metode de cercetare folosite in teza de doctorat
Post on 25-Jun-2015
2.536 Views
Preview:
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE SIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIONEA AFACERILOR
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ ECONOMICĂ
Metodologia cercetarii ştiinţifice economice în congruenţă cu tema lucrării de doctorat
Disciplina la şcoala doctorală:Metode generale de cercetare şi metodica elaborării lucrărilor ştiinţifice
Titulatur curs:Prof.univ.Dr. Ioan LUMPERDEAN
Conducător: DoctorandProf. Dr. Ştefan Niţchi Fekete Zoltán Alpár
Cluj-Napoca, 2008
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 2
Cuprins
1. Titulatura referatului.................................................................................................................3
2. Argumetarea temei lucrării de doctorat....................................................................................3
3. O succintă incursiune în literatura sau bibliografia temei........................................................4
4. Identificarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor utilizate în incursiunea ştiinţifică şi
construcţia textului lucrării..............................................................................................................5
4.1. Documentarea........................................................................................................................6
4.2. Cercetarea propriu zisă..........................................................................................................8
4.2.1. Observarea ştiinţifică........................................................................................................................8
4.2.2. Elaborarea ipotezelor ştiinţifice........................................................................................................8
4.2.3. Măsurarea economică.....................................................................................................................10
4.2.4. Procedee de măsurare calitativă folosită în cercetarea ştiinţifică...................................................10
4.2.5. Analiza conjoint..............................................................................................................................11
4.2.6. Metode de măsurare cantitativă......................................................................................................12
4.2.7. Modelul econometric......................................................................................................................12
4.2.8. Verificarea ipotezelor şi fundamentarea concluziilor ştiinţifice....................................................13
4.2.9. Procedee concrete de verificarea a ipotezelor folosite în cercetarea proprie.................................14
4.2.10. Concluzii ştiinţifice......................................................................................................................14
5. Bibliografie.............................................................................................................................15
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 3
1. Titulatura referatului
Tema mea de doctorat are ca titlu „Contribuţii la conceperea, proiectarea şi realizarea unor
sisteme de asistare a deciziilor în domeniul comerţului electronic colaborativ”. Tema a fost
aleasa de către doctorand iar pe baza discuţiei cu conducătorul (Prof. Dr. Ştefan Niţchi) a fost
stabilită de comun acord titlul tezei, data susţinerii proiectului de cercetare (Septembrie 2008),
calendarul susţinerii celor trei referate, ( 1. Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul comerţului
electronic colaborativ – Noiembrie 2008; 2. Sisteme de asistare a deciziilor în comerţul
electronic, studii de caz – Iauarie 2009; Proiectarea unui prototip de sistem de asistare a
deciziilor în managementul din domeniul comerţului electronic – Aprilie 2010) precum şi data
provizorie a susţineri tezei la catedră (mai 2010) şi data provizoria a susţinerii publice a tezei
(septembrie 2010).
2. Argumetarea temei lucrării de doctorat
Un punct de referinţă în alegerea temei de docotrat a fost compararea mijloacelor intelectuale şi
tehnice necesarea pentrru a face cercetarea în domeniul comerţului electronic şi a sistemelor de
asistare a deciziilor în care se încadrează tema.
Un alt punct de refrinţă a fost interesul meu faţă de acest domeniu ştiind faptul că lucrarea de
licenţă a fost scrisă tot în domeniul comerţului electronic.
Condiţia ca această temă să fie bună consider că este necesar ca acesta să fie determinat şi
delimitat în modul cel mai riguros.
Scopul cercetării constă în dezvoltarea unui sistem support decizii implementat într-un magazin
virtual care să se comporte ca şi vânzătorul în magazinul tradiţional, în sensul ca să depisteze
cadrul de interes al cumpărătorului şi să facă propuneri, reduceri de preţi şi alte oferte prin care
să reţină cumpărătorul în magazin şi să-l stipuleze să cumpere produse. Sisemul să fie capabil să
depisteze pierderea de interes a vizitatorului şi să facă oferte pe baza unui profil construit pentu
fiecare cumpărător în parte pentru a reţine atenţia acestuia. Pentru construirea unui profil a
vizitatorului trebuie colectate datele despre comportamentul lor şi despre domeniul de interes a
acestora. Pentru colectarea acestor date amintim două metode: metoda cu chestionarul şi produse
de la Clickstream Technologies care furnizează resurse de măsurare a activităţii de pe net.
