memoriu general - primaria carcea pug prima varianta memoriu general.pdf · legea administratiei...
Post on 07-Sep-2019
84 Views
Preview:
TRANSCRIPT
pag. 1
BIROU DE ARHITECTURA NICOLETA PARVANESCU P 3880 / 22. 04. 2002 COD FISCAL 20190678 CRAIOVA – STR. DEZROBIRII, NR. 135, BLOC G22, AP.8 – TELEF. 0040 727 398 818 email: nicoletaparvanescu@yahoo.com
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI
Denumirea lucrarii:
Prezentul proiect a fost întocmit la comanda - Consiliul Local al comunei
Cârcea, care are în planul de investiţii pe anul 2010 ACTUALIZAREA
PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI CÂRCEA - JUDETUL DOLJ.
Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COMUNA CÂRCEA - JUDETUL DOLJ
Proiectant general:
BIROU DE ARHITECTURĂ NICOLETA PÂRVĂNESCU
Craiova, str. Dezrobirii, nr. 135, bloc G22, ap.8, telefon 0727398818, 0351434 212
email: nicoletaparvanescuîyahoo.com, numar de inmatriculare in Registrul Fiscal al
Directiei Generale a Finantelor Publice Dolj la nr. P3380 / 22. 04. 2002, cod
înregistrare fiscală CIF 20190678,
Data elaborării: noiembrie 2010 - martie 2011
1.2. OBIECTUL LUCRARII
Documentaţia are ca obiect actualizarea Planului Urbanistic General al
comunei Cârcea - judetul Dolj. Conform Legii 84/2004, comuna Cosoveni s-a divizat
in doua noi comune:
- comuna Cârcea - compusa din satul Cârcea, care este resedinta comunei
Cârcea
- comuna Cosoveni - compusa din satul Cosoveni care este resedinta
comunei Cosoveni.
Prevederile de dezvoltare ale comunei Cârcea, cuprinse in prezenta
documentatie de urbanism pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al
comunei Cârcea - judetul Dolj, au la baza consultările efectuate la Prirnaria
Cârcea si tema - program stabilita de Consiliul Local Cârcea.
Planul Urbanistic General - Comuna Cârcea ediţia 2010-2011 preia o serie de
date si prevederi din P.U.G. comuna Cârcea, proiect 11438 / 2005, intocmit de S.C.
pag. 2
Proiect S.A.Craiova, aprobat de Consiliul Local Cârcea, cu avizul Consiliul
Judeţean Dolj.
1.3. SURSE DOCUMENTARE
LISTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR SAU
CONCOMITENT ACTUALIZATII P.U.G. CARCEA
Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul
Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului –
Urban Proiect Bucureşti;
Planuri topografice – scara 1:5000 şi 1:25000 asigurate de O.C.P.I. Dolj şi
Consiliul Judetean Dolj, aduse la zi prin completari dupa ortofotoplanuri;
Planul Urbanistic General al Comunei Cârcea - Judetul Dolj, proiect numărul
11438 / 2005 elaborat de S.C. Proiect S.A. Craiova ;
Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj 2007 - 2013, aprobata
de Consiliul Judetean Dolj;
Master Plan pentru amenajarea teritoriului Zona Aeroport Craiova - Studiu inter-
teritorial comunele Carcea, Pielesti, Ghercesti si zona de est a Municipiului
Craiova - august 2009 - proiect intocmit de S.C. Urbaplan S.R.L.
SURSE DE INFORMATII UTILIZATE, DATE STATISTICE
Monumente, situri şi ansambluri arheologice – judeţul Dolj - listă aprobată de
Ministerul Culturii şi publicată în Monitorul Oficial;
Modul de folosinta al teritoriului pe detinatori transmis de primaria Cârcea şi
O.C.P.I. Dolj;
Date statistice furnizate de Directia Regionala de Statistica Dolj.
Date furnizate de institutii publice si societati comerciale care detin informatii la
nivelul teritoriului comunei Cârcea:
- Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National - Judetul Dolj
- Agentia de Protectie a Mediului - Judetul Dolj
- Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara - Judetul Dolj
- Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale « Transgaz » Medias
- S.N.P. Petrom S.A. - Sucursala Petrom Craiova
Date culese de proiectant în teren, precum si din discutiile purtate cu membrii
Consiliului Local si primarul comunei Cârcea.
pag. 3
METODOLOGIA UTILIZATA
Metodologia folosita este în conformitate cu "GHIDUL PRIVIND
METODOLOGIA DE ELABORARE SI CONTINUTUL - CADRU AL PLANULUI
URBANISTIC GENERAL" aprobata cu ORDINUL M.L.P.A.T. numarul 13/N/10 martie
1999.
Proiectul are la bază:
Legea numărul 2/1968 privind împărţirea administrativă a R.S.R.;
Legea numărul 84/2004 privind reorganizarea unor unităţi teritorial administrative;
Legea numărul 261/2009 privind modificarea şi completarea Legii numărul
50/1991 privind autorizarea executări lucrărilor de construcţii;
Legea numărul 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acestuia;
Ghidul cuprinzând precizari, detalieri si exemplificări pentru elaborarea si
aprobarea Regulamentului Local de Urbanism de catre Consiliile Locale, aprobat
cu Ordinul M.L.P.A.T. numarul 80/N/18 noiembrie 1996;
Legea fondului funciar numărul 18/1991;
Legea administratiei publice locale numarul 69/1991, republicata;
Legea numarul 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor;
Legea numarul 82/1998 privind regimul drumurilor cu completarile si modificarile
ulterioare, conform careia drumurile nationale îsi pastrează categoria functionala
din care fac parte, fiind considerate fara întrerupere în transversarea localitatilor
(urbane si rurale), servind si ca strazi;
Legea Gazelor numarul 351/2004: art.21, art.23 alin.2, art.96;
Legea Îmbunatatirilor Funciare numarul 138/2004 privind scoaterea terenurilor din
circuitul agricol;
Legea cadastrului si publicitatii imobiliare numarul 7/1996;
Legea îmbunatatirilor funciare numarul 84/1996;
Legea privind protectia mediului numarul 137/1995;
Legea numarul 43/1997 republicata în anul 1998 privind regimul juridic al
drumurilor;
Legea nr.184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect,
Republicata H.G. 267/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a legii 184/2001.
Legea nr. 350/ 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile
si completarile ulterioare.
pag. 4
Hotararea nr. 525/ 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism ,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea nr. 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Legea nr. 213/ 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
Legea nr. 219/ 1998 privind regimul concesiunilor.
Legile de aprobare a Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN):
· Sectiunea I - Cai de comunicatie: Legea nr. 71/ 1996
· Sectiunea II - Apa: Legea nr.171/ 1997.
· Sectiunea III - Zone protejate: Legea nr.5/ 2000.
· Sectiunea IV - Reteaua de localitati: Legea nr. 351/ 2001.
· Sectiunea V - Zone de risc natural: Legea nr. 575/ 2001.
Hotararea nr. 1 519/ 2004, pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea
dreptului de semnatura pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de
urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului
Urbanistilor din Romania.
ORDINUL MLPAT nr. 21/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind elaborarea
si aprobarea regulamentelor locale de urbanism”
ORDINUL MLPAT nr. 13N/1999, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia
de elaborare si continutul - cadru al Planului Urbanistic General”
ORDINUL MLPAT nr. 176/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind
metodologia de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic zonal”
ORDINUL MLPAT nr. 37/N/2000, pentru aprobarea “Ghidului privind metodologia
de elaborare si continutul- cadru al planului urbanistic de detaliu”
Ordinul numărul 158/1996 al Ministerului Transporturilor privind emiterea
acordului Ministerului Transporturilor la documentatii tehnice;
Ordinul Ministerului Sanatatii numărul 536/1997 pentru aprobarea Normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
Legea apelor numărul 107/1996;
Legea numărul 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
Legea numărul 242/2009 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului numărul
pag. 5
27/2008 pentru modificarea şi completarea Legii numărul 350/2001;
Legea numărul 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
BAZA TOPOGRAFICĂ
Baza topografică, constând:
în planuri la scara 1:5000 a fost asigurată de Consiliul Judetean Dolj
Planul director al comunei Cârcea - O.C.P.I. Dolj
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. EVOLUTIE
Comuna Cârcea a fost înfiinţată în anul 1950 sub această denumire.
Comuna Cârcea a facut parte din raionul Craiovei (1950-1968), fiind alcătuită din
satele Cârcea, Coşovenii de Jos, Coşovenii de Sus (1950-1968), Coşoveni (2004).
Din anul 2004 satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coşoveni, prin referendum
devenind astfel comuna Cârcea.
În secolul al XIX – lea şi la începutul secolului al XX, au existat, din punct de
vedere administrativ, trei comune dinstincte : Cârcea, Cosovenii de Sus, şi
Cosovenii de Jos. Ulterior, cele două sate ( Cosovenii de Sus si Cosovenii de Jos),
s-au unificat, formând unul singur : Cosoveni.
Actuala comuna Cosoveni s-a format din satele cu acelaşi nume , in present
comuna Cosoveni avand o singura localitate component - Cosoveni, care este si
resedinta de comuna.
Comuna Cârcea initial s-a numit Deleni (topic dat de un mic deal pe care este
aşezata), iar mai târziu, adica la 1864, a fost alipita de Comuna Coşoveni de Sus, cu
care a stat unită până în 26 martie 1884)
Conform Legii 84/2004, la divizarea comunei Coşoveni, comuna Cârcea are in
componenţa sa un singur sat - satul Cârcea - reşedinţa de comună.
Evoluţia satului Cârcea din punct de vedere al numărului de locuitori a fost
urmatoarea:
An 1977 2005 2008 2009 01.01 2010
Cârcea total 2744 2300 1793 1850 2511
pag. 6
din care:
Cârcea
2744
2300
1793
1850
2511
Până în anul 2005 indicele de creştere pe fiecare sat în parte a fost negativ,
iar dupa acest an pâna în 2010 indicele de crestere a fost pozitiv.
Densitatea populaţiei este de 76,79 locuitori/km2 superioară densitatii medii pe
judet, lucru explicabil prin pozitia geografica a comunei, în apropierea marilor zone
de influenta si a cailor de acces.
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL Comuna Cârcea este situată în partea central-estică a Judeţului Dolj, în zona
de nord a Câmpiei Olteniei, la est de râul Jiu şi la 7 km în sud-estul Municipiului Craiova.
Comuna Cârcea se învecinează: - la nord-vest cu Municipiul Craiova - la nord şi nord-est cu comunele Pieleşti şi Robăneşti; - la est şi sud-est cu Comuna Coşoveni (din care a făcut parte între anii1950 şi 2004); - la sud-vest şi vest cu Comuna Malu Mare.
Comuna Cârcea are în componenţă un singur sat, care este şi reşedinţă de comună. Din 1950, de când a fost înfiinţată comuna Coşoveni, Cârcea a făcut parte din aceasta. În 2004, satul Cârcea s-a desprins de Comuna Coşoveni prin referendum local, în baza Legii 84/2004, devenind Comuna Cârcea.
Oraşul cel mai apropiat este municipiul Craiova, care se găseşte la
aproximativ 7 km faţă de localitatea resedinta de comuna, Cârcea.
Întreg teritoriul administrativ al comunei Cârcea se situeaza in zona de contact
a Câmpiei Române de la est de Jiu şi Câmpia Leu - Dioşti - Rotunda care este o
prelungire a Podişului Getic în Câmpia Dunării. Relieful din teritoriul administrativ al
comunei Cârcea are aspectul unei regiuni înalte cu dune de nisip înconjurata de
afluenti ai Jiului în est, ai Oltului în vest şi ai Dunării in sud.
Altitudinea absolută a acestui câmp este cuprinsă între 130-170 m şi scade
de la N-V spre S-E şi de la vest la est, având cumpăna apelor mai aproape de Valea
Jiului.
In cadrul teritoriului administrativ al comunei se întâlnesc terasele superioare
ale Jiului (Simnic şi Cârcea) cu altitudini absolute cuprinse între 100-130 m,
dezvoltate in zona nordică a Câmpiei Olteniei de la est de Jiu.
Din punct de vedere geologic, apar în bază depozitele vechi lavantine formate
din pietrişuri, nisipuri stratificate şi argile nisipoase, acoperite de depozitele de
acumulare fluviatilă reprezentate in terasele râului Jiu.
pag. 7
Prin perspectiuni geologice au fost descoperite şi puse in exploatare
zăcăminte de petrol şi gaze naturale, (exploatarea Cârcea), în teritoriul localităţii
Cârcea existând in prezent o statie „Parc" distribuitoare de petrol care este în
conservare. Comuna Cârcea se încadrează într-o zonă cu climat temperat -
continental, cu o temperatură medie anuală de 18°C, o temperatură maximă
absolută' de peste 40°C şi o temperatură minimă absolută sub -30°C.
Primul îngheţ apare după 25 octombrie iar ultimul în perioada decada primă
a lunii aprilie, rezultând un interval de peste 200 zile/an fara îngheţ.
Cantitatea medie de precipitatii este de peste 520 mm/an. Vântul dominant
are directia ENE-VNV.
Schimbările circulatiei generale a atmosferei de la un anotimp la altul sunt clar
reflectate de modificările frecventei vânturilor pe anumite directii.
Astfel şi la statia meteorologică Craiova, in raza căreia intră şi teritoriul
comunei Cârcea, frecventa vânturilor dinspre vest este mai mare in prima jumătate a
anului (mai ales primăvara) cca 21% şi aproximativ 15% in a doua jumătate.
Daca în ansamblu vânturile dinspre est au o frecventă ridicată tot timpul
anului se consideră totuşi, o diminuare generală în timpul verii in medie cu peste
10% la Craiova.
Ca rezultat al conditiilor geo-climatice, solul caracteristic este brun-roşcat
foarte favorabil dezvoltarii atât culturilor mari agricole cât şi a plantatiilor de pomi
fructiferi şi vita de vie în comună functionand Staţiunea didactică - experimental a
Universitatii din Craiova, specializata in cercetarea pomiviticolă.
Aşezarea in teritoriu, in imediata apropiere de municipiul Craiova, in zona de
câmpie înalta cu un relief fara diferente mari de nivel, cu un climat temperat-
continental şi solul specific precum şi existenta zăcămintelor de petrol şi gaze
naturale sunt conditii naturale foarte favorabile pentru dezvoltarea comunei,
localitatea Cârcea fiind un important centru agro-industrial.
Riscuri naturale
In teritoriul administrativ al comunei Cârcea nu există zone cu risc de
periculozitate foarte mare, nu au existat alunecări de teren sau inundaţii deosebite.
2.3. RELATII IN TERITORIU
INCADRAREA ÎN RETEAUA DE LOCALITATI A JUDETULUI DOLJ
Comuna Cârcea, situata în partea central-estica a judetului Dolj, in zona de
pag. 8
contact dintre Câmpia Română de la est de Jiu si Câmpul Leu - Dioşti -
Rotonda, caracterizata printr-un relief de câmpie înalta (terasele superioare
ale Jiului), solul brun-roşcat si climat temperat-continental si bogate zacaminte
(petrol si gaze), se încadreaza în zona de productie agricolă pentru culturi
mari si plantatii pomi - viticole, precum si creşterea animalelor atât pentru
consum propriu cât şi pentru aprovizionarea zilnica cu produse agro-
alimentare a municipiului Craiova.
Comuna Cârcea se înscrie in zona preoraşeneasca a municipiului
Craiova. Suprafetele relativ mici de terenuri ocupate cu paduri si plantatii
pomi fructiferi contribuie la păstrarea unui echilibru în climatul local.
Ca ordin de mărime, comuna se înscrie în cadrul comunelor medii, cu
populatie totală de 2511 locuitori, repartizată pe satele componente astfel:
An 1977 2005 2008 2009 2010
Cârcea total
2744 2300 1793 1850 2511
din care:
Cârcea
2744
2300
1793
1850
2511
Aşezarea în teritoriu, ca şi conditiile naturale şi functionale, plasează comuna
în raza de influentă a municipiului Craiova. Relatiile economice şi teritoriale se
manifestă în special în raport cu comuna Coşoveni, cu care se învecineaza şi cu
municipiul Craiova aflat la 7 km distantă de Cârcea.
Localitatea Cârcea prin pozitie şi nivel de dezvoltare are o arie de
atractivitate care depăşeşte limitele teritoriului administrativ al comunei, fiindcă
la nivelul propunerilor PATJ este inclusă in grupa localităţilor de rang VI.
APA
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie in bazinul hidrografic al râului Jiu, in zona
cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate ridicata si cu resurse specifice mai
mari decât resursa medie pe ţară de 1 875 mc/locuitor. Zona are resurse de apa
subterana ce necesită măsuri prioritare de protecţie la poluare.
ZONE NATURALE PROTEJATE
Pe teritoriul comunei Cârcea a fost identificata in partea de sud-est a teritoriului
pag. 9
administrativ al comunei, o zona naturala protejata, inscrisa in Legea nr. 5 / 2000
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a-III-a -
Zone protejate, inclusa in Complexul lacustru Preajba - Facai, care totalizeaza 28,00ha
pe teritoriul comunelor Malu Mare si Cârcea .
Caracterizarea generala a ariei protejate
COMPLEXUL LACUSTRU PREAJBA FACAI
I. BIOTOPUL
a) Aspecte geologice / geomorfologice
Complexul lacustru Preajba Facai este amplasat în Câmpia Olteniei, apărut prin
retragerea apelor, materialul rămas şi depus aparţine levantinului. Pe acest material,
în cuaternar s-au depus materiale în diferite stadii de alterare şi dezagregare, cel mai
rezistent fiind cuarţul.
b) Aspecte pedologice
Solul predominant este brun roşcat de pădure, format pe material parental loessoid.
Textura este mijlocie nisipo-lutoasa, asigurand un drenaj intern bun, aflandu-se in
zona de trecere de la campie la podis.
c) Aspecte hidrologice
Complexul lacustru Preajba este constituit din cursul principal valea Preajba şi din
afluentul său Bătrâna, confluind cu Jiul prin intermediul canalului colector Craioviţa.
El este alimentat de puternice izvoare situate la contactul morfologic dintre Câmpia
Romanaţilor şi terasa înaltă a râului Jiu având debit permanent şi constant.
d) Aspecte climatologice
Climatul este continental de câmpie, influenţat de invaziile de aer continental foarte
rece iarna şi foarte cald vara, amplitudinea medie annuală depăşind 25oC.
Precipitaţiile sunt abundente primăvara şi toamna şi reduse vara, cantitatea annuală
variind între 350-500 mm.
