ simularea rezolv�rii unor probleme cu caracter global
IV. Proiectul educa�ional pentru dezvoltare � Componentele �i etapele unui proiect
educa�ional pentru dezvoltare (proiectare, implementare, monitorizare �i evaluare, elemente de follow up)
� Elaborarea �i derularea/simularea derul�rii unui proiect educa�ional pentru dezvoltare - Elaborarea fi�ei de proiect - Derularea proiectului propus/simularea
derul�rii proiectului propus - Evaluarea proiectului propus
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Sugestii metodologice Sugestiile metodologice vizeaz� modul de organizare �i de proiectare a activit��ii didactice în
vederea form�rii la elevi a competen�elor prev�zute de programa �colar�. Centrarea înv���rii pe elev �i pe dobândirea de c�tre elev a competen�elor programei �colare
presupune respectarea unor exigen�e ale înv���rii durabile, în�elegerea modului în care achizi�iile specifice Educa�iei pentru dezvoltare se pot aplica în via�a de fiecare zi; se recomand�, în acest fel:
� înv��area prin ac�iune (experien�ial�), realizarea unor activit��i bazate pe sarcini concrete; � utilizarea unor strategii didactice care pun accent pe: - exersarea capacit��ii ac�ionale, dezvoltarea creativit��ii; - alternarea formelor de activitate (individual�, pe perechi �i în grupuri mici); - abord�ri inter, pluri �i transdisciplinare, pentru realizarea unor conexiuni cu achizi�ii
dobândite de c�tre elevi prin studiul altor discipline de înv���mânt (îndeosebi din ariile curriculare Om �i societate, Matematic� �i �tiin�e ale naturii);
� utilizarea unor metode active (de exemplu: studiul de caz, înv��area problematizat�, înv��area prin cooperare, înv��area prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, simularea, metode de gândire critic�, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la realizarea unei interac�iuni pozitive �i la implicarea elevilor în propria înv��are;
� utilizarea, în activitatea didactic�, a calculatorului ca instrument �i mediu modern de înv��are.
În spiritul altor programe �colare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane �i prezenta program� �colar� introduce în prezentarea con�inuturilor un aspect legat de elaborarea �i derularea/simularea derul�rii unui proiect educa�ional pentru dezvoltare. Op�iunea are în vedere deopotriv� valorificarea valen�elor proiectului, ca metod� interdisciplinar� de înv��are, precum �i apropierea demersului de predare-înv��are de via�a real�, în care proiectul este un instrument de lucru pentru desf��urarea activit��ii în toate domeniile. În activitatea didactic�, proiectul este conceput ca un ansamblu de ac�iuni planificate într-un interval de timp determinat pentru realizarea unor obiective. Avantajele utiliz�rii proiectului în activitatea didactic� �in, în esen��, de oportunit��ile oferite elevilor în ceea ce prive�te:
- dobândirea unor achizi�ii complexe (cuno�tin�e, abilit��i, valori), necesare pe parcursul întregii vie�i, deopotriv� în via�a personal�, social� �i profesional�;
- exersarea direct� a implic�rii/particip�rii, a lucrului în echip�, a asum�rii de responsabilit��i; prin participare, elevii se informeaz� în leg�tur� cu o anumit� problem� care vizeaz� dezvoltarea, se raporteaz� la valori �i înva�� valori specifice unui comportament activ �i responsabil, manifest� atitudini;
- participarea la decizii în grupul de lucru din care fac parte, identificarea de solu�ii, ini�ierea unor ac�iuni în scopul rezolv�rii problemei vizate.
În mod concret, tema referitoare la Proiectul educa�ional pentru dezvoltare poate fi abordat� în ultima parte a cursului op�ional, într-un num�r de ore care, pe de o parte, este în concordan�� cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei �i care, pe de alt� parte, asigur� realizarea celorlalte competen�e �i con�inuturi prev�zute pentru studiu.
Derularea propriu-zis�/simularea derul�rii unui proiect pentru dezvoltare se poate realiza de exemplu, potrivit uneia dintre urm�toarele structuri metodologice:
Varianta A – proiect local � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii. � Sinteza informa�iilor �i realizarea produsului. � Prezentarea produsului realizat. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);
derularea procesului, concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru dezvoltare.