Pentru construirea profilului de utilizator prin analiza comportamentului acestuia în magazinul
virtual folosim metoda conjoint.
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 4
Pentru a realiza un astfel de sistem consider că este nevoie de:
studierea amănunţită a literaturii de specialitate din acest domeniu,
studierea cazurilor existente de acest gen,
căutarea de instrumente informatice de implementare a unui astfel de sistem, etc.
Cercetarea se referă la magazinele electronice din Romania luând în consideraţie legislaţia din
ţara noastră în acest domeniu. Spectrul cercetăre mai poate fi modificat în timpul cercetării şi
extins şi asupra altor aspecte ale temei pe baza discuţiilor avute cu conducătorul tezei.
3. O succintă incursiune în literatura sau bibliografia temei
Această incursiune în literatura sau bibliografia temei printr-o raportare analitică la cercetările
anterioare se bazează pe un alt referat predat la conducătorul tezei care se referă la „sisteme de
asistare a deciziilor în comerţul electronic pentru reţinerea clienţilor în magazinul virtual”:
1. Filip, Forin Gheorghe, Sisteme suport pentru decizii Ed. a 2-a, rev.- Bucureşti, Editura
Tehnică, 2007
2. Soluţii clickstream de capturare a datelor online, http://www.scl.com/clickstream
3. Green, P.E., Krieger, A.M. and Wind, Y., “Thirty Years of Conjoint Analysis: Reflections
and Prospects,” http://marketing.wharton.upenn.edu/ideas/pdf/Green/ThirtyYeasrofConjointAnalysis%20for
%20web.pdf
4. Leloup, B. and Deveaux, L., “Dynamic Pricing on the Internet: Theory and Simulations,”
http://www-eco.enst-bretagne.fr/Recherche/Biblio/Benoit/Dynamic%20pricing%20on%20the
%20Internet_Leloup%20&%20Deveaux.pdf
5. Lect. Univ. Drd. Diana Maria Vrânceanu, “Metode de cercetare de marketing utilizate în
vederea fundamentării deciziilor de preţ” www.spiruharet.ro/ei/SectiuneaB/Vrinceanu%20Diana
%20Maria.pdf
6. Biblioteca digitală Kelemen Farkas: Analiza conjoint
www.hik.hu/tankonyvtar/site/books/b156/ch05s07.html
7. David L. Olson, Sebastian Elbaum, Steve Goddard, Fred Choobineh, “An E-Commerce
Decision Support System Design for Web Customer Retention”
http://jobfunctions.bnet.com/whitepaper.aspx
4. Identificarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor utilizate în incursiunea
ştiinţifică şi construcţia textului lucrării.
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 5
Înainte de a prezenta metodele şi tehnicile de cercetare este important să avem în faţă schema
care sintetizează metodologia cercetării ştiinţifice economice1.
4.1. Documentarea
Docmentarea ştiinţifică este un concept cu conţinut complex care include trei forme:
documentarea bibliografică, documentarea directă şi consultarea specialiştilor.
1 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp.160
Teoria economică Practica economică
Problema economică(tema)
Documentarea
Bibliografică Directă(faptică, empirică)
Explicarea fenomenului economic (Cercetarea propriu-zisă)(observarea ştiinţifică, alegerea şi utilizarea metodelor şi tehnicelor de lucru,
elaborarea şi verificarea ipotezlor, modelelor şi concluziilor, etc.)