I. BIOCENOZA a) Vegetatia
populus tremula(l)-plop tremurator
salix purpurea(l)-rachita rosie
typha angustifolia(l)-papura
pag. 10
phragmites communis(trin)-stuf, trestie
dryopteris thelypteris(l)-feriga
elatine triandra(l)-piperul apelor
iris pseudacorus(l)-stÎnjenei galbeni
schoenoplectus lacustris(l)-pipirig
cyperus longus(l)-capriŞor
elodea canadensis(rich)-ciuma apei
trapa natans(l)-cornaci
alisma plantago aquatica(l)-limbarita
sagitaria sagittifolia(l)-sageata apei
vallisneria spiralis(l)-orzoaica de balta
carex elata(all)-rogoz
stratiotes aloides(l)-foarfeca baltii
butomus umbellatus(l)-crin de balta
naias minor(l)-inarita
potamogeton gramineus(l)-pase buna
ranunculus pepens(l)-floare de leac
nuphar luteum(l)-nufar galben
b) Fauna
neomys anomalus milleri-chitcanul de apa
talpa europaea-cÎrtita
mustella erminea-hermelina
mustela nivalis-nevastuica
meles meles-viezure
erinaceus europaeus-ariciul
cricetus cricetus-hÎrciogul
anas platyrhynchos-rata salbatica
anser anser-gÎsca cenusie salbatica
cygnus olor-lebada cucuiata
gavia immer-cufundacul mare
phalacrocorax carbo-cormoranul
fulica atra-lisita
ciconia ciconia-cocostarc
lusciniola melanopogon-privighetoarea de balta
pag. 11
egreta alba-stÎrcul alb nobil
pelecanus onocrotalus-pelicanul comun
matrix tessellatta-sarpele de balta
lacerta viridis-gusterul
emys orbicularis-testoasa de balta
testudo hermanini-broasca testoasa din oltenia
salamandra salamandra-salamÎzdra
umbra krameri-pietroselul
gobio kessleri-guvid de balta
leucaspius delineatus-plevusca
pungitius platygaster-palamida de balta
misgurnus fossilis-tiparul
hydrous piceus-boul de balta
libellula depressa-libelula
viviparus viviparus-melcul de apa
ZONE CONSTRUITE PROTEJATE
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie într-o zona cu concentrare mare a
patrimoniului construit, conform Planului de amenajare a teritoriului national - Secţiunea
a-III-a - Zone protejate - si Listei Monumentelor istorice aprobata cu Anexa la ordinul
nr. 2314 / 2004 al ministrului culturii si cultelor.
Pe teritoriul comunei Cârcea sunt localizate urmatoarele monumente istorice:
pozitia nr. 427, cod monument istoric DJ-II-m-B-08231 - Biserica „Sf. Nicolae”
(datare 1815);
pozitia nr. 681, cod monument istoric DJ-IV-m-B-08461 - Cruce de piatra (datare
inceputul sec. XIX);
pozitia nr. 28, cod monument istoric DJ-I-s-B-07883 - situl arheologic , punctul “La
Guran” - datare sec. I - II;
pozitia nr. 29, cod monument istoric DJ-I-s-B-07884 - situl arheologic , punctul “La
Elesteu” - datare epoca daco-romana;
pozitia nr. 30, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.01 - situl arheologic , punctul
“La Elesteu” - datare sec. I - II - epoca daco-romana;
pozitia nr. 31, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.02 - asezare fortificata ,
punctul “La Elesteu” - datare epoca bronzului;
pozitia nr. 32, cod monument istoric DJ-I-s-A-07885 - situl arheologic, punctul “La
pag. 12
Hanuri” si punctul “La Viaduct”;
Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23
din Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In
zona de protective a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respective
500,00m in extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la
constructiile existente se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului
National, respective al Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.
INCADRAREA IN TERITORIUL ADMINISTRATIV AL COMUNEI Conform Legii nr. 84/2004 privind organizarea administrativa a teritoriului
comuna Cârcea are o localitate componenta - Cârcea - sat reşedinţă de comuna.
Conform planului si registrului cadastral al comunei, suprafata teritoriului
administrativ al comunei este 3270,00 ha.
La nivelul localitatii Cârcea există un sistem centralizat de alimentare cu apă,
la nivelul trupului principal al localitatii. Sistemul centralizat de canalizare la nivelul
trupului principal al localitatii este in curs de executie. Pentru celelalte trupuri ale
localitatii Cârcea, trup DN 6 Caracal si trup DN 65 ( E574) nu exista sisteme
centralizate de alimentare cu apa si canalizare. In aceste zone alimentarea cu apa si
canalizarea sunt rezolvate in sistem local cu puturi forate si fose septice sau mini
statii de epurare ecologice.
Alimentarea cu energie electrica este asigurata de la reţelele de medie
tensiune ce traversează teritoriul administrativ al comunei.
Relaţiile economice şi teritoriale se manifestă în special în raport cu municipiul
Craiova, cu care se învecinează şi care găseşte la aproximativ 7 km est de comuna
Cârcea. Aşezarea în teritoriu ca şi condiţiile naturale şi funcţionale, plasează comuna
în raza de influenţă a municipiului Craiova.
2.4. ACTIVITATI ECONOMICE
Potentialul economic al comunei Cârcea este determinat de situarea in
teritoriu, conditiile pedo-climatice ca si de principalele activităti economice ce se
desfăsoară , pe teritoriul administrativ al comunei.
Comuna Cârcea are în prezent funcţiunile principale de centru de producţie
agricolă (zoo-cerealieră), industrială şi secundar, fiind un important centru de cazare
a unei părţi a activităţilor din municipiul Craiova.
pag. 13
2.4.1. ACTIVITATI AGRICOLE
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie in zona cu profil predominant agricol care
determina si caracteristicile activitatilor economice existente in comună.
Economia agricola cuprinde doua sectoare de activitate respectiv sectorul
particular si cel de stat. Prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, cetatenii au fost puşi
in posesia terenurilor agricole, sectorul particular devenind determinant in
desfasurarea activitatilor agricole.
Teritoriul comunei Cârcea se înscrie în zona cu profil predominant agricol
determinând şi caracteristicile activităţilor economice existente în comună.
Agricultura caracterizată printr-o suprafata mare a terenului agricol constituie
principala ramura economica a comunei, alaturi de cresterea animalelor.
În foarte mică măsură este prezentă activitatea agricolă secundară care
cuprinde prelucrarea şi industrializarea unei parti din produsele obtinute în
gospodariile populatiei, fiind absentă în totalitate activitatea agricolă tertiara care
îmbracă toate aspectele de prelucrare, depozitare şi valorificare atât a produselor
agricole bune cât şi a celor industrializate sau prefabricate.
Teritoriul administrativ al comunei Cârcea are o suprafaţă de 3270 ha cu următoarea structură:
SUPRAFAŢA TOTALĂ TERITORIU ADMINISTRATIV - 3270 ha
AGRICOL 2873,00 ha
arabil - 2324,00 ha
din care păşuni - 104,00 ha
fâneţe - 3,00 ha
vii - 280,00 ha
livezi - 162,00 ha
- 2873,00 ha
NEAGRICOL 397,00 ha
din care păduri - 60,00 ha
ape - 7,00 ha
drumuri - 141,00 ha
alte suprafete - 182,00 ha
degradate - 7,00 ha
Activitatea agricolă (conf. datelor statistice) ocupă o suprafaţă de 2873,00 ha
şi reprezintă 87,86% din suprafaţa totală administrativă a comunei. Structura pe
pag. 14
categorii de folosinţă arată preponderenţa suprafeţelor arabile ce reprezintă 2324,00
ha faţă de celelalte categorii ca vii – 280,00 ha, păşuni – 104,00 ha şi fâneţe – 3,00
ha.
Suprafaţa agricolă se află în procent majoritar în proprietatea particularilor din
Cârcea. Profilul economic al comunei Cârcea este determinat de producţia vegetală
ce constituie o ramură cu o dezvoltare importantă.
Producţiile agricole medii pe comună se prezintă la valori apropiate faţă de
media judeţului mai puţin la legume (nu sunt specifice acestei zone).
Activitatea agricola in sectorul particular se desfasoara in principal in cadrul
asociaţiilor familiale sau a asociaţiilor cu personalitate juridica. Profilul agricol dominant
este cultura plantelor cerealiere, struguri, fructe, tutun, ouă.
Pentru productiile realizate nu detinem date edificatoare dat fiind procesul de
reorganizare a activitatii agricole pe bazele proprietatii private.
Prin desfiinţarea CAP-urilor au fost dezafectate şi sectoarele zootehnice ale
acestora, efectivele de animale fiind cumparate de catre locuitorii comunei.
Un loc aparte, având în vedere cadrul natural, îl constituie creşterea
animalelor mari şi mijlocii, bovine şi ovine şi a păsărilor de curte.
Zootehnia, după un declin al efectivelor de animale din anii 1991 - 1992
faţă de 1989, cunoaşte în prezent o uşoară redresare:
Efective de animale Recensamantul general agricol
- bovine 102
- porcine 848
- ovine 34
- păsări 9624
- cabaline 36
- caprine 60
- familii de albine 48
Producţiile animaliere nu sunt dintre cele mai ridicate, valorificarea produselor
făcându-se mai ales pe piaţa comunei şi pentru consumul propriu.
Producţia animală 2009
- carne (sacrificări) to 109,31 t
- lapte hl 618,3 hl
pag. 15
Valorificarea produselor agrozootehnice ale comunei (cereale, legume,
animale şi produse lactate) se va face ca şi în prezent pe piaţă sau către unităţile
prelucrătoare ale municipiului Craiova. Veniturile realizate vor putea acoperi, în
condiţiile unei exploatări raţionale a potenţialului agricol, necesităţile curente ale
locuitorilor.
Având în vedere resursele naturale de pe raza comunei, creşterea animalelor,
pomicultura, recoltarea fructelor de pădure, se impune dezvoltarea unor industrii
prelucrătoare adecvate şi a unor ferme agro-zootehnice.
Viaţa economică a comunei Cârcea, are nevoie de dezvoltare în toate
domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ şi silvicultură.
Conditii favorabile pentru productia agricola:
existenţa forţei de muncă calificată în agricultură;
populaţia comunei deţine: 102 capete de bovine, 94 capete de caprine şi
ovine, 848 capete de porcine, 36 capete de cabaline, 48 familii de albine,
9624 de păsări la sfârşitul anului 2009;
2.4.2. ACTIVITATI DE TIP INDUSTRIAL
O importantă zonă industrială se dezvoltă în ultimii ani în vestul comunei, între DN6 şi CF Craiova-Bucureşti, acolo unde se află şi principalul agent economic de pe teritoriul comunei – Uzinele Ford. Această zonă, aparţine administrativ de comuna Cârcea şi este situata zona industrială din partea de nord-est a teritoriului administrativ al comunei Cârcea.
Activităţile industriale care se desfăşoară în comună sunt localizate in:
- trupul DN6 –- Uzinele Ford si agentii economici care functioneaza in fostul
sector zootehnic Banu Maracine
- Trupul principal al localitatii – S.C. TopGel S.A.
- Trupul Dn 65 – S.N. PETROM si agentii economici care functioneaza in
fostul sector avicol
Activităţile de tip industrial se desfăşoară si la nivelul unităţilor cu profil de industrie mică - amenajate în spaţiile unităţilor agricole dezafectate, sau în spaţii nou amenajate. În spaţiile aparţinând fermelor avicole funcţionează unităţi de prestări servicii şi de mică industrie.
Activităţile industriale care se desfăşoară in aceste unitati nu constituie surse de poluare a mediului înconjurător.
PRINCIPALELE SOCIETĂŢI CU PROFIL INDUSTRIAL / DEPOZITARE
aflate pe teritoriul comunei Cârcea (la data de 28 aprilie 2009)
1. Metro Comerţ 2. Top Gel Prod Producţie 3. Trade Land Spedition Distribuţie
pag. 16
4. Novartis Impex SRL Distribuţie 5. Saff Trading SRL Distribuţie 6. DMC Distribution Distribuţie 7. Vipromax Distribuţie 8. Marigaz Distribuţie 9. Grony Distribuţie 10. Briaris Ind SRL Distribuţie 11. Ionumi Producţie 12. Multibond Dural Producţie 13. S.C. Panda Producţie 14. S.C. Exflor Distribuţie 15. Avicola Raggi Producţie 16. Il Cost Prod Producţie 17. Cereal Com Banu Mărăcine Producţie 18. S. C. Ruris Producţie 19. SC Carpat Beton Producţie 20. R.S.G. Prestări servicii 21. S.C. Tehnoinstal S.R.L.
22. S.C. Elecmond Electric S.R.L.
23. S.C. Domarcons S.A.
24. OMW Petrom S.A.
25. S.C. Vamagro S.R.L.
26. S.C. Mecsol S.R.L.
DISFUNCTIONALITATI
Disfuncţionalitatile care se manifesta in prezent sunt:
fragmentarea puternică a fondului funciar pe deţinatori ceea ce conduce la o
exploatare dificila a pământului cu mijloace mecanizate;
dezorganizarea activitatilor de achiziţii si valorificare a cerealelor si plantelor
agricole;
inexistenţa fondurilor de dezvoltare - investitii in domeniu;
starea materială precara a populaţiei ceea ce duce la nedezvoltarea
sectorului "întreprinderi mici şi mijlocii";
îmbatrânirea populaţiei stabile, migrarea populaţiei tinere spre Craiova.
2.5. POPULATIA - ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE
2.5.1. NUMARUL, STRUCTURA PE SEXE SI EVOLUTIA POPULATIEI
Comuna Cârcea se înscrie în cadrul comunelor de mărime medie, cu o populaţie totală de 2.511 locuitori în 2010, faţă de 2.744 locuitori înregistraţi la recensământul din 1977.
Scăderea populaţiei s-a datorat până în anul 1990 politicii de dezvoltare
pag. 17
economică excesiv industrială, care a condus la atragerea forţei de muncă din mediul rural în oraşele industriale din Judeţul Dolj sau din afara lui. După 1990, populaţia comunei a scăzut în continuare, migraţia populaţiei tinere către mediul urban continuând. Între 1992 şi 2002 (anii de referinţă ai ultimelor recensăminte) s-au înregistrat dezechilibre în mişcarea naturală a populaţiei prin scăderea natalităţii şi creşterea mortalităţii, rezultând un spor natural negativ cu valori cuprinse între -7 până la -51 de persoane pe an. Structura populaţiei şi populaţia ocupată
Ponderea grupei de vârstă de 15-59 ani reprezintă cca. 64% din totalul populaţiei la nivel de comună, conform datelor statistice de la nivelul anului 2002.
In prezent ponderea populaţiei ocupate se menţine la circa 50% pe fondul reîntoarcerii in comună a personalului disponibilizat din marile centre urbane şi antrenării acestuia în special în agricultură (sectorul primar). Ponderea populaţiei ocupate, pe sectoare, în 2002 era: în sectorul primar – cca. 62 %, în sectorul secundar, cca. 30%, iar în sectorul terţiar, cca. 8 %. Ocupaţia de bază a populaţiei rămâne agricultura, comuna Cârcea înscriindu-se în zona periurbană a Municipiului Craiova şi participând la aprovizionarea zilnică cu produse agro-zootehnice a oraşului. Structura populatiei ocupate are in vedere numai raportarile la nivelul populatiei cu domiciliul in comuna Carcea.
Pentru Uzina Ford si o serie de unitati economice aflate in platforma Banu
Maracine si in trupul DN 65 populatia active ocupata provine din municipiul Craiova,
Se inregistreaza un navetism semnificativ spre Carcea de la nivelul municipiului
Craiova, dar si un navetism cu valori sensibil mai mici de la Carcea spre Craiova.
Sectorul secundar este reprezentat prin unităţi ale industriei alimentare şi de bunuri de larg consum - mobilă, confecţii. În sectorul terţiar (servicii) s-au inclus toţi salariaţii care lucrează in învăţământ, sănătate, comerţ, transporturi, telecomunicaţii, administraţie publică, etc
Evoluţia in timp a populatie la nivel de comună este prezentata in tabelul următor:
f v Nr. Denumirea RECENSA MINTE 2008 2009
crt. localitaţii 1977 1992 2002
Cârcea 2744 1777 1808 1793 1850
Acest fenomen de depopulare a satelor in mediul rural s-a datorat, până in anul
1989, politicii de dezvoltare economică (excesiv industrială) a centrelor urbane, care a
condus la atragerea fortelor tinere apte pentru muncă in mediul rural in centrele urbane
industriale din judeţul Dolj sau in afara lui. După anul 1990, populaţia comunei a scazut in
continuare.
Datorita apropierii de municipiul Craiova (cca 7 km), locuitorii prefera totusi a-si stabili
domiciliul in Craiova, care le ofera conditii de locuire si dotări social-culturale net superioare
celor din mediul rural. Principalii indicatori demografici care reliefeaza evolutia populatiei in
timp sunt reprezentati prin miscarea naturala si sporul migratoriu.
pag. 18
Caracteristic pentru Cârcea ca de altfel pentru întreg mediul rural al judeţului Dolj,
sunt valorile negative înregistrate pentru soldul miscarii migratorii, pâna in anul 1989, ca
urmare a politicii anterioare de dezvoltare economică (în special industrială) care a
atras după sine plecarea fortelor tinere apte pentru muncă din localitatile rurale spre
centrele urbane industriale.
Având în vedere evoluţia prognozată pentru activitatea economică şi în
conformitate cu datele primite de la organele locale, ponderea populaţiei ocupate se
va menţine la cca 60.00% din populaţia totală a comunei.
Prin centralizarea datelor privind salariaţii din unităţile economice şi social-
culturale proprii, se observă că pentru populatia activa, cu domiciliul in comuna
Carcea, ponderea cea mai mare este deţinută de sectorul primar, fapt ce
demonstrează ca ocupaţia de bază a populaţiei din comună este agricultura.
După anul 1989, sporul natural a continuat să înregistreze valori negative, iar
valorile sporului migratoriu au devenit mai mici şi chiar pozitive in ultimii ani, fiind
determinate de fenomenul apărut, in această perioadă de declin economic, când
numeroşi salariaţi au fost disponibilizaţi din marile unitati industriale şi care, in parte,
s-au întors in localitatile de unde au plecat.
Urmarind evoluţia valorilor absolute ale sporului natural după anul 1989, se
poate constata, ca acestea au inregistrat numai valori negative, ca urmare a indicelui
mortalitatii foarte ridicat, a indicelui natalitatii foarte mic determinate in general de
scaderea nivelului de trai, de scaderea ponderii populaţiei fertile (15 - 40 ani) si de
măsurile luate de legalizare a întreruperilor de sarcină.
În ceea ce priveşte mişcarea rnigratorie însa, valorile sunt relativ mici,
înregistrându-se chiar valori pozitive, ca urmare a declinului economic şi
disponibilizărilor de personal muncitor din unitatile economice unde a lucrat şi
intrarea acestora in localităţile rurale de unde au plecat, deci si in localitatea Cârcea.