Varianta B – parteneriat pentru dezvoltare � Preg�tire: stabilirea unui parteneriat cu o clas� din alt� �coal� (poate fi din aceea�i
localitate, din alt� localitate sau chiar din alt� �ar�). � Prezentarea reciproc� a claselor partenere. � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii (posibile colabor�ri cu partenerii). � Sintetizarea informa�iilor �i realizarea produsului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 45
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
� Prezentarea produsului realizat. � Analizarea produsului realizat de clasa partener� �i oferirea de feedback. � Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor �i întreb�rilor primite de la parteneri. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);
derularea procesului; concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru dezvoltare.
� Schimb de impresii �i de informa�ii cu partenerii. Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce prive�te complexitatea, este rezultatul
op�iunii pe care o fac împreun�, cadrele didactice �i elevii �i trebuie s� plece de la analizarea �i evaluarea realist� a resurselor existente �i a posibilit��ii de a finaliza proiectul.
Temele abordate în proiecte pot avea în vedere aspecte referitoare la: - problemele cu caracter global; - oportunit��i �i provoc�ri cu care se confrunt� tinerii într-o lume interdependent�; - dezvoltarea durabil�; - drepturile omului �i dezvoltarea durabil�; - cet��enia global�; - justi�ia social�; - obiectivele de dezvoltare ale mileniului; - mediul înconjur�tor. Produsele proiectelor pot fi: - un website; - un material video, un joc video sau un joc online; - un memoriu c�tre autorit��i; - postere, expozi�ie de postere; - articole, o publica�ie; - un concurs gen Cine �tie, câ�tig�; - un spectacol de teatru/teatru forum etc.
Programa �colar� ofer� cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situa�ii de înv��are, potrivit specificului competen�elor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activit��i de înv��are: � exerci�ii de clarificare a în�elesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui
„dic�ionar al educa�iei pentru dezvoltare”); � dezbaterea semnifica�iei unor concepte specifice (de exemplu, „cet��enie global�”, „cet��ean al lumii”) � realizarea de portofolii pe teme specifice educa�iei pentru dezvoltare, pentru protec�ia mediului (de
exemplu: „Cum percep eu globalizarea?”, „Planeta la control”, „Regenerarea planetei – un obiectiv produs de la sine?”);
� discutarea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de înv��are în care pot s� con�tientizeze interdependen�ele (de exemplu, „Un vulcan din Islanda erupe – impact local sau global?”, „Planeta - sat planetar?”);
� identificarea rolului unei persoane în calitate de cet��ean al lumii; � dezvoltarea abilit��ii elevilor de a analiza critic o problem� care se manifest� la nivel global; � exerci�ii care îi pun pe elevi în situa�ia de a fi interesa�i de „ceilal�i” în sens restrâns (la nivel local) �i în
sens larg (la nivel global), de a fi interesa�i de evenimente globale; � corelarea, în contexte diferite, a drepturilor pe care le au oamenii cu responsabilit��ile
corespunz�toare acestora; � organizarea unui concurs pe problematica drepturilor omului; � exerci�ii de asumare, în diferite contexte, a responsabilit��ii individuale �i a responsabilit��ii colective; � studii de caz pentru analizarea impactului discrimin�rii �i a xenofobiei în generarea/alimentarea unor
conflicte locale, regionale, interna�ionale; � analizarea complexit��ii rezolv�rii unui conflict, a necesit��ii cooper�rii pentru men�inerea p�cii; � analizarea impactului unor conflicte în zona în care manifest� �i la nivel global (de exemplu „Starea de
r�zboi dintr-o zon� mai îndep�rtat� a planetei – o garan�ie a siguran�ei pentru locul în care tr�iesc?”); � exersarea empatiei, a manifest�rii sensibilit��ii fa�� de nevoile �i drepturile celorlal�i; � exerci�ii de valorizare a celorlal�i ca diferi�i, dar egali; � analizarea calit��ii mediului înconjur�tor, specific comunit��ii în care tr�iesc elevii; � exerci�ii care îi pot sensibiliza pe elevi s� manifeste preocupare pentru calitatea mediului la nivel local,
regional, na�ional, global; � exerci�ii care îi confrunt� pe elevi cu responsabilit��i fa�� de mediul înconjur�tor �i fa�� de modul de
utilizare a resurselor; � simulare/joc de rol în scopul dezvolt�rii sentimentului de grij� pentru viitorul planetei �i al genera�iilor
viitoare;
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
� realizarea unor activit��i în parteneriat (de exemplu, între �coli sau între �coal� �i comunitatea local�);
� exerci�ii de con�tientizare a leg�turilor dintre alegerile pe care le fac oamenii �i consecin�ele alegerilor, dintre cauze �i efecte;
� exerci�ii de con�tientizare a consecin�elor (pozitive/negative) ale ac�iunilor oamenilor asupra mediului înconjur�tor;
� analizarea consecin�elor pozitive �i a celor negative ale stilurilor de via�� ale oamenilor în ceea ce prive�te dezvoltarea durabil�;
� dezbatere/realizarea de colaje pe tema dreptului la educa�ie pentru fetele din ��rile Africii Sub-Sahariene;
� realizarea unor postere multimedia pe problematica globaliz�rii, a dezvolt�rii durabile �i a cet��eniei globale;
� implicarea elevilor în contexte de înv��are care presupun op�iuni (de exemplu, „Cet��ean informat �i indiferent/Cet��ean informat �i proactiv”);
� implicarea elevilor în ac�iuni de voluntariat prin dezvoltarea de proiecte.
