material examen parazitologie 2013
Post on 03-Oct-2015
84 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
PARAZITOLOGIE TROPICAL
Curs 2
LEISHMANIA DONOVANI, TROPICA I BRASILIENSIS
LEISHMANIA DONOVANI
Morfologie: forma leishmania (amastigot - prezent n organismul uman n macrofage) forma leptomonas (promastigot prezent n corpul flebotomului,
extracelular, n lumenul intestinal)Ciclul biologic:
flebotomul se infecteaz nepnd omul sau animalul bolnav i suge snge cu monocite parazitate
in intestinul insectei se transform n leptomonas i blocheaz parial sau total esofagul
la un nou prnz sngele reflueaz din esofag n plag formele leptomonas ptrund n macrofage sau polinucleare, unde se transform n
leishmania
Leishmanioza visceral sau boala Kala-azar
la adultul tnr: incubaie 2-3 luni debut: febr neregulat, transpiraii, astenie, cefalee, tulburri dispeptice perioada de stare: febr, anemie, sindromul hepato-spleno-adenomegalic sindromul cutanat: piele hiperpigmentat, depigmentri sau
hiperpigmentri (Boala neagr) diaree de tip dizenteriform hemoragii digestive, erupii purpurice
la copil (zona mediteranei, vrsta 2-3 ani): incubaie 1-2 luni debut lent, insidios perioada de stare: sindromul hepato-spleno-adenomegalic mult mai intens,
fr manifestri cutanate evoluie: caexie progresiv, sindrom hemoragic, suprainfecii bacteriene
Diagnostic
de laborator: puncie medular, hepatic sau splenic, frotiuri Giemsa nsmnri pe medii de cultur
-
Inoculare i.p. pe hamster imunologic: test de disproteineimie (Gate- Papacostas), Elisa, R. de aglutinare
direct
Tratament
Stibogluconat de sodiu Glucantin Pentamidin (Lomidin)
Epidemiologie
Rezervor de infecie: omul (focarul indian) cinele (focarul mediteraneean i american) roztoarele mici (focarul african)
Ci de transmitere: ineptura flebotomilor transfuzii de snge
Populaia receptiv: aduli tineri (focarul indian) adolesceni (focarul african i american) copii mici (focarul mediteraneean)
Msuri profilactice
depistarea serologic a cinilor purttori lupta contra roztoarelor slbatice suprimarea flebotomilor prin pulverizri cu insecticide a locuinelor protecia omului cu insectifuge repelente
LEISHMANIA TROPICA
boala - leishmanioz cutanat, butonul de orient sau ulcerul de Alepp vectori flebotomus
patogenie: promastigotele introduse n derm de ctre flebotom declaneaz reacia tisular local- macrofagele preiau paraziii care se transform n amastigote, se multiplic i
distrug macrofagele- prin inconjurarea lor de ctre limfocite, plasmocite i mononucleare, celulele
parazitate formeaz un granulom al dermului, care ulterior devine necrotic n centru
-
Manifestri clinice:
la copii i tineri leziuni unice sau multiple ntlnite pe suprafeele descoperite ale corpului
perioada de incubaie: 2-24 luni debutul: o papul roie pe fa, numit Butonul de orient perioada de stare: dup cteva sptmni, se acoper de o crust alb, uscat care
ulterior se nmoaie i se ngroa, devenind brun i aderent, cu o dimensiune de aproximativ 2 cm. La baza craterului un esut de granulaie, iar marginile devin indurate
Forme clinice
forma urban uscat forma rural - umed
Forma urban
etiologie Leishmania tropica minor populaie receptiv: afecteaz copii i adulii din bazinul mediteraneean i India rezervorul natural: oameni i cini domestici
aspect clinic: ulceraia poate lipsi, leziune singular, evolueaz lent, dup vindecare rmne o cicatrice depigmentat
Forma rural
etiologie: leishmania tropica major rezervor natural: roztoarele rspndire: zona deertic a Orientului Mijlociu, Afganistan i Africa incubaie: 2-6 sptmni perioada de stare: leziuni multiple, localizate pe membrele inferioare, nsoite de
adenopatie regional vindecare spontan n 3-6 luni, cu cicatrici importante
Alte forme
Forma lupoid: localizare Iran i Irak cuprinde zone mari ale tegumentului feei e o manifestare alergic reacie hiperergic leziunea se vindec n centru i se extinde la periferie
Forma lepromatoid: Localizare . Etiopia Etiologie L. Aethiopica
-
debut leziune unic (nodul lepromatos) perioada de stare: se rspndete pe toat suprafaa corpului nu ulcereaz expresia unei imunodeficiene a mecanismului celular
Mecanismul imun
rspuns imun de tip celular, acompaniat de o hipersensibilitate ntrziat dup vindecare se instaleaz o imunitate permanent L. tropica major protejeaz fa de L. tropica minor, nu i invers exist un spectru imun al manifestrilor clinice:
forma anergic (difuz) forma cu vindecare spontan forma cu hipersensibilitate exagerat (recidiva)
Diagnostic
evidenierea parazitului este esenial Examenul direct:
se recolteaz materialul din ulcer sau de pe marginea lui se intinde pe o lam i se coloreaz Giemsa sau Wright printre celulele rupte sau n macrofage se gsesc paraziii n forma
amastigot culturi pe medii speciale inoculare la hamsteri Imunodiagnostic
Intradermoreacia Montenegro: injectarea intradermic a antigenului preparat din promastigote; n 72 ore apare o zon indurat; pozitiv n 70% din cazuri; n zonele endemice nu are valoare diagnostic
Tratament
n zonele endemice se instituie tratamentul specific numai dup apariia ulceraiei, pentru a permite instalarea imunitii
medicaia folosit este similar cu cea din leismanioza visceral, ins pe o perioad mai scurt de timp:
antibiotice:Rifampicin,Ketaconazol, Metronidazol Imunomodulatoare: Levamisolul
in cazul leziunilor cronice se folosete un tratament local cu ageni fizici: creterea temperaturii locale peste 40 grade Celsius
administrarea intralezional de: mepacrin, metronidazol, paromomicin i steroizi
tratamentul infeciei secundare cu ageni bacterieni
-
Epidemiologie
rspndire n Vestul Indiei, Pakistanului pn n rile din bazinul mediteraneean cteva focare n Africa tropical i fosta Uniune Sovietic rezervor de infectie: mediul urban oameni i cini; mediul rural roztoare vectori: Phlebotomus papatasi i Phlebotomus sergenti
Transmitere pe cale mecanic
Stamoxis calcitrans care preia parazitul dintr-un ulcer deschis
LEISHMANIA BRASILIENSIS
boala leishmanioza cutaneo-mucoas etiologie:
L. brasiliensis brasiliensis Brazilia i regiunile forestiere adiacente espundia
L. brasiliensis guyanensis Guyana, zonele adiacente Braziliei i Venezuelei pianul de pdure
L. brasiliensis peruviana Peru, Argentina i versantul nordic al munilor Anzi uta
Manifestri clinice
afecteaz muncitorii de pe plantaiile Americii latine i muncitorii forestieri tulpinile americane ale Leishmaniei produc infecii cutanate cu tendin de a
implica mucoasele bucal i nazo-faringean, cu extindere metastaz. leziunile papulare, nodulii i ulcerele pielii sunt aceleai ca n Butonul de Orient,
ins tipul leziunilor i cursul bolii variaz larg.
Manifestri clinice ale Leishmaniozei americane
ulcerul chicleros, afecteaz faa i urechile, nu se rspndete n nazo-faringe se ntlnete la culegtorii de gum din zona forestier: Mexic, Guatemala
i Honduras leziune unic, fr metastaze mic nodul - ulceraie - se vindec spontan n 6 luni dac este localizat la nivelul pavilionului urechii se produce o inflamaie
cu invadarea cartilajului, iar n civa ani pavilionul se distruge lent. Forma ata
Nodul ulcerat localizat ntr-o zon descoperit a corpului cnd e localizat n zona feei se extinde la mucoasa nazal sau bucal
Forma espundia
-
metastaze cutanate i mucoase care apar dup vindecarea ulcerului iniial metastazele mucoase sunt grave, ating nasul, orofaringele, traheea sau
esofagul sunt distruse cartilajele i chiar oasele apar frecvent suprainfecii
debut: un mic nodul pruriginos are ulcereaz ulterior parazitul se rspndete pe cale limfatic localizarea leziunii: gamb, picior, antebra, cap, old, umr vindecare n 6 luni dup 2-20 ani apar leziunile muco-cutanate se formeaz o crust pe septul anterior, polipi, ulceraii, i apariia leziunii tipice a
nasului de tapir ulceraiile pot distruge ntreg septul nazal
Leishmanioza cutanat difuz
produs de L. mexican pifanol i L. mexican amasonensis similar tipului lepromatoid al Leishmaniozei din Etiopia.