(3.1) Formularea ipotezelor şi a modelului teoretic
(3.2) Observarea ştiinţifică, abordarea sistematică,
relaţia cauzală
(3.3) Verificarea ipotezelor, şi a modelului, a
concluziilor
Modele şi tehnici de analiză logică de măsurare matematică, studii de caz multidisciplinare
Procedee de elaborarede ipoteze şi modele
Procedee de verificare a ipotezelor, modelelor (experimentare, scenariu)
In
cu
ba
re
a(
Il
um
in
ar
ea
)
Redactarea şi susţinerea publică a lucrării
Valorificarea lucrării ştiinţifice
(1)
(2)
(3)
(5)
(4)
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 6
Documentarea ştiinţifică are mai multe etape interne pe care trebuie pacurse:
Informarea asupra surselor
Culegerea surselor
Studierea surselor
Utilizarea surselor
Informarea asupra surselor presupune identificarea surselor existente pe tema de cercetare,
locul de unde pot fi obţinute aceste informaţii. Trebuie stabilit şi un program de continuare a
documentării pe tot parcursul cercetării.
Culegerea surselor presupune procurarea surselor de informaţii, notarea acestor surse precum şi
examinarea sumară a acestora.
Studiul surselor este etapa de învăţare cu cel mai intens consum intelectual şi de timp. Ea
presupune gruparea surselor documentare în mai multe clase, evaluare surselor şi studierea
aprofundată a acestora din perspectiva nevoi de cunoaştere a literuaturii, a faptelor empirice, a
ipotezelor şi a ideilor pro şi contra.
Utilizarea surselor presupune interpretarea generală a datelor, pregătirea utilizării informaţiilor
documentare în etapele de cercetare propriu-zisă.
Documentarea bibliografică este cea cu care începe activitatea de cercetare. Sursa de
documentare bibliografică poate fii:
Documente primare
Documente secundare
Documente terţiare
Microformate
Consider că documentele primare sunt cele mai importante surse de documentare bibliografică
pentru că cuprinde cercetările ştiinţifice, contribuţiile originare ale cercetătorilor. Ele pot fi
grupete în documente primare periodice cum sunt editorialele, revistele, ziarele, publicaţiile,
anuarele şi documente primare neperiodice-tradiţionale cum sunt cărţile, broşuri, publicaţii
ale unor instituţii şi organisme naţionale şi internaţionale, simpozioane.
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 7
În procesul de informare asupra surselor consider că sunt utile documentele secundare care sunt
rezultatul prelucrării documentelor primare cu scopul de a uşura munca cercetătorului în
alegerea, selecţia şi utilizerea documentelor primare. Exemple de documente secundare pot fii
revistele de referate, revistele de titluri, eciclopediile, dicţionarele, cataloagele, indexuri
bibliografice, sinteze documentare, etc.
Instrumentele folosite în etapa de culegere a surselor sunt fisa bibliografică care presupune
adunarea informaţiilor generale despre sursă şi exploatarea golbală a sursei care presupune o
lectură rapidă limitată în principal la cuprins, la prefaţă şi la rezumat.
In etapa studierii surselor voi folosi note de lectură care poate lua forma unui rezumat,
conspect, adnotări, extrase şi citate.
In etapa utilizării documentaţiei ştiiţifice se ditribuie întreaga informaţie pe parcursul tematicii
lucrării pentru a putea compara datele teoretice cu informaţiile empirice, pentru susţinerea,
infirmarea sau confirmarea ipotezelor, pentru formularea concluziilor.
Pe lângă documentarea bibliografică este foarte importantă documentarea directă asupra
faptelor fără de care nu poate fii realizat cercetare ştiinţifică. Acesta presupune cercetarea
realităţii practice de toate zilele şi confruntarea acestora cu cercetarea biblografică pentru a
verifica dacă teoriile bibliografice explică sau nu faptele practice.
Documentarea directă constă în informarea asupra domeniului în care se integreză
documentarea temei cercetate, cadrul organizatoric sau mediul în care se înscrie fenomenul
cercetat, şi factorii care influenţează nivelul şi evoluţia fenomnului cercetat. Documetarea
practică începe cu culegerea datelor care se referă la indicatorii calitativ şi cantitativi care servesc
direct sau indirect ca variabile explicative ale fenomenului cercetat. Este foarte important ca
datele adunate să fie de calitate.
În cadrul cercetări de doctorat voi folosi atât date statistice cât şi date adunate documentarea
realizată pe viu prin contactarea de specialişti. Consultarea specialiştilor trebuie efectuat pe
tot parcursul cercetării în toate etapele acestuia.
