UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIONEA AFACERILOR

SPECIALIZAREA INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Metodologia cercetarii ştiinţifice economice în congruenţă cu tema lucrării de doctorat

Disciplina la şcoala doctorală:Metode generale de cercetare şi metodica elaborării lucrărilor ştiinţifice

Titulatur curs:Prof.univ.Dr. Ioan LUMPERDEAN

Conducător: DoctorandProf. Dr. Ştefan Niţchi Fekete Zoltán Alpár

Cluj-Napoca, 2008

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 2

Cuprins

1. Titulatura referatului.................................................................................................................3

2. Argumetarea temei lucrării de doctorat....................................................................................3

3. O succintă incursiune în literatura sau bibliografia temei........................................................4

4. Identificarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor utilizate în incursiunea ştiinţifică şi

construcţia textului lucrării..............................................................................................................5

4.1. Documentarea........................................................................................................................6

4.2. Cercetarea propriu zisă..........................................................................................................8

4.2.1. Observarea ştiinţifică........................................................................................................................8

4.2.2. Elaborarea ipotezelor ştiinţifice........................................................................................................8

4.2.3. Măsurarea economică.....................................................................................................................10

4.2.4. Procedee de măsurare calitativă folosită în cercetarea ştiinţifică...................................................10

4.2.5. Analiza conjoint..............................................................................................................................11

4.2.6. Metode de măsurare cantitativă......................................................................................................12

4.2.7. Modelul econometric......................................................................................................................12

4.2.8. Verificarea ipotezelor şi fundamentarea concluziilor ştiinţifice....................................................13

4.2.9. Procedee concrete de verificarea a ipotezelor folosite în cercetarea proprie.................................14

4.2.10. Concluzii ştiinţifice......................................................................................................................14

5. Bibliografie.............................................................................................................................15

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 3

1. Titulatura referatului

Tema mea de doctorat are ca titlu „Contribuţii la conceperea, proiectarea şi realizarea unor

sisteme de asistare a deciziilor în domeniul comerţului electronic colaborativ”. Tema a fost

aleasa de către doctorand iar pe baza discuţiei cu conducătorul (Prof. Dr. Ştefan Niţchi) a fost

stabilită de comun acord titlul tezei, data susţinerii proiectului de cercetare (Septembrie 2008),

calendarul susţinerii celor trei referate, ( 1. Stadiul actual al cunoaşterii în domeniul comerţului

electronic colaborativ – Noiembrie 2008; 2. Sisteme de asistare a deciziilor în comerţul

electronic, studii de caz – Iauarie 2009; Proiectarea unui prototip de sistem de asistare a

deciziilor în managementul din domeniul comerţului electronic – Aprilie 2010) precum şi data

provizorie a susţineri tezei la catedră (mai 2010) şi data provizoria a susţinerii publice a tezei

(septembrie 2010).

2. Argumetarea temei lucrării de doctorat

Un punct de referinţă în alegerea temei de docotrat a fost compararea mijloacelor intelectuale şi

tehnice necesarea pentrru a face cercetarea în domeniul comerţului electronic şi a sistemelor de

asistare a deciziilor în care se încadrează tema.

Un alt punct de refrinţă a fost interesul meu faţă de acest domeniu ştiind faptul că lucrarea de

licenţă a fost scrisă tot în domeniul comerţului electronic.

Condiţia ca această temă să fie bună consider că este necesar ca acesta să fie determinat şi

delimitat în modul cel mai riguros.

Scopul cercetării constă în dezvoltarea unui sistem support decizii implementat într-un magazin

virtual care să se comporte ca şi vânzătorul în magazinul tradiţional, în sensul ca să depisteze

cadrul de interes al cumpărătorului şi să facă propuneri, reduceri de preţi şi alte oferte prin care

să reţină cumpărătorul în magazin şi să-l stipuleze să cumpere produse. Sisemul să fie capabil să

depisteze pierderea de interes a vizitatorului şi să facă oferte pe baza unui profil construit pentu

fiecare cumpărător în parte pentru a reţine atenţia acestuia. Pentru construirea unui profil a

vizitatorului trebuie colectate datele despre comportamentul lor şi despre domeniul de interes a

acestora. Pentru colectarea acestor date amintim două metode: metoda cu chestionarul şi produse

de la Clickstream Technologies care furnizează resurse de măsurare a activităţii de pe net.