apare la organisme cu imunitate celular sczut infecie progresiv, diseminat a ntregului tegument sub form de noduli
i ulceraii aceast form este incurabil
Pianul de pdure multiple leziuni cutanate situate pe trunchi i pe membre metastaze care se extind de-a lungul limfaticelor Guyana i Bazinul amazonului
Diagnostic
biopsie cutanat parazitul se evideniaz prin frotiuri colorate prin metoda Giemsa cultivare pe medii selective diagnostic imunologic (forma espundia): anticorpii apar dup 4-6 sptmni prezena anticorpilor sugereaz o infecie cutanat aflat n perioada
asimptomatic a bolii
Tratament
leziunile usoare (L. Peruviana i L. Mexicana) injecii intralezionale cu antiamoniu
vindecare accelerat prin nclzire la 40 de grade Celsius a zonei lezate
-
leziunile desfigurante sau invalidante, cu implicri ale cartilajelor i diseminare limfatic: antiamoniu pentavalent administrat n aceeai doz ca i n Leishmanioza visceral
Profilaxie i combatere
Leishmanioza american este o zoonoz combaterea sursei de infecie este dificil defriarea unei zone de civa Km n jurul zonei de locuit combaterea insectelor prin folosirea de insecticide imunizarea oamenilor prin folosirea unei tulpini benigne de Leishmania
Curs 3
TRIPANOSOMIOZA AFRICAN
Genul Tripanosoma monoflagelate flagelate sanghine i tisulare specii:
Tripanosoma brucei Tripanosoma cruzi
Tripanosoma brucei
Tripanosoma brucei gambiensae Tripanosoma brucei rhodesiensae boala - tripanosomioza african
(boala somnului)
Morfologie: forma tripanosoma (tripomastigot, metaciclic) prezent n snge, limf,
LCR) forma chritidia (epimastigot) prezent n organismul vectorului Glosina
spp.)
Ciclul biologic
implic 2 gazde: una definitiv vertebrat: omul, antilopa, cinele, roztoarele, girafa, zebra una nevertebrat: vectorul Glossina spp. (musca tse-tse) G. palpalis (T.
gambiensiae) i G. morsitans (T. rhodesiensae) In tubul digestiv al vectorului, forma metaciclic a parazitului se transforma in
forma chritidia, se multiplic i apoi revine la forma metaciclic (20 zile)
-
Dup neptur vectorul inoculeaz fomele metaciclice (femelele infectante) care se multiplic n esutul conjunctiv, dup care invadeaz sngele, ganglionii limfatici i ntr-o faz mai tardiv ptrund n nevrax, n interiorul vaselor cerebrale, ns niciodat n neuroni sau nevroglii.
Aspecte particulare ale infeciei cu T. brucei
in tripanosomiaza african, tripanosomele, chiar n forma metaciclic au capacitatea de a-i modifica structura antigenic a nveliului celular de natur glicoproteic de peste 300 ori fenomenul de variaie antigenic
anticorpii existeni devin ineficieni fa de paraziii care i-au schimbat structura antigenic
ca rezultat apar infecii microbiene i virale cu evoluie grav
Tripanosomioza african (Boala somnului) - Tripanosoma brucei gambiensae
incubaia: 5-10 zile tripanom ancru de inoculare, apare la europenii venii n zonele endemice,
nodulul eritematos nconjurat de o zon hiperemic dispare n cteva zile. faza de diseminare hematogen
febr, adenopatie cervical posterioar i occipital (semnul Winterbottom), hepatosplenomegalie, placarde eritematoase pe corp i la rdcina membrelor. Poate dura luni sau ani.
faza de localizare cerebral (boala somnului) meningoencefalit, tulb. senz. (parestezii, hiperstezii, semnul cheii imposibilitatea bolnavului de a rsuci cheia n broasc datorit durerilor pronunate) i motorii (paralizii, crize convulsive), tulb. de somn (somnolen diurn i insomnie nocturn, apoi somnolen permanent), com.
fr tratament urmeaz o encefalit demielinizant, ireversibil cu caexie terminal
Tripanosomiaza cu T. Rhodesiensae
incubaie mai scurt debut brutal: febr, edeme, alterarea strii generale, tulburri miocardice i
hepatice faza de diseminare hematogen este mai scurt: 3-6 luni afectarea precoce a SNC (4-5 luni de la debut)
Diagnostic parazitologic
recoltare i examinare secreie tripanom ex snge - se evideniaz paraziii aflai ntre hematii xenodiagnostic (glosinele sunt hrnite cu sngele bolnavului iar dup 3 zile se
caut paraziii n intestinul vectorilor)
-
ex LCR (creterea proteinorahiei i a IgM)
Tratament
faza de diseminare hematogen Suramin sodic i.v. - 0,2 g (test) 1 g/spt. (10 spt.) Pentamidin i.m. 3-4 mg/kgc (10 zile)
faza de afectare a SNC Melarsoprol i.v. - perfuzie glucozat izotonic - 3,6 mg/kgc (3 zile)
Epidemiologie
T. b. gambiensae Africa ecuatorial de vest T. b. rhodesiensae Africa ecuatorial de est
Rezervor de infecie
T. b. g. om porc, cine antilopa - purttor
T. b. r. om roztoare girafa zebra antilopa purttor
Ci de transmitere
vector transfuzie congenital
Profilaxie
controale n rndul populaiei btinae se caut adenopatia occipital chimioprofilaxie cu pentamidin la vizitatorii veniti din Europa haine de culoare deschis pulverizri cu insecticide
BOALA LUI CHAGAS - TRIPANOSOMA CRUZI
boala lui Chagas
-
tripanosomioza sud-american vectori - plonie
Ciclul evolutiv
n corpul vectorului, paraziii se gsesc iniial n forma tripanosoma, apoi trec n chritidia i revin n final la forma tripomastigot infectant pentru gazda intermediar (omul, cinele, pisica, porcul, roztoarele).
Din snge paraziii ajung n diferite esuturi, macrofage (forma leishmania) dup ce au trecut prin fomele intermediare chritidia i leptomonas.
n celula afectat parazitul se nmulete i evolueaz dup un timp napoi n forma tripanosoma. Celulele parazitate sunt distruse, ajung n circulaia sanguin i invadeaz alte celule (miocard, musculatura scheletic i neted, sistemul nervos) sau ajung in corpul altui vector dup un prnz sanguin.
Boala lui Chagas
form acut - afecteaz copiii mici (1-5 ani) form cronic afecteaz adolescenii i adulii tineri debut - ancru de inoculare (Chogom) apare la nivelul feei unde atac vectorii edem palpebral unilateral + conjunctivit
(semnul Romana) in perioada de stare are loc afectarea miocardului i a sist. nervos
(meningoencefalita) megaorgane (dilatarea esofagului, a colonului este distrus plexul mezenteric i
este alterat motilitatea tubului digestiv)
Prognostic
rezervat: insuficien cardiac i meningoencefalit
Diagnostic de laborator
ex snge nsmnare mediu NNN inoculri pe oareci i cobai imunologic - imunoflurescen indirect xenodiagnostic
Tratament
Lampit 10 mg/kgc/zi (3-4 luni) NIFURTIMOX
Randanil 5-7 mg/zi (1 lun) BENZNIDAZOL
Epidemiologie
-
boala este rspndit n America Latin rezervorul de infecie: animale slbatice (vulpea, roztoare, armadilo), domestice
(cinele, pisica, porcul) i mai rar omul.
Curs 4
CLONORCHOZA (Distomatoza hepatic asiatic)
Extremul Orient Clinic
hepatosplenomegalie diaree cronic fenomene generale infecioase
CLONORCHIS SINENSIS
ncrengtura Plathelminthes Clasa Trematoda Ordinul Distoma
Morfologie: adultul este un vierme plat, alungit cu polul posterior rotund dimensiuni variabile 12-20 mm, 3-4 mm cecul intestinal se ntinde pn la captul posterior testiculele lobate sunt dispuse n poriunea posterioar a corpului uterul se deschide ntr-un orificiu genital comun n poriunea mijlocie a corpului se afl foliculul vitelin oule sunt de culoare galben-brun, strlucitoare cu dimensini de 16-29
m.
Ciclul evolutiv
Gazda natural definitiv este reprezentat de cine, pisic, om, pisica slbatic, porc, bursuc, ra, rndunic
Prima gazd intermediar este melcul operculat: Aloncinma i Parafossarulus. Miriacizii nu sunt eliberai din ou nainte ca acesta sa fie ingerat de melc. n esuturile melcului se formeaz sporociti, rediae i cercarii
Urmtoarea gazd intermediar este petele de ap dulce din familia Ciprinidae, n care cercarii ptrund printre solzi sau la nivelul branhiilor i se transform n metacercari ovoizi (chiti) la nivelul esutului muscular i
-
subcutanat. Chistul are un perete interior hialin secretat de parazit i o capsul format de ctre esuturile petelui.
n duodenul uman, peretele exterior al parazitului este dizolvat de tripsin, n timp ce peretele interior este rupt ca urmare a activitii cercarului.
Larva eliberat migreaz prin cile biliare i formeaz n interval de 1 lun un vierme matur, unde acesta st neataat.
n infeciile severe se poate gsi n canalele biliare largi, n vezica biliar i n ductul pancreatic.
