marotinu de sus

Adevărul despre cazul „strigoiului” Petre Toma

Prezentarea cazului:„Vânătorii de strigoi” nu este un titlu de film horror, ci de

documentare pe Discovery Channal. Nu este o poveste din folclor, ci o întâmplare adevărată: ase săteni din Marotinu de Sus au dezgropatș cadavrul unui consătean, i-au luat inima, au ars-o la răscruce de drumuri, iar cenu a cu apă i-au dat-o să o bea unei nepoate bântuite.ș

Cazul a făcut înconjurul lumii, iar pionul principal al ritualului, ciobanul Mircea Mitrică, a fost căutat de ziari ti, romș âni sau străini, dar iș de producători de film.

Astfel de ritualuri au loc frecvent în Marotinu de Sus. Cazul lui Petre Toma a ajuns însă la urechile presei i ale anchetatorilor după ce un nepotș al răposatului ar fi spus într-un bar din localitate că cei ase l-au dezgropatș pe unchiul său.

„Vânătorii de strigoi” au primit ase luni cu suspendare i au fostș ș obliga i să plătească daune morale i materiale în valoare de 31.356.000 leiț ș vechi(ROL) fiicei i văduvei lui Petre Toma.ș

Contactat de presă, primarul comunei, Stelian Celăreanu, a spus că cei ase au adus o pată neagră comunei: „Eram primar în acea perioadă i îmiș ș

amintesc că ceea ce s-a întâmplat a fost o ru ine pentru comună. Cei ase nuș ș s-au în eles prea bine cu Toma când acesta a fost în via ă. În acea noapteț ț erau to i be i i ceea ce au făcut este defapt o răzbunare”.ț ț ș

Observa ii:țStrigoiul nu e frate cu moroiul după cum a i fi tenta i să crede i la primaț ț ț vedere. Deseori, chiar i în anumite regiuni ale României, se confundă celeș două denumiri. În trecut, studiile de teren efectuate de folclori ti iș ș antropologi au arătat că sinonimia dintre strigoi i ș moroi nu este decât par ială. Astfel, în Bucovina i Moldova, cuvântul ț ș moroi se folose te înș raport cu strigoii mor i, numai atunci când este vorba de copiii strigoidiza i.ț ț Spre exemplu, copiii care sunt omorâ i de mamele lor înainte sau dupăț na tere. Ei se întorc printre noi pentru a- i chinui mamele. Dincolo deș ș Carpa i, în majoritatea zonelor etnografice ardelene, cu deosebire în araț Ț Mo ilor i zona Pădurenilor din jude ul Hunedoara, prin ț ș ț moroi se in elegț exclusiv vrăjitorii mor i care se întorc pe pământ i fură laptele vacilor într-ț șun exemplu unic de vampirism îndreptat împotriva bel ugului alimentarș adus de animalele domestice. În schimb, în Oltenia i în Teleorman, ș moroii sunt absolut identici cu strigoii, oamenii fiind convin i că dacă mortul a fostș

în via a sa un om cu inimă rea, a du mănit pe rudele sale i s-a purtat aspruț ș ș i fără milă cu ai lui, atunci, inevitabil, se face ș moroi.

Conceptul de moroi este autentic românesc, fiind unul dintre cuvintele care provin din daco-romană, deoarece, după cum a demonstrat marele folclorist, Tudor Pamfile, termenul era folosit de popula ia daco-romanăț înainte de migra ia slavilor de sud în Balcani. Astfel, ț moroiul din graiul proto-românesc a fost preluat de la daco-romanii cu care intraseră în contact, de către sârbi, care denumesc copiii mor i din folclorul propriu subț numele de Mora.În general, în mitologia noastră, moroii sunt sufletele copiilor omorâ i sauț mor i la na tere,neboteza i. În Bucovina, se crede că ț ș ț moroi devin mai ales pruncii născu i de o fată mare i uci i sau îngropa i de vii, de ru ineaț ș ș ț ș satului sau a familiei. Ei nu se schimbă în moroi imediat după na tere, ciș întotdeauna după un interval de minim 7 ani implini i de la data mor ii.ț ț Atunci, în acel moment cutremurător, sufletul copilului se întoarce în groapă i strigă de trei ori: „Botez! Botez! Botez!”, deoarece lipsit fiind deș taina ini iatică a botezului întru Hristos, sufletul pruncului rătăce te chinuitț ș între lumi i suferă neîncetat pentru că i s-a refuzat brutal dreptul laș via ăț   i nici nu a primit botezul binefăcător, care l-ar fi ajutat să odihneascăș în Lumea Drep ilor, sufletul său fiind fără de păcate.ț

Concluzia:Personal, cred în aceste fenomene stranii. Este adevărat că niciodată

nu mi s-a întamplat nimic ie it din comun, însă am ascultat multe povestiriș spuse de oamenii bătrâni din sat. i eu dacă a fi „bântuită” , a apela laȘ ș ș acelea i metode din bătrâni. Poate m-a sim i vinovată (dacă a ajunge la aș ș ț ș trimite pe cineva să dezgroape un cadavru) fa ă de familia decedatului, însă,ț mă gândesc strict la mine, nu la ceilal i. Pe mine mă sperie teribilț fenomenele stranii i nu a putea suporta să nu dorm noaptea i să aud vociș ș ș de nicăieri. Referitor la cazul de mai sus, consider că cei ase implica i auș ț făcut ceea ce trebuie, pentru că ei erau convin i că acest mit din bătrâni vaș func iona, cum de altfel s-a i întamplat.ț ș

Bibliografie:1. www.indiscret.ro 2. www.descopera.ro

Simona-Maria MilodinJurnalism I