2.5.2. STRUCTURA POPULATIEI PE PRINCIPALELE GRUPE DE VÂRSTA
Având în vedere că în ultimii ani (după 2000) nu s-a mai urmărit structura
populaţiei pe grupe de vârstă pe unităţi administrativ - teritoriale, ci numai la nivel
de judeţ, iar în rezultatele preliminate ale recensământului din ianuarie 1992 nu
s-au prelucrat, pentru situaţia actuală la nivel de comună, s-au aplicat cotele
medii ale principalelor grupe de vârstă din mediul rural al judeţului Dolj, după cum
urmează:
pag. 19
% mediul rural comuna Cârcea(2002)
0 - 14 ani 19,6 303
15 - 65 ani 54,4 1100
peste 65 ani 26,0 345
TOTAL 100,0 1808
2.5.3.MIŞCAREA NATURALĂ ŞI MIGRATORIE
Personalul muncitor din comună a preferat deplasarea spre locul de muncă
din unităţile economice industriale ale municipiului Craiova, situat la cca 7 km de
comună, naveta înscriindu-se în izocrona de deplasare de 30'.
După anul 1989 însă, valorile absolute ale sporului natural au rămas tot
negative. Astfel, urmare a deteriorării nivelului de trai în general, a măsurilor luate de
legalizare a întreruperilor de sarcină, etc., au făcut ca valorile sporului natural să
scadă de la un an la altul.
In ceea ce priveşte mişcarea migratorie după anul 1989, a înregistrat valori
anuale negative (max -531 locuitori/an în 1990) cu unele excepţii ca în anul 1997
când au devenit chiar pozitive.
Aceste valori reflectă declinul economic înregistrat în această perioadă de
tranziţie, de trecere la economia de piaţă - capitalistă, când numeroase unităţi
economice industriale au fost restructurate sau chiar lichidate în centrele urbane din
judeţ (deci şi în municipiul Craiova) sau din afara judeţului Dolj, iar personalul
muncitor, disponibilizat s-a întors în general în localităţile de unde au plecat, deci în
cadrul comunei Cârcea
În anul 1990 s-a înregistrat cel mai mare număr de plecări în marea majoritate
a comunelor din judeţul Dolj deci şi un sold migratoriu negativ foarte mare ca urmare
a înlăturării restricţiilor de intrare cu domiciliu stabil, în marile centre urbane din toată
ţara.
NAVETISMUL
Din informaţiile primite de la organele locale ale comunei Cârcea localitatea
principală spre care au avut loc deplasări din localitatea Carcea, este municipiul
Craiova, situat în imediata apropiere a comunei Cârcea (cca 7 km faţă de localitatea
reşedinţă de comună).
Având în vedere distanţele mici de deplasare de până la 7 km acestea se
înscriu în izocrona de deplasare de 30 km, care oferă condiţii uşoare de navetă.
Mijlocul de transport folosit este în general autobuzul.
pag. 20
Totodată în cadrul comunei au loc şi deplasări pentru muncă în sens invers,
din municipiul Craiova spre unităţile economice şi social-culturale din raza comunei
astfel:
- spre unităţile economice productive (în special Uzinele Ford, S.N.P.
PETROM, S.C. TOP GEL, METRO DISTRIBUTIE, GRONY, etc.)
- spre unităţile de învăţământ, sănătate, comerţ
Declinul actual al anumitor activităţi industriale sau disfuncţionalităţi care
presează asupra altor activităţi, generate de reforma economică, au determinat
reducerea numărului de salariaţi şi trecerea lor în rândul şomerilor.
Această reducere de personal s-a făcut în general în rândul personalului
navetist şi s-a considerat reintegrarea acestora în sectorul primar (agricultura) în
cadrul localităţilor de domiciliu al salariaţilor.
2.5.4. RESURSELE DE MUNCĂ ŞI POPULAŢIA ACTIVĂ OCUPATĂ
Considerând ca forţa aptă pentru muncă, populaţia cuprinsă între 15 - 65
ani, rezultă în cadrul comunei Cârcea o populaţie activă de 648 locuitori, adică
35,84% din total populaţie.
Populaţia ocupată s-a obţinut prin centralizarea numărului de salariaţi
permanenţi din societăţile economice cu capital de stat şi privat, din societăţile
social-culturale şi comerciale bugetare şi particulare existente în cadrul
localităţilor componente ale comunei Cârcea.
Numărul de salariaţi pe ramuri ale economiei naţionale este urmărit de
Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, numai la nivel de comună şi este prezentat
în tabelul următor:
pag. 21
Specificaţia Nr. salariaţi
- Industrie construcţii 378
- Agricultură - silvicultură 38
- Transporturi - telecomunicaţii 11
- Informatii - telecomunicatii 4
- Turism – alimentatie publica 7
- Tranzactii imobiliare 3
- Activitati profesionale, stiintifice 4
- Comerţ 508
Învăţământ 33
- Ocrotirea sănătăţii 6
- Administraţie 14
- Alte ramuri financiar bancare 1
- Someri in evident si plata 44
TOTAL GENERAL 1007
Menţionăm că în numărul total de salariaţi nu sunt incluşi şi salariaţii
navetişti din Craiova spre unităţile economice şi social-culturale din raza
comunei.
2.5.5. FONDUL DE LOCUINŢE
Numărul total de locuinţe în comuna Cârcea în anul 2008 era de 787 locuinte.
În ultimii cinci ani, ritmul mediu anual de construcţii de locuinţe a fost de foarte
mare, in anul 2009, inregistrandu-se un numar de 493 autorizatii de construire pentru
locuinte, iar in anul 2010, numarul autorizatiilor de construire a scazut la 136.
Numarul crescut de constructii de locuinte realizate in ultimii ani se justifica prin
solicirilor locuitorilor din municipiul Craiova, care au achizitionat terenuri .
Constructiile noi de locuinte sunt realizate din material durabile si au un standard de
confort ridicat, apropiindu-se de cel urban.
Din totalul de 734 locuinte centralizate la nivelul comunei Carcea
- 85 de locuinte dispun de alimentare cu apa si canalizare din reteaua publica
sau sistem propriu;
- 763 locuinte dispun de alimentare cu energie electrica;
- 18 locuinte dispun de incalzire prin termoficare sau central termica proprie
- 719 locuinte au bucatarii
pag. 22
- 84 de locuinte au bai
Calitatea fondului de locuit existent este dată de următoarele proporţii:
- 70% din clădiri sunt în stare bună;
- 25% în stare mediocră;
- 5% în stare insalubră.
2.5.6. CONCLUZII
Comuna Cârcea dispune de un potenţial uman relativ scăzut (circa 2511
persoane) sunt premize ca scăderea continuă a populaţiei din ultimul deceniu să
se oprească trecând în 3 - 5 ani la valori pozitive.
Declinul volumului de activitate în ramurile de bază (după 1992) are consecinţe
negative asupra folosirii resurselor de muncă, asupra calităţii vieţii populaţiei şi a
asigurării resurselor financiare necesare realizării unor programe de modernizare
a locaităţii.
Trebuie menţionat faptul că într-o localitate în care nu sunt satisfăcute
posibilităţile de ocupare a potenţialului de forţă de muncă, deplasările prin
exercitarea activităţilor în afara localităţilor respective sunt numeroase. Acest fapt
determină fenomenul de navetism, cei mai mulţi se îndreaptă spre oraşul
Craiova, dar datorita prezentei Uzinelor Ford, care antreneaza un numar mare de
personal, pe teritoriul comunei Carcea se inregistreaza si un navetism
semnificativ si dinspre Craiova spre Carcea.
2.6. CIRCULAŢIA
SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI
CAI DE COMUNICATIE
Teritoriul comunei Cârcea este traversat de DN 65 Craiova – Bucureşti, de DN6 Craiova – Caracal şi de DJ652A care face legătura cu localităţile învecinate şi cu alte comune din judeţ prin intermediul DN 6 şi DN 65. Comuna este traversată de cale ferată, incluzând următoarele unităţi: - Halta CF Cârcea – pentru ruta Craiova – Piteşti – Bucureşti - Halta viaduct - pentru ruta Craiova – Caracal – Bucureşti - Halta Malu Mare - pentru ruta Craiova – Caracal – Bucureşti
Trama stradală a satului are ca axă principală traseul drumului judeţean
DJ652A. Organizarea circulatiei şi a transportului în teritoriul administrativ al comunei
Cârcea cuprinde trasee de drumuri: naţionale, judetene si comunale - ce asigura
legatura localitatii Cârcea cu localitatile judetului.
Prin poziţia geografică a comunei se efectuează trafic de tranzit şi a
pag. 23
transportului în comun, din sau spre localităţile importante ale judeţului.
Circulaţia rutieră precum şi cea pietonală din cadrul localităţii impun ca în viitor
să se realizeaze amenajări ale unor intersecţii.
Se remarcă lipsa de parcaje amenajate la principalele dotări, parcarea /
gararea la domiciliu făcându-se în mod curent în curţile locuinţelor.
Calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier pe aceste drumuri este foarte
bună pentru drumurile nationale, DN 65 Craiova – Bucureşti, de DN6 Craiova –
Caracal, bună pentru drumul judetean DJ652A şi comunal si partial buna pentru
drumurile vicinale.
In interioiul intravilanului localitatii Cârcea trama stradala reflecta dezvoltarea
in timp a acesteia. Exista de asemenea o serie de drumuri interioare locale ce
asigură legaturi atât între zonele de locuit cât si cu zonele economice.
Cele doua drumuri naţionale şi drumul judeţean sunt cu îmbracaminţi
asfaltice. Restul circulaţiilor interioare din localitate necesita modemizări: corectari de
trasee, pantă, curbe, îmbunatatirea elementelor geometrice, etc.
Salariaţii angajaţi in activitate de producţie in afara teritoriului administrativ al
comunei se deplasează cu mijloace de transport in comun existente.
Disfuncţionalităţile care se manifestă in acest domeniu sunt:
- existenţa unor străzi cu îmbrăcăminte provizorie;
- existenţa unor intersecţii conflictuale între DN 6 şi DN 65 cu accesele la
zona de locuit dezvoltata de-a lungul acestor cai de circulaţie;
- semnalam intersectia conflictuala la sol dintre drumul judetean DJ562si
traseul caii ferate Craiova – Pitesti.
2.7. INTRAVILAN EXISTENT - ZONE FUNCŢIONALE
BILANŢ TERITORIAL
2.7.1. INTRAVILAN EXISTENT
Comuna CARCEA are o singură localitate care este şi reşedinţa comunei.
Suprafaţa totală a intravilanului existent (curţi + construcţii) inclusiv zonele
funcţionale se ridică la 864,15 ha pentru întreaga comună Cârcea, ceea ce
reprezintă 26,43% din totalul teritoriului administrativ.
Pe trupuri ( zone construite) , bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în
intravilanul existent pe întreaga comună este prezentat in tabelul urmator:
pag. 24
CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT
COMUNA CARCEA – JUDETUL DOLJ
NR. CRT.
ZONE COMPONENTE EXISTENT SUPRAFETE
1. TRUP PRINCIPAL LOCALITATE 305,50 HA
2. TRUP DN 6 CARACAL 291,00 HA
3. TRUP DN 65 (E574) 242,70 HA
4. MANASTIREA CARCEA SF. ANTONIE 1,70 HA
5. DISTRICT DE DRUMURI 1,30 HA
6. CIMITIR 0,70 HA
7. AMPLASAMENT REZERVAT PLATFORMA GOSPODAREASCA
0,50 HA
8. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,50 HA
9. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 2,50 HA
10. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,35 HA
11. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 3,80 HA
12. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,20 HA
13. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 1,40 HA
14. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,25 HA
15. HALTA CF CARCEA 0,30 HA
16. LOCUINTE DE VACANTA 4,60 HA
17. TEREN DESTINATIE SPECIALA 4,30 HA
18. TEREN DESTINATIE SPECIALA 0,80 HA
19. TEREN DESTINATIE SPECIALA 1,15 HA
20. TEREN DESTINATIE SPECIALA 0,60 HA
TOTAL TERITORIU
INTRAVILAN EXISTENT
864,15 HA
Pe zone funcţionale, bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul
existent pe întreaga comună este prezentat, defalcat pe cele trei trupuri care
alcatuiesc localitatea Cârcea: trupul principal al localitatii, trupul DN 6 Caracal si trupul
DN 65. În prezent intravilanele celor 3 trupuri principale care alcatuiesc localitatea
Cârcea prezintă zonificarea inclusă în cadrul P.U.G. 2005, fiind structurate conform
pag. 25
tabelelor următoare:
BILANŢ TERITORIAL
SATUL CARCEA – TRUP PRINCIPAL LOCALITATE SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCŢIONALE TRUP PRINCIPAL LOCALITATE
EXISTENT
HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
92,24 30,19
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
4,00 1,31
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
-
-
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
9,75 3,19
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII
- -
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 10,10 3,31 ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
- RUTIER - FEROVIAR
33,91
33,61 0,30
11,10
11,00 0,10
ZONA SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE
2,60 0,85
ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE
0,70 0,23
ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE
2,00 0,65
TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - - APE - -
ZONA TERENURI LIBERE 150,20 49,17
TOTALTERITORIU INTRAVILAN EXISTENT
CARCEA TRUP LOCALITATE 305,50 100,00
pag. 26
BILANŢ TERITORIAL
SATUL CARCEA – TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCŢIONALE
TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL
EXISTENT
HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
48,50 16,67
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
0,10 0,03
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
-
-
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
33,10 11,38
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII
- -
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 3,65 1,25 ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
- RUTIER - FEROVIAR
33,05
27,65 5,40
11,36
9,50 1,86
ZONA SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE
17,95 6,17
ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE
- -
ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE
- -
TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - - APE 2,30 0,79
ZONA TERENURI LIBERE 152,35 52,35
TOTALTERITORIU INTRAVILAN EXISTENT
CARCEA TRUP DN 6 291,00 100,00
pag. 27
BILANŢ TERITORIAL
SATUL CARCEA – TRUP DN 65 ( E574) CRAIOVA - PITESTI SITUATIA EXISTENTA
ZONE FUNCŢIONALE
TRUP DN 65 ( E574)
EXISTENT
HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
13,50 5,38
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
8,95 3,69
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
-
-
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
19,35 7,97
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII
- -
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 2,60 1,07 ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
- RUTIER - FEROVIAR
11,50
11,50 -
4,74
4,74 -
ZONA SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE
- -
ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE
- -
ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE
1,20 0,49
TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA 0,90 0,37 APE - -
ZONA TERENURI LIBERE 185,15 76,29
TOTALTERITORIU INTRAVILAN EXISTENT
CARCEA TRUP DN 65 (E574) 242,70 100,00
pag. 28
Intravilanul trebuie acceptat ca o limită convenţională informativă, în cadrul
căruia circulatia terenurilor urmează să se supună legislatiei în vigoare.
Zonele funcţionale existente în prezent îşi vor păstra caracterul, iar unele vor
cunoaşte o dezvoltare accentuată, ca urmare a opţiunilor populaţiei şi intenţiilor
administraţiei locale de diminuare sau înlăturare a disfuncţionalităţilor existente la
nivelul întregii comune în ceea ce priveşte locuirea, activităţile economice, de
agrement şi gradul de dotare.
Zona de locuit, principala consumatoare de teren din cadrul intravilanului, va
cuprinde în principal terenuri destinate gospodăriilor individuale..
Pentru monumentele istorice, care se regăsesc pe teritoriul comunei se va
respecta legislaţia specifică (Legea numărul 422/2001 – Lege privind protecţia
monumentelor istorice).
Se recomandă folosirea eficientă a terenurilor libere existente în zona de locuit
deoarece densitatea mică a locuitorilor demonstrează că sunt posibilităţi de
îmbunătăţire a situaţiei.
Zona instituţiilor publice va trebui completată cu amplasamente la nivelul zonei
centrale cu noi funcţiuni (cu precădere cele deficitare ce sunt nominalizate pentru
etapele viitoare).
Pentru zonele unităţilor agricole precum şi pentru cele industriale dacă va fi
cazul, se vor crea rezerve de terenuri pe care să poată fi amplasate asemenea unităţi.
Unul dintre obiectivele de bază ale Planului Urbanistic General, îl constituie
organizarea zonelor funcţionale în cadrul teritoriilor localităţilor, organizarea relaţiilor
dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi natura activităţilor dominante.
De comun acord cu administraţia locală, actualul P.U.G. trasează intravilanul
propus, respectand legislaţia în vigoare şi necesităţile apărute ca urmare a
solicitărilor venite de la locuitori.
pag. 29
2.7.2. ZONE FUNCŢIONALE
Zona de locuinţe
Aceasta este principala zonă funcţională din cadrul suprafeţei intravilanului
construit existent si reprezinta 153,79 ha din totalul suprafeţelor ocupate ale comunei.
Ca formă de proprietate asupra locuinţelor predomină proprietatea privată.
Cele mai multe construcţii de locuit sunt în stare bună de funcţionare, lipsind
aproape în totalitate echiparea tehnico-edilitară interioară locuinţelor necesare realizării
unor condiţii civilizate de viaţă. În localitatea Cârcea există reţele de alimentare cu apă
in sistem centralizat numai la nivelul trupului principal al localitatii Cârcea.
În zona comunei Cârcea au fost construite multe locuinţe noi, în special de către locuitori din Municipiul Craiova. Terenurile libere, neconstruite, înregistrate în prezent ca terenuri agricole în intravilan reprezintă o rezervă în dezvoltarea fondului construit.
Din analiza indicatorilor pentru locuire, actualmente, la nivelul Comunei Cârcea, rezultă un număr de caracteristici: a) suprafaţa locuibilă /locuinţă: locuinţele au în general 2-3 camere de locuit – locuinţa medie; b) suprafaţa locuibilă /locuitor reflectă un indice superior valorilor medii pe judeţ; c) numărul de persoane pe locuinţă indică valori sub media judeţului, în concordanţă cu structura pe vârste (număr mare de locuitori peste 60 de ani); e) indicatorii specifici ai comunei Cârcea evidenţiază o densitate mai mare a populaţiei în cadrul fondului de locuit.
Zona unităţi industriale şi depozite precum şi zona agrozootehnică ocupă
împreună o suprafaţă de 88.05 ha. Zona include unitati economice cu profil industrial,
depozitare si agricol situate in platforma industriala din partea de nord-est – Uzinele Ford,
platforma Banu Maracine, Platforma industriala S.N.P. Petrom si fostul sector avicol
Carcea din trupul DN 65.
Zona spaţii verzi, sport şi agrement ocupă suprafeţe care totalizeaza 20,55 ha
incluzand - terenul de sport din trupul principal al localitatii, parcuri, scuaruri, plantaţii de
aliniament. In teritoriul administrative al comunei carcea semnalam Complexul lacustru
Preajba Facai - zona protejata de interes national, cu potenţialul turistic foarte ridicat care
trebuie valorificat mai mult prin dezvoltarea unei reţele de obiective turistice. In prezent
aceasta zona este in extravilan.