Strategiile de lucru propuse trebuie s� �in� seama de experien�a elevilor la aceast� vârst� �i s� permit� valorizarea pozitiv� a acestei experien�e.
Din perspectiva demersului educa�ional centrat pe elev �i pe dobândirea de c�tre elev a competen�elor programei �colare, se recomand� utilizarea cu preponderen�� a evalu�rii continue, formative. Al�turi de formele �i instrumentele clasice de evaluare, recomand�m utilizarea unor forme �i instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematic� a activit��ii �i a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:
- valorizarea rezultatelor înv���rii, prin raportarea la progresul �colar al fiec�rui elev; - recunoa�terea, la nivelul evalu�rii, a experien�elor de înv��are �i a competen�elor dobândite în
contexte non-formale sau informale.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 47
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Bibliografie Diaconu, I. Drepturile omului. Bucure�ti: Institutul Român pentru Drepturile Omului, 1993.
Fukuyama, F. State Building. Gouvernance et ordre du monde au XXIe siècle. Paris: La Table Ronde, 2005.
Keating-Chetwynd, S. (Ed.). Cum pot to�i profesorii s� sprijine educa�ia pentru cet��enie �i drepturile omului: un cadru pentru dezvoltarea competen�elor. Bucure�ti: Editura Universitar�, 2013.
Mansilla, V. B., Gardner H. From Teaching Globalization to Nurturing Global Consciousness, in Suárez – Orozco, M. (ed.) Learning in the Global Era: International Perspectives on Globalization and Education, University of California Press, 2007. Disponibil la: http://www.ucpress.edu/content/pages/11060/11060.ch01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.
Miroiu, M. (coord.). Cultur� civic�. Democra�ie, drepturile omului, toleran��. Bucure�ti: Editura Didactic� �i Pedagogic�, 1995.
Melinescu N. Uria�ul care se treze�te. Africa subsaharian� în ultimele trei decenii. Cluj-Napoca : CA Publishing, 2009.
Rüsen, J., Keul H.-K., Iliescu A.P. (coordonatori). Drepturile Omului la întâlnirea dintre culturi. Bucure�ti: Editura Paralela 45, 2004.
Valchev, R., Stoica, E., Te�ileanu, A. Global Education. Teacher’s manual. Sofia: Open Education Centre, 2012.
Velea L.-S. (coord.). Participarea elevilor în �coal� �i comunitate. Ghid pentru profesori �i pentru elevi. Boto�ani: Editura Agata, 2006.
***Strategia Na�ional� a României privind Dezvoltarea Durabil�. Orizonturi 2013-2020-2030, 2008. Disponibil� la: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-2013-2020-2030/, accesat la data de 21 octombrie 2014.
***Declara�ia Universal� a Drepturilor Omului. Disponibil� la: http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Declaratia_Universala_a_Drepturilor_Omului.pdf, accesat� la data de 21 octombrie 2014.
***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014.
***United Nations Millennium Declaration, New York: ONU, 2000. Disponibil la: http://www.un.org/millennium/declaration/ares552e.htm, accesat la data de 21 octombrie 2014.
***The Millennium Development Goals Report 2011, New York: ONU, 2011. Disponibil la: http://www.un.org/millenniumgoals/pdf/(2011_E)%20MDG%20Report%202011_Book%20LR.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.
***Millennium Development Goals for Romania. Disponibil la: http://www.undp.ro/mdg/mdgs-in-romania, accesat la data de 21 octombrie 2014.
***Un plan de ac�iune al UE, în dou�sprezece puncte, în sprijinul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, Bruxelles: Comisia European�, 2010. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52010DC0159&from=RO, accesat la data de 21 octombrie 2014.