Pentru construirea profilului de utilizator prin analiza comportamentului acestuia în magazinul

virtual folosim metoda conjoint.

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 4

Pentru a realiza un astfel de sistem consider că este nevoie de:

studierea amănunţită a literaturii de specialitate din acest domeniu,

studierea cazurilor existente de acest gen,

căutarea de instrumente informatice de implementare a unui astfel de sistem, etc.

Cercetarea se referă la magazinele electronice din Romania luând în consideraţie legislaţia din

ţara noastră în acest domeniu. Spectrul cercetăre mai poate fi modificat în timpul cercetării şi

extins şi asupra altor aspecte ale temei pe baza discuţiilor avute cu conducătorul tezei.

3. O succintă incursiune în literatura sau bibliografia temei

Această incursiune în literatura sau bibliografia temei printr-o raportare analitică la cercetările

anterioare se bazează pe un alt referat predat la conducătorul tezei care se referă la „sisteme de

asistare a deciziilor în comerţul electronic pentru reţinerea clienţilor în magazinul virtual”:

1. Filip, Forin Gheorghe, Sisteme suport pentru decizii Ed. a 2-a, rev.- Bucureşti, Editura

Tehnică, 2007

2. Soluţii clickstream de capturare a datelor online, http://www.scl.com/clickstream

3. Green, P.E., Krieger, A.M. and Wind, Y., “Thirty Years of Conjoint Analysis: Reflections

and Prospects,” http://marketing.wharton.upenn.edu/ideas/pdf/Green/ThirtyYeasrofConjointAnalysis%20for

%20web.pdf

4. Leloup, B. and Deveaux, L., “Dynamic Pricing on the Internet: Theory and Simulations,”

http://www-eco.enst-bretagne.fr/Recherche/Biblio/Benoit/Dynamic%20pricing%20on%20the

%20Internet_Leloup%20&%20Deveaux.pdf

5. Lect. Univ. Drd. Diana Maria Vrânceanu, “Metode de cercetare de marketing utilizate în

vederea fundamentării deciziilor de preţ” www.spiruharet.ro/ei/SectiuneaB/Vrinceanu%20Diana

%20Maria.pdf

6. Biblioteca digitală Kelemen Farkas: Analiza conjoint

www.hik.hu/tankonyvtar/site/books/b156/ch05s07.html

7. David L. Olson, Sebastian Elbaum, Steve Goddard, Fred Choobineh, “An E-Commerce

Decision Support System Design for Web Customer Retention”

http://jobfunctions.bnet.com/whitepaper.aspx

4. Identificarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor utilizate în incursiunea

ştiinţifică şi construcţia textului lucrării.

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 5

Înainte de a prezenta metodele şi tehnicile de cercetare este important să avem în faţă schema

care sintetizează metodologia cercetării ştiinţifice economice1.

4.1. Documentarea

Docmentarea ştiinţifică este un concept cu conţinut complex care include trei forme:

documentarea bibliografică, documentarea directă şi consultarea specialiştilor.

1 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp.160

Teoria economică Practica economică

Problema economică(tema)

Documentarea

Bibliografică Directă(faptică, empirică)

Explicarea fenomenului economic (Cercetarea propriu-zisă)(observarea ştiinţifică, alegerea şi utilizarea metodelor şi tehnicelor de lucru,

elaborarea şi verificarea ipotezlor, modelelor şi concluziilor, etc.)

(3.1) Formularea ipotezelor şi a modelului teoretic

(3.2) Observarea ştiinţifică, abordarea sistematică,

relaţia cauzală

(3.3) Verificarea ipotezelor, şi a modelului, a

concluziilor

Modele şi tehnici de analiză logică de măsurare matematică, studii de caz multidisciplinare

Procedee de elaborarede ipoteze şi modele

Procedee de verificare a ipotezelor, modelelor (experimentare, scenariu)

In

cu

ba

re

a(

Il

um

in

ar

ea

)

Redactarea şi susţinerea publică a lucrării

Valorificarea lucrării ştiinţifice

(1)

(2)

(3)

(5)

(4)

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 6

Documentarea ştiinţifică are mai multe etape interne pe care trebuie pacurse:

Informarea asupra surselor

Culegerea surselor

Studierea surselor

Utilizarea surselor

Informarea asupra surselor presupune identificarea surselor existente pe tema de cercetare,

locul de unde pot fi obţinute aceste informaţii. Trebuie stabilit şi un program de continuare a

documentării pe tot parcursul cercetării.