Zona cu funcţiuni complexe de interes public include clădirile pentru învăţământ,
sănătate, culte, administraţie, etc. şi care ocupă suprafeţe de 14,75 ha reprezentând
1,70% din suprafata totala inclusa in intravilanul existent.
Primăria comunei. Sediul primăriei funcţionează intr-o cladire reabilitatta si modernizata,
cu destinatia initiala de scoala. Constructia este în stare foarte - terenul aferent sediului
pag. 30
Primăriei locale este proprietate a domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale.
Poliţia nu are sediu în satul reşedinţă de comună si functioneaza in spatii inchiriate.
Pompierii nu sunt reprezentaţi la nivelul localităţii de reşedinţă şi nici la nivelul comunei,
apelându-se la formaţiunile de pompieri care functioneaza pe raza municipiului Craiova.
Dotări de învătământ
Grupul Scolar Agro- industrial - clădire P + 1, necesită reparatii – cuprinde
18 săli de clasă
intemat si cantină -Şcoala generală I - VIII - funcţionează intr-o clădire situata in incinta Grupului scolar
-Grădiniţa - clădire parter, in stare bună, situata in incinta Grupului scolar
si cuprinde 2 săli de clasă pentru 2 grupe
Cladirile din incinta Grupului scolar dispun de alimentare cu apa si canalizare in
sistem centralizat, iar incalzirea se realizeza cu centrala temica cu gaze naturale.
Sănătate
Dispensarul uman - functionează într-o clădire aflata intr-o stare foarte proasta, cu
1 cabinet medicină internă . Nu are cabinet stomatologic. Se are in vedere realizarea
unui sediu nou pentru dispensarul uman, in incinta actual.
Farmacie - funcţionează într-o clădire proprietate particulară.
Zone cu monumente ce necesită protejarea
Este evidenţiată existenţa următoarelor monumente şi zone protejate pe teritoriul
comunei Cârcea:
pozitia nr. 427, cod monument istoric DJ-II-m-B-08231 - Biserica „Sf. Nicolae”
(datare 1815);
pozitia nr. 681, cod monument istoric DJ-IV-m-B-08461 - Cruce de piatra (datare
inceputul sec. XIX);
pozitia nr. 28, cod monument istoric DJ-I-s-B-07883 - situl arheologic , punctul “La
Guran” - datare sec. I - II;
pozitia nr. 29, cod monument istoric DJ-I-s-B-07884 - situl arheologic , punctul “La
Elesteu” - datare epoca daco-romana;
pozitia nr. 30, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.01 - situl arheologic , punctul
“La Elesteu” - datare sec. I - II - epoca daco-romana;
pozitia nr. 31, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.02 - asezare fortificata ,
punctul “La Elesteu” - datare epoca bronzului;
pozitia nr. 32, cod monument istoric DJ-I-s-A-07885 - situl arheologic, punctul “La
pag. 31
Hanuri” si punctul “La Viaduct”;
Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din
Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de
protective a monumentelor istorice (200,00m in intravilan, respective 500,00m in
extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente
se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respective al Directiei
Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.
Aceste zone necesită a fi protejate atât prin lucrări de restaurare reparaţii sau
întreţinere (bisericile - monumente istorice), cât şi prin crearea unui cadru corespunzător.
2.8. 1. ZONE CU RISCURI NATURALE
În cadrul perimetrului intravilan al localitatii Cârcea nu sunt zone cu riscuri naturale
majore care să determine măsuri speciale de protecţie sau interdicţii de construire.
2.9. ECHIPAREA EDILITARĂ
2.9.2. ALIMENTAREA CU APĂ ŞI CANALIZARE
Localitatea Cârcea dispune - în prezent - de un sistem centralizat de
alimentare cu apă potabilă, dar nu există lucrări de canalizare în sistem centralizat
care să colecteze apele uzate menajere.
Gospodăriile individuale racordate la reţeaua de apă, în majoritate, au
closete de tip uscat nevidanjabile, un număr mic de locuinţe dispune de fose
septice vidanjabile.
Amintim că aceste locuinţe se află amplasate în zona de locuinţe FORD, la
DN 6 şi în zona străzii Drumul Apelor la drumul naţional DN 65.
Reamintim, cu această ocazie, faptul că staţia de apă Bordei şi o serie
importantă de reţele de apă se află amplasate pe teritoriul comunei Cârcea, din
aceste reţele alimentându-se cu apă locuinţe individuale din municipiul Craiova.
În prezent localitatea Cârcea dispune de un sistem centralizat de alimentare
cu apă, captarea şi gospodărirea de apă fiind amplasate în zona centrală a
localităţii – trupul principal al localitatii.
Captarea apei subterane din stratul de adâncime prin puţuri forate echipate
cu pompe submersibile este formată din trei puţuri forate cu adâncimea de 70 m.
pag. 32
Gospodăria de apă existentă cuprinde:
- două rezervoare de apă cu capacitatea de 150 mc
- staţia de clorare
- staţia de pompare
- punctul de exploatare
Staţia de clorare, staţia de pompare şi punctul de exploatare sunt amplasate
într-o singură construcţie.
Reţeaua de distribuţie a apei potabile este alcătuită din conducte de
polietilenă de înaltă densitate (PEID) PN 6 cu diametre cuprinse între 32 mm şi
Dn 150 mm, îngropate la adâncimea minimă de 1,20 m (adâncimea de îngheţ).
Reţeaua asigură transportul debitului maxim orar şi a celui pentru stingerea
incendiului din exterior de 5 l/s şi va fi dotată cu hidranţi de incendiu supraterani,
vane de linie şi sectorizare montate în cămine din beton sau PVC.
Locuinţele individuale existente în perimetrul delimitat de Fabrica FORD - CF
Craiova - Bucureşti - DN 6 Craiova - Caracal dispun de surse proprii de alimentare
cu apă şi canalizare.
În localitatea Cârcea nu există lucrări de canalizare în sistem centralizat care
să colecteze apele uzate menajere.
Gospodăriile individuale, în majoritate, au closete de tip uscat, nevidanjabile.
Un număr mic de locuinţe dispun de fose septice vidanjabile. Apele uzate menajere
aferente gospodăriilor sunt evacuate în şanţurile naturale existente pe drumuri şi
ajung în emisarii naturali: pârâul Sfetna şi pârâul Ududoiului.
Prin deversarea necontrolată a apelor uzate menajere sunt poluate pârâul
Sfetna şi pârâul Ududoiului.
Nu există staţie de epurare a apelor uzate menajere.
În teritoriul administrativ al comunei Cârcea nu există lucrări hidrotehnice
aflate în exploatarea Administraţiei Naţionale Apele Române. Calitatea apelor de
suprafaţă este afectată prin deversarea apelor manjere insuficient epurate
provenite de la gospodăriile şi agenţii economici din zonă.
Pentru o dezvoltare durabilă a comunei Cârcea este necesară înfiinţarea
sistemului de canalizare proporţional cu sistemul de alimentare cu apă pentru
pag. 33
comuna Cârcea.
2.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ Localitatea Cârcea este constituită din: Trup principal, Trup DN 65 Metro şi Trup
DN6 Caracal. Toate aceste trupuri sunt racordate la sistemul energetic naţional prin două
LEA 20 KV, una din staţia 110/20 Kv DIF, iar cealaltă din staţia 110/20/6 KV Craiova Est.
Posturile de transformare existente sunt construite aerian, pe unul sau doi stâlpi din
beton armat şi echipate cu transformatoare 20/0,4 KV de 63 la 250 KVA. Posturile în
cabină de zidărie, prefabricate sau de tip anvelopă (metalice) sunt echipate cu
transformatoare 20/0,4 KV de 400 la 1600 KVA.
Racordurile de medie tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton armat cu
conductori funie din OL-Al (pentru posturile aeriene) şi în cablu subteran pentru posturile
PTCZ, PTCP, PTM (tip anvelopă).
Teritoriul comunei Cârcea mai este străbătută de reţele de transport (înaltă
tensiune) şi anume:
- LEA - 220 KV - Bulgaria, LEA 110 KV - Balş, LEA - 110 KV Caracal, LEA- 110 KV.
Reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt construite aerian pe stâlpi din beton
armat cu conductori funie din aluminiu neizolat şi conductori torsadaţi cu secţiuni de 35
70 mm2.
Pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune sunt montate reţelele pentru iluminatul stradal
ce alimentează corpurile de iluminat cu vapori de mercur, sodiu, fluorescente şi
incandescente.
Instalaţiile electroenergetice menţionate mai sus şi anume: posturi trafo, LEA DE 20
KV, 110 KV şi 220 KV sunt materializate pe planul reţele edilitare.
2.9.3. INSTALAŢII TELEFONICE
În prezent, comuna este racordată la CTA din satul Cârcea, prin reţele telefonice
aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu independent şi comune cu instalaţii electrice aeriene
(pe stâlpi din b.a.)
2.9.4. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE
Localitatea Cârcea dispune - în prezent - de un sistem de distributie al gazelor
naturale, infiintarea distributiei fiind realizata la finele anului 2005.
Alimentarea cu gaze naturale a comunei Carcea este realizata din conducta
pag. 34
de gaze naturale de medie 5/8 intre SRMP DAEWOO si SRMS
REUT prin intermediul unei retele de reparti t ie de medie presiune din
PE100 SDR11 ce alimenteaza o staţie de reglare -măsurare de sector SRMS
Cârcea. De la aceasta stat ie este dezvolta o reţea de distribuţ ie de redusă
presiune de t ip complex, ramif icată şi inelară, ce va al imenta consumatori i
comunei Carcea.
Soluţia tehnică de alimentare cu gaze naturale cuprinde următoarele
obiective şi categorii, expuse în sensul de curgere al gazelor:
- reţea de repart iţ ie din PE100 SDR1 1 în regim de presiune medie;
- staţia reglare-măsurare de sector SRMS Caârcea;
- reţea de distr ibuţie stradală din PE80 SDR11 în regim de presiune
redusă;
- branşamente gaze naturale presiune redusa;
- instalaţi i uti l izare gaze gaze naturale;
RETEAU DE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE PRESIUNE REDUSA
Reţeaua de distribuţie gaze naturale aferentă comunei Caârcea este
de presiune redusă şi este realizata din conducte de poliet i lenă PE80
SDR11.
Parametri i de proiectare ai retelei existente de gaze naturale
Debitul de calcul al reţelei: 4829 Nm 3/h,respectiv 5095,01 Nm3/h
Presiunea de ieşire din SRMS: 1,5 bar
Presiunea minimă în reţea (la ult imul abonat): 0,2 bar
De la staţ ia de reglare -măsurare de sector SRMS Cârcea se dezvoltă
reţeaua de distr ibuţie gaze naturale, de t ip complex, pe toate străzi le
comunei pe care sunt consumatori de gaze.
Se menţionează că pe DN6 şi strada Aeroportului (DC 88) din comuna
Caârcea, străzi cu carosabilul modernizat au fost prevazute câte două
conducte (aâte o conductă pe f iecare parte a străzi i), această soluţie
prezentând o serie de avantaje cum sunt:
- reducerea în mare măsură a spargerii carosabilului pentru
executarea branşamentelor;
pag. 35
- o elast icitate mai mare în exploatare , ca urmare a faptului că în caz
de necesitate se poate separa (scoate din funcţiune) numai jumătate
din strada respectivă;
- realizarea de branşamente scurte ceea ce duce la o exploatare mai
sigură şi la costuri minime pentru cetăţeanul de rând.
Amplasarea reţelei de distr ibuţiei este prezentată în piesele desenate.
La toate ramif icaţii le importante s -au prevăzut robinete de secţionare.Pentru
diametre mai mici sau egale cu De 225 se prevăd vane de polieti lenă
montate îngropat cu ti ja de acţionare de la suprafaţa solului iar pentru
diametre mai mari de De 225 se prevăd vane din oţel cu sferă SR EN 558 -1
:2000, montate în cămine.
Reţeaua de distr ibuţie aferentă comunei Cârcea subtraverseaza DN6
la km 216+703. Subtraversări le drumului naţional DN6 sunt executate din
ţeava de polieti lenă PE80 SDR11, prevăzute cu tuburi de protecţie din
ţeava de oţel SR EN 10208 -1/1999.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie gaze naturale de redusă
presiune existenta in comuna Carcea este de 13.527 , compusă din
tronsoane de diferite diametre după cum urmează:
PE80 SDR11 - De 110mm = 11,237 km
PE80 SDR11 - De 125mm = 0,725 km
PE80 SDR11 - De 180mm = 1,172 km
PE80 SDR11 - De 200mm = 0,280 km
La dimensionarera retelelor de distributie gaze naturale in comuna Carcea s-a tinut
cont de toti consumatorii din zona respectiva. Configuraţia reţelei de distribuţie gaze
naturale presiune redusă existenta ce alimenteaza consumatorii din comuna Carcea, este
inelară - ramificată, dimensionată să asigure circulaţia corespunzătoare a debitelor şi
presiunilor la toţi consumatorii (inclusiv la capetele de reţele) cu minim 0,2 bari.
Conductele de distribuţie gaze naturale presiune redusă au fost montate în
conformitate cu prevederile normativului NTPEE-2008, precum şi cu cele privind
subtraversarea CF şi a drumurilor. Pe porţiunile aeriene conducta de oţel se va proteja
anticoroziv prin grunduire cu minium de plumb şi vopsire cu vopsea galbenă de ulei.
Conductele de distributie de redusa presiune din polietilenă PE 80 SDR 11 sunt
montate subteran, adâncimea minimă de montaj calculată de la generatoarea superioară a
pag. 36
ţevii este de 0,9 m. În cazuri speciale se pot utiliza şi adâncimi mai mici decât cele
recomandate, cu condiţia montării conductei de polietilenă protejată în tuburi de protectie.
2.10. PROBLEME DE MEDIU
Cu ocazia inventarierii zonelor supuse riscurilor naturale s-a constatat că nu există
astfel de zone pe teritoriul administrativ şi in teritoriul intravilan al comunei Cârcea.
Degradarea terenurilor agricole
Din suprafaţa totală de teren a comunei de 3270,00 ha, suprafaţa de teren agricol
este de 2873,00 ha, iar 7,00 ha sunt neproductive fiind supuse eroziunilor de suprafaţă şi
adâncime. La nivelul teritoriului administrativ nu s-au identificat suprafeţe afectate de
fenomene de sărăturare, acidificare sau exces de umiditate.
2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI Din analiza critică a situaţiei existente se desprind o serie de disfuncţionalităţi
principale, care reclamă soluţii de eliminare sau remediere:
Lipsa unor locuri de muncă în domeniul activităţilor productive şi serviciilor.
Comuna dispune de suprafeţe suficiente de teren pentru mici întreprinzători în domeniul
prelucrării produselor locale dar mai ales pentru turism (agroturism).
Noile locuri de muncă, realizabile fie prin reluarea unor activităţi, fie prin înfiinţarea
unor unităţi noi, ar stopa şi plecările din comună a forţei de muncă.
Starea precară a reţelei de drumuri (cu excepţia traseelor drumurilor nationale
DN 6 si DN65) impune modernizarea retelei existente şi deschiderea de noi străzi în
zonele cu dezvoltare de locuinţe (cel puţin pietruirea într-o primă etapă).
Cererile adresate Primăriei pentru realizarea de noi locuinţe, impune creşterea
suprafeţei intravilanului.
Alimentarea cu apă în sistem centralizat va trebui realizată treptat în toată
localitatile comunei, avandu-se in vedere si realizarea sistemelor centralizate de
canalizare menajera şi pluviala.
2.12. NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI
Pentru dezvoltarea urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din localitatile
comunei CARCEA se desprind următoarele cerinţe principale:
Amplificarea şi diversificarea locurilor de muncă.
Asigurarea unor dotări necesare administrative şi servicii, învăţământ, sănătate,
pag. 37
cultură, sport, spaţii verzi.
Asigurarea unor suprafeţe de teren pentru construirea de locuinţe.
Asigurarea alimentării cu gaze naturale a localităţii.
Canalizarea apelor pluviale prin realizarea canalului colector din centrul
comunei.
Realizarea alimentării cu apă potabilă şi a evacuării apelor uzate în sistem
centralizat la nivelul celor trei trupuri ale localitatii
Modernizarea străzilor şi intersecţiilor. Realizarea unor parcaje în zona
instituţiilor publice şi a dotărilor.
3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE - s-au utilizat studii existente.
- Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Dolj, proiect elaborat de Institutul Naţional de
Cercetare şi Dezvoltare pentru Urbanism şi amenajarea teritoriului – Urban Proiect
Bucureşti;
- Strategia de dezvoltare economico-sociala a judetului Dolj 2007 - 2013, aprobata de
Consiliul Judetean Dolj;
- Master Plan pentru amenajarea teritoriului Zona Aeroport Craiova - Studiu inter-teritorial
comunele Carcea, Pielesti, Ghercesti si zona de est a Municipiului Craiova - august 2009
- proiect intocmit de S.C. Urbaplan S.R.L.
3.2. EVOLUŢIE POSIBILĂ PRIORITĂŢI
Relansarea pieţii economice a comunei Carcea se poate realiza prin:
Reactivarea unităţilor economice existente, prin colectarea şi depozitarea
produselor agricole, creşterea animalelor.
Realizarea unor noi locuri de muncă, prin mici întreprinzători.
Dezvoltarea serviciilor în sectoarele public şi privat.
Valorificarea pe piaţa liberă a produselor excedentare ale gospodăriilor comunei.
Dezvoltarea unor zone turistice şi de agrement care să valorifice potenţialul zonei
Carcea, funcţiuni solicitate tot mai mult de locuitorii municipiului Craiova în al cărui
periurban este cuprinsă zona Carcea
Priorităţile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesităţile
imediate semnalate la capitolul 2.12. Realizarea acestor deziderate se va putea face
pag. 38
numai în funcţie de fondurile de care va dispune comuna - fonduri proprii sau alocate de la
bugetul statului.
Ordinea acestor priorităţi se va stabili de către Consiliul Local, pe baza consultării
populaţiei.
Semnalăm posibilitatea realizării unor investiţii necesare folosind programele de
finanţare ale Comunităţii Europei în perioada 2010 - 2015.
Încadrarea în reţeaua de localităţi a judeţului Dolj, asigurarea legăturilor cu
localităţile acestuia prin intermediul căilor de comunicaţie rutieră existente, constituie
premize ale dezvoltării comunei în perspectiva relaţiilor intercomunale şi implicit
interjudeţene.
Evoluţia localităţilor de pe teritoriul comunei Carcea este condiţionată în mod direct
de către factorii economici. Comuna nu beneficiază de resurse ale solului deosebite, de un
cadru natural şi de monumente naturale sau istorice valoroase care să ducă la dezvoltarea
turismului sau unităţi industriale care să ofere locuri de muncă.