***The Maastricht Global Education Declaration, Appendix To the European Strategy Framework for Improving and Increasing Global Education in Europe to the Year 2015, Maastricht, 2002. Disponibil la: http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/Resources/Publications/GE_Maastricht_Nov2002.pdf., accesat la data de 21 octombrie 2014.
*** Îmbun�t��irea competen�elor pentru secolul 21: un program de cooperare european� pe plan �colar. Bruxelles: Comisia European�, 2008. Disponibil la: http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/com2008_0425ro01.pdf, accesat la data de 21 octombrie 2014.
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru dezvoltare – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Resurse internet www.ec.europa.eu (site oficial al Comisiei Europene) http://www.unicef.org/ (site oficial al UNICEF) http://www.au.int (pagina oficial� a Uniunii Africane) Autori curriculum Eugen STOICA
Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii �tiin�ifice
Angela TE�ILEANU
Institutul de �tiin�e ale Educa�iei
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 49
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Anexa nr. 4 la ordinul ministrului educa�iei �i cercet�rii �tiin�ifice nr. 3.542/27.03.2015 MINISTERUL EDUCA�IEI �I CERCET�RII �TIIN�IFICE
Programa �colar� pentru disciplina op�ional�
EDUCA�IE PENTRU DREPTURILE DE
PROPRIETATE INTELECTUAL�
[curriculum la decizia �colii pentru liceu]
Bucure�ti, 2015
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Not� de prezentare Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� reprezint�
o ofert� curricular� de disciplin� op�ional� pentru liceu, proiectat� pentru un buget de timp de 1 or�/s�pt�mân�, pe durata unui an �colar. Disciplina poate fi predat� în oricare dintre clasele de liceu, în condi�iile adecv�rii demersului didactic la particularit��ile de vârst� ale elevilor.
Prezenta program� �colar� este justificat� din perspectiva urm�toarelor aspecte: - raportarea elevilor de liceu, în cuno�tin�� de cauz�, la problematica drepturilor de
proprietate intelectual�; - implicarea tinerilor în elaborarea �i în promovarea unor proiecte pentru drepturile de autor
sau a altor drepturi de proprietate intelectual�; - preg�tirea elevilor de liceu pentru asumarea, în cuno�tin�� de cauz�, a comportamentului
adecvat dezvolt�rii durabile.
Disciplina op�ional� Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual�, propus� spre studiu în liceu, se raporteaz� la Recomandarea Parlamentului European �i a Consiliului Uniunii Europene privind competen�ele cheie din perspectiva înv���rii pe parcursul întregii vie�i (2006/962/EC), care contureaz�, pentru absolven�ii înv���mântului obligatoriu, un „profil de formare european”, orientat c�tre formarea a opt competen�e cheie. Contribu�ia disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� la dezvoltarea competen�elor cheie europene este nuan�at� �i diversificat�, incluzând atât sus�inerea dezvolt�rii anumitor competen�e cheie, cât �i sensibilizarea cu privire la alte competen�e cheie, astfel:
� competen�e sociale �i civice; � comunicare în limba matern�; � spirit de ini�iativ� �i antreprenoriat; � competen�e matematice �i competen�e de baz� în �tiin�e �i tehnologii; � competen�� digital�; � a înv��a s� înve�i; � comunicare în limbi str�ine; � sensibilizare �i exprimare cultural�. De asemenea, actuala program� �colar� urm�re�te valorizarea cadrului european al
competen�elor cheie �i în ceea ce prive�te: selectarea seturilor de valori �i atitudini; organizarea elementelor de con�inut �i corelarea acestora cu competen�ele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.
Programa �colar� a disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� are ca finalitate promovarea �i respectarea drepturilor de proprietate intelectual�, realizate prin:
- informarea elevilor de liceu asupra problemelor drepturilor de proprietate intelectual�; - dezvoltarea receptivit��ii elevilor fa�� de problematica drepturilor de proprietate
intelectual� în raport cu asumarea de roluri �i de responsabilit��i în via�a de fiecare zi; - dezvoltarea unui comportament responsabil fa�� de ideea promov�rii �i respect�rii
drepturilor de proprietate intelectual�.
Studiul disciplinei op�ionale Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� are un accentuat caracter interdisciplinar �i transdisciplinar. Diferitele elemente incluse în structura programei �colare reflect� caracterul interdisciplinar �i transdisciplinar specific acestei discipline.