Culegerea surselor presupune procurarea surselor de informaţii, notarea acestor surse precum şi

examinarea sumară a acestora.

Studiul surselor este etapa de învăţare cu cel mai intens consum intelectual şi de timp. Ea

presupune gruparea surselor documentare în mai multe clase, evaluare surselor şi studierea

aprofundată a acestora din perspectiva nevoi de cunoaştere a literuaturii, a faptelor empirice, a

ipotezelor şi a ideilor pro şi contra.

Utilizarea surselor presupune interpretarea generală a datelor, pregătirea utilizării informaţiilor

documentare în etapele de cercetare propriu-zisă.

Documentarea bibliografică este cea cu care începe activitatea de cercetare. Sursa de

documentare bibliografică poate fii:

Documente primare

Documente secundare

Documente terţiare

Microformate

Consider că documentele primare sunt cele mai importante surse de documentare bibliografică

pentru că cuprinde cercetările ştiinţifice, contribuţiile originare ale cercetătorilor. Ele pot fi

grupete în documente primare periodice cum sunt editorialele, revistele, ziarele, publicaţiile,

anuarele şi documente primare neperiodice-tradiţionale cum sunt cărţile, broşuri, publicaţii

ale unor instituţii şi organisme naţionale şi internaţionale, simpozioane.

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 7

În procesul de informare asupra surselor consider că sunt utile documentele secundare care sunt

rezultatul prelucrării documentelor primare cu scopul de a uşura munca cercetătorului în

alegerea, selecţia şi utilizerea documentelor primare. Exemple de documente secundare pot fii

revistele de referate, revistele de titluri, eciclopediile, dicţionarele, cataloagele, indexuri

bibliografice, sinteze documentare, etc.

Instrumentele folosite în etapa de culegere a surselor sunt fisa bibliografică care presupune

adunarea informaţiilor generale despre sursă şi exploatarea golbală a sursei care presupune o

lectură rapidă limitată în principal la cuprins, la prefaţă şi la rezumat.

In etapa studierii surselor voi folosi note de lectură care poate lua forma unui rezumat,

conspect, adnotări, extrase şi citate.

In etapa utilizării documentaţiei ştiiţifice se ditribuie întreaga informaţie pe parcursul tematicii

lucrării pentru a putea compara datele teoretice cu informaţiile empirice, pentru susţinerea,

infirmarea sau confirmarea ipotezelor, pentru formularea concluziilor.

Pe lângă documentarea bibliografică este foarte importantă documentarea directă asupra

faptelor fără de care nu poate fii realizat cercetare ştiinţifică. Acesta presupune cercetarea

realităţii practice de toate zilele şi confruntarea acestora cu cercetarea biblografică pentru a

verifica dacă teoriile bibliografice explică sau nu faptele practice.

Documentarea directă constă în informarea asupra domeniului în care se integreză

documentarea temei cercetate, cadrul organizatoric sau mediul în care se înscrie fenomenul

cercetat, şi factorii care influenţează nivelul şi evoluţia fenomnului cercetat. Documetarea

practică începe cu culegerea datelor care se referă la indicatorii calitativ şi cantitativi care servesc

direct sau indirect ca variabile explicative ale fenomenului cercetat. Este foarte important ca

datele adunate să fie de calitate.

În cadrul cercetări de doctorat voi folosi atât date statistice cât şi date adunate documentarea

realizată pe viu prin contactarea de specialişti. Consultarea specialiştilor trebuie efectuat pe

tot parcursul cercetării în toate etapele acestuia.