În realizarea documentării de diferite tipuri voi folosi atât reţeaua românească de informare
documentare cât şi pe cea internaţională. Voi folosi unităţi de informare atât la nivel naţional
(Institutul Naţional de Informare Documentare, Institutul naţional de statistică), la nivel de
ramură (oficii de informare documentare) dar mai ales unităţi de informare documentare la
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 8
nivel teritorial (universităţi şi alte instituţii) şi unităţi de informare documentare la nivel de
firmă sau societăţi comerciale. La nivel teritorial voi folosi biblioteca facultăţii de Ştiinţe
Economice şi Gestiunea Afacerilor precum şi Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.
Pentru documentare voi mai folosi biblioteci virtuale din ţară şi străinătate pentru a accesa cărţi,
teze de doctorat, reviste de specialitate, studii de caz, articole etc. din domeniul cercetat prin
intermediul internetului în formă electronică.
4.2. Cercetarea propriu zisă
Aşa cum se poate observa pe schema de pe pagina 3 primul element impotant în cercetarea
propriu zisă o constituie observarea ştiinţifică.
4.2.1. Observarea ştiinţifică
Este considerat o contemplare metodică a cercetătorului asupra faptelor şi informaţiilor rezultate
din documentare pentru obţinerea de informaţii noi asupra fenomenului ştiinţific cercetat.
Accesta deţine o poziţie strategică în cadrul explicării fenomenului cercetat pentru că atât
elaborarea cât şi verificarea ipotezelor şi construirea modelelor depinde în mare măsură de
observarea ştiinţifică. Fără observare ştiinţifică nu pot fi elaborate ipoteze.
Observarea implică întotdeauna realizarea de cercetări de caz. Ea rezultă dintr-un interes
specific, de o întrebare sau problemă bine pusă. Observarea ştiinţifică trebuie să fie un atribut al
cercetării ştiinţifice şi al cercetătorului pe tot parcursul cercetării propiu zise.
4.2.2. Elaborarea ipotezelor ştiinţifice
Înainte de elaborarea de ipoteze este foarte importantă stabilirea cauzelor producerii fenomenului
ştiinţific cercetat. „Relaţia cauzală este o legătură temporală, obiectivă între două procese sau
fenomene sau două elemente care se succed, unul în calitate de cauză, provocând pe celălalt, în
calitate de efect”2.
În cazul temei mele de doctorat este foarte important stabilirea cauzelorpentru care vizitatorul
paraseşte magazinului virtual pentru a lua măsurile necesare aşa încât efectul să fie transformarea
vizitatorului în client care face cumpărături.
Cauzalitatea poate lua o formă simplă de tip determinist atunci cînd efectul y este determinat de
o singură cauză factor x. În realitate în cele mai multe cazuri un fenomen y este determint de un
asamblu de factori (x1) şi relaţia devine multifactorială alcătuită y=f(x|,x2,...xi...xn) caz în care 2 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 167
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 9
fenomenul y devine de tip probabilistic, variabila x fiind o condiţie necesară dar insuficientă
pentru generarea fenomenului y.
În tema mea de doctorat efectul dorit al fenomenul cercetat ar fi transformarea vizitatorului în
client (cumpărător) şi este necesar stabilirea factorilor, cauzelor prin care se poate descrie
comportamentul vizitatorului pentru a putea lua măsurile necesare.
Stabilirea cauzalităţii implică două momente decisive: identificarea variabilelor factori şi
stabilirea relaţiilor funcţionale.
Există mai multe modalităţi, tehnici de explicare a fenomenului economic cercetat şi pentru
determinarea variabilelor cauză şi efect.
Unul dintre tehnicile folosite este inducţia incompletă caz în care se trag concluzii din studiul
unui număr redus de cazuri asupra întregii clase de cazuri. In acest caz se porneşte de la cazuri
individuale, de la particular şi prin prisma unor analize făcute pe aceste cazuri se trag concluzii
generale asupra tuturor cazurilor asemănătoare. În teza de doctorat se încearcă studierea
comportamentului vizitatorilor din magazinul virtual pentru a construi profiluri pentru fiecare şi
pentru a grupa pe acestea pe baza domeniului de interes şi a trage concluzii generale pe baza
analizei particulare.