Structura programei �colare include urm�toarele elemente: - Not� de prezentare - Competen�e generale - Valori �i atitudini - Competen�e specifice �i con�inuturi - Sugestii metodologice
Competen�ele generale sunt preluate din programele disciplinelor socio-umane �i sunt dezvoltate, cu prec�dere, din perspectiva ariilor curriculare Om �i societate, Limb� �i comunicare.
Competen�ele specifice sunt corelate cu unit��ile de con�inut, coresponden�a dintre acestea nefiind biunivoc�; o anumit� competen�� specific� poate fi atins� prin diferite unit��i de con�inut.
Lista explicit� ce recomand� valori �i atitudini accentueaz� dimensiunea afectiv-atitudinal� �i moral� a înv���rii, din perspectiva contribu�iei specifice a acestei discipline la atingerea finalit��ilor educa�iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 51
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea �i realizarea activit��ilor de predare-înv��are-evaluare, în concordan�� cu specificul disciplinei �i cu statutul acesteia de curs op�ional.
Programa se adreseaz� atât profesorilor, cât �i poten�ialilor autori de manuale/ghiduri. Activitatea didactic�, precum �i elaborarea manualelor �colare/ghidurilor trebuie precedate de lectura integral� a programei �colare. Pornind de la propunerile existente în program� cu privire la activit��ile de înv��are, profesorii pot realiza o proiectare didactic� personal�, în concordan�� cu prevederile programei �i cu situa�iile concrete de predare-înv��are.
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Competen�e generale
Valori �i atitudini
Competen�ele generale �i specifice care trebuie formate prin procesul de predare-înv��are a disciplinei Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� au la baz� �i promoveaz� urm�toarele valori �i atitudini:
� respectarea drepturilor de proprietate intelectual�; � solidaritate; � spirit civic; � responsabilitate social�; � respect fa�� de lege; � comportament moral; � rela�ionare pozitiv� cu ceilal�i; � disponibilitate, interes �i ini�iativ� pentru realizarea de proiecte; � apartenen�� la comunitatea educa�ional�, la comunitatea local�/na�ional�/interna�ional�.
1. Utilizarea conceptelor specifice �tiin�elor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoa�tere �i explicare a unor fapte, evenimente, procese din via�a real� 2. Aplicarea achizi�iilor specifice �tiin�elor sociale în rezolvarea unor situa�ii problem�, precum �i în analizarea posibilit��ilor personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilal�i în rezolvarea unor probleme teoretice �i practice, în cadrul diferitelor grupuri�4. Manifestarea unui comportament social activ �i responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 5. Participarea la luarea deciziilor �i la rezolvarea problemelor comunit��ii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 53
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Competen�e specifice �i con�inuturi
Competen�e specifice Con�inuturi
1.1. Utilizarea corect� a termenilor specifici problematicii propriet��ii intelectuale �i drepturilor de proprietate intelectual� 1.2. Identificarea principalelor categorii de drepturi de proprietate intelectual� 3.1. Analizarea, în echipe de lucru, a modului în care proprietatea intelectual� �i protec�ia acesteia se repercuteaz� asupra existen�ei cotidiene
I. Proprietatea intelectual� �i drepturile de proprietate intelectual�
� Ce este proprietatea intelectual�? � Proprietatea intelectual� în via�a de zi cu zi� Ce sunt drepturile de proprietate
intelectual�? � Dreptul de autor, drepturile conexe �i
drepturile de proprietate industrial�
1.3. Caracterizarea principalelor categorii de drepturi de proprietate intelectual� 2.1. Analizarea consecin�elor pozitive ale respect�rii drepturilor de proprietate intelectual� �i a riscurilor utiliz�rii produselor contraf�cute sau a produselor pirat 3.2. Cooperarea, în echipe de lucru, pentru prezentarea principalelor atribu�ii ale institu�iilor interna�ionale, europene �i na�ionale de protec�ie a drepturilor de proprietate intelectual� 4.1. Manifestarea unei atitudini proactive referitoare la promovarea �i respectarea drepturilor de proprietate intelectual�
II. Drepturile de proprietate intelectual� �i institu�iile de protec�ie a acestora
A. Drepturile de proprietate intelectual� � Dreptul de autor �i drepturi conexe � Brevetele de inven�ie � M�rcile de fabric� sau de comer� � Indica�iile geografice � Desene �i modele industriale � Topografiile de produse semiconductoare B. Institu�iile interna�ionale, europene �i