Tablou clinic
depinde de: - intensit. i durata inf. - gradul leziunilor hepatice - suferine hepatice anterioare
hepatomegalie
Tablou clinic - perioada de migrare a larvelor
metacercari asimptomatic leucocitoz cu eozinofilie (30-40 %)
metacercari inapeten dureri abdominale febr leucocitoz cu eozinofilie (30-40 %)
Tablou clinic - perioda de stare
simptomele iniiale: balonri, diaree, G, anemie, ascit, edeme ex. clinic: hepatomegalie, icter, splenomegalie evoluie - ciroz (ascit, caexie)
f. grave (toxemie): febra, frisoane, tulb cardiovascul, manifestri psihonevrotice infest. masive: alterarea st gen, G, ascit, edeme, caexie rar: ou - calculi biliari
Evoluie
trenant, cronic (25-30 ani) perioade de remisie i exacerbare infecii cronice: fibroz, colangit, pancreatit, ciroz
-
Complicaii
suprainfecii cu germeni gram negativi staz biliar - calculi colangiocarcinom, adenocarcinom hepatocelular
Prognostic
f. uoare - favorabil f. grave (netratate sau cu evoluie cronic) - rezervat
Diagnostic
zone endemice clinic:
manifestri digestive hepatomegalie
Paraclinic: - eozinofilie - reacii serologice i imunologice
Dg de certitudine - evidenierea oulor caracteristice (scaun / bil) prin ex direct sau met de concentrare
Tratament
Praziquantel - de elecie - 25 mg/kgc, x3/zi, 1-2 zile - 40 mg/kgc, doz unic - 60 mg/kgc, 2 zile
Albendazol - 10 mg/kgc/zi, 7 zile intervenie chirurgical
Epidemiologie
biohelmintiaz digestiv zoonoz 7 milioane persoane infectate rezervorul de infecie - gazde definitive
- gazde intermediare calea de transmitere - digestiv receptivitatea
universalobiceiuri
viermele adult - 25-40 ani n org. uman
Profilaxie
-
tratarea animalelor parazitate distrugerea obolanilor inactivarea dejectelor umane lupta mpotriva molutelor evitarea consumului de pete sau crustacee n stare crud sau insuficient preparate
termic evitarea hrnirii animalelor cu pete crud educaia sanitar a populaiei
PARAGONIMIAZA (Distomatoza pulmonar, Hemoptizia endemic)
boal parazitar exotic frecvent n zonele tropicale determinat de trematode din genul Paragonimus manifestri pulmonare i extrapulmonare
PARAGONIMUS WESTERMANI
Morfologie
are o culoare roie-maronie dimensiuni 8-16 mm pn la 4-8 mm are form de lingur prezint o cuticul spinoas lobii testiculari sunt neregulai i oblici unul fa de altul ovarele sunt situate anterior fa de testicule i sunt situate n apropierea uterului zona vitelin se gsete n zonele laterale externe pe ntreaga lungime a
parazitului oul este de culoare galben-brun, coaj groas, dimensiuni de 85-55 m.
Ciclul evolutiv
Gazda definitiv include o varietate de animale carnivore: pisici, cini, mamifere acvatice, manguste, oposumi i obolani.
Primele gazde intermediare sunt melcii operculai din genurile Hua, Sincera i Thiara in estul extrem, Pomaliopsis i Pomaceea n America.
A doua gazd intermediar o reprezint crabii de ap dulce: Eriocheir, Polamon, Sesarma, Parathelphusa
Oule eliberate din chisturile pulmonare rupte prsesc gazda pe calea sputei i dac sunt ingerate, prin materiile fecale.
-
Se dezvolt timp de 3 sptmni la o temperatur de 27 de grade. Miriacizii care noat liber n ap nu supravieuiesc mai mult de 24 de ore. Dac patrunde n melc se transform n sporocist. Prima generaie, rediae ptrunde n sinusurile limfatice ale melcului i formeaz rediae fiic, care la rndul ei se transform n cercari care prsesc melcul la 13 sptmni dup infecie.
Dup 24-48 ore ptrund n crabul de ap dulce, crevei unde se nchisteaz n branhii, membre, masa muscular i viscere ca metacercari. Crustaceul se infecteaz dup ce mnnc melcii. Un crab poate adposti 3000 de metacercari.
Dup ingestie de ctre gazda mamifer metacercarii ies din chisturi i trec prin duoden n cavitatea abdominal.
Viermii strbat diafragmul, ajung n cavitatea pleural i devin viemi adulti n aprox. 6 sptmni.
Viemii adolesceni rmn un timp n peritoneu i pot invada ficatul sau alte organe determinnd leziuni ectopice.
Tablou clinic - Paragonimiaza pulmonar
Incubaia: 2-3 sptmni Debut: insidios Faza acut: dureri abdominale, diaree, febr, suferin hepatic, erupii cutanate
sindrom pleuro-pulmonar Faza cronic: simptomele unei bronite cronice sau broniectazii
Faza acut
febr limfadenopatie generalizat dureri toracice tuse cu expectoraie ruginie dispnee transpiraii nocturne pleurezie exudativ dup 2-3 spt. - toxemie cu febr nalt, tuse cu expectoraie purulent i cu ou
de parazii, hemoptizii
Faza cronic
tuse cronic cu caracter chitinos expectoraie abundent abcese pulmonare revrsate pleurale pneumotorax
-
fibroz pulmonar - insuf. resp. cr. - IC dr suprainfecii bacteriene la copil tulb. de cretere i dezvoltare psiho-motorie
Tablou clinic - Paragonimiaza cerebral
meningo-encefalit febr, cefalee, greuri, vrsturi, sd meningian convulsii, deficit motor/senzitiv, tulb de vedere i psihice
form tumoral sau de embolie cerebral
Tablou clinic - Paragonimiaza mduvei spinrii
compresiune mecanic paraplegie spastic mielit transvers
Tablou clinic Paragonimiaza abdominal dureri abd, diaree Paragonimiaza cutanat noduli, ulceraii Alte localizri epididimit, ciroz, abces miocardic
Paragonimiaza generalizat limfadenopatie generalizat suferin pluriorganic la pacieni imunodeprimai i cu toxemii grave
Prognostic
invazii puin intense favorabil invazie masiv rezervat forma cerebral sever/sumbru
Diagnostic
date epidemiologice clinico-radiologic teste serologice ex. parazitologic leucograma
Aspecte radiologice pulmonare
st I: opaciti nodulo-infiltrative, revrsate pleurale st II: caviti st III: fibroz, calcificare
-
Diagnostic diferenial
tuberculoza pulmonar tumori cerebrale abces amibian cerebral
Tratament
specific Praziquantel 25 mg/kg corp/zi, de 3 ori pe zi (2-3 zile) Bithionol 30-50 mg/kg corp/zi,de 3 ori pe zi, la 2 zile (10-15 doze) Triclabendazolul
simptomatic i patogenetic chirurgical al suprainfeciilor
Epidemiologie
biohelmintiaz cale oral 20 000 000 pers. suspectate a fi infectate n China 600 000 pers. inf. celelalte zone endemice pusee epidemice
Sursa de infecie
gazde definitive elimin ou
sputfecale
Ci de transmitere
cale digestiv contaminarea minilor consum carne porc / alte animale
Receptivitatea
universal 25-30 ani brbai
Profilaxie
depistarea i tratarea persoanelor infectate
-
msuri sanitar-veterinare evitarea contaminrii apelor cu produse patologice educaia sanitar a populaiei evitarea consumului alimentar de raci sau crabi cruzi sau insuficient preparai
termic chimioprofilaxie
FASCIOLOPSIOZA - (Distomatoza intestinal)
parazitoz intestinal frecvent n Asia manifestri digestive i alergice
FASCIOLOPSIS BUSKI
Morfologie
Este un vierme oval, subire, cu dimensiunea de 2-7,5 cm la 0,8-2 cm. Cuticula este acoperit de rnduri transverse de mici rsuciri. Aparatul de suciune
bucal este 1/4 din mrimea suciunii ventrale. Tractul intestinal cuprinde un prefaringe scurt, un faringe bulbar, esofag scurt i 2 perechi de cecuri cu 2 identaii laterale caracteristice.
2 testiculele se afl n jumtatea posterioar a viermelui i un ovar la nivelul mijlocului corpului.
Oul este de culoare galben i form elipsoidal.
Ciclul evolutiv
Oamenii, cinii i porcii sunt gazde definitive.
Parazitul se stabileste la nivelul intestinului subire (duoden i jejun), dar se poate gsi i la nivelul intestinului gros. Este ataat de mucoas i produce zilnic 25.000 ou.
n ap la o temperaturde 27-32 de grade oule eclozeaz n 3-7 sptmni. Miriacizii, acoperii cu cili penetreaz gazda intermediar care este un melc din genul Segmentina, Hippeutis i Gyraulus. n corpul melcului miriacizii metamorfozeaz n sporocistul mam care migreaz n zona ficatului i a inimii.
Cnd ajunge la maturitate elibereaz rediae mam care produce rediae fiic. Cercarii sunt eliberai de rediae fiic i se elibereaza din melc la 6-7 sptmni dup infecie.Cercarii se nchisteaz la nivelul vegetaiei de la suprafaa apei. Cercarii devin metacercari prin secreia unui perete friabil al chistului, si un perete intern dur care va fi digerat de secreiile digestive.
-
Cnd chisturile sunt nghiite se elibereaz larvele viermilor, care se ataeaz de mucoasa intestinal i devin viermi aduli n 25-30 de zile.