În realizarea documentării de diferite tipuri voi folosi atât reţeaua românească de informare

documentare cât şi pe cea internaţională. Voi folosi unităţi de informare atât la nivel naţional

(Institutul Naţional de Informare Documentare, Institutul naţional de statistică), la nivel de

ramură (oficii de informare documentare) dar mai ales unităţi de informare documentare la

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 8

nivel teritorial (universităţi şi alte instituţii) şi unităţi de informare documentare la nivel de

firmă sau societăţi comerciale. La nivel teritorial voi folosi biblioteca facultăţii de Ştiinţe

Economice şi Gestiunea Afacerilor precum şi Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.

Pentru documentare voi mai folosi biblioteci virtuale din ţară şi străinătate pentru a accesa cărţi,

teze de doctorat, reviste de specialitate, studii de caz, articole etc. din domeniul cercetat prin

intermediul internetului în formă electronică.

4.2. Cercetarea propriu zisă

Aşa cum se poate observa pe schema de pe pagina 3 primul element impotant în cercetarea

propriu zisă o constituie observarea ştiinţifică.

4.2.1. Observarea ştiinţifică

Este considerat o contemplare metodică a cercetătorului asupra faptelor şi informaţiilor rezultate

din documentare pentru obţinerea de informaţii noi asupra fenomenului ştiinţific cercetat.

Accesta deţine o poziţie strategică în cadrul explicării fenomenului cercetat pentru că atât

elaborarea cât şi verificarea ipotezelor şi construirea modelelor depinde în mare măsură de

observarea ştiinţifică. Fără observare ştiinţifică nu pot fi elaborate ipoteze.

Observarea implică întotdeauna realizarea de cercetări de caz. Ea rezultă dintr-un interes

specific, de o întrebare sau problemă bine pusă. Observarea ştiinţifică trebuie să fie un atribut al

cercetării ştiinţifice şi al cercetătorului pe tot parcursul cercetării propiu zise.

4.2.2. Elaborarea ipotezelor ştiinţifice

Înainte de elaborarea de ipoteze este foarte importantă stabilirea cauzelor producerii fenomenului

ştiinţific cercetat. „Relaţia cauzală este o legătură temporală, obiectivă între două procese sau

fenomene sau două elemente care se succed, unul în calitate de cauză, provocând pe celălalt, în

calitate de efect”2.

În cazul temei mele de doctorat este foarte important stabilirea cauzelorpentru care vizitatorul

paraseşte magazinului virtual pentru a lua măsurile necesare aşa încât efectul să fie transformarea

vizitatorului în client care face cumpărături.

Cauzalitatea poate lua o formă simplă de tip determinist atunci cînd efectul y este determinat de

o singură cauză factor x. În realitate în cele mai multe cazuri un fenomen y este determint de un

asamblu de factori (x1) şi relaţia devine multifactorială alcătuită y=f(x|,x2,...xi...xn) caz în care 2 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 167

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 9

fenomenul y devine de tip probabilistic, variabila x fiind o condiţie necesară dar insuficientă

pentru generarea fenomenului y.

În tema mea de doctorat efectul dorit al fenomenul cercetat ar fi transformarea vizitatorului în

client (cumpărător) şi este necesar stabilirea factorilor, cauzelor prin care se poate descrie

comportamentul vizitatorului pentru a putea lua măsurile necesare.

Stabilirea cauzalităţii implică două momente decisive: identificarea variabilelor factori şi

stabilirea relaţiilor funcţionale.

Există mai multe modalităţi, tehnici de explicare a fenomenului economic cercetat şi pentru

determinarea variabilelor cauză şi efect.

Unul dintre tehnicile folosite este inducţia incompletă caz în care se trag concluzii din studiul

unui număr redus de cazuri asupra întregii clase de cazuri. In acest caz se porneşte de la cazuri

individuale, de la particular şi prin prisma unor analize făcute pe aceste cazuri se trag concluzii

generale asupra tuturor cazurilor asemănătoare. În teza de doctorat se încearcă studierea

comportamentului vizitatorilor din magazinul virtual pentru a construi profiluri pentru fiecare şi

pentru a grupa pe acestea pe baza domeniului de interes şi a trage concluzii generale pe baza

analizei particulare.