na�ionale de protec�ie a drepturilor de proprietate intelectual�
� Organiza�ia Mondial� a Propriet��ii Intelectuale (OMPI)
� Comisia European� – Direc�ia General� Pia�� Intern� �i Servicii
� Oficiul European pentru Brevete (OEB) �i Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pie�ei Interne (OAPI)
� Organiza�ia Mondial� a Comer�ului (OMC)� Oficiul Român pentru Drepturi de Autor
(ORDA) � Oficiul de Stat pentru Inven�ii �i M�rci
(OSIM)
1.4. Identificarea propriilor nevoi informa�ionale 2.2. Analizarea conceptului de cultur� a informa�iei 4.2. Sus�inerea responsabil� a ideii de utilizare etic� �i legal� a informa�iei
III. Dreptul de autor �i cultura informa�iei � Ce reprezint� cultura informa�iei? � Reproducerea total� sau par�ial� f�r�
acordul titularilor de drepturi - o înc�lcare a dreptului de autor
� Utilizarea etic� �i legal� a informa�iilor
3.3. Elaborarea, în echip�, a unui proiect educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor 5.1. Punerea în practic�, în contexte date, a regulilor de utilizare responsabil� a informa�iei 5.2. Participarea, prin derularea unui proiect, la ac�iunea de sensibilizare a comunit��ii �colare/a comunit��ii din care face parte/a opiniei publice fa�� de promovarea �i respectarea drepturilor de autor
IV. Proiectul educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor
� Componentele �i etapele unui proiect educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor (proiectare, implementare, monitorizare �i evaluare, elemente de follow up)
� Elaborarea �i derularea unui proiect educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor - Elaborarea fi�ei de proiect - Derularea proiectului propus/simularea
derul�rii proiectului propus - Evaluarea proiectului propus
54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Sugestii metodologice Programa �colar� a disciplinei op�ionale Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual�
este un instrument de lucru conceput în a�a fel încât s� permit� profesorilor: � s�-�i orienteze propria activitate înspre formarea la elevi a competen�elor specifice domeniului; � s�-�i manifeste creativitatea �i s�-�i adecveze demersurile didactice la particularit��ile elevilor cu
care lucreaz�.
Sugestiile metodologice vizeaz� moduri posibile �i dezirabile de organizare a activit��ii didactice în vederea form�rii la elevi a competen�elor formulate în program�.
Dezvoltarea competen�elor cheie, considerarea elevului ca subiect al activit��ii instructiv-educative �i orientarea acestei activit��i spre formarea competen�elor specifice, accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei presupun respectarea unor exigen�e ale înv���rii durabile, printre care: � utilizarea unor strategii didactice care s� pun� accent pe:
- construc�ia progresiv� a cuno�tin�elor, exersarea �i consolidarea abilit��ilor, dezvoltarea creativit��ii elevilor;
- cultivarea capacit��ii elevilor de a se autoevalua, a spiritului reflexiv �i autoexigen�ei; - abord�ri flexibile �i parcursuri didactice diferen�iate; - abord�ri inter, pluri �i transdisciplinare;
� utilizarea unor metode active (de exemplu: simularea, înv��area problematizat�, înv��area prin cooperare, studiul de caz, înv��area prin descoperire, jocul de roluri bazat pe empatie, analiza de text, metode de gândire critic�, realizarea de portofolii, lucrul pe calculator/internet/în grupuri de lucru virtuale), care pot contribui la: - crearea acelui cadru educa�ional care încurajeaz� interac�iunea social� pozitiv�; - în�elegerea modului în care conceptele specifice Educa�iei pentru drepturile de proprietate
intelectual� se pot aplica în via�a de fiecare zi; - exersarea lucrului în echip�, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a cooper�rii
cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru; - facilitarea în�elegerii unor probleme controversate de actualitate (reflectate în mass-media),
atât de la nivel local �i na�ional, cât �i de la nivel interna�ional; - realizarea unor conexiuni cu achizi�ii dobândite de c�tre elevi prin studiul altor discipline de
înv���mânt; � utilizarea unor strategii didactice care s� permit� alternarea formelor de activitate (individual�, pe
perechi �i în grupuri mici); � înv��area prin ac�iune (experien�ial�), realizarea unor activit��i bazate pe sarcini concrete; � utilizarea, în activitatea didactic�, a calculatorului ca mijloc �i mediu modern de instruire, care s�
permit� subordonarea utiliz�rii tehnologiei informa�iei �i a comunica�iilor, în vederea desf��ur�rii unor lec�ii interactive, atractive.