Tablou clinic - Incubaia
sptmni 1-2 luni
Tablou clinic - Perioada de stare - Inf. cu nr redus de parazii
subclinic, asimptomatic dat de tulb. fc. motrice i secret. digestive care det. perturbarea proceselor de
digest. i asimilare a aliment. i vit. (B12) dureri abdominale colicative flatulen, meteorism apetit , greuri, vrsturi, diaree febr
Tablou clinic - Perioada de stare - Infecii masive
diaree profuz scaune fetide, galbene, cu alimente nedigerate anorexie, astenie manifestri alergice edeme cutanate ascit edeme: org. genit - membr. sup. pulmonar caexie toxemie grav afectare cardiac anemie deces
Complicaii
ulceraia peretelui intestinal suprainfecie abcese intestinale ocluzie intestinal
Forme clinice
forma medie, obinuit forma sever, grav forma uoar, subclinic
Prognostic
-
forme benigne - favorabil forme severe - rezervat
Diagnostic
date epidemiologice clinice - manifestri digestive
- manifestri alergice ex. de laborator - coproparazitologic -ou
- hipereozinofilie - imunodiagnostic
Tratament - Terapia specific, etiotrop
Praziquantel - de elecie - oral - 25 mg/kg corp/zi, de 3 ori/zi, o singur zi
Niclosamid - oral, 2 g/zi adult - oral, 1-1,5 g/zi copil
Tetracloretilen- oral 0,1 ml/kgc doz unic
Tratament - Patogenetic i simptomatic
regim alimentar echilibrat reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic corectarea hipoalbuminemiei corectarea anemiei corticosteroizi chirurgical antibiotice antispastice, antialgice
Epidemiologie
Rezervorul de infecii
gazde definitive om porc cine
Ci de transmitere
cale digestiv
-
consum fructe / bulbi plante acvatice (Fam. Crucifere, Liliacee) contaminate cu metacercari
Masa receptiv
toate gazdele definitive copiii cel mai frecvent femei
Profilaxie
depistarea i tratarea bolnavilor tratarea termic / meninerea ntr-o soluie de NaCl 5-20% (2-3 h) a fructelor sau
tuberculilor plantelor acvatice protecia apelor contra polurii combaterea molutelor fierberea sau filtrarea apei educaia sanitar
Curs 5
SCHISTOSOMIOZE
sinonime: bilharzioze, schistosomoze boli parazitare sistemice, severe determinate de trematode cu sexe separate,
hematofage, care traiesc nsistemul vascular
Etiologie
exista 5 specii patogene pentru om:- SCHISTOSOMA HAEMATOBIUM - determina schistostomioza uro-genitala- SCHISTOSOMA MANSONI - determina schistosomioza intestinala / hepato-splenica- SCHISTOSOMA JAPONICUM SI SCHISTOSOMA MEKONGI - determina schistosomioza intestinala- SCHISTOSOMA INTERCALATUM - determina schistosomioza rectala cu complicatiigenitale cea mai raspndita helmintioza din zonele tropicale si subtropicale afecteaza anual 200-300 milioane de indivizi pe glob
Morfologie
-
Masculul:- prezinta la exterior o cuticula cu spini/tuberculi- forma cilindrica n treimea anterioara, prezinta 2 ventuze- corp aplatizat, foliaceu care formeaza un canal ginecofor, n care se aseaza femela, cei doi viermi traind n cupluri inseparabile
Dimensiuni:- S. haematobium: 10-15 mm/0,75-1 mm- S. mansoni : 6-13 mm/1 mm- S. japonicum: 12-20 mm/0,5 mm- S. intercalatum: 11-14 mm/0,3-0,4 mm
Femela:- corp cilindric, filiform
Dimensiuni:- S. haematobium: 20-26 mm/0,25 mm- S. mansoni : 7-17 mm/0,25 mm- S. japonicum: 12-28 mm/0,3 mm- S. intercalatum: 10-14 mm/0,15-0,18 mm- cuticula prezinta striatii transversale
prezinta 2 ventuze: orala si ventrala
aparatul digestiv: cavitate orala - esofag - intestin - 2 cecumuri intestinale - cecumposterior comun care se termina orb
sistemul excretor: 2 canale longitudinale - vezica excretoare - por terminal
sistem nervos: ganglion esofagian - comisura - 2 cordoane nervoase longitudinale
sistemul reproducator al masculului: 4-5 perechi de testicole - vase deferente -vezicula seminala - por genital
sistemul reproducator al femelei: ovar piriform - oviduct anterior, duct vitelin -ductul de reproducere comun - uter rectiliniu (oua) - por genital
la ponta, femela se plaseaza n canalul ginecofor al masculului
viermii traiesc n cupluri; pot supravietuii 10-15 pna la 30-40 ani n organismul uman
ouale:- S. haematobium si S. mansoni:- ovalare
-
- coaja: neteda, groasa, transparenta, prezinta pori- prezinta embrion ciliat si mobil = miracidium
S. haematobium:- prezinta pinten polar terminal- eliminare prin urina
S. mansoni:- pinten lateral proeminent- eliminare cu materiile fecale- S. japonicum: protuberanta laterala
S. intercalatum:- forma rombica- lung pinten terminal- la coloratia Ziehl - Nielsen, ouale de S. mansoni si S. intercalatum se coloreaza n rosu, iar ouale de S. haematobium, n verde
Ciclul biologic:
ouale strabat endoteliul capilar, trec prin peretele:- vezicii urinare si se elimina n mediul extern prin urina (S. haematobium)- prin peretele intestinului / rectului si se elimina prin materiile fecale n mediulextern (restul speciilor)
pentru a se desfasura ciclul biologic, este necesar ca ouale sa ajunga n mediulacvatic (apa dulce, cu temperatura de 25-30C)
din ou se elibereaza miracidiumul
este necesara prezenta unei gazde intermediare obligatorii: moluste gasteropode(melci):- S. haematobium: melci din genul Bulinus, Planorbis- S. mansoni: melci din genul Biomphalaria (Lumea Veche - Africa)- S. japonicum: melci din genul Oncomelania- S. mekongi: melci din genul Tricula aperta- S. intercalatum: melci din genul Bulinus
n corpul melcului: miracidium - sporochist primar - sporochist primar matur -sporochisti secundari - furcocercari (forma infectanta pentru gazda definitiva) furcocercarii parasesc molusca n orele calde ale zilei (10-16) si patrund n gazdadefinitiva (om, alte vertebrate) infectarea omului are loc n timpul bailor n ape dulci, contaminate cu moluste (pecale transcutanata sau exceptional, prin nghitire, cnd penetreaza prin mucoasabucala)
-
dupa penetrare, furcocercarii se transforma n schistostomule care trec n sistemul limfatic periferic si n circulatie, si se raspndesc n organe: ficat (n venulele porte intrahepatice - are loc dezvoltarea, diferentierea, maturarea sexuala, se formeaza cupluri inseparabile de viermi adulti), apoi trec n plexurile hemoroidale (pentru speciile S. mansoni, S. intercalatum, S. japonicum se opresc aici), respectiv n plexurile venoase perivezicale si pelviene (n cazul speciei S. haematobium).
si depun ouale n submucoase o parte din oua trec prin peretele vascular (cu ajutorul spinului), n lumenul organelor cavitare:- vezica urinara - eliminare prin urina- intestin - eliminare prin fecale
Epidemiologie
raspndire geografica
- S. haematobium:- valea Nilului- Africa intertropicala (de Vest si Sud)- Orientul Mijlociu- S. mansoni:- Egipt, Africa de Est, de Sud, de Vest- America Latina, Brazilia- S. japonicum si S. mekongi: Extremul Orient- S. intercalatum: Africa Centrala si de Vest
rezervorul de infectie si gazdele definitive:
- S. haematobium, S. intercalatum: doar omul- S. mansoni: omul, sobolanul- S. japonicum: - om, animale domestice si salbatice- raspndire prin ouale eliminate de gazdele definitive
caile de transmitere:
- transcutanat- prin mucoasa bucala
receptivitate:
- universala- incidenta maxima: 10-20 ani5- profesii mai frecvent afectate: pescari, agricultori, orezari- mai crescuta la femei si copii
-
Tablou clinic
schistosomioza toxemica acuta = sindrom Katayama se produce o infectie primara si numeroase reinfectii rezultatul prezentei celor 3 stadii de dezvoltare ale parazitului n organismul uman(furcocercar, schistosomula, vierme adult) si a oualor
3 sindroame majore:- dermatita cercariana- sindromul Katayama- sechele cronice fibro-obstructive
Tablou clinic
4 stadii (perioade de evolutie):- exista o perioada de incubatie
1. stadiul de invazie (primele 15-30 minute): dermatita cercariana (rash cutanat)cu caracter fugace
2. stadiul toxemic (dupa 4-8 saptamni):- simptomatologie discreta / asimptomatic- evolutie severa (S. japonicum)- febra Katayama- febra, frisoane, cefalee, eruptii, tulburari digestive, tuse- obiectiv: hepatosplenomegalie, limfadenopatie generalizata,aparat respirator - raluri- paraclinic: leucocitoza cu eozinofilie (ntre 15-50 %)- manifestarile clinice dispar n cteva saptamni
3. perioada de stare specifica
4. perioada tardiva si a complicatiilor - manifestari ale unor sechele cronicefibro-obstructive
Stadiile 3 si 4 formeaza schistostomioza cronica.