Din analiza datelor statistice, a prognozelor şi a concluziilor din studiile de mai sus
se poate trage concluzia că în teritoriul administrativ evoluţia populaţiei şi numărul de
gospodării au cunoscut un salt spectaculos, în perioada 2002-2009, cu o creştere ritmică
peste limitele sporului natural înregistrat pe judeţ.
Numărul locurilor de muncă din sectorul industriei existente în zonele limitrofe au
asigurat, o perioadă, nevoile comunei contribuind la dezvoltarea indirectă a cadrului
construit şi implicit a nivelului de trai.
În condiţiile trecerii la economia de piaţă se pot sugera unele scenarii de evoluţie:
-o parte din activii disponibilizaţi vor putea întări sectorul terţiar-servicii;
-iniţiativa particulară va putea genera noi locuri de muncă în producţie, prestări
servicii, comerţ, etc.;
-în condiţiile reducerii numărului total de locuri de muncă se poate presupune şi o
reducere a deplasărilor pentru muncă spre localităţile învecinate;
-în condiţiile liberalizării preţurilor şi al greutăţilor de punere în concordanţă a
acestora cu bugetul familial, se poate intui şi un scenariu de constituire a unor familii cu
domiciliul stabil în localităţile de baştină unde există posibilitatea producerii unor bunuri
agricole şi animaliere de primă necesitate care vor putea fi prelucrate şi valorificate eficient
pe pieţele din jur;
Sub aspectul priorităţilor se poate menţiona:
pag. 39
-dezvoltarea parteneriatului între sectorul privat şi cel public;
-valorificarea capacităţilor de producţie prin vânzare sau închiriere;
-dezvoltarea agroturismului şi turismului itinerant;
-conservarea fondului forestier;
-îmbunătăţirea aspectelor legate de circulaţia rutieră;
-dezvoltarea echipării tehnico-edilitare,în conformitate cu cele precizate în capitolul
anterior;
-analizarea incintelor agenţilor economici şi modernizarea unităţilor respective în
vederea asigurării unor servicii populaţiei;
-crearea unor noi locuri de muncă în sfera micilor producători şi a terţiarilor.
Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special investitorilor
din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, prin dezvoltarea zootehniei,
agroturismului şi valorificarea potenţialului silvic. Pe baza acestei documnetaţii, precum şi
a studiilor de specialitate, se stabilesc obiectivele de utilitate publică necesare pentru a
căror finalizare sau realizare se vor solicita fonduri de la bugetul statului. O sinteză a
acestora ar putea fi următoarea:
-realizarea reţelei de alimentare cu apă de canalizare in sistem centralizat si a
statiilor de epurare pentru toate trupurile care alcatuiesc localitatea Carcea
-alimentarea cu gaze naturale pentru toate trupurile care alcatuiesc localitatea
Carcea ;
-modernizarea telefoniei;
-realizarea iluminatul public pentru zonele extinse şi modernizarea celui existent cu
becuri ecologice;
-realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale;
-realizarea transportului public local;
-realizarea de trotuare şi parcări;
-realizarea de construcţii corespunzătoare pentru instituţiile publice;
-realizarea de blocuri de locuinţe pentru tineret şi specialişti;
-crearea unui centru cultural multifuncţional care să modernizeze şi să creeze noi
servicii de utilitate publică;
-revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice de pe raza comunei
Carcea, prin introducerea acestora în programe naţionale de restaurare şi introducerea în
circuitul turistic;
pag. 40
Prin revitalizarea economică toate aceste obiective vor aduce bugetului comunal noi
surse financiare.
3.3. OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU
Relaţiile comunei Carcea în teritoriul înconjurător vor continua să se sprijine pe
drumurile nationale DN 6 si DN 65 si DJ 652 A, trasee care asigură accesul direct cu
municipiul Craiova si spre comunele din judet.
Comuna Carcea dispune în prezent de accesul imediat la traseele feroviare:
Timisoara – Craiova - Bucuresti si Craiova - Pitesti.
La nivelul comunei Carcea se are in vedere realizarea ocolitoarei Craiova Sud care
va face legatura intre DN 65 , DN 6, DN 55a si DN 56, asigurand legaturi rapide cu
Bechet, Calafat, Pitesti, Timisoara, Bucuresti. Aceasta artera ocolitoare apare ca un
deziderat al Uzinelor Ford a carei productie aduce trafic semnificativ pentru materii prime,
semifabricate si produse finite.
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE
Proiectarea evoluţiei activităţilor economice în perspectivă se fundamentează pe
unele elemente macrozonale rezultate din propunerile de amenajare a teritoriului judeţului
Dolj şi pe resursele naturale şi economice potenţiale ale teritoriului comunal.
Ca elemente macrozonale au fost luate în considerare:
- Situarea comunei într-un spaţiu agricol cu o valoare economică importantă, ceea
ce favorizează devoltarea unei producţii de tip intensiv.
- Poziţia teritoriului comunal într-o arie judeţeană prioritară pentru dezvoltarea prin
măsuri şi acţiuni conjugate ale factorilor locali şi judeţeni pentru promovarea unor structuri
economico-sociale diversificate prin tipologia de activităţi care să valorifice eficient
resurselor locale.
În acest context funcţiunea de bază a comunei o va constitui şi în perspectivă
agricultura de tip intensiv cu o structură diversificată a producţiei. Ea va constitui o bază
principală de materii prime vegetale şi animale pentru valorificare în unităţi ale industriei
alimentare şi de produse agroalimentare în stare proaspătă pentru aprovizionarea
populaţiei din zona şi din principalul oraş din apropiere - Craiova.
Devoltarea funcţiei agricole presupune ca măsuri şi acţiuni prioritare:
- creşterea potenţialului productiv al fondului funciar agricole în vederea asigurării
pag. 41
unor producţii mari şi permanente, scoase de sub influenţa factorilor climaterici;
- realizarea lucrărilor ameliorative pe terenurile cu limitări reduse sau moderate în
cazul utilizării ca arabil cum ar fi de exemplu lucrări agricole pe curba de nivel şi lucrări
antierozionale (benzi înierbate, asolamente de protecţie);
- crearea unor structuri cu profil de servicii care să asigure pentru producătorii
agricoli lucrări de mecanizate, activităţi de întreţinere şi reparare a maşinilor şi utilajelor
agricole, aprovizionarea cu îngrăşăminte chimice şi seminţe de calitate, preluarea şi
valorificarea produselor, etc.
- Stimularea unor structuri ale producţiei vegetale şi animale cu condiţii
pedoclimatice favorabile pe teritoriu comunal: producţia de carne şi lapte, cultura grâului,
porumbului şi viţei de vie. Aceste structuri pot fi promovate printr-un sistem de prime ce
poate fi acordat productorilor agricoli de agenţii economici din industria alimentară,
comerţul en gros sau cu amănuntul, etc.
Opţiunile fundamentale ale agriculturii în această perioadă sunt reforma şi
integrarea în structurile agricole ale Uniunii Europene. Obiectivele şi priorităţile cele mai
importante vizează creşterea producţiei şi productivităţii agricole în vederea formării unei
pieţe deschise şi competitive.
In domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale va fi necesară o abordare care să
permită integrarea în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene, principalele măsuri
fiind cele menite sa contribuie la trecerea de la agricultura de subzistenţă şi semi-
subzistenţă practicată în prezent la o agricultură comercială, precum şi măsuri de
modernizare a satelor, de schimbare a peisajului rural, de dezvoltare şi diversificare a altor
activităţi economice care să genereze venituri alternative.
Agricultura la nivelul comunei carcea, in prezent este caracterizată de o
productivitate scăzută, principala cauză constituind-o fărâmiţarea proprietăţii în loturi foarte
mici pe care nu este posibilă aplicarea unor tehnologii performante şi obţinerea de valoare
adăugată ridicată.
Pentru sprijinirea valorificării producţiei agricole prin măsuri de piaţă, comunitatea
locala, se va implica în încurajarea parteneriatului public-privat în vederea achiziţionării
şi/sau prelucrării produselor agricole, prin înfiinţarea, unor centre de preluare şi/sau
procesare.
Dezvoltarea rurală, cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, are ca scop
modernizarea şi restructurarea sectorului agricol şi ridicarea nivelului de civilizaţie al
pag. 42
zonelor rurale, prin dezvoltarea infrastructurilor aferente zonelor rurale în scopul susţinerii
sectorului agricol şi prin diversificarea activităţilor economice din zonele rurale prin
promovarea activităţilor neagricole, cu accent deosebit pe turism rural, artizanat, activităţi
meşteşugăreşti, acvacultură, sericicultură, apicultură, procesarea fructelor de pădure şi
orice alte activităţi generatoare de venituri alternative.
Pentru sprijinirea dezvoltării şi modernizării satelor se va acţiona în următoarele
direcţii:
- Acordarea de asistenţă tehnică pentru comunităţile rurale incluse în Proiectul de
Dezvoltare Rurală în vederea realizării investiţiilor care au ca scop modernizarea
infrastructurii rurale, după cum urmează:
Modernizări şi reabilitări de
Alimentări cu apă si canalizare
Pentru a putea obţine producţii corespunzătoare, atât din punct de vedere cantitativ
cât şi calitativ, la standardele impuse de Piaţa Agricolă Comună, agricultorii trebuie să fie
capabili să aplice tehnologii de producţie performante, să fie la curent cu toate noutăţile în
domeniu, să beneficieze de o informaţie actualizată permanent atât în domeniul producţiei
cât şi al valorificării acesteia. Aceste deziderate pot fi îndeplinite printr-o perfecţionare
continuă a pregătirii profesionale şi prin acces permanent la servicii de consultanţă şi
extensie eficiente prin Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, instituţie de specialitate
în domeniul formării profesionale, consultanţei agricole şi extensiei.
Se va urmări impulsionarea activităţii turistice ca sursa de venituri, prin punerea în
evidenţă a potenţialului existent pe teritoriul comunei şi valorificarea acestui potenţial prin
îmbunătăţirea infrastructurii necesare şi luarea unor măsuri pentru o mai bună organizare
a activităţilor turistice din punct de vedere administrativ.
Crearea unei structuri de industrie mică constituie un alt obiectiv prioritar al
dezvoltării funcţiilor economice ale teritoriului comunal.
Aceasta urmează să valorifice unele resurse agricole locale sau să asigure servicii
cu caracter industrial pentru populaţie: abator cu secţie de prelucrare a cărnii, moară şi
presă de ulei, ateliere de tâmplărie, croitorie, cismărie, pentru repararea obiectelor
electrocasnice, etc.
Activităţile respective pot fi realizate atât de întreprinzătorii particulari cât şi cu
sprijinul colectivităţii locale.
pag. 43
Acest deziderat se poate realiza prin:
stoparea declinului industrial şi realizarea stabilităţii producţiei industriale la niveluri
minime de eficienţă:
- dimensionarea capacităţilor de producţie în concordanţă cu cererea pieţii interne
şi externe, creşterea flexibilităţii structurii productive prin promovarea cu
prioritate a categoriei de intreprinderi mici şi mijlocii;
ajustări structurale şi promovarea unei structuri industriale performante,
concurenţiale şi compatibile cu cerinţele economice pentru ca în anul 2015 să se
atingă nivelul producţiei anului 1989;
modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor de producţie din toate ramurile;
realizarea unei compatibilităţi depline a structurilor industriale cu mediul ambiant,
prin păstrarea echilibrului ecologic şi valorificarea durabilă a resurselor.
Un alt sector economic cu potenţial de dezvoltare îl constituie piscicultura, ca
subramură a agriculturii, şi care se bazează pe exploatarea luciurilor de apă
existente în comuna Carcea cu condiţia depoluării apelor şi repopularea cu peşte.
Evoluţia localităţii Carcea este condiţionată în mod direct de către factorii economici.
Comuna beneficiază de :
- resurse ale solului deosebite ( exploatari petroliere si gaze de sonda)
- un cadru natural şi de monumente naturale sau istorice valoroase care să ducă
la dezvoltarea turismului
- de unităţi industriale care să ofere locuri de muncă.
Acest lucru face ca sarcina revitalizării economice să revină în special investitorilor
din zonă, cu sprijinul direct al autorităţilor locale, în special prin dezvoltarea unitatilor
industriale legate de productia de autoturisme Ford, precum si de dezvoltarea agriculturii,
zootehniei, agroturismului şi valorificarea potenţialului natural.
Toate acestea duc la creşterea ofertei de locuri de muncă şi implicit la creşterea
veniturilor populaţiei şi ale comunei. Puterea financiară a populaţiei din zonă fiind mai
mare, apare implicit necesitatea dezvoltării sectorului de construcţii, comerţului şi
diversificarea gamei de prestări servicii.
Orientarea tineretului spre ramurile sectorului terţiar şi chiar quaternal (propagarea,
transmiterea, întreţinerea, actualizarea şi prelucrarea informaţiilor) este o acţiune ce
trebuie încurajată atât pentru policalificarea rezidenţilor cât şi pentru evitarea migrării spre
alte locuri de muncă.
pag. 44
Pentru ocuparea şi reţinerea forţei de muncă în localităţile rurale, din cadrul
teritoriului administrativ, trebuie încurajată prin dezvoltarea în sate a industriei mici şi
artizanale, precum şi a activităţilor legate de producerea şi valorificarea produselor agro-
alimentare de primă necesitate cu efecte pozitive în aprovizionarea localităţilor limitrofe
deficitare în acest domeniu.
O altă sursă de venituri o poate constitui agroturismul, care este susţinut de un
cadru legislativ extrem de favorabil. Zona este păstrătoare de numeroase tradiţii populare,
are cadru peisagistic natural suficient de atrăgător, se află în apropierea unor zone de
interes turistic, deci are pitorescul pe care îl solicită de obicei în special turiştii străini.
Având în vedere existenţa obiectivelor incluse pe lista monumentelor istorice a
Ministerului Culturii şi Cultelor – Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, se poate
aprecia că amenajând corespunzător aceste puncte de real interes se va putea conta pe
atragerea unui număr de vizitatori ocazionali în perspectivă.
La aceasta se adaugă faptul că fondul construit existent are suficiente posibilităţi de
a asigura condiţii de cazare satisfăcătoare. Mica industrie, meşteşugurile şi artizanatul
sunt o altă sursă de venituri care se pot obţine cu investiţii minime.
Se recomandă ca la nivelul localităţii să existe rezerve de teren necesare, în special
pentru realizarea dotărilor de utilitate publică.
3.5. EVOLUŢIA POPULAŢIEI
ESTIMAREA EVOLUŢIEI POPULAŢIEI
Evoluţia populaţiei din comuna Carcea s-a înscris în evoluţia generală de la nivelul
întregului judeţ şi a întregii ţări.
În ultimii 10 ani s-au petrecut schimbări însemnate atât în dinamismul imprimat din
exterior creşterii populaţiei cât şi in componentele mişcării naturale a populaţiei (reducerea
accentuată a natalităţii cu efecte directe asupra sporului natural şi a fluctuaţiilor sporului
migratoriu).
Se poate aprecia, într-o variantă optimistă, că prin ridicarea nivelului de trai ca
urmare pe de o parte a asigurării unui confort sporit de locuire (prin stimularea realizării de
gospodării individuale), împreună cu îmbunătăţirea dotărilor tehnico-edilitare iar pe de altă
parte antrenarea populaţiei (în special celei tinere) în activităţile din domeniul privat care
să asigure venituri mai mari la nivelul familiei se va ajunge la o creştere treptată a
populaţiei.
pag. 45
Pentru evaluarea evoluţiei populaţiei se are în vedere ca model de bază creşterea
tendenţială, dat fiind faptul că sporul migratoriu fluctuează aleator de la un an la altul
datorită restructurărilor din economie.
Din datele statistice se constată tendinţa de creştere a sporului natural, datorită
numărului de disponibilizaţi care se stabilesc în localităţile comunei.
Reducerea ofertei de locuri de muncă din zonele dezvoltate economic de pe
teritoriul judeţului, face ca sporul migratoriu să tindă actualmente la cifre pozitive.
Prognoza populaţiei pe următorii 10–15 ani a fost determinată având în vedere
următoarele elemente:
-diversificarea profilului economic al comunei;
-dezvoltarea unor servicii de agroturism, comuna beneficiind de potenţialul natural
şi economic necesar, precum şi apropierea de zonele de interes turistic;
-posibilitatea apariţiei unor unităţi de valorificare industrială a produselor agro-
zootehnice şi a fructelor de pădure.
Ca urmare a acestor elemente uşor de prevăzut, chiar în actualele condiţii de
tranziţie, se constată că sporul natural rămâne oarecum constant, astfel se estimează că
populaţia atinge următoarele cifre:
Evoluţia populaţiei active într-o perioadă de restructurări economice la nivel
naţional, raportată la nivelul unei unităţi administrative mici, cum este comuna Carcea,
este dificil de realizat deoarece o mare parte din populaţia activă este dependentă prin
locul de muncă de unităţi aflate în afara comunei studiate, precum şi de alţi factori
neprevăzuţi care pot fi eventual analizaţi printr-un studiu de specialitate.
Din această cauză marja de eroare a estimărilor nu este pe deplin controlabilă.
Lipsa acută de locuri de muncă se va diminua treptat prin revitalizarea activitaţii
economice.
Corelând necesarul actual de locuri de muncă cu creşterea populaţiei, rezultă un
necesar de minim 1500 locuri de muncă în perspectivă, avandu-se in vedere solicitarile de
pe piata muncii pentru Uzinele Ford..
O parte din forţa de muncă disponibilă va fi redistribuită spre activităţi agricole şi
turism.
În ocuparea forţei de muncă un rol hotărâtor trebuie să îl aibă economia din sectorul
privat care prin iniţiativele în agricultură, zootehnie, prelucrarea produselor agricole,
servicii către populaţie si agroturism ar putea îmbunătăţi situaţia.
pag. 46
În ultimii ani, datorită declinului economic, a profundelor modificări şi implicări
social-economice (deteriorarea nivelului de trai în special) s-a înregistrat scăderea
continuă a populaţiei în mediul rural, determinat de scăderea natalităţii ca urmare a
legalizării întreruperilor de sarcină, a creşterii ratei mortalităţii şi a creşterii ponderii grupei
în vârstă de 60 ani şi peste.
De aceea, preliminările făcute asupra evoluţiei populaţiei, au avut la bază principiile
politică demografice de stimulare a creşterii naturale, de îmbunătăţire a nivelului de trai şi
a sistemului sanitar precum şi de utilizare cât mai completă a resurselor de muncă din
fiecare localitate.
În acest sens s-au avut în vedere posibilităţile de creştere a sporului natural şi de
lichidare a mişcării migratorii negative înregistrate în anii anteriori.
Cresterea populatiei comunei Carcea este argumentata de tendinta actuala de
solicitari de stabilire a domiciliului pentru persone din municipiul Craiova, care vor sa-si
construiasca locuinte in intravilanul comunei Carcea.