O altă metodă importantă folosită în cercetarea ştiinţifică este metoda deductivă. Metoda

deductivă înseamnă defapt trecerea de la general la particular realizându-se la nivelul unor

termeni generali cu ajutorul unor legi logice cum sunt:3

Noncontradicţia: între axiome nu pot exista sau nu pot fii deduse contradicţii logice.

Independenţa axiomelor: constă în imposibilitatea demonstrării unei axiome din

celelalte axiome ale sistemului

Completitudinea sistemului: pe baza axiomelor din sistem se pot infera deductiv toate

propoziţiile adevărate din domeniul cercetat

Identitatea: care este menită să împiedice apariţia de denaturări şi sofisme.

Substituţia uniformă: se aplică apelând identitatea logică (una şi aceeaşi variabilă se

înlocuieşte peste tot cu acelaşi expresie) şi echivalenţa logică (dacă două formule se

deduc una din celălalt atunci ele se pot substitui una cu celălalt).

3 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 177

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 10

Metoda deductivă va fi folosită în teză pentru verificarea ipotezelor formulate pe baza studierii

bibliografiei din domeniu.

4.2.3. Măsurarea economică

Măsurarea economică este esenţială în cercetarea ştiinţifică şi constituie calcularea de

indicatori şi stabilirea unor unităţi de măsură uniforme prin care se realizează aprofundarea

analizei economice prin determinarea dimensiuni fenomenelor economice şi structurile lor

interne. Măsurarea ştiinţifică are un rol esenţial în formularea ipotezelor şi mai ales în verificarea

lor.

Indicatorul este o caracteristică sau însuşire exprimată numeric a unei categorii economice sau

sociale bine definită în timp şi spaţiu.4

4.2.4. Procedee de măsurare calitativă folosită în cercetarea ştiinţifică5

Aceste procedee vizează precizarea elementelor şi factorilor care explică fenomenul economic

studiat, evidenţierea clară a relaţiilor de condiţionare dintre fiecare element şi fenomenul

cercetat, precizează relaţiile de condiţionare dintre elementele interne ale fenomenului şi cele din

mediul extern al acestuia, respectiv construirea de modele economice care să reprezinte cât mai

corect fenomenul economic studiat.

Procedeul concordanţei: dacă în toate complexele cauzale alcătuite există o singură

componentă care se repete, atunci această constantă este cauza fenomenului cercetat.

Procedeul diferenţei: regula procedeului constă în faptul că dacă două complexe de factori

diferă doar printr-o singură împrejurime astfel că, în primul caz cauza căutată apare, iar în al

doilea caz, aceeaşi cauză nu apare atunci se poate considera că această circumstanţă este probabil

cauza.

Procedeul combinat al concordanţei şi al diferenţei: dacă două sau mai multe comlexe

cauzale includ fiecare în parte o împrejurare pe care alte două sau mai multe complexe nu o

includ, se conchide că împrejurarea care deosebeşte cele două grupuri de complexe este cauza

sau cel puţin parţial cauza fenomenului investigat.

4 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 1795 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 184 - 188

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 11

Procedeul diviziunii şi descompunerii rezultatelor: această analiză deschide perspetive

apofundării măsurării legăturilor cauzal-factoriale pentru numeroşi indicatori ai fenomenului

cercetat.

Procedeul de grupare: este o metodă de prelucrare cu ajutorul căruia se separă o comunitate

cercetată în grupe calitativ-omogene de unităţi în conformitate cu variaţia uneia sau a mai

multor cracteristici comune tuturor unităţilor comunitare, denumite în mod generic caracteristici

de grupe.

Procedeul comparaţiei: Condiţia esenţială a comparaţiei este să se asigure comparabilitatea

datelor, conţinutul lor să fie omogen, unitatea de măsură să fie adecvată şi unică.

4.2.5. Analiza conjoint6

Analiza conjoint va fi folosit în cadrul temei de cercetare pentru a stabili preferinţele

utilizatorilor.