SCHISTOSOMIOZA CU S. HAEMATOBIUM (UROGENITALA) - HEMATURII REPETATE
incubatie: 3-6 luni invazie: eruptie cutanata discreta stare toxemica acuta: discreta/inaparenta perioada de stare:
-
- hematurie micro/macroscopica terminala- simptome de cistitaSchistosomioza cu S. Haematobium- stadiul tardiv si al complicatiilor:- la nivelul vezicii urinare: suprainfectie bacteriana, litiaza vezicala, neoplazie- ureterale: stenoze, hidronefroza, suprainfectie- renale: sindrom nefrotic- genitale- invazia rectala (diaree), afectare hepatica- afectiuni cardiopulmonare, ale maduvei spinarii, leziuni cutanate
SCHISTOSOMIOZA CU S. MANSONI (SCHISTOSOMIOZA SAU BILHARZIOZA INTESTINALA)
incubatie: 2-3 luni
invazie: dermatita cercariana (mai frecventa la indivizi proveniti din alte zone)
stadiul toxemic:- simptomatologie intensa- febra, eruptii, edeme, dispnee- hepatosplenomegalie- leucocitoza cu eozinofilie
perioada de stare:- predomina manifestarile intestinale- dureri abdominale si diaree cu aspect dizenteriform- greturi, varsaturi- scadere n greutate, anemie
stadiul cronic:- manifestari intestinale: apendicita, hemoragie intestinala- schistosomioza hepato-splenica: hipertensiune portala, hepatosplenomegalie,insuficienta hepatica- schistosomioza cardio-pulmonara: suferinta pulmonara, insuficienta cardiacadreapta- schistosomioza SNC (sistemului nervos central): encefalita, HIC
(hipertensiune intracraniana), mielite - glomerulonefrita
SCHISTOSOMIOZA CU S. JAPONICUM SI S. MEKONGI
evolutia clinica cea mai grava si cu cele mai multe complicatii perioada de incubatie: 2-3 saptamni perioada de invazie: pruritul Kabure stadiul toxemic:
-
- febra nalta, frisoane, transpiratii, eruptii, edeme- fenomene digestive, neurologice, pulmonare- limfadenopatie generalizata- hepatomegalie- leucocitoza cu eozinofilie (pna la 60%)
stadiul cronic:- schistosomioza hepatosplenica- fibroza, hipertensiune portala, evolutie spre ciroza- hepatosplenomegalie- anemie marcata- hipersplenism- schistosomioza intestinala: dureri abdominale, diaree, scadere n greutate- schistosomioza cerebrala:- tabloul clinic al unei meningoencefalite- tulburari neurologice de localizare cerebrala- tulburari psihice, epilepsie, convulsii
SCHISTOSOMIOZA CU S. INTERCALATUM:
evolutie clinica n general usoara, complicatii rare stadiul initial si toxemic: inaparente clinic perioada de stare: diaree, colici si dureri abdominale stadiul cronic: leziuni genitale sau urinare
Diagnostic
epidemiologic clinic paraclinic:- hipereozinofilie - crescuta n faza toxemica- diagnosticul parazitologic direct:
S. haematobium:- oua caracteristice: urina, fecale, biopsie- coloratia Ziehl-Nielsen (S. haematobium - verde, S. intercalatum - rosu)- ouale se evidentiaza dupa 10-12 saptamni de la momentul infectant- tehnici de concentrare, centrifugare, examinare n strat gros (Kato-Miura)
S. mansoni:- oua: fecale, biopsie- coloratia Ziehl-Nielsen- S. japonicum - oua: fecale, biopsie- S. intercalatum - oua: fecale, biopsie-
diagnosticul imunologic: util n faza toxemica
-
radiografia abdominala simpla: urografie, cistoscopie, CT, RMN sumar de urina, Addis urocultura
Tratament
Tratamentul antiparazitar (specific):
S. hamematobium:- Praziquantel: 40 mg/kgc (2 prize la interval de 4 ore - o zi)- Metrifonat (schistosomioza uro-genitala) - alternativa- 7,5-10 mg/kgc:- doza unica- se repeta de 2 ori, cu pauze de 14 zile ntre doze
S. mansoni:- Praziquantel - idem S. haematobium- Oxamnichina - alternativa
S. japonicum:- Praziquantel - 60 mg/kgc:- 3 prize administrate la 4 ore- o zi
S. mekongi:- Praziquantel - idem S. Japonicum
S. intercalatum:- Praziquantel - idem S. haematobium
Tratamentul sindroamelor clinice specifice (tratament patogenetic si simptomatic):
schistosomioza toxemica acuta: corticosteroizi (tratament n curs de clarificare) schistosomioza cerebrala si a maduvei spinarii: depletive, corticoizi, sedative schistosomioza hepatico-splenica: hepatoprotectoare, transfuzii, antibiotice,diuretice
Tratamentul sindroamelor clinice specifice schistosomioza cardio-pulmonara: terapie adecvata suferintelor cardiace si pulmonare concrete infectii urinare (S. haematobium): antibiotice sechele fibro-obstructive: interventie chirurgicala transformari carcinomatoase: interventie chirurgicala si tratament antimitotic
-
Profilaxie generala: lupta mpotriva molustelor, chimioprofilaxia n masa, igiena generala
individuala: substante repelente pentru protejarea tegumentelor
ANCYLOSTOMIOZA SI NECATOROZA
helmintioze produse de prezenta n prima parte a intestinului subtire a unor viermimici nematozi, hematofagi
ancylostomioza este data de ANCYLOSTOMA DUODENALE si mai este cunoscuta subdenumirea de anemia minerilor, anemia de tunel sau cloroza egipteana
necatoroza este determinata de NECATOR AMERICANUS- clinic: - tulburari digestive- anemie- manifestari cutanate
Etiologia Clasa Nematoda - familia Ancylostomidae: - genul Ancylostoma - A. duodenale- genul Necator - N. americanus viermi specifici umani longevitate 5-6 ani
Morfologie
ANCYLOSTOMA DUODENALE
vierme cilindric, de culoare alb-roz masculul masoara 6-11 mm/0,4-0,6 mm femela masoara 10-13 mm/0,6 mm anterior prezinta o capsula bucala (prelungire anterioara a cuticulei) marginea ventrala a orificiului bucal prezinta 2 perechi de crlige recurbate napoi
marginea dorsala a orificiului bucal prezinta 2 spini 3 buze esofag cu 3 lobi faringieni la extremitatea posterioara a masculului se gaseste punga copulatoare (aspect
umbreliform); se deschide orificiul cloacal; organe copulatoare - 2 spiculi lungi corp acoperit de cuticula, sub care se gaseste hipodermul si o patura musculara (de tip
meromiar) aparat digestiv: esofag lung - intestin larg - rect foarte scurt - orificiu anal
-
aparatul reproducator al masculului: testicol (tub subtire si sinuos) care sedeschide mpreuna cu tubul digestiv n cloaca
aparatul reproducator al femelei: 2 tuburi genitale (formate din ovar, oviduct,uter), orificul vulvar
oul: forma ovalara, 50-60 m lungime, transparent, nvelis neted si subtire,contine n interior 2-4-8 blastomere, neembrionat
NECATOR AMERICANUS
asemanator cu A. duodenale dar mai mic masculul masoara 7-9 mm/0,3 mm femela masoara 9-11 mm/0,4 mm capsula bucala lipsita de crlige, prezinta 2 lame taioase, semicirculare ouale: alungite, ovalare, 64-75 m lungime, transparente, nvelis subtire si neted,n interior prezinta 6-8 blastomere
Ciclul evolutiv
adultii traiesc n segmentele proximale ale intestinului subtire n infectiile masive are loc invadarea ntregului tub digestiv se fixeaza pe mucoasa intestinala cu ajutorul capsulei bucale prevazuta cu crlige mucoasa intestinala este atrasa n interiorul capsulei bucale si taiata cu ajutorullamelor chitinoase, apoi digerata de enzimele din glandele esofagiene leziunea vaselor sanguine ntretine hemoragia si este determinata de substanteleanticoagulante secretate de parazit
ciclul evolutiv - trei faze: - mediul extern- tesuturile organismului uman- tubul digestiv uman
eliminarea oualor neembrionate n mediul extern se produce o data cu materiilefecale la suprafata solului ouale si continua dezvoltarea, se formeaza larva care rupecoaja oului si ramne libera (larva de tip rabditoid - are esofagul alcatuit din 2portiuni despartite printr-o strangulatie)
dupa 2-3 zile, naprleste si se transforma n larva de tip strongiloid avnd esofagulfoarte lung (larva filariforma) iar ulterior n larva strongiloida nchistata (foarterezistenta la conditiile de mediu), care este forma infectanta pentru om proprietatile larvelor nchistate:- termotropism- higrotropism
-
- geotropism negativ- histotropism
contaminarea omului se face- transcutanat: larvele infectante patrund prin piele, intra n sistemul circulatorvenos, urca pna n inima dreapta, trec n artera pulmonara, capilarele pulmonare,alveolele pulmonare, apoi n caile aeriene, dupa care sunt nghitite si trec nfaringe si n jejun- mai rar: pe cale digestiva (alimente, apa)
la nivelul intestinului subtire se transforma n viermi maturi
Epidemiologie
geohelmintioza (transmitere prin sol) paraziteaza anual peste 800 milioane de oameni pe glob raspndire geografica:- zone tropicale si subtropicale- endemica pentru toate tarile calde si umede- predomina n mediul rural
- A. duodenale: bazinul Mediteranean, China, India, Japonia, America de Sud- N. americanus: Africa tropicala, Asia de SE (India, Extremul Orient), Malaezia,Australia, America Centrala si de Sud, Caraibe, sudul SUA
rezervor de infectie: omul infectat
caile de transmitere:- transcutanat- oral
receptivitatea- universala- barbatii sunt mai expusi (profesional)- afecteaza mai ales muncitori agricoli, pescari, orezari, mineri
Tabloul clinic
infectii usoare- manifestari cutanate: apar mai ales la nivelul membrelor inferioare sub forma demacule, papule, eritem localizat- manifestari respiratorii: tuse, dispnee- manifestari digestive: tablou clinic de gastroenterita, dureri epigastrice, balonari,
-
diaree, anorexie, hemoragie intestinala- are ca si consecinta instalarea unei anemii
infectiile grave: apare anemie foarte severa manifestata prin aspect palid altegumentelor si mucoaselor, edeme ale fetei, adinamie, oboseala marcata, dispnee
Diagnostic
date epidemiologice clinic examene de laborator:
Diagnosticul de certitudine se pune prin evidentierea oualor caracteristice n materiilefecale (examen direct - ser fiziologic/lugol, n infectii cu numar redus - metode deconcentrare: floatarea n sulfat de zinc).