Avand in vedere potentialul economic al comunei la care se adauga si apropierea
de municipiul Craiova , pentru comuna Carcea se estimeaza o crestere semnificativa a
populatie, tradusa printr-un exod al populatiei urbane catre rural, in conditiile existentei
gigantului industrial – Ford , situate pe teritoriul comunei Carcea.
2002 2008 2009 2010 2020
1. Carcea 1483 1793 1850 2511 4500
TOTAL 1483 1793 1850 2511 4500
Populaţia ocupată
Având în vedere particularităţile demografice întâlnite în cadrul comunei, cu ponderi
mari a populaţiei tinere (sub 14 ani) şi a populaţiei în vârstă aptă de muncă (15 - 59 ani),
de creşterea numărului de locuitori în perspectivă, sunt factori care au stat la baza
estimării unui volum de forţe de muncă de aproximativ 55% (2475persoane) din populaţia
comunei în anul 2020.
Populaţia activă se preconizează a se menţine la cca 55%, iar populaţia ocupată să
concentreze 52% (cât este în prezent) din populaţia estimată pentru anul 2020.
- asigurarea de posibilităţi de ocupare cat mai completă şi eficientă a potenţialului
uman prin asigurarea de locuri de muncă în special în sectoarele terţiar şi
secundar, prin ameliorarea calităţii vieţii, prioritate acordându-se echipărilor
pag. 47
economice, infrastructurale, sociale şi culturale are să corespundă necesităţilor
diferitelor categorii de populaţie;
- reintegrarea în cele trei sectoare de activitate în cadrul comunei, a personalului
muncitor disponibilizat, generat de restrângerea activităţii unităţilor mari
economice din alte localităţi, unde au lucrat;
- diminuarea în continuare a migraţiei sat - oraş şi menţinerea unor structuri
demografice echilibrate prin creşterea sporului natural în perspectivă;
- creşterea gradului de dotare şi echipare a locailtăţilor rurale, realizarea unor
condiţii de viaţă şi muncă optime comparativ cu cele din mediul urban.
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI
Organizarea circulaţiei locale se referă atât la ierarhizarea circulaţiei, cât şi la
modernizarea suprafeţelor carosabile.
Astfel, pe trasee existente s-a urmărit organizarea unor inele de circulaţie principală
care să asigure atât legătura cu drumul judeţean cât şi accesele carosabile în zonale
funcţionale.
Intersectarea între circulaţia locală şi cea intercomunală, se va realiza numai la
nivelul inelelor de circulaţie principală, urmând ca intersecţiile respective să fie amenajate.
Propunerile de reglementări prezintă profile transversale ale străzilor în funcţie de
categoria de importanţă, incluzând gabaritele suprafeţelor carosabile şi pietonale
(trotuare). Spaţiile rezervate pentru parcaje, vor fi situate în zonele centrale ale locaităţilor
şi în zona activităţilor sportive, considerându-se că aceste zone vor deveni periodic puncte
de aglomerări de trafic. Pentru unităţile economice spaţiile pentru parcaje, vor fi asigurate
în incintele acestora.
Reţeaua de căi rutiere din comună, analizată în contextul legăturilor de transport
judeţean, este formată din:
- drumul national DN 65 ( E574)
- drumul national DN 6 Caracal
- drumul judetean DJ 652A
Drumurile naţionale, judeţene şi comunale sunt modernizate, pietruite şi se află într-
o stare de întreţinere corespunzătoare. În interiorul comunei există şi o reţea de străzi
rurale modernizate parţial şi cu o stare de întretinere bună. Exista insa si retele rutiere
interioare, la care calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier este necorespunzătoare. Iîn
pag. 48
zonele nemodernizate durata de serviciu este depăşită si sunt necesare lucrari de
reabilitare si modernizare..
Drumurile publice, în totalitate, în traversarea localităţilor impun viteze de circulaţie
conform normelor rutiere deoarece căile de circulaţie sunt modernizate.
PRINCIPALELE REGLEMENTĂRI
Drumurile nationale DN 65 (E574) si DN 6 si drumul judeţean DJ 652A îşi păstrează
categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în
traversarea localităţilor, servind şi ca stradă principală - arteră de categoria a II-
a.
Modernizarea străzilor existente (profiluri transversale, îmbrăcăminţi rutiere),
prioritar a străzilor principale; într-o primă etapă se propun cel puţin lucrări de
împietruire, reîncărcare, stabilizare.
Completarea reţelei de străzi principale cu străzi sau tronsoane de străzi astfel încât
să se asigure relaţii cât mai directe între diverse zone fără traversarea zonei
centrale.
Străzile din localităţile rurale se amenajează cu acostamente, mărginite de şanţuri,
plantatii de aliniament şi trotuare.
Amenajarea şi echiparea corespunzătoare a principalelor intersecţii, cu asigurarea
priorităţii pentru circulaţia desfăşurată pe drumul de categorie superioară şi cu
asigurarea capacităţii, vizibilităţii şi a siguranţei circulaţiei vehiculelor şi a pietonilor.
La nivelul teritoriului administrativ al comunei Carcea se are in vedere realizarea
Ocolitoarei Craiova Sud care va realiza o legatura rapida intre DN 65 , DN 6, DN 55
si DN55a. Traseul propus pe teritoriul comunei Carcea va avea profilul unei artere
de categoria a-II-a si va permite accesul rapid din DN 65 (E574) din directia
Bucuresti – Pitesti la uzinele Ford, care vor angrena un trafic semnificativ pentru
materii prime, componente semifabricate si produse finite. Realizarea acestei
investitii se va face etapizat, in prima etapa realizandu-se tronsonul de legatura
dintre DN 65 (E574) si DN 6. In etapa adoua se va realiza pe teritoriul
administrative al comunelor Carcea, Malu Mare si Podari, tronsonul de legatura
dintre DN 6 si DN 55a ( legatura cu Bechet) si DN 55 ( legatura cu Calafat. Acest
tronson va avea un profil transversal characteristic pentru artere carosabile de
categoria a-III-a. pe raza comunei Carcea relatiile cu reteaua rutiera existent se va
face cu artere colectoare , in parallel cu traseul Ocolitoarei Craiova Sud. Din
pag. 49
arterele colectoare se va sigura accesul la parcelele adiacente viitoare artere
ocolitoare.
3.7. INTRAVILAN PROPUS - ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL
Necesitatea extinderii suprafeţei cuprinse în intravilan se justifică, în principal, prin
solicitările pentru construire de locuinţe si pentru amplasarea viitoarelor obiective
economice legate de dezvoltarea industriei de autoturisme, furnizoare pentru uzinele Ford.
Unele loturi, de forme variate şi adaptate terenului, permit dezvoltarea zonei de locuinţe în
cadrul intravilanului existent dar această posibilitate este limitată si de aceea au fost
propuse extinderi de suprafete cuprinse in intravilan.
Intravilanul propus, pe trupurile care alcatuiesc localitatea Carcea este centralizat in tabelul urmator:
pag. 50
CENTRALIZATORUL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS
COMUNA CARCEA – JUDETUL DOLJ
NR. CRT.
ZONE COMPONENTE EXISTENT SUPRAFETE
1. TRUP PRINCIPAL LOCALITATE 808,00 HA
2. TRUP DN 6 CARACAL 416,45 HA
3. TRUP DN 65 (E574) 650,25 HA
4. MANASTIREA CARCEA SF. ANTONIE -
5. DISTRICT DE DRUMURI -
6. CIMITIR -
7. AMPLASAMENT REZERVAT PLATFORMA GOSPODAREASCA
-
8. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA 0,50 HA
9. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA -
10. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA -
11. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA -
12. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA -
13. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA -
14. ZONA PRODUCTIE AGRICOLA -
15. HALTA CF CARCEA 0,30 HA
16. LOCUINTE DE VACANTA -
17. TEREN DESTINATIE SPECIALA 4,30 HA
18. TEREN DESTINATIE SPECIALA 0,80 HA
19. TEREN DESTINATIE SPECIALA 1,15 HA
20. TEREN DESTINATIE SPECIALA 0,60 HA
21. HALTA CF CARCEA 0,20 HA
22. ZONA TURISTICA
COMPLEX LACUSTRU PREAJBA FACAI
18,00 HA
TOTAL TERITORIU
INTRAVILAN PROPUS
1900,55 HA
Intravilanul propus, pe zone funcţionale, la nivelul celor trei trupuri care alcatuiesc localitatea Carcea este centralizat in urmatoarele tabele:
pag. 51
BILANŢ TERITORIAL
SATUL CARCEA – TRUP PRINCIPAL LOCALITATE SITUATIA PROPUSA
ZONE FUNCŢIONALE
PROPUS
HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE 251,20 31,09
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE
INTERES PUBLIC 8,60 1,06
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
29,90 3,70
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI
DEPOZITE 13,30 1,65
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE,
DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII 335,00 41,46
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 10,10 1,25
ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
- RUTIER - FEROVIAR
111,00
110,70 0,30
13,74
13,70 0,04
ZONA SPAŢII VERZI, SPORT,
AGREMENT, PROTECŢIE 46,00 5,69
ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-
EDILITARE 0,90 0,11
ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ,
CIMITIRE 2,00 0,25
TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - -
APE - -
ZONA TERENURI LIBERE - -
TOTALTERITORIU INTRAVILAN PROPUS
CARCEA TRUP LOCALITATE
808,00
100,00
pag. 52
BILANŢ TERITORIAL
SATUL CARCEA – TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE
TRUP DN 6 CRAIOVA - CARACAL
PROPUS
HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE 109,35 26,26
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE
INTERES PUBLIC 0,10 0,02
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE,
INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES
PUBLIC
33,65 8,08
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI
DEPOZITE 160,70 38,59
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE,
DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII 29,25 7,02
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 4,70 1,13
ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
- RUTIER - FEROVIAR
57,45
52,05 5,40
13,80
12,50 1,30
ZONA SPAŢII VERZI, SPORT,
AGREMENT, PROTECŢIE 17,95 4,31
ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-
EDILITARE 1,45 0,35
ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ,
CIMITIRE - -
TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - -
APE 1,85 0,44
ZONA TERENURI LIBERE - -
TOTALTERITORIU INTRAVILAN PROPUS
CARCEA TRUP DN 6 416,45
100,00
pag. 53
BILANŢ TERITORIAL
SATUL CARCEA – TRUP DN 65 ( E574) CRAIOVA - PITESTI PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE
TRUP DN 65 ( E574)
PROPUS
HA % ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE
97,90 15,06
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
9,80 1,51
ZONA MULTIFUNCTIONALA LOCUINTE, INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC
189,75 29,18
ZONA UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITE
96,90 14,90
ZONA MULTIFUNCTIONALA INDUSTRIE, DEPOZITE, COMERT, BIROURI, SERVICII
123,30 18,96
UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 15,50 2,38 ZONA CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT din care:
- RUTIER - FEROVIAR
105,85
103,50 2,35
16,28
15,92 0,36
ZONA SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT, PROTECŢIE
7,90 1,21
ZONA CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE
1,10 0,17
ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE
1,35 0,21
TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA - - APE - -
ZONA TERENURI LIBERE - -
TOTALTERITORIU INTRAVILAN PROPUS
CARCEA TRUP DN 65 (E574) 650,25
100,00
Introducerile în intravilanul existent au fost conforme cu opţiunile locuitorilor
comunei şi cu propunerile prezentului plan urbanistic. Au fost propuse restrângeri de
intravilan numai la nivelul amplasamentului rezervat pentru platform gospodareasca care
nu a fost amenajata. De asemenea s-a propus restrangerea intravilanului la nivelul
Districtului de Drumuri, care este amplasat pe teritoriul administrative al comunei Malu
Mare.
pag. 54
EXTINDERI INTRAVILAN
Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare, zonele funcţionale vor suferi modificări în
structura şi mărimea lor. Astfel, la stabilirea limitelor intravilanului propus, s-a avut în
vedere includerea tuturor suprafeţelor de teren ocupate de construcţii, amenajări, precum
şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o perioada de 10 ani.
Introducerile în intravilanul existent au fost conforme cu opţiunile locuitorilor
comunei şi cu propunerile autoritatilor locale. Terenurile introduse în teritoriu intravilan şi
care în prezent sunt în folosinţă agricolă vor căpăta destinaţia de construire locuinţe sau
pentru alte investiţii cu caracter economic conform prevederilor planului urbanistic general.
În intravilanul comunei Carcea au fost introduse următoarele suprafeţe, pe trupurile
care alcatuiesc localitatea Carcea:
- La trupul principal al localitatii s-a propus o extindere de 502,50 ha, care va
include zona multifunctionala pentru industrie, depozite, birouri, sedii de firma ,
comert, show-room si servicii adiacenta viitoarei artere ocolitoare craiova-Sud.
Aceasta extindere va include si viitoare zona multifunctionala pentru spatii verzi,
pentru odihna, agrement sport si dotari compatibile, situata in zona „La viaduct”.
- La trupul DN 6 extinderea totalizeaza 125,45 ha si include incinta Uzinelor Ford,
situata in teritoriul administrativ al comunei Carcea, dar inclusa in zona
industriala a Planului urbanistic general al Municipiului Craiova din anul 2000. In
extinderile propuse la nivelul acestui trup sunt incluse si suprafete de teren
destinate construirii de locuinte.
- La trupul DN 65 (E574) extinderea totalizeaza 407,55 ha si include zona de
locuit din vecinatatea pasajului rutier peste caile ferate Craiova – Bucuresti si
Craiova – Pitesti, zona industriala S.N.P. Petrom, zona multifunctionala pentru
industrie depozite, birouri, sedii de firma , comert, show-room si servicii
adiacenta drumului judetean DJ 88 si zona industriala cuprinsa intre liniile de
cale ferata Craiova – Bucuresti si Craiova – Pitesti, in paralel cu platforma
industriala a uzinelor Ford. De asemenea in zona este inclusa si extinderea
pentru zona multifunctionala destinata locuintelor si indtitutiilor si serviciilor
publice.
Fata de suprafetele centralizate la nivelul Planului Urbanistic General al Comunei
Carcea – editia 2005, au apărut diferenţe semnificative la nivelul suprafetelor cuprinse in
intravilanul existent, datorita suportului topografic in sistem stereo ( plan reactualizat pe
pag. 55
suport GIS).
3.7.1. INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIRE
În intravilanele propuse au fost instituite restricţii temporare de construire, pentru
zonele care necesită studii de aprofundare (PUZ/PUD), referitoare la organizarea
circulatiei rutiere, echiparii edilitare a teritoriului si amplasarii obiectivelor de utiliate publica
propuse la nivelul comunei. S-a instituit interdictie temporara de construire pana la
intocmirea documentatiilor de urbanism P.U.Z. / P.U.D. pentru suprafetele de teren
aferente extinderilor mari de intravilan, unde trebuie reglementata circulatia rutiera,
echiparea edilitare si dotarea zonei cu institutii de utilitate publica care sa deserveasca
locuitorii zonei.
3.7.2. INTERDICTII DEVINITIVE DE CONSTRUIRE
În intravilanul propus au fost instituite interdicţii definitive de construire pe terenurile
afectate de culoarele de protecţie aferent linilor electrice aeriene de înaltă tensiune. S-a
instituit interdictie definitiva de construire pentru locuinte in zonele incluse in platformele
economice (industriale / agricole ) existe locuinte realizate anterior intocmirii prezentei
documentatii. Pentru aceste zone interdictia este numai pentru realizarea locuintelor ; in
aceste zone se pot autoriza obiective care se inscriu in functiunea dominanta – industrie,
depozite, servicii.
S-a instituit interdicţie definitivă de construire pe acele terenuri afectate de culoarul
de protecţie (siguranta) aferent liniilor electrice aeriene de media tensiune, retelelor de
transport gaze natural, eretelelor de transport petrol, cailor fetate curente .
Unul dintre obiectivele de bază ale Planului urbanistic general îl constituie
organizarea zonelor funcţionale în teritoriul intravilan propus pentru satul Carcea.
Organizarea zonelor funcţionale a avut în vedere analiza situaţiei existente specifice,
asigurarea legăturilor între diferitele zone funcţionale ale localităţilor, dezvoltarea
armonioasă în perspectivă a zonelor funcţionale în cadrul acestora.
Suprafeţele de intravilan propuse pentru construcţii sunt în general cele care
actualmente sunt libere de construcţii, urmând ca pe măsura autorizării acestea să fie
scoase din circuitul agricol.
Se propune creşterea suprafeţelor de teren alocate zonelor industriale şi de
depozitare, unităţilor agro-zootehnice, instituţiilor de interes public, locuinţelor şi
pag. 56
funcţiunilor complementare acestora, construcţiilor tehnico-edilitare şi de gospodărire
comunală.
În general se propune o folosire eficientă a intravilanului existent, extinderea
acestuia fiind propusă pentru reglementarea situaţiilor amintite anterior.
3.7.3. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ
Unul dintre obiectivele de bază ale Planului Urbanistic General îl constituie
organizarea zonelor funcţionale în teritoriul intravilan propus pentru localitatea Carcea
resedinţa de comună. Organizarea zonelor funcţionale a avut în vedere analiza situaţiei
existente specifice, asigurarea legăturilor între diferitele zone funcţionale ale localităţii,
dezvoltarea armonioasă în perspectivă a zonelor funcţionale în cadrul acesteia.
Principalele zone funcţionale, sunt următoarele:
a) Zona centrală şi alte funcţiuni de interes public
Zona centrală Carcea cuprinde principalele obiective de utilitate publică existente şi
propuse ale localităţii.
Organizarea zonei centrale, are în vedere constituirea într-un ansamblu
reprezentativ a instituţiilor publice şi a locuinţelor situate în zonă, totodată s-a urmărit
rezervarea terenurilor pentru amplasarea unor obiective în perspectivă.
Zona centrală a satului Carcea este situată pe ambele părţi a DJ 652A şi cuprinde:
sediul primăriei locale, spaţii comerciale, biserica, viitorul centru cultural precum şi
locuinţe.
În vederea organizării în perspectivă a zonei centrale este necesară elaborarea
unui Plan urbanistic zonal pentru această zonă.
Situarea zonei centrale în centrul de greutate al satului Carcea asigură legături
directe cu zona de locuit organizată în jurul acesteia.
Extinderea suprafetelor cuprinse in intravilan pentru constructia de locuinte va avea
in vedere si realizarea obiectivelor de utilitate publica care vor deserve locuitorii acestor
zone noi de locuit. Astfel la nivelul trupului principal al localitatii unde sunt concentrate
principalele institutii publice, nu este necesara realizarea unor obiective noi de utilitate
publica. Cele existente vor fi modernizate, extinse pentru a oferi un grad de confort al
locuirii.
In trupul DN 6, care in prezent un este echipat cu institutii si servicii publice ( dotari
de folosinta zilnica sau periodica) dar in viitor va putea adaposti suplimentar cca. 600 de
pag. 57
godpodarii, se propune realizarea unei gradinite cu 4 grupe si o biserica.