Analiza conjoint are la bază faptul că, atunci când facem alegeri între mai multe variante,

consumatorii nu compară doar preţurile, ci şi alte atribute, efectuând în final o compensare a

nivelurilor acestora. O astfel de abordare este necesară deoarece, de cele mai multe ori, nici una

dintre variantele ce stau la baza alegerii nu dispune de un avantaj absolut, cumpărătorii fiind puşi

în situaţia să opteze, de exemplu, între un preţ ridicat/fiabilitate ridicată/servicii postvânzare

restrânse şi preţ mediu/calitate medie/servicii postvânzare complete.

Metoda presupune studierea preferinţelor sau intenţiilor de cumpărare faţă de mai multe produse

prin prisma combinării nivelurilor posibile ale atributelor cele mai semnificative ale acestora şi

solicitarea subiecţilor de a evalua ordinal aceste combinaţii.

În cadrul metodei sunt considerate următoarele trei elemente: factori, niveluri şi utilitate. Factorii

vizează caracteristicile unui anumit produs care asigură beneficii în privinţa utilizării acestuia,

fiind reprezentaţi prin atribute precum: preţ, culoare, viteză, consum, termen de garanţie etc.

Fiecare factor (atribut) are două sau mai multe niveluri care reprezintă variantele ce pot fi

înregistrate de către acesta (de ex. preţul poate înregistra 3 variante 4500 lei, 5300 lei, 6200 lei).

Utilitatea parţială se referă la cuantificarea preferinţei pe care o are un individ faţă de un factor,

reprezentând o combinaţie a importanţei şi valorii (modului de apreciere) atributului, abordate

conjugat şi nu izolat.

6 Lect. Univ. Drd. Diana Maria Vrânceanu, “Metode de cercetare de marketing utilizate în vederea fundamentării deciziilor de preţ” www.spiruharet.ro/ei/SectiuneaB/Vrinceanu%20Diana%20Maria.pdf pp. 4

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 12

Utilitatea totală a unei produs este egală cu suma utilităţilor parţiale ale atributelor ce o

caracterizează şi, prin compararea acestui indicator la nivelul mai multor produse, se poate face o

ierarhie a preferinţelor faţă de acestea.

4.2.6. Metode de măsurare cantitativă

Aceste metode au rolul de măsurare a fiecărei factor asupra fenomenului economic, respectiv

rolul de a evidenţia mărimea şi sensul legăturii cauzale, realizarea unei ierarhizări a importanţei

influenţei lor asupra fenomenului economic.

Metoda substituirii în lanţ: esenţa metodei constă în variaţia succesivă a fiecărei factor , ceilalţi

rămânând constanţi, în scopul determinării influenţei fiecăruia. La baza metodei stau 3 principii:

aşezaea factorilor se face în ordinea de condiţionare a lor, substituirile se fac succesiv, un factor

substituit rămâne substituit.

Metoda corelaţiei: se foloseşte în studiul relaţiilor de cazualitate de tip stocastic dintre

fenomenul economic şi factorii săi. Utilizerea metodei este complexă şi implică mai multe etape:

stabilirea legăturii de cazualitate, selectarea factorilor cauză, alegerea formei funcţiei prin

reprezentarea grafică a datelor corelate (cele mai întâlite funcţii: modelul linear simplu, modelul

hiperbolic, modelul parabolic, modelul exponenţial), determinarea coeficientului de corelaţie R

care exprimă intensitatea legăturii dintre variabile, calcularea coeficientului de determinaţie care

se obţine prin ridicarea la pătrat R2 şi utilizarea unor teste de semnificaţie pentru valorile R şi R2.

4.2.7. Modelul econometric

Modelul este un instrument de analiză calitativă şi cantitativă a fenomenelor economice.

Modelul se defineşte a fi o construcţie umană, artificială, care încearcă prin analogie să

reprezinte realitate cât mai obiectiv posibil. El este o reprezentare abstractă şi simplificată a

realităţii; în corpul modelului se redau doar elemente esenţiale ale fenomenului economic.

Construcţia de modele apelează la formalizări matematice, astfel modelul fiind un ansamblu de

ecuaţii care prezintă un sistem economic într-o formă abstractă şi simplificată.7

In teza de doctorat voi folosi modelul pentru a evidenţia cele mai profunde înlănţuiri şi

interdependenţe din fenomenul economic cercetat.