Evidentierea larvelor se face prin urmatoarele metode larvoscopice: metoda culturii cu carbune (Dancescu), metoda Harada - Mori.
Eozinofilia sanguina este crescuta n faza tisulara a bolii (30-60 %).
Prognostic
n majoritatea cazurilor este favorabil rezervat la persoanele cu malnutritie si la persoanele cu dieta saraca n fier siproteine prognosticul anemiei este rezervat la copilul mic
Tratament
tratament etiotrop:- Pamoat de Pyrantel, 11 mg/kgc/zi, timp de 3 zile- Albendazol, 400 mg (doza unica)- Mebendazol, 200 mg/zi, timp de 3 zile
tratament patogenetic si simptomatic:- terapia anemiei (n formele grave): preparate de Fe, per os, transfuzii- corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice si acido-bazice- antibiotice (n cazul suprainfectiilor)- corticosteroizi
-
Curs 6
FILARIOZELE LIMFATICE afectiuni parazitare date de viermi nematozi care traiesc n vasele si spatiile
limfatice pe care le obstructioneaza, provocnd manifestari acute si cronice care constituie limfopatia filarica
afecteaza anual 120 milioane de persoane global
Etiologie
fac parte din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, speciile:o Wuchereria bancroftio Brugia malayio Brugia timori
Morfologie
Parazitii adulti (macrofilariile) sunt viermi cilindrici, albi, lungi, filiformi,polimiari.
WUCHERERIA BANCROFTI
Filaria sangvinis hominis Filaria bancrofti Filaria nocturna
Boala: filarioza bancroftiana
Parazit cu raspandire in regiunile tropicale si subtropicaleBoala este endemica in Africa Ecuatoriala, India, Asia de Sud-Est, Pacificul de Vest, estul regiunii Mediterane, America Centrala si Extremul Orient: Japonia, China, Coreea, Vietnam
Numarul total de persoane infectate este estimat la 80 milioane.
Adultul traieste in ganglionii si vasele limfatice Masculul: 40 mm lung si 0.1 mm latime Femela: 80-100 mm/ 0.3 mm
Morfologie:
Sunt viermi cilindrici, filariformi, alb crem, cu extremitati ascutite, suprafata cuticulara neteda
-
Uterul intins pe toata lungimea parazitului, in care se afla embrionii inconjurati de membrana oului din care au iesit.
Odata cu dezvoltarea parazitului, membrana se alungeste pt a forma teaca microfilariei mature, eliminata de femela.
Dimensiunile microfilariilor sunt de 300/7 m si isi pastreaza in jurul lor teaca hialina.
Pe frotiul sangvin proaspat , nefixat se vad miscarile ondulatorii ale corpului. Pe preparatele colorate corpul este format dintr-o coloana de nuclei intens
colorati, care e intrerupta uneori de spatii sau de diferite celule. La extremitatea anterioara, spatiul cefalic liber este mic, iar posterior , coloana de
nuclei este redusa la un singur rand, care nu se deschide pana la varful cozii.
Ciclul biologic
Microfilariile ingerate de vector (culicid) pastreaza initial invelisul, dar dupa cateva ore il vor indeparta si migreaza in muschii toracelui, devenind paraziti intracelulari.
Apoi migreaz n proboscis la anarul femel din familia culicidae. Dup un prnz sanguin narul elibereaz filariile n piele i apoi acestea sunt
preluate de limfatice i are loc formarea paraziilor aduli. Microfilariile eliminate de femela parasesc limfaticele si patrund in circulatia
sangvina. Ele ajung in sangele periferic cu o periodicitate nocturna marcata, cu doua ore
inainte si dupa miezul noptii. In timpul zilei microfilariile dispar din sangele periferic, acumulandu-se in
viscere, in special in plaman. Dezvoltarea microfilariilor pana in faza de adult este lenta: primele microfilarii
apar in sange dupa 8 luni de la infectarea gazdei iar durata de viata a parazitului in om este de aprox 8 ani.
BRUGIA MALAYI - FILARIA MALAYI
Boala: Filarioza malaeza
Raspandire: India, Sri-Lanka, Thailanda, Vietnam, Filipine, Japonia, China.
Morfologie
Asemanator cu W.bancrofti dar prezinta dimensiuni mai mici Microfilariile sunt diferite: mai mici, 220-270 um/ 6 um, spatiul cefalic mai mare,
coloana de nuclei se extinde pana la regiunea caudala cu 2 nuclei terminali. Acesti nuclei impreuna cu spatiul cefalic reprezinta elemente de diferentiere fata de W.bancrofti
2 rase ale speciei B. malayi deosebite prin caracterele fiziologice:
-
o unele cu periodicitate nocturna fiind infectioase pt tintario a doua e semiperiodica, cu o crestere nocturna, dar persista si in timpul
zileiPatogenie
2 aspecte: modalitatile prin parazitul evita raspunsul imun al gazdei, reusind sa se
dezvolte si sa se inmulteasca timp indelungat in organe mijloacele prin care este lezata gazda
Infectia cu filarii produce un raspuns imun de tip umoral si celular. Organismele infectate sunt hiporeactive fata de antigenele acestor paraziti. Aceasta rezulta din dezvoltarea unor mecanisme imunoreglatoare, care actioneaza limitand raspunsul gazdei fata de antigenele parazitare.
Manifestari clinice in infectia cu WUCHEREHIA BANCROFTI
Febra Limfangita Limfadenita
Atacul febril debuteza cu frison, cu febra in platou pt 1-2 zile dupa care scade treptat in decurs de 2-5 zile.
Limfangita afecteaza mai ales membrele dar poate fi intalnita si la scrot sau sani. Limfangita se dezvolta centrifug, pornind din zona ganglionului limfatic parazitat si progreseaza distal de-a lungul vasului limfatic, care este destins, sensibil, iar tegumentul care-l acopera este eritematos si cald. Zona inconjuratoare este edematiata.
Atacul de limfangita recidiveaza periodic, avand aceeasi localizare si evoluand spre leziuni obstructive. Se pot observa uneori abcese care ulcereaza.
Se poate produce si limfadenita cu afectarea ganglionilor femurali si epitrohleari. Gg sunt hipertrofiati, duri, sensibili. Limfangitele profunde afecteaza trunchiurile limfatice toracice sau abdominale, rar cele retroperitoneale
Manifestari genitale apar in infectia cu W. bancrofti: orhite, epididimite si funiculite, afectand epididimul si cordonul spermatic.
Se poate produce si dilatarea si ruperea cordonului in sacul scrotal ducand la formarea limfocelului. In lichidul limfocelului se pot gasi microfilarii.
Manifestari clinice in infectia cu B. MALAYI
Limfangita Limfadenita
-
Ganglionii inghinali superficiali sunt afectati, inflamatia extinzandu-se la limfaticele membrelor inferioare. Ruperea varicelor limfatice in orice zona a tractului urinar va duce la trecerea limfei in urina, chiluria. In urina chiloasa se pot afla microfilarii.
Ca rezultat a recaderilor inflamatorii apar manifestari obstructive, care apar ca urmare a blocarii circulatiei limfatice si a acumularii limfei in tesuturile interstitiale.
Cu timpul vasele limfatice se rup, producand fistule care genereaza complicatii: limforagii, diaree chiloasa, limfurie, chilotorax, ascita chiloasa.