O altă metodă importantă folosită în cercetarea ştiinţifică este metoda deductivă. Metoda
deductivă înseamnă defapt trecerea de la general la particular realizându-se la nivelul unor
termeni generali cu ajutorul unor legi logice cum sunt:3
Noncontradicţia: între axiome nu pot exista sau nu pot fii deduse contradicţii logice.
Independenţa axiomelor: constă în imposibilitatea demonstrării unei axiome din
celelalte axiome ale sistemului
Completitudinea sistemului: pe baza axiomelor din sistem se pot infera deductiv toate
propoziţiile adevărate din domeniul cercetat
Identitatea: care este menită să împiedice apariţia de denaturări şi sofisme.
Substituţia uniformă: se aplică apelând identitatea logică (una şi aceeaşi variabilă se
înlocuieşte peste tot cu acelaşi expresie) şi echivalenţa logică (dacă două formule se
deduc una din celălalt atunci ele se pot substitui una cu celălalt).
3 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 177
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 10
Metoda deductivă va fi folosită în teză pentru verificarea ipotezelor formulate pe baza studierii
bibliografiei din domeniu.
4.2.3. Măsurarea economică
Măsurarea economică este esenţială în cercetarea ştiinţifică şi constituie calcularea de
indicatori şi stabilirea unor unităţi de măsură uniforme prin care se realizează aprofundarea
analizei economice prin determinarea dimensiuni fenomenelor economice şi structurile lor
interne. Măsurarea ştiinţifică are un rol esenţial în formularea ipotezelor şi mai ales în verificarea
lor.
Indicatorul este o caracteristică sau însuşire exprimată numeric a unei categorii economice sau
sociale bine definită în timp şi spaţiu.4
4.2.4. Procedee de măsurare calitativă folosită în cercetarea ştiinţifică5
Aceste procedee vizează precizarea elementelor şi factorilor care explică fenomenul economic
studiat, evidenţierea clară a relaţiilor de condiţionare dintre fiecare element şi fenomenul
cercetat, precizează relaţiile de condiţionare dintre elementele interne ale fenomenului şi cele din
mediul extern al acestuia, respectiv construirea de modele economice care să reprezinte cât mai
corect fenomenul economic studiat.
Procedeul concordanţei: dacă în toate complexele cauzale alcătuite există o singură
componentă care se repete, atunci această constantă este cauza fenomenului cercetat.
Procedeul diferenţei: regula procedeului constă în faptul că dacă două complexe de factori
diferă doar printr-o singură împrejurime astfel că, în primul caz cauza căutată apare, iar în al
doilea caz, aceeaşi cauză nu apare atunci se poate considera că această circumstanţă este probabil
cauza.
Procedeul combinat al concordanţei şi al diferenţei: dacă două sau mai multe comlexe
cauzale includ fiecare în parte o împrejurare pe care alte două sau mai multe complexe nu o
includ, se conchide că împrejurarea care deosebeşte cele două grupuri de complexe este cauza
sau cel puţin parţial cauza fenomenului investigat.
4 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 1795 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 184 - 188
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 11
Procedeul diviziunii şi descompunerii rezultatelor: această analiză deschide perspetive
apofundării măsurării legăturilor cauzal-factoriale pentru numeroşi indicatori ai fenomenului
cercetat.
Procedeul de grupare: este o metodă de prelucrare cu ajutorul căruia se separă o comunitate
cercetată în grupe calitativ-omogene de unităţi în conformitate cu variaţia uneia sau a mai
multor cracteristici comune tuturor unităţilor comunitare, denumite în mod generic caracteristici
de grupe.
Procedeul comparaţiei: Condiţia esenţială a comparaţiei este să se asigure comparabilitatea
datelor, conţinutul lor să fie omogen, unitatea de măsură să fie adecvată şi unică.
4.2.5. Analiza conjoint6
Analiza conjoint va fi folosit în cadrul temei de cercetare pentru a stabili preferinţele
utilizatorilor.