In trupul DN 65 (E574), care in prezent nu dispune de institutii si servicii publice
( dotari de folosinta zilnica sau periodica) dar in viitor va putea adaposti suplimentar cca.
2300 de godpodarii, cu un lot mediu de 1000mp, se propun urmatoarele institutii publice:
scoala gimnaziala pentru 12 sali de clasa, gradinta pentru 4 grupe, cresa pentru 2 grupe,
dispensar policlinic, centru cultural, biserica, comert, prestari servicii piata agro-alimentara
si institutii ale administratiei publice (post politie, taxe impozite, birouri
salubritate)realizarea unei gradinite cu 4 grupe si o biserica.
b) Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare
Localitatea
Zona de locuinţe (ha)
În teritoriul intravilan
aprobat 2005
În teritoriul intravilan
propus 2011
Carcea 158,39 458,45
Creşterile de suprafeţe ale zonelor de locuit sunt justificate de solicitarile venite din
partea populatiei de la nivelul municipiului Craiova, care a achizitionat terenuri in vederea
realizarii de locuinte individuale.
In trupul principal al localitatii se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de
locuinte de cca. 65,30 ha, care permite realizarea a cca. 650 gospodarii cu un lot mediu de
1000mp.
In trupul DN 6 se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de locuinte de cca.
60,80 ha, care permite realizarea a cca. 600 de gospodarii cu un lot mediu de 1000mp.
In trupul DN 65 (E574) se estimeaza o suprafata libera pentru constructia de
locuinte de cca. 230,00 ha, care permite realizarea a cca. 2300 de gospodarii cu un lot
mediu de 1000mp.
Analiza modului de ocupare a terenului în zonele de locuit existente indică faptul că
organizarea acestora nu s-a făcut după o parcelare prestabilită - parcelele de teren
aferente locuinţelor sunt inegale, dar aliniate la străzile de acces. Pentru zonele de locuit
propuse se va avea in vedere realizarea unor documentatii tip P.U.Z. / P.U.D. care sa
parceleze zona, sa asigure o circulatie corecta la nivelul zonei.
c) Zona unităţi industriale şi agricole ce ocupă în total 301,20 ha, din care
30,30 ha sunt ocupate cu unitati cu profil agricol, au fost prezentate în cadrul capitolului
"Dezvoltarea activităţilor economice". Extinderile mari pentru zonele economice raspund
agentilor economici interesati in cooperare cu Uzinele Ford, aflate intr-un masiv proces de
pag. 58
retehnologizare si crestere a productivitatii.
d) Zona de parcuri, recreere şi sport
Pentru această zonă sunt de semnalat:
- terenuri de sport - total 7,70 ha sunt prezentate în toate localităţile;
- zona cu valoare peisagistică Complexul lacustru Preajba – Facai, care trebuie
valorificat mai bine, prin dezvoltarea unor activităţi turistice din categoria "turism
rural", dar şi case de vacanţă pentru locuitorii Craiovei.
- Zona de agreement “la Viaduct” unde cadrul natural ofera conditii favorabile
pentru amenajarea unei zone destinate spatiilor verzi pentru agrement, odihna si
sport.
Toate aceste zone necesită întocmirea unor documentaţii specifice pentru punerea
în valoare în vederea utilizării lor atât de locuitorii comunei, cât şi de vizitatorii ocazionali.
e) Zona de gospodărie comunală
- Cimitirele existente totalizeaza – 3,35 ha
Deoarece la nivelul comunei nu exita o platforma pentru colectarea gunoiului
menajer, autoritatile locale vor incheia contracte de salubritate cu agenti economici care
vor colecta si transporta gunoiul menajer la platforma ecologica de depozitare a gunoiului
de la Mofleni Craiova.
În conformitate cu dispoziţiile H.G.R. numărul 246/2006 care adoptă Strategia
Naţională privind Accelerarea Dezvoltării Serviciilor Comunitare de Utiliăţi Publice,
autorităţile administraţiei publice locale, în general şi Consiliul Local Carcea, în special,
deţin următoarele responsabilităţi în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor:
a) urmăresc şi asigură:
-îndeplinirea prevederilor din planurile de gestionare a deşeurilor, asigură curăţenia
localităţilor prin: sistemul de colectare, transport, neutralizare, valorificare, incinerare şi
depozitare finală;
-implementarea şi controlul funcţionării sistemului, inclusiv respectarea etapizării colectării
selective a deşeurilor;
-dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare cu un număr suficient de
recipiente pentru colectarea selectivă a deşeurilor;
-colectarea selectivă şi transportul la timp a întregii cantităţi de deşeuri produse pe
teritoriul localităţilor;
-interzicerea depozitării deşeurilor în alte locuri decât cele destinate special deşeurilor;
pag. 59
-elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de
gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunoştiinţa acestora prin
mijloace adecvate;
b) aprobă studii şi prognoze privind gestionarea deşeurilor;
c)hotărăşte asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, precum şi
colaborarea cu agenţii economici, în scopul realizării unor lucrări de interes public privind
gestiunea deşeurilor;
d)acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului.
Degradări majore ale solului nu au fost identificate, dar se semnalează de către
localnici scăderea productivităţii solului datorată acţiunii combinate a precipitaţiilor şi a
îngrăşămintelor chimice folosite în mod intensiv necontrolat.
Pericolul riscurilor naturale trebuie luat în considerare cu toate că până acum nu
au fost semnalate pagube foarte mari datorate inundaţiilor, alunecărilor de teren sau a
unor fenomene meteorologice periculoase.
Subsolul comunei Carcea oferă resurse naturale (petrol / gaze naturale) a căror
exploatare nu pune probleme majore de mediu.
Aerul nu poate fi afectat de emanaţii chimice provenite din zonă deoarece pe
teritoriul comunei nu există asemenea surse, chiar dacă există gaze naturale.
O problemă prioritară pentru comuna Carcea rămâne identificarea din timp a
oricărei surse de poluare sau degradare a mediului.
Protecţia mediului natural cât şi a celui construit şi amenajat, are ca scop păstrarea
şi refacerea echilibrului ecologic, menţinerea şi ameliorarea calităţii ecosistemului şi
asigurarea unor condiţii cât mai bune de viaţă pentru locuitori.
În acest sens factorii de decizie şi agenţii economici vor lua măsurile ce se impun în
conformitate cu legislaţia în vigoare pentru a asigura respectarea şi monitorizarea continuă
a eventualelor surse de poluare.
Deşi există surse minore de poluare, din observaţiile permanente ale Agenţiei
pentru Protecţia Mediului rezultă că nu au fost depăşite valorile maxime admise pentru
diversele forme de poluare.
f) Zona de echipare teritorială
Circulaţia rutieră existentă va fi modernizată în localitate, ponderea în cadrul
intravilanului propus fiind de 274,30 ha , din care 8,05 ha apartin circulatiei feroviare.
De semnalat intersectiile conflictuale la sol care exista intre drumul judetean DJ 88 si
pag. 60
cale ferata Craiova _ Pitesti , la intrarea in localitate dinspre DN 65 si restul traseelor de
strazi care traverseaza caile faerate , cu intersectii la sol , cu sau fara bariera.
Pentru etapa de perspectiva se are in vedere realizarea unui pasaj rutier denivelat la
nivelul drumului judetean DJ 88, la intrarea in localitate dinspre nord. Se propun de
asemenea doua intersectii denivelate intre traseele cailor ferate si arterele rutiere existente
sau propuse, care asigura accesibilitatea in viitoarea platforma industriala propusa intre
caile ferate, in paralel cu Uzinele Ford. Intersectiile denivelate se recomanda a fi realizate
cu pasaj ferovir superior.
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE
La nivelul teritoriului administrativ al comunei Carcea nu se inregistreaza zone cu
riscuri naturale previzibile, care sa impuna masuri de protectie. Pentru zonele unde se vor
dezvolta în viitor construcţii natura terenului impune a se efectua studii geotehnice pentru
determinarea calităţii solului şi a se stabili condiţiile de fundare înainte de a se autoriza
executarea construcţiilor.
3.9. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE
3.9.1. ALIMENTAREA CU APA
Pentru zona de locuinţe ce se vor realiza în perimetrul construibil (intravilanul
comunei) delimitat de DN 65 (la nord) - comuna Pieleşti (la est) şi CF Craiova - Bucureşti
(la sud) se va prevede executarea unei captări şi a unei gospodării de apă şi reţele de
distribuţie identice cu cea existentă în localitatea Cârcea.
Locuinţele individuale existente în perimetrul delimitat de Fabrica FORD - CF
Craiova - Bucureşti - DN 6 Craiova - Caracal dispun de surse proprii de alimentare cu apă
şi canalizare.
În localitatea Cârcea nu există lucrări de canalizare în sistem centralizat care să
colecteze apele uzate menajere.
Gospodăriile individuale, în majoritate, au closete de tip uscat, nevidanjabile. Un
număr mic de locuinţe dispun de fose septice vidanjabile. Apele uzate menajere aferente
gospodăriilor sunt evacuate în şanţurile naturale existente pe drumuri şi ajung în emisarii
naturali: pârâul Sfetna şi pârâul Ududoiului.
Prin deversarea necontrolată a apelor uzate menajere sunt poluate pârâul Sfetna şi
pârâul Ududoiului.
Nu există staţie de epurare a apelor uzate menajere.
pag. 61
În teritoriul administrativ al comunei Cârcea nu există lucrări hidrotehnice aflate în
exploatarea Administraţiei Naţionale Apele Române. Calitatea apelor de suprafaţă este
afectată prin deversarea apelor manjere insuficient epurate provenite de la gospodăriile şi
agenţii economici din zonă.
Pentru o dezvoltare durabilă a comunei Cârcea este necesară înfiinţarea sistemului
de canalizare proporţional cu sistemul de alimentare cu apă pentru comuna Cârcea cu
satele aparţinătoare.
Având în vedere caracteristicile terenului rezultate din studiile topo şi geotehnic se
va proiecta un sistem de colectare şi epurare a apelor uzate menajere în sistem divizor
format din:
reţele de canale de serviciu pentru colectarea şi transportul apelor uzate menajere
racorduri până la limita de proprietate
2 staţii de epurare a apelor uzate menajere
conducte de evacuare la emisar a apelor epurate
Pentru a optimiza costul investiţiei propunem amplasarea reţelelor de canalizare
menajere în axul drumului, iar apele pluviale vor fi colectate în rigole şi descărcate în
emisarii naturali din zonă.
Colectarea şi drenajul apelor pluviale fac obiectul proiectului de modernizare a
drumurilor publice din comuna Cârcea.
Amplasamentul reţelelor de canalizare este astfel ales, încât viitoarele instalaţii
edilitare care se vor proiecta şi construi, să nu fie jenate de reţeaua de canal.
Reţeaua de canalizare propusă pentru a deservi străzile menţionate are
următoarele caracteristici:
diametre nominale de 315 mm şi 250 mm;
se va executa din tuburi de PVC, îmbinate etanş cu inele de cauciuc;
amplasarea conductelor de canalizare va urmări trama stradală a localităţii, în afara
zonei carosabile pe străzile asfaltate sau în axul drumului pe străzile neasfaltate şi va
ţine seama de reţelele de alimentare cu apă şi de gaz.
Pe traseul propus al reţelelor de canalizare se prevăd:
cămine de vizitare - se vor poziţiona în funcţie de particularităţile terenului, dar la
distanţe de max. 60 m, conform STAS 3051-1995; se vor realiza din elemente
prefabricate din beton, cu capac carosabil, cu orificii de aerisire şi se vor monta la cota
sistemului rutier;
pag. 62
racorduri până la limita de proprietate a imobilelor;
3 staţii de pompare ape uzate impuse de particularităţile terenului şi lungimea traseului
reţelei de canalizare ape uzate menajere.
Se vor propune racorduri până la limita de proprietate, aferente gospodăriilor,
instituţiilor publice, agenţilor economii situaţi pe traseul reţelei de canalizare proiectate.
Racordurile sunt amplasate în carosabilul străzilor până la limita proprietăţii:
lungimea medie pentru racordurile proiectate este de cca 8 m;
diametre nominale de 160 mm;
se vor executa din tuburi de PVC, neplastifiat, îmbinate etanş cu mufă şi inele de
cauciuc;
condiţiile de montaj sunt aceleaşi ca pentru reţeaua de canalizare.
Apele epurate sunt deversate în emisarii din zonă printr-o conductă din oţel cu Dn =
150 mm şi o gură de vărsare.
Pe traseul conductei de deversare se va monta un debitmetru pentru măsurarea
debitelor de apă epurată.
Gura de vărsare va fi pozată la o cotă care să asigure protecţia împotriva
inundaţiilor, deasupra nivelului emisarului. Pentru apărarea împotriva distrugerii datorate
energiei apelor uzate, radierul se va face din pereu zidit.
Având în vedere imposibilitatea evacuării gravitaţionale a apelor uzate menajere au
fost prevăzute trei bazine de retenţie cu staţie de pompare şi conducte de refulare.
Staţiile de pompare apă uzată propuse sunt prefabricate din material rezistent la
coroziunea apelor menajere, proiectate pentru capac carosabil până la 400 KN, complet
echipate şi dotate cu instalaţii hidro-mecanice şi automatizate.
Pentru alimentarea cu energie electrică a celor 3 staţii de pompare sunt necesare
trei racorduri electrice la reţeaua de distribuţie a energiei electrice a comunei Cârcea.
Se vor proiecta 3 staţii de epurare, care vor epura apele uzate menajere colectate
de la gospodăriile şi agenţii economici din zona de nord şi din zona de sud a localităţii
Cârcea.
Această soluţie a fost impusă de caracteristicile terenului şi reţeaua hidrografică a
zonei.
Staţiile de epurare se vor dimensiona pentru epurarea apelor uzate menajere
colectate de la gospodăriile şi agenţii economici din localitatea Cârcea care sevor racorda
la sistemul de canalizare în următorii 1 - 2 ani, cu posibilitatea extinderii capacităţii de
pag. 63
epurare prin abgardarea cu încă un modul de epurare astfel încât să satisfacă necesităţile
de dezvoltare şi modernizare a zonei la nivelul anului 2025.
Staţiile de epurare proiectate sunt amplasate pe terenurile din domeniul public al
comunei Cârcea.
Pentru preluarea apelor uzate menajere în reţeaua de canalizare din zona de
locuinţe individuale existente în perimetrul FORD - CF Craiova - Bucureşti - DN 6, datorită
limitărilor impuse de natura terenului, s-a adoptat soluţia colectării şi dirijării apelor uzate
menajere în fose septice vidanjabile cu două compartimente care va fi poziţionată aproape
de drumul de acces din care apoi apele uzate vor fi vidanjate periodic şi deversate în
staţiile de epurare.
Fosa septică propusă este o construcţie îngropată, din beton armat şi izolată contra
infiltraţiilor şi exfiltraţiilor şi a fost dimensionată pentru un timp de staţionare de 7 - 10 zile.
Apele rezultate de la folosinţa în gospodării sunt ape uzate menajere a căror
calitate se încadrează din punct de vedere al încărcărilor în valorile impuse de NTPA
002/2002.
Apele meteorice provenite din ploi şi zăpezi vor fi colectate în rigole şi deversate în
emisarii naturali din zonă.
3.9.2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ
LUCRĂRI PROPUSE
Prin planul urbanistic general al comunei Cârcea se propune extinderea
gospodăriilor individuale (4300 loturi) şi lucrări cu caracter edilitar (şcoli, grădiniţe, creşe,
dispensar policlinic, poliţie, spaţii administraţie publică, piaţă agroalimentară, centru
cultural, biserică, comerţ, staţii epurare, gospodării de apă, etc.). Toate aceste lucrări
necesită extinderea actualelor surse de alimentare cu energie electrică.
Stabilirea sarcinilor de calcul pentru toate categoriile de consumatori menţionaţi mai
sus, s-a făcut conform prescripţiei MEE-PE 132/95 rezultând următoarele consumuri la
nivel de posturi trafo:
- pentru gospodării individuale: 8 Kw/gosp.
- lucrări cu caracter edilitar (conform pr.dotări).
- iluminat stradal 5 w/m.
pag. 64
Dotări Trup principal
Pc (Kw)
Trup DN 65 Metro
Pc (Kw)
Trup DN 6 -
Caracal
Pc (Kw)
şcoală generală - 35,0 -
Grădiniţă - 18,0 18,0
Creşe - (2 creşe) 30,0 -
dispensar policlinic - 40,0 -
Poliţie - 10,0 -
spaţiu administraţie publică - 25,0 -
piaţă agroalimentară - 25,0 -
centru cultural - 35,0 -
Biserică - 18,0 -
comerţ prestări servicii - 50,0 -
staţie epurare 22,3 22,5 22,5
gospodărie de apă 30,0 30,0 30,0
Pentru dotările cu caracter edilitar s-a aplicat un coeficient de 0,75.
Centralizarea datelor privind consumurile la nivel de post trafo, se prezintă în tabelul
de mai jos:
Nr
.
crt
.
DENUMIREA
SATULUI
Nr.
gosp.
prop.
PUTEREA ABSORBITĂ LA NIVEL DE P.Tr.
(Kw)
TOTAL
Pc (Kw)
GOSP
. INDIV.
GOSP. DE
APĂ +
STAŢIE
EPURARE
ALTE
DOTĂRI
ILUM.
STRADA
L
Pc
(Kw)
Pi
(Kw)
Pc
(Kw)
Pi
(Kw)
Pc
(Kw)
Pi = Pc
(Kw)
1. Trup principal 650 910 70,0 52,5 - - 3,5 966,0
2. Trup DN 65 –
Metro 3050 4270 70,0 52,5
452,
0 338,5 15,5 4343,5
3. Trup DN 6 –
Caracal 600 840 70,0 52,5 22,0 18,0 3,0 913,5
pag. 65
Pentru alimentarea cu energie electrică a noilor consumatori ce au o putere electrică
cerută de 5257,0 Kw (la nivel de comună) se propun să se realizeze următoarele lucrări
electroenergetice:
amplificare posturi de transformare existente în zonele mai aglomerate şi care pot
permite amplificarea;
post trafo 20/0,4 KV tip anvelopă în zona nou construită racordate în cablu subteran;
post trafo 20/0,4 KV deviere în zona nou construită racordate în cablu aerian;
extindere reţea j.t. cu reconsiderarea secţiunii conductoarelor (de regulă conductoare
torsadate) şi automatizarea iluminatului stradal;
racorduri joasă tensiune subterane sau aeriene pentru dotările sociale noi propuse;
pentru gospodăriile de apă sunt necesare:
- racord medie tensiune post trafo, reţele j.t. subterane sau aeriene, inst. de
automatizare.
DIVERSE
În zonele existente şi propuse pentru instalaţiile electroenergetice menţionate mai
sus se pot executa construcţii respectând normativele în vigoare având următoarele limite
zonale de protecţie:
Categorii de obiective
energetice
Lăţimea
zonei de
protecţie
(m)
Condiţii de delimitare
1. Linii electrice aeriene
cu tensiunea de:
1 - 35 Kv ...................