Complicatie tardiva: hipertrofia sclero-fibroasa a dermului si hipodermului, care se produce progresiv intr-un teritoriu unde se succed crize recurente de limfangita.
Acestea constituie apectul major al obstructiei limfatice si se numesc elefantiazis. De regula este afectat unul din membrele inferioare sau scrotul, rar sanii sau
membrele superioare. Manifestarile sunt diferite la cei care au intrat recent intr-o zona endemica in
comparatie cu cei care se afla de regula in regiuni cu acest parazit: timpul de expunere pt contaminare este de 3-6 luni, dupa care 1/3 din cei expusi devin simptomatici
In locul aparitiei microfilaremiei, ei prezinta semnele unor inflamatii acute limfatice si scrotale, mai acute si intense decat cele observate la rezidentii regiunilor endemice. Se presupune ca la acesti bolnavi nu s-au dezvoltat mecanismele imunomodulatorii intalnite la persoanele cu infectii cronice. Simptomele dispar sau evolutia clinica se opreste daca persoanele bolnave parasesc zona endemica.
Sindromul de eozinofilie tropicala reprezinta o hipereactie fata de microfilarii. Acestea nu se gasesc in circulatie, se acumuleaza in plaman sau in gg limfatici.
Se manifesta clinic prin tuse si wheezing, care se exacerbeaza noaptea, alaturi de febra, adenopatie si eozinofilie marcata
Radioscopic se observa in plaman leziuni difuze de 1-3 mm. Netratarea leziunilor pulmonare va duce la dezvoltarea unei boli pulmonare interstitiale cronice.
Diagnostic
prin evidentierea parazitului adult in sistemul limfatic sau microfilariilor circulante (in sange, urina, hidrocel) ori retinute in tesuturi, ca in sindromul de eozinofilie tropicala
In alegerea momentului recoltarii sangelui se va tine cont de periodicitatea parazitului.
Timpul optim de recoltare pt filarii cu periodicitate nocturna este intre 22-02 iar pt speciile subperiodice dupa amiaza, in jurul orei 16, pt cele aperiodice in oricare moment al zilei
-
Bolnavilor cu filarioze cu periodicitate nocturna li se poate stimula eliberarea larvelor in sange prin administrarea de 100 mg de Diethylcarbamazina, urmata de recoltarea sangelui dupa 45 de minute (test de provocare).
Sangele recoltat se examineaza direct: se observa microfilariile mobile, completat de un frotiu si o picatura groasa, ambele colorate Giemsa, in vederea studierii caracterelor morfologice.
Se pot utiliza tehnici de concentrare prin centrifugare dupa o prealabila hemoliza a eritrocitelor se concentreaza leucocitele si microfilariile
Decelarea e posibila si prin punctie ganglionara dar cu riscul declansarii unei limfangite
Diagnosticul eozinofiliei tropicale se bazeaza:1. istoricul unei sederi prelungite intr-o zona endemica2. lipsa microfilariilor in sangele periferic3. eozinofilie periferica peste 3000 de celule/ mm4. titru crescut de anticorpi antifilarieni5. nivel crescut de IgE (cel putin 100 unitati/mm)6. raspuns la Diethylcarbamazina
Tratament
Diethylcarbamazina produce o scadere rapida a numarului de microfilarii circulante. Se administreaza 2 mg/ kg, de 3 ori pe zi, timp de 3-4 saptamani
Epidemiologie
Boala intalnita in focare limitate pentru ca vectorii sunt slab infectati (maxim 1-8 larve), microfilariile neinmultindu-se in organismul insectei.
Focarele de filarioza se pot dezvolta doar in zona in care exista o densitate vectoriala mare si un contact bun om-vector, care sa compenseze slaba capacitate de raspandire si de transmitere a vectorului.
In zonele rurale unde transmiterea e asigurata de Anopheles, Aedes si Mansonia, focarele cu transmitere intensa se intalnesc in regiuni unde sunt conditii ecologice favorabile vectorilor: temperatura medie anuala intre 23-27 C si sezon ploios lung pt a intretine cuiburile larvare permanente.
In zonele urbane sau in marile aglomerari rurale focarele sunt intretinute de Culex, care-si gaseste conditii favorabile de dezvoltare in colectii de apa stagnanta din subsoluri, diferite recipiente.
-
Profilaxia
Masuri de lupta antivectoriala prin mijloace chimice, biologice si de asanare a mediului, in scopul suprimarii cuiburilor larvare
Tratarea in masa a populatiei cu Diethylcarbamazina pentru reducerea numarului de microfilarii pana la nivelul la care nu se mai poate realiza transmiterea
Educatie sanitara a populatiei
LOAZA
filarioza Loa-loa helmintioza africana filarioza cutaneo-dermica si sanguina clinic: edeme subcutanate circumscrise, trecatoare si recurente
Etiologie
Determinata de viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercidae, genul Loa, specia LOA-LOA
Morfologie
filariile adulte, foarte mobile, sunt viermi filiformi, cilindrici, culoarea albopalina, acoperiti la exterior de o cuticula care prezinta protuberante emisferice
canal alimentar: gura - esofag - intestin - rect
Masculul
3-3,4 cm/0,35 -0,43 mm corp:
- mai larg la extremitatea anterioara, se ngusteaza treptat spre posterior- extremitatea caudala este recurbata, prezinta 2 aripioare longitudinale- prezinta orificiul ano-genital cu 2 spiculi copulatori inegali
Femela
5-7 cm/0,5 mm aparatul genital este format din ovare, 2 tuburi uterine lungi, vagin, vulva ovo-vivipara
Microfilarii
lungime = 300 m
-
- teaca hialina nvelitoare care depaseste putin corpul microfilariei si este foarte greu colorabila- nucleii embrionari ai coloanei centrale sunt rotunzi sau ovoizi, mai mari, intens colorati si mai rari dect n cazul W. bancrofti, suprapusi partial, ajungnd pna nvrful cozii efilate; capatul cefalic al coloanei se termina brusc
periodiciate diurna (orele 8.00-20.00, maximum: orele 13.00-14.00)
Ciclul biologic
filariile adulte traiesc n tesutul celular subcutanat uman femela adulta emite microfilarii n:- tesutul celular subcutanat- snge gazdele intermediare obligatorii (cu rol de vector) sunt insecte din genul Chrysops(musca tabanida, musca rosie, taun, musca filarie)
femelele acestor muste sunt hematofage, foarte agresive n cursul dupa-amiezii musca va ingera microfilariile n timpul prnzului sanguin; acestea se matureza ncorpul mustelor n decurs de 10 zile (suferind 3 naprliri) si se transforma nmicrofilarie infectanta o data cu hranirea, musca va inocula microfilariile n stratul superficial al pieliiunei noi gazde umane
Epidemiologie
biohelmintioza transcutanata, transmisibila aproximativ 20 milioane de persoane infectate anual, global raspndire geografica: zonele forestiere ale Africii de V si Centrale
Rezervorul de infectie- doar omul este infectat- omul - gazda definitiva- longevitate: peste 15 ani
Cai de transmitere - transcutanata, prin insecte vectoare atrase de culoare nchisa,prefera indigenii negri
Receptivitate:- generala- barbatii sunt mai frecvent afectati (activitate n zonele forestiere)
Tablou clinic
-
dominat de manifestari cutanate sau conjunctivale produse de migrarea filariei adulte sub piele sau n spatiul subconjunctival
incubatie: 4 luni-3 ani dupa penetrare, determina manifestari alergice generale care cedeaza usor (n
aceasta perioada creste valoarea eozinofilelor) prurit (brate, umeri, torace, fata) fotofobie, congestie conjunctivala (pasaj subconjunctival)
furnicaturi, dureri sub forma de ntepaturi (pasaj subtegumentar) edemul de Calabar (edem subcutanat fugace): apare brusc, tumefieri
neeritematoase, nedureroase, senzatie de caldura locala, dur si nu lasa godeu
Evolutie si prognostic
de obicei favorabil recaderi - n special n cazul edemului de Calabar
Diagnostic
Se pune pe baza datelor epidemiologice, clinice, de laborator. Diagnosticul de laborator:
argumente de certitudine:- evidentierea microfilariilor n sngele periferic (frotiu, picatura groasa) cu
coloratie Giemsa sau Wright (prelevare n jurul orei 13.00); se pot folosi tehnici de concentrare
- evidentierea macrofilariei n timpul pasajului
argumente prezumtive: eozinofilia cu valori crescute imunodiagnostic (putin specific): RFC, ELISA, PCR
Tratament
tratament specific:- Dietilcarbamazina (DEC): de electie- ziua 1: 50 mg- ziua 2: 50 mg, de 3x/zi- ziua 3: 100 mg, de 3x/zi- ziua 4-21: 6 mg/kgc/zi, divizat n 3 prize- Ivermectina: doza unica 200 g/kgc- Albendazol - 200 mg, de 2x/zi, 21 zile
tratament patogenetic: antihistaminice, corticosteroizi tratament simptomatic:
-
- chirurgical: extragere viermi adulti migranti (tegumente, conjunctiva)- antiinflamatoare, analgezice, depletive- tratament oftalmologic de specialitate
Profilaxie
chimioprofilaxie pastrarea unei zone libere de 1-2 km ntre zonele de padure si asezarile umane
Curs 7
FILARIOZELE LIMFATICE - ONCOCERCOZA
river blindness filarioza cutaneo-dermica clinic: dermatita pruriginoasa, noduli subcutanati, keratite, corioretinite leziuni oculare care duc la cecitate
Etiologie:Viermi din clasa Nematoda, familia Onchocercide, genul Onchocerca, speciaONCHOCERCA VOLVULUS.