Analiza conjoint are la bază faptul că, atunci când facem alegeri între mai multe variante,
consumatorii nu compară doar preţurile, ci şi alte atribute, efectuând în final o compensare a
nivelurilor acestora. O astfel de abordare este necesară deoarece, de cele mai multe ori, nici una
dintre variantele ce stau la baza alegerii nu dispune de un avantaj absolut, cumpărătorii fiind puşi
în situaţia să opteze, de exemplu, între un preţ ridicat/fiabilitate ridicată/servicii postvânzare
restrânse şi preţ mediu/calitate medie/servicii postvânzare complete.
Metoda presupune studierea preferinţelor sau intenţiilor de cumpărare faţă de mai multe produse
prin prisma combinării nivelurilor posibile ale atributelor cele mai semnificative ale acestora şi
solicitarea subiecţilor de a evalua ordinal aceste combinaţii.
În cadrul metodei sunt considerate următoarele trei elemente: factori, niveluri şi utilitate. Factorii
vizează caracteristicile unui anumit produs care asigură beneficii în privinţa utilizării acestuia,
fiind reprezentaţi prin atribute precum: preţ, culoare, viteză, consum, termen de garanţie etc.
Fiecare factor (atribut) are două sau mai multe niveluri care reprezintă variantele ce pot fi
înregistrate de către acesta (de ex. preţul poate înregistra 3 variante 4500 lei, 5300 lei, 6200 lei).
Utilitatea parţială se referă la cuantificarea preferinţei pe care o are un individ faţă de un factor,
reprezentând o combinaţie a importanţei şi valorii (modului de apreciere) atributului, abordate
conjugat şi nu izolat.
6 Lect. Univ. Drd. Diana Maria Vrânceanu, “Metode de cercetare de marketing utilizate în vederea fundamentării deciziilor de preţ” www.spiruharet.ro/ei/SectiuneaB/Vrinceanu%20Diana%20Maria.pdf pp. 4
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 12
Utilitatea totală a unei produs este egală cu suma utilităţilor parţiale ale atributelor ce o
caracterizează şi, prin compararea acestui indicator la nivelul mai multor produse, se poate face o
ierarhie a preferinţelor faţă de acestea.
4.2.6. Metode de măsurare cantitativă
Aceste metode au rolul de măsurare a fiecărei factor asupra fenomenului economic, respectiv
rolul de a evidenţia mărimea şi sensul legăturii cauzale, realizarea unei ierarhizări a importanţei
influenţei lor asupra fenomenului economic.
Metoda substituirii în lanţ: esenţa metodei constă în variaţia succesivă a fiecărei factor , ceilalţi
rămânând constanţi, în scopul determinării influenţei fiecăruia. La baza metodei stau 3 principii:
aşezaea factorilor se face în ordinea de condiţionare a lor, substituirile se fac succesiv, un factor
substituit rămâne substituit.
Metoda corelaţiei: se foloseşte în studiul relaţiilor de cazualitate de tip stocastic dintre
fenomenul economic şi factorii săi. Utilizerea metodei este complexă şi implică mai multe etape:
stabilirea legăturii de cazualitate, selectarea factorilor cauză, alegerea formei funcţiei prin
reprezentarea grafică a datelor corelate (cele mai întâlite funcţii: modelul linear simplu, modelul
hiperbolic, modelul parabolic, modelul exponenţial), determinarea coeficientului de corelaţie R
care exprimă intensitatea legăturii dintre variabile, calcularea coeficientului de determinaţie care
se obţine prin ridicarea la pătrat R2 şi utilizarea unor teste de semnificaţie pentru valorile R şi R2.
4.2.7. Modelul econometric
Modelul este un instrument de analiză calitativă şi cantitativă a fenomenelor economice.
Modelul se defineşte a fi o construcţie umană, artificială, care încearcă prin analogie să
reprezinte realitate cât mai obiectiv posibil. El este o reprezentare abstractă şi simplificată a
realităţii; în corpul modelului se redau doar elemente esenţiale ale fenomenului economic.