110 Kv ...................
220 Kv ...................
10
30
40
Se măsoară pe orizontală de o parte şi
de alta a planurilor verticale ale
conductoarelor externe
2. Staţii electrice
- exterioare
..................
- interioare
....................
25
12
Zona de protecţie este delimitată de
planurile verticale paralele cu construcţia
sau împrejmuirea staţiei.
Soluţiile se decid de proiectantul de
specialitate conform normelor tehnice în
vigoare.
pag. 66
3. Posturi de
transformare, puncte
de alimentare sau
altele similare:
- în general .............
10
Se măsoară de la planul exterior al
construcţiei care susţine sau adăposteşte
instalaţia
4. Reţele subterane
- sub 110 Kv .............
- 110 Kv şi mai mult
1
3
Se măsoară de o parte şi de alta a
cablurilor exterioare
Prezenta documentaţie s-a întocmit în conformitate cu normativele MEE:
- PE - 104/95 - Constr. LEA cu tensiuni peste 1000 V.
- PE - 106/95 - Constr. LEA de joasă tensiune.
- PE - 132/95 - Proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică.
- PE - 145/85 - Stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoare în posturi.
- PE - 155/92 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice
pentru clădiri civile.
N.T.S.S.M. cu privire la instalaţiile electrice din cadrul P.U.G.-urilor
Conform Normelor specifice de protecţia muncii Nr. 49/1997 emise de Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale în activităţile din agricultură se vor respecta următoarele
articole de protecţia muncii pe partea de instalaţii electrice:
Art. 500 În timpul lucrului în câmp nu se vor efectua opriri sub LEA şi nu se va admite
urcarea pe combină a persoanelor pentru că se intră în zona
electromagnetică a reţelei şi se produc accidente prin electrocutare.
Art. 501 La executare lucrări cu combina în zona apropiată de LEA peste 1 KV sau
traversate de LEA peste 1 KV (zona cuprinsă pe porţiunea de 50 m,
măsurată faţă de proiecţia pe orizontală a conductoarelor fazelor extreme de
o parte şi alta, de-a lungul liniei electrice) se vor lua măsurile:
a) combinele ce pot ajunge în apropierea părţilor sub tensiune se vor
deplasa astfel încât în timpul manevrelor nici o parte a acestora, să nu se
apropie la distanţă, faţă de elementele sub tensiune, mai mici decât:
- 2,5 m pentru LEA până la 35 KV;
- 4,0 m pentru LEA cu tensiunea de la 35 la 220 KV.
b) trecerea combinelor pe sub conductoarele LEA peste 1 KV este
pag. 67
interzisă dacă între gabaritul acestora şi conductoare nu rămâne o
distanţă de cel puţin:
- 2 m pentru LEA până la 20 KV, inclusiv;
- 2,5 m pentru LEA cu tensiunea între 25 - 35 KV;
- 4 m pentru LEA de 110 şi 220 KV.
c) executarea lucrărilor mecanizate la distanţe mai mici decât cele
menţionate la pct. a) se va face numai cu scoaterea de sub tensiune a
LEA şi sub supravegherea lucrărilor la faţa locului de către un delegat
special al unităţii de exploatare a LEA.
3.9.3. INSTALAŢII TELEFONICE
1. Situaţia existentă
În prezent, comuna este racordată la CTA din satul Cârcea, prin reţele telefonice
aeriene pe stâlpi din lemn, pe traseu independent şi comune cu instalaţii electrice aeriene
(pe stâlpi din b.a.)
2. Situaţia propusă
Dezvoltarea comunei determină schimbarea structurii populaţiei (4300 gospodării
propuse + 20 dotări) implicit creşterea faţă de serviciile ROMTELECOM şi deci extinderea
actualei reţele telefonice aeriene cu noi repartitoare din care pot fi racordari abonaţi noi.
Datorită dezvoltării administrative şi economice a comunei, ROMTELECOM va
cuprinde în planul de dezvoltare pe următorii ani, instalarea unor comutatoare distant de
generaţie nouă conectate prin cabluri cu fibră optică (F.O.) care vor fi capabile să ofere
servicii de bandă largă potenţialilor solicitanţi de pe raza comunei.
Prin infrastructura ce se va construi, se va oferi în plus posibilitatea conectării
directe prin fibră optică a agenţilor economici mai importanţi la solicitarea acestora.
Se pot oferi astfel servicii de telefonie vocală clasice, suplimentare, precum şi
servicii moderne (Internet, transmisii date de mare viteză, circuite închiriate pe F.O.,
servicii X-DSL, videotelefonie, etc.).
În conformitate cu normativele în vigoare se vor respecta culoarele de protecţie faţă
de alte instalaţii existente (canalizaţii subterane, reţele aeriene, etc.).
Canalizările telefonice, reţelele aeriene şi centrala telefonică digitală sunt
materializate pe planul de reţele tehnico-edilitare.
pag. 68
3.10. PROTECŢIA MEDIULUI
CONCLUZII, RECOMANDĂRI, CĂI DE LIMITARE ŞI/SAU ELIMINARE A POLUĂRII ŞI
DEGRADĂRII MEDIULUI
Primul pas care trebuie făcut în domeniul reabilitării mediului, este activitatea de
mediatizare, informare şi educare a populaţiei cu privire la drepturile şi obligaţiile care îi
revin faţă de protejarea mediului.
Obiectivele pentru aer sunt:
inventarierea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare, acestea incluzând:
localizarea, parametrii fizici ai emisiilor, debitele asice ale poluanţilor, modul de utilizare
a instalaţiilor, (inclusiv a celor de captare şi epurare a gazelor dacă este cazul);
elaborarea şi aplicarea unui sistem legislativ şi reglementăi pentru protecţia aerului la
nivel local;
propuneri referitoare la încălzirea locuinţelor prin înlocuirea combustibililor tradiţionali
(lemn, cărbune, produse petroliere) cu gaze naturale.
Obiectivele pentru apă sunt:
realizarea unui sistem centralizat de colectare a apei menajere şi a unor staţii de
epurare în localitatea Carcea;
regularizarea şi canailzarea corectă a excesului de apă (apă freatică şi din ploi) din
zona nordică a localităţii.
Obiectivele pentru sol sunt:
stabilirea unor mecanisme economico-financiare care să stimuleze combaterea
eroziunii solurilor de către actualii proprietari de terenuri;
colaborarea cu primăria comunală pentru monitorizarea modului de utilizare a
fertilizatorilor şi a substanţelor fitosanitare;
împădurirea terenurilor degradate;
menţinerea actualelor suprafeţe împădurite şi completarea golurilor create prin tăiere.
eliminarea depozitelor de gunoi, depuse lângă suprafaţa de apă a Jiului din estul
comunei, respectând măsurile de protecţie a mediului, stabilite prin lege.
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE
Teritoriul intravilan al localitati Carcea, a fost organizat în Unităţi teritoriale de
referinţă, pe zone funcţionale, în funcţie de criterii de omogenitate şi amplasare faţă de
repere importante ale localităţilor.
pag. 69
Stabilirea indicatorilor P.O.T. şi C.U.T. s-a făcut în funcţie de destinaţia fiecărei
zone, de destinaţia clădirilor de regimul de înălţime existent şi propus.
Astfel, pentru Unităţile teritoriale de referinţă corespunzătoare zonelor economice,
s-a ţinut cont de capacităţile existente, urmărindu-se ocuparea judicioasă a terenurilor ce
urmează să fie concesionate unor unităţi economice viitoare.
Pentru Unităţile teritoriale de referinţă ale zonelor de locuit s-au avut în vedere
situaţia existentă : regimul mediu de înălţime suprafeţele mari de terenuri ce urmează a fi
introduse în intravilan şi pentru care se vor elabora documentaţii de urbanism în scopul
construirii de locuinţe.
Astfel s-au stabilit P.O.T. şi C.U.T. propuse, potrivit gradului de ocupare în
perspectivă. Pe Unităţile teritoriale de referinţă în cadrul zonei de locuit, s-a procedat la
efectuarea unei medii P.O.T. şi C.U.T. prin luarea în calcul a suprafeţelor de teren ocupate
de construcţii de locuinţe existente şi proporţional a suprafeţelor de teren neocupat în
prezent.
Unitatea teritoriala de referinta se defineşte ca o reprezentare convenţională a unui
teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate funcţională, pentru care se
pot stabili reguli de construire general valabile. UTR-ul este delimitat prin limite fizice,
existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape, etc.)
Având în vedere dimensiunile mici ale localităţii şi faptul că funcţiunea de locuire
este predominantă, numărul de UTR-uri este redus (vezi volumul 2 - Regulament Local de
Urbanism, în cadrul căruia fiecare UTR este prezentat în limitele sale convenţionale).
La nivelul comunei Carcea s-au definit în cadrul intravilanului propus şi a teritoriului
administrativ urmatoarele zone protejate:
pozitia nr. 427, cod monument istoric DJ-II-m-B-08231 - Biserica „Sf. Nicolae” (datare
1815);
pozitia nr. 681, cod monument istoric DJ-IV-m-B-08461 - Cruce de piatra (datare
inceputul sec. XIX);
pozitia nr. 28, cod monument istoric DJ-I-s-B-07883 - situl arheologic , punctul “La
Guran” - datare sec. I - II;
pozitia nr. 29, cod monument istoric DJ-I-s-B-07884 - situl arheologic , punctul “La
Elesteu” - datare epoca daco-romana;
pozitia nr. 30, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.01 - situl arheologic , punctul “La
Elesteu” - datare sec. I - II - epoca daco-romana;
pag. 70
pozitia nr. 31, cod monument istoric DJ-I-m-A-07884.02 - asezare fortificata , punctul
“La Elesteu” - datare epoca bronzului;
pozitia nr. 32, cod monument istoric DJ-I-s-A-07885 - situl arheologic, punctul “La
Hanuri” si punctul “La Viaduct”;
Interventiile la monumentele istorice sunt reglementate prin prevederile art. 23 din
Legea nr. 422 / 2001, republicata, privind protejarea monumentelor istorice. In zona de
protective a monumentelor istorice ( 200,00m in intravilan, respective 500,00m in
extravilan) pentru autorizarea constructiilor noi sau a interventiilor la constructiile existente
se va solicita avizul Ministerului Culturii si Patrimoniului National, respective al Directiei
Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj.
Aceste zone necesită a fi protejate atât prin lucrări de restaurare reparaţii sau
întreţinere (bisericile - monumente istorice), cât şi prin crearea unui cadru corespunzător.
FONDUL LOCUIBIL ŞI ORGANIZAREA STRUCTURALĂ A
ZONEI DE LOCUIT
Analiza situaţiei existente a fondului locuibil corelată cu estimarea populaţiei în
perspectivă conduce la stabilirea necesarului total de gospodării şi locuinţe:
Comuna Populaţia
existentă
Nr. locuinţe
existente
Nr.
locuitori
locuinţă
Populaţia
preliminată
2020
Nr. locuinţe
propuse
CARCEA 2511 734 3,42 4500 765
Îmbunătăţirea indicatorilor specifici de locuire
Se menţionează faptul că indicatorii specifici de locuire referitori la aria locuibilă, mp
arie locuibilă/locuitor şi nr. locuitori/cameră se vor putea îmbunătăţi în funcţie de dinamica
procesului de construire de locuinţe noi, acestea fiind în relaţie de dependenţă faţă de alţi
factori determinanţi şi în ultimă instanţă de dezvoltarea economică a localităţilor.
Măsuri de îmbunătăţire a confortului
Prezentul proiect prevede realizarea reţelelor de alimentare cu apă în sistem unitar
ceea ce va contribui la ridicarea gradului de confort a locuinţelor
INSTITUŢII PUBLICE, SERVICII
pag. 71
Analiza critică a situaţiei existente indică faptul că actualele dotări din satul Carcea,
în corelare cu populaţia preliminată, acoperă necesarul pentru această comună, doar
pentru trupul principal al localitatii, apărând necesitatea completarii retelei de institutii si
servicii publice doar la nivelul trului DN 6 si DN 65 ( E574). Se precizează faptul că o serie
de dotări necesită lucrări de renovare. În acest sens, primăria locală va analiza fiecare
dotare în parte urmând a stabili un program eşalonat de executare a acestor lucrări.
SPATII VERZI, AMENAJĂRI SPORTIVE
În cadrul cap. 3.7.3. "Zonificare funcţională" a fost prezentată situaţia respectivă,
precizându-se faptul că amenajarea acestor spaţii implică atât asigurarea fondurilor
necesare, cât şi elaborarea documentaţiilor de specialitate. Zona cu valoare peisagistică
evidenţiată poate constitui un punct de atracţie atât pentru localnici, cât şi pentru vizitatorii
ocazionali.
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Terenurile amplasate în intravilanul sau extravilanul comunei pot fi dobândite şi
înstrăinate prin oricare din modurile stabilite de lege. Dobândirea unui teren se poate face
prin moştenire, donaţii, cumpărare, concesionare, prin acte autentificate.
Cel mai important lucru pentru dezvoltarea unei localităţi este realizarea obiectivelor
care să deservească pe toti locuitorii comunităţii respective. Pentru asigurarea condiţiilor
de realizare a obiectivelor de utilitate publică propuse, sunt necesare următoarele
elemente de bază:
- rezervarea terenurilor pentru obiective;
- identificarea tipurilor de proprietate asupra terenurilor;
- stabilirea circulaţiei terenurilor, în funcţie de necesităţile de realizare a obiectivelor.
În Regulament sunt menţionate obiectivele propuse de utilitate publică şi categoria
de interes a acestora.
În etapa imediat următoare se vor face demersuri pentru:
-finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă;
-construirea de case de locuit pentru specialişti în mediul rural;
-modernizarea tuturor drumurilor comunale şi a străzilor;
-realizarea reţelei de canalizare şi epurare a apelor uzate;
-realizarea colectării, canalizării şi evacuării apelor pluviale;
pag. 72
-crearea unui centru multifuncţional care să modernizeze şi să creeze noi servicii de
utilitate publică: financiar-bancare, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, poştale şi de
curierat, de asigurare etc;
-realizarea de blocuri de locuinţe pentru tineret şi specialişti;
-revitalizarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, prin introducerea acestora în
programe naţionale de restaurare şi introducerea în circuitul turistic;
-prevederea de facilităţi pietonale, respectiv trotuare şi parcări;
-crearea de condiţii speciale, trasee şi amenajări pentru persoanele cu handicap
locomotor;
-alimentarea cu gaze naturale;
-extinderea reţelelor de iluminat in intavilanul nou şi modernizarea reţelelor de iluminat
public existente în comună.
Prin revitalizarea economică toate aceste obiective sunt sprijinite aducând bugetului
comunal noi surse financiare.
4.CONCLUZII
Aşezarea geografică, situarea în teritoriu, legăturile cu comunele din judeţ şi
condiţiile geoclimatice sunt premise favorabile dezvoltării în perspectivă a comunei, în
baza economiei predominant agricole.
Asigurarea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în baza Legii Fondului
Funciar, prin punerea în posesia cetăţenilor a parcelelor de teren agricol, crează premise
noi de dezvoltare a sectorului particular în economia agricolă.
Planul urbanistic general, elaborat pentru satele componente ale comunei, are în
vedere stabilirea limitei teritoriului intravilan, organizarea armonioasă a zonelor funcţionare
în teritoriul intravilan propus, asigurarea legăturilor între zonele funcţionale şi a legăturilor
între localităţile comunelor învecinate.
Totodată s-a avut în vedere rezervarea terenurilor pentru realizarea în perspectivă
a unor obiective de interes public ca şi asigurarea de terenuri pentru construirea de noi
locuinţe.
Planul urbanistic general a evidenţiat organizarea circulaţiilor, stabilirea unităţilor
teritoriale de referinţă şi indicatorii propuşi privind gradul de ocupare a terenului.
În privinţa organizării circulaţiei, trama stradală propusă are caracter de
pag. 73
obligativitate şi permite reparcelarea terenurilor astfel încât fiecare lot să aibă acces
carosabil direct din stradă de min. 3,5 m, condiţie obligatorie de construibilitate pentru o
parcelă.
De asemenea, planul urbanistic general a precizat zonele protejate, valoroase din
punct de vedere istoric, arhitectural şi nu în ultimul rând a propus măsuri de reabilitare şi
protejare a mediului natural şi construit.
Planul urbanistic general cuprinde şi regulamentul de urbanism care defineşte
regulile ce permit a se cunoaşte care sunt posibilităţile de utilizare şi ocupare a terenului.
După aprobarea sa la nivelul Consiliului Comunal şi la nivelul Consiliului Judeţean,
Planul Urbanistic General - devine un act de autoritate administrativă, asigurând condiţiile
materializării competenţelor comunei în funcţie de domeniul de acţionare şi de
reglementare avut în vedere şi de cadrul legislativ.
Planul de măsuri şi acţiuni se stabileşte în raport cu problemele specifice şi
prioritare ale localităţilor.
Planul urbanistic general este făcut public cetăţenilor comunei.
Desfăşurarea în continuare a proiectării are în vedere elaborarea studiilor de
specialitate, a planurilor urbanistice zonale şi de detaliu pentru zone sau obiective
specificate.
pag. 74
LISTA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICA PROPUSE
- lucrari de canalizare, epurare a apelor uzate, evacuarea apelor pluviale si
alimentarea cu gaze naturale în comuna Carcea;
- lucrari de extindere a retelei de alimentare cu apa in comuna Carcea ;
- refunctionalizare puturi gospodaria de apa existenta in zona fermei pomicole ;
- lucrari de extindere a retelei de alimentare cu energie electrica in zona satului de
vacanta
- lucrari de extindere a retelei de iluminat public şi modernizarea retelei de iluminat
public existente;
- realizarea de parcari si trotuare;
- crearea de conditii speciale, trasee si amenajri pentru persoanele cu handicap
locomotor;
- realizarea de blocuri de locuinte pentru tineret si specialisti;
- construirea unui centru cultural si a unei baze sportive
(cu finalizare 2012);
- lucrari de consolidare-restaurare la cladirile monumente de arhitectura si istorice;
- amenajare zona agrement – Complex lacustru Preajba Facai
- amenajari de spatii verzi;
- refacere imprejmuire grup scolar agricol ;
- amenajare piata agro-alimentara ;
- amenajare balta pentru exploatare piscicola – zona de agrement Complex lacustru
Preajba Facai ;
- construirea unei bai comunale ;
- amenajarea unor puncte de colectare de produse agricole in vederea introducerii in
circuitul comertului en gros
- modernizare retele de drumuri in interiorul localitatii – pietruire strazi ;
- lucrari de modernizare la drumuri agricole de exploatare din extravilan care sa
permita imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii agricole prin accesarea
fondurilor comunitare.
Întocmit,
arh. Nicoleta Pârvănescu
top related