În spiritul altor programe �colare dezvoltate pentru disciplinele socio-umane, �i prezenta program� �colar� introduce în prezentarea con�inuturilor un aspect de noutate legat de elaborarea �i derularea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor. Proiectul pentru promovarea drepturilor de autor faciliteaz� dezvoltarea abilit��ilor necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critic� �i sistemic�, abilit��i de comunicare �i de colaborare, capacitate de adaptare, responsabilitate, spirit de echip�. Pornind de la tema/problema aleas� de elevi �i profesor, elevii sunt pu�i în situa�ia de a realiza fi�a unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor, precum �i de a derula în mod efectiv proiectul propus. Astfel, elevii pot exersa achizi�iile dobândite, pot fi implica�i în activit��i de luare a deciziei, de propunere �i de aplicare a unor strategii de rezolvare a unor probleme care vizeaz� promovarea drepturilor de autor. În acela�i timp, acest tip de înv��are asigur� implicarea activ� a elevilor în activitatea de înv��are prin sarcini de lucru atractive �i motivante.
În mod concret, tema referitoare la Proiectul educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor poate fi abordat� în ultima parte a cursului op�ional, într-un num�r de ore care, pe de o parte, este în concordan�� cu bugetul de timp anual acordat studierii disciplinei �i care, pe de alt� parte, asigur� realizarea celorlalte competen�e �i con�inuturi prev�zute pentru studiu.
Propunerea din cadrul programei referitoare la Proiectul educa�ional pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor, poate fi extins�, în func�ie de interesul elevilor, la oricare din celelalte drepturi de proprietate intelectual�, precum drepturi conexe la dreptul de autor, brevete de inven�ie, m�rcile de fabric� sau de comer�, indica�iile geografice, desene �i modele industriale, topografii de produse semiconductoare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 55
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Derularea propriu-zis� a unui proiect pentru promovarea �i respectarea drepturilor de autor sau a altor drepturi de proprietate intelectual� se poate realiza, de exemplu, potrivit uneia dintre urm�toarele structuri metodologice:
Varianta A – proiect local � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii. � Sintetizarea informa�iilor �i realizarea produsului. � Prezentarea produsului realizat. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);
derularea procesului, concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor.
Varianta B – parteneriat pentru promovarea drepturilor de autor Preg�tire: stabilirea unui parteneriat cu o clas� din alt� �coal� (poate fi din aceea�i localitate,
din alt� localitate sau chiar din alt� �ar�). � Prezentarea reciproc� a claselor partenere. � Identificarea temei de lucru. � Planificarea culegerii de informa�ii. � Culegerea de informa�ii (posibile colabor�ri cu partenerii). � Sintetizarea informa�iilor �i realizarea produsului. � Prezentarea produsului realizat. � Analizarea produsului realizat de clasa partener� �i oferirea de feedback. � Eventuala revizuire a produsului, în baza sugestiilor �i întreb�rilor primite de la
parteneri. � Reflectarea asupra întregii experien�e: achizi�ii dobândite (cuno�tin�e, abilit��i, atitudini);
derularea procesului, concluzii privind realizarea �i implementarea unui proiect pentru promovarea drepturilor de autor.
� Schimb de impresii �i de informa�ii cu partenerii. Alegerea variantei A sau a variantei B, diferite în ceea ce prive�te complexitatea, este rezultatul
op�iunii pe care o fac împreun�, cadrele didactice �i elevii �i trebuie s� plece de la analizarea �i evaluarea realist� a resurselor existente �i a posibilit��ii de a finaliza proiectul.
Produsele proiectelor pot fi: - un website; - un material video, un joc video sau un joc online; - o expozi�ie; - o publica�ie; - un concurs gen Cine �tie, câ�tig�; - o campanie de promovare �i respectare a drepturilor de autor etc.