Construcţia de modele apelează la formalizări matematice, astfel modelul fiind un ansamblu de
ecuaţii care prezintă un sistem economic într-o formă abstractă şi simplificată.7
In teza de doctorat voi folosi modelul pentru a evidenţia cele mai profunde înlănţuiri şi
interdependenţe din fenomenul economic cercetat.
Construcţia modelului o voi dezvolta pe baza schemei dată de Gilbert Abraham Frois:8
7 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp.1988 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp.200
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 13
Schema de mai jos rezumă procesul de elaborare a unui model de cercetare ştiinţifică.
4.2.8. Verificarea ipotezelor şi fundamentarea concluziilor ştiinţifice
Procedeele de verificare a ipotezelor sunt de două feluri:
Procedee empirice: vizează confruntarea ipotezelor cu faptele empirice
o Observarea naturală: realizată pe baza experinţei cotidiene privind informaţiile
despre fenomenele cercetate
o Observarea ştiinţifică: culegere sistematică a datelor şi faptelor empirice
relevante pentru o anumită ipoteză teoretică
o Exprimentul ştiinţific: încercarea de reconstruire a realităţii pentru a se comporta
în condiţiile preconizate de ipoteza teoretică de la care sa pornit
Procedee teoretice: vizează verificarea concordanţei logice a ipotezei cu celelalte
componente ale teoriei
o Procedee intrateoetice: compararea ipotezei cu celelalte componente ale teoriei
o Procedee interteoretice: compararea ipotezelor din domeniul economic cu teorii
din alte ştiinţe învechite
Definiţii Ipoteze
Process de producţie
Rezultate teoretice
Procese de observare empirică
Dacă nu infirmă Dacă infirmă
Acceptare provizorie
Respingere
Modificareaipotezelor
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 14
4.2.9. Procedee concrete de verificarea a ipotezelor folosite în cercetarea proprie9
Experimente naturale realizate la nivel de firmă şi la nivel naţional.
Experimente artificiale care se rezumă la experimente pe situaţii create artificial de cercetător.
Realizarea experimentului implică recurgerea la alegerea de unităţi de observare şi unităţi de
control al experimentului, care servesc pentru conpararea acţiunii variabilelor independente
asupra variabilelor dependente.
Simularea: acesta presupune construirea de modele, în vederea desfăşurării experimentului pe
aceste modele în locul fenomenului practic. Experimentarea cu ajutorul simulării dezvăluie
informaţii importante despre starea sistemului studiat, modul de funcţionare, comportarea
fenomenului, interdependenţa dintre variate componente, identificarea unor aspecte analoage,
legităţile de dezvoltarea a fenomenului.10
4.2.10. Concluzii ştiinţifice
Ultimul pas al cercetării ştiinţifice reprezintă fundamenterea concluziilor care trebuie să
satisfacă exigenţe de logică, de interes practic, de eficienţă economică. Concluziile trebuie să fie
coerente întregului sistem de concluzii ştiinţifice care alcătuiesc teoria economică. Este
important totodată să se formuleze observaţii şi critici pentru diverse aspecte ale teoriei şi
practicii economice.11
Aceste principii, tehnici şi metode for fi folosite pe diferite faze sau pe întreagă perioadă a
cercetării ştiinţifice.
9 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 215-21610 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 21811 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 220
Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 15
5. Bibliografie
1. Constantinescu, N.N., Probleme ale metodologiei de cercetare în ştiinţa economică,
Bucureşti, Ed. Economică, 1998.
2. Lect. Univ. Drd. Diana Maria Vrânceanu, “Metode de cercetare de marketing utilizate în
vederea fundamentării deciziilor de preţ” www.spiruharet.ro/ei/SectiuneaB/Vrinceanu
%20Diana%20Maria.pdf
3. Lumperdean, Ioan, Matiş, Dumitru, Mustaţă, Răzvan, Ghid privind elaborarea şi prezentarea
lucrările de licenţă şi disertaţie, www.econ.ubbcluj.ro/informaţii...FSEGA.pdf
4. Matiş, Dumitru, Mustaţă, Răzvan, , Ghidul pentru elaborarea şi prezentarea referatelor de
doctorat, www.econ.ubbcluj.ro/informaţii...FSEGA.pdf
5. Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia
cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006.
top related