Morfologie:
paraziti specifici umani adultii traiesc n derm:- liber- ncolaciti n noduli cutanati fibrosi (oncocercoame) longevitate: 10-15 ani corp filiform, conic la ambele capete, alb-opalin cuticula cu striatii
masculul:- 2,5 cm/130-210 m- coada bulbara la vrf- cloaca cu spiculi copulatori proeminenti, recurbati si inegali
femela:- 23-70 cm/250-400 m, coada recurbata- Ovovivipara
oul: diametru 30-50 m, nvelis striat, mica proeminenta la nivelul fiecaruia din
-
cei 2 poli
viermii traiesc n ghemuri - 4 masculi : 2 femele
femela emite microfilarii mobile, avnd urmatoarele caracteristici: - lipsite de teaca hialina- dubla coloana de nuclei- alungirea nucleilor terminali- coada recurbata, un singur rnd de nuclei- cincimea anterioara a corpului: marker anterior sub forma literei V- se gasesc n tesutul celular subcutanat (stratul superficial al tegumentelor), globiioculari, ganglioni limfatici periferici- nu circula n snge- nu exista periodicitate- atrase de lumina, ataca zonele descoperite ale corpului
Ciclul de viata
microfilariile sunt ingerate de catre insecte vectoare din genul Simulium (gazdeintermediare)
n corpul insectei vectoare, microfilariile se matureaza si sunt inoculate n organismul uman cu ocazia unui nou prnz sanguin n corpul uman patrund la nivelul pielii unde se vor dezvolta viermii adulti durata de viata a viermilor adulti este de pna la 20 ani
Epidemiologie:
biohelminitioza, se transmite transcutanat antroponoza afecteaza 18 milioane persoane anual, majoritatea din Africa Ecuatoriala 270,000 de cazuri de cecitate
raspndire geografica:- simulidele si depun ouale pe plante sau stnci, din apele curente aerate- Africa: Ghana, Coasta de Fildes, Burkina-Faso- Yemen- America Centrala si de Sud: Mexic, Guatemala, Brazilia
rezervorul de infectie:- paraziti specific umani- omul
cai de transmitere: transcutanat, prin vectori din genul Simulium (musca neagra) doar musca femela este hematofaga
Receptivitate generala
-
mai crecuta la barbati (profesional)
Tablou clinic
incubatie foarte lunga: 10-20 luni
microfilaremia asimptomatica manifestari precoce: prurit, urticarie, conjunctivita sindrom cutanat:
prurit, rash cutanat (papule eritematoase, circulare) alternarea zonelor depigmentate cu cele hiperpigmentate (pielea de
leopard) sindrom chistic: oncocercoame (noduli subcutanati, chiste oncocerciene)
manifestari generale sistemice: scadere n greutate, dureri musculare sindrom ocular:
- la persoane intens si repetat infectate- pot interesa att segmentul anterior, ct si cel posterior al ochiului- keratite: congestie, edem, lacrimare, fotofobie- iridociclite- corioretinite- atrofie optica
tulburari limfatice: adenopatii, limfedem afectarea SNC: epilepsie
Prognostic:
totdeauna sever afectarea oculara poate duce la cecitate la aprox. 2% din persoanele infectate
Diagnostic:
epidemiologic clinic (sindrom cutanat), chistic, tulburari de vedere de laborator:
- argumente directe: evidentierea microfilariilor:- biopsii cutanate- subdermic- nodul oncocercian
ochi (lampa cu fanta) argumente indirecte:
- hipereozinofilie sanguina: moderata, mai mare de 20%- imunologic
Tratament: tratament specific:
-
- Dietilcarbamazina (DEC):- adult: 400 mg/zi - n 3 prize, 21 zile- copil: 6 mg/kgc/zi - n 3 prize, 21 zile- se ncepe cu 25 mg prima zi- cure lunare timp de 6 luni pentru evitarea recaderilor: 25-50 mg dozaunica / sapt. - 6 luni (afectare oculara)- Ivermectina- de electie- oral 150g/kgc, doza unica- repetare peste 3 luni, daca simptomatologia presista- Suramina (toxicitate renala)- Albendazol- Amocarzin (n stadiu de cercetare) nodulectomia - suprimarea viermilor adulti din chistele accesibile
Profilaxia: tratarea bolnavilor - medicamente costisitoare, administrare sub control riguros lupta antivectoriala echipamente de protectie, folosirea de insectifuge chimioprofilaxie
DRACUNCULOZA
filarioza de Medina helmintioza afro-asiatica, cutaneo-dermica clinic - ulcer cutanat cronic
Etiologie: viermi din Clasa Nematoda, familia Dracunculidae, genul Dracunculus specia DRACUNCULUS MEDINENDIS (filaria de Medina) nu este o filarie adevarata
Morfologie: traiesc n derm, dismorfism sexual accentuat
masculul:- 1,5-4 cm/400 m- la extremitatea posterioara prezinta 2 spiculi inegali, rasuciti- dupa copulatie moare imediat- nu are rol patogen
femela:- singura responsabila de manifestarile clinice ale bolii- 60-80 cm/1,5-2 mm- culoare alba, cuticula neteda
-
- extremitate anterioara rotunjita- extremitatea posterioara - ascutita, ncovoiata, terminata cu un crlig- glande cu secretie foarte iritanta pentru piele- canal alimentar mic, foarte greu de evidentiat- aparatul genital: 2 ovare, 2 oviducte, 2 utere pline cu larve, vulva- vivipare embrionii (larvele):
- L = 500-750 m- extremitate cefalica rotunda, coada foarte lunga- corp usor aplatizat
Ciclul biologic: femelele (derm, tesut celular subcutanat) - nu provoaca leziuni dect n
momentulexpulziei larvelor cnd larvele sunt complet formate n uterul femelei, aceasta migreaza spre
straturile superficiale ale pielii, produce leziuni ulcerative, determinnd evaginarea uterului prin piele; n contact cu apa se elimina un numar mare de embrioni
embrionii ajunsi n apa sunt ingerati de catre gazda intermediara obligatorie, uncrustacu de apa dulce din genul Cyclops (ciclopul), n interiorul caruia sicontinua dezvoltarea (2-3 naprliri)
omul (singurul rezervor si gazda definitiva) se infecteaza bnd apa cu ciclopiparazitati
ciclopii ajung n tubul digestiv uman, sunt distrusi de aciditatea gastrica si are loceliberarea larvelor
larvele sunt absorbite prin peretele intestinal si ajung n vasele limfatice si sanguine, apoi n tesutul conjunctiv al spatiului retroperitoneal, unde se dezvolta adultii
dupa fecundare, masculii mor iar femela migreaza spre periferia corpului (tesutul celular subcutanat din zonele declive ale corpului) la nivelul tegumentelor si n contact cu apa are loc eliberarea larvelor
Epidemiologie:
biohelmintioza care se transmite pe cale orala anual 10 milioane de persoane afectate global raspndire geografica:
- Asia: India, Arabia Saudita, Iran, Irak, Yemen- Africa: Mauritania, Mali, Senegal, Nigeria, Ghana
sezonalitate:- zonele rurale din India: la sfrsitul sezonului secetos (nivelul apei este foartescazut)- zona Asiei (semidesert), Africa: n sezonul ploios- zonele de savana ale Africii: permanent
rezervorul de infectie: omul (parazit specific uman) cai de transmitere: cale digestiva
-
receptivitate:- generala- mai crescuta la persoanele cu vrsta ntre 15-40 ani
Tablou clinic:
incubatie: 8-12 lunideterminat de migrarea femelei adulte, de manifestarile alergice date de prezentalarvelor/adultilor, de suprainfectiile bacteriene de la nivelul leziunilor cutanatemanifestari generale date de migrarile habituale ale femelei adulte:
edeme foarte dureroase cu impotenta functionala, n special la nivelul membrelor inferioare
manifestari alergice: febra, prurit, urticariemanifestari locale: ulcer cutanat cronic
Prognostic:
n majoritatea cazurilor favorabil - vindecare n cazul infectiilor bacteriene secundare - rezervat/sever
Diagnostic:
epidemiologic clinic: descoperirea la palpare a femelei adulte (cordon indurat, sinuos) laborator: eozinofilie mai mica de 15 %
Tratament:
nu exista terapie specificaThiabendazol 50 mg/kgc, n 2 prize, 2 zileMetronidazol 5 mg/kgc, de 2x/zi, 7 zileNu duce la moartea viermilor adulti, doar la regresia proceselor inflamatorii. extractia traditionala a viermelui prin metoda indigena antiimflamatoare, corticosteroizi interventie chirurgicala antibiotice (suprainfectie bacteriana) profilaxia antitetanica
Profilaxie:
filtarea/fierberea apei provenite din surse necontrolateprodus activ (Temephos - ABATE)educatia sanitara a populatiei
top related