Programa �colar� ofer� cadrelor didactice un sprijin concret în centrarea demersului didactic pe situa�ii de înv��are, potrivit specificului competen�elor care trebuie formate, prin prezentarea cu caracter orientativ a unor exemple de activit��i de înv��are: � exerci�ii de clarificare a în�elesului unor termeni specifici domeniului (de exemplu, realizarea unui
„dic�ionar al drepturilor de proprietate intelectual�”); � dezbaterea semnifica�iei unor concepte specifice (de exemplu „proprietate intelectual�”, „drepturi de
proprietate intelectual�”, „cultura informa�iei”) � realizarea de portofolii pe teme specifice educa�iei pentru drepturile de proprietate intelectual� (de
exemplu, „Ce este proprietatea intelectual�?”, „Drepturile de proprietate intelectual�”, „Drepturile de autor-argumente pro �i contra ?”);
� reflec�ie critic� (Think, Pair, Share) pentru identificarea propriilor nevoi informa�ionale; � discu�ii pe marginea unor cazuri preluate din mass-media, care îi pun pe elevi în contexte de
înv��are în care pot s� con�tientizeze problematica drepturilor de proprietate intelectual� �i nevoia de a respecta regulile etice de utilizare a informa�iei;
� dezvoltarea abilit��ii elevilor de a analiza critic o situa�ie referitoare la problematica drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, pornind de la experien�a unui consumator care constat� c� a cump�rat un produs piratat);
� organizarea unui concurs pe problematica drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, cu tema Cum promov�m, cum protej�m proprietatea intelectual�?);
� exerci�ii de asumare în diferite contexte a responsabilit��ii individuale �i a responsabilit��ii colective (de exemplu, în realizarea revistei �colii);
� studii de caz pentru analizarea impactului nerespect�rii drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, pentru autorul unei lucr�ri, pentru consumatorul unor produse piratate sau contraf�cute);
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
� dezbatere/realizarea de colaje pe tema drepturilor de proprietate intelectual� (pentru a pune, de exemplu, în eviden��, de c�tre cine?, de ce?, cum? ce implic�? respectarea drepturilor de proprietate intelectual�);
� realizarea unor postere multimedia pe problematica drepturilor de proprietate intelectual�; � realizarea unor jocuri de rol care implic� problematica drepturilor de proprietate intelectual� (de
exemplu, jocul de rol cu tema Problema propriet��ii intelectuale pentru un antreprenor de succes); � realizarea unor activit��i în parteneriat, în scopul implic�rii elevilor în ac�iuni de promovare a
drepturilor de proprietate intelectual� (de exemplu, între �coli sau între �coal� �i comunitatea local�); � realizarea unor activit��i cu prilejul Zilei Interna�ionale a C�r�ii �i Dreptului de Autor care este
s�rb�torit� la 23 aprilie, în fiecare an, la ini�iativa UNESCO.
Strategiile de lucru propuse trebuie s� �in� seama de experien�a elevilor la aceast� vârst� �i s� permit� valorizarea pozitiv� a acestei experien�e.
Evaluarea reprezint� o component� organic� a procesului de înv��are. În perspectiva unui demers educa�ional centrat pe competen�e, se recomand� utilizarea cu preponderen�� a evalu�rii continue, formative. Al�turi de formele �i instrumentele clasice de evaluare, recomand�m utilizarea unor forme �i instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematic� a activit��ii �i a comportamentului elevilor. Procesul de evaluare va pune accent pe:
- corelarea direct� a rezultatelor evaluate cu competen�ele specifice vizate de programa �colar�;
- valorizarea rezultatelor înv���rii, prin raportarea la progresul �colar al fiec�rui elev; - recunoa�terea, la nivelul evalu�rii, a experien�elor de înv��are �i a competen�elor dobândite
în contexte non-formale sau informale.
Bibliografie Macovei, I. Dreptul propriet��ii intelectuale. Bucure�ti: Editura All, 2005.
OMPI. Introducere în proprietatea intelectual�. Bucure�ti: Editura Rosetti, 2001.
Ros, V., Spineanu-Matei O., Bogdan, D. Dreptul propriet��ii intelectuale. Dreptul propriet��ii industriale. M�rcile �i indica�iile geografice. Bucure�ti: Editura All Beck, 2003.
***Recommendation of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 on key competences for lifelong learning (2006/962/EC). In: Official Journal of the European Union, 2006, pp. 10-18. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF, accesat la data de 21 octombrie 2014. Resurse internet � Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) - www.orda.ro � Oficiul de Stat pentru Inven�ii �i M�rci (OSIM) - www.osim.ro � Europa – site oficial al UE - www.europa.eu (http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/intellectual_property/index_ro.htm)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015 57
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Educa�ie pentru drepturile de proprietate intelectual� – Curriculum la decizia �colii pentru liceu
Grupul de lucru
Eugen STOICA Anca-Denisa PETRACHE
Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii �tiin�ifice Ministerul Educa�iei �i Cercet�rii �tiin�ifice
Angela TE�ILEANU Institutul de �tiin�e ale Educa�iei
Irina LUCAN-ARJOCA Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
Cristian FLORESCU Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 269 bis/22.IV.2015
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 bis/22.IV.2015 conține 60 de pagini. Prețul: 30 lei ISSN 1453—4495
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
&JUYDGY|837287]
Destinat exclusiv informarii persoanelor fizice
top related