Construcţia modelului o voi dezvolta pe baza schemei dată de Gilbert Abraham Frois:8

7 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp.1988 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp.200

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 13

Schema de mai jos rezumă procesul de elaborare a unui model de cercetare ştiinţifică.

4.2.8. Verificarea ipotezelor şi fundamentarea concluziilor ştiinţifice

Procedeele de verificare a ipotezelor sunt de două feluri:

Procedee empirice: vizează confruntarea ipotezelor cu faptele empirice

o Observarea naturală: realizată pe baza experinţei cotidiene privind informaţiile

despre fenomenele cercetate

o Observarea ştiinţifică: culegere sistematică a datelor şi faptelor empirice

relevante pentru o anumită ipoteză teoretică

o Exprimentul ştiinţific: încercarea de reconstruire a realităţii pentru a se comporta

în condiţiile preconizate de ipoteza teoretică de la care sa pornit

Procedee teoretice: vizează verificarea concordanţei logice a ipotezei cu celelalte

componente ale teoriei

o Procedee intrateoetice: compararea ipotezei cu celelalte componente ale teoriei

o Procedee interteoretice: compararea ipotezelor din domeniul economic cu teorii

din alte ştiinţe învechite

Definiţii Ipoteze

Process de producţie

Rezultate teoretice

Procese de observare empirică

Dacă nu infirmă Dacă infirmă

Acceptare provizorie

Respingere

Modificareaipotezelor

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 14

4.2.9. Procedee concrete de verificarea a ipotezelor folosite în cercetarea proprie9

Experimente naturale realizate la nivel de firmă şi la nivel naţional.

Experimente artificiale care se rezumă la experimente pe situaţii create artificial de cercetător.

Realizarea experimentului implică recurgerea la alegerea de unităţi de observare şi unităţi de

control al experimentului, care servesc pentru conpararea acţiunii variabilelor independente

asupra variabilelor dependente.

Simularea: acesta presupune construirea de modele, în vederea desfăşurării experimentului pe

aceste modele în locul fenomenului practic. Experimentarea cu ajutorul simulării dezvăluie

informaţii importante despre starea sistemului studiat, modul de funcţionare, comportarea

fenomenului, interdependenţa dintre variate componente, identificarea unor aspecte analoage,

legităţile de dezvoltarea a fenomenului.10

4.2.10. Concluzii ştiinţifice

Ultimul pas al cercetării ştiinţifice reprezintă fundamenterea concluziilor care trebuie să

satisfacă exigenţe de logică, de interes practic, de eficienţă economică. Concluziile trebuie să fie

coerente întregului sistem de concluzii ştiinţifice care alcătuiesc teoria economică. Este

important totodată să se formuleze observaţii şi critici pentru diverse aspecte ale teoriei şi

practicii economice.11

Aceste principii, tehnici şi metode for fi folosite pe diferite faze sau pe întreagă perioadă a

cercetării ştiinţifice.

9 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 215-21610 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 21811 Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006. pp. 220

Metodologia cercetarii ştiinţifice economică în congruenţă cu tema lucrării de doctorat 15

5. Bibliografie

1. Constantinescu, N.N., Probleme ale metodologiei de cercetare în ştiinţa economică,

Bucureşti, Ed. Economică, 1998.

2. Lect. Univ. Drd. Diana Maria Vrânceanu, “Metode de cercetare de marketing utilizate în

vederea fundamentării deciziilor de preţ” www.spiruharet.ro/ei/SectiuneaB/Vrinceanu

%20Diana%20Maria.pdf

3. Lumperdean, Ioan, Matiş, Dumitru, Mustaţă, Răzvan, Ghid privind elaborarea şi prezentarea

lucrările de licenţă şi disertaţie, www.econ.ubbcluj.ro/informaţii...FSEGA.pdf

4. Matiş, Dumitru, Mustaţă, Răzvan, , Ghidul pentru elaborarea şi prezentarea referatelor de

doctorat, www.econ.ubbcluj.ro/informaţii...FSEGA.pdf

5. Popescu, Constantin, Ciucur, Dumitru, Răboacă, Gheorghe, Iovan, Daniela, Metodologia

cercetării ştiinţifice economice, Bucureşti, Ed. ASE, 2006.